___AcroPDFMTS

Arta de a vindeca orice boala fara doctorii si fara operatii

de

Louis Kuhne

Manual de tehnici de vindecare naturista dupa editia a XII-a din limba germana, 1896

CUPRINS

CUPRINS......................................................................... .........................................................2 Prefata......................................................................... .............................................................10 Partea nti........................................................................ .......................................................11 Cum am ajuns la descoperirea noii stiinte de vindecare.......................... ............................11 Cum se naste boala? Ce sunt frigurile?.......................................... ......................................16 Natura, originea, scopul si vindecarea bolilor de copii si unitatea lor. Pojar, scarlatina, anghina difterica, varsat, tuse magareasca, scrofule............................ ................................24 Scarlatina...................................................................... ...................................................26 Anghina difterica............................................................... ...............................................27 Varsatul........................................................................ ...................................................28 Tusea magareasca................................................................ .............................................30 Scrofule........................................................................ ...................................................32 Reumatismul si podagra, caderea muschilor, suciri, slutiri, raceala minilor si a picioarelor, fierbinteli la cap, nasterea si vindecarea lor.................................. .......................................38 Caderea muschilor............................................................... .............................................42 Raceala minilor si a picioarelor,................................................ .....................................43 Fierbinteala capului............................................................ ..............................................43 Suciri si strmbaturi............................................................. ............................................44 Mijloacele mele de vindecare.................................................... ...........................................51 Bai de aburi, bai de soare, bai de trunchi cu frictiuni, bai de sezut cu frictiu ni...............51 Bai de aburi complete........................................................... ............................................51 Baie de aburi pentru pntece...................................................... ......................................53 Baia de abur pentru cap si gt.................................................... ......................................53 Bai de soare.................................................................... ..................................................53 Bai partiale de soare........................................................... ..............................................54 Baia de trunchi cu frictiuni.................................................... ...........................................55 Baia de sezut cu frictiuni......................................................

............................................55 Ce trebuie sa mncam? Ce trebuie sa bem?.......................................... ...............................59 Pine de Graham................................................................... ...........................................71 Supa de gru uruit................................................................ ............................................71 Instructiuni pentru alegerea unei hrane potrivita cu natura..................... .........................71 Varza rosie cu mere............................................................. .............................................72 Varza alba cu patlagele rosii................................................... .........................................72 Spanac cu cartofi............................................................... ...............................................72 Varza nemteasca cu arpacas de ovaz.............................................. ..................................72 Morcovi cu cartofi.............................................................. ..............................................72 Gulii cu cartofi................................................................ .................................................72 Orez cu mere.................................................................... ................................................72 Mncare simpla de orez............................................................ ........................................72 Fasole cu patlagele rosii....................................................... ............................................73 Bob cu mere..................................................................... ................................................73 Linte cu prune.................................................................. .................................................73 Mnatarci cu cartofi.............................................................. ...........................................73 Salata de sfecle rosii.......................................................... ...............................................73 Salata de laptuci............................................................... ................................................73 Salata de cartofi cu mere....................................................... ...........................................73 Mazare sau linte n forma cea mai usoara de mistuit............................... ........................73 Galuste de cartofi.............................................................. ...............................................74 Partea a doua................................................................... ........................................................75 Bolile de nervi si bolile psihice originea, natura si vindecarea lor. Insomnia.. .................75

Bolile mintii................................................................... ...................................................78 Bolile de plamni. Pneumonia. Oftica. Asthm. Pleurezia. Lupus..................... ...................81 Pneumonia si pleurezia.......................................................... ...........................................85 Asthma.......................................................................... ..................................................87 Oftica (naintata)................................................................ ..............................................87 Oftica oaselor si caria oaselor................................................. .........................................88 Lupus........................................................................... ....................................................89 Bolile organelor genitale....................................................... ...............................................91 Impotenta....................................................................... ..................................................95 Bolile de besica si de rinichi. Diabetul (zaharisirea sngelui). Uremia. Netinerea udului. Bolile de ficat. Piatra. Galbinarea. Bolile de intestine. Asudeala picioarelor. Pecinginea..97 Piatra.......................................................................... ......................................................98 Diabet.......................................................................... ....................................................98 Uremia.......................................................................... ...................................................99 Netinerea udului................................................................ ...............................................99 Fistulele din intestine......................................................... ..............................................99 Catarul de besica............................................................... ...............................................99 Bolile de ficat, bolile de fiere, galbinarea.................................... ..................................100 Asudeala picioarelor............................................................ ...........................................100 Pecingini si boli de piele...................................................... ..........................................100 Bolile de inima si hidropizia................................................... ...........................................102 Bolile maduvei spinarii. Scurgerea maduvei spinarii. Bolile hemoroidale......... ...............107 Bolile hemoroidale.............................................................. ...........................................108 Crampe epileptice. Agorafobia (frica de loc deschis)............................ ............................110 Agorafobia...................................................................... ...............................................111 Lipsa de snge si Cloroza. (Fata palida).......................................... ..................................112 Bolile de ochi si de urechi..................................................... .............................................115 Perdeaua cenusie................................................................ ............................................115 Perdeaua verde.................................................................. .............................................116 Vederea dubla...................................................................

..............................................116 Privirea crucisa................................................................ ...............................................116 Boli de ochi.................................................................... ................................................117 Perdea cenusie.................................................................. ..............................................117 Surzenie de partea stnga, scurgerea urechii, vjirea urechii........................ ...............118 Auzul greu (tare de ureche)..................................................... .......................................118 Dureri de dinti si masele. Guturaiul. Influenta. Dureri n gt. Gusa................ ..................119 Dureri de dinti si masele....................................................... ..........................................119 Guturaiul....................................................................... .................................................119 Influenta....................................................................... .................................................120 Bolile de gt..................................................................... ..............................................120 Gusa............................................................................ ...................................................120 Dureri de cap. Migrene. Oftica creierului. Inflamatia creierului................ .......................122 Typhus. Dizenterie. Holera. Urdinare............................................ ....................................124 Typhus.......................................................................... .................................................124 Holera. Dizenteria.............................................................. ............................................124 Frigurile de clima si Frigurile tropicale. Malaria. Frigurile de venin. Friguril e galbene si Frigurile schimbatoare.......................................................... ..............................................127 Ria orientala. Epidemia leprei. Leproza.......................................... .................................130 Ria. Limbrici. Panglica. Parazite. Surpatura (Hernie)............................ ..........................135 Surpaturi (Hernii).............................................................. .............................................136 Cancerul. Carne vie............................................................. ...............................................137 Cancerul........................................................................ ................................................137 Carne vie....................................................................... .................................................141 Partea a treia.................................................................. ........................................................142 Tratarea si vindecarea ranilor, fara doctorii si fara operatii.................. .............................142

Taieturi, mpunsaturi, striviri si ruperi......................................... ..................................144 Striviri, contuziuni si rani interne............................................ .......................................145 Arsuri.......................................................................... ...................................................146 Rani de arma de foc............................................................. ...........................................147 Frnturi de oase.................................................................. ............................................149 Rani deschise................................................................... ...............................................150 ntepaturi de insecte otravitoare, muscatura de sarpe, de cine turbat, otravirea sng elui (septicemia).................................................................... ................................................152 ntepaturile de albina,........................................................... ..........................................153 Bolile de femei................................................................. ..................................................154 Tulburari de menstruatie........................................................ ........................................154 Caderea mitrei, purtarea cercului............................................... ....................................156 ntoarcerea mitrei................................................................ ...........................................156 Sterilitate..................................................................... ..................................................157 ntarirea ttelor si lipsa de lapte................................................. ....................................157 Frigurile lauziei............................................................... ...............................................158 Cum se obtin nasteri usoare si fericite?........................................ ......................................160 Tratamentul copilului n cele dinti luni. Cresterea copiilor....................... .......................165 Cresterea copiilor.............................................................. .............................................165 Partea a patra.................................................................. ........................................................167 Rapoarte de vindecare si scrisori originale de multumire........................ ..........................167 Catar de plamni.................................................................. ..........................................167 Raceala picioarelor............................................................. ...........................................167 Boala de stomac................................................................. ............................................167 Boala de ficat.................................................................. ...............................................167 Catar de gt...................................................................... ..............................................167 Piatra n fiere (Calcule biliare)................................................. ....................................167 Inflamatia cronica a intestinelor............................................... .....................................167 Nervozitate..................................................................... ...............................................167 Insomnie........................................................................

................................................167 Pecingine....................................................................... ................................................167 Cancer.......................................................................... .................................................168 Galbinare....................................................................... ...............................................168 Slabiciune...................................................................... ................................................168 Dureri de cap................................................................... ..............................................168 Oftica oaselor.................................................................. ...............................................168 Inflamatia ncheieturilor soldurilor (Ischias).................................... ............................168 Slutirea corpului............................................................... ..............................................168 Paralizie....................................................................... .................................................168 Slabiciune generala............................................................. ...........................................169 Dureri n spate................................................................... ............................................169 Raceala minilor si a picioarelor................................................. .................................169 Lipsa de snge.................................................................... ............................................169 Usurarea facerii................................................................ .............................................169 Glci............................................................................. .................................................169 Cancer la piept si la nas....................................................... ..........................................169 Rani deschise la picioare....................................................... ........................................170 Boli de rinichi si de basica.................................................... .........................................170 Hidropizie...................................................................... ................................................170 Boala de ficat.................................................................. ...............................................170 Boala de inima.................................................................. .............................................170 Mouches volantes................................................................ ...........................................170 Puncte negre.................................................................... ...............................................170 Urdinare de ani ntregi........................................................... .......................................170 Dizenterie...................................................................... ................................................170

Boala de ficat.................................................................. ...............................................170 Inflamatia matului gros......................................................... .........................................170 Asudeala picioarelor............................................................ ..........................................170 Catar de stomac................................................................. ............................................170 Scurgerea maduvei spinarii...................................................... .....................................171 Boala grea de menstruatie....................................................... ......................................171 Pierderi de snge................................................................. ..........................................171 Brnca............................................................................ ...............................................171 Umflatura de piele.............................................................. ............................................171 Tiuitul urechii................................................................. ................................................171 Pecingine....................................................................... ................................................172 Dureri de spate................................................................. ..............................................172 Inflamatia egipteana a ochilor.................................................. .....................................172 Hidrocefalie.................................................................... ...............................................172 Neputinta barbateasca (impotenta)............................................... .................................172 ncuiere (constipatie) la un copil de tta.......................................... .............................172 Glci............................................................................. .................................................173 Nastere usoara.................................................................. .............................................173 Ischias (coxartroza)............................................................ ............................................173 Anghina difterica............................................................... .............................................173 Scarlatina...................................................................... ................................................173 Surzenie........................................................................ .................................................173 Polip n nodul gtlejului........................................................... ......................................173 Raguseala....................................................................... ...............................................173 Neurastenie..................................................................... ...............................................174 Catar de gt, cronic.............................................................. .........................................174 Dureri de obraz................................................................. .............................................174 Nevralgie....................................................................... ................................................174 Insomnie........................................................................ ................................................174 Dilatarea stomacului............................................................

..........................................174 Scrofule........................................................................ ..................................................174 Cloroza......................................................................... .................................................174 Presbitism...................................................................... ................................................174 Glci............................................................................. .................................................174 Constipatie si insomnie la un copil de doua luni................................ ...........................174 nvineteala....................................................................... ..............................................175 Varsaturi periodice............................................................. ...........................................175 Boala de plamni.................................................................. .........................................175 Cloroza......................................................................... .................................................175 Boala grea de inima............................................................. ..........................................175 nchegarea sngelui................................................................. ......................................175 Insomnie........................................................................ ................................................175 Artera inimii iesita afara...................................................... ..........................................175 Astma........................................................................... ..................................................175 Anghina difterica............................................................... .............................................175 Pecingeni umede................................................................. ...........................................176 Cancer la buze.................................................................. ..............................................176 Boala de gt...................................................................... .............................................176 Anghina difterica............................................................... .............................................176 Scarlatina...................................................................... ................................................176 Polipi.......................................................................... ...................................................177 ngreunarea mistuirii............................................................. ........................................177 Luatul din iele................................................................. ................................................177 Insomnie........................................................................ ................................................177 Crampe nervoase................................................................. ...........................................177

Polutii......................................................................... ...................................................177 Scurgerea maduvei spinarii...................................................... .....................................177 Tabes dorsalis.................................................................. ..............................................177 Insomnie........................................................................ ................................................177 Boala de nervi.................................................................. ..............................................177 Paralizie....................................................................... .................................................177 Surdo-mutenie................................................................... .............................................178 Navalirea sngelui la cap......................................................... .....................................178 Constipatie puternica........................................................... ..........................................178 Scrisori originale de multumire................................................. .............................................179 Dureri de gt..................................................................... .............................................179 Boala de rinichi si de basica................................................... .......................................179 Bolile organelor genitale....................................................... ........................................179 Migrena puternica............................................................... ...........................................179 Reumatism....................................................................... ...............................................179 Podagra......................................................................... ................................................179 Paralizie....................................................................... .................................................179 Ischias (coxartroza)............................................................ ............................................179 Boala de ochi................................................................... ...............................................179 Oftica plamnilor................................................................. ..........................................180 Defect de inima................................................................. ..............................................180 Caria oaselor................................................................... ...............................................180 Inflamatia intestinelor......................................................... ...........................................180 Boli hemoroidale................................................................ ............................................180 Sngerarea rinichilor............................................................. ........................................180 Paralizie....................................................................... .................................................180 ntarirea pntecelui................................................................ ........................................180 Glci............................................................................. .................................................180 Scrofule........................................................................ ..................................................180 Sifilis.........................................................................

.....................................................181 Insomnie........................................................................ ................................................181 Dureri de cap................................................................... ..............................................181 Piatra.......................................................................... ...................................................181 Inflamatia rinichilor........................................................... ............................................181 Boli hemoroidale................................................................ ............................................181 Hidropizie...................................................................... ................................................181 Dureri de dinti si de masele.................................................... .......................................181 Striviri........................................................................ ....................................................181 Friguri climatice............................................................... .............................................181 Serpengea....................................................................... ...............................................182 Insomnie........................................................................ ................................................182 Slabirea memoriei............................................................... ...........................................182 Grasime la pntece................................................................ .........................................182 Boala de plamni.................................................................. .........................................182 Nervozitate puternica........................................................... ..........................................182 Surzenie........................................................................ .................................................182 Boala de gt...................................................................... .............................................182 Friguri violente................................................................ ..............................................182 Dureri de cap................................................................... ..............................................183 Catar de gt...................................................................... ..............................................183 Spuzeala pe obraz............................................................... ............................................183 Crampe epileptice............................................................... ...........................................183 Lesinuri........................................................................ ..................................................183 Lipsa de snge.................................................................... ............................................183 Raceala......................................................................... .................................................184

Umflatura ct pumnul, la picior................................................... ..................................184 Cancer la mitra si pierderi de snge.............................................. ................................184 Tuse magareasca................................................................. ...........................................184 Neurastenie..................................................................... ...............................................185 Nevralgie....................................................................... ................................................185 Epilepsie....................................................................... .................................................185 Auzul greu...................................................................... ................................................185 Dureri n spate................................................................... ............................................185 Tuse............................................................................ ...................................................185 Crize de asfixie................................................................ ...............................................185 Pierderi de snge din mitra....................................................... .....................................185 Boala grea de nervi............................................................. ...........................................186 Neurastenie..................................................................... ...............................................186 Dureri de cap................................................................... ..............................................186 Boala de ochi................................................................... ...............................................186 Lipsa de snge.................................................................... ............................................186 Boala de nervi.................................................................. ..............................................186 Sucirea vinelor................................................................. ..............................................186 Slabiciune generala............................................................. ...........................................186 Respiratie grea................................................................. ..............................................186 Reumatism articular............................................................. ..........................................187 Dureri de stomac................................................................ ............................................188 Lipsa de pofta de mncare......................................................... ....................................188 Ameteli......................................................................... ..................................................188 Defecte de inima................................................................ .............................................188 Pierderi de snge................................................................. ..........................................188 Boala de plamni.................................................................. .........................................188 Slabiciune generala a corpului.................................................. ....................................188 Boala de ochi nevindecabila..................................................... .....................................189 Dureri nervoase de cap..........................................................

........................................189 Catar cronic de gt............................................................... .........................................189 Catar de basica................................................................. .............................................189 Dureri n spate si de amndoua partile.............................................. ...........................189 Pneumonie....................................................................... ...............................................189 Anghina difterica............................................................... .............................................189 Catar cronic de stomac si de intestine.......................................... .................................190 Nervozitate..................................................................... ...............................................190 Slabirea memoriei............................................................... ...........................................190 Gnduri de sinucidere............................................................. .......................................190 Pierderea menstruatiei.......................................................... .........................................190 Tuse magareasca................................................................. ...........................................190 Reumatism....................................................................... ...............................................191 Boala de ficat.................................................................. ...............................................191 Hemoroizi....................................................................... ...............................................191 Boala de stomac, si de nervi.................................................... .......................................191 Constipatie..................................................................... ...............................................191 Boala de nervi.................................................................. ..............................................191 Reumatism articular............................................................. ..........................................192 Paralizia bratului.............................................................. .............................................192 Grea boala de pntece............................................................. ......................................192 Poala alba...................................................................... ................................................192 Tulburarea mistuirii............................................................ ...........................................192 Podagra......................................................................... ................................................193 Boala cronica de gt.............................................................. ........................................193 Dureri de cap................................................................... ..............................................193

Ameteli......................................................................... ..................................................193 Dureri n gt....................................................................... ............................................193 Epilepsie....................................................................... .................................................193 Strmbarea sirei spinarii......................................................... ......................................194 Boala de nervi.................................................................. ..............................................194 Influenta....................................................................... .................................................194 Tulburarea mintii............................................................... ............................................194 Neliniste....................................................................... ..................................................194 Insomnie........................................................................ ................................................194 Neurastenie..................................................................... ...............................................195 Bataie de inima................................................................. ..............................................195 Dureri de cap................................................................... ..............................................195 Vjitul urechii.................................................................... ...........................................195 Astma........................................................................... ..................................................195 Melancolie...................................................................... ...............................................195 Convulsii....................................................................... .................................................195 Dureri de cap violente.......................................................... ..........................................195 Usurarea sarcinii si a facerii.................................................. .......................................196 Boala de ficat.................................................................. ...............................................196 Piatra n fiere................................................................... ..............................................196 Slabiciunea nervilor............................................................ ...........................................196 Reumatism la cap................................................................ ...........................................196 Boala de pntece.................................................................. ..........................................196 Astma........................................................................... ..................................................197 Hemoroizi....................................................................... ...............................................197 Inflamatia gtului................................................................ ...........................................197 Reumatism....................................................................... ...............................................197 Umflatura picioarelor........................................................... .........................................197 Vegetatie n mitra................................................................ ...........................................197 Poala alba......................................................................

................................................197 Paralizie complecta din cauza unui picior prea scurt............................ .......................198 Inflamatie cronica a ncheieturilor soldurilor.................................... ...........................198 Melancolie...................................................................... ...............................................198 Reumatism....................................................................... ...............................................198 ntarirea pntecelui................................................................ ........................................198 Hemoroizi....................................................................... ...............................................198 Friguri de nervi................................................................ ..............................................198 Accident de mitra............................................................... ............................................198 Tuse necatoare................................................................... ...........................................198 Tuse magareasca................................................................. ...........................................198 Scarlatina...................................................................... ................................................198 Piatra.......................................................................... ...................................................199 Slabiciune generala a corpului.................................................. ....................................200 Boala de ochi................................................................... ...............................................200 Boala de pntece.................................................................. ..........................................200 Grea boala de nervi............................................................. ...........................................200 ngreunarea mistuirii............................................................. ........................................200 Insomnie........................................................................ ................................................200 Constipatie obisnuita........................................................... ...........................................201 Hemoroizi....................................................................... ...............................................201 Dureri de stomac................................................................ ............................................201 Raguseala....................................................................... ...............................................201 Insomnie........................................................................ ................................................201 Boala de nervi.................................................................. ..............................................201 Durere de masele................................................................ ...........................................201

Dureri de cap................................................................... ..............................................201 Dureri de nervi................................................................. ..............................................202 Boala de ochi................................................................... ...............................................202 Stricturi....................................................................... ...................................................202 Strmtarea canalului udului....................................................... ....................................202

Prefata la a douasprezecea editie germana 1896

Pe lnga cele unsprezece editii ale manualului meu, aparute una dupa alta, se adau ga acum a douasprezecea editie, cu desavrsire prelucrata si mbunatatita, izvorta din semnalel e numerosilor cititori, care primesc cu ncredere nemarginita nvataturile mele; editia de fata es te chemata sa croiasca mai departe calea pentru adevarata ntelegere a unei metode de vindecare fara doct orii si fara operatii, si sa descopere noi adepti pe lnga cei vechi, ncercnd sa ajute la raspndirea luminii ce trebuie sa razbata prin ntunericul ce domneste nca asupra legilor si cailor nestramutate ale naturii ; ntr-un sir de teze amanuntit, ncerc sa dovedesc ca toate bolile, oricum s-ar numi fiecare di ntre ele, s-au nascut dintr-una si aceeasi cauza; n aceasta prefata dau seama din nou de principiul uni tatii, principiu care indica interdependenta partilor dintr-un ntreg cu marele ntreg nsusi ;aceea ce omenir ea, prin scoala medicala moderna ntelege prin conceptul de: boli de sine statatoare nu reiese deloc n urma cercetarilor mele ; asa numitele boli de sine statatoare nu sunt altceva dect forme schimbatoare, stari variabile, care desi, pe dinafara par felurite, totusi n nici o mprejurare nu sunt independente. De aceea eu socotesc de prisos nsirarea attor sute de boli. Daca la mpartirea acestui manual , am ntocmit anumite categorii, ale asa numitelor boli, n-am avut n vedere, dect sa nlesnesc ono ratilor cititori priceperea tezelor pe care le tratez. Denumirile obisnuite de boli pe care le-a introdus scoala medicala nu pot fi parasite asa de lesne, de aceia care sunt obisnuiti cu ele. Binenteles, metoda mea nu vrea sa stie de boli deosebite ale organelor interne sau externe, nu cunoaste latineasca scolii medicale, cu att mai mult se sprijina nsa pe cunoasterea si ntrebuintarea rationala a unei legi a n aturii, pna aici necunoscuta dar vesnic nestramutata, a unitatii bolilor. O fi perfectibila masina cu aburi, nu nsa forta aburului. Tot asa e si cu metoda mea de vindecare. Temelia ei este nestramutata, cel mult forma se poate schimba. Cunoasterea acele i legi a naturii, necunoscuta pna acum, dar care a existat ntotdeauna, a adus n sfrsit lumina n noaptea nenorocirilor pricinuite de boala. Dupa cum un oras mare nu mai are nevoie, la r asaritul soarelui de felurite mii de felinare, fiindca lumina soarelui e cu mult mai puternica, tot a sa si acei care cunosc noua stiinta de vindecare, nu mai au nevoie sa stie nici denumirile attor mii de boli

nici mijloacele de vindecare ale scolii moderne. Experienta a dovedit ca un singur mijloc aduce vin decarea tuturor acelor boli, mult mai repede si mai sigur, dect toate miile de mijloace ale scolii medic ale. Pretutindeni unde a patruns stiinta mea de vindecare si trebuie s-o marturisesc cu bucurie ca e lumea ntreaga pretutindeni adevarurile ei si-au croit drum. Nu e vorba, a trebuit sa nlatur multe lucruri ce pareau adevaruri nediscutabile si a trebuit sa rastorn multe temelii, care pareau nestramutate. Dar descoperirile mele au ramas, caci au fost ntarite zilnic, n practica mea, de n umeroase dovezi si asa s-au ntemeiat att de puternic, nct zadarnic ar ncerca cineva sa le rastoarne. Mii le de oameni, care datoreaza sanatatea lor aplicarii metodei mele, sunt martori. Noi dovezi de adevarul nestramutat al nvataturilor mele, mi sosesc zilnic, asa ca sunt mndru de a sti ca viitorul stiinte i mele de vindecare e asigurat. Dupa cum toate descoperirile si-au gasit la nceput dusmani, tot asa n-au fost scu tite de dnsii nici nvataturile mele. Aci mai era vorba si de unul, care parea a fi nechemat pe ta rmul stiintei de vindecare, dar care totusi venea cu descoperiri noi, cu vederi noi, cu axiome no i, aruncnd multe lucruri de prisos, nlaturnd cu energie multe greseli nradacinate. Bine nteles, acei sceptici sau potrivnici s-au slujit de multe ori, de mijloace att de putin cinstite, nct nsasi purtarea lor i-a n imicit. Rezultatele minunate dobndite de metoda mea, aplicata adeseori bolnavilor condamnati de docto ri, sunt cea mai buna dovada de eficacitatea ei. Daca as fi asteptat, ca reprezentantii stiintei medicale sa recunoasca adevarul nvatamintelor mele si sa confirme progresul facut, n chipul acesta, pe ta rmul stiintei de vindecare n-as fi facut un pas nainte toata viata mea. Asa, nsa, multumita numeros ilor mei adepti, noua mea metoda de vindecare a fost experimentata si recunoscuta chiar de curtil e germane si straine. Ea a adus attor mii de oameni, usurarea suferintelor lor si a devenit o stiinta n oua, care ntemeiata pe legile naturii, nu mai poate fi tagaduita. A cunoaste la timp bolile corpului omenesc, a le nlatura, a predica adevarul legi lor naturii, care pun la ndemna omului mijlocul rational de a trai si a se vindeca, acesta e scopul acestui manual, aparut pna acum n 17 limbi. Cartea aceasta are misiunea de a fi o calauza, un sfatuitor pentru toti, care ca uta scapare si doresc sfaturi. Fie ca scopul acesta sa-l mplineasca cu prisos, spre alinarea suf erintelor oamenilor bolnavi! Lipsca, 1 ianuarie 1896

Flossplatz 24. Louis Kuhne.

Partea nti Cum am ajuns la descoperirea noii stiinte de vindecare Conferinta de Louis Kuhne

Doamnelor si Domnilor,

E ceva caracteristic naturii omenesti, ca acela care crede ca a descoperit ceva nou si original, simte o trebuinta nenfrnata de a-si afirma descoperirile sale si de a le mpartasi s emenilor sai. Poate sa fie oarecare ambitie si vanitate n aceasta dorinta, care cu toate astea, n fond, e cu desavrsire ndreptatita si curat omeneasca. Trebuie sa vestesti adevarul, chiar cnd lumea fuge de stralucirea lui, chiar cnd gasesti framntarea lumii plina de dezgust si de vanitat e. Acestei legi a naturii, ma supun eu astazi, ncercnd sa va fac cunoscut rezultatele la care am ajuns, dupa o munca anevoioasa de douazeci si cinci de ani. Ar fi mai prudent, fireste, de a nu ncred inta descoperirile mele dect hrtiei mute si de a lasa sa ma judece posteritatea. Dar n cauza pentru care mi -am consacrat viata mea, nu e vorba de o cunostinta curat teoretica, ci de o cunostinta din ca re izvorasc fapte realizabile n practica. Asadar, daca vreau sa pastrez metoda mea pentru contemporanii mei si pentru post eritate si daca nu vreau sa mor cu reputatia de sarlatan , sunt nevoit sa dezvolt, sa dovedesc , sa fac cunoscut prin lectii si prin demonstratii aplicate la modele vietuitoare, adevarurile, pe care le-am descoperit. E adevarat ca nu pot sa nfatisez bolnavi, n aceasta mare adunare, si va trebui sa ma multumesc de a va explica, cum voi putea mai bine, ideile mele, numai prin viu grai. Datimi voie dar, sa va explic n putine cuvinte, cum am ajuns la construirea sistemului meu. Am fost ntotdeauna un mare amic al naturii, asa ca cea mai mare bucurie pentru mi ne, era sa observ la tara si n paduri fenomenele de care atrna izbnda si buna dezvoltare a pla ntelor si animalelor, de a urmari actiunea naturii pe pamnt si n cer, de a recunoaste si a s tabili legile ei. Afara de asta, am avut ntotdeauna dorinta de a nvata aceea ce descoperisera marii nvatati

, ca profesorul Rossmaessler, si asta cu multa vreme nainte de a avea macar gndul sa ma consacru s pecial stiintei de vindecare. Aceea ce m-a ndemnat la aceasta, e numai nevoia, aceasta suverana p uternica, aceasta stapna si educatoare a popoarelor si a insilor. Cnd eram n vrsta de douazeci de ani, corpul meu nu mai vrea sa functioneze regulat, plamnii si capul ncepeau sa-mi pricinuiasca violente dureri. Am alergat nti la medicina, da r fara succes. E adevarat ca aveam putina ncredere n ea. Mama mea, care fusese infirma si bolnava a ni ndelungati, ne sfatuise ntotdeauna sa n-avem ncredere n doctori si ne repeta mereu, ca numai do ctorii erau pricina starii sale nenorocite. Tatal meu murise de un cancer la stomac, n minile doctorilor. Pe vremea aceea1, anuntul unei adunari a amicilor artei de vindecare, prin natura nsasi. At entia mea fu foarte mult attata si cnd vazui anuntul pentru a doua oara ma dusei si eu la aceasta adunare. Era un cerc de oameni binevoitori, care se adunasera mprejurul regretatului nostru Meltzer. ntreb ai, foarte modest, pe una din persoanele care erau de fata, ce trebuie sa fac contra durerilor si jung hiurilor, ce le simteam atunci n plamni. Am ntrebat foarte modest, caci excitarea mea nervoasa era att de pu ternica, nct nu puteam vorbi tare naintea mai multor persoane. Mi s-a recomandat o compresa, c are produse numai dect un efect minunat. De atunci m-am dus regulat la aceste adunari. Ctiva a ni mai trziu, n 1868, fratele meu cazu greu bolnav, fara ca metoda naturala, asa cum era atunci, sa-l poata usura. Atunci auziram noi vorbindu-se de cura plina de succes a lui Theodor Hahn auf de r Waid. Fratele meu se hotar sa mearga acolo si dupa cteva saptamni se ntoarse cu mult mai bine. Am recu noscut eu nsumi minunatia acestei metode naturale si de atunci m-am dedicat ei cu cea mai p lina si mai desavrsita ncredere. Cu toate astea boala mea nu se oprise, germenii bolii, transmisi de parintii mei , se dezvoltasera cu att mai mult cu ct tratamentul medical adaugase noi cauze de boala pe lnga sufer intele vechi. 1 1864

Starea mea se nrautatea din ce n ce si n scurta vreme ea ajuns insuportabila. Cance rul pe care-l mostenisem atacase stomacul, plamnii erau nimiciti n parte, nervii capului erau att de mult atinsi, ca nu mai gaseam odihna dect n plin aer si mi era cu neputinta sa gndesc la un somn lin istit sau la munca. Astazi pot s-o spun: daca atunci paream bine hranit si aratam bine la fat a, totusi eram un bolnav nenorocit. Cu toate astea faceam cu cea mai mare exactitate tot ce prescria meto da naturala. Bai (de apa si de soare), oblojeli, spalaturi, dusuri, dieta, pe toate le aplicam, fara sa gasesc altceva dect usurarea si ndulcirea durerilor mele. Atunci descoperii, prin observatiunile mele n mijlocul naturii, legile pe care se ntemeiaza tratamentul pe care-l practic si-l predic. Am stabilit, baznd u-ma pe aceste legi, un plan de tratament pentru mine nsumi si am construit n urma uneltele cele mai pr actice, pentru acest sfrsit2. ncercarea mea fu ncoronata de succes. Starea mea se mbunatati din zi n zi. A lte persoane, care urmara sfaturile mele si se supusera aceluiasi tratament, fura multumite. A paratele s-au dovedit minunate. Diagnozele bolilor existente, prognosticurile bolilor viitoare, pe car e bolnavul nu le simtea nca, dar care se puteau vedea n dispozitiile lui, se gaseau ntotdeauna drepte. Pute am sa fiu sigur, ca descoperirile mele nu erau niste iluzii. Cu toate astea, cnd vorbeam de ele, ntimp inam o mirare nencrezatoare, un refuz plin de nepasare, o luare n rs, batjocoritoare si astea, nu numai din partea medicilor sau partizanilor medicinii, dar chiar, si mai cu deosebire, din partea adeptilor metodei naturale si chiar din partea celor mai buni reprezentanti ai ei. Pentru a putea face desc operirile mele folositoare omenirii, pusesem aparatele mele la dispozitia lor. Dar fara sa se nvredniceasca de a face o ncercare serioasa, ei le-au declarat nefolositoare si le-au parasit ntr-un colt, ca sa le umple praful si pnza de paianjeni. Atunci fusei ncredintat ca nu e destul de a fi gasit teoria originii, a mersului bolii si a vindecarii ei si de a fi facut aparate convenabile pentru tratarea bolnavilor; ca nu e destul de a fi descoperit o noua diagnoza si un nou prognostic, infailibile, fondate pe nsasi natura organismului; ca nu era destul de a arata la mine, la membrii familiei mele, la prietenii si la cunostintele mele su ccesele noului tratament; si atunci vazui ca e neaparata nevoie de a ma adresa marelui public si de a ntrece, prin succese pipaite n nenumarate cazuri, alopatia, homeopatia si metoda naturala ntrebuintata pna atunc i, pentru a ncredinta pe mici si mari de adevarul nendoielnic al metodei mele si de conformita tea ei cu legile naturii. Aceasta credinta m-a aruncat ntr-o grea lupta. ntr-adevar, pentru a ma consacra pr acticii noii stiinte de vindecare fara doctorii si fara operatii, trebuia sa cedez altora o f

abrica, dirijata de 24 ani cu succes si sa cheltuiesc toate puterile mele pentru o noua profesie, care nu pute a sa-mi aduca la nceput dect dispret, injurii si pagube sigure, fara a-mi procura cel mai mic folos mater ial. Lupta ramase multa vreme nehotarta ntre judecata care ma retinea si constiinta care ma ndemna sa-mi mpl inesc vocatiunea mea launtrica. Am deschis, n sfrsit, stabilimentul meu la 10 octombrie 1883. Ideea biruise!. Dar aceea ce prevazusem se ntmpla ntr-o asa masura, ca ntrecu toate prevederile mele cele mai pes imiste. Stabilimentul meu nu fu aproape de loc vizitat n cei dinti ani, cu tot succesul ca re ar fi trebuit sa atraga atentia. Apoi venira, putin cte putin, cteva persoane numai pentru bai si n urma bo lnavi din ce n ce mai numerosi, care voiau sa urmeze un tratament. Numarul lor spori cu vremea, ma i ales din afara, pentru ca aproape toti aceia pe care-i tratasem, ajungeau propovaduitori si agen ti voluntari. Metoda mea curativa si diagnoza mea dadusera dovezi la mai multi bolnavi si am putut sa feresc pe foarte multe persoane, de primejdii foarte grave, prezicndu-le boli viitoare. Pe punctul acesta pun si eu cel mai mare pret. n adevar, numai asa ne este cu putinta de a pregati o generatie cu adevarat sanatoasa. Descoperirile mele s-au confirmat n fiecare caz particular, experienta mea s-a mbo gatit mult n anii urmatori si propria mea sanatate, care fusese aproape condamnata, s-a mbunat atit asa de mult prin aplicarea rationala a noului procedeu, ca ma simt cu desavrsire n stare de a suporta ostenelile practicii mele foarte ntinse. Dar lucrul acesta n-a fost cu putinta, dect pentru c a, la urma urmei si dupa multe reflectii, am gasit un mod perfectionat de bai de soare, a carui eficacita te e de asa natura, ca pot sa declar curabila, n toata siguranta, orice boala, oricum s-ar numi ea. Am zis orice boala, nsa nu orice bolnav. n adevar, acela al carui organism e prea darapanat, acela mai ales, care e cu desavrsire otravit printr-o prea multa ntrebuintare de m edicamente, va gasi, binenteles, n metoda mea o usurare si o ndulcire a suferintelor lui, dar nu va fi p entru totdeauna scapat si cu desavrsire vindecat. 2 obiectiv

Ma nfatisez naintea dumneavoastra, Doamnelor si Domnilor, cu vesela si mndra convin gere a unui om, care, dupa ce a luptat aproape douazeci si cinci de ani cu ruina fizica , s-a scapat pe el nsusi si a gasit, n acelasi timp pentru binele omenirii, mijlocul, multa vreme cautat d e spiritele cele mai distinse, de a vindeca cu adevarat bolile. Asemenea cuvinte miros poate a vanita te si a ngmfare. Cu toate astea experienta a dovedit pe deplin teoria mea sub toate raporturile si n toate cazurile, chiar cnd nu mi-a fost dat sa scap pe bolnav. Aceea ce m-a calauzit n descoperirile mele, este metoda experimentala cea mai rig uroasa stabilita pe observatiunile cele mai constiincioase, pe judecata si pe experient e. Si daca, totusi, sunt numit si astazi sarlatan , contestndu-mi-se instructia speciala pentru exercitiul pr ofesiunii mele actuale, eu totusi pastrez n fata acestor insulte linistea si nepasarea cea mai p erfecta. Cei mai mari binefacatori ai omenirii si mai ales marii inventatori au fost tot astfel, aproa pe fara exceptie, numiti sarlatani si oameni straini de patrie , fara a mai vorbi de taranul Priessnitz, de ca rutasul Schroth, de teologul si padurarul Franc e (Rausse) si de farmacistul Hahn, care au creat pri n spiritul lor luminat si prin vointa lor puternica o noua si o mai buna stiinta de vindecare. Care este raportul noii stiinte de vindecare cu metoda traditionala a alopatiei3 , homeopatiei4 si a vechii metode naturale? Nu voi critica aceste metode si nu voi descoperi greselile si partile slabe, pe care ele le au ca toate lucrurile omenesti, dect n masura n care expunerea acestor metode sub adevara ta lor lumina va fi trebuincioasa pentru binele omenirii si pentru desavrsita pricepere a expli catiilor mele. Fiecare e liber de a primi si de a face aceea ce crede el ca este mai bine. Dar trebuie ne aparat sa se stie, pentru a ntelege aceea ce voi spune, n ce anume procedeul meu e conform cu vechile sistem e si n ce anume se deosebeste, pentru a putea statornici partea lui originala ca si valoar ea lui absoluta sau relativa. Arta cea noua de vindecare fara doctorii si fara operatii n-are dect un singur lu cru comun cu alopatia: corpul omenesc. ncolo, totul e cu desavrsire opus. Mai mult nca, eu consi der otravirea bolnavilor, foarte des ntmplata n timpurile din urma, cu doctoriile medicinii inter ne, ca una din cauzele, daca nu chiar cauza principala, ca astazi se gasesc asa de putini oamen i cu adevarat sanatosi si ca bolile cronice cresc ntr-un chip nspaimntator. Prin aplicarea cu judecata si la timp a noii arte de vindecare, chirurgia e cu desavrsire de prisos. Salut homeopatia ca un valoros tovaras n lupta contra primejdioasei credinte n doc

torii. Multumita micilor ei doze de doctorii, n care chimia nu mai poate descoperi medic amente, si multumita grijii cu care ea alege dieta convenabila, homeopatia slujeste de tranzitie si d e mijlocitor artei de a vindeca fara doctorii. i lipseste, cu toate astea, un principia fix si lamurit cu privire la dieta si chiar micile ei doze de doctorii nu sunt tocmai cu desavrsire nevatamatoare, dupa cte am putut observa. Vechea metoda naturala, care ntrece cu mult toate celelalte metode, este temelia noii arte de a vindeca fara medicamente si fara operatii. Cu toate astea, eu am trebuit sa urme z mai de graba pe marii inventatori si ntemeietori ai sistemului: Priessnitz, Schroth, Rausse, Theodor Ha hn, dect pe reprezentantii moderni. Prin mania lor de a individualiza, acestia din urma cad de multe ori n subtilitati si se departeaza de legile luminoase si simple ale naturii. Vechea metoda natura la n-a vazut deloc caracterul si natura materiei ce da nastere bolii si n-a recunoscut de loc legea naturala, n virtutea careia aceasta materie se misca n corp si se depune n anume parti. Cu alte cuvinte , n-avea cunostinta de adevarata natura a bolii si, deci, a tuturor bolilor, n-avea cunostinta de ac ea lege fizica, veche ca si lumea, dar necunoscuta pna aci, pe care se ntemeiaza descoperirile mele. Mai mult n ca: ea se slujeste de diagnoza medicinii desi stie ca n-are nevoie de o astfel de diagnoza exacta ; ea sta, prin urmare, cu un picior nca pe arena veche. Noua arta de vindecare, stabileste, dimp otriva, o diagnoza deosebita, care e o urmare a naturii bolii si care se gaseste deja afara, pe fat a si pe gt; aceasta este stiinta expresiunii figurii. Metoda naturala dispune de foarte multe feluri de aplicare de apa: oblojeli5, cl istire6, dusuri, stropituri, jumatati de bai, bai complete, bai de sezut, bai de aburi de tot fel ul. Aceste numeroase 3 Tratament medical bazat pe mijloace contrare naturii bolii. 4 Metoda de tratare a bolilor prin folosirea n doze mici a unor medicamente, care n doze mari ar provoca la omul sanatos simptomele bolii respective 5 Mijloc extern de tratament, prin aplicarea unei comprese, cataplasme sau ungue nt (pe partea bolnava a corpului) 6 clisme

mijloace curative sunt n parte de prisos si aduc mai multa ncurcatura, cnd deja se cunoaste adevarata natura a bolii. Noua arta de vindecare simplifica, pe ct e cu putinta, aplicarea apei. Pe cnd vechea metoda naturala potrivea adeseori dieta oarecum nehotarta si arbitra ra cu hranirea mixta traditionala, noua arta de vindecare a prescris o dieta care nu a tta, limpede si exact hotarta, care e ntemeiata pe legea naturii. Vedeti dar, ca deosebirile de vechea metoda, care, o repet, a avut si are nca rez ultate minunate, sunt asa de mari nct am avut dreptate sa dau un nume nou, teoriei mele si practice i mele, acela de noua arta de vindecare, fara doctorii si fara operatii. Nu pot sa va descriu fiecare din ncercarile, ce am facut, pentru a alcatui sistem ul meu. Aceasta ar fi desigur interesant, dar n-ar avea nici un folos practic. E un mare avantaj , acesta de a merge de-a dreptul la tinta si a fi ferit de numeroasele cotituri, ce au trebuit facute nain te de a ajunge la scop. n urma acestor observatii preliminare, sa trecem la subiectul nostru propriu-zis. Chestia fundamentala pe care trebuie sa o examineze la nceput si pe care se ntemei aza tot tratamentul este aceasta: Care corp e sanatos? Care corp nu e sanatos? Parerile ce domnesc astazi sunt foarte deosebite. Cine n-are deja experienta asta? Unul pretinde, ca e cu d esavrsire sanatos, dar ca are doar cteva reumatisme; altul e atins de nervozitate, dar altminteri e sana tatea n picioare, ca si cum corpul s-ar compune din sectiuni separate, cu desavrsire independente unele d e altele, si abia mpreunate ntr-un tot. E ciudat, ca aceasta parere e ncurajata de tratamentul obisnu it. ntr-adevar, medicina opereaza adeseori asupra unor organe separate si abia cteodata tine soco teala de organele vecine. E vadit, cu toate astea, ca ntregul corp omenesc este un tot, ale carui p arti sunt n nentrerupta legatura, asa ca reaua stare a unei parti trebuie sa aiba nrurire asupra altor par ti. Putem observa n toate zilele, ca e cu adevarat asa. Daca ai durere de masele, esti aproape incap abil de orice munca si nu gasesti buna nici mncarea nici bautura. O aschie de lemn n degetul cel mic are acelasi efect; o greutate n regiunea stomacului ne ia orice pofta de munca materiala sau intelectu ala. La nceput nu e dect nrurirea exercitata imediat de nervi. Vedem nsa ca o turburare aduce alta. Daca aceasta turburare tine mult urmarile sunt si ele durabile, putin importa daca sunt totde auna simtite sau nu. Un corp nu poate fi deci sanatos, dect daca toate partile lui sunt n starea lor norma la si si ndeplinesc functiunea lor, fara durere, fara apasare si fara prea mare silinta. Dar, aceste parti trebuie sa aiba si ele

forma cea mai practica si mai corespunzatoare ideii noastre de frumos. Daca form a exterioara nu e cum trebuie, nseamna ca au fost influente care au stricat-o. Dar trebuiesc multe obse rvatii pentru a determina, n toate cazurile, formele normale, pana n cele mai mici amanuntimi; tre buiesc cercetate mai ales persoanele cu adevarat sanatoase, pentru a se putea studia asupra lor f ormele normale. Dar tocmai lucrul acesta a ajuns aproape cu neputinta. Vorbim de persoane sanatoase si puternice; multi oameni pretind ca sunt puternici si sanatosi, daca, nsa, i ntrebam mai cu de-amanun tul, fiecare din ei are o nimica toata, o durere nensemnata, dureri de cap care se ivesc cteodata, dureri de masele care i supara din cnd n cnd, sau simptome analoage, care dovedesc ca nicaieri nu poa te fi vorba de o sanatate desavrsita. Tocmai din pricina aceasta trebuiesc studii foarte variate pentru a nvata sa cunosti forma convenabila a corpului. Totusi, asta se poate vedea comparnd bolnav ii cu persoanele aproape sanatoase si n explicatiile mele ce vor urma, se poate vedea si mai lamur it mijlocul pentru a ajunge acolo. Daca v-am spus adineauri, n cteva cuvinte, ca boala altereaza formele corpului, es te tocmai din cauza ca vreau sa va atrag atentiunea asupra ctorva fenomene foarte cunoscute. Va voi reaminti, mai nti, persoanele atinse de grasime, al caror corp ia dezvoltarea pe care o cunoaste ti destul de bine si apoi, ca un contrast, persoanele slabe, la care nu e aproape picatura de grasime . Acestea sunt fara ndoiala fenomene morbide. Va voi reaminti caderea maselelor si a dintilor care al tereaza toata fata, podagra (guta)7 care formeaza noduri la ncheieturi, reumatismele articulare care umfla unele parti ntregi ale corpului. n toate cazurile astea, alteratiunile sunt asa de batatoare l a ochi, nct chiar si omul cel mai putin stiutor le vede numaidect. n alte mprejurari, aceste boli sar mai put in n ochi si cu toate astea, pot sa va reamintesc nca alte oarecare experiente. Stiti ca omul sanatos a re ochiul limpede si linistit si ca trasurile fetei sale nu trebuiesc sa fie nicidecum contractate. G reutatea este de a statornici limita la care fata a primit expresiunea adevarata si trebuie sa marturisiti ca unul are vederea mai patrunzatoare dect altul, pentru a vedea cum trebuie n aceasta privinta. Asa, ntlnim adeseori vreo persoana, care s-a schimbat foarte mult, n rau, de attia ani de cnd n-am mai vazuto si cu toate 7 Boala cronica provocata de dereglarea metabolismului si manifestata prin crize dureroase articulare

astea ne e cu neputinta de a hotar (delimita) exact felul acestor alteratiuni. Si totusi aceste transformari care urtesc corpul, au un nteles adnc, asupra carora vom reveni mai trziu. De aci ve dem ca bolile se dau pe fata prin alteratiunile corpului, mai ales la cap si la gt si ca e o pr oblema foarte nsemnata de a recunoaste si talmaci aceste alteratiuni. Nu stiu daca toata lumea va izbuti n aceasta, caci trebuie o mare rabdare si prac tica necontenita pentru aceste observatii. Auditorii cursului meu asupra stiintei expresiunii fig urii, primesc instructiunile trebuincioase pentru aceste observatii. Va mai atrag luarea aminte, astazi, asupra unei alte pietre de ncercare a sanatat ii. Daca corpul ntreg ia parte ntotdeauna la orice boala partiala, putem cerceta stare a sanatatii asupra fiecarui organ, n parte, dar alegem, mai de graba, acele organe a caror ac tivitate se poate controla foarte bine si foarte usor si astea sunt organele mistuirii8. O buna mi stuire e un semn de buna sanatate si daca ea se face n fiecare zi, fara tulburare, corpul este fara ndoiala pe deplin sanatos. Aceste observatiuni le putem face mai deslusit asupra animalelor. Putem vedea ma i bine din excrementele care trebuiesc date afara fara sa mnjeasca nicidecum corpul. Asta o puteti observa n toate zilele la cai si la pasarile care traiesc n libertate. Ma iertati, daca ma n tind n lamuriri mai amanuntite n aceasta materie delicata, dar cnd vorbesti de sanatate si de boala, t rebuie sa-i zici lucrului pe nume. Matul sezutului9 este sosesc n buna stare pot fi aruncate ivinta, m-am exprimat amanuntit n mica mea la capatul de jos asa de bine facut, ca excrementele care afara, fara greutate si fara a murdari corpul. n aceasta pr mai brosura: Sunt sanatos, sau bolnav?

