Moartea moirtii si desavarsirea

' ' '

.
- document parapsihologic -

Epitura
METROPOL
Bucure$ti, 1999

I - - - -
 Su mar
-.oci de prezentare

-\.PITOLUL I
· -~ preves1i1oare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . • . . . . 11
:.:.~ surprizii ! Revela!ia fenomenului de dedublare . . . . . . • • . . . . . 15
~ "XI08. surprizii ! Contactul cu lumea duhurilor . . . . . . . . . • • . . . . 19
J; = consulturi fo lumea de dincolo . . . . . . . . . . . . • . • • . . . 19
-~ ntele dau aripi experienielor . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . 21
:11: ;prijin astral sun1 expus la multe neplaceri . . . . . . . • • . . . . . 22
M. ,; prop1me plecarea din r,lr;\ • . . . . . • • • . _. . • . . • . • • . . , , , 2"3
~;:~.a descoperiri incomplele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
--;x,ema vie\ilor succesive Descoperirea unor vieti anterioare . .. ...... 26
':ci':iire cu un sinucigas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . 28
4s1 de adapi:ue aici - dificulta\i la adaptare dincolo . . . . . . . . .. . .. 29
~;z=•ti ce nu realizeaza ca s-au desprins de corpul fizic ...... . .... . 30
.::: JMare unui suflet camia i-am gre$il in accastil viaia . . . . . . . . . . . 32
1
-=1i $i pacaie tn lumina sanctiunilor din lumea astrala . . . . . . . . . . . 33
~ forme de ispii~ire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
~ unei entita!i superioare . . . . ................ 37
S,-u;:clri indr:lznete . . . . . . . . . ................. 38
•
..ire de destin . . . . • . . . . . . .. , • • . . . . . . . . • • . . . 41
.-.:..• 'l consid"-...rente ... . • ... . .. . . ..... ... ... . . . . . 42

u>ITOLUL II
:"'= medimtii
.-=-:ma
.... . ... .. .... . •• ... . . .. .
ma!'e$alului Alex. Averescu .. . • . . . . . . . . .
• •.
. ..
. . ..
... .
43
47
I
~ coosul~~ri astrale.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . •. . .... 48
- "!::anen de posesiune astrala . . . . . . • . . . . . . . . . . ••. .... 51
_- :;cs;llil rise al dedublarii . . . . . • • • • . . . . . . . . . . ••. .... 52
_ =i!iu Yoga . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . •. . .... 52

APITOLUL III
-e -a--Mare. srudiu. experiente. mundi asidua cu mine .. . 54
l!e :r,:;....·e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
-o1:1 v ma scoate din corp . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . 59
i:r;>=i ill.cute ,n afara corpului ~i fodemn la rugaciune . . . . . . . . ... 60
:55m:-. .:r.xii ma salveaza din muhe sih,a~i dificile, 1n lumea asrrala . . . . . . . 62
-..,...; :u e.Ik"ila~ negari ve . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
:= Je smerenie oferita de prieteni astrali . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
~ ;...{..!:~ ~ e pe loc sanc\ionatii in luniea cealaltii . . . . . . . . . . . . . . 67
= ea snerit.a ~i bliindetea ac~oneaza 1'n chip slriilucit ~i 1n lumea de dincolo . 68
- ·- :hill:lri $i chinuitori de suflele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
- -,-,ee...,. r= in planurile superioare ajuta pe cele aflate mai jos.
3.%: :a.:= XC"..pta ajutorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Suflete cerceiate 'in diverse r5nduri $i gasite 'in acee.1$i s~ue de nemnltumire, de
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7?-
su !.ennta
O emitate se priibu~ie la simpla atingere, ahele evita rneori contactul cu mine. 82
Suflete gasite dinoolo in stare de resemnare . . . . . . . . . . . . . . 83
fntreaga noostrii activitate de pe pam/int o giisim dincolo .... . .. .... 86
Tndoieli astrale 1'n privin1a dedublfuii ... .... ... ..... ....... 87
0 enritme astrala ma socote$te nebun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Incinerarea procura sufletelor chinuri inspaiman1<'itoare . . . . 90
0 familie mli solicitil sa-i aduc dovezi despre nemurire . . . . . . ...... 91
Rugaciunea dincolo nu are dumtii daca nu te obi$11t1iC$ti cu ea aici . . . . . . . . 94
Laude ~i liiudiiro$'. $i dincolo, ca ~i aici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Tntalnire cu mama ~i cu tata (Stanca si Gheorghe Mlad,n-Jianu) . . . . . . . . 96
Un suflet chinuil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Pl\catele sl\viir$ite aici le vom avea in fatli diocolo si vom suferi 1'n functie de
cunoasterea si gravitatea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Oaspeti astrali ce-nti foe o vizita cu semuiticatie . . . . . . . . . . • • . . 102
Spirite 'intiilnite in locuri subter:me . . . . . . . . . . . . . . . . . . • • . . 103
Tntillnire cu Antal, ghidul cercului nostnt de scoala spirirualistii . . . • . . . 104
lntrarea pe poana stramtil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . 106
Sot $i SQtie aici; dincolo • fiecare pe alt nivel de evolute . . . . • • . . . . 107
.,Ca.nd nu tmdC$ti suficient aici, dincolo treci la stmng'' . . . . • • . . . . . 108
Suflete care evit.'i sa se int!ilneasca cu mine . . . . . . . . . . . • . • . . . 108
Efortul, chiar pentm o scu11a perioadii este rasplatit din:olo . . . • . . . . . 110
Orbirea de dincolo este mnlt mai grea decat pe pamant . . . . . . . . . . . 111
Sfaturi oferite de lumea de dincolo pentm plimanteni . . . . . • . . . . . . 113
0 'intalnire interesanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . •••• .... ·. . 115
Tnt51nirea dincolo cu J. Kennedy . . . . . . . . • . . . . . • • . . . . . . 118
Ocscopcrircn unci altc. vic~i amerioorc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
fntalnirea cu un sutler pe un plan superior . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Ridicare pe scam evolu1iei impune mnncii personaln . . . . . . . . . . . . . 127
Multimile adunate in jurul tau-un permanent pericol pentru urcu$ spiritual 128
Un sfat pentm moaah - ,,desprinderea de lume" . . . . . . . . . . . . 130
Sinucidel'ea procura suferinie tngrozitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Datoriile neachitarene pun in sirua~i nepliicute, la trecerea dincolo . . . . . . . 136
Diferite a,;pecte astrale ~i medii infecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
Vorbirea multi\ aduce, implicit, $i gre~li mai mulie si ~uferin\e pe masura lor -
aici $i dincolo. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
Ateism in lumea n:iastra, afimta!ii ateiste $i 1'n lumea de dincolo . . . . . . 148
In lumea spiritelor. ho!u au cheile 1'nchisorii asuprn lor. . . . . . . . . . . . 153
Fantoma mea sperie pasiirile din curte ale unui gospodoc din Costine$ti, fain. Ilie
$i Ana Anghel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
O forma ingroz.itoare de ispa$ire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Diven;e intiilniri astrale si diferite piedici asrrale . . . . . . . . . . . . . . 156
Diferite piedici a.~trale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
Calauze vizibile astrale $i alte fonne prin care am fOSI ajma ,n dedubliirile mele 167
 Rascmce de dmm. Ceasul rafuielilor si hotariiri i'odriizne!e . . . . . . . . . 168

