Sunteți pe pagina 1din 8

AURELIA CALUGARIIA

CORNELIA DANCIU

6mmafiea
llwbll gewane

Confrr
EDUCATIONAL
Coperta Walter Riess
Redactor: Mioara Popescu
Tehnoredactare computerizatd: Daniela Diaconescu
upflns

Ar'n-iNanrr...............? - Inffnitivul simplu (fefi 4t) .......92


- Inffnitivul precedat de :rr ........93
PARTI DE VORBIRE - Substantivizarea inffnitivului .....94
Erercigii . . . . . . . . . . . . -... -.. -. -94
. Participiul ..........,...,.....,99
Participiull ...................99
lixercigii .......... -.... -. -.....14 - Participiul II . . . . . . . . . . . . . . . . .100
Vcrbele linvwr. dtulen miissert Exercilii . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . .102
sollen, uollen, migen.............14 . Pasivul . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . .106
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomCniei lJxercitrii .......... .,..,......,.23 - Diateza pasive a acgiunn...,....106
cAruclnr$"aunnua . Vcrbele lassen Ei broachn ........ -16 -Diateza pasive a sterii ..........109
Gramatica limbii gennane/ Aurelia Cdlusdxifi Ilxercilii ...,....,. ..,....,.,.,.28 Exercigii . , . . . . . . , . . . , . . . . , . . .110
Vcrbe personale 5i impersonale .....29 . Recdunea verbelor . . . . . . . . . . . . .114
Cornelia Danciu. - Bucure$ti: Corint Educational, 2014
Vcrbereflexive ..................30 -Verbe cuacuzativul.........,..114
Bibliogr. llxercigii .......... ....... -.....32 - Verbe cu dativul . . . . . . . . . . . . . .l 15
isBN 97&6068609aG7 Vcrbe cu particultr separabild, verbe - Ve$e cu datirul gi acuzativul . . . . .115
cu particula neseparabild ..........34 - Verbe cu doua nominative . . . . . .l 16
I. Danciu, Cornelia
llxercilii .......................3? -Verbe cu prepozilii 6xe .........116
. Vcrbe regulate, neregulate €i mixte . , .41 Exercigii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .116
ljxercilii,..........,..,.,....,.44
871.712.2 . Indicativul ...,.................45 suBsTANTr\,'UL . . . . . . . . . . . . . . .119
-Prezentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45 . Genul (Determinarea genului) . . . .l 19
Exercilii .,.,..,.., .,,.,.,.,.49 Exercilii ........,,.,.,.,..,...124
Imperfectul . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51 . Numerul (Grlrpe de plural) .......125
Exercitii ....,.....,..,.,.,,.,52 Substantive cu plural dublu .....127
'- Perfectul .................,.,.56 - Substantive fhra plural ...-.....129
Exercilii . . . . , . . . . . . . . . . . . . . . .58 - Substantive fare singular ...,...129
Mai-mult-ca-perfectul . -. -. -.. -.62 - Pluralul substantivelor
Ijxercitrii , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63 compuse ...,....,,..,,..,.,.129
II)
.Mitorul (viitorul I, viitorut . . . .64 Exercigii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .130
Exercigii .,........ ...........66 . Declinarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .131
. (irnjunctivul ......,............69 Declinarea substantivelor
.Conjunctivul II ..... -.. -. -. -..69 la singular . . . . . . . . . . . . . . . . . . .131
Exercigii .......... ..,....,.,.75 - Declinarea substantivelor
ConjunctivulI ...,.,..........80 la plural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .134
Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii CORINT . V)rbirea indirectd . . . . . . . . . . . . .. .82 Declinarea substantivelor
-
EDUCATIONAL, imprint al GRUPULUI EDITORIAL CORINT. Iixcrcigii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84 propdi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .135
.lnrperativul . . . , . . . . . . . , . . . . . . . .85 Exercigii . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . .136
Iixerci(ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88 . Formarea substantlelor..........138
. ln{initivul (in6nitivul I, infnitivul II) 9l l.Substantivecompuse .........138
ISBN 97&60&8609-867
2. Substantive formate din . Complementul circumstantial de CONSTRUCTtr INFIMITVAIE . . .321
initiale sau abrevieri . . . cauza ............ .. .. ... .. .. .295 . Inffnitivul precedat de ry.........321
3. Substantive formate . Propozitiile circumstantiale de . Construc$ile inffnitivale cu m...
cu prelire 5i su6re ............141 cauzd ......,....,,.,....,.,.,296 zlt,.,,,,,,.,.,,,.,.,.,.,,.,.,322
4. Substantive formate prin schim- - Exprimarea cauzei . . . . . . . - . . . .296 . Constuctiile inffnitiv^Ie c! ohlw ... zu
barea categoriei gramaticale .. ..144 Exerci1ii........,.. .,.,,.,,,.297 Si (an)st/Jtt -, N .,..,.,.,....,.323