Hrtia-Klosett (hrtia igienica) este o cucerire a omenirii suferinde, dar persoanel e pe deplin sanatoase n-au nicidecum nevoie de ea. Sa nu ma nteleaga nimeni gresit; eu nu vre au sa spun ca acela care nu e cu adevarat sanatos, trebuie sa creada ca a repurtat, un triumf, daca nu se slujeste de hrtia de mai sus, caci tocmai el are nevoie de ea pentru curatenia corpului. Fiec are, deci, poate vedea din mistuirea sa daca e sanatos sau nu; aceasta piatra de ncercare e ct se poate d e nsemnata si nu ma tem de a insista cu hotarre asupra ei, cu toate observatiile batjocoritoare al e celor nencrezatori. Acela care poate vedea prin mijlocul de mai sus ca e pe deplin sanatos, acela e fericit! Omul sanatos se simte ntotdeauna cu desavrsire bine, nu stie ce e durerea sau turburare a, cta vreme nu-i vine din afara; de altminteri nu-si simte niciodata corpul. i place munca si se b

ucura de activitatea sa pna cnd se simte obosit si atunci gusta toate placerile unei odihne dulci. i este u sor de a suporta durerea morala, mpotriva careia corpul sau i da un balsam alinator: lacrimile, de care nu trebuie sa se rusineze nici barbatul n asemenea mprejurari. Un om sanatos nu se simte ngrijorat d e familie, caci simte n el destula putere de a purta de grija alor sai. O mama sanatoasa ngrijeste cu bucurie de copiii ei, caci poate sa-i hraneasca nca de mici, ntr-un fel potrivit cu natura, si ce vi ata fericita cnd copilasii sunt si ei pe deplin sanatosi! Fata copiilor sanatosi straluceste apro ape ntotdeauna de fericire; nu se zareste acea neliniste necontenita, nu se aud acele tipete si plnsete din o rice lucru; ntr-un cuvnt cresterea copiilor sanatosi e o placere, afara de asta, influenta pedagogic a se face mai cu nlesnire si e mai durabila asupra acestor copii. Sa recapitulam cele spuse pna aci: o nclinare nenfrnata catre cerintele naturale, o boala grea, rau cautata10 de medicina obisnuita, iata ce m-a dus la metoda naturala; dar vazn d ca nici ea nu poate alina cu desavrsire suferintele mele cronice, m-am aruncat n cercetari si ma i adnci; o necontenita observatie a naturii vietuitoare m-a facut sa vad neaparata schimbar e a formei exterioare a fiecarui organ, prin boala; felul cum se face aceasta schimbare si cum dispare o data cu boala, m-a facut sa descopar ce este boala si cum se naste boala. mi propun n viitoarea mea conferinta, sa va expun rezultatele cercetarilor mele si sa va arat ce este boala, dupa natura ei, cum se naste ea, care e scopul ei si cum trebuie vin decata. --------8 digestiei 9 anusul - orificiu la extremitatea intestinului gros, prin care sunt eliminate materiile fecale 10 gresit diagnosticata

Cum se naste boala? Ce sunt frigurile? Conferinta de Louis Kuhne

Doamnelor si Domnilor,

Ce este boala? Cam se naste ea? Cum se manifesta ea? Acestea sunt chestiunile pe care vi le voi lamuri astazi. Daca cetiti n program c ealalta chestiune: Ce sunt frigurile? , veti vedea ndata cum va fi rezolvata odata cu celelal te. Raspunsul la chestiunile de mai sus, este de nsemnatate nu numai n teorie, dar chi ar si mai ales n practica; ntr-adevar numai dupa ce cunoastem limpede felul bolii, putem gasi tra tamentul sigur si potrivit, fara a mai dibui si a face ncercari nefolositoare. Calea ce urmam e aceea ce slujeste a cunoaste legile naturii. Luam ca punct de p lecare observatiunile noastre, tragem din ele concluzii si dovedim n sfrsit, prin experie nte, dreptatea concluziilor noastre. Observatiunile noastre trebuiesc sa se ntinda, mai nti de toate, asupra simptomelor pe care le vedem la bolnavi si n urma sa descoperim simptomele care se repeta ntotdeauna si c are se ivesc la fiecare bolnav. Aceste simptome sunt esentiale si asupra lor trebuie sa ne ntemeiem pentru a cuno aste felul bolii. Am spus n precedenta mea conferinta ca la anumite boli observam alteratiuni ale f ormei corpului, foarte batatoare la ochi. Tocmai aceasta mprejurare m-a ndemnat sa cercetez daca n u cumva aceasta alteratiune se iveste la toti bolnavii. Experienta a aratat si arata ca ntr-adevar asa este, ca mai ales fata si gtul se a ltereaza si ca aceste alteratiuni se observa mai lamurit n aceste doua parti ale corpului. Am facut studii ndelungate pentru a vedea daca observatiunile mele individuale er au drepte n toate cazurile si daca starea sanatatii se schimba n fiecare caz o data cu altera tiunea formei exterioare

si iata, ntocmai asa a si fost. Cu acest chip se ntari n mine credinta ca fiecare corp trebuie sa aiba o forma nor mala caracteristica, pe care o pastreaza cnd se gaseste ntr-o stare de sanatate deplina , ca orice abatere de la aceasta forma normala e pricinuita de boala si ca alteratiunile formei gtul ui si a fetei, dau o imagine sigura si de starea sanatatii corpului de care e vorba, si iata ce m-a c ondus la descoperirea si aplicarea noii mele diagnoze, stiinta expresiunii figurii de care ma slujesc de mai bine de noua ani, n practica mea ntinsa. Alteratiunile pe care le vedem la fata si la gt, se repeta ntr-o masura cu mult ma i mare n partile corespunzatoare ale pntecelui si ale trunchiului, pentru ca, dupa cum vom vedea m ai trziu, aceste alteratiuni au plecat din pntece, asa ca numai examinarea capului si fetei bolnav ului ne da o idee exacta de starea sa dinauntru. Aceste alteratiuni ale gtului si ale capului izvor asc la nceput dintr-o crestere a volumului, cnd materiile morbide au patruns ntre tesuturile musculare s i cnd corpul elastic ca un cauciuc s-a ntins n urma acestor navaliri; asta e starea cea mai putin prime jdioasa! pe urma dintr-o prea mare ntindere, adica prin ncordarea diferitelor tesuturi. Ca sa nteleg eti mai usor aceasta stare, sa luam ca exemplu, crnatul. Daca e umplut ca de obicei, e nca flexibil. Da r daca l umplem ct poate sa tina pielea, atunci ajunge asa de tare si de teapan, ca nu mai e chip d e a-l ndoi fara sa crape pielea. ntinderea corpului nu se poate face nici ea dect pna la anume hotar si aduc e dupa sine ncordarea tesuturilor. ncordarile se vad foarte deslusit cnd bolnavul ntoarce capul si gtul. Aceasta stare e deja mai primejdioasa. Dar daca ntre tesuturi nu mai e loc pentru depozit ul materiilor straine, acest depozit se face sub forma de noduri lnga tesuturile musculare si sub piele; se pot vedea foarte deslusit la gt. Daca gasim aceste noduri la gt si la cap, putem ncheia fara sa ne ns elam, ca sunt mult mai multe n partile corespunzatoare ale trunchiului. Aceste noduri de toate marimile se simt si se vad cu usurinta pe abdomen. n adevar, nodurile gtului nu s-au produs dect dupa ce s -au format si sau depus nodurile pntecelui. n partea a doua, la capitolul bolilor de plamni, se va gasi explicarea exacta a felului si originei nodurilor, ce se gasesc n corp, fenomen ce nu s-a pu tut niciodata talmaci,

nainte de mine. Vedem dimpotriva, la bolnavii prea slabi, ca tesuturile normale a le corpului au fost cu desavrsire alungate de materiile morbide si ca ramasitele acestor tesuturi ramn ca uscate ntre materiile straine. Felurite coloratiuni anormale ale pielii sunt iarasi un mijloc sigur de a recuno aste bolile si acest indiciu nu lipseste niciodata de a se da pe fata n anumite boli.

Alaturatele doua figuri, luate dupa natura, va nfatiseaza un bolnav atins n acelas i timp de o grava boala de inima si de hidropizie11. Aceste doua imagini au fost luate, una n ainte de tratarea bolnavului de catre mine si alta, patru luni dupa nceperea curei. Vedeti deslusit marile schimbari ce sau produs n bolnav, n timpul acesta. Dupa cum vedeti, bolnavul era foarte ncarcat d e materii straine si cu toate astea n trei luni de tratamentul meu a putut sa se scape de o mare parte din aceste materii, prin organele naturale ale secretiunii, dupa cum se arata deslusit n a doua figur a. Nu pot intra aci n amanuntele stiintei expresiunii figurii; asta m-ar ndeparta de subiectul meu. Am organizat cursuri de stiinta expresiunii figurii, pentru a da fiecaruia prilejul de a nvata aceasta st iinta indispensabila. Aceste cursuri nu dureaza mult si au loc cel putin o data pe luna. Dar ce ne nvata oare acest fenomen al alteratiunilor formei corpului cu privire l a felul bolilor? Mai nti e nendoielnic, ca aceste ridicaturi si umflaturi provin din oarecare materii ce s-au depus asupra partilor n chestiune. La nceput nu stim daca acestea sunt materii pe care corpul l e putea ntrebuinta si care s-au depus ntr-un loc gresit sau daca acestea sunt materii care nu trebuie s a se gaseasca nicidecum n corp. La nceput nu stim iarasi daca aceste materii pricinuiesc boala s au daca boala este pricina acestui depozit. O noua observatie ne va apropia de adevar. Depozitele nc ep, aproape ntotdeauna, dintr-o parte a corpului si sunt mai tari dect n cealalta parte; depozi tele ncep din partea pe care avem obiceiul sa dormim. Materiile straine se depun asadar n partea unde greutatea corpului apasa mai tare . Dar cum partea asta e de asemenea ntotdeauna cea mai bolnava, urmeaza ca materiile strain e sunt cele ce pricinuiesc boala. Altminteri boala ar ncepe simultan si n partea cealalta. Cetito rul va gasi mai la vale alte dovezi de cele ce spun.

Afara de asta, putem trage concluzia ca aceste materii trebuie sa fie materii st raine, adica materii ce nu trebuie sa fie n corp, cel putin nu n aceasta forma a lor speciala, caci mat eriile hranitoare nu se pot depune n partea unde greutatea corpului apasa mai tare, altfel am avea depozi te n corpul omului sanatos, pe data ce acesta ar avea obiceiul de a dormi mereu pe una si aceeasi p arte. Corpul, de altminteri, se forteaza cu tot dinadinsul sa departeze aceste materii ; se formeaza abcese si rani deschise sau se produc violente sudori sau eruptii, prin care cor pul vrea sa se scape de aceste materii. Daca izbuteste, o usurare nlocuieste imediat nelinistea bolii, ma i ales daca aceste materii au fost alungate ndestul. Cu chipul acesta ajungem la explicarea naturala a cauzei bolii, care este: aflar ea materiilor straine n corp. E o dovada, n afara de orice ndoiala, de dreptatea explicatiei noas tre. ntr-adevar, daca boala trece si daca corpul si reia n acelasi timp forma lui normala, pe data ce materiile pe care noi le numim morbide12 (straine), sunt departate din corp printr-un mijloc nimer it, e cea mai buna dovada de adevar. 11 Stare patologica constnd n acumularea de lichid seros n tesuturi 12 Care tine de morb; referitor la morb; patologic; bolnavicios

Dar aceasta dovada, o avem deja naintea ochilor si va trebui sa va nfatisez n viito arele mele conferinte, feluritele experiente ce au loc. Dar sa cercetam nca, ce fel sunt aceste materii straine si cum ajung ele n corp. Sunt doua drumuri prin care materiile pot fi introduse n corp, adica, prin nas n p lamni si prin gura n stomac. Daca n drumul lor sunt santinele, acestea sunt totusi uneori nselate si lasa cteodata sa patrunda materii, care n-ar trebui sa intre n corp. Aceste santinele sunt nasu l pentru aer si limba pentru hrana. Pe data ce ncepem a nu ne mai supune regulat mirosului si gustului, aceste simtur i si mplinesc datoria lor cu mai putin zel si lasa putin cte putin sa patrunda n corp materii va tamatoare, fara sa se mpotriveasca. Stiti ca se poate obisnui cineva sa stea n cel mai des fum de tutun si sa l respire ca si cum ar fi un aer sanatos. Chiar limba s-a stricat si toata lumea stie ca o poti obisnui cu o hrana, care este mpotriva naturii. Mai e de trebuinta sa va amintesc hrana variata, ce ni ce pare neaparat trebuincioasa, dar care era necunoscuta veacurilor trecute si cu care putin cte p utin ne-am obisnuit asa de mult ca ne-ar placea mai bine sa ne lipsim de hrana naturala dect de aceas ta hrana impusa de moda? Cu toate astea, hrana plamnilor nu e asa denaturata, n total, ca hrana stoma cului,caci nu putem face lux cu cea dinti si ne place si astazi aerul cel mai curat, pe cta vrem e supa ntrematoare de faina, care dadea stramosilor nostri snge si putere, nu o mai gusta dect un foa rte mic numar de persoane. Pentru a va arata mai lamurit cum organele digestiei se strica pe nesimtite, dac a li se cere mai mult dect le ngaduie natura, o sa va dau un exemplu: un cal de tractiune care trag e cu usurinta portia lui de 2.500 g, va putea de asemenea sa traga odata, din ntmplare, o greutate mai mare, sa zicem 4.000 g. Dar daca stapnu-sau, dupa ce a vazut ca poate trage 4.000 g, l-ar osndi sa traga zilnic o greutate asa de mare, animalul va rabda multa vreme acest spor de greutate, dar aceasta supra-munca va aduce pe nesimtite urmarile ei nenorocite. Calul va trage greutatea sa, din c e n ce cu mai multa osteneala si n cele din urma nu va mai putea trage nici cele 2.500 g cu care era obisnuit. Toata lumea va zice atunci ca animalul acesta a fost prea ncarcat si asta se va putea vedea d eslusit dupa umflaturile tari de la ncheieturile picioarelor si dupa alte simptome. Tot asa e si cu organele mistuirii, la om. Necontenit attate de stimulentele de astazi, ele ndeplinesc mult, foarte mult, o munca care ntrece functiunile lor naturale. Dar puterea lor descreste din ce n ce si cu vremea nu m ai fac, dect n parte, munca ce li se cere. Trecerea de la sanatate la boala se face aproape pe nesimti

te (adeseori ntr-un rastimp de cteva zeci de ani), asa ca bolnavul multa vreme nu baga de seama aceas ta schimbare. E foarte bolnav. luam, de deseori, mar face greu de a hotar cantitatea de hrana, pe care o mai poate ngadui un stomac Sa pilda, marul, care e o hrana cu desavrsire sanatoasa pentru un bolnav. A un singur bine bolnavului slab, pe cnd doua mere pot deja sa-i faca rau.

Stomacul bolnav putea nca sa mistuiasca un mar, dar doua mere erau deja prea mult pentru el. Deci, tot ce e prea mult, e otrava pentru corp. Sa nu uitam niciodata, ca tot ce intra n stomac trebuie sa fie mistuit. Stomacul cel mai sanatos nu poate mistui cu adevarat dect o anume ca ntitate de hrana. Tot ce e prea mult, e otrava pentru el si ajunge materie straina, daca nu e data afa ra. Cea mai mare cumpatare la mncare si la bautura este deci temelia unei sanatati trainice. Dar ce nseamna aceste materii straine? Se numesc straine, fiindca nu tin de corp. Corpul cauta sa se scape de ele, prin caile lasate de natura pentru acest scop. Materiile straine trec din plamni direct n aerul nconjurator, prin respiratiune. Ma tul (intestinul gros) da afara pe cele care au patruns n stomac. Dar acelea care au intrat n snge, se dau af ara prin sudoare, prin ud (urina), sau prin aerul expirat, adica prin piele, prin rinichi si prin plamni. n felul acesta, corpul e ntotdeauna gata de a ndrepta greselile noastre. Dar nu tre buie sa cerem de la el prea mult. Daca cerem de la corpul nostru o prea mare munca, pentru alu ngarea materiilor straine, el n-o s-o faca multa vreme si va fi nevoit atunci sa gazduiasca, n el ns usi, materiile straine. Departe de a sluji la dezvoltarea corpului, ele mai mult l mpiedica, fiindca turbu ra circulatia sngelui si, prin urmare, hranirea. Ele se depun putin cte putin n anume locuri; mai ales n apro prierea organelor care scot afara; catre care deja s-au ndrumat. Pe data ce a nceput depozitul, el face progrese repezi, daca nu se schimba imedia t felul de viata. Atunci se dau pe fata cele dinti alteratiuni ale formelor, care nu pot fi vazute dect de un ochi deprins. Corpul e deja bolnav, dar boala sa e fara durere, cronica, sau ascunsa. Ea se dezvolta asa de ncet, ca bolnavul nici nu baga de seama; abia dupa ce a trecut multa vreme, ncepe sa simta schimbari

neplacute. Nu mai are aceeasi pofta de mncare, corpul sau nu mai poate ndeplini ac eeasi munca, nu mai poate lucra mult cu mintea, sau se ivesc alte simptome asemanatoare. Aceasta stare e nca suportabila, cta vreme organele, care scot afara materiile straine, lucreaza regu lat, cta vreme matul, rinichii si plamnii o duc bine si pielea produce o sudoare calda. Dar pe data ce munca lor slabeste, bolnavul simte nemultumiri mai mari si se plnge de starea sa. Astfel depozitul ncepe n vecinatatea organelor care scot afara materiile straine, dar n curnd si urmeaza drumul catre partile cele mai departate, mai ales catre partile superioa re ale corpului. La gt se baga de seama mai lamurit. Alteratiunile se vad bine acolo unde ncepe gtul si de a ceea, pe data ce bolnavul ntoarce capul, se produc ncordari, si asa se poate vedea din care parte a corpului s-au urcat materiile straine. Dar nainte de a vorbi mai departe asupra urmarilor acestei ngramadiri de materii s traine, trebuie sa va atrag luarea aminte, ca foarte rar se poate urmari astazi deplina dezvolta re a bolii de la nceputul ei, caci cei mai multi oameni se nasc ncarcati de materii morbide si aci pot adau ga ca, din pricina aceasta, aproape niciun copil nu poate scapa de asa numitele boli de copii, care sunt un fel de ncercare de curatire, fiindca corpul se sileste de a da afara n chipul acesta, mat eriile straine pe care le are nauntru. Voi intra n amanunte n viitoarea mea conferinta. Materiile care s-au depus la nceput n pntece, cotropesc n cele din urma corpul ntreg si mpiedica dezvoltarea armonioasa a organelor. Daca organele scapa cteodata, marindu-si volumul, totusi ele nu se pot dezvolta n toata voia lor, caci materiile straine rapesc ntotdeauna locul materiilor hranitoare. Pe dat a ce circulatia sngelui e ntrerupta, nutritia sufera cu desavrsire si organele ajung atunci mai mici, mai al es din pricina materiilor straine ce s-au depus n ele. Aceste materii pot ramne multa vreme cu desavrsire linistite, n stare cronica sau a scunsa, dar cteodata, n conditii prielnice, se face o schimbare grabnica. Sunt mai toate mater ii care se topesc si care se pot preschimba, descompune sau recompune n conditii prielnice, ba chiar t rec n fermentatie (n dospire). Dar tocmai fermentatia se face cu adevarat si mai de multe ori n corpul omului si are o deosebita nsemnatate negativa pentru el. n orice fermentatie (dospire) furnica multime de materii mici vegetale, sau mai d e graba, materii care sunt intrate chiar ele n fermentatie si care prin aceasta sufera o schimbare

foarte mare, adica se ntind si-si maresc volumul. Orice fermentatie produce caldura. Cu ct fermentatia e mai violenta, cu att si rid icarea temperaturii e mai mare. Aceasta caldura e produsa pe de o parte prin frecarea m ateriilor straine de tesuturile normale din interiorul corpului si ntre ele, iar pe de alta parte prin actul fermentatiei si prin prefacerile materiilor n timpul procesului de fermentatie. Orice act de fermentatie poate fi redus n conditii prielnice; asa se ntmpla cu toat e prefacerile produse de fermentatie. Lucrul asta a fost de cnd lumea, dar n-a fost pna astazi p riceput cum se cade. E destul sa va amintesc cum n natura gheata se topeste si se face apa, cum apa se preface n aburi prin caldura si prin vnt, si cum aceasta apa prefacuta n aburi si nevazuta, se strnge din nou, ajunge a fi vazuta sub forma de nor, se face iarasi apa sub forma de ploaie sau cade sub forma de zapada sau grindina pentru a umple iarasi lacurile si rurile si ajunge iarasi ghe ata printr-un frig mare. Si toate astea nu sunt produse dect de schimbarile de temperatura. Caldura mereu cre scnda a facut apa sa se descompuna si frigul mereu crescnd a recompus apa la loc. Acelasi lucru se petrece si cu dezvoltarea materiilor straine n corp si aceleasi conditii pricinuiesc retragerea sau alungarea lor afara din corp. Nu vom cerceta ce sunt aceste organisme vegetale, sau aceste materii n fermentatie; pentru noi e de nsemnatate sa stim ca ele nu se pot dezvolta dect pe un teren prielnic, u nde se gasesc materii care sunt gata sa intre n stare de putrezire. Daca aceste materii se gasesc pe teren prielnic, nu mai e nevoie de nimic altcev a dect de timpul prielnic, sau de o mboldire oarecare pentru ca fermentatia sa nceapa. n corpul omen esc aceasta fermentatie se iveste ndata ce se gaseste terenul prielnic, ndata ce sunt destule materii straine care ameninta de a se preface, sau de a se descompune si ndata ce se produce mboldirea din afara neaparat trebuincioasa. Una din aceste pricini ntmplatoare este schimbarea vremii (de unde vine raceala), apoi o hrana predispusa a se dospi, care ramne n matul mistuitor (intest inul subtire) mai mult dect trebuie, apoi spaima, ntristarea, emotiile mari, o lovitura, etc.

Observatiile mele mi-au dovedit ca fermentatia ncepe totdeauna n pntece, adeseori e a produce urdinare (diaree) si astfel nceteaza; dar uneori si mai ales cnd stomacul e ncuiat, corpul nu izbuteste sa scape asa usor si fermentatia cotropeste toate partile, unde s-au depus mater iile straine.

Acelasi lucru se petrece n sticla de mai sus, unde fundul neavnd nici o deschizatu ra, toata masa n fermentatie cauta sa iasa pe sus. De aceea noi simtim mersul acestei ferme ntatii n partile superioare, atunci cnd avem dureri de cap. Fermentatia produce caldura si noi simtim imediat o ridicare a temperaturii naunt rul corpului. Aceasta e starea cunoscuta sub numele de friguri (febra). Cele spuse pna aci, dau o lamurire foarte simpla a frigurilor, lamurire care are avantajul de a se ntemeia pe observatiuni serioase si pe dovezi nendoielnice. Frigurile sunt o fermentatie care se face n corp. Deci, ntelegem mai bine simptome le frigurilor, judecnd actul fermentatiei, asa cum l putem observa adeseori, n mod evi dent, din reactia corpului omului. Daca, de pilda, lasam sa stea cteva zile o sticla cu bere proasp ata, observam n lichid o schimbare cunoscuta sub numele de fermentatie. n ce priveste felul fermentatiei , stim ca ea este o descompunere, o prefacere sau un fel de putrezire si ca se dezvolta mici organis me vii (vegetative) cunoscute sub numele de bacili. Dar aceasta dezvoltare, trebuie sa ne-o nfatisam n asa fel nct sa ntelegem ca bacilii nu se dezvolta numai pentru ca vin de aiurea n masa care ferme nteaza, dupa cum se crede de obicei, ci mai ales pentru ca bacilii ncoltesc prin prefacerea masei si ca, ei nsisi nu sunt dect numai masa transformata sau produsul fermentatiei. Actul fermentatiei sau de scompunerea schimba forma primitiva a masei. Tot astfel, corpul vietuitor al animalului, e p rodus de hrana si de bauturile prefacute prin actul de fermentatie al mistuirii. Tot asa, ajungem foa rte usor la ncredintarea ca viata acestor microorganisme nu este altceva dect o prefacere nentrerupta n conditi ile date si ca nu ne-o putem nchipui fara fermentatie. Simptomele fermentatiei sunt dupa cum urmeaz a. Materiile n fermentatie, care se despart de lichid se depun pe fundul sticlei. Da ca clatinam sticla, sau daca producem o schimbare de temperatura, materiile depuse la fund, se pun n miscare si ncearca de a-si mari volumul; aceasta crestere de volum se face de jos n sus si e

cu att mai puternica, cu ct sunt mai multe materii n fermentatie pe fundul sticlei. Sa cautam un exemplu n viata zilnica. Toata lumea stie ca berea si vinul se pun n sticle si se aseaza n pivnita pentru a produce o fermentatie ct se poate mai potolita; temperat ura pivnitei este aproape aceeasi iarna ca si vara; ea nu se schimba niciodata prea repede, asa ca fermentatia nu se poate face grabnic. Aceeasi observatie o putem face comparnd zonele tropicale cu zonele noastre tempe rate. Vedem ca feluritele forme de friguri acute domnesc necontenit n miazazi (emisfera sudica) si n tarile tropicale, pe cnd regiunile noastre mai racoroase sunt mai mult leaganul tuturor bolilor cronice. Acest fenomen se lamureste prin schimbarile de temperatura, care sunt mai repezi si ma i mari n tarile calde, unde sunt cteodata 38C de caldura n timpul zilei si 5C de frig n timpul noptii, pe cta vreme diferentele la noi arareori trec de 12C. La noi frigurile se ivesc mai des primav ara, fiindca atunci deosebirile de temperatura sunt mai mari. Tot n acelasi fel se explica de ce copi ii au mai usor boli acute, asa numitele boli de copii, pe cta vreme bolile n stare cronica domnesc ntro vrsta mai naintata. Tot schimbarii de temperatura i se datoreaza si puterea de viata, care e mai mare n organismele tinere, si care n-are nicidecum, sau prea putina nevoie de o mboldire din afara, pentru a produce o puternica sfortare de vindecare, adica o boala acuta destinata a da af ara materiile straine. Putem observa n corp aceleasi fenomene ca n sticla. Materiile n fermentatie se depu n de asemenea, n partea de jos a trunchiului si de aci sunt puse n miscare printr-o sch imbare de temperatura, prin zguduiri din afara, sau prin emotiuni. Miscarea se ndreapta deo potriva n sus,

materiile n fermentatie ncearca sa-si mareasca volumul si se ngramadesc spre piele, care nchide corpul; cta vreme pielea e impermeabila, aceasta presiune da de o mpotrivire. Asta pricinuieste o frecare care dezvolta caldura; asa se lamureste aprinderea att de cunoscuta a fri gurilor. Tot n felul asta ne putem lamuri ca omul care e prins de friguri are un volum cev a mai mare dect cnd n-are friguri. Pielea putndu-se ntinde, ea cedeaza presiunii materiilor n fe rmentatie si cu ct presiunea e mai puternica, cu att pielea se ntinde mai mult. Cnd pielea s-a ntins pna n cel din urma grad si cnd ea nu mai poate ceda, caldura si primejdia frigurilor sunt si el e n cel mai nalt grad. ntr-adevar, materiile n fermentatie ncercnd mereu de a-si mari volumul si nemaigasin d loc n afara, si cauta un loc nauntru: corpul arde nauntrul lui si urmarea, ce nu se poate nlatura , este, binenteles moartea, de fiecare data cnd pielea ramne impermeabila. ndata ce izbutesti a face p ielea permeabila nu mai este primejdie, materiile n fermentatie au atunci loc de iesire si ies din corp mpreuna cu sudoarea, corpul s-a descarcat nauntrul lui, presiunea pielii si marimea caldurii se micsoreaza numaidect. Binenteles ca comparatia corpului ncarcat cu materii n fermentatie, cu sticla plina cu materii n fermentatie, nu e dreapta sub toate raporturile. Fermentatia din sticla e cu des avrsire libera; materiile n fermentatie pot sa se dilate libere n toate partile fara nici o piedica, pna cnd a u atins peretii. n corpul omului ele ntlnesc pretutindeni piedici. Fiecare organ li se mpotriveste si opreste mersul lor. Atunci ele apasa, izbesc si freaca organul care le face piedica, produc caldura si apoi l distrug, daca nu gasesc vreo iesire sau vreo abatere. Dupa partile pe care le ataca n particular, aceste simptome morbide capata numele de boala de stomac, boala de plamni, boala de ficat, boala de inima, etc. Dar partea special atacata n fiecare caz particular, atrna de drumul luat de materiile n fermentatie si acest drum atrna el nsusi de locul si felul depozitului. Va voi arata mai la vale cum se face pielea permeabila. Mai nti trebuie sa vorbesc de un alt fenomen. nainte de-a simti caldura, observam cu cteva zile, saptamni si chiar luni n tregi, un lucru cu desavrsire opus n aparenta, adica simtim ca ne este frig. Cu toate astea explicati a e foarte simpla: frigul se naste ndata ce depozitul a ajuns asa de mare, ca sngele nu mai poate pat runde cu ndestulare pna la extremitati. Sngele se strnge atunci cu att mai mult n partile dinau ntru, unde se produce o mare caldura. Acest depozit dureaza mai mult sau mai putin, pna cnd materiile ngramadite sunt pus e n

fermentatie de una din pricinile aratate mai sus, adica de o schimbare de temper atura, de o zguduire din afara, sau de vreo emotie puternica. Depozitul acestor materii pricinuieste tulburari n circulatia sngelui si n nutritie. Vasele sngelui se astupa n parte, mai ales n ramificatiile lor cele mai fine, asa ca sngele nu mai poate circula pna la piele. De aci provine raceala minilor si a pi cioarelor si frig n tot corpul. Frigul este deci, premergatorul caldurii febrile si ar fi o mare gre seala daca nu l-am tine n seama. Daca ntrebuintam un tratament nimerit, boala nu se poate dezvolta n ntregime si poate fi nabusita de cum se naste. Vorbind mai sus de felul fermentatiei, am spus ca n ea se dezvolta, de la ele nsis i, niste mici organisme vegetative numite bacili. Asta se ntmpla si la friguri si e o dezlegare foarte simpla a chestiunii att de controversate a bacililor. ndata ce materiile depuse n pntece intr a n fermentatie, bacilii se produc, ei de la ei, n corp. Bacilii sunt produsul fermentatiei si dis par de la sine, ndata ce fermentatia nceteaza si corpul si recstiga sanatatea, adica ndata ce actul fermentat iei da ndarat. Nu poate fi deci, vorba de infectie misterioasa prin bacili, fara sa fie materii straine n corp. Deci nu e vorba de a omor bacilii, ci mai de graba, de a ndeparta pricina fermentatiei, adica materiile straine. Atunci vor dispare de la sine si aceste mici dihanii, care au bagat gro aza n mintile slabe. Ma voi ntinde mai departe asupra primejdie molipsirii la paginile capitolului despre mol ipsire. Cteva exemple simple va vor dovedi si mai bine spusele mele. nchipuiti-va o odaie, care n-a fost nici maturata, nici spalata cu saptamnile, desi murdaria s-a ngramadit n ea n t oate zilele. ndata viermaria de tot soiul va navali si va da mult de lucru acelora care ar voi s-o nimiceasca. Daca vrem sa gonim aceasta viermarie cu vreo otrava, dupa cum se obisnuieste, vom omor fara ndo iala o mare cantitate, dar nu vom izbuti cu desavrsire, caci murdaria este adevarata producat oare si conservatoare a viermariei pe care o ajuta n a se dezvolta. Am fi dobndit cu totul alt rezultat, daca am fi spalat cu ngrijire odaia si daca am fi facut acelasi lucru n toate zilele, am fi rapit de la bun nceput viermariei terenul ei prielnic si am fi fost scapati de ea pentru totdeauna. Un alt exemplu: nchipuiti-va o margine mlastinoasa de padure, vara. Stiti ct de su paratoare sunt musculitele n asemenea locuri. Este lucru evident ca ar fi osteneala zadarnica, d aca am voi sa le

nimicim cu otrava. Am omor fara ndoiala milioane, dar mlastina ar produce nencetat alte milioane noi. Asa dar, terenul prielnic acestor musculite nu e altul dect mlastina si singurul mijloc de a le nimici, este s-o nimicim si pe aceasta. Putem vedea ca pe naltimile uscate nu traieste aproape nici o musculita. Daca am ncerca sa punem o mare cantitate de musculite pe o naltime uscata, pentru a le face sa ramna acolo, am vedea imediat, cum aceste mici dihanii aduse cu atta osteneala se n dreapta catre mlastina lor, pentru ca n naltimea uscata nu le prieste. N-am putea aclimatiza mus culitele pe naltimea uscata, dect transportndu-le acolo si mlastina. Un al treilea exemplu va lamuri si mai bine lucrul. Stiti ca n tarile tropicale, unde arsita soarelui produce o dezvoltare mult mai felurita a regnului animal, dect n zonele temperate si n zonele friguroase, natura ajuta propasirea celor mai numeroase si celor mai nsemnate car nivore. Orict ai ncerca sa le nimicesti, locul animalelor distruse, va fi ntotdeauna reluat de carn ivore noi. Vedeti dar ca aceste animale nu traiesc dect n tarile unde o dezvoltare mai puternica a vietii p ricinuieste o mortalitate cu mult mai mare si unde putrezirea se face cu mult mai repede. Daca n-ar fi aceste animale, care se hranesc cu carne si cu strvuri, aerul ar fi ndata infectat prin p utrezirea animalelor moarte si n-ar mai putea fi respirat de vietuitoare. ntelegeti acum pentru ce pri ncipalele carnivore traiesc tocmai n tarile tropicale, si nu n tarile friguroase unde iarba si muschiu l abia poate ndestula pe reni. Nu vom izbuti deci, sa nimicim carnivorele din tarile tropicale dect nimicind con ditiile traiului lor, adica, nemarginita cantitate de animale, care traiesc n aceste tari si atunci ace ste carnivore vor dispare de la sine. Orice alte mijloace ar fi zadarnice. Dar cu ct fiintele sunt mai mici cu att e mai greu de a le nimici de-a dreptul. Asa se ntmpla, mai ales, cu bacilii. Pentru a-i ndeparta, nu t rebuie sa-i nimicim cu medicamente (antibiotice), caci nu vom atinge scopul dect ndepartnd pricina lor, ad ica ndepartnd din corp materiile straine. V-am aratat prin aceste exemple, cum lucreaza natura pe o scara mare; ntocmai asa lucreaza si pe o scara mica, caci legile ei sunt uniforme. Ea n-are legi exceptionale, nici chiar pentru simptomele bolilor. Dupa cum viermaria, musculitele, carnivorele si animalele care se hrane sc cu strvuri nu se gasesc, nu traiesc si nu exista dect n tinuturile unde gasesc un teren prielnic si fara de care pier, tot astfel frigurile nu sunt cu putinta fara teren prielnic, fara depozitul materiil or straine n corp, numai cnd sunt astfel de materii straine n corp, poate sa se produca dintr-o pricina oareca re, acel act de fermentatie, pe care-l numim friguri.

Dar daca stim ce sunt frigurile, nu urmeaza ca avem deja un mijloc usor de a le vindeca. Pielea impermeabila, catre care se ngramadesc materiile n fermentatie, trebuie sa fie fac uta mai nti permeabila si asta se dobndeste facnd corpul sa asude. n clipa n care se iveste sudoarea, materiile n fermentatie au gasit o iesire si att n tinderea pielii ct si caldura frigurilor descresc. Dar sudoarea n-a departat nca pricina bolii. ntr-adevar, fermentatia nu se ntinde m ulta vreme dect asupra unei parti din materiile depuse n corp; celelalte materii, care nu sun t puse n miscare si care au crescut prin depozite noi, alcatuiesc astfel un focar permanent de frigu ri, care n-asteapta dect un prilej nimerit pentru a izbucni din nou. Este vorba, deci, de a ndeparta acest e materii care sunt nca n corp si de aceea am introdus eu baile de trunchi si de sezut cu frictiuni, a ca ror descriere o voi face mai trziu. Aceste bai silesc corpul de a da afara, ntr-un mod natural, materiile m orbide care se gasesc n corp. Numai n urma acestei ndepartari pricina bolii si boala nsasi sunt nimicite. Sa recapitulam cele ce s-au spus, pentru a trage concluziile de nsemnatate. La toti bolnavii se vad alteratiuni ale formelor naturale ale corpului. Aceste a lteratiuni sunt produse de materii straine. Aflarea acestor materii straine n corp, constituie bo ala. Aceste materii straine, sunt materii pe care corpul nu le poate ntrebuinta si care ramn n corp n ur ma unei mistuiri nendestulatoare. Materiile straine se aseaza, la nceput, n vecinatatea organelor ca re scot afara, dar se ntind putin cte putin, mai ales prin fermentatie, n tot corpul. Cta vreme organel e care scot afara alunga mereu o parte din materiile straine, starea corpului este suportabila, da r ndata ce activitatea acestor organe se micsoreaza, se ivesc tulburari destul de mari. Totusi acest de pozit de materii straine nu e dureros, fiindca e ascuns, cronic, si fiindca se aduna multa vreme ncetul cu ncetul fara sa se bage de seama.

Termenii cei mai nimeriti pentru a denumi fenomenele morbide, care izvorasc din aceasta stare de lucruri, sunt cuvintele: ascunse si fara dureri; de altfel sunt aceleasi simp tome, carora le zicem de obicei cronice. Materiile straine sunt supuse putrezirii (se pot descompune); ele sunt terenul, pe care se poate dezvolta o fermentatie (bacilii). Fermentatiunea ncepe n pntece, unde s-a asezat ce a mai mare parte din materiile straine, dar ea se ntinde cu repeziciune, urcndu-se n corp. Starea mo rbida se schimba, se produc dureri si apoi friguri. Aceste simptome de boala pot fi numite mai nim erit: dureroase sau boli cu aprinderi; sunt aceleasi boli, care sunt cunoscute sub numele de: acute. Din cele spuse pna aci tragem urmatoarea ncheiere importanta: Nu exista dect o sing ura pricina de boala si nu exista, de asemenea, dect o singura boala, care se iveste cu diferite simptome. Vorbind riguros, nu putem face deosebire ntre feluritele boli, ci numai ntre felur itele simptome de boli. Adaug, cu acest prilej, ca numai ranile directe sunt excluse, caci acestea nu sunt boli n ntelesul de mai sus. Ma voi opri mai mult asupra acestui punct, cnd voi vorbi despre rani, n partea a doua. Unitatea bolii, e ce v-am desfasurat. iata ceea ce sustin si propovaduiesc, ntemeindu-ma pe observatiil

V-am aratat drumul, care m-a adus la aceasta ncredintare, ndrazneata n ochii multor a, ca nu exista, ntr-adevar, dect o singura boala. Cu ajutorul observatiilor si al concluziilor ce am tras am stabilit o afirmare, care e de o nsemnatate fundamentala pentru ntregul tratament al bolilor, sunt eu dar n stare de a dovedi cu fapte adevarul acestei afirmari? n stiintele naturale este oportun un anume fel de demonstratie, care e mai bun ca oricare altul si care e privit aproape exclusiv ca vrednic de crezamnt, acesta fiind: demonstratia experimentala. n cazul de fata experienta nu s-ar putea face dect tratnd la fel bolile cele mai deo sebite si vindecndule la fel cu acelasi succes. Bine nteles ca e cu neputinta de a da sfaturi si de a trata tot felul de boli ntro asa de mare adunare, de a stabili aici sub ochii dumneavoastra schimbarile lor, alteratiunil e formelor corpului si fortelor lor si de a auzi rapoartele lor asupra izbndei tratamentului. La sfrsitul acestei carti, n rapoartele bolnavilor, adica aducnd fapte, voi da dovezi de cele ce sustin, dovez i de adevarul carora se poate ncredinta oricine si voi aduce aceste dovezi n studierea diferitelor boli

, pe ct mi va permite locul. Nu-mi ramne acum dect a va prezenta n viitoarele e boli cele mai cunoscute, cele mai raspndite si cele mai ricinile amanuntite, a va explica mersul vindecarii si a va da, n acelasi exemple luate din practica mea, pentru a va dovedi lamurit n fiecare nu se datoreaza dect unei singure pricini uniforme. mele conferinte cteva din formele d de temut, a va arata lamurit p timp, pe ct mi va fi cu putinta, caz particular, ca orice boala

Bolile de copil vor forma subiectul viitoarei mele conferinte.