CAPITOLUL IV
Cararea ,ngusta . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . • . . In
O tmp~anie simbolica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • • . . 180
Un alt caz de previziune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . 182
Un medic ,~i consulta profe.wrul allai dincolo . . . . . . . . . . . . . • . . 184
Un as!r.ll allai,tmr-o situa\ie delicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
0 tentativa de reincamare cunnatii bmtal . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186
Un sinucig~ dupa JS de ani de viatli subterana . . . . . . . . . . . . • . . 187
Un caz de sinucidere nedeliberata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
Mi se soliciia douli confinnari . . . . . . . . . . . . . . . . . .• . . . . . . 190
Un as!r.ll se indoie~e de existenia 1110'1ii ! . . . . • . • . . . . . . . . • . . 191
0 prelegere in lumea asirala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
0 interesanta desprindere astrala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
Se,nnul cmcii • un ~ de violentiiimpotriva entita~lor mai pu\in evoluate . . . . 194
0 entitate l'mi cere paine ca sii-$i astampere foomea . . . . . . . . . . . . . 195
Alte curiozitati $i surprize astrale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
0 vindecare astrala . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
Ultimul pelerinaj 1n lumea astralii . . • . . . . . . . • . . . . . . . . . . . 201
Despart1rea . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . • . . . . . . . . . . . 203

4 --
 Nota de prezentare

ta lucrarea de fatii. se reflecta viata unui urmarit

politic, care, in anul 1948, fiind incoltit de securitate,
gase$te refugiu 1n casa pi!irinplor sai, dintr-o comunii. din
mij locul Oltenici. Aici, intr-un pod de bucatarie de vara,
111 semi-tntuneric, i$i duce existen!a in cea mai stricta
clandestinitate timp de doi ani $i saptc !uni de zi lc.
Inca de la inceput, in acest climar dur, cu cl se petrece
un fenomen de dedublare. Impres ionat de noutatea feno-
menului, ini(iaza o multime de experien!e care-i dau cer-
titudinea nemuririi sufletului. Pe masud'i ce i$i consolideazii
convingerea privind independen\a structurii psihice de corpul
fizic, se avanta tn lmnea dulnuilor, a celor plecati de pe
pfunant, de unde aduce informatii surprinzatoare. De ase-
menca, prin invesrigarea propriului trecut, i$i descopera
cateva victi anterioare, confirmand 'ln acest fel, teza retn-
carnari i sufletelor.
Este obligat sii. piece din acest ascunzi$, 111trucat parinfii
sai sunt izgoniti din comuna, pentru ca in gospodaria lor
sa se instalezc Cooperativa Agricola populara.
La 25 apriiie 1951 este arestat la locuin!a Lui de la
Bra$OV $i trim is la 111chisoarca Fagfu·a$, unde ispa$C$le o
condamnare de cinci ani ~i $3Se !uni de zile. in aceasta
perioada isi continua experientele, corelare (in limita posi-
bilita\ilor) c u verificari pe ambcle planuri . terestru $i astral.
Dupa eliberare, I$i stabile$le domiciliul ll1 Bucur~ti,
unde face cunoslintli cu un cerc de 111altli spiritualitate
morala, condus de un spirit ales. Spre deosebire de alte
cercuri spi ritiste, aici se predau lectii de rnisticii. crestina.
Se punea accent pe practicile religioase recomandate de
Patrologia crestina, Filocalia etc., cu rccomandarea cxpres1i
a Rugaciunii inimii.
Prin II\ij locirea acestui grup de idealisti ti este din
plin salisfiicuta setea de cunoa~tere a fenomenului de para-
psiho logie • dedublarea, pe care I-a practicat timp de opt
ani. De acum incolo, numii.rul expcrien\elor crcste vertiginos,
pc masura solicitarii noilor cunoscu{i, care voiau sa afle
nouta\i despre cei plecaii. Noi si noi dovezi vin sa rein-
trcgeasdi si sa consolideze convingeri deja formate.
7
 Concomitent cu numfuul lot mai mare de informatii
1'n legliturii cu desta~urarea existen\ei dincolo de mormant
- creste s i setca de autoperfec1ionare. In acest sens, urmarind
vieµle sftntilor, renun\i\ la via!a omul ui obisnuit si devioe
monab. Timpul si-1 petrcce intre munca Jegata de serviciu
$i singuriitatea locuin\ei, unde studiaz.a numai literatura ce
trateaza ciiile si metodele care promit amel iorarea psihologicll
a filn!ei umaoe. I$i 1nsusesce Rugllciunea ioimii, pe care o
rosteste 11e1nce1a1 zi si noapte.
Dupii alti opt aoi de privatiuni si luptli inversunatii
cu porni rile ancestralc ale propriului ego, riimane totusi
nernultumit. intreaga stradanie nu i-a adus dccat mici schim-
biiri de suprafata, cu toiul neinsemnate. In fata unui asernenea
bil ant, ia hotiirarea de a parasi tara, pentru a 1rnbratisa ·
viata de sihastru pe muntelc Athos. Securitalea insa, in
ultimul momen t, se opune.
Obligat sa traiasca 'i:n continuare 111 acelasi climat,
incepe sa mediteze mai mult asupra crcdin\ei, practicilor
religioase, diferitelor metode de luptli cu si ne. Tn final
ajunge la concluzia di toatc aceslea n u conduc pc practican t
la integrarea Jui 1n ,,Marele Tot", din care toate pureed.
Intr-un moment de revela!ie, aflii ca puritatea min\ii
~i Absolutul nu pot fi atinse prin credin\a, voin\a, eforl,
imaginarie, analize e tc., ~i ca ori ce activitate este $i ramane
in orice imprejurare un obstacol permanent la tntalnirea
omului cu Dumnezeu.
to urma acestei fericite descoperiri, adopta o nouli
modalitate de 1ntampinare a frlimantlirilor ego-ului ganditor.
Ascul ta $i prive~te cu intrcaga atentie orice reactie a psi-
hicului propriu care survi ne automat la 1niscarea permanen tli
a vieti i. Altfel zis - o stare de constientizare spontana,
realizata pe parcursul unei clipe, tn care gandirea tace cu
desaviir~ire. ·
Aceasta simpla cunoa.5tere de sine o practica timp de
circa doi ani si jumatate, cand 1ntalneste o noua si mare
surpriza. Gandirea, fiirii nici un efort, 'i:si tncetase zburdal-
nicia, ego-ul si-a pierdut 111semnlitatea 111 actul de decizie.
In structura Jui se operase, pe ciii nevazute si neurmarite,
o incizie, ca o fereastra spre Jnfinit. Aceastli deschidere ii
perm ite practicanlului sli paraseasca flira nici nn efort mar-

5
gini rea egocen~·islil, spre a 11111ilni Absolutul. Cararea i'ngustii
se descoperise s ingu ra !
Autonll acestei lucriiri se socoteste doar un insm1men1,
prin care s-a lransm is acesr mesaj simplu s i la indemana
111turor oamenilor dispu$i sa-si cunoasca ~ubreda conditionare
si sa atinga Sacn1J - Sca111eia divioa. Toti ca\i inta lnesc
aceastii Sfa111a Realilale nu pol avea decal un singur limbaj
si o un icil viziune a faptelor, care m1 pol ti Eiciodatii
contrazise, negate sau interpretate.
 CAPITOLUL I