Subsantivarea adjectivelor ADVERBUL...... ' Complementul circumstanlial Exercilii .... .............,....323
....... -...... . Adverbele de loc ..
Si participiilor -.144 , , . , . . . . . . . . .223 condigonal .... -.. -...........298
- Substantivarea in6nitivelor .....144 Adverbele lrin gi her qi compusele . Propoziliile circumstanliale ATRIBUTUL ,,.,.,,,,326
- Substantivarea nurneralelor . ..,.144 condigionale . . . . . . . . . . . . . . . . . .299 . Apozifia ......... .............327
........,. ..........145 . Adverbele de timp . Atributul dezvoltat
Exercigii Exprimareacondigiei . -........299 . . - . . . . - . . . . .328
. Adverbele de mod Exerci1ii.....................300 . Propozidileatributive ...........330
ARTICOLUL '. Adverbele de cauzi . Complementul circumstangial Exercitii .,.. .,.,,,,.331
. Articolul ho$ret ... Adverbele pronominale ........
. Articolul nehotirit concesiv ......... ............302
Exercilii ........,. . Propozitriile circumstantriale CoNSTRUCT'|1 PARTICTPTATE. . .334
. Articolul nehomret negat
. Omiterea articolului PREPOZITIA..... concesive .....................302 Exercilii ....... .. .. .. .. ,.. .. ,.335
. Prepozitii cu acuzativul ......... Exprimarea concesiei ...,......303
Exercilii
Exerci1ii.....................303 NEGATIA .337
. Prepo?itii cu genitivul .......... ' Complementul circumstandal Exercitii
. Prepozigi bica"uale (cu dativul sau
consecutiv .. ..,.,.305
. Propozitiile circumstantiale ORDINEA CUVINTEIOR ........345
- Cazuri speciale acuzativul) .
Exerci(ii . . . . . . . . . . . - . . . . , . .157 . Contopirea articolului hoHrat cu
consecutive ..... ...306 Ordinea cuvintelor
Comparalia adjectivelor prepozigii ......... ............260 - Exprimarea raportului in propozilia principaln ...........345
...............162 consecutiv ,......,....... . . .306 . Locul verbulr.ri . . . . . . . . . . . . . . . . .345
(Forme speciale) Exercigii ... .................,.262 . Loculsubiectului ........... -...346
Formarea adjectivelor .......,.,.165 .
Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .307
. Ordinea complementelor in dativ
coI.{uNcTrA .................2 Complementul circumstantial de
. Conjuncliicoordonatoare ........2 scop .....................,...308 8i acuzativ . . , , , , . , , , . , . , . , , , , .347
PRONUMELE ........1't3 . Conjunctiisubordonatoate .......2 . Propozigiile circumstantiale de . Locul complementelor
. Pronumele personal ..... -.....,173 Exercigii .......... ............275 scop .........................308 circumstantiale ....... -.. .. .. ..347
Pronumele es - Exprimareascopului ...........309 . Ordinea cuvintelor
Exerci1ii..,....,.............309 ln propozigia secundaa ..........349
Pronumele posesiv II. PARTI DE PROPOZITIE . (lomplementul circumstantial de Exercilii ... .. ..... .350
Exercigii .. .........181 SI PROPOZITII mod ...................-.....310
Pronumele reflexiv . l)ropozitiile circumstanliale de
PROPOZITIILE SECUNDARE. . . .2?8 .
' Pronumele reciproc . . . . . . , . . . . . .185 . ComplementuI direc r . .278
rnod .........................311 Modele de conjugare -. -. -.......352
Exercigii ....................,.186 . Complementul indirect ..........280 Iixprimarea modului . -....,. -..314 -Verbe auxiliare .... -... -......352
. Prcnumele interogativ .186 . llxercitii........... ........ -.314 - Verbe modale . . . . . . . . . . . . . . . .356
Complementul prepozitrional .....281 .
Exercilii .....,................189 Exerci(ii .. -........282
.
Oomplementul circumstantial de - Verbe predicative . . . . . . . . . . . . .359
. Verbe
Pronumele demonstrativ . .. ......191 . PropoziFile completive ..........283 . loc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .317 neregulate qi
Exercitii ......................196 . PropoziFile introduseprin Propozitiile circurilstantiale de
conjuncgile
mixte ........................365
Pronumele relativ loc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .319 . verbelor .............372
Rectriunea
dass 5i ob
Exercitii ...
. . . . . . . . , . . . . . . . . . .198 - Exprimarea locului qi a . Recdu[ea substantivelor .... .....J90
. Exercilii .......... ................. .
Pronumele nehotdrAt . .241 . Complementul circumstan$al de direcgiei . . .319 Rectiunea adiectivelor ri
timp............. Exercigii........... ..........320 adverbelor....... ...... ..... ..395
. . Cheiaexercitiilor ...............400
Propozitiile circumstantiale de . Bibliografie .... -........ -. -...44?
timp .........................290
- Exprimarea timpului .. -.......292
Exercitii .