---------

Natura, originea, scopul si vindecarea bolilor de copii si unitatea lor. Pojar, scarlatina, anghina difterica, varsat, tuse magareasca, scrofule. Conferinta de Louis Kuhne

Doamnelor si Domnilor,

Boala este aflarea materiilor straine n corp. Acesta e marele rezultat, la care a m ajuns n urma observatiunilor, ce v-am nfatisat n ultima mea conferinta. Cu toate astea, trebuie sa va reamintesc, ct se va putea mai pe scurt, celelalte observatii si concluzii din ultima mea confe rinta, fiindca pe ele se ntemeiaza tratamentul ce vi-l voi lamuri mai la vale si fiindca mersul dezvoltari i este aceeasi la toate bolile. Boala este aflarea materiilor straine n corp. Materiile straine se afla n corp de la nastere sau au intrat nauntru cu alte materii vatamatoare. Corpul cauta sa le dea afara prin mat , prin plamni, prin rinichi si prin piele; daca nu izbuteste, el le depune pretutindeni. Cu chipul a sta se schimba formele corpului, lucru ce se poate vedea mai bine n partea cea mai subtire, la gt si pe f ata. nchipuiti-va sticla cu materii n fermentatie din figura urmatoare.

Cta vreme sticla e deschisa, lichidul n fermentatie nu gaseste piedica. Sa ne nchip uim un cauciuc pus pe gtul sticlei si nelasnd sa iasa afara gazele din sticla; cauciucul, la nceput moale, se va ntinde putin cte putin, pe masura ce materiile n fermentatie vor creste n volum s i va atinge ndata toata dezvoltarea de care e capabil. Va veti face o idee si mai fidela despre co rpul omului, nchipuinduva o sticla cu pereti care se pot ntinde si prin care se vad deslusit materiile n fermentatie. Veti vedea cum ntinderea se simte n toata sticla si cum schimbarea formei acestei sticle atrna numai de apasarea materiilor n fermentatie. Acelasi lucru se petrece si n corpul omului, cu deosebire numai ca

locul nu e pretutindeni liber si ca pretutindeni sunt organe prin care trebuie s a strabata sau sa le dea la o parte si care mpiedica libera dezvoltare a fermentatiei. Focarul fermentatiei e n pntece, pe cnd n sticla e la fund. ncolo, schimbarile formei se fac tot asa ca n sticla. Materiile asezate n corp intra n putrezire, fermenteaza si sunt raspndite n tot corp ul de fermentatie. Fermentatia produce caldura si atta tot corpul, aceasta stare o numi m friguri. Daca fermentatia se face nti n partile dinauntru, caldura se simte si ea mai nti nauntru si tocmai de aceea se simte frigul n afara. Aceasta stare e mai primejdioasa dect cealalta. Se stie ca frigul e simtit totdeauna naintea caldurii frigurilor si e lucru de mare nsemnatate de a schimba a ceasta stare de frig ntr-o stare de caldura, adica de a scoate afara frigurile dinauntru si a aduce la suprafata materiile n fermentatie. Daca lucrul acesta nu izbuteste, frigurile aduc cu ele o boala grea sau chiar moartea, caci organele dinauntru ard cu adevarat sau sunt cu desavrsire ncarcate de materii stra ine, daca fermentatia nceteaza mai nainte.

Va voi arata astazi o serie de friguri n dezvoltarea si n mersul lor, adica bolile de copii. Va voi arata ca toate au aceeasi pricina, ca singurul lucru de nsemnatate e de a cunoast e cu adevarat natura uniforma a acestor boli si ca orice alta numire speciala e de prisos, ba, cteodat a, chiar nselatoare. Aceste boli nu se pot ivi, dect atunci cnd corpul are destule materii n fermentatie ; fara ndoiala ca cea mai mare parte din oameni au o provizie ndestulatoare de cum se nasc. Asa ca e aproape sigur ca nu e om care sa nu fi trecut prin boli de copil. Dar am spus deja mai sus, de ce copiii au boli acute mai des dect cei n vrsta. Totusi aceste boli pot fi nlaturate. Va voi da nca un exemplu. Pentru a feri de ru ina orasele noastre, nu se ngaduie niciodata de a se face n mijlocul lor magazii de praf de pu sca sau de alte materii explozibile. Se stie cu siguranta, ca oricta paza ar fi, o scnteie ar pute a sa cada ntr-o zi sau n alta. Va ntreb, pentru ce n-am lua si noi aceleasi masuri pentru corpul nostru? P entru ce sa bagam mereu nauntru noi materii straine, care vor aduce tulburari? Pentru ce sa nu caut am, mai degraba, de a da afara materiile straine care se gasesc nauntru? Aceste tulburari ale corpului nu sunt totdeauna asa de primejdioase, dar ele aduc adeseori moartea, mai ales cnd fermentatia nu gases te nici o iesire. Sa privim acum mersul bolilor de copii. Vom pastra numirile ce se obisnuiesc, cu toate ca pentru noi n-au nici o valoare, doar pentru ca ele arata foarte bine formele caracteris tice ale bolilor de copii. Toate bolile de copii se ivesc sub forme si sub primejdii asa de felurite, ca nu pare usor, de a gasi n fiecare caz mijlocul nimerit de vindecare. Voi ncerca deci, a va face sa nteleget i aceea ce constituie deosebirea bolilor, cum se vindeca ele si cum simptomele de boala cele mai felur ite au ntotdeauna aceleasi doua conditii principale: caldura ndoita sau frig . Pojar13. Sa ne nchipuim un copil atins de pojar; l vedem nelinistit, fara somn, cu pielea uscata si arzatoare si zicem de obicei: copilul asta are friguri . Pentru a usura acest copil atins de friguri, trebuie mai nti sa stim ce sunt frigu rile si cum se nasc ele. Cine a urmarit ultima mea conferinta, n-o sa aiba multa greutate. Frigurile sunt o fermentatie, care se face n corp. Fermentatia se naste din pricina ca s-au asezat n corp materii str aine; pricina pentru care s-au asezat e o mistuire nendestulatoare, o hrana prea multa, sau o nutrire nendestulatoare. Prin nutrire nendestulatoare nteleg si aerul nesanatos amestecat cu gaze vatamatoare. R amasitele hranei negasind nici o esire, sunt nevoite sa se aseze n vecinatatea organelor care scot afara, adica n pntece. Sa ne nchipuim fermentatia n pntece asa cum se face n sticla. Materiile strai

ne, ngramadite n pntece sunt raspndite n tot corpul prin fermentatie. Ele nu se marginesc numai la caile circulatiei sngelui, ci patrund de-a dreptul n toate organele. Materiile n fe rmentatie ocupa mai mult loc dect nainte de fermentatie. Astfel patrund n toate partile corpului, de un de cauta sa iasa. Dar daca pielea e impermeabila, ea se ntinde prin apasarea dinauntru, caci pielea se n tinde pe ct e cu putinta. Fermentatia, adica trecerea materiilor straine ntr-o alta stare, produce caldura. Aceasta caldura creste mereu, prin frecarea materiilor n fermentatie de organe si mai ales de pie le, caci nu e altceva dect o frecare, care produce neaparat caldura. Aceasta stare izvorta din fermentat ie o numim friguri

De aci armeaza ca frigurile vor fi taiate mai bine n felul urmator: trebuie sa ca utam a deschide porii pielii; trebuie sa facem sa asude corpul si frigurile vor nceta imediat Dar trebuie n acelasi timp sa ridicam caldura prin mijlocul unui procedeu racoritor. ndata ce am facut aceasta, boala dispare n cele mai multe cazuri, fara ca pojarul sa izbucneasca; cu alte cuvinte, materiile straine sunt date afara sub o forma care ia nu putem sa-i dam un 13 Boala contagioasa la copii, care se manifesta prin aparitia unor pete rosii p e piele; rujeola; cori

nume de boala speciala, fiindca materiile straine au fost date afara de catre or ganele naturale n ud (urina), n sudoare, prin mat (materiile fecale) si prin respirare. Daca aceasta n u se face la timp, pojarul izbucneste si iese la iveala n mici broboane foarte rosii si mari ca lintea. Cu ct broboanele sunt mai numeroase, sau, ceea ce e tot unu cu ct materiile n fermentatie sunt aduse mai cu m belsugare spre piele, cu att primejdia e mai mica pentru viata copilului; dar cu ct broboane le sunt mai putine, cu att primejdia e mai mare, din pricina caldurii dezvoltate n organele dinauntru, ca re se istovesc usor prin frecarea maselor n fermentatie. Atunci se naste foarte usor o inflamatie de plamni si copilul moare, nu fiindca are pojar, ci fiindca nu l-a avut ndestul. Deci, doua lucruri avem de facut, pentru a vindeca pojarul. Trebuie sa cautam a regla mistuirea si a lasa drum liber cailor pielii, rinichil or si matului. Apasarea fermentatiei nu se va mai ndrepta n sus, ci n jos. Asta se dobndeste cu ajutorul bai lor de trunchi cu frictiuni si bailor de sezut cu frictiuni. Dupa aceste bai trebuie sa facem copi lul sa asude. Asta se dobndeste foarte simplu si foarte usor, cnd mama l ia cu ea n pat si-l face sa asude cu ajutorul propriei sale calduri. Altfel sudoarea se capata foarte des acoperind copilul cu o plapoma de puf si cu paturi de lna ntr-un pat mare. Dar, n acelasi timp, trebuie sa deschidem ferestrele ziua si noaptea, ca sa fie totdeauna aer curat n odaie. Daca sudoarea nu se capata nici cu mijlocul a cesta, trebuie sa ntrebuintam baile cu aburi. Baia de aburi se poate face mai usor cu aparatul intr odus de mine. Dar la nevoie se poate face si altfel (vezi subcapitolul despre baile partiale de soare ). Dupa fiecare baie de aburi, trebuie sa racorim bolnavul printr-o baie de trunchi cu frictiuni. Daca izbutim sa facem sa asude copilul, vedem numai dect o usurare nsemnata. Daca frigurile se ivesc iarasi, trebuie sa-l racorim din nou printr-o baie de trunchi cu fricti uni, sau printr-o baie de sezut cu frictiuni si apoi sa asezam copilul n pat ca sa asude. Trebuie sa racorim si s a rencalzim bolnavul de cte ori se ivesc frigurile. Daca apasarea e mai puternica la cap, la ochi sau n alta parte, trebuie mai nti sa zadarnicim aceasta apasare printr-o baie de aburi aplicata pe locul si pe organele cele mai ncarcate. ndata ce pielea asuda, partea aceea e numaidect usurata si nu mai e primejdie ca un organ oarecare sa fie nimicit prin apasarea materiilor n fermentatie. Fiecare baie locala de aburi treb uie sa fie de asemenea urmata de o racoreala, cu ajutorul unei bai de trunchi cu frictiuni sau a unei b ai de sezut cu frictiuni. Daca rezumati cele ce v-am spus asupra pojarului, veti ntelege ca aceasta boala n -a putut sa se

nasca dect fiindca se gasea n corp o cantitate foarte mare de materii straine n sta re potolita, care a nceput sa fermenteze dintr-o pricina oarecare si care a dat nastere frigurilor si simptomului de boala (pojarul). Vedeti dar, ca pojarul are ntocmai aceeasi pricina ca frigurile n gener al si va voi arata mai la vale ca toate simptomele de boala pe care vi le voi expune, pot fi reduse la ace asta singura pricina. Vezi si raportul asupra tratamentului practic, partea a III-a, scrisori originale .

Scarlatina Copilul atins de scarlatina arata aproape aceleasi simptome ca si copilul atins de pojar. Dar frigurile sunt de obicei mult mai puternice si de aceea parintii au dreptate sa fie mai nelinistiti. Pielea este presarata de pete rosii-stacojii. Aceste pete la nceput mici se mpreun a mai trziu si ajung destul de mari si late, dar roseata nu e asa de generala ca la pojar; ea s e ntinde adeseori numai pe o parte a corpului si se iveste mai des la cap, la piept si mai ales la pntece pe cnd picioarele sunt mai mult sau mai putin curate. De multe ori picioarele sunt reci, pe cnd restul c orpului arde n friguri. Capul si inima sunt cele mai mult atinse de scarlatina si e un simptom obisnuit ca copii atinsi de acest fel de friguri se vaeta de dureri n urechi si n ochi. Doamnelor si domnilor, va va fi usor sa ntelegeti acest simptom: unde starea deja aratata mai sus, n care materiile straine n fermen tatie aflate n pntece au nceput sa se urce spre cap si spre gt si numai materiile asezate n partea de sus a corpului au intrat n fermentatie puternica. Cu ct partea corpului, care cauta sa d ea afara materiile straine, prin nasterea rosetei, e mai mica, cu att si primejdia e mai mare. Lucru de capetenie e sa stim ce e de facut pentru a usura bolnavul repede si cu siguranta. La nceput trebuie sa nlaturam orice primejdie de nimicire a ochilor si a urechilor. A sta o putem face deschiznd repede porii pielii prin lucrarea aburilor asupra capului. Felul cum tr ebuie facuta baia ntreaga de aburi sau baile partiale de aburi se va lamuri mai la vale. ndata ce ca pul e cu desavrsire umed si porii sunt deschisi, durerea nceteaza si cea dinti primejdie a trecut. Cteo data e nevoie de a repeta de mai multe ori aceste bai cu aburi la cap, caci durerile revin adeseori dupa ctva timp. Durerile

s-ar naste iarasi regulat la rastimpuri scurte, daca n-am avea grija sa departam printr-un alt mijloc materiile n fermentatie. Asta se face racorind si frictionnd pntecele cu ajutorul b ailor mele derivative (care trag raul); aceste bai alunga materiile straine prin mat, prin rinichi si chiar prin piele. Mistuirea e fara ndoiala tulburata de la cea dinti prindere de friguri, dar ea a fost tulburat a si mai nainte ca parintii sa fi bagat sau nu de seama. Frigurile rapesc organelor mistuirii materiile lor mucoase si cleioase, organele acestea se usuca si nu mai pot sa ndeplineasca functiunea lor. De aci ur meaza ncuierea stomacului. Racoreala si frictiunile de mai sus au o buna nrurire asupra mistuirii , caci ndata materiile straine sunt date afara, aceea ce e un semn mbucurator pentru mersul frigurilor s carlatinei. Dar la un bolnav de scarlatina se cere mai ntotdeauna timp mult si o aplicatie energica a l eacurilor aratate mai sus, pentru a ajunge la bun sfrsit, dovada ca la scarlatina sunt mai multe materi i straine dect la pojar. Vedeti ca scarlatina ca si pojarul, nu s-a nascut dect prin fermentatia materiilo r straine n corp, fermentatie care a adus frigurile, dar, fiindca erau mai multe materii straine, frigurile au fost mai puternice si fermentatia s-a ndreptat mai ales spre partea de sus a corpului; pri cina acestei boli este deci aceeasi ca la toate frigurile. Va dau un exemplu din practica mea. o fetita de sapte ani si un baietel de d Copiii unui fabricant din orasul nostru oi ani fusesera atinsi de scarlatina si doctorul familiei declarase ca era o boala foarte grea a carei vindecare cerea sase pna la opt saptamni. Domnul W. care cumparase la mine un aparat de bai de aburi, p entru a-si restabili propria lui sanatate, mi ceru sfatul meu n privinta copiilor, caci cura medicala propusa de doctoral sau i se parea prea lunga. Dupa ce am examinat copiii, am putut linisti pe parintele lor, ncredintindu-l ca boala va tine vreo opt zile, cu tratamentul meu. Tratamentul me u a fost cu desavrsire acelasi, cum l-am aratat mai sus: am facut copiilor n fiecare zi bai de aburi cu aparatul meu si apoi bai de trunchi cu frictiuni, de 17 18C. De cte ori se iveau friguri puternice repetam baile de trunchi cu frictiuni, lucru de care a fost nevoie, la nceput, mai la fiecare doua ceasuri. B ine nteles ca dieta a trebuit sa fie urmata cu cea mai mare grija n timpul bolii, mai ales ca mncarile e xcitante de carne priesc frigurilor si le mpiedica de a dispare. Copiii acestia nu mncara, deci, dect pine, supa de gru uruit, poame crude sau fierte si toate astea numai cnd aveau cu adevarat foame. D upa cum prevazusem la nceput, copiii s-au nsanatosit dupa opt zile, spre marea bucurie a p arintilor lor si doctorul, care la nceput sustinea ca o vindecare asa de grabnica va fi urmata nea parat de o boala de rinichi, fu nevoit sa recunoasca mai trziu ca copii erau cu desavrsire sanatosi.

Anghina difterica14 Cuvntul difterie sau difterita pricinuieste tuturor parintilor o mare frica, caci primejdia acestei grele boli e destul de cunoscuta. Simptomele se deosebesc putin din cele aratate mai sus, totusi frigurile joaca si aci un rol de capetenie. Cteodata frigurile par slabe, mai ale s la copii, care zac n pat aproape fara simtire, dar care de obicei sunt cel mai greu atinsi de boala. Frig urile izbucnesc cu mai multa furie nauntru, pielea nu sufera aproape nici o reactiune, matul si rinichii se odihnesc aproape cu desavrsire si totusi materiile n fermentatie ar voi sa iasa afara, caci nauntru nu mai au loc. Aceste cazuri sunt cele mai primejdioase. Daca corpul ar izbuti sa dea afara materiile straine, prin piele, ca la pojar si la scarlatina, primejdia ar fi nlaturata numaidect. Dar daca frigurile (m ateriile n fermentatie) ramn n corp, primejdia e mare. Daca nu izbutim de a trage aceasta caldura dinauntr u la suprafata pielii, e putina nadejde de scapare. Corpul nu mai are dect o singura esire, adic a gtul, catre care materiile n fermentatie navalesc cu cea mai mare furie, asa ca adeseori asfixia (n abusirea) ameninta bolnavul. ndata ce se iveste aceasta primejdie, trebuie mai nti sa aducem o usurare locala si sa usuram gtul chiar daca lucrul asta n-ar fi cu putinta la nceput, dect pentru foarte scurta vreme. Lucrul acesta l putem face foarte usor si foarte sigur, chiar la difterie, prin aburii d e apa, care ndulcesc durerile si dau afara materiile straine. E adevarat ca izbnda nu e nca mare, dar a ceasta usurare de cteva clipe, ne da timp a curati focarul principal al materiilor straine care tre buie cautat iarasi n organele pntecelui. E curata minune cu ce repeziciune starea gtului se schimba pri n baile mele derivate, mai ales baile de sezut cu frictiuni si fac asa de bine lucrarea ca cre sterea materiilor straine din gt, nceteaza cteodata chiar de la prima baie sau dupa cteva bai. Dar apasarea ca tre gt a adus o alta schimbare n acest organ, care s-a umflat si s-a aprins: aceasta umflatura si aceasta aprindere 14 Boala infectioasa provocata de bacilul difteric care, localizndu-se n faringe, formeaza membrane false ce mpiedica respiratia si nghitirea alimentelor

sunt mult mai primejdioase dect cresterea materiilor n gt. nainte de a izbucni anghi na difterica, propriu zisa, bolnavul s-a vaetat deja n general de dureri de ncheieturi de pilda de genunchi sau de umeri. O umflatura a ncheieturilor acestor parti poate fi multa vreme rabdata chi ar daca izbucneste cu furie, dar nu e tot asa cu umflatura gtului; de aceea trebuie sa o combatem ct se poate mai grabnic si mai cu putere. Ar fi o mare greseala de a opri ndrumarea catre organele pntecelui, dupa ce am nlaturat cresterea materiilor n gt; trebuie dimpotriva sa urmam cu departarea asta ct se poate de repede, pna cnd bolnavul are scaun bun si mistuirea se face n regula. Atunci numai, vom putea spune ca bolnavul e scapat. Dupa cum am lamurit mai sus, pielea e un organ foart e nsemnat pentru scoaterea materiilor straine. Ea are, mai ales, menirea de a da afara materiile streine, care s-au ngramadit la suprafata corpului. Pilda urmatoare va va dovedi si mai bine toate astea. nchipuiti-va iarasi sticla cu pereti care se pot ntinde. Cta vreme e nchisa, materiile n fermentatie nu pot iesi din sticla si de aci urmeaza ntinderea si ncordarea peretilor sticlei. Dar ndata ce ngauriti cu un ac peretii sti clei, aceste gaurele, asemanatoare cu porii pielii, ngaduie materiilor n fermentatie de a iesi afara si sticla si recapata iarasi forma ei de la nceput. ntocmai asa e si cu pielea corpului. Toata sudoarea nu e al tceva dect materiile straine gonite dinauntru de fermentatie. Dar, toata mistuirea e deja o fermentat ie si pielea trebuie sa functioneze nencetat ca sa nu fie bolnav corpul. Asa, va puteti ncredinta, ca toti oamenii sanatosi au pielea calda si umeda. O piele uscata si rece e deja un semn sigur de boala. La bolnavii atinsi de anghina difterica pielea nu lucreaza aproape deloc si i tre buie excitante puternice, ca sa poata functiona. Chiar la anghina difterica, o mama sanatoasa, nu trebuie sa se teama de a lua copilul n patul ei: cu chipul asta ea si va scapa poate copilul. ntr-adeva r, cta vreme copilul bolnav n-are scaun cum trebuie, natura ntrebuinteaza pielea ca principalul organ care scoate afara; ba nca se slujeste de ea mai trziu, fara ntrerupere. Daca mama ar fi avut grija de a d eschide porii pielii nainte de a se usca si de a provoca o esire prin mat si prin rinichi cu ajutorul propriei sale calduri, de buna seama ca anghina difterica n-ar fi izbucnit. Numai cnd e cu neputinta de a produce astfel sudoarea, trebuie sa alergam la mijl oace artificiale si sa dam copilului chiar bai ntregi de aburi. Stiti acum, ca anghina difterica are ntocmai aceeasi natura ca celelalte simptome de boala, adica, ca frigurile si ca numai semnele de afara se deosebesc n asa fel ca omul p oate fi nselat creznd ca aceste felurite simptome de boala au si pricini felurite. O dare de sea

ma din practica mea va va arata lucrul si mai lamurit. Am fost chemat n luna lui Noembrie de o femeie S. din acest oras al carei baietel de noua ani era atins de o anghina difterica destul de furioasa. Mai nti s-a dat copilului o baie de aburi. Fiindca naveam la ndemna un aparat din acelea pe care le fac eu, a trebuit sa improvizam un ul n graba. Asezaram deci, baietelul pe un scaun de paie si sub acest scaun asezaram o oala plina cu patru sau cinci litri de apa, n clocote. Picioarele fura asezate pe o galeata pe jumatate p lina cu apa fierbinte acoperita cu doua laturi. Tot corpul fusese mai dinainte acoperit cu ngrijire cu un strai de lna, care mpiedeca aburii sa scape. Bolnavul dobndind o sudoare mbelsugata i se facu o baie d e trunchi cu frictiuni, de 18C si i se spala pntecele, pna cnd i pieri caldura de la cap. Marea gr eutate de a rasufla, care se simtea la nceput, descrescu putin cte putin, dar pentru a mentine starea aceasta, trebuia sa i se faca la fiecare trei ceasuri o baie de trunchi cu frictiuni, de o jumatate de ceas si chiar si n timpul noptii. Se ntelege de la sine, ca tot timpul ct era culcat copilul, fereas tra era putin deschisa ziua si noaptea, pentru a avea nencetat aer curat. Multumita deselor bai de sezut cu frictiuni, caldura frigurilor, care se repeta mereu, putu fi taiata numaidect si orice primejdie tre cuse dupa o zi de tratament. Baietelul fu cu desavrsire restabilit n vreo cinci zile. Asa se vindeca anghina difterica, aceasta boala att de temuta, mpotriva careia stiinta medicala e nca destul de oarba pentru a cauta un leac.

Varsatul15 Varsatul se iveste mai des dect se crede. E adevarat ca asta nu se poate vedea di n statisticele oficiale. ntr-adevar, orice parinte de familie, putin dedat cu procedeul medicini i naturale, se va feri de a 15 Boala epidemica de natura virotica caracterizata prin eruptii de vezicule (sa u pete rosii) pe suprafata pielii, care, uscnduse, lasa cicatrice

declara boala la politie, caci cu chipul acesta s-ar expune zadarnic si el si fa milia lui la neplaceri. Varsatul, tratat cum trebuie, nu e aproape deloc primejdios, dupa cum vom vedea. Varsatul se iveste sub forme foarte felurite, ca: varsatul mic, varsatul mare si varsatul negru. Ce l mai primejdios e fara ndoiala varsatul negru, caci frigurile sunt mai puternice, si aduc grabnic moarte a, daca nu sunt tratate cum trebuie. De aceea boala aceasta e asa temuta, caci lumea obisnuieste sa priv easca bolile, care printr-un tratament nepotrivit sunt urmate de o moarte grabnica, ca fiind mai pr imejdioase dect acelea la care moartea e precedata de o lunga infirmitate, sau care nu se pot vindeca, dect mult mai greu si n mai mult timp, chiar printr-un tratament potrivit, daca vindecarea e nca cu putin ta. Si tocmai fiindca nu se putea trata varsatul, de aceea a ajuns asa de primejdios si s-a simtit nevoia de a alerga la altoit16. Nu s-ar fi ajuns nici o data la altoit, daca s-ar fi tratat varsatul cum trebuie. Varsatul negru este foarte usor de cunoscut dupa ce s-a ivit ndestul, dar la ncepu t seamana cu celelalte boli de copii, caci nu vedem altceva dect friguri puternice. Putin cte p utin se ivesc pete rosii nchise si mari ca boabele de linte, petele acestea seamana cu pojarul. Petele se ridica mereu si seamana atunci cu niste boabe de coacaza, avnd o jumatate n corp si cealalta jumat ate navalind afara. n mijlocul fiecarei bubite se face un punct negru. Varsatul negru se poate ntinde pe tot corpul, sau nu se iveste de ct pe oarecare parti. Pricina e gramadirea totala sau n parte a materiilor straine n corp, de care atrna mersul si cursul fermentatiei. Cel mai rau lucru e cnd varsatu l iese pe fata, caci semnele pot sa ramna, daca tratamentul n-a fost bun. Varsatul nu ataca numai din ntmplare diferitele parti ale corpului si mai ales cap ul, lucrul ce se poate vedea la multi, care au fost bolnavi de varsat si care au foarte putine se mne pe corp, pe cnd fata le e desfigurata. Gnditi-va nca odata la comparatia data mai sus, cu sticla si cu cauciucul. Tocmai n partea corpului unde se gaseste cel mai mare depozit de materii straine, acolo s e face si fermentatia cea mai mare si tot acolo se vor ivi si bubite mai multe. Dar daca sunt cteva mic i parti izolate ale corpului suprancarcate cu materii straine, partile acestea vor fi cu deosebire ga rnisite de bubite, asa ca se poate ntmpla ca un bolnav sa fie plin de bubite de la o ureche pna la cealalta p e deasupra nasului, iar pe restul corpului sa nu se vada dect foarte putine, semanate ici si colo. Capul este, ca sa zicem asa, cea din urma statie a corpului. Materiile n fermentatie odata puse n mi scare, ntlnesc totdeauna n cap o bariera peste care nu pot trece. Dar dupa cum am vazut la sticl a pe gtul careia am pus un cauciuc, materiile n fermentatie ncearca mereu sa se urce si daca capul se m potriveste la libera lor dezvoltare, ele dau navala tocmai asupra acestei piedici.

ndata ce eruptia varsatului se face pe deplin, nu mai e aproape nici o primejdie, caci de obicei mor numai bolnavii al caror corp n-a fost destoinic sa dea afara materiile n ferm entatie. Adeseori bubitele se ivesc ndata dupa moarte, asa ca s-ar putea spune, ca bolnavii au muri t, nu fiindca au avut varsat, ci fiindca nu l-au avut. Bolnavii mor totdeauna n frigurile cele mai pute rnice. Ca boala aceasta trebuie sa fie neaparat nsotita de friguri furioase, e un lucru n afara de orice nd oiala si gasim ntradevar, ca cei bolnavi de varsat au frigurile cele mai puternice nainte de esirea bubulitelor. Corpul arde ca jeraticul, bubulitele pricinuiesc dureri arzatoare si mncarimi care ndeamna pe bolnav sa le scarpine mereu. Cu chipul asta bubitele se sparg nainte de vreme si ramn semnele care desfi gureaza fata. Lucrul asta se stie de multa vreme si adeseori s-au legat minile bietilor bolnavi pentru a-i mpiedica de a se scarpina. Ba nca acesta e un sfat, care chiar astazi e foarte mult raspndit. Cte chinuri pentru bietii bolnavi de varsat! Noi cunoastem mijloace mai bune pentru a vindeca varsa tul, fara ca sa lase semne, care desfigureaza fata si chiar pentru a nimici orice spaima de aceasta b oala asa de temuta. Noi mpiedecam mncarimile si nevoia de se scarpina prin aceleasi mijloace simple, p e care le ntrebuintam mpotriva frigurilor aratate mai sus. Deschidem porii pielii pentru a f ace sa asude bolnavul si racorim pntecele unde e focarul fermentatiei. Cnd e vorba de bere sau de vin, f iecare stie, ca fermentatia se face mai greu si mai ncet ntr-o temperatura scazuta. Materiile stra ine, care fermenteaza n corp, se supun deopotriva aceleiasi legi a naturii. Un spor de caldura, prieste fermentatiei, pe cnd frigul o mpiedica, o da ndarat si o nimiceste cu desavrsire. Tocmai la boala aceasta, nu se pot lua masuri destul de serioase, deoarece corpu l se trudeste cu o furie deosebita. Totusi tratamentul acesta nlatura orice primejdie a bolii si p utem fi siguri ca vindecarea va fi repede si desavrsita, afara de cteva rare exceptii. Aceste except ii atrna de starea corpului. Sunt cazuri n care corpul e att de suprancarcat de materii straine, ca el e nu pot fi date afara asa de repede, cu toata activitatea pielii, sau corpul e prea slab, pentru a le da afara. Dar asta se 16 vaccinare

ntmpla de obicei, cnd tratamentul ncepe prea trziu. De aceea nu pot dect sa repet si i ar sa repet, ca frigurile trebuiesc combatute de la nceputul lor, fara a mai astepta forma sub care se va ivi boala. Vedeti dar cum ntrebuintam cu succes mpotriva varsatului acelasi mijloc de vindeca re ntrebuintat de noi mpotriva celorlalte boli. Dar lucrul acesta nu e cu putinta dect daca aceasta boala are aceeasi pricina ca si cele de mai sus, adica ngramadirea materiilor straine n corp, si am vazut bine ca asa este. Astazi cnd pojarul si scarlatina nu se mai pun, ca alta data, n acelasi rnd cu varsatul si cnd aceasta din urma boala pare ca se iveste mai rar, astazi ne putem face cu att mai mult o idee dreapta de vremea cnd aceasta boala era un flagel nemarginit si spaima str amosilor nostri. Acum cnd cunoastem unitatea tuturor bolilor si tratamentul lor, gndul nostru nlatur a orice spaima. De altminteri, acum suntem n stare de a cunoaste, cu mai multi ani nainte, prin stiin ta expresiunii figurii, n care parte a corpului e o mai mare ngramadire de materii straine, care ar putea p ricinui ntr-un prilej nimerit o sfortare de curatire, ca varsatul. Va voi povesti n privinta asta un ca z din practica mea. n familia unui muncitor care avea cinci copii, trei copii de 7, 9 si 13 ani fura atinsi de varsatul negru. Tatal, care avusese el nsusi boala aceasta, cunostea bine efectele grozave si simti ndata primejdia, n care se gaseau copiii lui. Dar mai stia la ce neplaceri si la ce gre utati putea sa fie expus cu toata familia lui daca ar face cunoscut cazul autoritatilor. El ntrebuinta deci n taina tratamentul meu la ctesitrei copii si le facu numai bai de aburi si bai de trunchi cu frictiuni. Sta rea copiilor era foarte primejdioasa. Toata pielea le era plina de bubite. Pentru a ascunde asta de lume , el mnjise cu cenusa fata si minile copiilor, pentru a ramne la adapostul oricarei masuri preventive al e igienei moderne. Frigurile foarte puternice ale copiilor fura usurate prin patru bai de aburi si prin zece bai de trunchi cu frictiuni de 17C. De aci ncolo nu mai era primejdie si pielea ncepu a se descoji. O dieta buna si aer curat detera ajutor pentru vindecare. Bai de aburi si bai cu frictiuni, facute t imp de cteva zile, ngaduira copiilor sa se scoale si sa iasa. Dar tratamentul meu dura nca o saptamna pentru a dobndi o vindecare desavrsita. Aceea ce e de nsemnatate n aceste cazuri serioase de varsat, e ca nici unul din copii n-a pastrat semnele bolii. Ctesicinci copii ai acestei familii fusesera altoiti de mai multe ori, si cu toate astea, trei fura atinsi de varsat. De aci se poate vedea: nti, ca varsatu l negru, nu e deloc primejdios cnd stii sa-l tratezi; si al doilea ca altoiul fereste foarte putin de varsat. Acela care cunoaste masurile nenaturale si suparatoare pe care le ia consiliul de igiena, ndata ce af la locul, unde a izbucnit varsatul, poate pricepe cu att mai putin masurile acestea, n urma altoiului, care

ar trebui sa ne fereasca cu desavrsire mpotriva varsatului. N-am nevoie sa vorbesc nca asupra parti i rele ce o are altoiul. Altoirea introduce artificial si de-a dreptul materii straine n snge. E a proape nenteles, cum oamenii au putut sa se departeze asa de mult de natura; dar cnd stiinta da gres, crezi lesne n minuni. Amanunte asupra altoiului se pot gasi n brosurica mea asupra educatiei copiilor.

Tusea magareasca Tusea magareasca nu trece, ce e drept, asa de primejdioasa ca anghina si varsatu l, totusi mor multi copii de aceasta boala si altii sufar, cel putin, grozav de accesele tusei . Voi observa numaidect ca orice tuse trebuie privita ca un semn de boala grea, caci omul sanatos nu tre buie nici sa tuseasca nici se lepede flegma. Tusea nu se produce dect atunci cnd apasarea materiilor str aine se ndreapta n sus si cnd esirea naturala de jos e oprita, sau ca pielea functioneaza rau, sau rinichii si matul nu merg regulat. Copii atinsi de tuse magareasca, ne arata ntocmai simptomele bine c unoscute ale fermentatiei; cu alte cuvinte, au si ei friguri. Materiile straine vor sa iasa p rin gt si prin cap, cu toate ca corpul n-are acolo nici un organ de esire. E de multa nsemnatate de a sti, daca b olnavul asuda sau nu n timpul tusei; n cel dinti caz se poate vindeca fara nici un alt tratament. Dar da ca nu asuda deloc n timpul tusei, fata roseste si se albastreste din ce n ce mai mult si tusea magare asca aduce o moarte sigura daca nu e combatuta. Sngele sfrseste adeseori prin a navali n ochi, n nas si urechi, caci toate materiile straine ar vrea sa scape pe caile acestea. Cnd bolnavul a ajuns n starea asta, nu mai e de obicei, nici un mijloc de scapare. Dar daca corpul e ajutat la timp, el biruiest e boala, chiar n cazuri destul de grave. Tratamentul acestei boli este acelasi ca si la celelalte; nu poate sa fie deoseb it, deoarece felul bolii este acelasi. Cel dinti lucru e sa facem sa asude repede bolnavul. Dar n ace lasi timp e neaparat trebuincios, de a ndrepta catre organele naturale care scot afara, apasarea mater iilor straine. Corpul are organe anume hotarte care scot afara, si numai prin aceste organe si prin ace ste cai se pot da afara ntr-un chip natural materiile straine. La acest obiectiv ajungem foarte uso r prin baile noastre de

sezut cu frictiuni. ndata ce se iveste sudoarea, tusea se linisteste ca prin minu ne si daca mistuirea se ndrepteaza, ea dispare cu desavrsire ntr-un timp nehotart. E cu putinta sa dispara p entru totdeauna dupa cteva saptamni, sau chiar dupa cteva zile de acest tratament. Si fac mare gres eala aceia care cred ca ea dureaza neaparat doua sau trei luni. V-am aratat pna aci, ca tusea magareasca se naste n acelasi fel ca si celelalte bo li prin intrarea n fermentatie a materiilor straine n corp si prin frigurile care izvorasc din acea sta fermentatie. Toate aceste lamuriri va vor fi ncredintat ca toate frigurile acute, nu sunt dect o ncerc are pe care o face corpul de a se scapa de materiile straine. Ar trebui deci, sa salutam cu bucurie fiecare din aceste friguri acute, caci am vazut ca ele pot sa fie de cel mai mare folos corpului, printr-un tratament potrivit, deoarece corpul poate fi astfel scapat de toate materiile straine. Ma veti nteleg e si mai bine printr-o noua comparatie. Frigurile pot fi comparate cu o furtuna. Dupa cum naintea frigurilor simtim frig si tulburare, tot asa aerul e greu si nabusitor naintea furtunii, dupa cum stie fiecare din noi. Atunci zicem ca aerul e ncarcat, ca ne apasa si ne nabuse, si simtim ca scaparea noastra se va face printr -o furtuna, care deja e n aer, cum se zice. Caldura nabusitoare ajunge peste masura de mare si atinge ce l din urma grad cu o clipa naintea furtunii. Simtim primejdia furtunii, care dureaza pna la sfrsitul a cesteia. ndata ce furtuna a trecut, se face o racoare generala, toata natura se rensufleteste. Furt una este un act de fermentatie a materiilor straine ale aerului, care se sileste de a goni aburii d e apa, care joaca atunci rolul de materie streina si care plutesc nevazuti n aer, deci, e un act de curatire a a erului. Prin aceasta fermentatie forma aburilor de apa se schimba si ea. Nevazuti la ncepui ei se strng n nori sub nrurirea schimbarii de temperatura si cad n urma sub forma de ploaie sau de grindin a. Tot asa e si cu frigurile n corp. ndata ce izbucnesc, corpul e n primejdie. Primejd ia trece cu frigurile, care fac loc unei noi vieti. Vedeti ca n amndoua cazurile primejdia nu s-a produs dect prin furtuna si prin frig uri, care au avut ca urmare o noua viata si vindecare. Aceasta noua viata si vindecare nu pot fi deci dobndite dect prin primejdie; dar pricina de capetenie n cel dinti caz a fost suprancarcarea si g reutatea aerului, iar n cel de al doilea caz ngramadirea materiilor straine n corp. Prin acest exemplu, u niformitatea legilor naturii n toate fenomenele naturale vi se impune lamurit ca o trebuinta logica. Iata o vindecare dobndita n practica mea: cam pe la jumatatea lui Iunie 1889, baie telul de patru

ani al sotilor B. din orasul nostru fu atins de tuse magareasca. Boala ajunse pna n cel din urma grad la nceputul lui August si copilita de doi ani fu si ea atinsa de aceeasi boala. T usea magareasca se agraveaza n zece zile, n care timp copilul nu lua nici o hrana. Parintii, care ntre buintase pna atunci, cum putuse mai bine, metoda naturala, se adresara la mine. Ma nsarcinai cu tratam entul. Copilita ajunsese ntr-o stare de slabiciune asa de grozava ca nu mai putea sa umble. Presc risei patru bai derivative de sezut cu frictiuni, pe zi, si apoi o asudare n pat sau printr-o bai e de soare si pe lnga toate astea o dieta simpla si naturala. Un timp frumos ngaduia n toate zilele baile de s oare, care facura adevarate minuni n legatura cu baile de sezut cu frictiuni. Dupa cteva saptamni de acest tratament, urmat cu energie, amndoi copiii erau scapati de orice primejdie si dupa doua luni erau cu desavrsire vindecati. Nutrirea copilitei nu se facea cum trebuie, caci copilul nu vrea delo c sa ia crema de ovaz fara sare, fara zahar si fara untura, care i-ar fi fost mai folositoare si nu primea dect hrana obisnuita, adica lapte nefiert si ciocolata. De aci se vede ct de bine e sa obisnuim copiii cu mnca rile cele mai simple. De asemenea, era cu neputinta de a o tine n pat cu mama-sa, cu toate ca ea ar fi asudat n felul asta mult mai repede. Obisnuita sa se culce singura n micul ei pat, ea l cerea cu atta s taruinta, ca erai nevoit sa i-l dai. Si cu toate astea caldura corpului omenesc, e cel mai bun mij loc de a produce sudoarea si usurarea. Nu trebuie sa se teama nimeni de exhalatiuni. Animalele ne slujesc de model n aceasta privinta. Ele ncalzesc cu propriul lor corp pe puii lor slabuti si bolnav iciosi, care-si recapata astfel puterile lor. Deci copiii sanatosi trebuiesc obisnuiti sa caute locul lor favorit pe pieptul mamei lor si atunci nu-or sa mai fuga de el cnd vor fi bolnavi. Bine nteles ca ntrebuintam aci c uvintele bolnav si sanatos n ntelesul lor obisnuit, deoarece stim bine ca un copil cu adevarat sanato s si tratat ntr-un chip ntelept nu poate fi deloc bolnav.

Scrofule17 Scrofulele n-au calduri si nu sunt de obicei socotite n rndul bolilor cu friguri d esi n realitate ar trebui sa fie socotite. Scrofulele sunt cel putin tot asa de primejdioase ca si bolile numite pna aici, eu le cred chiar mai primejdioase. Ele fac parte din bolile ascunse si cronice, care s unt pricinuite n cea mai mare parte de o suprancarcare de materii straine mostenite. Puterea de viata a co rpului nu ajunge pentru a da nastere unor friguri puternice si dupa cum v-am spus n ultima mea con ferinta, boala aceasta bntuie mai ales n tinuturile temperate, sau friguroase ale pamntului. Semne le dupa care se cunoaste scrofulosul sunt urmatoarele: capul mare, fata patrata,ochii nvapaiati, pntecele umflat sau tare, picioarele slabe, minile si picioarele diforme, mintea obosita. Aceste semn e nu le ntlnim de obicei dect unul sau doua deodata. Foarte rar se arata toate deodata. La acestea trebuie sa mai adaugam raceala minilor si a picioarelor si un fior de frig n tot corpul. Tocmai f rigul acesta face ca boala sa fie primejdioasa. Asta dovedeste ntr-adevar, ca partile din afara ale co rpului au pierdut o mare parte din puterea lor de viata si de munca, prin ncarcarea lor peste masura cu ma terii straine si ca nauntru, cu att mai mult, domneste un foc mistuitor. Trebuie sa ne nchipuim ca partile din afara ale corpului si, mai ales, extremitat ile cele mai subtiri ale vaselor sanguinare sunt astupate de materiile straine ca si canalurile de st rada, cnd sunt astupate de noroi, asa ca sngele nu mai poate circula pna la marginile pielii si asa se pro duc fiori de frig. Aceasta boala ne-avnd calduri, nu pricinuieste dureri si nu se cunoaste dect dupa conformatia generala a corpului. Nimenea n-a putut sa spuna pna acum, de unde vine aceasta bo ala, n ce consta ea, si mai ales, cum se poate vindeca. De obicei, se credea ca face bine o schim bare de aer si se trimeteau bolnavii cu dare de mna ntr-o alta clima sau cel putin la bai. Dar succe sul nu era niciodata temeinic, chiar daca uneori se facea vreo schimbare n bine. Experienta ne-a dovedit ca un copil scrofulos e cu desavrsire patruns de materii straine, pe care le-a mostenit n mare parte de la parintii sai. Aceste materii se ndreapta mai ales catre organele de sus si fac sa piara putin cte putin rotunzimea capului, care capata o forma patrata f oarte batatoare la ochi. nchipuiti-va nca o data sticla cu lichid n fermentatie, pe gtul careia se afla un ca uciuc, ca aceea pe care v-am aratat-o la nceputul acestei conferinte. Dupa cum cauciucul ac esta se ntinde si se umfla sub nrurirea materiilor n fermentatie, asa se ntinde si corpul scrofulosilor.