Vise prevestitoare

De cand mii ~tiu, inca din copillirie, am avut vise

premonitorii. Unele din ele erau de-o c laritate absolutii. Nu
pretindeau nici un fel de efort pentru a fi inielese. Altele,
dimpotriva, erau mai mult sau mai pu\in voalate - $i
implicit, fiecare solicita un anume eforc de descifrare.
in sfilrsit, 0 ultimii calegorie de vise, i1ni era atat de
criptic transmisl\, incat fi\cea imposibilii chiar ~i o vagii
tiilmlicire. Mesajul devenca fosli foarte evident, fie con-
com itent .cu desfli~urarea evenimentelor, fie ulterior, dupii
consumarea !or.
Vii redau cateva din aceste vise, une le cu imp.licatii
certe in insasi desfii~urarea vietii mele.
in 1930 cram elev 1n clasa a treia la un liccu din
Banat. Locu iam la aceea~i gazda (Neni Cristina) cu un
coleg de clasa, M. Yacii.rescu. in tuna februarie din acel
an am avut urmiitorul v is:
111 fata casei unde locuiam, s-a oprit o cliru\li cu doi
cai negri, condusii de un iaran, a ciirui figurli mi-a riimas
bine intiparita :i:n mime. Nu-I mai vazusem niciodata. !n
timpu l visului nu stiam cine este. Noi, cei trei: eu, gazda
~i colegul, ne-am urcat in aceastli ciiruiii, in partea din
spate, a$ezandu-ne pe un leagan, format din douii scanduri
acoperite cu o pl\turli. Eu ocupam locul dintre cei doi. ~i
iata-ne porni\i la drum, stn"\batand o regiune cu totul
necunoscnlli de mine. Pe intregul parcurs, am i11registrat o
multime de amanunte ca trecerea .pri ntr-o plidure, peste till
pod, un izvor din care am bl\ut apli etc.
In final, visul se terminii in clipa cand, urdi.nd pe un
drum 1n pantli, m-am ridicat in picioare, 111 clipa cand am
trecut pe sub un mar, si am smuls un smoc de merisoare
putin dezvoltate.
Jn tuna iunie a aceluiasi an, la inceputul vacan\ci,
visu l prevestitor a deven it realitate. Omul cu cliruta s-a
dovedit a fi fratele colegului meu, care ne-a invitat cateva
zile 111 comuna Rugi, la ci rca 10- 15 km. lnfiiti~area sa, caii

II
~i caruta, ca $i 'i:ntregul drum parcurs 1mi erau de-acmn
foarte cunoscute.
1n momenrul c1ind urcam dealul , am uitat de vis. Dar,
ajungand sub un mar ce-$i revarsa crengile peste dn1m, in
mod mecanic m-am ridicat $i am repetat "intocmai ceea ce
facusem :tn stare de vis. Visul mi-a revenit in toate amanun -
tele lu.i. Suprapunerea era perfecta.
Un alt vis, 1'n 1mprejurari diferite:
1n ziua de 22 martie 1945, am fost arestat prima data
si re{inut fara nici un fel de ancheta, fiind tnvinuit de
Mitnrline ostila fata de c lasa muncitoiu·e (fonnularea apar\ine
autoritlitilor ce acaparaserli de cur1lnd puterea 10 Stat).
In timpul re~nerii, am iarii$i un vis cu semnificatie
precisa. Mil aflam la Bucure$ti, 1n casa fratelui meu. 1n
fa\a casci se oprc$te o ma$ina de c uloare neagrii, condusli
de un $Ofer necunoscut. Ne urciim, eu $i fratele meu , cu
sotiiJe $i porni1n pe un druin pe cm·e nu -I ma.i strabiitusem
niciodata. La intrarea intr-o Jocalitate suntem opri\i de un
post de control al a.rmatei sovietice. Ni se conrroleaza cele
trei geamantane, apoi ne urcam $i continulim drumul. Visu l
se tem1ina aici.
Dupii aproape doua !uni de zi le, am fost trim.is in
lagarul de la Caracal. Pe drum, 1:n gara Bucure$ti-triaj -
evadez. De aici focolo, totnl s-a desfl'l.$urat i"ntocmai ca in
vis. Un taxi angajat de pc piata ne-a clus la Craiova $i
a poi in comuna natal~. la parin~ i mei.
$i iata un alt vis, cu o semnificaiie care focii. nu s-a
realizat.
in cursul lunii august 1945, intr-o dupa-amiaza foarte
dilduroasa, m -a cuprins un fol de toropeala {i, cont.rar
obi$nuintei, am adormit.
Pe bolta cerului, cum priveam mspre rasarit, observ
o stea cu cinci colturi. Yn mijlocul ei, chipul lui Lenin.
Cum o priveam, deodaca steaua se desprinde de pe bolta
cerului $i 'incepe sa se rostogoleascii din ce in ce mai
repede. Nu mi -am dezlipit privirea de ea, decal i"n clipa
cand s-a prabu$it m imensitatea oceanului.
Urmeaza o nouli viziune. De data asta proiectatii pe
sol. Eu priviad de undeva de sus. Era harta Romaniei, cu
munti, riiuri $i local.ita\i, 1:n care era inclusa $i Basarabia,
a$a cum am i"nvii\at la $COalll.