cuprins 5
Unsere Lehrerin ist nett.
Profesoara noastrd este drdguga.
.,,Seirl' se foloseqte Ei ca verb auxiliar de timp, servind la formarea
RL*,, perfectului, mai-mult-ca-perfectului Ei a pasivului stirii:
Mein Freund ist ins Gebirge gefahren.
fUerbJ Prieterutl meu a plccat In mmte.
Das Fenster ist gedlfiet.
p.erkele.. ltePQq, .sei.!!..pi.1tp.
tklt Fer edstr a este daschisd..
Sensuri 9i intrebuinlare
. in corutrucgia sein * inffnitiv precedat de zu, verbul ,,sein" exprimi
fie o necesitate:
I Haben se traduce pirn a ao,tea, a posedt.
Diese Ubung ist noch nt 'n.athsr. (Diese Ubung muss noch
Verbul,,haben' este intrebuingat:
. atdt predicativ: gemacht werden.)
\i7ir haben eine neue Vohnung. Mai trebuit [arut acesl exerciliu.
. fie o posibilitate, caz in care consftuc(ia este sinonima cu verbul
Avem (pose&:m) o lncuinqa rnun.
,,konnen" * infinitiv:
Ich habe wenig Geld.
Das ist schwer eu qterstehen-
An (dbputl dr) putini bdnL Asta este greu de inleles.
Sie hat Hunger / Durst / Angst.
(Eil li este loame I sete I frica. I Werden se traduce pin a se fore, a drveni,
. cat . Verbul ,,werderl' este inrrebuingat atat predicativ, cdt qi ca verb
Qi ca verb auxiliar de timp, servind la formarea perfectului qi a
mai- mult-ca-perfectului: copulativ:
Er hat michbewcht. Daraus uird nichts.
EI m-a vizitat ieri. Din asn nu iese nimic.
'Welt.
. Habar * inffnitiv precedat de 1u exprimi o necesitate. Consrrucgia Er cwndg zu einem der reichsten Menner der
este sinonima cu verbul ,,miissen" * A deuenit wtul dintre cei mai bogaEi oaneni din lume.
infinitiv.
Unser Plan clird Wirklichkeit.
\Vir haben ftir morgenielzulemtn. (V'ir miissen ftir morgen viel lemen.)
Pkvtul rnstru deuhte realitate.
Avem mult de invd4t pentru nlAine.
Es crrird Thg / Nacht.
I Sein se traduce prin a fi, a se afln, a avea Inc, Se fare ziud / rcaDte.
Verbul ,,sein" este intrebuintat: Sie u,ird gesund.
. atAt ca verb predicativ: Se fore bine I Se itrdndto$este.
Meine Mutter isf nicht zu Hause. Es tlird spiit.
Marw mea rut este arasd. Se face tArziu.
Das Konzert lst um 20 Uhr. . ,Werderl' se foloseqte si ca verb auxiliar la formarea viitorului, a diatezei
Concertul este I are lac Lt ora 20. pasive Ei a conjunctivului II (forma cu ,;wiirde"):
. cAt gi ca verb copulativ: Er wid dk helfen.
Mein Vater ist Arzt. (EL) 'Ii. va
ajun.
Tatdl meu este medic. Wir werdcn zv Party eingeladen.