Stiinta expresiunii figurii ne nvata sa cunoastem chiar nceputul acestei boli, dar trebuie sa stim, bi ne nteles, ce forma trebuie sa aiba un corp natural. Voi da amanunte depline n aceasta privinta n curs ul meu asupra stiintei expresiunii figurii, caci nu se poate da o lamurire adnca, dect cu ajutor ul unor modele bune. Deformarea minilor si a picioarelor are ntocmai aceleasi pricini. Pielea este apro ape n nelucrare si nu poate sa dea afara materiile straine ngramadite sub ea. Aceste ma terii tulbura circulatia sngelui si de aceea pielea celor mai multi scrofulosi e rece. Dar caldura e cu att mai mare n organele dinauntru si ea produce o tulburare launt rica, pe care o putem dovedi ntotdeauna la scrofulosi. Asta e tocmai o stare de friguri, latent a sau cronica, care tine adeseori, ani ntregi, daca nu e combatuta. Daca frigurile launtrice nu pier, boal a trece putin cte putin ntr-o faza noua, cu mult mai primejdioasa si mai grea de vindecat dect scrofulele. Scrofulele nevindecate sau neglijate aduc de multe ori boli de plamni, asa ca boala aceasta ca sa nu este zicem asa dect antemergatoarea altor boli launtrice grele. Ce trebuie sa facem pentru a vindeca scrofulele? Grija noastra trebuie sa fie de a preface starea de friguri ntr-o stare de caldura, frigurile ascunse n friguri acute, de a scoate afara frigurile din nauntru. Avnd si aci de a face cu frigurile, tratamentul nostru e bine nteles, acelasi ca s i celelalte boli cu friguri: trebuie sa deschidem o iesire, pentru a da afara putin cte putin materiile n ferme ntatie. Operam, asadar, n modul cunoscut asupra matului, rinichilor si pielii. Aceasta din urma a junge putin cte putin calda, arzatoare poate, dar aceasta stare nu tine dect pna se iveste sudoarea si a tunci pielea si reia activitatea ei normala. Tratamentul n-aduce la nceput dect o mbunatatire de ctva tim p si numai cu multa rabdare si energie se poate capata un succes trainic. E greu de a spune cta vreme trebuie pentru o vindecare desavrsita, dar nu poate fi vorba nici de zile nici de saptamni ; trebuiesc luni, ani ntregi poate si cteodata nu izbutesti deloc, daca trupul nu mai are destula putere de viata. 17 Inflamatie a ganglionilor limfatici la bolnavii de scrofuloza

V-am aratat n a doua mea conferinta ca bolnavii simt frigul din aceeasi pricina p entru care simt o prea mare caldura. Aceasta pricina sunt frigurile si ati vazut ca acelasi lucru e si la scrofulosi. Iata, deci, doua boli cu desavrsire deosebite n formele lor din afara, care au pornit din acel asi izvor si care nu se deosebesc, dect pentru ca se ivesc n faze deosebite. Dupa cum nu putem banui n vier mele si gogoasa de matase animalul pe care mai trziu l vedem zburnd ca fluture si pentru ca re totusi viermele si gogoasa sunt fazele antemergatoare fluturelui, tot asa e si cu deose bitele boli. V-ati bate joc de acela, care ar sustine ca viermele de matase e un animal deosebit si neavnd ni ci o deosebire cu fluturele, dar din nenorocire credinta asta exista nca si astazi cu privire la bo li si nimanuia nca nu i-a dat n gnd de a recunoaste si aci adevarul unitatii. Iata un exemplu de vindecare a scrofulelor: un baietel de cinci ani era asa de s crofulos de la vrsta de doi ani, ca nu putea nca sa mearga la vrsta de cinci ani. Zacea nenorocit n caruciorul lui, ca o bucata de piatra. Tata-sau l cautase fara cel mai mic succes cu doctorii cei ma i renumiti. Doctoriile nrautatisera boala, asa ca doctorul, care-l cauta, declarase ca copilul nu va nvat a niciodata sa umble n picioare. Doctorii, aparate de ghips, bai, electricitate, toate fusesera ncercat e, dar fara nici un succes, fiindca persoanele care ngrijeau copilul nu cunosteau nicidecum natura sc rofulelor. Cnd era sa mplineasca aproape cinci ani, copilul mi fu ncredintat mie. Mistuirea, de care n u se tinuse n destul socoteala, n timpul tratamentului de mai nainte, era cu desavrsire turburata. Pntece le era umflat, tare si plin de noduri. Dupa opt zile de tratamentul meu, mistuirea se ndrepta as a de mult, ca ncepui sa nadajduiesc o vindecare deplina. Bolnavul fu hranit din ce n ce mai bine si du pa sase saptamni putu sa se tina singur n picioare. Pntecele pierduse mult din volumul si din taria lui, multe noduri pierisera. Dupa sase luni capul, care era foarte mare, ajunsese mult mai mic si mai normal si copilul putea fi privit ca vindecat, caci alerga si sarea ca si tovarasii lui si era ves el si bine dispus. Trebuie sa mai nsiram toate celelalte boli asa numeroase? E de ajuns sa mai adaugam cteva num e: parotida18 (umflatura ghindurilor), frigurile porcesti, crceii19, urdinarea (diareea) si alt ele. Toate se nasc din aceeasi pricina. Toate sunt nsotite de friguri mai mult sau mai putin puternice s i prin urmare, vindecarea lor se face n acelasi chip. n toate simptomele de boala aratate mai sus , am observat nencetat doua lucruri: sau o crestere de caldura sau o crestere de frig. Aceste d oua simptome sunt ale frigurilor, dupa cum am vazut, si de aceea trebuie sa le facem sa piara n acelasi fel, dupa cum am dovedit n mii de cazuri. n adevar, toate formele de boala se nasc din ncarcarea cor pului cu materii straine, sau, cu alte cuvinte: nu e dect o singura boala, care se iveste sub dife

rite forme si de aceea nu e cu putinta dect un singur mod de vindecare. Toate feluritele forme ale simpt omelor de boli nu sunt, dupa cum am vazut, dect sfortari pe care le face corpul de a se curati si d e aceea nu poate fi vorba de a le nimici, sau de a le da ndarat, cum face medicina, ci dimpotriva a l e da ajutor, nlesnind corpului puterea de a birui aceste crize, repede si fara primejdie, caci numai a stfel corpul poate sa-si recapete cu adevarat sanatatea lui. Bolile ascunse sau latente aduc pe nesimtite , dar sigur, boli mai grave si mai grele de vindecat. Caci materiile straine nu ramn niciodata potolite n corp. Ele sunt supuse dimpotriva la schimbari si la prefaceri necontenite, ca toate lucrurile d in lume si astfel dau nastere nencetat la noi boli. Cteva cuvinte nca asupra dietei ce trebuie pastrate n toate cazurile de boli. Aceas ta dieta trebuie asa facuta, nct corpul sa nu mai primeasca noi materii straine si fermenta tia sa nu mai fie sporita. Corpul avnd destula munca nauntru, nu trebuie sa-l mai ncarcam cu multa mi stuire. Principiul fundamental este deci, de a da bolnavului putina hrana si de a nu-l sili nicioda ta, cta vreme nu cere el nsusi. Cititorii vor gasi amanunte asupra dietei n capitolul: Ce trebuie sa mncam? C e trebuie sa bem? Voi adauga aci cteva lamuriri asupra primejdiei molipsirii de catre bolnavi. Nu ne putem nchipui nici un fel de friguri acute, fara sa fi fost precedate de fr iguri ascunse, care nu sunt altceva dect ncarcarea corpului de materii straine. Tocmai aceasta stare c ronica este cea mai primejdioasa. Molipsirea acestei boli nu se poate face dect de la parinti la copi i. Dar aceasta molipsire se face totdeauna cnd parintii sunt ncarcati cu materii straine si atunci e o moli psire sigura, desi latenta, a tuturor materiilor straine. Cnd vedem copii mostenind formele exterioa re, culoarea ochilor si chiar calitatile intelectuale ale parintilor lor, pricepem ca materiile straine au fost transmise mai ales din 18 fiecare dintre cele doua glande salivare, situate n regiunea urechilor (de o p arte si de alta a maxilarului inferior) 19 Contractie involuntara a muschilor nsotita de o durere acuta

partea mamei. E o dovada directa de aceasta transmitere, n faptul ca mai toti cop iii prezinta aceleasi forme de boala ca parintii. Molipsirea20, n ntelesul obisnuit al cuvntului, nu era admisa pn-aci dect la bolile a cute si cu toate astea v-am dovedit ca transmiterea materiilor straine n stare latenta21 de la parinti la copiii lor, e ntocmai acelasi lucru. Fiecare stie ca fluturele nu este dect ultima faza a unui animal si ca el nu se p oate nchipui dect daca a fost precedat de vierme si de gogoasa de matase: tot astfel, o boala acut a nu se poate nchipui dect daca a fost precedata de o boala ascunsa sau cronica (ncarcare de materii str aine) si transmiterea bolii, sau mai bine zis a materiilor straine n stare latenta sau sta re acuta; este acelasi lucru si se deosebeste numai ca viermele de fluture. O boala acuta (varsatul, sc arlatina, anghina, holera22, pojarul, sifilisul23, etc.) nu e, dupa cum am spus, dect o stare de fer mentatie n corp, care se sileste astfel de a da afara materiile straine. Aceasta fermentatie a materiilor straine variaza dupa felul ei si are, prin urmare, diferite temperaturi. Materiile straine si schimba formel e, dupa cum e fermentatia, si asa se ivesc bacili24, bacterii25, microbi26 si alte micro-organisme att de te mute, care sunt produsul fermentatiei. n timpul bolii acute ies nencetat din corp materii straine n fermentatie. Asta se ntm pla mai ales, cnd bolnavul si recapata sanatatea, cu alte cuvinte, cnd da afara materiile s traine prin secretiune. De aceea primejdia de molipsire e mai mare n convalescenta bolnavilor . Voi ncerca sa va arat printr-un fapt bine cunoscut, cum se face molipsirea. Stim cu totii ca daca punem sa dospim plamadeala sau drojdie de bere si daca ada ugam o alta materie, care fermenteaza lesne, cum de pilda aluatul, laptele, etc., aceste din urma materii intra usor n fermentatie, daca au o caldura ndestulatoare. Drojdia, care este si ea un produs al fermentatiei, da nastere deci, la o noua fermentatie, daca e pusa n aluat sau n lapte. Atunci obisn uim sa zicem ca pinea creste, sau ca laptele se strica si se acreste. Tot asa e si cu bolile acut e. Materiile straine n fermentatie ies afara n atmosfera prin respiratie si prin exhalarea bolnavului, s au se ridica din excremente. Daca ele se ntmpla sa intre n corpul unul alt ins ncarcat cu materii str aine, si daca ele nu sunt date numaidect afara, ncep sa lucreze asupra materiilor straine, ntocmai ca drojdia n aluat, sau ca plamadeala n lapte, adica dau nastere unei fermentatii si asa se naste n co rpul acesta aceeasi boala ca si n celalalt. Boala este multa vreme aceeasi, fiindca starea de ferment atie (frigurile), este specifica n fiecare boala, lucru ce se ntemeiaza pe deosebirea bacililor, dupa exa

menele microscopice. Toata molipsirea asta nu e, deci, altceva dect o altoire a materiei straine n fermentatie asupra unui alt corp, prin caile naturale. Materia straina nu poate sa dea naste re fermentatiei, dect daca ea gaseste ntr-un alt corp o cantitate ndestulatoare de materii straine n star e latenta. Primejdia molipsirii de o boala acuta nu ameninta, deci, dect pe acela care e destul de ncar cat cu materii straine, sau, dupa cum se zice de obicei, acela care e predispus la aceasta boal a, atta numai ca nu se stia pn-aci, n ce anume sta aceasta predispozitie. Deosebirea ntre aceasta altoire naturala cu materii straine si ntre altoirea artificiala cu aceste materii prin ajutorul lantetei27, nu sta dect n deosebirea materiilor altoite si n subtierea lor. Dar homeopatia ne nvata, ca toate materiile lucreaza mai bine, cnd sunt subtiate (diluate28) si de aceea materiile morbide n fermentatie lucreaza as a de bine n subtierea (dilutia) lor naturala, daca gasesc un teren prielnic. Otrava altoita n doza alop atica lucreaza, ca toate leacurile alopatice, paraliznd puterea de viata a corpului, cu alte cuvinte, rape ste corpului puterea de care are nevoie, pentru a da afara materiile straine printr-o boala acuta (frigu ri), sporeste cantitatea acestor materii si pricinuieste o stare de boala cronica cu mult mai primejdioas a, si dovada despre asta, e ca numarul bolilor cronice a crescut mereu, de cnd s-a luat obiceiul altoirii. Dar toate celelalte leacuri mpotriva frigurilor, ca chinina29, antipirina30, antifibrina, morfina31 si celela lte produc acelasi efect. Ele 20 contaminare, infectare 21 Care nu se manifesta n exterior, dar se poate manifesta oricnd 22 Boala epidemica grava, deseori mortala, care se manifesta prin intoxicarea si deshidratarea puternica a organismului 23 Boala venerica cronica, cauzata de un spirochet si transmisa prin contagiune sau ereditar 24 Bacterii patogene n forma de bastonase 25 Microorganisme unicelulare microscopice, de natura vegetala, care provoaca un ele boli infectioase 26 Microorganisme vegetale sau animale, care adesea sunt transmitatoare ale unei boli 27 Instrument chirurgical constnd dintr-o lama cu doua taisuri, folosit la vaccin ari, incizii etc. 28 A face sa aiba o concentratie mai mica cu ajutorul unui diluant. A deveni mai putin intens; a scadea n intensitate; a slabi; a se atenua; a se estompa; a se amortiza. 29 Substanta alba, cu gust amar, extrasa din coaja de chinchina si folosita ca m edicament febrifug.

nimicesc toate sfortarile pe care le face corpul de a se curati si ajuta numai s a dea ndarat sau sa nceteze fermentatia materiilor straine, dar niciodata nu pot da afara materiile s traine. De aci se nasc attea boli, alta data asa de rare, cum e cancerul, nervozitatea acuta, nebunia, p aralizia, sifilisul, oftica32, scrofulele, etc. Corpul e din ce n ce mai mult ncarcat cu materii strain e si nu mai are puterea de a le da afara printr-o sfortare ce-ar face de a se curati. ncarcarea atinge ce l din urma grad n bolile de mai sus si o vindecare desavrsita nu mai e cu putinta n cele mai multe cazuri, fiindca materiile straine au nimicit deja mai multe sau mai putine organe ale corpului si aceste o rgane nu se prennoiesc33 ca la amfibii. De aceea doctoriile, care au proprietatea de a nabusi mai repede frigurile, ca: chinina, antipirina, antifibrina, etc., au ajuns astazi leacurile cele mai p retuite de doctori mpotriva frigurilor. Noi nsa suntem ncredintati ca tocmai aceste leacuri sunt cele mai vata matoare sanatatii. Dar aci e locul sa facem alta observatie. Am vazut cu totii ca stiinta medicala cauta n fiecare zi leacuri noi si ca le ntre buinteaza, fiindca cele vechi nu mai lucreaza ndestul. Gnditi-va numai la entuziasmul orb pricinuit d e inoculatiile cu tuberculina lui Koch nainte chiar de a se fi nsanatosit vreun bolnav; ce e drept u n astfel de spectacol nu vazuse lumea de mult! Pricina e urmatoarea: orice doctorie noua nimiceste mai nti puterea de viata. Cu timpul, corpul se moleseste asa de mult, ca un anume leac nu mai poate lucra asupra lui si ca trebuie sa fie nlocuit cu alt leac mai tare, pentru a nimici si mai mult puterea de viata, pna cnd n sfrsit fermentatia materiilor straine nemaiputnd fi oprita, nimiceste viata. Un ex emplu va lamuri si mai mult cele ce va spun. Cine ncepe sa fumeze tigari trebuie sa lupte mai nti cu stomacul, pna cnd acesta din urma ajunge nesimtitor fata de nicotina. Stomacul avea la nceput destula putere de via ta, pentru a se apara cu izbnda mpotriva acestei otravi. Dar puterea lui a fost nimicita prea curnd si co rpul s-a molesit cu desavrsire. Ar trebui acum o otrava mai puternica nca, pentru ca stomacul sa se ra zvrateasca n acelasi chip. Spre marea noastra mirare auzim pe multi spunnd acelora care nu pot sa suporte ce le dinti ncercari de a fuma, ca stomacul lor e nca prea slab, ca trebuie mai nti sa-l obisnui asca cu tutunul si ca de aceea nu poate suporta tigara. Tocmai dimpotriva: cta vreme stomacul se raz vrateste mpotriva tutunului, dovedeste ca are nca destula putere de viata si ca prin urmare e destu l de tare pentru a se scapa cu orice pret de otrava. Dar ndata ce o ia fara sa protesteze, puterea lui de viata de alta data e pierduta si el a slabit. Prin acest spor de ncarcare latenta (boala), corpul are

de aci nainte trebuinta de o nrurire din afara cu mult mai mare pentru a gasi prilej, de a da afara materiile straine, si asta din pricina ca a slabit. Am aratat deja, cum se ivesc aceste prilejuri. n cele mai mu lte mprejurari o schimbare de temperatura da acest prilej; de aceea am observat ca mai ntotdeauna epidemiile mari se ivesc dupa o iarna grea. Va voi da nca cteva exemple n aceasta privinta. Luati o sticla cu bere si asezati-o ntr-o pivnita ntunecoasa si racoroasa; fermentatia nu se va face usor. Dar ndata ce sticla va fi asezata la soare, fermentatia se va face numaidect, cu toate ca sticla va fi bine nchisa. Nici bacil ii, nici microbii n-au pricinuit aceasta fermentatie, ci numai lumina si caldura. n acelasi timp berea s -a schimbat la fata; din limpede a ajuns tulbure. Daca se gasesc nca bacili, ei s-au nascut din fermentati e. Observam acelasi lucru n aer. Avem astazi o zi frumoasa si senina de vara, mine vo m avea un timp nouros. Dar oricine stie ca aburii de apa, care plutesc nevazuti n aer, se p refac n nouri printr-o schimbare de temperatura (racoare, n mprejurarea de fata), si vedem si aici ca fel ul racoarei produce feluritele forme sub care cad acesti aburi de apa (roua, ceata, ploaie, grindina , zapada) si cu toate astea nimeni nu tagaduieste ca toate sunt numai produsele apei. n tinuturile mlastinoase ale tarilor calduroase materiile straine n fermentatie al e mlastinilor umplu necontenit atmosfera, asa ca un om ncarcat de materii straine, n-are sa stea dect putina vreme acolo, pentru a fi atins de friguri, adica pentru a pune n fermentatie materiile sale st raine. Aceste miasme lucreaza asupra materiilor straine ale corpului ca drojdia asupra aluatului. Ele dau nastere unei fermentatii (friguri). Toate apele noastre statatoare lucreaza n acelasi fel, dar poate nu asa de tare. Navem dect sa vedem deosebirea ntre lacurile limpezi ale muntilor, care nu ngaduie n ici o fermentatie 30 Medicament antipiretic si calmant. Despre medicamente, care coboara temperatu ra; febrifug 31 Substanta folosita n medicina ca narcotic, calmant si somnifer, dar care, util izata abuziv, produce intoxicarea organismului; morfiu 32 Tuberculoza pulmonara; ftizie 33 regenereaza

din pricina fundului lor pietros si ntre celelalte balti tulburi din sesuri. Aces tea din urma sunt cteodata, destul de limpezi, dar apele lor fermenteaza la fiece schimbare de temperatura. Aceasta fermentatie vine din fund si tulbura toata apa, asa ca se poate sti adeseori foarte exact, c are e (ce contine) fundul apei. Apele statatoare cu namol la fund intra ntr-un fel de fermentatie la fiece schimbare de temperatura si transmit fermentatia lor altor materii. Aceste deosebite stari se arata foarte lamurit vara si iarna. Chiar apele tulburi sunt destul de limpezi iarna, fiindca frigul opreste fermentatia. Dar aceleasi ape sunt foarte tulburi si noroioase vara. Poporul zice atunci ca apa nverzeste. E vorba numai de a sti, care e pricina unei epidemii, cnd o molipsire directa par e cu neputinta. Vedem izbucnind aceeasi boala azi ici si mine dincolo. Nici o epidemie nu se poate nchipui fara aflarea materiilor straine n corpurile oa menilor. Observnd mai de aproape, avem epidemii n toti anii, cu toate ca ele nu au ntotdeaun a aceeasi ntindere ca influenta34 din 1890. Dar, toata lumea stie ca pojarul, scarlatina, a nghina, tusea magareasca, guturaiul35 si influenta36 izbucnesc n mod epidemic, n toti anii n anum ite anotimpuri. Oamenii ducnd n general aproape acelasi fel de viata, sunt aproape deopotriva ncarc ati cantitativ si calitativ de materii straine. Daca temperatura ntarta deopotriva puterea de viata a corpului, acesta din urma va ncerca aceeasi sfortare de curatire (frigurile), pentru a se scapa de mat eriile straine. Cnd ncarcarea e aceeasi la un anumit numar de insi, aceeasi pricina are deodata acela si efect la mai multi bolnavi si asa se naste o epidemie. Cu toate astea nu trebuie sa uitam, ca n timp ul epidemiilor feluritele cazuri de boala nu se ivesc niciodata cu desavrsire la fel, ci se arata, ntotdeaun a deosebite si au chiar un curs deosebit. Daca o epidemie izbucneste cnd ici, cnd colo, cum am vazut n timp ul influentei37, asta atrna de pricina care-i da prilej, adica, de temperatura. Bolile acestea sun t ca si furtunile, care izbucnesc si ele cteodata n mod epidemic, cnd ici, cnd n alta parte. Dar cnd epidemia a izbucnit ntr-un loc, molipsirea directa aratata mai sus si ia sarcina de a o raspndi, cum sa ntmplat cu cea din urma influenta. Sa ne gndim, de pilda, cum se ivesc pe corpul copiilor paduchii. Ei se ivesc n apa renta ntr-un chip tainic, ndata ce conditiile date sunt mplinite. Dar odata ce s-au asezat pe c orp, ei se prasesc cu o repeziciune nemaipomenita. Marile epidemii au ajuns n general mai rare n timpul din urma, dar am spus ca pric ina e ca stiinta medicala a stiut prin leacuri noi sa nimiceasca mult puterea de viata a oamenilor, asa ca corpul nu mai gaseste puterea trebuincioasa n toate crizele mari epidemice, dect atunci cn

d are un prilej cu deosebire puternic. Dar o stare de boala cronica cu mult mai primejdioasa si mai generala este urmarea ce nu se poate nlatura si nu ne ndoim, ca o sa vie vremea, cnd toti vor pricepe cel e ce spun.

Sa tragem acum concluzii din cele spuse mai sus: 1-iu. Materiile straine sunt singure pricina transmiterii bolilor n stare cronica (adica de la parinti la copiii lor). Acela dar, care vrea sa nlature aceasta mprejurare, trebuie sa caute n ti, de a nlatura aceste materii. Aceasta transmitere este cea mai primejdioasa propagare a bolilo r, caci ea se face n toate cazurile, pe cnd molipsirea de un bolnav atins de o boala acuta nu se face dect atunci, cnd celalalt corp e predispus la aceasta boala. ncarcarea latenta, mai mult sau mai putin mare, a corpului cu materii straine se cunoaste n mod sigur, prin stiinta expresiunii figurii. 2-lea. Molipsirea n bolile acute se face prin transmiterea materiilor straine n fe rmentatie de la unul la altul, dar ea e pricinuita mai mult de aerul atmosferic. Totusi nu ne pu tem nchipui molipsirea, fara aflarea materiilor straine n celalalt corp, caci boala nu se naste dect prin fermentatia acestor materii; un aer curat este deci cea dinti conditie pentru odaia bolnavilor. Aerul curat nu se poate avea dect deschiznd ferestrele, sau instalnd o ventilatie practica, altfel e cu neputint a. Toate parfumurile si dezinfectarile ntrebuintate de obicei nu gonesc materiile straine, ci dimpotri va fac aerul mai rau si mai putin curat. Dar aceste dezinfectante paralizeaza, n acelasi timp, simtul mirosul ui, nasul, pe care-l fac nesimtitor la exhalatiile cele mai nesanatoase ale bolnavilor; dezinfectantele a u aceeasi nrurire ca si medicamentele, caci n loc sa faca bine, fac mai rau. E zadarnica ncercarea de a ni mici materiile n 34 gripa 35 Boala constnd n inflamatia mucoasei nazale, cauzata de raceala sau de infectie si manifestata prin stranuturi dese si secretie nazala apoasa 36 gripa 37 gripei

fermentatie ale aerului prin otravuri, caci o foarte mica cantitate a acestor ma terii ajunge pentru a atta fermentatia n corp. Singurul leac nimerit nu poate fi dect acela, care curata corp ul si da afara materiile straine. Leacul l cunoasteti, sunt baile de trunchi cu frictiuni, baile de sezut cu frictiuni, baile de aburi. Tratnd bolnavii, am avut adeseori prilejul, de a respira exhalatiile cele mai gre le. La viitoarea baie de sezut cu frictiuni, pe care o luam n urma, am observat adeseori ca raspnde am eu nsumi aceeasi putoare grea, numai ca era putin mai slabita. E o dovada vadita, ca corp ul primea prin baie un spor de putere de viata, care-l facea destoinic, sa dea afara numaidect otrava bo lnavilor. 3-lea. Acest mijloc asa de simplu ne fereste si de atingerea oricarei epidemii, caci el da afara din corp materiile straine si e cu neputinta sa ne nchipuim o boala oarecare si prin urmare si o boala epidemica, fara aceste materii straine. Am aratat de asemenea, ca transmiterea si molipsirea bolilor nu se poate face de ct atunci, cnd sunt materii straine n corp. Fara materii straine, nu poate fi boala si fara boal a nu poate fi molipsire. Orice ncarcare a corpului cu materii straine nu e altceva dect o molipsire launtri ca a corpului. Acela care stie deci, sa-si pastreze corpul sau curat pe dinauntru si nu numai pe dina fara, nu trebuie sa aiba nici o teama de molipsire. Deosebirea formelor ne face sa ne nchipuim ntotdeauna, deosebite pricini si uitam cu desavrsire, ca natura ne arata adeseori una si aceeasi fiinta sub formel e cele mai deosebite, dupa cum v-am dovedit prin exemplul cu viermele si fluturele, prin ploaie, zapad a, grindina, roua si ceata. Daca privim acuma masurile, pe care le ia medicina mpotriva molipsirii bolilor ac ute, ca anghina difterica, varsatul, holera, suntem cuprinsi de mila, vaznd cu ce spaima opreste intrarea prin case si raspndeste pretutindeni acid fenic si alte dezinfectante nefolositoare n locuintel e bolnavilor, pentru a distruge materiile molipsitoare. Ne revoltam, cnd citim mai la fiece moment n gaze te, cum vapoarele sunt osndite saptamni si luni ntregi la o carantina nefolositoare, pentru a mpiedica molipsirea. Acela care a cautat bolnavii multa vreme, ca mine, trebuie sa aiba o alta idee de moli psire, numai daca n-o fi orb. Am vazut copii atinsi de anghina difterica, de scarlatina, de pojar si de v arsat culcndu-se n acelasi pat cu fratii si surorile lor, fiindca mprejurarile nu ngaduiau altfel si totusi niciunul din acestia din urma n-a fost molipsit, pentru ca nici unul din ei nu era ncarcat cu materii stra ine, care puteau fi terenu1 prielnic pentru dezvoltarea acestor boli. Am vazut dimpotriva, n alte familii, to ti copiii atinsi unul dupa altul de pojar si de varsat, cu toate dezinfectantele scolii medicale. Am prezis

chiar n aceste cazuri multora din parinti, ca, desi e atins de boala numai un copil, ceilalti vor cade a si ei bolnavi, fiindca erau predispusi la asta, lucru ce puteam cunoaste exact prin stiinta expresiunii figu rii. n toate cazurile prorocirea mea s-a adeverit. De aci se vede lamurit, ca nimica nu e mai nesocoti t dect masura de siguranta, pe care o ia medicina mpotriva bolilor molipsitoare. N-avem dect sa pri vim n natura, pentru a gasi dovedirea acestui adevar si mai batator la ochi. Vedem n padure un trunchi de copac, care se usuca ros de viermi si de ciuperci, pe cnd alaturi de acest trunchi un copac tnar ridica fruntea lui, fara grija de acesti dusmani si la adapost de orice boala. Daca acest copac tnar ar pu rta n el germenii de boala, desigur ca n-ar fi nici el scutit de ciuperci si de viermi, dar de vreme ce e cu desavrsire sanatos, creste mndru, nici-un vierme nu-l roade, nici-o ciuperca nu prinde radacina, caci le lipseste tuturora terenul prielnic. Fie ca tot ce am spus asupra primejdiei molipsirii, sa fie nteles si pretuit de c ercurile cele mai ntinse ale populatiei, pentru a pune, n sfrsit, capat superstitiilor si parerilor g resite ale medicinii. Omul nu-si va mai pierde capul asa de usor n timpul epidemiilor si se va cauta linisti t si cu judecata.

---------

Reumatismul si podagra, caderea muschilor, suciri, slutiri, raceala minilor si a picioarelor, fierbinteli la cap, nasterea si vindecarea lor Conferinta de Louis Kuhne

Doamnelor si Domnilor,

Reumatismele sau durerile muschilor si ncheieturilor sunt o boala asa de raspndita , ca veti fi, fara ndoiala, doritori de a cunoaste progresele, ce le-am facut n vindecarea acest or boli. Alta data aproape numai persoanele n vrsta si mai ales barbatii erau chinuiti de reumatism, dar astazi, ele nu mai tin socoteala nici de vrsta nici de sex si, chiar, din copii sunt multi atins i. Putem spune, n cunostinta de cauza, ca, cu toate feluritele leacuri ntrebuintate mpotriva acestei boli, ea se ntinde totusi din ce n ce mai mult. Fiecare parte a corpului poate fi atinsa de aceasta boala. Aproape nu e om pe lume, care sa nu fi simtit cel putin o data chinurile ce le pricinuieste acea sta boala n picioare, n mini, n umeri, n cap, sau n dinti. Dar reumatismele cele mai grozave sunt fara ndoial a; reumatismele articulare (la ncheieturi). Se da putina osteneala, pentru a se descoperi pricina acestei boli. Se spune si se repeta, ca ea nu se datoreste dect racelii si trebuie ntr-adevar sa ne miram, ca veacul nostru, asa de tare n inventii, n-a ncercat nca sa fabrice o vreme, care sa n-aiba proasta proprietate, de a face pe oameni sa raceasca. Dar raceala aceasta e un lucru ciudat. Daca de pilda trimitem la preum blare n plin aer pe o vreme rece si umeda un regiment, care se alcatuieste, cel putin dupa ct se crede, din oameni alesi, aproape de o potriva sanatosi si aproape de aceeasi vrsta, actiunea vremii si rez ultatul acestei actiuni asupra soldatilor din regiment, vor fi cu toate astea deosebite la rentoarcere. Ct iva se vor alege cu tuse sau cu guturai, altii vor avea poate dureri de masele sau alte dureri reuma tismale, dar cea mai mare parte din ei se vor simti destul de bine, sau vor fi chiar scapati de vreo mica tulburare, ca durerile de cap. De toate lucrurile acestea e nvinuita vremea si aceia care sustin parerea asta au dreptate n aparenta, caci schimbarea produsa n corpul acestor oameni e ntr-adevar efectul vre mii; s-a cautat nsa pricina, acolo unde nu poate sa fie si n-a fost niciodata vreo ncheiere mai falsa si vreo greseala mai

nenorocita dect aceea, prin care vremea poate dintr-o data sa faca pe un om bolna v si pe altul sanatos. O teorie, care nu poate sa iasa din astfel de contraziceri, n-a putut aduce n rea litate, dect foarte putine foloase omenirii suferinde, de attea veacuri de cnd e n vigoare si bolile re umatismale s-au raspndit dimpotriva pretutindeni cu o repeziciune nemaipomenita. Vedem, adeseori, reumatismele atingnd numai o parte a corpului, un picior, o mna, sau un umar si cred ca fenomenul acesta ar fi de ajuns, sa dovedeasca deja, ca vremea n u e pricina propriu zisa, caci nu se poate nchipui, ca reumatismele sa nu atinga, dect numai un picior sau numai o mna, pe cta vreme amndoua picioarele si amndoua minile au fost expuse acelorasi influente . Se ntmpla adeseori, ca o persoana asezata la fereastra de partea minii drepte, sa cape te reumatisme la mna stnga, care era mai departata dect mna dreapta si mai ferita de curent. Deci dac a vrem sa lecuim cu succes reumatismele, trebuie sa cercetam mai serios pricina lor. Sa vedem acum ce asemanare are aceasta boala cu celelalte boli. Daca examinam se rios un bolnav, care sufera de reumatism, gasim ca si el are friguri si ca partile ce-i pricinuiesc dureri sunt umflate, iar mistuirea e si ea tulburata. Gasim apoi, ca umflatura se iveste ntot deauna la aceleasi parti, mai ales la reumatismele articulare. Multumita acestor simptome, ne vom apropia de pricina bolii, vom tine socoteala la nceput de cele trei simptome de capetenie ale frigurilor, de in flamatie si de tulburarile mistuirii si vom cerceta felul cum se produc. Am spus ca durerile se ivesc la re umatismele articulare totdeauna n aceleasi locuri. E ciudat ca n practica mea foarte ntinsa, n-am gasit nc a un singur caz de reumatism, la care sediul principal al durerilor, sa nu fi fost n fata ncheieturii , adica deasupra genunchiului, de pilda, si nici odata dedesubt. Asta nu poate sa fie o ntmplare, c i si are si ea lamurirea ei. Sa vedem ce se ntmpla. Cine a urmarit ultima mea conferinta, si va aduce aminte, ca boala nu e altceva, dect aflarea materiilor straine, care se depun n corp n urma unei mistuiri nendestulatoare. Aces te materii se depun

la nceput n pntece, dar fermentatia le raspndeste n urma n tot corpul. Orice schimbare de temperatura, orice ntartare, orice suparare, orice lovitura poate sa mute din loc si sa puna n fermentatie materiile straine din corp. nsasi viata noastra ntreaga nu e dect o nec ontenita miscare a tuturor materiilor. Daca sunt ndestule materii straine n corp, acesta din urma e nc arcat cu desavrsire. Aceasta stare nu se sfrseste ntotdeauna prin sfortari furioase de curatire, sau pr in boli acute, pe care le-am studiat n ultima mea conferinta. Asta se ntmpla chiar foarte rar la cei n vrsta . Va voi aminti numai faptul mentionat n a doua mea conferinta, ca tocmai tarile calduroase sunt mai mult leaganul frigurilor acute, pe cta vreme bolile cronice domnesc mai mult n zona noastra mai racoroasa. Pricina este n schimbarea mai mult sau mai putin mare de temperatura. Observam aproape ac elasi lucru la persoanele tinere si la persoanele naintate n vrsta, cei dinti sunt mai mult supusi frigurilor acute dect cei de-al doilea, fiindca puterea de viata e mai energica la persoanele tine re, dect la persoanele n vrsta. Aceeasi schimbare de temperatura, care ajungea, pentru a face sa izbucnea sca la cei dinti frigurile acute, nu mai poate sa ntarte puterea de viata a celor de pe urma, asa c a sa provoace o sfortare de curatire a corpului. Cnd o schimbare grabnica de temperatura racoreste corpul, materiile straine ncep s a se retraga catre punctul lor de plecare. Stim ca, caldura ntinde corpul si ca frigul l strnge. Aceasta lege neschimbatoare a naturii se gaseste cu totul dovedita si n corpul omului. n timpul caldurii frigurilor observam foarte deslusit o ntindere a pielii si vice-versa, o contractare n timpul frigului, mai ales a pielii acoperite de ncaltaminte si de manusi. Contractarea membrelor apasa asupra materi ilor straine, ce se gasesc depuse. Aceasta presiune le pune n miscare si le face sa dea ndarat catre p unctul lor de plecare, catre pntece. Atunci materiile straine se gramadesc la ncheieturi, caci d rumul nu e liber si ncheieturile se mpotrivesc la circularea acestor materii. Apasnd asupra acestor pie dici, materiile straine produc inflamatii si dureri violente. Miscarea materiilor straine facnduse atunci ndarat, umflaturile si durerile se produc totdeauna n fata ncheieturilor, adica deasupra g enunchiului, deasupra ncheieturii umerilor, etc. N-avem dect sa ne ntoarcem la exemplul soldatilor si vom fi ncredintati, ca pricina propriu zisa a bolii trebuia sa se gaseasca n nsusi corpul omului, pe cta vreme temperatura a da t numai prilejul unor sfortari de curatire ale corpului, cu alte cuvinte a schimbat starea de boa la ascunsa si cronica ntr-o stare de boala acuta. Fenomenele de boala nu se ivesc deci, dect n corpurile, sau n partile corpului, care au o cantitate ndestulatoare de materii straine.

Pentru a vindeca un bolnav atins de reumatism, ar fi o mare greseala, de a supun e partile bolnave unui tratament numai si numai local. Nu se poate da o baie locala de abu ri, dect pentru a ndulci durerile, pentru a preface materiile n stare lichida si pentru a mbunatati c aile destinate la departarea materiilor straine. Toate aceste materii straine trebuiesc aduse puti n cte putin n organele naturale, care trebuie sa le scoata afara. Stim acum destul de bine cum se produc reumatismele articulare. Tot asa se ntmpla si cu celelalte reumatisme. Oriunde s-ar ivi ele, la umeri, n spinare, n coaste, la gt, s au la ncheieturi, totdeauna sunt produse de frecare; e o piedica, o mpotrivire, ce ntlnesc materiile straine. Materiile n fermentatie ntlnesc piedici n drumul lor, pentru ca fermentatia nu se poate face sl obod ca n sticla (vezi ilustratia) si pentru ca e oprita de

felurite organe ca rinichii, stomacul, inima, plamnii si ncheieturile, asa ca pret utindeni e frecare. Aceasta frecare produce durerile, mai ales cnd miscarea materiilor e violenta. Da r de vreme ce

materiile straine se freaca, se aseaza si se fixeaza pe organe, binenteles ca ace le organe trebuie sa se bolnaveasca. Orice durere, orice reumatism, oricum s-ar numi el, orice durere ntepatoare sau a rzatoare, orice apasare, toate nu sunt produse dect prin frecare, iar frecarea nu s-a produs dect prin miscare. Iata ce aveam sa va spun la nceput asupra originii reumatismelor. Pentru a va dovedi adevarul spuselor mele, va voi descrie cteva din numeroasele c azuri, pe care le-am observat adeseori n practica mea si astfel va voi lamuri modul de vind ecare al reumatismelor.

La nceputul anului acesta, am fost chemat lnga o femeie, care, dupa cum mi se spus ese, avea reumatisme violente mai ales n piciorul drept, apoi mai sus la ncheieturi, n spate si la gt. Ce aveti de gnd sa faceti, domnule Kuhne? Aceasta fu ntrebarea ce-mi adresa femeia. Cu mai mult e saptamni nainte se cautase fara nici un succes. Sunt obisnuit de multa vreme cu asemenea c ercetari si nu mi-a fost greu sa ndur si pe aceasta. i spusei si-i lamurii la nceput, cum s-au produs a ceste dureri. Dupa experienta mea e mare greseala de a ncerca un tratament oarecare la picioare, la gt, la spate si la solduri (nfasurari cu vata sau altceva). Toate durerile de care te vaeti sunt nis te friguri launtrice. Nu trebuie deci, sa ne mpotrivim bolii cu caldura, ci sa ncepem a o trata de acolo de unde s-a nascut, tragnd afara prea marea caldura dinauntru. O sa vezi numaidect leacul acestei meto de . Cum femeia aceasta nu putea sa se ngrijeasca ea nsasi, asezai baia lnga pat. Trei persoane abi a putura sa puna n baie pe biata femeie, care tipa la fiece miscare. Dadui sarcina unei ngrijitoare de a face frictiuni. Dupa 15 minute abia, dupa cte mi-aduc aminte, femeia aceasta, care gemea neconten it la nceput, se linisti. Ei bine!... i zisei iata-te linistita . Durerile s-au micsorat mi raspunse e deti dar, ca tratamentul era ct se poate de nimerit. Durerile din spinare, din solduri si din gt, se nascusera dupa cum spusesem si nu puteau fi departate, dect cum am aratat mai sus. Dupa cteva zil e, femeia aceasta era n stare sa se dea singura jos din pat si sa-si faca ea nsasi baile. Du pa cteva saptamni ea putu sa-si reia lucrul. Un om de oarecare vrsta, care fusese luni ntregi tratat fara succes pentru reumati smele sale articulare, ma chema ntr-o zi si ma ntreba daca pot sa-i viu n ajutor. Dupa ce l-am examinat din punctul de vedere al stiintei expresiunii figurii, i declarai, ca boala lui se pu tea nca vindeca. Durerile se ivisera n piciorul stng. Prescrisei acelasi tratament ca mai sus si doua bai fura n deajuns, pentru ca

omul acesta sa poata pleca pe jos dupa ce venise n trasura. Dar de ce fusese atin s piciorul stng si nu piciorul drept? Aceasta va voi lamuri prin faptele urmatoare. n conferinta mea asupra frigurilor v-am explicat deja, ngramadirea materiilor stra ine ntr-o singura parte prin aceleasi fapte, ce se petrec n sticla; va voi nfatisa din nou a ceste ncercari. Dar acum e n afara de orice ndoiala, ca boala atingnd numai o parte a corpului, trebuie sa se nasca din gramadirea materiilor straine ntr-o singura parte. O sa ma ntrebati poate, de unde vine aceasta ngramadire numai ntr-o parte?. S-ar crede ca, corpul trebuie sa mparta materiile, ct se poate mai deo potriva, pentru ca astfel cstiga mai mult loc, ca sa le gazduiasca. Ei bine, de pozitele nu se fac totdeauna numai ntr-o parte, dar ncep aproape ntotdeauna ntr-o singura parte, unde s e strng, pna cnd se gramadeste o cantitate mai mare, care mpinge mai mult sau mai putin, materi ile catre cealalta parte a corpului. Dar o parte ramne multa vreme mai ncarcata dect cealalta. Pricina acestui depozit ntr-o singura parte, este curat mecanica, adica materiile straine se supun legii greutatii. Cteva ncercari foarte simple va vor lamuri si mai bine. Luam doua sticle si le umplem m ai nti cu apa curata; le astupam si le lasam astfel o noapte ntreaga. Daca ne uitam la ele a doua zi de dimineata, nu observam nici o schimbare si nu vedem cum s-au asezat. Sa introducem acum pentru noaptea viitoare putin noroi n apa fiecarei sticle si sa le lasam toata noaptea n aceeasi pozitie; acum tabloul va fi cu totul deosebit. ndata ce luam aceste sticle cu bagare de seama, vedem numaidect, n ce pozitie au petrecut ele noaptea, caci noroiul s-a asezat de partea pe care erau culcate sti clele si apa a ramas oarecum limpede, deasupra acestui depozit. Daca pentru a treia noapte punem pe ln ga noroi o materie care fermenteaza lesne, tabloul va fi la nceput acelasi a doua zi de dimi neata, dar daca deschidem sticla si o asezam la caldura, fermentatia va ncepe nauntrul masei noroi oase. Masa n fermentatie iese din sticla de partea pe care a fost culcata (fig. A si fig. B).