12
 '
Acest vis I-am poveslit pe parcursul anilor de sute
de ori, ~1 la diferite persoane, ori de dlte ori s-a ivit
prilejul. Sum convins ca n-am sa mor fara sa vad ~i
implinirea acestui vis. Altfel n u mi s-ar fi dat.
~i. t n sfar~it, un alt vis de o importantli covar$itoare
in desfa~urarea evenimentelor ce aveau sii-mi schimbe tn
1ntregime modul de-a gandi ~i a aqiona pentru tot restul
existentei mele.
Suntem tn luna august 1"948. De circa o luna de zile,
un nou val de arestari se declan~ase 111 intreaga tarii. Printxe
cei considera1i ca potentiali pericul~ i pentru siguranta
statului totalitar - figuram $i eu. Si, ceea ce facusem tn
1945, dupa evadare, ain fiicutt ~i de asta data.
A$adar, iata-ma din nou in comuna Vartop, 111 casa
parintilor, a cliror gospodiirie i1ni ofera multe posibilitliti
de ascunclere - ~i. 111 plus, garan\ia ca intr-o eventualii
descoperire nimeni n-ar fi avut de suferit de pe urrna mea,
sotia ~i parintii fiincl exceptati de la rigorile legii, 'in cazul
respectiv.
. $tiam ca vor veni sa ma caure $i aici, intrucat ma
cautasera in alte trei localita\i diferite. in acest scop, am
inat unele masuri de prevedere. Nu am mai aparut in
comunii, ~i mi-am aranjat tn podul unei buciitarii de vara
un culcu~ pentru dormit 'in ti:mpu l nop\ij.
1n ziua de 15 august, de Sfanta Maria se \inea t.argul
anual in comuna, ~i toti ai casci erau pleca\i.
Pe mine m-a cuprins aceea$i toropeala ciudatli, de
care am mai amintit, $i am pus capul pe perna, de$i
dormisem bine in noaptea precedenta. Fw·at de aceastii
mole$eala, am adormil imediat. Si iata visul de o extraor-
dinara claritate, importan\a ~i implinire a~a de apropiata.
Visez ca cineva bate tn poanli ~i. intocmai ca 111 stare
de veghe, ma deplasez sa vad cine este ~i ce vrea. In fata
mea era 5tefan Dinu (un consatean) care, rara vreo altii
explica\ie, mi se adreseaza:
- Domnu' Cici, deseara vin sa te caute !
- Bine, nene Stefan, i\i mul\umesc, 1i riispund eu.
Dupii ce a repetat ~i a doua oarii acest avertisment
~i eu i-am raspuns cu acele~i cuvinte, s-a tndepartat pu\in
- apoi s-a intors cu fata spre mine ~i. pe un ton ceva mai
apasat imi spune:

13
 '
- Sa ~tii, domnu Cici, ca deseara vin sa te caute !
I-am mulrum it din nou. Ambii $tiam ca este vorba
de j andarmii care, 10 acea vrcme, asigurau ordinea in
comunele iarii.
M-am trezi t brusc, cu emoria cc \i -o procura, de
obicei, anun\area unei vesti importante. Deci - mi-am zis
- iata ca a venil ~i ceasul ce-1 a~leptam oarecum .
Inspre sem·a, s-au adunat to\i ai casei $i eu le-am
relatat visul respectiv.
Tata, care era un om foarte cumpatat ~i judeca lucrudle
la rece, a tncercat sa ma convinga ca visul ar fi urmarea
preocuparilor $i grijilor mete. l-am spus ca, dacll totu$i vin
sa ma caute, sa le spuna ca am plecat de doua zile la
mine, la Bra$OV.
Un glas di nliuntru ma i ndemna sa nu stau la masa
cu ei ~i sa ma retrag 1n ascunzatoare. La insistentele !or,
am stat totu$i la masa. Deodata, 111sa, cineva mi-a ordonat
sa plec imed iat. M -am ridicat brusc de la masa ~i, hotariit
am deschis U$a, urmat de tata. Odata intrat 'in bucatarie,
m-am urcat pe un butoi, am ridicat capul ~i m-am inal\at
in pod. Cand sa ~ez capacul la Joe am auzit un zgomot
in curtc. Erau pat1u jandarmi, care vcneau spre casa in pas
alergator, apariindu-se de cliini Tata abia a apucal sli puna
clirligul la U$a ce inchidea bucataria.
- Ce cliuta\i, domnule la mine in curte '? ii aud pe
tata.
Clind a aflat ca ma cat1ta pe mine, le-a spus destul
de tare, ca sa aud $i eu, ca am plecat la mine acasli, de
doua z ile. Distanta dintre noi, 111 linie drcaplli, nu era mai
mare de doi metri.
Au facut o perchezitie sumara $i au plecat sa ma
caute la conacul ce-1 aveam la circa doi kilometri departare
de casa. Erau bine informati. Cu doua saptamani mai
'inainte; statusem acolo.
Din aceasia ciipa am hotarfit sa traiesc i n cea mai
deplina clandestinitate, sa locuiesc i n acest pod in care o
raza slaba de lumina \'mi an un \a in fiecare diminea1a rasaritul
soarelui, pentru ca, mai tarziu, totul in jur sa ramiina \'ntr-o
semiobscuritate rnonotonli.
Z iua, neputlind sa citesc, am dus o via\a mai mult
mediiativa cu care nu fnsesem obi~nn it pana acum. Meditez,