l0 cramatica limbii dermao€ l. Pbrtide uor0ire II


Suntem irutitali la petrecere.
Ich wiirde gerne reisen.
hthen sel'l werden
Mi-ar pldrea sd caldnresc.
. In conshuctia ,,werderf' * inffniriv, verbul ,,werden" exprimd, de multe pcrs. I ich habe gehabt ich bin gewesen ich bin geworden
ori, o presupunere: stl. pers. Il du hast gehabt du bist gewesen du bist geworden
Sie crird es wohl u ergesser haben. pers. III er/sie/es hat gehabt er/sie/es ist gewesen er/sie/es ist geworden
Probabil cd a uitat.
pers, I wir haben gehabt wir sind gewesen wir sind geworden
t,l. pers. II ih habt gehabt ihr seid gewesen ihr seid geworden
Conjugarea pcrs. III sie/Sie haben gehabt sie/Sie sind gewesen sie/Sie sind geworden
Mai-mult-ca-perfect (Plusquamperfekt)
Indicativul (Indikativ) habefl sevt werden
pers. I ich hatte gehabt ich war gewesen ich war geworden
ha,hen setn wetden slr' pers. II du hattest gehabt du warst gewesen du warst geworden
pers. I ich habe ich bin ich werde pcrs. III erlsie/es hatte gehabt er/sie/es war gewesen er/sie/es war geworden
Se. pers. II du hast du bist du wirst pers. I wir hatten gehabt wll waren gewesen wir waren geworden
pers. III erlsie/es hat er/sie/es ist er/sie/es wird I'1. pcrs. II ihr hattet gehabt ihr wart gewesen ihr wart geworden
pers. I wir haben wir sind wir werden pers. III sie/Sie hatten gehabt :-ie,6ie waren gewesen sie/Sie waren geworden
Pl. pers. II ihr habt ihr seid ihr werdet
pers. III sie/Sie* haben sie/Sie sind sie/Sie werden Rcqine particularititrile acestor verbe:
haben - pierde consoana -b- din rddacind la persoana a II-a gi a III-a
singular prezentl
haben sem wetden
pers. I ich hatte ich war
- la imperfect, schimbe consoana -b- din radacina cu -t-;
ich wurde -sein - este neregulat;
Sg. pers. II du hattest du warst du wurdest
pers. III er/sie/es hatte er/sie/es war er/sie/es wurde
I Atengel

pers. I wir hatten wll waren wir wurden


llegine corect formele de bazh ale acestui verb: sein - wdr - (ist)
gewesen.
Pl. pers. II ihr hattet ihr wart ihr wurdet qrerden- schimba vocala -e- din radecina cu -i- la persoana a II-a qi a
pers. III sie/Sie hatten sie/Sie waren sie/Sie wurden III-a singular prezent;
- pierde consoana -d- din radecine la persoana a II-a singular
* prezent;
,,Sie haben", ,,Sie sind", ,,Sie werden" etc. reprezintd forma de politege pentru per-
soana a Il-a singular gi plural. in limba germane, ea este identicd c,, p"tro^rr" III-a plrlr"l
"
- la persoana a III-a singular, nu primeQte termina(ia -t.
a verbului respectiv La verbele ,,haben" Qi ,,sein", sunt preferate formele de imperGct celor
Atenlie! Pronumele personal se scrie, in acest caz, cu majuscula. de perfect.

| 2 cramafica tirnoiieermane l. Pani de wrtire l3


Sensuri 9i intrebuin{are
-Ercrcilii. ! Verbul lcdnnen se traduce prirr a puted, a 5ti, a fi it stare, a auea cJoie.
1. Completeazd dialogul urmdtol cu verbul sein [a prezent' . Ca verb modal, exprimd:
o Auf diesem Bild .'.'. meine Familie' a) ocapacitate, o competenta:
Das ....' meine Eltem. Er karn Gitane spielen.
Hier ...'. meine Schwester Anna' EI 5tie sa clnte Ia chimra.
^ Wie alt ..... sie denn? b) o posibilitate:
.16. In diesem Laden konnte icht:rlliger kaufen.
^ ..... das dein Bruder? Helmut'
in acest rwgdzin, dxn putut sd, atfudr mai ieftin.
o Ja, das ..... mein Bruder c) permisiunea:
^ Und wo ..... du? Kann ich noch ein Stiick Kuchen haben?
o Hier ..... ich' Pot sa mai primesc o bucatd de prdjitltrd!
d) o propunere:
2. Completeazi enungurile cu vetbul sein sau haben la prezent' Kann ich Ihnen die Stadt zeigan?
Ich .,'.. Andreas. Pot sa td, ardt oraSul?
Ich ..... einen Bruder und viele Freunde' Hier khnen Sie parken.
Ich ..... 12, mein Bruder '.... 14. Aici puteti sd parcdQi.
'Wir
..... ein schdnes Haus und einen groBen Garten'
. Ca verb predicativ, ,,konnen" exprimd capacitatea de a realiza ceva:
Da ..... viele Blumen und Biiume.
Sie konn gut Englisch.
Wir ..... auch einen Hund.
Ea Stie bine engleza.
Er ..... unser Freund. . CAnd verbul de mi5care reiese clar din context, se poate renunta la
...,. ihr auch Tierel
el (in special in limba vorbite):
Du kannst jetzt ins Bad.
3. Completeazd enunturile cu verbul qlerden la prezent'
Pogi sd. te duri acum in baie.
a) Die Kinder ..... immer groBer'
b) Wie alt ..... du dieses Jahr? I Yerbul dihten se traduce pr]Ilt d. dved. uoie, a puted, (1fi Wmlis (+ ,,nicht" :
c) Zieh den Mantel an, sonst ..... du krank' u fi inteais):