Asadar, nu din ntmplare materiile straine sunt date afara din sticla prin fermenta tie, dar ele ies nencetat de partea, pe care masele s-au ngramadit si s-au asezat n sticla. De altminteri fermentatia s-ar fi facut n noroi chiar fara adaugarea unei materii speciale supusa lesne dospirii, dar atunci fermentatia ar fi atrnat de totalitatea conditiilor te mperaturii si am fi avut poate prea mult de asteptat. Veti avea un tablou si mai exact al corpului nchipuindu-va masele n fermentatie ntr-o sticla hermetic nchisa, cu pereti care se pot ntinde. Materiile n fermentatie au nevoie de loc si ele si-l fac ntinznd peretii, fiindca sticla e nchisa. Aceste fapte foarte simple, ne fac sa vedem ce se petrece n corp; materiile se de pun n partile de jos si ele se ndreapta catre partea pe care ne culcam n timpul noptii. Nu se poate vedea la un om cu desavrsire sanatos pe care parte are obiceiul sa do arma, caci doarme si pe o parte si pe alta, dar cnd corpul e plin de materii straine, se ved e numaidect pe care parte doarme de obicei, caci cu noua mea diagnoza e foarte usor de a determina nc arcarea mai mult sau mai putin mare a corpului dintr-o parte sau alta. Dar daca materiile straine se ridica prea mult n sus mpartirea lor e mai uniforma si persoana e ntr-o asa stare, ca nu poate dormi n lin iste pe o parte si se ntoarce cnd pe o parte, cnd pe alta, ntr-un somn nelinistit. Asadar, cnd o parte a corpului e ncarcata cu deosebire, partea aceasta se mbolnaves te si ea mai ntotdeauna. Asta va lamureste pentru ce o persoana, care a stat la fereastra de partea dreapta, capata cteodata reumatisme n partea stnga, n urma unui curent. E adevarat, ca depozitul ntr-o singura parte nu se face asa usor n om ca n sticla; trebuie sa treaca mai multa vreme pentru asta, cu toate ca se ntmpla adeseori, ca unii copii sa se nasca ncarcati numai ntr-o parte, din pricina ca mama s-a culcat pe o parte n timpul sarc inii, sau din pricina pozitiunii pe care a avut-o copilul nlauntrul mamei sale. Veti ntelege acum, pentru ce printre soldatii pomeniti la nceputul acestei conferi nte, unul n-avea dureri de masele dect ntr-o parte, etc. ntelegeti iarasi, fara greutate, pentru ce bolnavul meu n-avea reumatisme dect n piciorul stng, el dormise ani ntregi pe partea stnga, de aci vine nc arcarea unei singure parti. Ctva timp n urma acestui caz, fusei chemat la Magdeburg pentru un reumatism extrao rdinar. Ma dusei si gasii, ca nu era nicidecum un caz extraordinar, dar ca simptomele se

dadeau pe fata cu o furie nemaipomenita. ncheieturile de la genunchi si de la picioare erau foarte um flate si casunau dureri grozave: bolnavul nu mai putea sa miste piciorul. ncheieturile de dedesubtul pici orului erau foarte umflate, dar n acelasi timp, deasupra genunchiului era o umflatura asa de mare ca nu putea sa ntinda piciorul. mi spuse ca suferise mult n viata, ca boala asta l izbise n fiecare an, da r ca ea se agravase din ce n ce. Omul acesta era cu desavrsire ncarcat cu materii straine. Noile materi i straine naintau catre genunchi, cele vechi voiau sa dea ndarat. N-ar fi trecut mult si ele s-ar f i mpietrit, aducnd astfel podagra38. Asta venea de acolo, ca boala fusese totdeauna supusa unui tratament local prin caldura. E adevarat ca tratamentul acesta schimbase starea si bolnavul parea uneori ca se nd reapta, dar n realitate boala ajunsese cronica. Materiile straine se odihneau pentru a rencepe o miscare mai furioasa, la fiece fermentatie noua. Partile bolnave fura, la nceput, muiate si baile de sezut cu frictiuni se prelung ira foarte mult. Succesul cel mai stralucit ncorona aceste sfortari dupa cteva zile. 38 Boala cronica cauzata de dereglarea metabolismului si manifestata prin crize articulare dureroase; guta

O femeie, care suferea grozav de podagra la mini si la picioare, veni sa ma consu lte. Ea mi spuse ca toate leacurile ntrebuintate pna atunci, nu-i folosisera nimic. ncercai sa dovedesc si acestei femei, ca durerile ei nu erau pricinuite, dect de o mistuire nendestulatoare si ca usurarea ei n-ar fi cu putinta, dect daca mistuirea s-ar ndrepta, daca ar putea sa iese mai mult la scaun si daca ar putea sa asude. O sfatuii sa ia trei bai de sezut cu frictiuni si sa urmeze o dieta potri vita, pentru a nu lasa sa patrunda materii straine noi n corpul ei. Dupa cteva saptamni ncheieturile nu mai er au reci ca mai nainte, ci aveau o caldura, care se simtea deslusit la o mica distanta. Baile rec i, departe de a raci corpul, produsesera, dimpotriva, caldura, ele dau afara cu chipul acesta materii le straine si aduc o circulatie mai activa a sngelui, asa ca restabilesc circulatia normala si caldura normala. Dupa ctva timp, caldura nemasurata disparu si ea din ncheieturi si fu nlocuita printr-o cald ura normala, vindecarea era desavrsita. nca un caz de podagra. ntr-o familie, unde cautam cu succes copii de cteva saptamni, fusei chemat ntr-o oda ita locuita de bunica, care dorea foarte mult sa-mi vorbeasca: Vad cu ce succes cauti pe nepotii mei, n-ai putea sa ma vindeci si pe mine? Sufar mult si dau mult de lucru celor care ma nco njoara. Nu mai parasesc patul de trei ani . Acestea fura cuvintele ei. i raspunsei: Se poate, daca ai vrea sa mplinesti trei conditii. Iata-le: iesiri afara mai mbelsugate prin mat, prin rinichi, si pr in piele. Boala dumitale vine dintr-o lipsa de-scoatere afara . Poate sa ai dreptate, domnule Kuhne, nu mai asud ez de ani de zile si sunt multumita de asta, alta data asudam... Acelasi lucru e cu scaunul: la cte pa tru, cinci si chiar sase zile odata, alta data aveam o buna mistuire. Auz, adeseori, pe unii spunnd ca stom acul si mistuirea sunt minunate, dar ca sufera numai de ncuiere39. Asta e un semn trist de proasta idee ce-si fac oamenii de o buna mistuire. Da, astea intra n corp, dar nu ies regulat. Ce se vor face ace ste materii introduse n corp? Podagra nu e altceva dect o urmare a mistuirii nendestulatoare . Aceasta dama de saptezeci de ani paru ca ma ntelege si ma ruga sa ncep numaidect tratamentul. i trim esei cadita mea si i lamurii cum trebuia sa ia baile. Bolnava trebui se faca trei bai de sezu t cu frictiuni pe zi si sa fie apoi asezata n pat pentru a asuda, daca era cu putinta. Sudoarea se produse cu o repeziciune uimitoare. Ea asuda asa de mult dupa fiecare baie, ca trebuia s-o schimbe de dou a ori pe noapte. Cteva saptamni fura de ajuns, pentru ca aceasta femeie sa se poata scula fara dure ri si sa umble prin odaita ei. Aceasta femeie avea podagra. Boala aceasta se nascuse n primul rnd, n urma unei pro

aste mistuiri si reumatismul fusese una din cele dinti urmari, ale acestei mistuiri nen destulatoare. Ctava vreme eram ocupata cu afacerile mele, aveam totdeauna mult de lucru si n-am tinu t socoteala de durerile mele reumatismale , mi zise ntr-o zi bolnava, de cnd m-am retras din afaceri am podagra . Vedeti dar, ca podagra provenea din cauza, ca reumatismul nu fusese nici cautat, nici vindecat.

Caderea muschilor Caderea muschilor nu e altceva dect o umflatura a ncheieturilor si soldurilor, ea se naste n acelasi fel ca reumatismele si dispare n acelasi fel. Sa ascultam ce mi-a scris u n bolnav recunoscator de vindecarea sa. Va multumesc din adncul inimii, ca m-ati vindecat de durerile mele, ce nu se pot d escrie.

n toamna anului 1885 fusei atins pentru ntia-oara de violente dureri si de ntepenire n soldul stng, apoi n soldul drept si n rinichi si, n cele din urma, o stare de ntepenire gene rala. Doctorul caruia ma adresai mi spuse ca aveam caderea muschilor. n cursul tratamentului se m ai ivi si o puternica fotofobie (groaza de lumina), un tremurat de pleoape, dureri n tot obra zul, greutate n cap, zvcnituri grozave n mna stnga si n piciorul stng si o slabiciune, ca nu puteam sa-mi n alt nici pantofii, nici ciorapii si nu ma puteam culca n pat fara sa fiu sprijinit. Aceste grozave dureri ma caruntira n scurta vreme. Fusei tratat fara succes de vreo 12 profesori celebri si doctori din acest oras si fusei nfatisat studentilor de ctiva profesori de universitate ca un subiect foarte remarcabil. U n tnar medic si-a facut asupra mea teza sa de doctorat. Am fost n mai multe rnduri luni ntregi n spitalul mu nicipal si n clinica universitatii. n sfrsit, un profesor si un doctor de la policlinica univer sitatii ma sfatuira, n 39 constipatie

ianuarie 1889, sa consult pe domnul Louis Kuhne, care tinea tocmai atunci confer intele sale publice. Urmai sfatul lor la 23 Ianuarie 1889. Facui cele dinti bai la 24 Ianuarie 1889. Cantitati foarte mari de apa disparura la cea dinti baie. Pntecele se trase. Capul se facu mai usor si putui sa merg fara crje, pentru ntia oa ra, de attia ani. n aceeasi zi ma nfatisai domnilor profesori de la policlinica universitatii, potri vit dorintei lor, si toti constatara mbunatatirea minunata a starii mele. Dupa ce am urmat constiincios, timp de trei saptamni, metoda prescrisa de dumneav oastra, am putut sa declar la 13 Februarie 1889, ntr-o consultatie publica data de dumneavoa stra la 20 30 din elevii dumneavoastra, ca eram cu desavrsire vindecat si le-am dat dovada, facnd n a celasi timp tot felul de miscari. De atunci sunt sanatos si destoinic de munca. Pot sa tin 50 de ilograme n fiecar e mna, pe cnd nainte vreme, nu puteam nici sa o misc si eram incapabil de a munci sau de-a d uce cea mai mica greutate. Din toamna anului 1885, pna la 23 Ianuarie 1889 am fost cautat de cei d inti doctori din Lipsca si starea mea s-a nrautatit. De la 23 ianuarie 1889 pna la 13 februarie 188 9, prin noua dumneavoastra metoda, mi-ati redat sanatatea si puterea de a munci. Lipsca, 16 Iunie 1890. Heinrich K.

Raceala minilor si a picioarelor, Fierbinteala capului Sa trecem acum la raceala minilor si a picioarelor si la fierbinteala capului. St im ca tocmai capul ar trebui sa fie rece, iar minile si picioarele calde, totusi adeseori vedem cont rariul. Sa cercetam cum sau produs aceste fenomene de boala. Am spus ntruna din precedentele mele conferin te, ca nu e boala fara friguri si nu sunt friguri fara boala. Trebuie deci, ca si starea asta sa f ie o stare de friguri. Nu ne ndoim de lucrul acesta, ntruct e vorba de calduri la cap. Dar, de obicei, nu putem pricepe cum minile si picioarele reci pot fi o stare febrila. Eu sustin, ca amndoua aceste stari: ca lduri la cap si raceala minilor si a picioarelor provin dintr-una si aceeasi cauza. Ce se ntmpla? Orice boa la are ca conditie neaparata aflarea materiilor straine n corp. Prin friguri si prin fermentatie ace ste materii sunt raspndite n partile cele mai departate ale corpului, din pntece, punctul lor de plecare. Se formeaza depozite n locurile cele mai departate, adica n mini, n picioare si n cap. Materiile n fermentat ie patrunznd n mini si n picioare nu ntlnesc dect o foarte mica mpotrivire. Materiile straine se depu

n la nceput n degetele picioarelor, apoi n picioare si se ridica putin cte putin n sus, mpiedicnd c irculatia sngelui si ncalzirea picioarelor. Tot asa e si cu raceala minilor. Multi nu simt la nceput frig dect n vrful degetelor, altii nu simt frig dect la un singur picior, mai trziu, dupa ctiva ani, se plng si de picioare, care sunt reci pna la genunchi. Unii ncalta atunci ciorapi grosi, dar asta nu le a juta la nimic, altii ncalta pantofi de psla, dar acestia nu fac bine dect pentru scurta vreme si iarasi nu mai sunt de folos. Atunci picioarele nu se mai pot ncalzi. De aci urmeaza n chip vadit, si dumneavoastra sti ti bine, ca nu vesmintele ncalzesc corpul, ci corpul ncalzeste vesmintele. Si daca vesmintele mai groase pazesc corpul la nceput de frig, e numai din cauza ca corpul are ntotdeauna o anumita cal dura n membrele lui si ca ramasita aceasta de caldura se comunica vesmintelor, care n-o lasa sa iese afara. Dar aceasta aparare a vesmintelor groase nu tine mult. ndata ce pielea nu mai functioneaza re gulat si circulatia normala a sngelui nceteaza din ce n ce mai mult, cele mai groase vesminte nu mai sl ujesc la nimic. Dar cu totul altfel e la cap. Creierul bogat n snge e mai n stare chiar, dect minile si picioarele, de a se mpotrivi materiilor straine, care urca spre cap. Aceasta mpotrivire produc e frecare si caldura. Avem deci, dezlegarea enigmei: sunt cu desavrsire aceleasi substante, care racesc minile si picioarele si care ncalzesc mai nti capul. Dar caldurile capului au si ele un sfrsit . Am ntlnit n practica mea destui bolnavi, la care capul era deja cu desavrsire rece. Prin urma re si aci e un anume hotar. Daca materiile straine patrund n prea mare cantitate n cap, mpotrivirea sfrse ste si ea prin a cadea si capul se raceste si el. Dovada de cele ce spun, nu se poate avea dect pr in vindecarea, care reiese dintr-un tratament potrivit cu acest mod de a vedea lucrurile. Pentru a nl atura raceala minilor si a picioarelor si fierbinteala capului, trebuie sa ncepem tratamentul de la punctu l de plecare al fermentatiei, adica de la pntece. Trebuie sa regulam mistuirea si atunci neaparat minile si picioarele se vor ncalzi si capul se va racori. Capul rece se va face mai nti cald si apoi rac orit ca de obicei.

Toate aceste simptome au fost observate n mii de cazuri si le observ zilnic n cazu rile noi din practica mea. Trebuie sa mai adaug, ca acei care au minile si picioarele reci sun t totdeauna n primejdie de a capata reumatism.

Suciri si strmbaturi Sa trecem acum la suciri si strmbaturi. Ati vazut prin explicatiunile mele, ca toate bolile ce v-am nfatisat pna acum, au una si aceeasi pricina. Dar veti fi poate mirati, vaznd ca imediat dupa podagra si reumatisme, ns ir si celelalte boli ale corpului, pomenite la nceputul acestei conferinte, cum ar fi: umerii prea iesiti n afara, spinarea ncovoiata, strmbarea sirei spinarii, suciri si altele. Ele au totusi aceeasi cauza ca si bolile aratate mai sus, adica o gramadire de materii straine n corp si un depozit mbelsugat de aceste materii n anume parti ale corpului. Aceste boli se ivesc adeseori mpreuna. Daca vi se cere cauza simptomelor de boli, nsasi dumneavoastra veti raspunde: alteratiunile nu pot fi produse dect prin depoz itul materiilor straine, care sunt, ca sa zicem asa, o stare podagroasa, pe o scara mare. Vorbin d astfel, ati spus adevarul. Dar va voi dovedi, cu ajutorul ctorva figuri, cum s-a facut depozitul s i cum el s-a ndrumat putin cte putin catre o anume parte a corpului. Experienta dovedeste, ca trebuie sa treaca multa vreme, pentru ca materiile straine sa poata produce schimbari mari n corp, trebui esc ani. Corpul se usureaza cteodata prin bolile acute si da, atunci, afara destule materii straine, pentru a face sa piara ctava vreme schimbarile si deformarile corpului, asa ca pot sa treaca zeci de ani , pna cnd corpul sasi piarda cu desavrsire forma. Aceleasi materii straine, care produc la unul vars atul, la altul tifosul40, la un al treilea anghina difterica, etc., pricinuiesc suciri si slutiri, ndata ce co rpul nu mai are destula putere de viata, pentru a se scapa de ele prin frigurile acute. Materiile straine alcat uiesc anumite depozite adunatoare, mai ales, n partile unde ele mpiedica mai putin organismul si unde sun t mai departate de miscarea necontenita. De aceea, cnd depozitele se fac ntr-o parte a corpului, unde nu se gasesc organe importante, nsasi boala e foarte putin suparatoare. Schimbarile formei corpului ncep sa se bage de seama putin cte putin si se cauta t ot soiul de explicatii. De cele mai multe ori, vina cade pe profesiunea bolnavului, care e n evoit de a lucra numai, cu o parte a corpului, sau care-si face obicei de a sedea de-a curmezisul. Fireste ca lucrul acesta nseamna ceva, dar el nu face dect sa croiasca drumul materiilor straine si sa hota rasca numai forma schimbarii. Persoanele cu desavrsire sanatoase nu pot pierde niciodata forma corp

ului prin pozitii unilaterale, daca dau corpului timpul de a se odihni, cnd oboseala ncepe a fi simt ita. Am observat, adeseori, ca locuitorii de la tara ncovoiati toata ziua cu munca pamntului, recapa tau o frumoasa pozitie cu desavrsire dreapta, ndata ce aveau prilejul de a se ridica. Daca acesti oameni n-ar fi fost sanatosi, atitudinea lor s-ar fi schimbat fara ndoiala prin influenta materiilor straine. Lumea cauta de obicei, sa ascunda la nceput partile schimbatoare prin mestesugul croitorului sau al croitoresei, dar asta nu duce multa vreme. Formele partilor schimonosite pot fi foarte deosebite si aceste deosebiri si au p ricina lor n ocupatiunile, n obiceiurile, n pozitia din timpul somnului si, n mare parte, n dispo zitiile nnascute. Nu se vor gasi, poate, doua forme, care sa fie absolut asemanatoare, dar se pot ved ea anume forme fundamentale, pe care vi le voi nfatisa n figurile de mai la vale.

40 Boala epidemica febrila, cauzata de o infectie parazitara

Figura A, va nfatiseaza un om construit aproape normal si armonia membrelor sale bate la ochi. N-are nimic prea lung, nimic prea scurt nimic prea mare, nimic prea mic, toate m embrele sunt bine proportionate. Figura B, va nfatiseaza un alt tablou. Vedeti numaidect schimbarile de partea stnga : n partea de jos o prelungire, n partea de sus o ridicatura a trunchiului corpului; prelung irea e, fara ndoiala, anterioara ridicaturii, caci materiile straine au punctul lor de plecare n pntece, unde se face totdeauna, cea dinti schimbare si au trebuit, desigur, ani pentru a produce ridicatura umaru lui. Daca parintii ar fi vazut la timp prelungirea de jos si daca ar fi cunoscut urmarile, desigur, ca nar fi pregetat de a face un tratament potrivit. E adevarat, ca nu poate fi nimeni nvinuit, caci metodele obis nuite pna aci nu erau ctusi de putin n stare de a vindeca aceste boli, pe care, de altminteri, n mare par te nici nu le recunostea de boli. Aceste persoane astfel schimonosite, erau schimonositi si att a tot. Dar cum fusesera produse aceste schimonosiri, care erau pricina lor, nimenea pna acum n-a putut s-o spuna. Noua mea metoda nu mai e asa de nedumerita ca celelalte n fata acestor boli, dova da e vindecarea ce a obtinut n cazurile cele mai deosebite. Totdeauna am tras teoria din practica me a. Materiile straine se asezasera mai cu deosebire n partea stnga a corpului. Dilatar ea (ntinderea) se facuse si aci ntocmai ca n sticla cu pareti care se ntind si n care masa n ferment atie nu se asezase dect de partea stnga. Aceste materii cer un loc mai mare si cum ele n-au a lta iesire, ntind putin cte putin peretii asupra carora ele apasa nencetat. Daca masa n fermentatie n u e dect n partea stnga, cum e cazul de fata, numai aceasta parte se ntinde mai mult. Prin noua mea diagnoza, stiinta expresiunii figurii, ar fi fost usor de a stabil i aceasta boala nca de la nceput si de a ntrebuinta mijloacele potrivite, pentru a goni din corp materiil e straine, pricina acestei suprancarcari din partea stnga. Cu multi ani, naintea acestei prelungiri a trunchiu lui de jos, se putea deja constata un spor de ncarcare n partea stnga a gtului, si acum cnd cunoastem unit atea tuturor bolilor si cnd stim ca aceasta slutire nu fusese produsa dect de aceleasi materii straine, care pricinuiesc la alte persoane tifosul, anghina difterica, etc., e usor de a preve ni si de a vindeca aceste schimonosiri. Ati aflat astazi pentru ntia data, cum se produc slutirile si strmbaturile. Va voi arata prin alte

cazuri, cum toate aceste forme au aceeasi pricina. Fig. C. va arata un corp al carui trunchi e dilatat de amndoua partile. Nu veti a vea, poate la nceput, dect o banuiala nelamurita, ca acest corp nu mai are adevaratele proportii . Dar, comparndu-l cu fig. A veti vedea numaidect, ca trunchiul ntreg e foarte dilatat. Mai ales part ea de jos a trunchiului s-a lungit foarte mult, scurtnd picioarele si gtul. Gtul a intrat aproape n umeri. n cazul acesta n-a fost numai o ncarcare ntr-o parte a trunchiului, ci amndoua partile au fost la fel n carcate de materii straine si aceasta ncarcare s-a ntins n tot trunchiul. Cteodata materiile straine pa trund n cap si atunci se ivesc acele schimonosiri, pe care aveti prilejul sa le vedeti adeseori . Va voi aminti aci exemplul

sticlei, pe gtul careia pusesem un cauciuc. Schimbarile formei capului, s-au prod us ntocmai ca n aceasta sticla.

Dar ati mai avut, adeseori, prilejul de a observa simptomul opus, adica, picioar e prea lungi, mini prea lungi si un trunchi relativ prea scurt. Pricina e aceeasi, numai ca materii le straine au luat din vreme drumul acestor extremitati si au mpiedecat dezvoltarea trunchiului, de a se face tot asa ca a celorlalte membre. Nimeni nu va banui, ca metoda noastra, asa de simpla, poate da membrelor n toate aceste cazuri, proportiunile lor normale. Pentru acest sfrsit e trebuinta, ce e drept, d e o aplicare energica a tratamentului meu ani ntregi, pna cnd aceste stari cronice se compenseaza, iar cnd o rganismul e prea batrn si nu mai are puterea de viata neaparat trebuincioasa, o vindecare des avrsita nu mai poate avea loc...

Fig. D, ne arata o forma, pe care, din nenorocire, o ntlnim foarte des n zilele noa stre. Depozitele au produs o ridicare a spinarii, care mpiedeca n acelasi timp, dezvolta rea normala a pieptului, care s-a tras foarte mult. S-ar putea zice ca, ce are prea mult spina rea, lipseste pieptului. Acesta din urma si mareste volumul ndata ce spatele e scapat de sarcina lui. Se nte lege de la sine, ca trunchiul era foarte ncarcat multa vreme nainte si ca simptomul acesta e totdeauna nsotit de un pntece prea mare sau prea umflat. Aceasta ncarcare se trage, cteodata, din copilari a bolnavului, sau se produce chiar nainte de nastere; de aceea vedem copii de 4 5 ani, care au spat ele adus si pieptul tras. La vrsta asta se poate da ajutor mai repede si mai usor. Dupa metoda mea, u n corp tnar face

mai multe progrese ntr-o luna de tratament, dect un corp batrn ntr-un an. Pricina tr ebuie cautata n puterea de viata, care e mai mare n tinerete. Dar, v-am spus deja, cum poate cine va sa bage de seama, nca de la nceput, aceste schimonosiri: lucrul acesta nu e cu putinta dect cu ajutorul stiintei expresiunii figurii. Materiile straine pot lua, cteodata, un drum foarte neregulat, sa treaca dintr-o parte ntr-alta si apoi sa dea ndarat. Vedem aceasta n Fig. E. Principalele depozite ale acestor mate rii s-au facut, mai ales, n partea stnga, dar n urma drumul liber le-a fost oprit la mijloc de unul din organe, ce se gasea acolo si a fost mpins n partea dreapta, dar a trecut n urma iarasi n partea stnga. Ve deti deslusit dilatarea n partea stnga si n sus, si n jos, si zariti la mijloc directia spre dreap ta. Aci sira spinarii si-a schimbat deja pozitia. E o ncarcare, desigur, mostenita. Daca ar vrea cineva sa r estabileasca proportiile normale prin aplicarea bandajelor mecanice sau altor aparate, pentru a tine bolnavul n pozitia dreapta, n-ar face dect sa chinuiasca bolnavul, fara sa ajunga vreodata l a vindecare. Materiilor straine le trebuie loc si mi s-a ntmplat adeseori n practica mea, sa vad ca daca se ndreapta cu forta un spate adus, materiile straine se asezau, ntr-o buna zi, n piept. Materiile stra ine fusesera gonite din spate, dar ele se ivisera n fata. Nu s-a putut nlatura materiile straine locul ce le trebuia, nu s-a putut dect schimba locul depozitului lor.

Fig. F, ne arata o persoana, la care materiile straine s-au asezat n mijlocul spa telui, si care au ncovoiat cu desavrsire corpul. Acest simptom e mai rar, caci materiile patrund de obicei pna la extremitati. Va voi nfatisa mai la vale un exemplu foarte batator la ochi, cules din practica mea, n fig. G. si H. Va veti gndi cu prilejul acesta, la bietii cocosati, care sunt cu desavrsire desfi gurati prin slutirea lor. La cea mai mare parte din cocosati s-a crmit cu desavrsire sira spinarii. Apr oape n toate cazurile acestea e numai o ncarcare mostenita. Dar nainte de a trece la diferitele cazuri d e boala, va voi arata nca o diformitate particulara. Se ntmpla adeseori, ca, materiile straine trec prin gt si se aseaza n cap. Am explic at deja, cum din cauza aceasta avem raceala capului. Aceasta aduce cu sine foarte usor la copii o dezvoltare neobisnuita a capului. Un cap peste masura de mare e totdeauna un semn de grea b

oala cronica. Aceasta dezvoltare peste fire a capului se produce, adeseori, nainte de nastere s i cea dinti urmare a ei este o nastere grea. Dar poporul a observat el nsusi ca toti copiii cu capul m are mor mai curnd dect ceilalti. Ati aflat astazi cauza, pe care n-ati fi aflat-o, de buna seama, d e la nimeni. V-am explicat deja aceasta ncarcare prin sticla cu cauciuc. Dovada spuselor mele nu se poate avea dect prin vindecarea ntemeiata pe aceste teo rii. V-am spus deja ca, toate teoriile mele au fost trase din practica si ca toate se nteme iaza pe practica mea si pe numeroasele mele observatiuni. O suma de vindecari s-au savrsit cu adevarat su b directia mea. Tratamentul a fost acelasi ca n toate simptomele de boala pomenite mai sus. Si, s -ar parea ciudat, auzindu-ma spunnd, ca vindec un spate adus tot asa ca un catar41 sau guturai: dar ce e de facut 41 Inflamatie a mucoasei unui organ, nsotita de secretie abundenta

altceva, daca pricina de boala este aceeasi? Faptele au dovedit ca, am dreptate, caci toate simptomele de boala dispar printr-o cura staruitoare. Totdeauna si, n toate cazurile, se cer e corpului conditia neaparata, ca sa aiba nca destula putere de viata si ca, nicaieri comunicatia ner vilor sa nu fie ntrerupta, ncolo, repet ce am spus: toate bolile (sau, mai bine zis, boala n toate formele ei) sunt vindecabile fara exceptie. Va voi arata acum cteva vindecari ale acestor cazuri dobndite n practica mea.

n 1889 o femeie mi aduse ntr-un carucior de copii pe fiul ei de 13 ani, pe spinarea caruia se formase o cocoasa destul de pronuntata n urma unei crniri dureroase, dupa cum vede ti n fig. G. (fig. G. si H. au fost luate dupa natura). Acest baiat nu putea umbla dect cu mare oste neala, sprijinindu-se pe doua bastoane si trebuia sa fie transportat mai mult n carucior. ntrebai femeia ce facuse mpotriva acestei boli. Ea mi spuse atunci ca ceruse sfatul medicilor, fiindca baiatul nu m ai putea rabda durerile, de mai bine de doi ani. Un profesor din acest oras operase copilul si-l chinuise ngrozitor ntr-un pat pe care-l ntindea, cu aparate ortopedice de fier si cu alte mijloace silnice, dar to ate astea fara cel mai mic succes. Femeia H. sfrsise prin a se ncredinta ca, chirurgia si medicina erau neput incioase, a veni n ajutorul fiului ei, asa ca-l cautase ea nsasi cu leacuri de casa, pna cnd veni la m ine. i explicai ca materiile straine se asezasera n cocoasa fiului ei si ca aceste materii trebuiau sa fie date afara, pentru ca boala sa fie tamaduita. Ea ma ntelese si ma ruga sa ncep chiar din ziua aceea t ratamentul meu. Copilul lua trei bai de sezut cu frictiuni pe zi, de cte o jumatate de ceas fieca re. Nutrimentul sau (hrana sa) era absolut fara excitante si copilul si petrecea cea mai mare parte a zilei n aer curat, afara din oras. Materiile straine dadura napoi cu o repeziciune uimitoare n acest corp tnar s i succesul ntrecu toate asteptarile. Dupa opt zile, copilul nu mai avea nevoie de carucior si pute a sa mearga numai cu ajutorul celor doua bastoane. Cincisprezece zile mai trziu bastoanele nu mai erau de nici-un folos si pozitia corpului era aproape dreapta. Dupa alte doua saptamni de tratament, copil ul putu sa se duca la scoala, pe care trebuise sa o paraseasca de multa vreme. Tratamentul tinu sase l uni si copilul fu asa de bine restabilit ca poate merge drept, cum l arata fig. H. Daca pretind ca materiile straine, care au produs aceasta boala, sunt la fel cu acelea care au produs la alte persoane varsatul, pojarul, anghina difterica, etc., trebuie ca e le sa fie date afara prin aceeasi metoda si corpul sa fie vindecat n acelasi fel, lucru ce am dovedit parin

tilor prin fiii lor. n aceeasi zi, n care baiatul acesta venise sa-mi ceara sfatul, aveam la mine o fem eie, care suferea de pierderi de snge enorme si o fetita de noua ani, care avea o pecingine 42 ngrozitoare. Aceste doua persoane ncercasera toate celelalte metode, fara cel mai mic succes. Ele facura acelasi tratament ca baiatul si fura vindecate ca si el. Dar aceasta vindecare nu era cu putinta dect daca pricina acestor trei boli era aceeasi, ceea ce s-a dovedit de fapt. ntr-un alt caz, un om de 50 ani izbuti, dupa un tratament staruitor de patru ani sa potriveasca trunchiul corpului sau prea lung, gtul si picioarele sale prea scurte. Din sase n sase luni, pantalonii sai 42 Boala contagioasa a pielii manifestata prin eruptii, care, uscndu-se, provoaca mncarime si formeaza o crusta, care apoi se cojeste, lasnd pete albicioase.

erau tot mai scurti, pe cnd umerii de la haina ramneau tot mai sus. El era nevoit mereu sa-si potriveasca aceste haine la croitorul sau, pna ce corpul sau ajunse aproape norma l. Sper ca n urma acestor lamuriri ati nteles unitatea bolilor, adica pricina uniform a a tuturor bolilor. Puteti avea zilnic dovada n practica mea ntinsa. Dar nainte de a sfrsi, va voi vorbi de noua mea diagnoza, stiinta expresiunei figu rei, fiindca e adeseori rau priceputa, cu toate ca e tot asa de simpla si tot asa de naturala c a toate celelalte descoperiri ale mele. Faptul ca multi din bolnavii mei nu alerg la mine dect ca la cea din urma ancora de scapare, dupa ce au ncercat n zadar toate celelalte metode, mi-a dat prilejul sa arunc asup ra diagnozei, domnilor nvatati, o privire mai adnca dect cum s-ar crede. Iata cteva exemple. n orel e mele de consultare, veni la mine ntr-o zi un om mare si voinic pe care toata lumea l-ar f i crezut foarte sanatos, si mi se plnse ca e cu desavrsire incapabil de a munci. Toti doctorii (si erau multi, pe care-i consultase) l cercetasera cu de-amanuntul, l pipaisera si-l ascultasera cu atentie si toti i de clarasera la sfrsit ca e cu desavrsire sanatos, ca nu puteau gasi nici o boala n el, ca e un bolnav nchipuit . N-avea dect sa faca o calatorie, ca sa goneasca gndurile acestea si n-o sa mai bage de seama boa la sa. Zis si facut. Dar mijlocul acesta nu-i slujise la nimic si asa veni la mine. O privire asupra gtului si asupra capului sau, si observatia gtului, cnd ntorcea capul la dreapta si la stnga, mi aratara deslu sit marea gramadire de materii straine n corpul sau, care era cu desavrsire patruns pretutin deni. Ordonai tratamentul meu obisnuit si dupa sase saptamni daduse afara attea materii straine, ca-mi spuse cu bucurie, ca putea deja sa munceasca toata ziua, fara sa se opreasca. Vedeti, car e diagnoza a fost mai dreapta! n practica mea se ivesc aproape zilnic cazuri de acestea, n care bolnavii sunt priviti de toata lumea, ca fiind sanatatea n picioare, cu toate ca ei nsisi se simt greu bolnavi si se hotarasc cu greu de a consulta un doctor, de teama sa nu fie luati nca odata de bolnavi nchipuiti. Am avut adeseori prilejul, sa cunosc defectele diagnozelor ntrebuintate pna aci. Alta data veni la mine o fata de optsprezece ani atinsa de cloroza43 (fata palid a). Doctorii i spusera ca avea putina cloroza, dar ca altminteri era ct se poate de sanatoasa si n-avea dect sa ia fier pentru a-i pieri indispozitia. Ea luase fier, dar cloroza nu pierise. Prin stiinta expresiunei figurei stabilii, ca nu putea fi vorba nicidecum de o sanatate desavrsita, pe cta vreme fa ta era palida, caci corpul acestei tinere fete era foarte ncarcat de materii straine. Toate vasele sa nguinare cele mai

delicate, care trebuie sa aduca sngele pna la suprafata pielii, erau cu desavrsire astupate de aceste materii, asa ca sngele nu putea circula pna la piele, care era galbinicioasa, pali da si ofilita. Pricina acestei boli era o mistuire nendestulatoare de mai multi ani, chiar dupa spusele bolnavei. Va voi atrage luarea aminte, n trecere, ca cei mai multi oameni n-au habar, de ce va sa zica o mistuire normala si ca aproape nimeni nu stie sa pretuiasca valoarea unei bune mistuiri. Fac zilnic ace asta experienta n practica mea. Prescrisei acestei domnisoare acelasi tratament ca si bolnavului d e mai sus. Dupa cteva luni boala era nlaturata si fata tinerei fete era cu totul alta. Vedeti dar, ca s i n acest caz diagnoza medicinei n-a fost destoinica de a recunoaste adevarata stare de boala. Fata pal ida nu era dect un simptom extern al bolii, iar boala fusese produsa de materiile straine rmase n cor p, n urma unei mistuiri nendestulatoare. Printr-o singura privire a gtului si capului bolnavei am putut vedea toate cte scapasera istetimei domnilor reprezentanti ai medicinei. Iata un alt caz. O dama din New-Yor , care suferea de o grea nemistuire44, veni sa-mi ceara sfatul. Nici un leac nu mai putea lucra si doctorul i spusese, ca trebuie sa se l ase asa, ca multe persoane sanatoase sufera de ncuierea stomacului45 si ca boala asta se vindeca de la sine. Constatai ca dama aceasta era foarte ncarcata de materii straine, care produceau, mai ales n pntece, o caldura violenta de friguri cronice, care usca toate secretiunile mucoase din intestine si care consuma excrementele, ce ramneau uscate n mat. Prescrisei tratamentul meu si de la cele di nti bai, caldura dinauntru fu trasa catre partile din afara si bolnava ncepu sa aiba scaun. Vedeti , dar, si din acest caz, ct de neputincioasa e vechia diagnoza. Am curajul de a sustine, ca nu e parere ma i gresita si mai raspndita dect aceea, ca o persoana cu desavrsire sanatoasa poate suferi de constip atie (ncuierea stomacului). Ce departe e de adevar, aceasta departe determinare a bolii, att de departe, nct nu 43 Stare de slabire a organismului provocata de schimbarea cantitativa sau calit ativa a globulelor rosii din snge; anemie 44 Indispozitie cauzata de tulburarea digestiei (si manifestata mai ales prin du reri de cap, greata, voma). 45 Constipatie - stare patologica caracterizata prin dificultatea sau imposibili tatea de eliminare a materialelor fecale

vede aceea ce si un copil poate vedea, adica simptomele externe, al caror nteles nu-l cunoaste! Ct pentru mine, sustin ca turburarile mistuirei sunt pricina tuturor bolilor. Un doctor serios mi spuse ntr-o zi ca adeseori si batuse capul la examenul anatomic al cadavrelor, pentru a ntelege cum putuse raposatul sa moara de cutare sau cutare b oala. Toate partile si toate organele corpului erau n cea mai buna regula, fara nici o schimbare naunt ru si nu se vedea nici urma de boala. i respunsei, ca deosebirea ntre diagnoza sa si a mea era tocma i n faptul, ca doctorii se silesc a studia boala prin disectia cadavrelor, pe cnd stiinta mea nu se ocupa dect de fapte, ce se petrec n corpul vietuitor, ale carui turburari si pricini le studiaz a; toate observatiile facute asupra cadavrelor sunt pentru mine fara temei. Pentru a-l face sa nteleaga si mai bine aceasta i dedei urmatorul exemplu. Cineva se duce sa cumpere o masina de cusut. Persoana aceasta vede foarte multe masini frumoase si alege din ele, una. Nu vede la ea nici un defect. Totul e lucrat de minune pna n cele mai mici amanunte. Dar un prieten i atrage atentia, ca orict de frumoasa ar fi masina cnd sta, totusi cel mai mic defect se va da pe fata, cnd va fi pusa n miscare. Atunci ntr-adevar, un de fect ce nu putea fi vazut nainte, ajunge pentru a face masina cu desavrsire nefolositoare si fara pret , de aceea e mai bine sa se ncerce masina, punnd-o n miscare. Tot asa e si cu cunostinta de ceea ce se petrece n corpul omului. Daca corpul e nemiscat, sau n cazul de fata mort, nu se pot vedea ctusi de putin defectele ce le are. Dar orice neregularitate se simte numaidect n corpul vietuito r. Deci, pentru a studia aceste neregularitati (boala, sub toate formele ei si diagnoza), nu trebu ie sa disecam cadavre, ci sa facem studii asupra corpului vietuitor. Stiinta expresiunii figurii se ntemeia za pe acest studiu. Acum cnd socotesc, ca v-am dovedit unitatea formelor de boala, se ntelege de la si ne, ca diagnoza numirilor de boli, asa cum o face medicina moderna, este cu desavrsire d e prisos si fara nici un folos pentru vindecare si ca ea poate duce usor la greseli. Chestiunea este d e a stabili, daca un corp e sanatos sau bolnav, adica daca e liber sau ncarcat cu materii straine, cam s-au strns aceste materii si de ct timp s-au strns, pentru a putea stabili cu aproximatie timpul trebuincios pentru vindecare. ntradevar, ndata ce stim ca corpul e bolnav, stim si ce e de facut pentru a-l nsanato si: asa ca orice greseala n tratamentul unui bolnav e cu desavrsire nlaturata, nca de la nceput.

---------

Mijloacele mele de vindecare Bai de aburi, bai de soare, bai de trunchi cu frictiuni, bai de sezut cu frictiuni Conferinta de Louis Kuhne

Doamnelor si Domnilor,

Dupa ce ati aflat prin deducerile precedente, un numar de simptome de boala si c auza nasterii lor, e de neaparata trebuinta, sa cunoasteti si mijloacele de vindecare a acelor boli, ce bntuie omenirea. Aceste mijloace nu pot sa fie iarasi dect simple si uniforme, data fiin d pricina uniforma a tuturor simptomelor de boala. nti vin baile de aburi, ce-sunt ntrebuintate n diferite feluri. Baia de aburi este m ijlocul cel mai sigur, pentru a restabili activitatea regulata a pielii. Aceasta activitate a pi elii e o lege nestramutata pentru toti, care vor sa-si pastreze sau sa-si recapete sanatatea.

Bai de aburi complete Am cautat, multa vreme, un aparat simplu si practic, care sa poata fi ntrebuintat n fiecare familie si, chiar, n cazurile de boala cele mai grave. Aceste cercetari m-au condus la co nstruirea unui aparat care se poate face si desface, pentru bai de aburi . Aparatul cnd e nchis, ocupa abi a atta loc ct un scaun obisnuit si ntrebuintarea lui nu cere vreo ndemnare deosebita. Obiectele neaparat trebuincioase sunt: un strai mare, cteva oale si o mica baie ( baie vanita, cadita, pentru trunchiul corpului) sau o putina. Cu aparatul acesta se pot face bai de aburi pe tot corpul sau pentru fiecare parte a corpului separat, si asta e tocmai de mare folos.

Aparatul o data instalat ca n fig. A., se fierbe apa n trei sau patru oale, pe o m asina de bucatarie

obisnuita, sau, si mai bine, se ntrebuinteaza oalele si rezervoarele de apa const ruite de mine, pentru a produce aburi prin ncalzirea la spirt. Pentru o baie completa de aburi ajung trei asemenea oale cu aburi. Orice alt serviciu e de prisos. Pentru mai multa ndemnare oalele nu se umplu cu apa, pna sus. ndata ce apa fierbe, bolnavul se culca, dezbracat cu desavrsire, pe aparat, la ncep ut pe spate, si se acopera cu un strai de lna, care trebuie sa cada de amndoua partile asa ca a burii sa nu poata scapa afara. La nceputul baii e bine sa se tie si capul sub strai. O a doua perso ana aseaza oalele sub banca, ridicnd putin straiul, caldura se reguleaza dupa trebuinta, deschiznd mai m ult sau mai putin capacele oalelor, pentru a iesi aburii. Pentru persoanele n vrsta, se aseaza trei oale, pentru cele mai tinere doua, pentru copii ajunge una. O oala ramne de rezerva pe masina. Cea dinti oala, sau singura oala pentru copiii mici, se aseaza n cea dinti despartitura, n dreptul salelor, a d oua se aseaza sub picioare si a treia, n caz de trebuinta, naintea celei dinti, n dreptul spatelui.

be oala, care e sub picioare. Prin ntrebuintarea cial, nu mai e nevoie de toate aceste prescriptii. Nu mai nevoie toate amanuntele sunt cuprinse n instructiunile facute cu cea mai mare fiecare aparat. Dupa zece sau cincisprezece minute, cel care face ieptul si pntecele sa fie energic ncalzite. Daca sudoarea atunci n bels

oalelor cu aburi, construite spe atunci de a schimba oalele si ngrijire si care nsotesc de regula baia se poate ntoarce, asa ca p nu s-a ivit pna aci, ea se produce

si picioarele ncep sa asude n acelasi timp. De multe ori, pentru copii, nici nu e nevoie sa se schimbe oalele. Aceia care asuda cu greutate pot sa tie capul sub strai, asta no sa le fie asa de greu. Se poate asuda dupa placere, un sfert sau o jumatate de ceas si se pot schimba s au nu oalele, dupa dorinta celui care face baia. Partile corpului, care sunt mai bogate n mater iile supuse fermentatie cu anevoie si nsusi bolnavul cere mai multa caldura n aceste parti. Aceasta dorin ta trebuie totdeauna mplinita, caci numai asa baile acestea de aburi pot da rezultate de vin decare, asa de minunate. Persoanele slabe si greu bolnave, precum si cei bolnavi de nervi, nu trebuie nic iodata sa ia bai de aburi. Aces ni, n legatura cu baile de soare, pe care le voi descrie mai la vale. Persoanele care asuda de la sine cu usurinta, pot sa se lipseasca de bai de aburi. Mai mult de doua bai de a buri pe saptamna, chiar la bolile usoare, nu se pot lua dect sub supravegherea unui cunoscator. Imediat dupa baia de aburi, trebuie sa racorim corpul, lund o baie de trunchi cu frictiuni de 2025C. Aceasta baie de trunchi cu frictiuni se face ntocmai cum e desc i, la fig. D. Dar, pe cnd se spala pntecele, trebuie sa se spele repede si celelal te parti ale corpului, adica pieptul, bratele, pulpele, picioarele, capul si gtul, la nceputul si la sfrsitul baii, pentru ca si ele sa fie racorite si spalate, dupa baia de aburi. Cu ct corpul e mai cald , cu att simte mai putin frigul. Cnd corpul asuda, el nu e deloc ntartat, numai pielea e adnc ncalzita; de ace ea nu trebuie sa ne temem de baie. Dupa cum otelul rosit n foc, trebuie muiat n apa rece, pentru a capata taria trebuincioasa si pentru a nu ajunge moale si nefolositor, tot asa e si cu corpul omenesc. Dupa baia de trunchi cu frictiuni, trebuie sa ncalzim iarasi corpul si sa-l facem sa asude, pe ct e cu putinta; la bolnavii cu putere, prin miscare n aer liber, adica prin soare, ia r ,ntruct ele pot lua bai de aburi, printr-o nfasurare calda n pat, lasnd fereastra put in deschisa. E lucru stiut, ca aburii se produc ndata ce apa e ncalzita la 100C. Aburii care se ridica din oale,

sunt tot asa ca aceia, care se produc n cazanele masinilor cu aburi. Singura ches tiune e de a sti, dac atea de aburi e ndestulatoare si fiecare se poate ncredinta de aceasta, facnd o ncer care. Daca cineva n-are la ndemna nici aparatul de bai inventat de mine, nici o banca de trestie, cu care sa poata nlocui la nevoie, sa ia un scaun de trestie. Bolnavul se aseaza pe acest scaun ra peste tot cu straiul. Se aseaza sub scaun o oala cu apa n clocote, iar picioar ele se aseaza pe o galeata, plina pe jumatate cu apa n clocote si acoperita cu doua stinghii. Marele avantaj al aparatului de bai cu aburi, sta n faptul ca se poate ntrebuinta, dupa cum am spus mai sus, deosebit pentru fiecare parte a corpului.