14
rarii sa vreau, la propria-mi via!li, la ceea ce am facut ~i
nu trebuia sa foe, la ceea ce trebuia sa fac $i n-am fiicut.
Rezultatul, till bilanf lipsit de orice striilucire.
in aceasta stare de ince11itudine $i framantare, o
presimtire vagli, dar pregnanta, pomind parca din adancurile
cele mai 1ndepartate ale fiintei mele, ma antm\a ca ceva
deosebit se va tntampla cu mine. Uneori acest ,,ceva" 'imi
procura o stare de a pas are aproape dureroasa. $ i a$a s-au
scurs aproape doua saptamani, pu11andu-mi mereu tntrebiiri.
Nici un raspuns, i'nsa nu venea sa ma scoatli din aceasta
suferin!li surda ! $i totu$i, acel ,,ceva" nu s-a Jasat prea
mult a$teptat.

Marea surpriza ! Revelapa fenomenului de cledublare

Yntr-o noapte instelata, - o lamina aproape ca ziua.

Ma aflu, nu $tiu cum - in afara 1rupului meu la zece-cin-
cisprezece metri depiirtare de locul unde dormeam. Inal timea,
patru, cinci metri, apreciata dupa nucul ce-1 avcam 11.1 fata
casei.
A~adar, suspendat in aer, complet con~tient. Stiam
cine sunt, unde tmi este corpu l. !mi amintesc toate eveni-
mentele ce mli adusesera in casa parin!ilor mei. De asemenea,
aveam con$tiin\a clara de timpul petrecut in aceasta ascun-
zatoare. $i deodata un gand nea$teptat:
Oare nu mi-am pierdut min\jle?
Nu-mi dau nici un dispuns $i imi proiectez privirea
spre poarta aflata la aproape cincizeci de meni unde $i
ajung. Poarta are 111altime de trei metri. Eu ma af!am nu
cu mult deasupra ei. M-am oprit o clipa. Ma simt extraordinar
de bine. Astfel de clipe nu le-am trail niciodatli tn stare
de veghe.
Fara sa ma intorc, am revenit, alunecand, la locul
initial. $i iarii~i intrebarile:
- Doamne, stall de cateva zile 'in acest pod, oare nu
mi-am pierdut minµle?
Cum e posibil ca cineva sli fie in doua locuri,
corpul acolo $1 eu, fiin\a adevarata, aici ?

15
 Fiorul ce m-a cuprins. de asta data necontrolat, m-a
readus spon tan 10 podu l luminat de o lumina giilbuie,
deosebit de clara. Cu acest prilej vad o seama de amanunte
din adllpostul meu, pe care, din cauza obscurita\ii, ziua nu
le puteam observa.
Urmeaza patrunderea fo corp. Impresia era aceea a
unui ~arpe care patrunde 1n interior prin gurli. De fapt, era
o euergie care, pe masurli ce se infiltra 111 corp, imi ingliduia
sa ma mi~c pe por\iuni: cap, maioi, picioare etc. Inima imi
batea cu putere. De-acum, Tn stare de veghe, ii auzeam
batai.le in co~ul pieptulu.i.
Nu s-a pierdut nici un amanunt Jegat de aceasta traire
in afara corpului fizic.
Dupii ce m-am lini~tit, am aprins o lumanare ~i am
verificat ceca cc vazusem pe altli cale, deci\t cea obi~ouitli.
Bucuria era a~a de mare, inci\t i"mi pierc ~i somnul
~i pofta de manca.re. De~i intuiesc importan\a covar~itoare
a acestei descoperiri, totu~ u ceva din interior 1'mi spune cii
nu-i decal un inceput ~i ca. va trebui sa mcrg mai departe,
sli verific, sli descopar Lot ceea ce 1'1ni va fi i'ngaduit.
Chiar a doua zi am ini\iat un fel de discu\ie cu mine
'iasumi. Daca m-am desprins de corp, fiirii voia mea, i'm i
zic eu, oare nu s-ar putea sii fac acest Jucru oricand ~i
dupa vointa mea. Cu alee cuvinte, sa nu parasesc corpul
decat pe1fect con~tient ! $.i cum ?
Am luat o bucata de hartic ~i am desenat pe ca un
cercule\, cat o pioneza ceva mai mare. Apoi am innegrit
cu creionul interiorul cercului si, dupa aceea, am fixat
hartia pe scandura acoperi$ului, la aproape $aptezeci $i cinci
de centimetru, - eu, lungit la orizontal. Si iata si formula
adecvata scopului propus - rostita 111 gand: ,,N-am sa ies
Out of body exp.
din corp decat constieot, privind acest punct !"
Pentru a ma famil iariza cu acest experiment, in timpu l
zilei, din cand \'n cand, fliceam exerci\ii de concentrare,
privind cu insisten!,li punctul. Rezultatele nu s-au lasat
~teptate.
Chiar din prima seara., am 1nregistrat o serie de efecte
inedite. Din mana fizica se desprinde o alta mana, fonnata
d in punctisoare Jumiooase, 1ntr-o permanenta misca.re. Sur-
priza, cu emo\ia respectiva, a readus dublura main ii inte-
gdind-o in mana fizicli.