d) Das Wetter ..... schlechter. . Ca verb modal, expdme:


e) Meine Freundin ..... immer sch6ner' a) permisiunea de a realiza ceva:
0 Mir geht es besser. Ich .... gesund' Darf ich heute Abend in die Disco gefun?
Pot / Am voie sd. merg dsta sedrd Lt discotecd.l
b) o interdicgie (cAnd este folosit cu negatie):
Auf der Autobahn dcrf man nicht mit dem Fahnad fahren.
Pe autostrolti. nu esk pennis sd. ltergi cu bi.cicletd.
etc' Fo-
Aceste verbe exprimd o modalitate, o posibilitate, o necesitate c) o intrebare formulatd politicos:
predicatul
losite, de regula, ca r,erbe modale (Modalverben), ele formeazS' Ddrl ich Sie etwas fragen?
impreun[ cu un alt verb predicativ la infinitiv' Pot sd vd. intreb ceua?

| 4 G"mttitt limbti ee t. Psrtide vortir€ I 5


. Uneori verbul ,,diirferf' apare 5i ca verb predicativ: b) o sarcind, o datorie:
Diirfen wir heute ins Schwirnmbad? Jeder soll nach seinen Kriiften arbeiten.
Fiecare trebuie sd. mutrceacd dupd puterile sale.
Ne iste Dermis sd mergem I Auem uoie astdzi Ia 5tratdt
c) o obligagie morala:
n^cesar , a fi probabil,
l Verbul mr]issen se traduce plin a trebui (neapirat) , a fi Du sollst nicht h;igen.
o fi de PresuPus ca. ('Ilebuie) Sa nu mingi.
. Ca verb modal, exPrimir: d) un reprog:
a) o necesitate obiectivd, o consftdngere: Du solltest nicht so viel Cola trinken.
Er muss um 11 Uhr gehen, sonst verpasst er der Zug' Ar trebui sd tv.t bei atdta Coca-Cola.
trebuie sd plece Ia ora 11, aLtfeL pierde trentl'
EL c) o nesigurant[ (pentru a formula o lntrebare la care nu se qtie rds-
Wir mrlissen dieserr Aufsatz schreiben' prrnsul):
'Iiebuie sd sciem aceastd compwtere'
Soll ich das nrachen?
b) o necesitate subiectivd: ('Iiebuie) Sa fac asta?
Mein Freund hat angerufen' lch nuss ryriickruten' f) o propunere sub forma unei lntrebari:
'[iebuie sd-L sm'
Mi-a telefornt prietemi meu' Soll ich das Fenster auftrutrhan?
c) o presupunere, o Probabilitate: (Tiebuie) Sa deschid fereastral
Er muss weit iiber 50 sein. g) o presupunere:
'Iiebuie sa aiba muk peste 50 de anL
Er soll krank sein.
. qi verb predicativ' in aceasta situ- Se sfune cd. este bohau.
,,Miisserl' poate ff intrebuinlat ca
'a[ie,
inseamne 4 trebui sa tz deplnsezi itr-m loc' . Cu verbul ,,sollen" putem exprima indirect imperativul.
Ich rnuss jetzt nach Hause' Du sollst die Aufgabe rchreibml (Schreib die Aufgabel)
'Iiebuie sd merg asum dcdsd. ('Ilebuie) Sa scrii tema!
Der Kinder mr)issen in die Schule' . ,,Sollen" poate ft intrebuintrat Ei ca verb predicatiu.
CoDiii trebuie sa meargd I4 scoal/l' \fas soll dasl
cd' Ce (vrea) sd h$enne asta?
I- Verbul sollen se traduce prin a trebui' d urfllt sd, se spmE
.'Conrt u.Fil" ,,sollen'; + inffnitivul unui verb predicativ se intre verbele ,,miisserf' si ,,sollen" existe puncte comune, ambele expri-
adesea prin conjunctivul prezent al verbului predicativ: tttiind o necesitate gi avAnd de aceea, in cele mai rnulte cazuri, drept cores-
Soll ich den Text rilqsetzen! pondent in limba romAnd verbul a trebrd.
Sa trahrc tenul! Miissen desemneazi o necesitate obiectivi:
. Ca verb modal, exprimd,: Ich mass heute lemnr, weil wir morgen Klassenarbeit schreiben.
'Iiebuie sd. inudg astd.zi, pentru cd m.aine auem test.
a) o recomandare, un sfatr
Der Arzt hat gesagt, ich soll mich ein bisschen ar'cruhen' Sollen exprimi o necesitate condifonati de o alth persoani, de un
pu4in' principiu moral, de o normd sociald etc.;
Medicul a spus (cd trebuie) sa ma odihnesc
Du sollst Piinktlich sein. Ich soll besser lernen, weil es der Lehrer gesagt hat.
Trebuie sa fii PunctwL. Trebuie sd. tnvdg mai bine pentru cd a1a a spw profesorul.