Baie de aburi pentru pntece Figura B. nfatiseaza o baie de aburi pentru pntece, care se poate ntrebuinta cu suc ces, mai ales n contra bolilor grele de pntece si n special n contra clorozei (fata palida), menstruatiei neregulate si a altor boli de femei. ntrebuintarea acestui aparat se vede,deslusi t, din ilustratie. Se poate aseza jos numai o oala, care se poate schimba dupa dorinta bolnavului. De vreme ce si celelalte parti ale corpului sunt de o potriva ncalzite, trebuie sa racorim trunchiul corpului, nt ocmai ca dupa baia completa de aburi. De altminteri, tot procedeul este acelasi ca mai sus. Pentru multe cazuri, mai ales pentru bolile de femei, e recomandabila o baie de sezut cu frictiuni, dupa aceas ta baie de aburi. Baia de sezut cu frictiuni si baia de trunchi cu frictiuni, trebuie sa nceteze ndata ce nce pe sa se simta frigul. Cine va ntrebuinta ntocmai aceste bai de aburi, se va minuna de bunele lor efecte.

Baia de abur pentru cap si gt E nfatisata prin figura C.. Se aseaza oala sub scndura asezata pe o banca si se ap lica aburii la cap si la gt, pna cnd ncep sa asude cu belsug. Durerile nceteaza din ce n ce, odata cu sudoarea, mai ales la durerile de masele. n urma trebuie de asemenea sa se spele repede cu apa rece capul si pieptul si sa se ia numaidect o baie de trunchi cu frictiuni, sau o baie de sezut cu frictiuni. Daca durerile revin dupa ctva timp, sa se ia una dupa alta o baie completa de aburi, n timpul careia sa se abureasca foarte mult, mai ales pntecele si o baie de aburi pentru gt, caci acolo e raul cel mai adnc. Aceste bai partiale de aburi, sunt foarte nsemnate si potolesc foarte repede dure rile bolilor de urechi, de ochi, de nas, de gt. de masele, abcese si umflaturi. Pentru a face aceste bai partiale se poate alerga si la alt mijloc, desi nu att d e lesnicios ca aparatul meu. Baia de aburi pentru pntece se poate lua pe un scaun de trestie; pe ntru baia de aburi la cap, se poate lua o banca, de bucatarie, pe care se aseaza oala cu aburi si naint ea careia se pune un scaun, pentru a sluji bratelor de reazam.

Bai de soare

Baia de soare se face, bine nteles, numai n zilele senine si foarte calduroase ale verei, dupa cum urmeaza: bolnavul se culca la soare mbracat usor, ntr-un loc pe ct se poate fer it de vnt, pe un straiu sau pe o scoarta. Ghetele si ciorapii trebuiesc scoase, iar femeile si fe tele trebuie sa lapede corsetul. Capul si fata sa fie ferite de razele soarelui, acoperindu-se cu foi v erzi sau cu alta verdeata. Tot asa trebuie acoperit si pntecele gol. n lipsa de verdeata, se poate acoperi cu o pnza umeda. Durata baii de soare este de 1 ceasuri; bolnavul care asuda anevoie poate sa stea si mai mult, cta vreme nu simte o oboseala prea mare. n zilele prea calduroase baia de so are nu trebuie sa tie mult. Toti aceia carora baia de soare le pricinuieste la nceput dureri de cap sau greut ate n cap, nu trebuie sa prelungeasca prea mult cele dinti bai. Acest neajuns se observa mai de s la bolnavii, care nu asuda deloc, sau asuda anevoie.

Dupa baia de soare trebuie sa urmeze neaparat o baie derivativa cu frictiuni, sa u o baie de sezut cu frictiuni, pentru scoaterea materiilor straine. Acei bolnavi, care se ncalzesc anevoie dupa baile derivative, se aseaza cu capul acoperit nca o data la soare, sau se plimba prin s oare. E de multa nsemnatate pentru bolnavii care sunt prea slabi, sau care nu pot deloc sa mearga, ca sa faca plimbari dupa baile derivative cu frictiuni. Cel mai prielnic timp pentru baia de soare este dimineata, de la 10 pna dupa amia za la 3 ceasuri. Se poate lua chiar imediat dupa masa, desi atunci trebuie sa treaca o j umatate sau chiar un ceas, pna la baile racoritoare, ce urmeaza dupa baia de soare.

Bai partiale de soare n anumite cazuri de boala, precum sunt formatiunea nodurilor la ncheieturi, rani d eschise, nvrtosari, formatiuni noi nauntru, dureri n anumite locuri, si altele, am ntrebuintat baile partiale de soare, cu foarte mare succes. Baile partiale de soare se fac ntocmai ca baile ntre gi de soare, numai ca se descopera acea parte a corpului care trebuie sa primeasca baia partiala de so are, acoperind-o nsa cu frunze, pentru a o feri de razele soarelui. Nu e, deci, dect un tratament spec ial al diferitelor parti ale corpului, prin ntrebuintarea baii de soare obisnuite. Asupra nsemnatatii bailor de soare n general, sunt de observat urmatoarele: pe lnga apa si dieta, soarele este mijlocul nostru de vindecare cel mai nsemnat si efectul lui n u se poate nlocui prin altceva. Pentru bolile cronice aproape nu exista un mijloc mai potrivit si totus i asa de blnd, pentru ntartarea si scoaterea afara a materiilor straine, dect aceste bai de soare. O comp aratie va lamuri si mai mult onoratilor cititori, cele ce spun. E lucru cunoscut, ca rufele murdare n tinse la soare, pastreaza murdaria si mai adnc, uscate. Daca punem nsa acele rufe cnd la soare, cnd n apa, soar ele trage afara, mai mult sau mai putin, toata murdaria si toate materiile straine necurat e, curata rufele, le albeste. Dupa cum plantele si arborii nu pot sa propaseasca dect daca au soare, apa, aer s i pamnt, n proportii potrivite si se ofilesc ndata ce le lipseste n parte sau n ntregime unul d in acesti factori de viata, tot asa e si cu celelalte fiinte vietuitoare, tot asa e si cu omul. Din n efericire nsa, cea mai mare parte din generatia noastra actuala, se fereste prea mult de soare si de apa. Di n pricina asta corpurile se molesesc si capata predispozitii de boli. Un corp sanatos suporta caldura soa relui fara greutate si fara vreun neajuns; un corp bolnav nsa, ocoleste din instinct soarele, fiindca i p ricinuieste neajunsuri,

numai prin faptul ca soarele ndeamna corpul sa faca miscari puternice, pentru a d a afara materiile straine, ce se gasesc nauntrul lui. Dureri de cap, greutate n cap, oboseala si gre utate n tot corpul, ne dovedesc, n cazul cnd organele de secretiune sunt nca slabe, ca actiunea soarelui a desfacut materiile straine n corp. Numai aceste revolutii produc acele simptome trecatoare , ce se observa des la nceput. Baia de soare singura, n-ar putea niciodata sa aduca efectul dorit, daca n-am aduce imediat o schimbare a efectului prin apa; prin asta creste totodata puterea de viata a cor pului, a carei ridicare trebuie sa fie cea dinti tinta a noastra. Vedem ca nsele plantele nu propasesc dect sub actiunea reciproca a soarelui si a apei si ca ele se ofilesc si pier, pe data ce nu mai a u soare. Daca pricepem exemplul naturii, nu ne mai putem ndoi o clipa de a precumpani numaidect, prin bai le derivative de apa, efectele folositoare si deocamdata turburatoare ale bailor de soare, la bol navi. Tocmai baile mele derivative, n legatura cu baile de soare lucreaza ct se poate de bine. S-ar putea crede, ca actiunea soarelui asupra corpului gol e mai puternica dect a supra unui corp acoperit, mbracat. Asta e o mare greseala. O privire n natura ajunge pentru a ne nc redinta de aceasta falsa ncheiere. Nu vedem noi, ca strugurii din vie se pun totdeauna la adapostul razelor de soare, sub foile de vita? Strugurii se coc mai bine, cnd sunt de toate partile aparati de fo i (frunze) si ramn acri si se zbrcesc, cnd sunt expusi de-a dreptul soarelui. Observam acelasi lucru la cires i, cnd omizile au mncat toate foile n timpul prguirii cireselor. Atunci toate ciresele sunt expuse de -a dreptul soarelui, dar ar fi o mare greseala de a crede, ca se vor coace mai bine ca nainte. Se ntmpla tocmai dimpotriva, toate ciresele se zbrcesc si se usuca, fara sa mai atinga deplina lor dezvoltare. Pentru a se coace, fiecare poama are nevoie de adapostul foilor. Aceste exemple, luate din n atura, ne arata destul de lamurit ce variata e actiunea soarelui, cnd cade direct sau indirect asupra lu crurilor. Influenta soarelui asupra corpului gol e nepriincioasa, caci pot izvor din ea tot felul de ngreunari directe. Daca acoperim corpul cu hainele noastre, pielea si deschide porii repede si usor, ajunge caldaumeda si ncepe sa asude. Efectul acesta va fi si mai mare, daca vom acoperi corpu l gol cu lucruri, ce

cuprind n ele ct mai multa apa. Cel mai bun acoperamnt, n felul acesta, sunt frunzel e verzi, proaspete. Fiecare stie, ca actiunea soarelui asupra unei haine negre e cu totul deosebita, dect asupra unei haine albe. Deosebirea e tot asa de mare, cnd lasam sa treaca razele soarelui pri n vesminte, sau prin frunze proaspete. ndelungate observatiuni n stabilimentul meu mi-au format conving erea, ca prin ntrebuintarea frunzelor proaspete, soarele are o actiune foarte hotartoare asupra lichidelor stricate din corp. Astfel nodurile din pntece, pe care nu le poate nimici nici un alt tratament, pie r adeseori cu o repeziciune uimitoare, prin mijlocul bailor de soare, n legatura cu baile mele de rivative cu frictiuni. Tot att de minunat e efectul bailor de soare si la alte boli, cum ar fi cloroza (fata palida), lipsa de snge, scrofule si podagra. Nu pot recomanda n destul baia de soare, desi e un minunat mijloc de vindecare nu mai pentru sezonul calduros.

Baia de trunchi cu frictiuni Aceasta se face n felul urmator: baia pentru trunchiul corpului, a carei forma se vede n fig. D, se umple cu apa pna cnd apa ajunge la solduri sau la buric. Se ntrebuinteaza apa de 28 20C si se ia n baie o pozitie jumatate seznd si jumatate culcat, se spala si se freaca ntr-una c u putere, cu o pnza aspra (iuta, pnza ordinara) tot pntecele de la buric n jos si de amndoua partile. Ac easta spalatura dureaza pna la o racorire desavrsita. La nceput ajung 10 15 minate. Mai trziu se pot prelungi baile si ceva mai mult. Dar, cteva minute ajung pentru oamenii prea slabi si pentru cop ii. E de multa nsemnatate de a nu racori n acelasi timp pulpele, picioarele si partile de sus ale corpului, caci aceste parti sufar de obicei, de lipsa de snge, de aceea e bine sa fie nfasurate ntr-un st rai de lna. Dupa baia de trunchi cu frictiuni trebuie sa rencalzim corpul si asta se poate face cu usurinta, facnd miscari prin aer curat; cei care sunt greu bolnavi si prea slabi, pot sa se ncalzeasca n p at, acoperindu-se bine. Daca nu se ncalzesc repede, se poate purta o cingatoare de pntece. Astfel de bai de trunchi cu frictiuni se pot lua zilnic: o data, de doua si chia r de trei ori, dupa starea bolnavului. n multe cazuri trebuiesc nlocuite sau legate cu baile de sezut cu fric

tiuni.

Baia de sezut cu frictiuni Baia de sezut cu frictiuni, care e de multa nsemnatate mai ales pentru femei, se face n modul urmator: n aceeasi baie, ce slujeste pentru bai de trunchi cu frictiuni, se intro duce un scaunel sau o garnitura de stinghii, construita de mine. Baia se umple nsa cu apa, numai pna cnd apa ajunge la marginea de sus a scaunelului sau a garniturii, fara nsa sa treaca peste scaunel. Femeia care face baie se aseaza atunci pe scndura de sus, cu desavrsire uscata, a scaunelului sau a garniturii, moaie o pnza ordinara (iuta sau pnza groasa) n apa ce se gaseste dedesubt si ncepe a spala usor partile sexuale, lund cu pnza ct mai multa apa. Nici o alta parte a corpului nu trebuie sa fie n atingere cu apa. Femeia sa bage bine de seama sa nu spele partile rusinoase pe dinauntru, ci numai pe dinafara si sa nu frece prea tare, ci sa le spele foarte usor, cu ct mai multa apa. Se poate ca femeia sa se ude mai mult de ct trebuie, dar sa nu se sperie, caci asta nu face nici un rau. Femei le si fetele tinere nu trebuie sa faca bai de sezut cu frictiuni n timpul menstruatiei (ciclului periodi c). Dar cnd periodul tine prea mult, sunt prescriptiuni speciale pentru bai, chiar n timpul periodului , dar mi rezerv dreptul de a le ordona eu, n fiecare caz particular. Periodul normal tine 2 3, cel mult patru zile, o durata mai lunga

e anormala. Temperatura apei pentru baile de sezut cu frictiuni sa fie rece, asa cum ne-o da natura.(10 14C.). Dar, n anumite cazuri, se poate ntrebuinta si putin mai calduta, pna la 18C. Durata fiecarei bai este de 10 60 minute, dupa vrsta si puterea bolnavului. Odaia , n care se iau aceste bai trebuie sa fie, mai ales iarna, bine ncalzita. Cu ct apa pentru bai a de sezut e mai rece, cu att si efectul acestor bai e mai bun; cu toate astea, apa trebuie sa aiba totd eauna o temperatura, pe care minile sa o poata suporta n bunavoie. n tarile calduroase nu e cu putinta de a avea apa asa de rece ca la noi. Acolo se ntrebuinteaza asa cum se gaseste, caci raportul apei ace stor tari cu aerul temperaturii este acelasi ca la noi, asa ca folosul acestor bai este acelasi ca la noi. Multe raporturi, ce am primit din tarile tropicale, dovedesc asta n toate privintele. Cine n-are la ndemna o baie pentru bai de trunchi, poate ntrebuinta pentru baile de sezut cu frictiuni orice vas, care sa fie att de mare, ca sa poata ncapea nauntru un scaunel comod si cel putin 25 40 litri de apa socotite pna la marginea de sus a scaunelului. Daca se ntrebuin teaza prea putina apa la aceste bai, apa se ncalzeste prea repede si baia pierde din efectul ei. Apa dulce e mai buna dect apa proaspata de fntna. Cnd n-avem la ndemna dect apa de fntna, o lasam sa stea ctva timp, fara sa se prea ncalzeasca. Mai toate familiile bune, ntrebuinteaza asemenea spalaturi pe bidet, numai pentru curatire, desi ele nu se fac cu apa asa de rece, nu dureaza asa mult si se fac altfel dect baile mele de sezut cu frictiuni. Aranjamentul baii este acelasi pentru barbati; barbatii si spala, sub apa, margin ea extrema sau vrful preputului. Mijlocul cel mai bun este sa tie cu degetul cel mare si cu arat atorul, sau cu degetul mijlociu si cu aratatorul de la mna stnga, pielea trasa peste vrful capului, care s a fie cu desavrsire nvalit, si cu o pnza de iuta sau cu alta pnza de marimea unei batiste, care se tine cu mna dreapta sub apa, se spala usor si necontenit, sub apa rece, marginea din afara a pielii trasa peste cap. Baia asta este asa de simpla ca abia poti pricepe, cum poate fi adeseori asa de rau facuta, cu toata exactitatea acestei descrieri. Binenteles, ca n cazul acesta, baile de sezut cu frictiuni nu mai au efectul lor asa de minunat. De aceea, sfatuiesc pe cei care nu sunt siguri de a le face ntocmai, sa se adreseze mai bine la un expert sau la mine, n loc de a-si pierde n zadar timpul si osteneala lor. La bolnavii, care au parti inflamate sau cangrenizate nauntrul corpului si a caro r boala cronica si ascunsa se preface ntr-o boala acuta, inflamatia dinauntru se coboara foarte repe de, adeseori dupa

cea dinti baie si se nfatiseaza n partea unde se face frictiunea sau cel putin n vec inatatea ei cea mai apropiata. Acesta e un simptom mbucurator, despre care voi vorbi mai pe larg n par tea a doua la capitolul asupra bolilor de cancer. Nimeni nu trebuie sa se sperie de acest simp tom si sa urmeze cu baile nainte, chiar daca ar ntrebuinta, n treacat, o pnza ceva mai moale. Unii vor fi poate nedumeriti de ce s-a ales tocmai aceasta parte a corpului si n u alta pentru aplicarea acestor bai. Pricina e foarte simpla. Efectul bailor de sezut cu frict iuni este ndoit:, la nceput curat mecanic, fiindca interiorul corpului, n care mai toate bolile produc o cald ura foarte mare, e astfel racorit ntr-un chip deosebit, cu desavrsire necunoscut nainte de mine. Interiorul c orpului e racorit n chip normal, fara a se mai racori degeaba restul corpului. Afara de asta baile de sezut cu frictiuni mputernicesc nervii si cu ei nsisi puter ea de viata a corpului ntreg, ntr-un grad necunoscut pna aci. n nici-o alta parte a corpului nu se ntlnesc attia nervi nsemnati, ca n locul n care se aplica baile mele de sezut cu frictiuni. Aci s e ntlnesc, mai ales, extremitatile unui mare numar de nervi ai sirei spinarii si ai sistemului nervos vegetativ simpatic (nervus simpatichus), care alcatuiesc nervii principali ai pntecelui si care, prin legatu ra lor cu creierul au astfel nrurire46 asupra ntregului sistem nervos al corpului. Numai n partile genitale ale o mului, ntregul sistem nervos al organismului, poate fi supus unei nruriri. Aici e oarecum radacin a ntregului arbore al vietii. Spalaturile cu apa rece fortifica nervii, iar puterea de viata a corpulu i ntreg e astfel rennoita, pna n cele mai mici particele. Nu poate fi exceptie dect atunci, cnd legatura nervilor este ntrerupta. Omul cu judecata, care n-a pregetat de a face o ncercare practica, va marturisi c a baia de sezut cu frictiuni, care a adus deja mii de foloase, ndeplineste n forma prescrisa de mi ne toate conditiunile pentru restabilirea unei armonioase functionari a corpului. E de observat nsa, n primul rnd, ca baia de sezut cu frictiuni e buna numai pentru bolnavi. Acela care stie ct de neplacut si de chinuitor e ndopat corpul omenesc bolnav, de catre scoala medicala, va judeca cu totul altfel ntrebuintarea simpla si totusi asa de folosit oare a baii de sezut cu 46 influenta

frictiuni. Vorbind de baia de sezut cu frictiuni, avem n vedere numai bolnavii, p entru a caror venire n ajutor, baia aceasta este o binefacere. n natura avem pururea dovada de tendinta de egalizare, care nu se manifesta, cum se crede de multe ori gresit, numai si numai n ntmplari fizice, ci si ntr-o schimbare de tempera tura a corpului, n raport cu cele ce nconjoara pe oameni. Si nu degeaba, s-a numit curent electric a cea trecere de temperatura dinauntru n afara, din afara nauntru. Cu ct curentul acesta se urca, cu m e de pilda ntrun corp prins de friguri, cu att si starea omului ajunge mai netihnita47 si cu att simptomul de boala iese mai intens la iveala. ntocmai ca apasarea nabusitoare a unor nouri furtunosi, tot asa este si ncarcarea n corpul omenesc. Ce poate fi mai natural, si mai simplu, dect a aduce o cumpanire48 rationala? Trebuie provocata trecerea temperaturii urcate, ntr-o alta mai scazuta , dnd napoi prisosul49, pna la nivelul potrivit. Pentru a ajunge aci, baile mele de sezut cu frictiuni, pe lnga celelalte mijloace de vindecare ale mele, alcatuiesc puntea de trecere si de aceea, n urma deslusirilor de mai sus, ele trebuie facute numai cu apa rece. Efectul lor e ct se poate de bun si ele aduc vindecarea n nenumarate cazuri. Unde nu mai pot fi de ajutor, acolo si-a pierdut si corpul puterea lui de viata. Cnd corpul e ncarcat nauntru cu materii straine, asa ca poate fi asemanat cu o masi na ruginita, mistuirea lui tulburata, nu mai poate sa traga destula putere de viata din canti tatea obisnuita de hrana, pentru a pastra corpul tot asa de bine dispus ca mai nainte. Trebuiesc cantitati mai mari de hrana si de multe ori excitante puternice, pentru a pastra corpului toata vigoarea sa. Binent eles, ca asta nu se poate face dect pe socoteala puterii de mistuire. O mistuire normala va fi, de ac i nainte, din ce n ce mai cu neputinta. Pentru a ridica acum puterea de viata a corpului, trebuie cautat neaparat un mij loc, care sa ndrepte mistuirea. Dar cel mai bun mijloc, pe care-l cunosc, afara de hrana potri vita naturii, e baia de sezut cu frictiuni, care ndreapta chiar cea mai stricata mistuire, cta vreme mai p oate fi vindecata, si asta n cel mai scurt timp si ntr-un mod cu totul natural. Cea mai grea mistuire de stomac, care s-a mpotrivit ani ntregi la toate leacurile, se vindeca adeseori, n cteva zile, prin bai le de sezut cu frictiuni, care produc si pastreaza un scaun normal. Afara de asta, baile acestea coboara l a nivelul normal temperatura dinauntru a frigurilor, pricinuita prin frecarea materiilor straine si nlatura cu acest chip dezvoltarea oricarei boli. Pentru a lua un exemplu din viata de toate zilele, nam putea readuce n forma ei naturala, apa prefacuta n aburi prin fierbere, dect cobornd temperatura. Acelasi

lucru e si cu materiile straine sau cu orice boala a corpului. Ea s-a nascut n urma unei temper aturi urcate si nu poate pieri, dect daca se gaseste n conditii contrarii, adica daca intervine o rac orire si o scadere a temperaturii urcate a corpului. Dupa cum o masina nu se poate pune n miscare, dect dintr-un singur punct, tot asa si puterea de viata a corpului nu se poate influenta cu succes dect din punctul pe care l-am ales pentru aplicarea bailor de sezut cu frictiuni. Aceste lamuriri ne ngaduie de a privi baia de sezut cu frictiuni dintr-un punct d e vedere cu totul particular. Toata lumea va ntelege acum, cum se face ca vindec bolile de ochi si de urechi, n acelasi fel ca scarlatina, varsatul, holera, etc. Puterea de viata a corpului ntreg se re desteapta si e cu neputinta, ca un membru sa fie ntartat mai mult dect celalalt, afara numai cnd legat ura nervilor va fi ntrerupta. Dar, cei mai multi nu stiu ndestul de bine cum se manifesta redesteptar ea puterii de viata, caci, adeseori, se ivesc simptome la care bolnavul nici nu se astepta. Se ntmpla, ca fumatorii nu mai pot suporta tigara dupa baie si unii cred ca plamnii li s-a slabit, pe cnd lucrul e cu totul dimpotriva. nainte vreme plamnii lor nu mai avea puterea de a se revolta mpotriva nicotinei, pe cnd acum si-a cstigat aceasta putere. Si cte alte exemple de felul acestuia. Ori de cte ori nervi i pot fi ntariti prin aceste bai, corpul primeste ntotdeauna prin ele puterea de a alunga, prin organel e naturale de secretiune, toate materiile straine, ce s-au asezat nauntru. Totusi, nu trebuie sa se creada, ca toate bolile urmeaza a fi neaparat vindecate prin acest mijloc. Am spus si o mai repet: pot vindeca toate bolile, dar nu pot vindeca toti bolnav ii. Cnd puterea de viata si cu ea puterea de mistuire a corpului sunt deja nimicite, cnd anume organe sunt n mare parte deja distruse, mijlocul acesta reduce durerile mai mult ca oricare altul, dar o vinde care desavrsita nu e cu putinta. 47 obosita 48 echilibrare 49 eliminnd excesul

Afara de asta, sunt cazuri de boli grele, la care nu trebuie sa se faca abuz de aceste bai. Uneori e bine sa se ntrerupa chiar pentru ctava vreme. n asemenea cazuri grele, e bine sa nu se ntemeieze cineva numai pe aceste lamuriri, fara o cunostinta mai adnca. n asemenea mprejurari , e mai bine sa se caute sfaturi n aceasta carte, n capitolul care cuprinde scrisori de multumire sau la persoane care au practicat aceste metode si au cunostinta despre mai multi pacienti la care re zultatele au fost pe masura asteptarilor. Nu cred sa se poata gasi o alta parte a corpului, de unde sa se poata influenta tot organismul n felul acesta. Dupa cum nimeni nu poate schimba acest fapt nestramutat, ca toata viata atrna de actiunea reciproca a soarelui, a aerului si a apei, tot astfel nimeni nu poate s chimba nimic n acest aranjament. Soarele influenteaza tot pamntul ntr-un singur si acelasi fel, dar fen omenele acestei nruriri se deosebesc dupa clime. Acolo unde actiunea soarelui e mai intensiva, n ta rile tropicale, dezvoltarea vietii e mai mare si mai felurita; dar vegetatia si lumea animalelor descresc cu ct naintam spre nord. Tot astfel efectul bailor de sezut cu frictiuni variaza dupa indivizi si dupa puterea de viata, pe care o mai au nca bolnavii. Dar, aceste bai alcatuiesc cel mai bun mijloc pe care -l cunosc, pentru a redestepta si pentru a ntari ntregul organism, n chip durabil.

---------

Ce trebuie sa mncam? Ce trebuie sa bem?

Conferinta de Louis Kuhne

Doamnelor si Domnilor,

Lamuririle asupra efectelor bailor de sezut cu frictiuni si asupra puterii de vi ata a corpului, pregatesc deja raspunsul la aceste ntrebari. Am vazut deja, ca boala nu se poate naste, dect n urma unui prisos de hrana sau a unei hrane nepotrivite, caci numai astfel mistuirea s e strica si materiile straine sau materiile morbide se formeaza n corp. Chestiunea de a sti ce trebuie s a mncam si sa bem, pentru a nlatura orice prisos de hrana e deja cu mult mai arzatoare. Stim foarte bine ca, pentru a produce o forta electrica sau un curent continuu ( neschimbator), bateria galvanica trebuie sa aiba elemente alcatuite ntr-un fel bine hotart, cum d e pilda o placa de zinc si o placa de carbune, ntr-un vas plin cu acid. Descompunerea sau transformarea p lacii de zinc si a placii de carbune, degajeaza forta, ce slujea mai nainte de a pastra n structura l or primitiva, placa de zinc si placa de carbune. Aceasta forta se ndrumeaza mai nti printr-un fir pozitiv si printr-un fir negativ si apoi mpreunarea acestor fire da electricitatea. Daca am vrea sa nlocuim aceste elemente (zinc si carbune) prin alte elemente asemanatoare, care sa fie compuse din parti analoage sau care sa cuprinda tot zinc si carbune, dar sub o alta forma, n praf sau ca vitriol50, am v edea numaidect, ca nu s-ar mai face nici o degajare de forta electrica, sau cel putin aceasta forta ar fi foarte deosebita si cu mult mai mica, desi aceste elemente ar fi facute absolut n aceleasi conditii, ca placa de zinc si placa de carbune. Tot astfel, este si cu formarea puterii de viata n corp, care e mai mult sau mai putin mare, dupa alegerea elementelor sau a hranei. Stim cu toti, ca anume hrana prieste cor pului si alta nu. Dar, acest fenomen se manifesta n chip si mai vadit n alegerea principalei noastre hran e, aerul atmosferic. Daca luam unui om aerul sau atmosferic obisnuit si-l introducem ntr-un alt gaz, n umai pentru cteva minute, l vom vedea pierind neaparat, fiindca acest nou element nu-i poate da put erea de viata, de care are nevoie.

Neajunsurile unei hrane nepotrivite vin mai ncet si sunt mai putin batatoare la o chi. Hotarele ntre hrana potrivita naturii si otrava datatoare de moarte sunt foarte ntinse, iar tre cerea de la o hrana potrivita cu natura la o hrana mpotriva naturii e adeseori asa de mica, ca abia s e poate deosebi. Dar daca stim ca materiile straine nu pot ajunge n corp dect printr-un prisos de hrana , adica printr-o rea mistuire, ne va fi usor sa mpiedicam prisosul de hrana sau reaua mistuire. Pentru a lamuri si mai bine notiunea de hrana falsa sau de rea mistuire, va voi da cteva exemple din practica mea de toate zilele. Iata o persoana bine facuta, care ne asigura c a mannca si bea foarte putin si care totusi se plnge ca se ngrasa mereu, acea persoana sufera de supra-hr anire. O alta persoana prezinta simptome cu desavrsire opuse. E slaba, uscata, cu toate ca bea si mannca foarte mult, alimente pe care le crede foarte hranitoare. Judecnd dupa cantitatea pe car e o consuma zilnic, persoana aceasta ar trebui sa fie cu totul ntr-o alta stare. ntr-adevar, hrana tre ce prin corpul acestei persoane, dar corpul nu e vrednic de a se folosi de hrana. De aceea, o mare part e din hrana paraseste corpul nainte de a fi destul de ntrebuintata. Asta ne dovedeste ca simpla trecere a hranei si a bauturii prin corp, n-are a face cu o mistuire normala, dupa cum cred, din nenorocire, att ia oameni si mai ales foarte multi doctori. Cele doua persoane ne nfatiseaza un contrast izbitor: Cea dinti ne arata ca omul s e poate ngrasa chiar cnd mannca si bea foarte putin, cea de a doua ne dovedeste ca omul poa te slabi chiar cnd bea si mannca mult. Cu toata aceasta deosebire aparenta, pricina bolii este ac eeasi n amndoua cazurile: rea mistuire sau hrana falsa. ntelegem acum, pentru ce un bolnav de plamni poate mnca alimentele, dupa parerea lui, cele mai hranitoare si datatoare de pute re, fara ca corpul lui sa traga vreun folos din ele si nu ne mai miram de lipsa de pofta de mncare a oam enilor voinici n aparenta, dar nervosi. 50 Acid sulfuric

Cele ce am aflat n articolul asupra puterii de viata, ne vor arata acum drumul, c e trebuie sa urmam pentru a ne feri de hrana falsa. Suntem deja ncredintati, ca nici ouale, ni ci carnea, nici vinul, nici berea, nici extractele de carne, nici cafeaua, nici ceaiul, nu sunt alimentele c ele mai hranitoare ale corpului, dar ca cele mai hranitoare si cele mai potrivite sunt acelea, care se mistuiesc mai repede si mai usor. Cu ct corpul nostru preface mai repede hrana ce o primeste, cu att mai m ult se va folosi de ea, cu att mai mult va putea sa produca puterea de viata. Aceasta putere de viata atrna asadar, numai de gradul de mistuire al hranei. Daca o hrana e grea de mistuit, munca pe care o ntrebuinteaza corpul pentru mistu irea ei, dureaza mai mult. Cine obisnuieste o hrana grea de mistuit, trebuie sa astepte m ai nti, pna cnd hrana e destul de mistuita si apoi sa introduca alimente noi n corp, altfel si str ica stomacul. Din nefericire, rareori se observa aceasta regula n zilele noastre, caci nu suntem ob isnuiti cu postirea. De altminteri, astazi nu se mai cunoaste adevarata nsemnatate a postirii. n natura ga sim pretutindeni obiceiul postirii, de care totusi omul nu vrea sa tie seama. Dimpotriva, l vedem iarna, cnd are mai multa vreme dect vara, praznuind la mese mai bogate si mai ncarcate dect vara si ga sim chiar nradacinat n mintea multora, parerea gresita, ca iarna trebuie sa mannce mult si bi ne, ca sa se ngrase si sa poata duce mai mult la frig. Bine nteles, aceasta parere se bate cap n cap cu toate legile naturii. Nu rareori am putut observa neajunsurile pricinuite de prea multa mncare si bautura n timpul iernii. Pretutindeni n natura vedem domnind o vreme anumita pentru post. Serpii p ostesc adeseori saptamni ntregi, dupa ce au avut o hrana mbelsugata. Caprioarele si iepurii se mult umesc adeseori saptamni si luni ntregi, cu foarte putina hrana si totusi sunt n stare sa ndure oste nelile unei ierni grele. Daca aceste animale ar avea prilejul sa mannce iarna tot att de mult ct mannc a vara, fara ndoiala s-ar mbolnavi si n-ar mai putea sa ndure greutatile iernii. Dupa cum se sti e, frigul mpiedica orice act de fermentatie, prin urmare si mistuirea, asa ca, cantitatea de hrana, ce se mistuieste lesne n caldura verii, s-ar mistui mai greu n frigul patrunzator al iernii. Asa se lamure ste si faptul ca animalele noastre domestice, hranite mai mult n grajduri si suferind mai toate de supra-hra nire, nu mai pot sa ndure, cnd sunt scoase afara, temperatura aspra si rece a iernii, pe cnd animalele salbatice, care traiesc n libertate, ndura cele mai mari schimbari de temperatura. Aceasta mpotrivi re se lamureste prin puterea corpului, care astazi, din nenorocire, e prea putin pretuita. Cele spuse mai sus, ne-au lamurit ndestul, ca boala se naste numai dintr-un priso s de hrana, si asa ajungem la ncredintarea, ca e de multa nsemnatate pentru noi de a sti ce mncam,

sub ce forma luam hrana si unde o luam. Pentru o mai buna pricepere, va voi da iarasi cteva exemple. Daca mncam o supa de apa fara verdeturi, sau daca bem apa fiarta, fiecare din noi va gasi hrana proasta si fara gust. Dimpotriva, un pahar cu apa proaspata, sau un mar ne racoreste si ne face bine. Observam acelasi lucru cu aerul ce respiram. Aerul stricat si respirat de mai multe ori n odaile, n care locuiesc mai ales multe persoane la un loc, e nabusitor si pricinuieste unor a chiar dureri de cap. Fiecare doreste sa respire aerul curat de afara. Locul unde mncam este iarasi de multa nsemnatate. Aceea ce mncam n plin aer se mistuieste ntotdeauna mai usor dect aceea ce mncam n odaie, caci la mestecat, ameste cam ntotdeauna mncarea cu aerul, si aerul curat influenteaza cu totul altfel asupra mi stuirii, dect aerul stricat al odaii. Dupa cum am spus mai sus, alimentele cele mai usoare de mistuit, sunt cele mai f olositoare corpului. Supra-hranirea sau reaua mistuire se produc foarte greu n urma unei hra ne usoare de mistuit. Chestiunea e deci, de a hotar mai nti care e hrana cea mai usoara de mistuit, si ca re, prin urmare ne da mai multa putere de viata. Raspunsul la aceasta ntrebare, att de ntinsa si att de controversata, e asa de simplu pe ct de natural si se poate rezuma n cele ce urmeaza. Toate alimentele, pe care le gasim bune si care ne fac pofta de mncare n starea lo r naturala, sunt totdeauna cele mai usoare de mistuit si cele care ne dau mai multa putere d e viata. Toate alimentele, care si-au pierdut starea lor naturala, adica alimentele fierte, afu mate, sarate, sau puse n otet, nu mai sunt asa usoare de mistuit si nu ne mai dau aceeasi putere de viata ca hrana naturala, chiar daca aceste preparari fac ca mncarurile sa nu fie supuse repede stricaciuni i. Din toate alimentele preparate si fierte, cele mai usoare de mistuit sunt acelea, care sunt preparate sau fierte ct se poate de simplu, ct mai putin sarate si ct mai lipsite de mirodenii. Alimentele lichide, de pilda supa sau bauturi, ca berea, vinul, cacao si altele, sunt cu mult mai grele de mistuit, de ct alimentele naturale

solide, care trebuie mestecate; de aceea prea marea ntrebuintare de alimente lich ide aduce, n cele din urma, o dilatare a stomacului si tulburarea mistuirii. Toate alimentele care ne dezgusta n forma lor naturala, ne fac ntotdeauna rau, chi ar daca ar fi gustoase n starea lor fiarta sau preparata. n prima linie, carnea intra n rndul aces tor alimente. Nimanuia nu i-ar trece prin gnd sa muste dintr-un bou viu sau sa mannce came cruda de oaie. Prepararea carnii nseala numai instinctul nostru si simtul nostru natural, dar ni ciodata nu vom putea face folositoare materiile care dezgustau mai nainte instinctul, mirosul si gustu l nostru. Voi adauga observatiunile urmatoare la aceste principii fundamentale ale hraniri i potrivita naturii: Toate alimentele sunt mai usoare de mistuit si mai datatoare de putere n starea l or cruda, dect n starea lor coapta. Instinctul natural si nestricat nu se nseala n privinta asta n iciodata. E destul sa observam fiintele vietuitoare, al caror instinct nu e stricat, si vom vedea ca e le mannca mai bucuros lucrurile necoapte, dect cele coapte. Vedem animalele cautnd prin livezi iarba cea mai frageda si mai putin coapta si nepascnd iarba trecuta dect atunci cnd n-au alta. Noi nsine mncam mai bucuros legumele fragede, dect cele trecute. Tot astfel poamele sunt mai usoare de mistui t cnd sunt crude sau pe jumatate coapte, dect cnd sunt coapte cu desavrsire. Cine a avut prilejul sa observe pe adevaratii prieteni ai naturii, care se hranesc mai mult cu poame, a putut vedea , ca ei aleg mai mult poamele pe jumatate coapte. Din nenorocire, parerea generala e ca poama cruda e vatamatoare sanatatii, fiind ca produce urdinare51, colici si dizenterie. Asta e o mare greseala. Fara ndoiala, ca acela care e obisnuit sa mannce carne si care din ntmplare mannca poame verzi sau alte poame necoapte, capata usor urdinare. Dar aceasta nu e dect o dovada sigura de mistuirea extraordinar de usoa ra a poamelor crude. ntr-adevar, orice hrana, care se poate mistui repede si usor, e mai repede prefacuta prin actul de fermentatie al mistuirii, dect orice alta hrana mai grea de mistuit. Daca n org anele mistuitoare se gasesc alimente mai grele de prefacut sau de fermentat, ele sunt asa de mult inf luentate de actul de fermentatie grabnica a poamelor crude, ca intra si ele mai repede n descompunere si n fermentatie. Cu acest chip se naste urdinarea, de care lumea se sperie pe nedrept. O astfel d e urdinare, scapa adeseori corpul de o mare parte din materiile straine si asta e o adevarata bine facere pentru organism. (Vezi alte amanunte n aceasta privinta la capitolul bolilor de stomac). Vedem de asemenea, cum cinii ngrasati de stapnii lor printr-o prea multa hrana, mann

ca, adeseori, iarba, un aliment care n-a fost lasat carnivorului de catre natura. Da r daca ntrebam pentru ce cinele mannca iarba, un singur raspuns e cu putinta, acela ca instinctul sau i spun e ca iarba foarte usoara de mistuit poate sa grabeasca mistuirea lui tulburata, printr-o prea mult a hrana. Daca ntlnim bolnavi, care sufera de stomac sau a caror mistuire nu vrea sa se ndrep te, n-avem dect sa-i sfatuim sa mannce poame crude n loc de coapte, pna cnd stomacul se va mputer nici iarasi, pentru a putea mistui poamele coapte. Ca si poamele, tot asa si cerealele sunt foarte usoare de mistuit; asta atrna nsa de modelul de preparare si de felul n care le mncam. Ele sunt mai usoare de mistuit n stare natur ala, adica n graunte ntregi. Dintii au atunci o munca mai mare, pentru a le sfarma si tocmai sa livatia mbelsugata este conditia cea mai nsemnata pentru mistuirea lor. Dar cerealele pot fi mncate n starea lor naturala numai de un om, care are dantura completa. Toti aceia, care nu mai au dantura co si acestia mpleta sunt desigur cei mai multi nu pot ndeplini aceasta munca, caci dantura nu-i ajuta , dar pot foarte bine sa mestece grauntele uruite. Grul uruit este deci, un aliment foarte nsemnat pentr u cei greu bolnavi si trebuie sa se dea ntotdeauna ca hrana bolnavilor, care nu pot suporta nca pinea de gru uruit. n cazul acesta, faina de gru uruit, mpreuna cu poamele crude, aduce servicii minunat e si daca starea bolnavului se poate nca mbunatati, ntrebuintarea acestor alimente l va face curnd san atos. Sub forma pinii de gru uruit (pine de Graham), cerealele nu mai sunt asa usoare de mist uit ca sub celelalte forme de mai sus. Dar, din toate felurile de pine, pinea de Graham (vezi reteta mai la vale) e cea mai usoara de mistuit. Pentru cele mai multe soiuri de pine nu se ntrebuinteaz a dect miezul alb si fainos al bobului de gru, pe cnd cojile slujesc mai ntotdeauna pentru alte trebu inte. Aceasta preparare a grului da o faina foarte fina, dar orice pine preparata astfel, e deja cu mult mai grea de mistuit, dect pinea de Graham, caci prin lipsa de tarte stomacul se ncuie, de aceea tocmai tartele fac pinea de Graham asa de usoara. 51 diaree