16
 Acela$i fenomen s-a 1ntamplat si cu unul din picioare.
Piciorul fizic, aflat 111 pozitia indoit, dublura sa parasindu-1,
a luat o alta pozitie, adica cea nonnala de intindere 1nainte.
in final, rezultatul a fost aceJasi: revenire la intregul inifial.
in cele din unna, m-am desprins brusc de corp $i
m-am gandit puternic la parinti, mei, de care ma desparica
un zid. M-am repezit cu capul 1nainte in ace! obstacol.
Dar 1ndata m-am oprit. Cum e posibil sa tree prin zid?
Aceasta indoiala mi-a oprit el anul initial. Ma all:l'11
1ntr-o pozitie ciudata: cap, mfiini ~i bust erau 111 afr 1
zidului $i resnd 1'n interiorul podului. Experienia fuse:~
rntata. M-am lasat 111 voia somnului obisnuit de dlteva ore.
In scara unnatoare, entuziasmul meu era atiit de
putern ic, incat nu puteam concepe tm nou esec.
Era sprc ziua, ciitre ora 4. Parasesc corpul fizic, dintr-o
data. Noul co1p, ceva unai mic decal corpul fizic, format
din puncti~oare independente, fiecarc cu lumi11ii proprie,
dar toate tinziind spre a fonna acela~i tipar. in acest corp
astral, intreaga structura sc atla 1nrr-o pe1manenta mi$carc.
Dupa aceasta scurta constatare ma gandesc puternic la
camera pilrintilor mei. Ca punct de sprijin am ales soba.
Acoperi$u l dispare - si ma ridic vertical, ca o minge,
alunedlnd cu viteza unui bol id; apoi cobor in mijlocul
camerei. Mingea a atins podeaua si imediat - jos, s-a format
capul $i sub cl corpul. Totul s-a produs fulgerator. Eu nu
am contri buit cu nimic, nici 1n privinta urcusului ~i nici
la ceea ce a urmat dupa coborllre.
Yndata ce s-a format corpul, am i'nceput sa culeg
lrtfonnatii despre tot ce vedeam in camera. Mama spala
rufe i'n fata unei albii. Tara, 1mbracat, se rolanise intr-un
alt par dedh eel 1n care dormea de obicei.
M-am adresat man1ci. Eram convins ca ma vede $i
aude !
Pentru ca nu mi-a raspuns la solicitare, cu mana
'dreapta am izbit o sticl a ce se afla pe masa, lasata de cu
seara · de la cina. Mana mea a trecut prin sticla, fara sa
o doboare. lntentia mea de a-mi anun\a prezenta a e$Uat;
apoi am continual sa cuileg altc amanunte din casa. M-am
adresat apoi latalui meu, care dormea.

17
 Revenirea in corp s-a produs spontan, fa.di nic1 un
fel de compli ca\ii. lmediat am biitut 1n perete, a$a cum
convenisem, dacii aveam ceva sii comunic.
Mama, tngrijoratii ca la ora aceea o chem, nu mai
fiicusem asta niciodata - prima ei intrebare a fost dacii nu
cumva smlt bo!J1av .
. Te rog, cheama-1 si pe tata, ca vreau sa vll spun
ceva. Dupii ce au venit amandoi si i-am asigurat cli n1li
simt bine, le-am descris toate a:mlinuntele existente cu diteva
clipe mai inainte, in camera de unde ei veneau.
Biata mama $i-a flicut senmul crucii. Toate corespun-
deau realita\i i. Nedumerilll, m-a 1nt.rebat cum am putut sii
viid toate astea, fiindca ie$irea din pod, prin buciitarie, era
condiµonatii de carligul din afarii, pe care ea, venind la

l
chemarea mea, 11 gasise la locul Jui.
Tata, fotrebat, m.i-a spus ca a avut un vis cu mine,
dar, trezit brusc de mama, a uitat despre ce era vorba.
Le-a1u povestit despre experientele ce le-am flicut,
d§ndu-le asiguriiri ca nu existii moaite.
Culcusul meu, panii deuniizi Joe de suferintli si de
ispa~ire dureroasa, a devenit dintr-odatii eel mai util dar
oferit de via\a.
De-acum aveam o preocupare, pe care u-as fi schim-
bat-o cu nim_ic din tot ce poate oferi Jumea.
La o zi sau doua dupli aceea, ma aflu din nou in
afara corpului. Era ciitre ora 23,30. La fel - ridicat in sus,
1n aceeasi forma sfericli, s i apoi, coborarea in camera
ocupata de fratele meu si de sotia sa. ln pat, nurnai cumnata '
mea, care, peste plapuma de iarna, pusese $i o anumita
scoar\ii - unica dupli felul \esliturii.
Ziua aceea a fest foarte calduroasii, urmatli de o
1 )apte la fel de calda, nimic n u j ustifica folosirea plapumei
; . nici a scoru1ei. Nici lipsa fratelui meu nu-si glisea vreo
juJ1ificare la acea ora tllrzie. Am lasat orice verificare
pentru a doua zi.
Catre ora 24, am auzit poarta - ~i p!\liii fratelu.i meu,
care 111tarziase ma.i mult 111 sat. Deci, indi de la acea orll
aveam confinnarea ca tot ceea ce viizusem e real.
Dimineata, am chemat pe mama ca martor. Confirmarea
a fest totala. Aceea~i mirru·e, acelea$i nedumeriri din partea
lor, eu 1ncerdlnd sii le demonstrez. aceastii posibilitate a