t6 l. Plrti d€ wrtire IZ
b) o presupunere, o posibilitate:
muss trebuie (eu Stiu asta)
A^ Atenqiel .,r11 trebuie (cineva tni sPune asta)
Er mag Recht haben.
Podte sd. dibd, dreptdte.
Verbul crollen se ffaduce prin a voi, a wea, a pretinde'
. . Verbul ,,mogen" poate fi folosit pentru a exprima in mod politicos o
Ca verb modal, exPrimi:
rugaminte (de regula, la persoana I, conjunctiv II prezent):
a) vointa, intengia, doringa:
lch n$chte Sie etwas /rcgen.
Ich cpill Deutsch lern€n.
As dori sd ud httreb ceva.
Vredu sd tnudl limba germana
.
,,Mogen" poate fi intrebuingat qi ca verb predicativ.
STir uollen in den Ferien ans Meet falwen'
Vrem sd mergem tn udI:dn\d Id mare' Folosit la indicativ, el exprimd o preferinld, avdnd sens asemanator cu
"puternic
b) un indemn (adresat unui grup de persoane)' constructie cxpresia ,,gern haberf' sau cu verbul ,,lieben":

similari cu ,,lasserl' + infinitiv: Die Schiiler mdgen ihre neue Lehrerin.


Wi, -ott"n"rlr.t auf sein Vohl trinkenl (Lasst uns auf sein Wohl Elevii o plac I o simpatizedzd pe tnw lor profesomd.
trinken!) Die Kinder mdgen gem Schokolade.
Sd bem acun tn sdnltatea luil
Copiilar Ie place mult ciocolaa.
.l din partea vorbitorului cu privire la afirmalia unei alte Kaffee mag ich nicht.
"-inloi"ta
persoane, situatie in care se folose$te mai ales cu infinitivul
II:' Nu imi place cafeaua.
br crill das im Fernsehen gesehen hnben'
El pretinde cd a udzut ds,rt la teleuizor'
. Verbul ,,wollen' poate fi intrebuingat qi ca verb predicativ: Conjugarea
'!Vas
hat er geouollt?
Ce a urut (el)t
Ich cuill ins Theater.
Vreau (sa merg) la teatru'
lVerbulmogensetraduceprinadori,avred,aputed'aPlacea'aagrea'asim'
pdtiza.
. Ca verb modal, exprimi:
-JoJrrtu
u) d" u fu." ..ttu; forma la care verbul se lntrebuingeazd cel mai
- este conjunctivul rr pt*""t (cu valoare de indicativ) '
in
il;;
aceasta situatie, penffu trecut se folosegte verbul "wollen":
Sie mdchte nach dem Abitur stulieren'
(Ea) Ar urea I Doteste sd 1'Lrmeze o facukate dupd bacalattreat
Michtest du mit uns wandernl'
Ai area I Yrei sd mergl cu noi in drwnelie?
zu Hause
Gestern cuollte ich ins Kino gehen, heute m'dchfe ich lieber
bleiben.
prefer sd rdmAn dcdsd'
Ieri an urut I an dnnt sd mergla chvma, astdzi

18 cramarica {itnbii sermane l. P6(ide vorbire 19

S-ar putea să vă placă și