Dar, va voi aduce nca un exemplu luat din natura. Stim cu totii, ca ovazul este o minunata hrana pentru cai. Dar, cteva ncercari ne vor arata nsemnatatea formei sub care trebuie da t ovazul calului, pentru a-i fi de folos. Daca dam calului ovaz amestecat cu paie taiate, forma ac easta e cea mai usoara de mistuit si cea mai hranitoare. Dar daca dam calului ovaz curat fara paie taia te, hrana aceasta e prea grasa. Daca-i dam acum alte cereale, de pilda gru sau secara, fara a mai adauga p aie taiate, mistuirea va arata numaidect, ca aceasta hrana e si mai grasa dect ovazul curat. Dar, greuta tea mistuirii se dovedeste si mai lamurit, daca dam calului ovaz curatit de coji. Calul se ngrasa repede, se leneveste si sufera de ncuiere de stomac. Tocmai cojile sau tartele grnelor usureaza mistuirea. Cu ct bobul are mai multa coj i, cu att e mai usor de mistuit. Dintre toate grnele, ovazul are mai multe coji, de aceea pri este cailor mai mult dect grul sau secara, care au mai putine coji. Cojile sau tartele fac bolul, ca sa zicem asa, mai slab. Ovazul, amestecat cu paie taiate, e mai usor de mistuit fiindca paiele au aproap e aceleasi proprietati ca tartele, adica ajuta sa micsoreze grasimea bolului. n balega cailor gasim parti de coji sau de paie taiate, fara nici o schimbare aparenta. Sa nu credem prin aceasta, cum din nenor ocire fac multi adeseori, ca paiele sunt o sarcina zadarnica pentru mistuirea calului, pe care a r fi mai bine sa i-o luam. Asta ar fi o mare greseala, care ar vatama mistuirea si sanatatea calului. Calul are nevoie tocmai de sarcina asta aparenta, pentru mistuirea lui normala. Cojile sau tartele sunt tot att de trebuincioase ca si miezul bobului. Mistuirea normala e cu neputinta, fara aflarea acestor doua e lemente. Cea mai priincioasa forma pentru mistuire este tocmai aceea sub care natura ne prezinta bobul si numai o minte slaba nu poate vedea lucrul acesta si se apuca sa perfectioneze si sa ndrepteze n atura. Din nenorocire, natura nu e de fel susceptibila la perfectionari. Ori de cte ori omul vrea sa o corijeze, lucreaza n paguba lui. Tot ce e adevarat pentru cal, e adevarat pentru toate celelalte fiinte vietuitoa re, ca si pentru om. Forma sub care omul ia hrana sa, este deci foarte nsemnata. Auzi pe unii spunnd ad eseori: Nu pot sa mistuiesc legumele, caci mi pricinuiesc prea multe vnturi, etc. . Asta atrna foart e putin de legume, dar n mare parte numai de modul de preparare. Sub forma strivita sau sub forma de supa, cum se mannca astazi mai pretutindeni, legumele sunt foarte grele de mistuit si nu trebu ie sa se mire nimeni, ca ele turbura mistuirea. Mai ales sub forma de supa, ele fac foarte rau, caci a jung n stomac fara sa fie mestecate ndestul si deci nu mai pot fi mistuite. Daca, dimpotriva, luam aceeasi cantitate de mazare, pe care am fi mncat-o mai nainte la o mncare sub forma de supa si daca o fierbem su

b o alta forma, cu foarte putina apa, asa ca mazarea fiarta sa nu mai aiba apa si sa pastreze fo rma boabelor naturale, vom mnca abia a treia parte din ce ar fi trebuit sa nghitim sub forma de supa si v om vedea ca aceasta mica cantitate, desi mncata cu coji cu tot, nu ne cade greu si ne ntareste mai mul t dect supa. Dar cantitatea, pe care am putea-o mnca, ar fi si mai mica, daca am ncerca sa mncam leg umele cu coji, n stare cruda. Sub aceasta forma, a treia parte din cantitatea de mai sus, ne-ar aduce cu prisos acelasi folos. Am cunoscut un muncitor, care, silit de mprejurari, nu mncase timp de aproape trei luni, dect un pumn de mazare cruda, pe zi. Omul acesta mi vorbea cu o adevarata placere de a ceasta parte a vietii si staruia mai ales asupra mprejurarii, ca-i trebuiau adeseori ceasuri ntre gi, pentru a muia boabele de mazare n gura, ca sa le poata mesteca. Cu toata aceasta hrana foarte s araca, el ramasese tot asa de sanatos, ca n orice alta mprejurare a vietii sale. De aci se vede lamur it, ca alimentele n starea lor naturala sunt cele mai hranitoare. De aci mai vedem, ca marele princi piu al naturii: a produce cele mai mari efecte prin mijloacele cele mai simple si mai mici , se nfatiseaza si n chestiunea hranei, n chipul cel mai vadit Fiecare va putea deci, de acum nainte, de a-se feri de supra-hranire. Bine nteles, ca nu e cu putinta de a hotar ntr-un mod uniform pentru toti oamenii si pentru toti bolnavii, ce trebuie sa mannce si ct sa mannce, pentru a mpiedica supra-hranirea. Nu se gasesc doi bolnavi, la car e mistuirea sa fie cu desavrsire de o potriva, asa ca niciodata nu se poate hotar de mai nainte cantit atea si forma hranei. Fiecare trebuie sa-si aleaga singur, ce-i prieste mai bine. E de ajuns s a afle numai diferitele grade de mistuire ale alimentelor. Nici asupra procesului de mistuire nu ne da scoala medicala moderna un punct sig ur de reazam. Chiar cele mai minunate descoperiri ale chimiei, care si-au luat drumul lor prin retorte, prin cumpene si prin alte aparate, sunt pentru noua stiinta de vindecare absolut fara nici o nsem natate. Mistuirea este ea nsasi un act de fermentatie n corp. Prin aceasta fermentatie, mnc arurile ce intra n corpul vietuitor se prefac n alte materii cu totul deosebite. Din ele corp ul si nsuseste att ct se

poate nsusi. Toate mncarurile, care prin prepararea noastra sunt influentate n ferm entatia lor, sau a caror fermentatie o mpiedicam noi fie prin sarat, zaharisire sau fierbere, ajung mai grele de mistuit, adica pot fi nsusite mai greu de corp. mpiedicate n nsusirea lor de a fermenta, ele au nevoie atunci de mai multa vreme, pentru a intra n fermentatia neaparat trebuincioasa mistuirii . Cu alte cuvinte, ele stau n canalul de mistuire mai mult dect ar trebui, de unde se naste n corp o stare de fermentatie mai urcata si prin urmare o temperatura mai ridicata. Marea caldura, ce se naste pri n aceasta mprejurare nauntrul corpului, ntareste si nnegreste n cele din urma mncarea macinata n mate. Se stie ca mistuirea ncepe deja n gura, o data cu scuipatul, cu care se amesteca mn carea. n urma, mncarurile ajung n stomac, unde amestecate cu zemurile stomacului, sunt framn tate cu desavrsire. Cu acest chip ele intra deja n fermentatia care le schimba cu desavrsir e. n mate, aceasta fermentatie creste din ce n ce, prin amestecarea mai departe cu alte zemu ri mistuitoare ale stomacului. Aceea ce nu e trebuincios corpului se da iarasi afara prin mat si prin rinichi. Nu rareori observam, ca animalele mistuiesc n scurta vreme o hrana ce ni s-ar parea cu neputinta de mi stuit, oase, pietricele sau bucatele de moloz (cum se gasesc de obicei n pipota gainilor). Daca cercetam excrementele acestor animale, nu gasim nici urma de pietricele sau de oase. n schimb, nsa, obse rvam adeseori la oameni, ca mncarurile ramn uneori n canalul de mistuire opt zile si mai mult. Asta da prilej unei stari de fermentatie neobisnuita. Gazele, ce se dezvolta din aceasta fermentatie si ca re n-au ntru nimic de a face cu constructia corpului, sunt mpinse spre piele, prin care ies sub forma de sudoare sau prin alta parte sub forma de vnturi. Aceste vnturi nu trebuie sa le mpiedicam, n nici un caz, daca nu vrem sa aducem vatamare corpului. Normala e mistuirea atunci cnd excrementele apar ca o masa moale, cafenie deschis a, care, acoperita cu un strat cleios arata si mai lamurit alunecusul feluritelor zemuri cleioase ale corpului. Excrementele trebuie sa paraseasca corpul n forma crnatului, fara sa murdareasca ct usi de putin corpul. Acest lucru l observam la toate animalele sanatoase. Tot asa trebuie sa f ie si la omul sanatos. Matul sezutului este asa de bine construit la capat ca poate da afara excremente le unei mistuiri normale, fara a murdari corpul. Hrtia Klossett (hrtia higienica) este o cucerire a omenirii suferinde. Oamenii sanatosi n-au nevoie de ea. Pe urma, excrementele nu trebuie sa aiba nic iodata un miros greu, neplacut si respingator. n cazul acesta, trebuie sa se fi petrecut n corp o fermentatie mai mult sau mai putin neobisnuita.

n urma acestor lamuriri, pricepem acea stare, pe care o numim ncuierea stomacului, constipatie; mncarurile macinate ramn uscate si tari n matele uscate si nu pot sa mearga nici nco ace, nici ncolo. Fermentatia nsa, merge nemicsorata nainte. Ea lasa masa macinata si uscata sa-si s chimbe forma si nlesneste o dezvoltare foarte mare de gaze, din care pricina gazele ncep sa umble prin corp. Apasarea dinauntru, ncordarea pricinuita de fermentatie le mpinge afara, catre ext remitati si catre piele. Daca cea din urma nu mai functioneaza regulat, materiile straine, sub for ma de gaze, nu mai gasesc nici o iesire si ncep sa se aseze sub piele. n sfrsit, pielea functioneaza s i mai neregulat. Ea dobndeste o temperatura mai rece ca de obicei. Apoi vasele sanguinare, cele mai f ine, sunt att de apasate si astupate cu materii straine, ca sngele sanatos, care singur ncalzeste p ielea, nu mai poate ajunge pna la periferia din afara a corpului. De aci urmeaza, ca pielea capata o culoare palida. De obicei, pielea capata culoarea asa numita: de cadavru (vezi amanunte asupra cloroz ei, la capitolul respectiv), dar asta atrna si de calitatea materiilor straine si a sngelui. Cantit ati mari de materii urinare, n snge, nrosesc pielea, pe cnd ea de obicei si arata starea bolnavicioasa pr in culoarea galbena, cafenie sau vnata. Temperatura de afara mai rece, n opozitie cu caldura d inauntru, ajuta ntarirea materiilor straine adunate sub forma de gaze, care prin apasarea dinaunt ru si raceala din afara sunt strnse si apasate si umplu astfel partea din afara a corpului. Astfel, se na ste acea stare, care schimba formele corpului, si pe care noi o numim ncarcarea cu materii straine. Gr adul ei se poate cunoaste numai prin noua mea diagnoza, adica prin stiinta expresiunii figurii. n acelasi fel se nasc toate durerile de cap, de ochi, de urechi, bolile de creier, bolile mintii si altele. Prin cunoasterea acestui fapt sigur se dezleaga deodata o grea problema n tratarea omenirii suferinde si cu ea se dovedeste zadarnicia si neputinta acelei directiuni medicale, care, n vindecarea bolilor se ntemeiaza numai pe tratamentul local. Daca pielea functioneaza nca bine si daca materiile straine, c e se gramadesc spre ea, pot fi nca date afara, nemistuirea poate fi nca multa vreme ndurata. E vrednic de remarcat aceea ce lumea ntelege astazi prin mistuirea normala. Adese ori ne e dat sa auzim: mistuirea mea e ct se poate de buna, pot sa mannc attea muschiuri, pot sa beau attea

pahare cu vin, fara ca mistuirea sa se turbure ctusi de putin. Toate mi plac de mi nune, am o pofta de mncare zdravana . Toate astea pot fi adevarate, dar tot n felul asta auzi pe unul sp unnd, ca fumatul a zece tigari pe zi nu-l vatama, ca-i priesc de minune. Tot asa se ntmpla si cu ce lelalte pofte pomenite mai sus. Tutunul este si ramne o otrava pentru corp, orict de mult acesta ar ndura nicotina. La nceput, stomacul sanatos se revolteaza ntotdeauna mpotriva fumatului. Abia mai trziu , dupa ce printr-o maltratare zilnica s-a slabit si s-a molesit, nu se mai mpotriveste fuma tului. Corpul caznit nencetat, cu alungarea nicotinei, e vatamat, bine nteles, n mistuirea lui normala. Tot asa e si cu mncarea si cu beutura. Un stomac cu desavrsire sanatos nu ndura cea mai mica hrana nepotrivita. Prin rgire, ngreunare, arsura n gt, si altele, ne arata, ca i se pretinde prea mult. Un stomac mai slabit, ndura n aparenta tot, adica nu mai are putere de a se mpotrivi unei hrane n epriincioase. Cu alte cuvinte, el si-a pierdut simtul natural, instinctul natural. n sfrsit mncarurile pa rasesc corpul fara sa fie mistuite ndeajuns si fara ca corpul sa traga vreun folos din ele. Gradul de hranire al feluritelor alimente se poate dovedi numai si numai dupa pl acerea de mistuire a stomacului si dupa felul cum sunt nsusite de corp, iar nu dupa materii le hranitoare ce contin. Pinea de Graham, poame crude, legume si prajituri de faina, preparate numai cu ap a, fara grasime, zahar si sare, cuprind, dupa cum se stie, mult mai multe materii hranitoare si m ai asimilabile pentru corp dect cel mai bun vin, cea mai scumpa carne, oua sau brnza. Aceste din urma aliment e sunt alcatuite, dupa analizele chimice, din aceleasi materii, din care se compune, n aparenta, co rpul omenesc. Dar pot oare chimistii nostri, cu mijloacele lor nca nendestulatoare, sa masoare si sa taxeze puterea de asimilare a organelor noastre de mistuire, sau pot ei sa hotarasca gradul de mis tuire al fiecarui aliment pentru corpul fiecaruia din noi? Sunt ei mai ales n stare, asa cum sunt, lipsiti de orice mijloace de observare, sa-si nchipuiasca actul de fermentatie al mistuirii, ntr-un corp viu si sanatos? Corpul omenesc e n stare sa-si fabrice singur, din alimentele cele mai simple, cu m sunt cerealele, toate acele materii pe care chimia le priveste ca neaparat trebuincio ase pentru constructia lui. Se poate spune, cu drept cuvnt, ca atta vreme ct mistuirea e normala, corpul are si el nauntrul lui o ntreaga grupa de ramuri de fabricatie, pentru prefacerea produselor sale de mistu ire, precum o fabrica de otet, o fabrica de alcool, o fabrica de zahar, o fabrica de materii colorate, si altele, si toate ntr-un mod asa de perfect ca nicaieri aiurea. Stim, de pilda, cum grauntele de cereale, pe care le mncam n pinea de Graham, dupa ce sunt nmuiate de scuipat si mestecate, se acresc imediat, pe data ce ajung

n stomac. Prin procesul mistuirii, alcoolul, zaharul si asa mai departe, se prefa c, producnd toate materiile hranitore trebuincioase corpului, dar care nu pot fi adevarate si asim ilabile pentru corp, dect numai atunci, cnd acesta si le fabrica singur, prin grauntele de cereale. Acele p arti ale grauntelui care nu pot fi nsusite de corp, sunt date afara ntr-o forma si ntr-o culoare hotarta. Desi multi nu vor sa creada dovezile, pe care le aduc eu, totusi, numarul din ce n ce mai mare al bolilor, nu pledeaza n favorul progresului stiintei medicale. Aceasta ne da si ma sura pentru dreapta judecare a scolii medicale. Cti nu s-au lasat sa fie nselati de nvataturile false a le scolii medicale, cti n-au calcat, n buna lor credinta, legile naturii? Calcarea acestor legi e nsa pede psita! Urmarea naturala e boala si suferinta de tot felul. Nu pot sa nu atrag atentia cititorilor asupra unui fragment dintr-o scrisoare, p e care am primit-o dintr-o tara departata, din Honolulu, de la un misionar entuziast. Iata ce-mi sc rie el, cuvnt cu cuvnt: nainte de a face cunostinta Albilor, indigenii se hraneau numai cu Poi (mncare nati onala din Honolulu, radacina de Taro, care e foarte hranitoare, amestecata cu apa si facut a terci), apoi cu banane si alte fructe si luau ca bautura numai apa curata. Ei traiau, asadar, potrivit cu natura si erau adevarati uriasi, plini de putere si de sanatate. Atunci (asa continua el n scrisoarea sa), venira Albii n tara si nvatara pe indigeni, ca numai carnea da putere si numai bauturile alcoolice, mai ales rachiul, ntaresc corpul. Nu trecu mult si cea dinti vita fu taiata, iar vnzarea rachiului si raspndi inefacerile ei. n tabela istorica Havaieza se pomeneste chiar care era capetenia Havaieza, care la 18 Mai 1819 s-a despartit pe fata de felul de viata de mai nainte. n cele din urma mncarea de porc a ajuns mncare nationala si rachiul, bautura nationala, dar cu ce urmari! Cei mai multi indigen i (Ka-na i) sufera de spuzeala de piele precum si de astma si chiar bolile de sex s-au raspndit foarte mult printre ei, au predispozitii catre lepra, care deja a secerat multi pna acum . Vedem asadar, cum indigenii s-au mbolnavit o data cu schimbarea felului de viata, pe care le-o adusese civilizatia, att de mult laudata. Si acesta e un punct, care ramne un semn de ntrebare, fata cu teoriile de hranire ale scolii medicale moderne. Clima calduroasa a tarilor t ropicale a priit foarte mult bolii, care a ajuns numaidect acuta, pe cnd n clima noastra rece ea se iveste mai nc et, dar cronica.

Reproduc aici o conferinta a domnului E. Hering, presedintele societatii vegetar ienilor din Lipsca, conferinta n care acest orator aduce aceasta dovada ntr-un chip remarcabil. Prin doua organe introducem noi materiile n corpul nostru: prin plamni si prin sto mac52. Natura aseaza o sentinela naintea fiecarui din aceste organe, nasul pentru plamni, limba pentru stomac. Din nenorocire, experienta ne dovedeste, ca aceste sentinele pot fi nselate. Fara ndoi ala, aerul de munte e cea mai buna hrana pentru plamnii nostri si mirosul nostru e cu desavrsire multumi t cnd respiram acest aer. Acela care se misca totdeauna n acest aer curat, nu poate ramne nici o data ceasuri ntregi ntr-o odaie plina de fum, caci mirosul sau l previne la fiece respirare. Dar daca sederea ntr-un asemenea loc se prelungeste, mirosul se slabeste din ce n ce mai mult si sfrseste prin a nu se mai mpotrivi. Mirosul se obisnuieste asa de mult cu fumul, nct ajunge sa-i placa. El se strica, si-i trebuie ctava vreme, pentru a se dezbara de poftele lui ispititoare. Dar fiindca noi respiram de 16 20 ori pe minut, urmarile suparatoare ale introdu cerii directe a materiilor straine se simt foarte repede si judecata trebuie numaidect sa intervi e, cnd mirosul ne tradeaza. Lucrul sta si mai rau cu limba, pe care din nenorocire avem obiceiul sa o corupe m nca din copilarie si de care nu mai suntem siguri la urma. Stim cu totii, cum se poate s trica gustul prin obiceiurile noastre. Totusi e de multa nsemnatate de a nu introduce n corp dect o hrana potrivi ta, caci orice aliment mpotriva naturii cuprinde materii, care nu trebuie sa intre n corp si aduc e germenii bine cunoscuti ai tuturor bolilor. Regimul potrivit cu natura formeaza deci una din p artile esentiale ale noii stiinte de vindecare, fara doctorii si fara operatii. Sa studiem deci aceasta chestiune: Care e dieta potrivita naturii?

De vreme ce nu ne mai ncredem n limba noastra si n mirosul nostru, trebuie sa dobndi m o siguranta n aceasta privinta, prin ajutorul observatiilor si concluziilor exacte. Aceasta chestiune, n toata ntinderea ei, tine de stiintele naturale si o putem dez lega numai prin metoda de inductie, singura admisa de stiintele naturale, adica prin judecata de la un lucru particular la altul general. Pentru asta se cere sa ndeplinim trei conditii principale: 1. sa adunam observatii, 2. sa tragem din ele concluzii, 3. sa facem ncercari. Domeniul de observatie este enorm si nimeni nu poate sa-l studieze n toate partil

e lui. Ne vom multumi deci, cu cteva excursiuni, asa cum am face, de pilda, sa cunoastem flora Germaniei. Domeniul n chestiune, pentru dovedirea unei forme oarecare a hranirii, este asa d e vast ca trebuie sa ne restrngem, pe ct e cu putinta, nca de la nceput, altfel ar trebui sa n e ocupam cu modul de hranire al tuturor fiintelor organice. Pentru a trage concluzii si pentru a d obndi dovezi convingatoare, ne va fi de ajuns sa ne ocupam mai ales, de lumea animalelor supe rioare, care ne intereseaza mai de aproape. mi nchipuiesc ca, sunt cunoscute toate principiile, as upra caror suntem deja ntelesi si care reies limpede din experienta sau care sunt dovedite n chip si gur. Cea dinti privire aruncata asupra fiintelor vietuitoare, ne arata ca ele trebuie neaparat sa se hr aneasca, dar ca sunt marginite n alegerea hranei. Planta, care creste pe pamntul sarat de pe malul mari i, se ofileste si piere nauntrul tarii, planta care creste si se dezvolta pe un pamnt uscat si nisipos, se usuca n pamntul din gradina, planta, care creste n pamntul bogat n huma, se usuca ntr-un pamnt nisipos. Gasim acelasi fenomen, foarte batator la ochi, n regnul animal. Animalele se pot clasa chiar dupa modul lor de hranire. Orice om stie sa mparta mamiferele n carnivore si n ierbivore . Dar aceasta mpartire e asa de superficiala, ca nu ne poate multumi. Privind lucrul mai de apr oape, vedem numaidect, ca trebuie sa despartim insectivorele, de carnivorele propriu zise si ca ierbivorele se mpart n ierbivore propriu zise, si n frugivore. Gasim apoi printre ele un mic numar de o mnivore. Observatia trebuie sa se ntinda n diferite clase, asupra organelor care slujesc la hranire. A ceste organe arata felul de hranire n chip asa de sigur, ca se poate cunoaste chiar dupa scheletul animalu lui. Vom studia mai nti dintii, canalul mistuitor, organele simturilor, care crmuiesc animalul n hranire a sa si n sfrsit hranirea prasilei. Vom ntreprinde deci aceste patru excursiuni n domeniul deja ngra dit si vom alatura observatiunile noastre. Sunt trei feluri de dinti: cinestii, taietorii si maselarii. 52 Introducerea materiilor prin vaccinarea lichidelor este cu desavrsire mpotriva naturii, de aceea are mai ntotdeauna urmari suparatoare

Dintii taietori (incisivi) ai animalelor salbatice sunt foarte putin dezvoltati si nu slujesc aproape la nimic, pe cnd cinestii sunt foarte lungi. Ei ntrec cu mult ceilalti dinti si le tre buie un loc special, n rndul dintilor opusi, pentru a ncapea. Ei sunt ascutiti, netezi si putini adusi. E i nu sunt buni de mestecat, dar slujesc foarte mult, pentru a apuca si a tine prada. La animalele salbatice i cunoastem sub numele de dinti de prada si vedem ca animalele se slujesc de ei tocmai pentr u scopul asta. Dar, pentru a macina carnea, ele se slujesc de maselari, care sunt toti ascutiti. Vrfu rile lor nu se ntlnesc deloc, dar sunt asezati foarte aproape unul de altui, asa ca nu sunt despartiti dect prin fibrele muschiulare. Miscarea laterala a falcilor de jos ar fi suparatoare si de aceea n ici nu e cu putinta la animalele feroce. De aci urmeaza, ca nu pot executa miscarea de mestecare si put em vedea zilnic, ce greu le e cinilor sa farme bucatelele de pine, pe care le nghit aproape fara a le me steca. La ierbivore, dintii taietori sunt foarte dezvoltati. Ei le slujesc sa taie iarb a si plantele. Cinestii sunt de obicei stricati si uneori dezvoltati pentru a sluji de arme, ca la elefa nti. Maselarii sunt lati n partea de sus si smaltuiti numai de o parte. Ei sunt foarte potriviti pentru zdr obirea si macinarea alimentelor. Nu sunt multe frugivore, cele mai nsemnate pentru noi sunt maimutele, a caror con formatie se apropie de aceea a omului. Dantura cea mai uniforma o gasim, la frugivore. Dinti i au aproape aceeasi naltime, numai cinestii ntrec putin pe ceilalti, dar totusi prea putin pentru a slu ji la aceeasi ntrebuintare ca la animalele salbatice. Ei au forma conica, dar trunchiata sus, a sa ca nu pot sa slujeasca de prada. Ei sunt fara ndoiala, destinati pentru o mare munca si se sti e ca maimutele fac gimnastica uimitoare cu acesti dinti. Maselarii acestor animale sunt acoperiti n partea de sus, cu dungi smaltuite si fiindca falca de jos se poate misca foarte mult ntr-o parte si ntr-al ta, activitatea dintilor se aseamana cu aceea a macinatului. E de multa nsemnatate de a observa ca nici un ma selar nu e ascutit n partea de sus si ca nici unul, prin urmare, nu e potrivit pentru mestec area carnii. Asta e cu att mai vrednic de observat, cu ct omnivorele, n rndul carora nu pot fi trecuti cu adev arat dect ursii, au maselari ascutiti si maselari lati. Omnivorele ca si animalele salbatice au dint ii cinesti ncovoiati, fara de care n-ar putea apuca hrana lor animala, dar dintii lor taietori se aseamana cu aceia ai frugivorelor. Cu care din aceste danturi se aseamana dantura omului? Se poate vedea numaidect s i fara osteneala, ca ea se potriveste cu aceea a frugivorelor. Dintii cinesti ai omului nu ating nici o data naltimea dintilor cinesti ai frugivorelor si ntrec foarte putin sau deloc ceilalti

dar asta nu e o deosebire esentiala. Adeseori s-a tras ncheiere din singura aflare a dintilor cinesti, ca si omul e facut pentru hrana animala, dar aceasta ncheiere n-ar fi dreapta dect daca dintii cinesti ai omu lui ar putea sa ndeplineasca acelasi scop ca ai animalelor salbatice si daca am avea cel putin, c a ursii, ctiva maselari potriviti pentru spintecarea carnii. Iata ncheierile ce trebuie sa tragem, din observatiunile noastre: 1-iu dantura omului nu se aseamana deloc cu aceea a carnivorelor, prin urmare om ul nu e carnivor; 2-lea dantura omului nu se potriveste cu aceea a ierbivorelor, prin urmare omul nu e ierbivor; 3-lea dantura omului nu se potriveste cu aceea a omnivorelor, prin urmare nu e o mnivor; 4-lea dantura omului se aseamana aproape cu desavrsire cu aceea a frugivorelor, c are se apropie de om, prin urmare omul este frugivor. Concluzia falsa pomenita mai sus, se trage adeseori si sub forma urmatoare: Dupa dantura lui, omul nu e nici carnivor nici erbivor, el tine linia de mijloc, deci e si carnivo r si ierbivor . Nici nu merita sa ne dam osteneala cu aceasta ncheiere, caci ea cade naintea logicei. Notiunea de: li nie de mijloc e foarte generala si nehotarta, pentru a fi ntrebuintata ntr-o demonstratie stiintifi ca; nu ne putem face o idee hotarta de aceasta notiune, dect n matematica. Sa facem acuma a doua excursiune n bogatul nostru domeniu de observatii si sa ndre ptam atentiunea noastra asupra canalului mistuitor al animalelor. Animalele salbatice au stomacul mic si aproape rotund; canalul lor intestinal e de 3 5 ori mai lung dect corpul lor, socot ind lungimea corpului de la deschizatura gurii si pna la locul unde ncepe coada. Ierbivorele, mai ales c ele rumegatoare, au stomacul foarte ntins si compus: canalul intestinal, e de 20 28 de ori mai lung d ect corpul. Stomacul frugivorelor este putin mai larg dect acela al carnivorelor si are un apendice ca re se poate numi un al doilea stomac. Canalul intestinal al frugivorelor e de 10 12 ori mai lung dect co rpul. n lucrarile anatomice ntlnim adeseori parerea ca matul omului e de 3 - 5 ori mai lung dect corp ul si ca prin urmare, e facut mai ales pentru hrana animala. Asta ar nsemna sa nvinovatim natura de o contradictie grosolana, fiindca a facut pe om omnivor, judecnd dupa dinti si dupa parerea gene rala si apoi carnivor, judecnd dupa conformatia canalului sau mistuitor. Dar aceasta contrazicere aparen ta se lamureste n chipul cel mai sigur. S-a socotit lungimea corpului omului, distanta ntre vrful ca nalului si vrful picioarelor, dar nu s-a tinut n seama ca pentru a fi drept n toate cazurile de com

paratii, trebuia sa se

masoare numai distanta ntre deschizatura gurii si locul unde sfrseste sira spinari i. ncheierea anatomistilor este deci o ncheiere falsa. Lungimea canalului intestinal al omului este de 5 8 metri, 50 centimetri, dupa marimea insului, iar distanta ntre deschizatura gurii si extremi tatea sirei spinarii este de 50 80 centimetri, asa ca mpartind, gasim canalul intestinal aproape de zece or i mai lung dect corpul. Asa ca, pentru a doua oara, ajungem la ncheierea ca omul e un frugivor. Sa facem acum a treia excursiune si sa studiem simturile, care ne ndreapta spre a limentele noastre. Animalele sunt crmuite n hranirea lor mai ales de miros si de vaz, care nt arta n ele dorinta de hrana. Daca animalul salbatec gaseste urma vreunui vnat, ochii lui scnteiaza, i ia urma, apuca prada dintr-o saritura ndrazneata si linge cu lacomie sngele care tsneste, toate as tea l multumesc, fara ndoiala; ierbivorul trece linistit pe lnga celelalte creaturi si daca mprejura ri extraordinare l silesc sa atace o alta creatura, nu e nici o data ntartat de mirosul lui ca sa mannce carn e si nici nu atinge hrana lui, cnd e patata de snge. Mirosul si vazul l ndreapta spre plante si spre iar ba, care se potrivesc cu gustul lui. Observam cu desavrsire acelasi lucru la frugivore, care sunt ndreptate de simturile lor catre fructele copacilor sau ale cmpurilor. Cum se poarta simturile omului? Mirosul si vazul nostru ne poftesc vreodata sa o morm un bou? Copilul, care n-a auzit nici odata de taierea vitelor, dar care a mncat deja carn e, se gndeste el vreodata, vaznd un bou gras: Ce mai bucata pentru mine? . Numai stabilind n spiritul nostru sau n mintea noastra o mpreunare de idei ntre animalele vietuitoare si friptura ce ni se aduce la masa, putem avea asemenea gnduri, dar natura nu le-a pus n mintea noastra. Simturile noastre au adevarata groaza de taierea vitelor si carnea proaspata nu place nici gustului, nici vazului. De ce se zidesc ntotdeauna abatoarele afara din oras? De ce e oprit n multe orase de a transporta carnea n carute descoperite? Poate fi numita carnea o hrana potrivita naturii, daca vazul si mirosul nostru au groaza de ea? nainte de a o mnca, trebuie sa o fac em placuta mirosului si chiar gustului, preparnd-o n felurite chipuri, afara numai daca simtu rile nu sunt prea mult stricate. Mirosul fructelor e dimpotriva foarte placut si nu e numai o ntmplare, c a raportorii expozitiilor de fructe si exprima regulat senzatia lor, prin aceasta fraza stereotipa: ti lasa g ura apa, la vederea acestor fructe! . Pot adauga aici, ca cerealele au si ele un miros placut, desi sl ab, si ca sunt bune chiar crude. Toata producerea si preparatia lor n-are nimic respingator si nu degeaba s-a numit fericit omul de cmp. Asa tragem a treia ncheiere, ca omul prin natura lui e fara ndoiala frugivo r.

Daca n a patra noastra excursiune avem n vedere masurile, pe care le-a luat natura pentru conservarea speciei, observatiile sunt cu mult mai grele. Toate creaturile prime sc, odata cu intrarea lor n viata, o hrana, care nlesneste grabnica lor dezvoltare. Laptele mamei este, fara ndoiala, singurul aliment natural, pentru copilul care se naste. Dar, observam ca foarte multe mam e nu pot sa-si mplineasca datoriile lor cele mai sfinte, fiindca organismul lor nu mai e n stare de a produce hrana copilului. Asta e foarte rau, fiindca copiii pierd, nca din primele lor zile, ade varata masura a impresiunii simturilor, caci hrana artificiala nu poate sa nlocuiasca niciodata cu desavrsire hrana naturala. Observatiunile noastre ne arata, ca femeile avute, care se hranesc mai ales cu c arne, sufar mai adeseori de aceasta lipsa de hrana naturala si de aceea sunt de multe ori nevoit e sa ia doici de la tara, unde se mannca foarte putina carne. De obicei, aceste doici mannca atunci din masa familiei si ele pierd adeseori dupa cta-va vreme conditiile trebuincioase pentru a nlocui pe mama copilului. Pe vapoare se da mamelor, care alapteaza copiii lor, crema de ovaz, caci ttele lor s -ar ntari, daca ar mnca hrana animala, ce se obisnuieste pe vapor. Din aceste observatiuni putem trage ncheierea, ca, carnea nu ajuta dect foarte put in sau chiar deloc, pentru producerea laptelui mamei53. n felul acesta ajungem pentru a patra oara, la ncheierea ca omul e lasat de natura sa se hraneasca cu fructe. Daca ncheierea noastra e dreapta, urmeaza neaparat, ca cei mai multi oameni s-au departat mai mult sau mai putin de hrana lor naturala. Creaturile s-au departat de hrana lor naturala! Asta pare aproape monstruos si cere nca o confirmare. E cu putinta ca alte creaturi sa se a bata tot astfel de la hrana lor naturala si care sunt urmarile? Trebuie sa rezolvam aceasta chestie in termediara, nainte de a urma drumul nostru. Stim bine ca pisicile si cinii se obisnuiesc cu hrana vegetala, dar mai putem da exemple de animale, care se obisnuiesc cu hrana animala. Am avut prilejul de a observa un c az foarte interesant: o 53 Prin asta nu vrem sa pretindem ca orice mama vegetariana poate alapta copilul ei: pentru asta trebuie un anume grad de sanatate, ce nu se poate capata de azi pe mine.

familie crescuse o tnara caprioara, care se mprietenise numaidect cu cinele de casa. Caprioara vedea adeseori pe cine, lipaind supa lui grasa si ncerca ndata sa-i tie tovarasie. La nceput ntorcea cu dezgust capul, ori de cte ori baga limba n supa, dar tot ncercnd, se deprinse, si dupa cteva saptamni, lipaia cu placere supa tovarasului ei. Dupa cteva alte saptamni putea dej a sa mannce carne si n cele din urma i placea carnea mai mult dect hrana ei naturala. Urmarile nu ntrziara de a se arata, caprioara cazu bolnava si muri nainte de a atinge vrsta de un an. Voi ad auga ca aceasta caprioara nu era tinuta nchisa si ca putea sa umble prin gradina si prin padure. Stim iarasi ca maimutele n captivitate se obisnuiesc usor cu hrana animala, dar c a mor de oftica, de obicei dupa un an sau doi. Aceasta se atribuie de obicei climei, dar, deoarec e celelalte animale ale tarilor tropicale se aclimatizeaza foarte usor la noi, putem admite ca numai hra na mpotriva naturii este cea dinti pricina a acestei morti nainte de vreme, aceea ce s-a dovedit prin ncerca rile cele mai recente. E lucru deci sigur, ca animalele pot sa se abata de la hrana lor naturala, si pa rerea ca o mare parte a omenirii a renuntat si ea la hrana ei naturala, cstiga mult n probabilitat e. Dar daca e asa, urmarile trebuie sa fie vazute si pentru noi si trebuie sa se iveasca sau sa se fi ivit deja boli din pricina asta. Daca ntrebam pe oameni sa ne spuna, n constiinta lor, cti dintre ei n-au avut nicio data nevoie de un doctor, cred ca n-o sa gasim dect un numar foarte mic. Si, cti sunt care mor de batrnete? Cazurile sunt asa de rare, ca jurnalele se grabesc ntotdeauna sa le anunte. ntr-ad evar se gasesc foarte putini oameni, care sa n-aiba deloc materii straine n corpul lor. n general populatia de la tara, mai mult frugivora, dar netraind nca ntr-un fel cu totul potrivit naturii, e mult mai fericita n aceasta privinta; daca aerul curat joaca un mare rol, hrana nsa joaca rolul de capetenie. Fara ndoiala, ca reaua stare sanitara a omului atrna si de alte conditii, dar putem recunoaste ca hrana este cea dinti conditie printr-un exemplu luat din lumea animalelor. Animalele din grajduri traiesc n con ditiile higienice cele mai detestabile, ce se pot nchipui. Ele sunt nevoite sa respire necontenit gazele, ce se ridica din excrementele lor si sunt mpiedicate mai ntotdeauna de a se misca n libertate. Trebu ie neaparat ca ele sa fie bolnave si se poate spune ca vita taiata nu e niciodata cu desavrsire sana toasa; dar, cu toate aceste conditii higienice detestabile, nu sunt attea boli printre aceste animale, cte sunt printre oameni, desi acestia se pot ngriji cu mult mai bine, n toate privintele. Pricina d e capetenie este deci, hrana.

Am ajuns n sfrsit, la ultima ncheiere, aceea de a dovedi prin experiente soliditate a concluziilor noastre. Sunt mai ales doua obiectiuni a caror valoare trebuie sa o studiem, n ac elasi timp. Cea dinti este ca omul, a carui organizatie este superioara, nu trebuie sa fie supus acelo rasi conditii ca celelalte creaturi, care-i sunt inferioare, si a doua obiectie este ca printr-o ndelungata n trebuintare a hranei animale, corpul s-a adaptat acestei hrane, aproape n ntelesul teoriei lui Darwin. Aceasta a doua obiectie se submparte n doua afirmari: mai nti, ca genul omenesc a trecut deja prin acest proces de adaptare si apoi ca adultii, cel putin, n-ar putea sa se abata fara primejdie. Toate aceste chestiuni nu pot fi limpezite dect prin experiente si anume prin exp eriente facute asupra copiilor si asupra adultilor. Dar asemenea, ncercari au fost deja facute n mare numar si va voi nfatisa n linii generale rezultatele. Copiii unei mari serii de familii au fost hr aniti fara carne si ntotdeauna mi-am facut o datorie de a observa dezvoltarea acestor copii. Pot afir ma n constiinta, ca aceste ncercari au dat rezultate cu desavrsire favorabile regimului vegetarian. Ac esti copii se dezvolta minunat de bine la fizic si la moral, aproape fara exceptie, dezvoltarea morala e minunata din punctul de vedere al inteligentei, al vointei si al inimii. Asta ma ndeamna sa mai adaug cteva cuvinte asupra educarii morale. Aceasta chestiu ne e ntr-adevar plina de actualitate si zilnic se aud plngeri asupra imoralitatii tiner imii. Dar, care e principalul dusman al moralei? ntrebati pe preotii tuturor religiilor, pe toti fi lozofii si pe toti moralistii. Raspunsul e acelasi: Patimile senzuale . S-a dat multa osteneala pentru a le nabusi, dar s-au ntrebuintat multa vreme mijloace mpotriva naturii, cum ar fi posturile exagerate, sechestrarea n manastiri si altele, dar toate astea fara succes ndestulator. Pedagogul trebuie s a lucreze ca si generalul, care biruieste mai repede si mai sigur dusmanul, mpiedicndu-l de a-si a seza armata n ordine de bataie. ndata ce pedagogul izbuteste sa mpiedice dezvoltarea patimilor s enzuale, a nlaturat deja dusmanul principal al moralei. Un puternic mijloc, pentru acest sfrsit, este o hrana neexcitanta, sau vegetariana. Experientele au dovedit adevarul acestor afirmari si faptul ace sta e asa de nsemnat, ca nu se poate starui ndestul asupra lui.

Potolirea patimilor senzuale si linistea sufleteasca care izvorasc de aci, sunt temelia sigura a unei minunate culturi intelectuale. Orice psiholog stie, ca multumirea e, fara ndoiala , cea mai priincioasa pentru munca intelectuala, pentru limpezimea mintii si a judecatei. Ori, aceasta stare nu poate fi adusa n nici un fel asa de bine, ca prin hranirea vegetariana. Cu toata placerea ce as avea de a urma nainte cu aceste cugetari, trebuie sa ma o presc pentru a nu abuza prea mult de atentia dumneavoastra. Trebuie sa aruncam nca o privire asu pra experientelor facute la adulti. Sunt foarte multi dintre acestia si chiar noi acestia, repreze ntantii regimului potrivit cu natura, suntem subiectele acestor experiente. Rezultatele dobndite de noi le expr imam ct se poate de lamurit, ramnnd credinciosi partizani ai acestui regim. Nu trebuie sa pierdem din vedere, n acelasi timp, ca cei mai multi vegetarieni n-au mbratisat acest sistem dect siliti de boli grele. Dar, daca acesti vegetarieni sunt fericiti de a-si fi recstigat sanatatea lor prin acest regim, nu se poate cere ca ei sa poata fi sanatatea n picioare, multi izbutesc, altii nsa nu. Daca un Teodor Hahn, a fost pe marginea mormntului, pe cnd era de 29 de ani si doctorii i declarasera ca orice vindecare er a cu neputinta si daca el s-a ntremat destul de bine printr-un regim potrivit cu natura si a putut trai nca 30 de ani, experienta a dovedit, desigur, foloasele acestui regim. Esti foarte ciudat impre sionat cnd adversarii ti striga atunci cu un glas triumfator: Uite, n-a trait dect 59 de ani! . n mica sa bros ura ntitulata: Lucruri vechi si noi asupra regimului vegetarian , Alfred von Seefeld a adunat un mare num ar de cazuri interesante, n care doctorii nevegetarieni si prin urmare nepartizani ai sistemul ui, au vindecat si vindeca bolile prin regimul vegetarian. Noua stiinta de vindecare, fara doctorii si fara operatii, a gasit ca hrana neex citanta si potrivita naturii e absolut trebuincioasa pentru orice vindecare radicala. Experienta a do vedit nencetat ca succesele sunt totdeauna mai grabnice, cnd bolnavul urmeaza regimul neexcitant ce l mai riguros. Toti aceia, care nu se pot hotar sa renunte la fierturi si la spirtoase, obtin succese cu mult mai ncet, pentru ca introduc mereu noi materii straine n corp, pe care trebuie sa le dea afara din nou. Aceste persoane nu se vor scapa niciodata de predispozitia lor catre boala. Persoanele aproape sanatoase sunt mai curnd n stare de a ncarca corpul lor cu aceas ta munca, cu toate ca asta nu e niciodata n folosul lor, dar aceia care voiesc sa aj unga sanatosi au nevoie de toata puterea lor de viata pentru a da afara materiile morbide. Hrana mixta, ce se obisnuieste n zilele noastre, ne explica de altminteri, de ce bolile si infirmitatile se ivesc pretutindeni.