18
omului de a se desprinde de corp, 1'ntocmai com te-ai
dezbraca de hainele ce-ti acoperii u·upµl.
Pentru mine, aceste dovezi certe imi dadeau un en-
tuziasrn. g reu de descris prin mijloacele noastre de ex:primare.
Un pennanent imbold ma indemna sa iscodesc, sli atlu, sli
descoplir dlt mai mu lte din tainele acelei lumi noi.

0 noua surpriza ! Contactul cu lumea duhurilor

in noaptea urmatoare sunt iara$i ferm decis, !Pentru o

noua investigare fn camera plirintilor mei. Dupa ce am ie$it
din corp ~i cu ochiul astral am vazut fntreaga amb ian(a -
podul, complet lurninat de o lumina de 1111 auriu clar-deschis
- m-am ridicat vertical $i apoi am coborilt la locul dorit.
Du pa ce-mi privesc parintii, fncep sa adun cat mai
nmlte informa·rii privind locul obiectelor de pe masa, de
pe pat, sa re~in· felul cum sunt aranjate scaunele etc. In
clipa cilnd m1\ pregliteam sa plirlisesc cairiera, ducilnd cu
mine toate informa\iile culese $i foregistrate :lo n,emorie,
ma surprinde un amanunt. Yn camera se mai atla o fcmeie
care, dupli figura, semana cu bunica mea, decedatli 111 191 9.
impreunll cu ea -se mai a:fla $i o fetita de doi-trei ani.
Corpurile lor par mai diafane decat ale plirin(ilor mei. Cele
doua apari~ii ma deruteazli $i, stapanit de un sentiment de
tndoiala, de nesigurantii in legiiturii cu ceea ce vlid, revin
ti:\ corp.
Pri n acela$i semnal conven\ional o anunt pe mama,
care vine imediat la mine $i-mi confirmli ca cele vlizute
de mine corespund 'intocmai realitii~ii.
Dupa aceastli noua revelarie, tnsa, am convingerea ca
voi pulea sa iau contact ~i cu cei plecafi din mijlocul
nostru prin a$a-zisa - moarte.

- Diverse consultari in lumea de ·dincolo

In ne$liin1a mea, eram incredintal ca de-acum toate

i'ini sunc permise ~i ca voi avea acces la tainele pe care
lumea nu le cunoa5te.
19
Idee reiterata si in
"Adevãrata Evanghelie" ,
"The Padgett messages"
 sta
St

confo
in

un

ier

pa
od
in
ce

ind
cre

gre

de
am
me

ace
oa

nu

ade
Confirmare cu
"The Padgett
Messages" sunt
diferite sfere , cele
mai importante
Sferele Divine
cu

in

tot

im
in

ac

int
ni
ur
di
fa
ab
pi

pu
lu
im
ca
ca
li

Ul
du
ca

co
de
a

in
vo
 prob
viat

la o
porn
cons
cele

feno
sem
este
perm

deca

gan
ade
dec
unu

la v
inte
emisi
ate
atitu
dec

cev

Div
spirit
acestuia
mu
aces

Argu
au
fel
 Confirmare cu "The
dist Padgett messages"

de
ace
fizi
prin
dint
ma

pur
inte
sa-

de
var
sav
cau
in r
prin
rioa
ins

in
r
Du

ao
arm
ace
dat

rea
con
cor
Far

trec

sa
t
 in
m
du
Del

ie
in
m
de
re
ro
din
in
cu
sti
ac
cu
de

ra

es

aut

lo
a
 m-a
o sc
scan
m-am
metr
cader

piatr
rost
A ur
speri
cel al
moal

A ven
vazu
asista

aveam

cores
ingrij
din c

nou
ingrij
curan
comu

locu
nevoie
din nou
regru
in 19

anche

voi
asista
un nu
apoi co
 se
ce

Giurgi
legat
coasa
un
brus

insana
de
arun
am
cand
sa s

non
pret

s-a s
de ic

obser
punc
dintr
proie
termina
mea
f
t
i
p

A
s
c
c
d

a
n
i
d
u
l
a
c
p

la
m
u
a
c
i
I
n
s

d
s
c
i
s
au
Nota !
Sfera a 4-a - literati -
padgett messages in
sferele avand
numere pare se
pune accent pe
dezvoltarea
intelectului ----
confirmare clara
i
i

u
Confirmare cu
"The Padgett
messages"