Dar acum, o sa ma ntrebati cu mai multa staruinta: Ce trebuie sa mncam, ce trebuie sa bem? . n ce priveste bautura trebuie sa revenim la domeniile noastre de observatii. Nu e xista nici o alta fiinta ca omul, care sa caute prin instinct un alt lichid dect apa, pentru a-si potoli s etea. E de observat ca animalele beau mai bucuros ntotdeauna apa curgatore a rurilor si a praielor dect apa izvoarelor sau apa care izvoraste din stnci; si, ntr-adevar, apa care a fost expusa la soare si c are curge pe pietricele e mai buna dect apa proaspata de izvor. Animalele care mannca o hrana a poasa, beau de altminteri foarte putin, si nsusi omul are rareori sete cnd se hraneste cu fructe; dar, cnd are nevoie de baut, tot apa e si pentru el singura bautura cu adevarat potrivita naturii. A pele amestecate cu siropuri de fructe l invita sa bea mai mult dect trebuie, cel putin atunci cnd sunt foarte z aharisite. Cine vrea, deci, sa se vindece, trebuie sa se margineasca numai si numai la bautura ce ne-a fost harazita de natura si sa nu-si potoleasca setea dect cu apa. Dar, ce trebuie sa mncam? Natura ne-a indicat fructele, deci, aceasta hrana e pot rivita cu natura. Toate fructele arborilor, toate cerealele, toate boabele si toate legume le, care nu dezgusteaza nici vederea, nici gustul nostru, dar care, dimpotriva, magulesc aceste simturi, pot sa ne slujeasca de hrana. Aceste produse ale naturii le gasim n cantitate ndestulatoare n toate tinutu rile si n toate zonele, cel mult daca lipsesc n regiunile de gheata. Dar aceste regiuni nu sunt d eloc lasate pentru a fi locuite de oameni, de aceea locuitorii acestor regiuni sunt degenerati la fizic si la moral. Aceste daruri ale naturii trebuie sa le mncam n starea lor naturala, pe ct e cu put inta, lucru ce nu putem face ntotdeauna, din cauza numeroaselor degenerari (mai ales a dintilor) la care am fost supusi. Dar, trebuie sa ne ferim, pe ct e cu putinta, de toate suplimentele si de toate extractele artificiale, caci orice hrana concentrata e mpotriva naturii, deoarece natura nu ne-o arata nicaieri. Trebuie de asemenea, sa ne ferim de sosurile picante si chiar de zahar si de sar e, pe ct e cu putinta. Fierberea alimentelor se face astazi, mai ntotdeauna n mod gresit. Se arunca de ob icei apa, care a servit la fiertul legumelor si care cuprinde o mare cantitate de materii hranitoare si apoi se mannca legumele care au pierdut taria lor principala. Acesta e un procedeu cu des avrsire gresit

Trebuie sa fierbem legumele cu ct se poate mai putina apa, sau ntr-o oala cu aburi , lasnd nauntru toata apa cu care a fiert. Puteti gasi toate mncarurile acestei diete n cartile de bucatarie vegetariana. Dar, ar fi o greseala de a crede ca fiecare din alimentele, care sunt n aceste ca rti, pot fi recomandate bolnavilor. Acela care are o mna bolnava nu poate lucra n chip normal, tot astfel, stomacul bolnav nu poate sa mistuiasca n chip normal. Ne arata el nsusi ce poate f ace. ndata ce se ivesc rgieli, ngreunari, vnturi, acrimi sau o neregularitate oarecare, e semn ca bol navul a mncat prea mult sau a mncat ceva care nu trebuia sa mannce. Bolnavul va gasi numaidect ac eea ce-i face bine, daca se observa cu de-amanuntul. Daca o mesteca bine, pinea de gru uruit va fi pentru el, la nceput, tot ce poate fi mai bun, daca nu o va mai putea suporta, va putea sa mannc e chiar cu multa nlesnire gru uruit, caci el nu se poate nghiti dect atunci cnd e nmuiat cu desavrsire e scuipat, asa ca bolnavul nu se poate teme, ca va mnca prea mult. Chibzuiala n mncare este de cea mai mare nsemnatate pentru bolnavi, dupa alegerea alimentelor potrivite. Hrana cea mai pot rivita e vatamatoare, daca se mannca mai mult dect trebuie!! Vom nsira aci ca aliment pentru bolnavi arpacasul de ovaz, pe ct se poate neprepar at, sau preparat foarte ngrosat, cu ct mai putina sare si lapte proaspat nefiert. De altmi nteri, laptele nu trebuie sa se ia dect proaspat, iar nu fiert. Dar, trebuie sa ne ncredintam mai nti ca n-are miros respingator, ca nu e rau la gust si ca nu pricinuieste neplaceri. Daca are aceste defecte, nu e bun pentru hranire. Sa nu se creada, ca laptele se face mai bun prin fierbere. Laptele fiert e cu mult mai greu de mistuit, caci fermenteaza mai cu greu si materiile nesanatoase nu sunt nimicite prin fierbere, ci ele ramn dimpotriva n lapte ca si mai nainte. Laptele fiert nu ajuta dect foarte putin la hranire si ce l mult ngrasa pe om, dar el nu poate ntari bolnavul. Se pot mnca fructe proaspete dupa masa. Pentru a v aria putin hrana, cu toate ca asta nu e de trebuinta, vom nsira: orezul, arpacasul, grisul, etc., c are se pot prepara mai bine, adaugnd legume verzi, conopide, anghinare sau fructe uscate n cuptor, care l e da un gust placut. Omul sanatos, sau aproape sanatos, poate alege multe alimente si se va nc redinta de asta frunzarind chiar si doar una din cartile de bucatarie vegetariana. Dar, pentru a nlatura orice nentelegere, va voi mai reaminti ca cei greu bolnavi s i, mai ales cei care mistuiesc cu greu, nu trebuie sa mannce dect hrana cea mai simpla, aceea pe c are trebuie s-o mestece, adica gru uruit si fructe. Nu e ngaduit de a tine socoteala de gustul lim bii, dect numai dupa ce sanatatea s-a ndreptat.

Dar, ce lucru e bun? , o sa ma ntrebati. De unde vine placerea mncarii? Ea izvoraste din farmecul, pe care alimentele l exercita asupra nervilor limbii. Acest farmec se a seamana cu farmecul obisnuit si ne place, daca se potriveste cu acest farmec cunoscut. Acest farmec poate fi putin mai mare, prin exceptie, si atunci ne da o placere d eosebita. Dar daca acest farmec mai mare se iveste adeseori, sfrsim prin a ne obisnui cu el si farme cul deosebit dispare. De aceea, ndata ce ne am obisnuit cu placerile rafinate, ele ne dau ntocmai atta pl acere, ca placerile simple si ieftine de alta data, care mai aveau avantajul de a nu zgudui nervii c u o furie nefolositoare, pentru a le face o impresie placuta. Sa va mai reamintesc nca urmarile pomenite la nceputul acestei conferinte? O hrana mpotriva naturii a ncarcat corpul omenesc cu materii straine, hrana potrivita naturii n-ad uce asemenea materii n corp, cel putin atunci cnd e bine mistuita si cnd nu e luata peste masura. Daca iz butim a da afara materiile straine, regimul potrivit naturii ne da garantia ca vom putea trai san atosi, daca nu vom neglija cu desavrsire si celelalte conditii higienice. Sfrsesc exprimnd dorinta ca, conferinta de astazi,sa invite pe fiecare a cerceta s i a ncerca, ca sa se poata cunoaste din ce n ce mai mult, n popor, ce mare binefacere e un regim potrivit naturii, pentru fiecare om n particular, pentru familia si pentru natiunea ntreaga.

Pine de Graham Instructiuni pentru a prepara o pine buna de gru uruit Probata de Louis Kuhne de la 1868. pine de Graham54.

Pentru a face doua pini mijlocii, se ia 1 g de gru uruit sau orice alte graunte u ruite (n tarile tropicale, porumb uruit cu faina de gru, sau orez uruit si altele) si se pune ntro strachina, varsndu-se litri apa rece si amestecndu-se amndoua bine. Apa rece o socotesc mai folositoare dect cea calda, caci experienta dovedeste, ca apa calda face pinea sa fermenteze mai usor dect apa rece si pinea ajungnd astfel putin mai usoara, pierde din gust si din puterea ei de hranir e. Aluatul se mparte dupa aceea n doua parti de o potriva55, se formeaza din fiecare o pine lungueata, se aseaza fiecare pe o lespede de tigla uscata si presarata cu faina de gru uruit, apoi se potriveste bine suprafata pinii cu apa si se aseaza fiecare pine cu lespedea ei pe un ghiveci de flori, n cuptorul bine ncalzit. n cuptor nu mai trebuie sa fie altceva dect pinea, n timpul ct se coace. Caldura cuptorului trebuie sa fie ntretinuta egala, printr-un foc bun, dar nu pre a tare. Dupa o jumatate de ceas, n care timp nu trebuie sa se deschida cuptorul, se ntorc pinile cu fata spre fundul cuptorului. Dupa o alta jumatate de ceas se observa, daca coaja de deasupra e deja destul de tare si atunci se ntorc pinile cu partea de jos n sus, caci de obicei sunt nca moi dedesubt. Pinile trebuie sa se coaca, pna cnd suna a gol, cnd lovesti cu degetul n mijloc. De o bicei mai trebuie nca o jumatate de ceas. Atunci se poate sti cu siguranta, ca pinea e destul de coapta si coaja nu e prea tare.

Supa de gru uruit Instructiuni pentru prepararea supei de gru uruit. ntr-o farfurie de supa se amesteca, n putina apa rece, o lingura plina de gru uruit , pna cnd se face ca un fel de terci. Se varsa acest terci n apa care fierbe si se lasa sa fia rba nca cteva minute,

amestecnd-o nencetat. Sare si unt putin, sau chiar deloc. Supa aceasta are un gust minunat, daca e presarata cu stafide marunte.

Instructiuni pentru alegerea unei hrane potrivita cu natura. Dimineata: pine de gru uruit si fructe, sau supa de gru uruit cu pine, sau arpacas d e ovaz cu fructe si pine. Lapte, numai nefiert. La prnz: daca se ia supa, sa fie bine ngrosata, sau mncari fainoase, fierte pna s-au ngrosat, de orez, arpacas, gris, arpacas de ovaz numai cu apa si ceva unt, poate si cu pu tine fructe, sau/si legume: mazare, bob, linte, toate proaspete si fierte numai cu putina apa pna se n groase si cu putina caprilema si maghiran, sau orice alta leguma, dupa tara si dupa sezon; compot sa u fructe proaspete, pine de gru uruit. Seara: pine de gru uruit si poame (crude sau coapte), sau supa ngrosata de faina sa u de gru uruit, cu pine si fructe.

Cteva retete simple de bucatarie

54 Toti aceea care sunt fara familie si care n-au bucatarie, se pot sluji de apa ratul ce l-am construit de curnd, cu ajutorul caruia oricine si poate coace pinea lui de Graham, caci aparatul acesta se ncalzest e numai cu spirt ca si oalele aparatului meu de bai de aburi. Pinea se coace n acest aparat n trei sferturi de ceas si e de calitate minunata. 55 egale

Varza rosie cu mere Se taie n felii subtiri si lungi, o capatna maricica de varza rosie si se opareste pe jumatate, cu putina apa fiarta (ca la o ceasca); pe urma se adauga 4 6 mere acre, taiate n fel ii rotunde mici, putina sare si putin unt. Apoi se oparesc toate acoperite, pna cnd nu mai ramne apa (chiar fara sare si unt sunt gustoase). Pentru trei persoane.

Varza alba cu patlagele rosii Se taie si se fierbe, pe jumatate, o varza alba n acelasi fel ca varza rosie, apo i se adauga o jumatate de ceasca de bulion de patlagele rosii, sau 4 10 patlagele rosii, dupa marime, trecute prin sita, ceva sare si unt, precum si 6 8 cartofi cruzi, curatati de coji, taiati nu mai n doua, asezati deasupra si opariti, fara a se amesteca mai departe. Aceasta mncare e, de asemenea, gustoasa chiar fara unt si fara sare. Cine n-are p atlagele rosii sa ia caprilema. Reteta pentru 3 persoane.

Spanac cu cartofi Spanacul se curata si se spala de mai multe ori, se toaca si se opareste cu foar te putina apa, ceva unt si sare si ctiva cartofi cruzi. Daca mai ramne putin sos, se mai adauga o lingura de gru uruit.

Varza nemteasca cu arpacas de ovaz Varza se curata si se taie n bucatele, se spala si se pune la foc cu apa, cam la doua cesti. ndata ce e putin moale, se amesteca ceva sare si unt si o jumatate de ceasca de arpaca s de ovaz, apoi se fierbe, pna cnd arpacasul se umfla.

Morcovi cu cartofi 5 8 morcovi (dupa marime) se taie n bucatele si se oparesc, cam cu o ceasca de ap a, apoi se aseaza deasupra 6 8 cartofi cruzi, curatati de coji si taiati n doua si se fierbe cu ceva sare si unt. Are gust chiar fara sare si unt. Reteta pentru 3 persoane.

Gulii cu cartofi

O gulie galbena mai mare se taie felii, se opareste cu 1 1 ceasca apa, se adauga ceva sare si unt si apoi se opareste bine, mpreuna cu 6 8 cartofi cruzi curatati Are gust chia r si fara sare si unt (trei persoane). Mncarea aceasta si cea precedenta, pot fi fierte la un loc si at unci capata un gust minunat.

Orez cu mere Se piseaza 1/4 de g. orez si 4 8 mere taiate felii, peste care se adauga 4 cesc ute cu apa. Se obtine astfel un terci gustos. Ceva sare si unt se poate adauga, cu toate ca nu e nevoie; (trei persoane).

Mncare simpla de orez Terciul de orez de mai sus se amesteca cu 125 g stafide marunte si se coc toate la un loc, ntr-un vas presarat cu unt si cu coji de pine pisata.

Fasole cu patlagele rosii Cu o seara mai nainte, se pune n apa rece, ca sa se moaie, un sfert de g fasole s i dimineata se aseaza la foc cu atta apa, ct trebuie sa acopere boabele. ndata ce s-au nmuiat, se a dauga ca la 1/2 ceasca bulion de patlagele rosii sau 5 10 patlagele rosii trecute prin sita, cev a unt si sare (cu toate ca e gustoasa si fara acestea) si se lasa sa stea n cuptorul cald al masinii, 1 2 ceas uri. Daca va mai avea zeama, se adauga nca o lingura de gru uruit, ca sa se ngroase. Cui nu-i plac patlag ele rosii, sa ia maghiran. (Ajunge pentru doua persoane)

Bob cu mere Se scot atele de la bob, se farma fiecare bob, se fierbe n apa, apoi se adauga mer e acre sau crude, taiate felii, patrunjel taiat sau ceapa, precum si ceva sare si unt. Daca mncarea e nca zemoasa, se mai pune si gru uruit, pentru ngrosare.

Linte cu prune Un sfert de g de linte se pune de cu seara n apa, apoi se fierbe cu vreo 30 de p rune n putina apa, pna cnd seaca de tot. Se poate adauga si ceva sare si unt, cu toate ca nu e n evoie; (trei persoane).

Mnatarci cu cartofi Mnatarcile se taie n bucatele, se spala si se oparesc, adaogndu-se patrunjel sau pu tina ceapa taiata. Se adauga ceva sare si unt si sosul se ngroase cu doua linguri de gru urui t. Cartofii se coc cu coaja, se curata, se taie n bucatele si se amesteca cu sosul. Apoi se coace nca od ata totul la un loc si se mai lasa sa stea cald, ctava vreme.

Salata de sfecle rosii Sfeclele rosii se spala si se coc n cuptorul masinii, pe o lespede de tigla. Apoi se curata, se taie n bucatele si se prepara cu zeama de lamie.

Salata de laptuci Salata de laptuci se curata, se spala si se prepara cu ceva untdelemn, zeama de

lamie (nu esenta) si cu putin zahar, dupa placere.

Salata de cartofi cu mere Ctiva cartofi copti cu coaja se curata si se taie n felii. Apoi se taie iarasi n fe lii subtiri cteva mere acrisoare si se amesteca toate la un loc, cu ceva untdelemn si zeama de lami e.

Mazare sau linte n forma cea mai usoara de mistuit Se pune de cu seara n apa, mazarea sau lintea necuratata. A doua zi, se varsa ntro oala, dar asa ca apa sa nu treaca mult peste boabe. Se fierbe cu ceva sare (ct se poate mai putina) si maghiran. Mazarea sau lintea se fierbe apoi pna seaca de tot. n felul acesta mazar ea si lintea si pastreaza forma lor potrivita si sunt mai hranitoare si mai usoare de mistuit de ct daca s-ar slei sau s-ar adauga untura.

Galuste de cartofi Se fierbe un g de cartofi de Brasov (fainosi), apoi se lasa sa se raceasca, n ur ma se rade pe razatoare. Doua franzelute se taie n bucatele si se prajesc n unt apoi se amesteca cu un ou, cu cartofi rasi pe razatoare si cu ceva faina de gru uruit sau alta faina. n urma se formeaza cu mna galuste rotunde de marimea unui mar. Apoi se tavalesc prin faina (de gru uruit sau alta f aina) si se fierb vreo 10 minute n apa n clocote. Dar, sa se bage de seama, sa nu se topeasca galustele. n urma se adauga orice sos de fructe, chiar sos de ceapa sau de unt. Pentru 2 persoane.

---------

Partea a doua Bolile de nervi si bolile psihice Insomnia originea, natura si vindecarea lor.

Pricina uniforma a tuturor bolilor ne da si pentru bolile de nervi, ca si pentru bolile mintii, temelia nestramutata. n veacul nostru, veacul al nouasprezecelea, care nu s-a numit pe ne drept veacul bolilor nervoase, acestea din urma se ivesc sub mii de forme. Lumea si bate capul cu numi rile lor, cerceteaza natura, cauta sa cunoasca pricina nasterii tuturor acestor boli, pentru ca n cele din urma sa poata ajunge la un tratament, pe ct e cu putinta mai nimerit. Nervozitatea, neurastenia, nevralgia, hipochondria, histeria, nebunia, bolile mi ntii si paralizia au ajuns n timpul nostru cuvinte la ordinea zilei, afara de multe alte simptome nerv oase, care ntemeinduse pe aceeasi temelie, pot fi alaturate pe lnga bolile de mai sus. Odata cu aparitia acestor simptome nervoase, care dau foarte mult de gndit, se iv esc mereu alte forme exterioare noi. Aceste forme exterioare nu alcatuiesc nsa, n orice caz, un p unct singur de reazam pentru adevarata cunoastere a naturii tuturor bolilor acestea. Daca exami nam nsa, starea launtrica a celor patimasi (suferinzi) de aceste boli, gasim ntotdeauna o nemultu mire launtrica, o tulburare launtrica; bolnavii de nervi simt inconstient si nehotart boala, fara a putea gasi pricina ei, fara a voi sa marturiseasca chiar boala. Vedem, de pilda, ca unul e peste fire de vorbaret, pe cnd altul se deosebeste pri ntr-un mutism exagerat sau printr-o tacere particulara. Multi sufera de insomnie, altii dau do vezi de o activitate febrila si neobosita, sau dimpotriva, de o lenevire nestapnita. Unul e chinuit nencetat de gnduri de sinucidere, fiindca se crede de prisos si e d ezgustat de toata lumea; colo vedem un milionar, care e chinuit zilnic de grija traiului si e pretutindeni urmarit de acest gnd. Unora le tremura tot corpul, altii sunt dimpotriva, paralizati de tot corpul, sau numai de partea asta sau cealalta, ori de cutare sau cutare membru. Aci se adauga manifes tatiile nesfrsit de felurite si, adeseori, contrazicatoare ale maniei si ale nebuniei, a caror forma cea mai primejdioasa e paralizia56. Vedem apoi, ca aceste boli mpiedeca pe oameni, mai mult sau mai puti n, n exercitiul

normal al functiunii lor. Unul e adus de bolile nervoase n asa hal, ca nu mai poa te fi stapn pe membrele lui, pe cnd altul nu mai poate fi stapn pe gndurile lui, pe manifestarile vointei si ale gndurilor lui. Daca vom observa sutele de bolnavi de nervi, abia vom gasi doi, al e caror simptome exterioare sa fie cu desavrsire aceleasi, asa de felurit se manifesta aceste boli . Nu e deci, de mirare, daca aceste simptome asa de felurite n-au putut da scolii medicale moderne un pu nct de reazam sigur, pentru adevarata cunoastere, pentru adevarata numire si vindecare a bolilor de n ervi. Administrarea doctoriilor n-a putut aduce n toate bolile acestea nici usurare, nici vindecare, chiar daca s-a obtinut o paralizie (linistire) trecatoare a nervilor. E foarte mare greseala, aceea de a crede ca nsasi doctoria lucreaza, nu e doctori a, ci corpul care lucreaza ntr-un fel sau altul si care cauta sa se scape de materiile straine vatamatoare. n anume caz si manifesta printr-un spor de activitate intentia vadita de a se scap a cu forta de otrava ce e vatamatoare, asta se ntmpla ori de cte ori doctoriile sunt administrate n doze asa de mici, ca nu pot paraliza nca organismul. Dar, la luarea dozelor mari (alopatice) a otravurilor doctoricesti, se arata urmele lamurite ale paraliziei. Cu acest chip se paralizeaza si sfortar ile de vindecare ale corpului (boli acute) si semnele exterioare ale bolilor lui cronice. Asa se lamu reste cum aceste boli dispar pentru ctava vreme si reapar iarasi mai trziu, daca sunt tratate n mod alopa tic. La nceput sunt nabusite prin paralizia nervilor, n urma, dupa ce slabiciunea corpului a trecut, reapar iarasi. Otravuri medicale tari, luate n doze mari, paralizeaza corpul asa de mult, ca moare, n doze mai mici paralizia aceasta n-aduce moartea, ci doar o vatamare a ntregului organism. 56 catatonia

De aceea eu sustin, ca multe boli de nervi sunt provocate chiar de medicamente, care la nceput au fost ntrebuintate pentru vindecarea unei boli usoare. Cnd medicamentele sunt ad ministrate n doze si mai mici, paralizia corpului se transforma, n aparenta, ntr-o stare contrarie. Printr-o sfortare grabnica, corpul cauta sa se scape de otrava si lupta cu o sta ruinta disperata, pentru nlaturarea acesteia. Dar asta nu e dect un nceput al paraliziei lui si nimic mai mult. ntruct priveste vindecarea acestor boli de nervi, stiinta, att de laudata a scolii medicale moderne, sta cu minile n sn si aproape nu stie ce sa faca n fata lor. Odata sfatuies te schimbarea aerului, alta data distractii prin calatorii sau alte asemenea parigorii57 nevat amatoare. Chiar daca aceste mijloace ar fi de vreun ajutor trecator, de fapt, nsa, ele dovedesc si mai lamuri t ca scoala medicala de astazi cunoaste nca foarte putin pricinile si natura acestor boli. Dar, neputinta acestei scoli se arata la lumina zilei, cnd e vorba de tratamentul acestor boli, caci adeseori marturiseste ca nu poate face nimic. Aceasta marturisire cinstita a celor mai ilustri reprezentanti ai ei, e f acuta de nevoie; aceasta nsa, nu ajuta, n orice caz, pentru a ridica n ochii lumii aceasta metoda de vindeca re. Aceea ce era nepriceput si cu neputinta scolii medicale si reprezentantilor ei, s-a lamurit s i s-a facut cu putinta prin noua metoda, fara doctorii. Rapoartele mele asupra vindecarilor, precum si scris orile originale de multumire si de recunostinta ale unui mic numar din bolnavii mei vorbesc mai lam urit si mai doveditor dect orice alte demonstratii stiintifice si teoretice. Sa-mi fie deci, ngaduit de a ma margini aici asupra ctorva puncte esentiale. Fiecare stie, ca sunt doua feluri de nervi n corpul omenesc, unii care sunt supus i vointei noastre, altii care, independent de vointa noastra, ntretin activitatea respiratiei, mistu irii, si circulatiei sngelui. Daca pretind acum, ca toate bolile, pricinuite prin ncarcarea corpului cu materii straine, sunt si boli nervoase, o sa li se para multora ciudat n primul moment. Lucrul sta astfel: oric e boala, care s-a dezvoltat, nu se baga de seama dect atunci, cnd stnjeneste ntr-un fel oarecare corpu l si mintea noastra, n functiunile lor normale sau cnd le pricinuieste dureri. Dar asta presup une ntotdeauna o stare de boala destul de naintata, care acum din fericire se poate cunoaste usor si lamurit prin ajutorul stiintei expresiunii figurii. Stim iarasi, ca nu se poate nchipui o boal a, fara aflarea materiilor straine n corp. Dar, orice gramadire de materii straine n corp nimiceste nu numai diferitele organe, dar tot asa de mult si nervii, care sunt legati cu organele sau cu partile corpului n carcate, sau cu nervii, care ntretin functiunea lor regulata. Tocmai prin faptul, ca aceste conducatoare de nervi se

mbolnavesc, simtim si noi boala. Observatorul superficial e crmuit n judecata lui n umai de nervii, care sunt supusi vointei insului si de bolile care ating numai organele, ce stau sub controlul permanent al nervilor supusi vointei noastre. Si, pentru a vorbi de acele boli, care mpiedeca respirarea, circulatia sngelui si mistuirea noastra, trebuie sa spunem ca ele se baga de seama cu mult mai greu si mai ncet. Si la aceste boli sunt tot nervii atinsi de boala, care ne fac sa simtim aceste suferinte. Acesti nervi nu sunt supusi vointei noastre, totusi de activitatea lor normala atrna si functionarea regulata a organ elor nesupuse vointei noastre, precum plamnii, inima, stomacul, rinichii, intestinele, besica58. Niciod ata nu vom putea simti o tulburare de mistuire, o boala de rinichi, de besica, de inima, de plamni si de s tomac, nainte ca nervii corespunzatori sa fie si ei asa de mult ncarcati cu materii straine, ca activitat ea lor regulata nu mai e cu putinta. Fiecare din bolile de mai sus cuprinde deci, totdeauna, n sine, aceeasi boala de nervi, asa ca o tulburare a mistuirii e cu neputinta fara o tulburare a nervilor mistuirii. Dupa cum v-am apus mai nainte, mistuirea normala este cea dinti conditie pentru pa strarea sanatatii corpului, caci ati vazut doara, ca toate materiile straine nemostenite nu ajung n corp, dect printr-o mistuire nendestulatoare. Orice boala si cu ea orice boala de nervi, tre buie deci, atribuita unei mistuiri turburate, sau mostenirii genetice. Dar, asta e si pricina comuna a tut uror bolilor. Cnd corpul are destula putere de viata, ncearca printr-o boala acuta (criza de vindecare) a se scapa de materiile straine. Cnd, nsa, corpul nu mai are atta putere de viata, se ivesc acele cazuri de boli cronice (latente), care nu se sfrsesc niciodata, ci, cel mult, si schimba forma si care, n cele din urma, ating ultima lor dezvoltare trista n bolile de nervi si bolile mintii. Bolile nervoase nu sunt altceva dect suferintele cronice (latente) ale corpului, oricare ar fi simptomele lor. 57 Mngiere, consolare 58 vezica urinara

n toate bolile nervoase, ca si n toate celelalte boli, observam, ca un semn batato r la ochi, sau ivirea frigului, sau o caldura ridicata. Dar, din conferintele mele precedente r ezulta ca acest frig si aceasta caldura nu sunt dect urmarile unor friguri launtrice. Dupa toate acestea, ajungem la ncheierea nsemnata, ca orice boala nervoasa nu e si ea dect tot o stare cronica (latenta) de friguri nauntrul corpului. Daca pretind acum, ca bolile nervoase au aceeasi pricina ca varsatul, pojarul, scarlatina, anghina difterica, sifilisul s i altele, trebuie, prin urmare, ca acelasi mijloc prin care tratam cu succes aceste boli sa vindece si bolile ne rvoase. Si, de fapt, am dovedit aceasta n practica mea, n sute si mii de cazuri, certificate de rapoartele de vindecare cuprinse n ultima parte a acestei carti. Aceasta expunere ne da acum un punct de reazam sigur si solid pentru a determina natura, origina si vindecarea tuturor bolilor nervoase si nu mai stam nepriceputi si nes tiind ce sa facem, ca scoala medicala moderna n fata acestor boli. Acela, care se pune din punctul meu de vedere, care arunca o privire asupra nenu maratelor boli si trece n revista mpartirile si sectiunile lor, va ntelege ca numai acela poate cu prinde cu o singura privire ntregul sir de boli, care le priveste dintr-un punct de vedere nimerit. D ar, acela care vrea sa lupte mpotriva lor, fara a le cunoaste natura si fara a avea acea privire agera, care e cea dinti conditie, pe care trebuie s-o aiba orice general, nu va avea, desigur, nici un succes. Dar, a cela care ar voi sa nvinga cu aceasta armata, numind pentru fiecare divizie un general, care sa lupte n voia lui, fara a cunoaste si fara a vedea mersul operatiunilor, ar fi sigur ca va fi biruit. Tot asa e si cu specialistii scolii medicale moderne. Specialistii stiintei medicale trebuie neaparat sa conduca ace asta stiinta spre ruina si spre o discreditare din ce n ce mai mare. ntr-adevar, cum ar putea un specialis t sa contribuie la progresele unei stiinte, cnd, nesocotind cea dinti conditie pentru cunoasterea nat urii si a legilor ei, nu studiaza si nu trateaza dect o parte din marele tot, fara sa tie socoteala de leg atura fiecarei parti cu acel tot? Pentru noi, toti specialistii stiintei medicale si-au trait traiul. Numai acela care ntelege bine natura, ca un mare tot uniform si indivizibil, numai acela poate judeca, cum trebuie, to ate simptomele ei, numai acela se poate folosi de legile ei. De cte ori natura ne arata una si aceeasi mat erie, sub formele cele mai felurite si cele mai deosebite, care sunt numai rezultatul diferitelor tempe raturi! Va voi observa numai, cum avem prilejul de a vedea aproape zilnic, apa sub formele cele mai deo sebite, precum: gheata, zapada, grindina, apa lichida, ceata, aburii, norii, si cum aceasta dive

rsitate de forme atrna numai de temperatura. Vedem si la boli, cum cele mai felurite forme ies dintr-o materie uniforma. Astfel, natura ne arata adeseori fenomene formate n chip deosebit, cu toate ca ele au ies it toate dintr-una si aceeasi materie. Legatura uniforma a acestor fenomene ne ramne ascunsa, fiindca a vem vederea prea scurta si nu putem pricepe actiunea uniforma sau unitatea naturii. Dupa cum stiinta medicala sta cu minile n sn n fata bolilor nervoase, tot astfel dia gnoza ei e nendestulatoare n fata acestor boli. n multe cazuri, scoala medicala nu e macar n st are de a cunoaste bolile nervoase. Cti bolnavi n-am tratat eu, care cautasera pretutindeni aiurea scaparea lor, nainte de a veni sa-mi ceara sfatul, ca la cea din urma scapare a lor. Toti bolna vii acestia erau dovezi vorbitoare si vii de nedestoinicia scolii medicale n acest domeniu. Multi bolnavi fusesera declarati cu desavrsire sanatosi de doctori, boala lor nu trebuia sa fie dect nchipuita, pe cnd e u puteam dovedi numaidect, ca ajutorul noii mele diagnoze, stiinta expresiunii figurii, marea ngra madire de materii straine n acesti bolnavi. Toti bolnavii nervosi, tratati de mine, au remarcat si mi-au comunicat cu ce repeziciune neasteptata se facusera bine prin tratamentul meu, si ca mbunatatirea starii lor se simtea n acelasi timp cu alungarea materiilor straine. n metoda mea, orice bolnav vede de slusit, n fiecare zi, roadele muncii sale prin alungarea zilnica a materiilor straine. Cine a constata t aceste alungari si s-a simtit mai bine, nu se mai ndoieste o clipa, ca aplicarea acestui tratament e de cel mai mare folos pentru corp. Dar, diagnoza mea asigura pentru totdeauna reprezentantilor procedeului meu, un loc de frunte n stiinta de vindecare, caci numai prin aceasta diagnoza se poate determina cu sig uranta orice boala nervoasa, si se poate observa n acelasi timp, vreme de ani de zile, dezvoltarea t uturor acestor boli, cu multa vreme nainte ca bolnavul nsusi sa aiba cea mai mica idee.

Bolile mintii Tot ce am spus mai sus, se aplica si la bolile mintii asa de temute. Scoala moderna medicala nu cunoaste nici natura lor. Alienatia mintala nu izvora ste din cauzele pe care le admite ea, ci numai si numai din ngramadirea materiilor straine de ani de zile, care atinge n bolile mintii si n paralizia progresiva un grad ce nu mai poate fi vindecat, n cel e mai multe cazuri. Dupa cum am spus mai nainte, aceasta ncarcare latenta nu s-a produs dect prin tulburarea progresiva a mistuirii, n urma unui regim mpotriva naturii, sau, cu alte cuvinte, n urma felului de viata, ndepartat din ce n ce mai mult de natura. Daca nu toti oamenii sunt loviti de bolile mintale, n urma unui regim mpotriva naturii, asta e din pricina, ca ncarcarea cu materii straine se face n fel urite chipuri la toti oamenii, si ca boala mintala nu e pricinuita, dect de anumite ncarcari cu totul ho tarte, afara numai, daca materiile straine nu sunt date afara cu vremea, pe cnd celelalte stari de bo ala latente, care se deosebesc de aceste ncarcari, dar care sunt de o potriva de grave, aduc la urma u rmei alte stadii de boala hotartoare. Progresele nencetate ale civilizatiei n-au alta vina, n aceste mpr ejurari, dect ca silesc pe oameni de a se departa de natura si de a lucra mpotriva legilor ei nest ramutate. Dar cea mai mare vina cade asupra masurilor higienice opuse legilor naturii si recomandate d e scoala medicala moderna, precum si asupra parerilor ei gresite. Scoala medicala moderna e de vin a, ca astazi se evita apa, ca vatamatoare sanatatii si se nlocuieste cu: bere, cu vin si cu ape alcooli ce, gazoase sau minerale. n felul asta, multi fumatori au ajuns adevarate cosuri de fabrici si mu lti bautori adevarate butoaie cu bere. Ce rezulta de aci? Moleseala corpului si somnolenta. Nu e de de ci, de mirare, ca nervii adormiti trebuiesc mereu ntartati prin excitante noi. Pe lnga asta, trebuie adaugat a n cele mai multe cazuri si sederea nesanatoasa n locuinte nchise sau n fabrici prea pline. E lucru cunoscut ca, la tara, unde populatia traieste nca n cea mai strnsa legatura cu natura si munceste totdeauna n aer liber, unde toate vitiurile civilizatiei si masurile hig ienice absurde ale scolii medicale moderne n-au patruns nca de tot, bolile mintii sunt aproape necunoscute. Ele se ivesc cel mult la copiii de betivi, care au fost procreati n stare de betie sau ntr-o stare de veselie provenita din betie. Copilul procreat ntr-una din aceste stari, mosteneste o ncarcare ce provoac a mai trziu o boala de minte sau o alta boala grea, deoarece copilul e ntotdeauna o copie credincioas a a alcatuirii trupesti a parintilor lui. Prin multele bauturi alcoolice se pune n sarcina corpului atta m unca de mistuire, nct nu-i mai ramne nici o putere pentru alta activitate. Aceasta lamureste cu prisos,

acea oboseala peste masura de mare si acel somn adeseori nenatural n care cad toti betivii, cta vreme stomacul lor se munceste nca cu mistuirea bauturilor mpotriva naturii. Apasarea asupra creierului si gazele, ce se dezvolta n corp, n timpul acestui proces de mistuire si de fermentatie, pricinuies te tulburarea mintii la betivi. Copilul procreat n stare de betie sau de chercheleala, e aproape ntotdeaun a atins mai trziu de o boala mintala, afara numai daca nu moare nainte, ca nedestoinic de viata. Oricum s-ar manifesta boala mintala, fie ca ar izvor dintr-o ncarcare de materii s traine mostenite sau dobndite, ntotdeauna va avea aceeasi pricina, adica o mistuire anormala. Orice boala mintala izvoraste deci, din pntece. Cu ct omul traieste mai simplu si mai natural, cu att s e simte mai sanatos si mai fericit. Asa se explica, de ce negrii n timpul robiei lor, care i silea sa traiasca simplu si cumpatat si sa munceasca mult, erau scutiti de boli mintale. Aceste boli s-au ivit printr e ei, ndata ce au primit, prin liberarea lor, odata cu foloasele libertatii si otrava civilizatiei moderne. E cunoscut ca femeile sufar mai putin ca barbatii de boli mintale. Pricina trebu ie cautata n faptul, ca ele traiesc, n general, mai cumpatat dect barbatii si ca de obicei nu se dedau nici la fumat, nici la bauturi alcoolice. La femeile alienate e, mai n toate cazurile, o ncarcare de mate rii straine, mostenita, care a adus boala mintala. Observam la multi alienati ca boala mintala e adeseori precedata sau nsotita de u n spor de activitate intelectuala sau fizica, sau de aptitudini cu totul speciale, lucruri ce ramn pentru scoala medicala moderna, adevarate enigme. ncarcarea progresiva a corpului si n special a creierului, exercita ani de zile o presiune tot mai mare asupra creierului si deci asupra ce ntrelor nervoase, din care izvoraste, n primul rnd, un spor anormal de activitate a acestor organe. Aceasta a ctivitate se manifesta n felurite chipuri, cum am aratat deja la bolile de nervi. Corpul si mi ntea trec nencetat de la o ocupatie la alta, fara a gasi vreodata o stare de liniste si de multumire. Aceas ta activitate anormala se manifesta adeseori, ca aptitudine speciala n timpul scolii si nceteaza ndata ce cop ilul a ajuns la maturitate. De aceea copiii precoci sfrsesc adeseori asa de rau.

Dispozitia catre boli mintale se observa la toti aceia, care au, mai ales, o ncar care de materii straine n spate, ncarcare ce ataca foarte mult nervii abdomenului, sira spinarii s i nervus simpathicus. Daca aceste materii straine nu sunt date afara prin boli acute, aceste friguri a scunse pot produce o stare de boala cronica, care atinge cel mai nalt grad n boala mintala. Nu trebuie sa uitam ca si bolile acute au tulburari de spirit, adica o necunostinta nsotita de delir, care se ives te deodata si dispare tot astfel dupa cum apasarea dinauntru a materiilor straine e mai mult sau mai putin mare. De altminteri, observam adeseori si la alienati momente de luciditate perfecta mai mult sau mai putin lunga, cnd apasarea materiilor straine e pentru ctva timp mai mica. Momentele lucide dispar n data ce apasarea materiilor straine e mai puternica. Paralizia progresiva59 e un grad si mai naintat al bolii mintale. Daca presa, n ca litate de organ al scolii medicale moderne, spune ca paralizia progresiva loveste mai cu seama oame nii cei mai sanatosi si cei mai puternici , asta dovedeste ntr-un chip stralucit ct de putin e n st are scoala moderna de a cunoaste adevarata sanatate. Noi am facut deja un pas nainte, caci s tim ca o boala asa de grava ca paralizia progresiva, nu se poate ivi asa deodata, ca diferitele ei grade pot fi observate, cu multa vreme nainte, de catre initiatii stiintei expresiunii figurii si ca, prin u rmare, nu poate fi niciodata vorba, ca oamenii cei mai sanatosi sa poata fi loviti de alienatie mintala. Pentru a vindeca bolile mintale, trebuie a nlatura numaidect ncarcarea de materii s traine. Am izbutit a vindeca, prin metoda mea, un anumit numar de alienati si am dat astfel dovada victorioasa de adevarul afirmarilor mele. Iata urmatorul raport cules din practica mea. nsotita de parintii ei, ma vizita ntr-o zi, n orele de consultare, o fata de vreo 2 3 ani, care suferea de multi ani de alienatie desavrsita si care pricinuia parintilor ei o necontenit a grija si mhnire. ngramadirea materiilor straine la aceasta fata era favorabila, asa ca putui a ncur aja pe parintii ei sa faca cel putin o ncercare cu tratamentul meu. Bolnava era ntr-o asa stare, ca nu p utea sa faca singura baie si ca mai mult mama-sa era nevoita sa-si ia aceasta sarcina. Abia dupa 4 sa ptamni, starea ei se mbunatatise asa de mult, ca nu numai ca putea sa faca singura baile, dar nici nu se murdarea. Dupa o jumatate de an, ea putea fi numarata printre persoanele sanatoase ale familiei e i. Aceasta vindecare asa de grabnica fusese cu putinta numai fiindca bolnava era de stul de favorabil ncarcata de materii straine si mistuirea ei putu sa se ndrepteze ncetul c u ncetul si apoi fiindca bolnava nu era furioasa, ci destul de apatica si reculeasa, ceea ce perm ise aplicarea

tratamentului meu. n multe cazuri, unde ngramadirea materiilor straine nu este asa de favorabila si u nde starea bolnavilor nu ngaduie nicidecum aplicarea metodei mele, boala mintala nu se mai p oate vindeca. Nu rareori mi s-a ntmplat sa vad alienati, care nici nu voiau sa auda de vreun fel de baie. Boala mintala fiind o perioada finala, ca oftica, trebuie sa nlaturam boala ct mai e timp. Aceas ta era cu neputinta alta data, fiindca nu se cunosteau mijloacele potrivite si se vedea boala prea trziu p entru a mai putea fi vindecata, dar astazi cnd stiinta expresiunii figurii ngaduie de a observa, cu ani de zile nainte, aproprierea bolii mintale si cnd metoda mea este mijlocul cel mai sigur de a depa rta aceste dispozitiuni de boala, putem privi fara neliniste bolile mintale cele mai temute. Dar, deoarece bolile mintale sunt privite pna astazi ca nevindecabile, va voi cit a nca un caz de interes general, fiindca si astazi sunt probabil multe persoane n aceeasi stare. E vorba de un caz foarte grav de paralizie progresiva, cu baza sifilitica. Bolna vul mistuia rau de mai multi ani. Mistuirea lui se strica din zi n zi, n urma ocupatiunilor obositoar e pentru mintea lui. Nici un leac nu putea sa-l vindece de aci nainte. Dupa sfatul mai multor doctori se du se n Iulie 1892 la baile din W., unde bau o apa minerala foarte tare. Dar apa aceasta l obosi asa de mult, ca starea lui deveni ngrijitoare, caci nu mai stia ce spune. Patru doctori, cei mai celebri din B., or donara, dupa o lunga consultatiune, frictiuni cu mercur, care nu fura facute dect de doua ori. Bolnavu l era ntr-o asa stare ca repeta numai ntrebarile medicilor, fara a putea sa raspunda la ele. Orice nadejde de vindecare fiind pierduta bolnavul fu trimes la Viena, n cercetarea vestitului alienist M. Acest d octor declara ca bolnavul era atins de atrofia creierului cu baza contagioasa si de paralizie progresiva s i ca va trebui dus n curnd la balamuc. Despernd cu desavrsire de bolnav, el ordona iodul, de care nsa bol navul nu facu uz. Dupa sfatul unul prieten, parintii adusera fara ntrziere pe bolnav la Lipsca, pentru a-l supune tratamentului meu. Bolnavul nu scotea o vorba, la nceputul curei era cu desavrsire apatic si parea ca n-aude ntrebarile ce i se adresau. Nu mai putea sa-si faca trebuintele naturale c a celelalte persoane. 59 boala Alzheimer

Corpul functiona fara a fi supus ctusi de putin vointei. Baile derivative cu fric tiuni si regimul natural, adusera o mbunatatire foarte grabnica. Mistuirea se ndrepta dupa 3 zile. Dupa 8 zi le, bolnavul si venise n simtire si-si recstigase graiul. Din acest moment starea bolnavului se ndr epta din zi n zi si vindecarea desavrsita fu dobndita dupa 8 saptamni, fara sa lase urma de paralizie p rogresiva. Aceste doua rapoarte de vindecare, dovedesc ntr-un chip stralucit pricina uniform a a tuturor bolilor. Daca boala mintala n-ar fi avut aceeasi pricina ca simptomele de boala deja mentionate, ea n-ar fi putut fi niciodata vindecata prin acelasi mijloc, cu care se pot vindeca si t oate celelalte boli.

---------

Bolile de plamni. Pneumonia60. Oftica61. Asthm62. Pleurezia63. Lupus64

Acel caliu ngrozitor, care bntuie astazi omenirea cu atta furie si secera oameni de toate vrstele si de toate meseriile, boala de plamni, oftica65, da nca mult de lucru stii ntei medicale. Nici o boala nu e mai raspndita astazi ca bolile de plamni si, mai ales oftica, n d iferitele ei stari si simptome. Formele acestor boli asa de grozave sunt asa de felurite, ca nu se gasesc doua, care sa semene una cu alta. Unul se vaeta de respiratie greoaie, asthma66; altul se vaet a de dureri de cap, un al treilea de rea mistuire, un al patrulea nu simte nimic, pna cnd cu 14 zile naint e de a fi dus la cimitir, e lovit deodata de pneumonie, un al cincilea nu observa iarasi nimic, pn a n clipa, cnd l loveste un atac galopant si e dus la groapa dupa cteva zile. Un al saselea sufera , dupa parerea lui, de caria oaselor, pe cnd el n realitate e bolnav de oftica67. Multi bolnavi de plamni simt dureri n umeri; altii au dureri de ochi si de urechi, care ascund adevarata pricina a bolii, la multi bolnavi, bolile gtului, catarurile68 de bronsita, guturaiul nfundat si altele, ascund bolile de plamni; la altii se ivesc dureri necontenite de picioare, rani deschise la picioare sau sub solduri, lupus69 si p ecingine70, care nseala pe cei neinitiati n stiinta expresiunii figurii, asupra adevaratului sediu al ace stor boli. Ceea ce e caracteristic la cea mai mare parte din bolnavii de plamni, e gura mai mult sau mai putin deschisa, att ziua ct si noaptea n timpul somnului, pentru a respira mai repe de. Aceasta se lamureste prin faptul ca prea marea caldura dinauntru cere necontenit aer curat, pentru a racori corpul. Plamnii au functiunea de a curati nencetat sngele corpului, prin introducerea aerul ui curat. Daca ngramadirea materiilor straine n plamni nu mai ngaduie acestor organe de a cura ti ndeajuns sngele, materiile acestea straine, n loc de a fi date afara, ramn, la nceput n cantit ate mica, apoi se strng din ce n ce mai multe si se adauga la celelalte materii straine din corp, da r, lucrul acesta petrecndu-se n plamni, binenteles ca organul acesta e cel mai ncarcat de materii stra ine. Urmarea e ca, toata masa sngelui ajunge anormala si ca se naste o caldura mistuitoare naun trul corpului. Aceasta prea mare caldura dinauntru pune plamnii ntr-o stare de inflamatie cronica

cangrenoasa. Partile cangrenizate se prefac n tesuturi inerte, care sunt date afara prin tuse. Cu drept cuvnt domneste astazi o spaima nemarginita pentru bolile de plamni, caci scoala medicala moderna nu poate sa le cunoasca, dect dupa ce ele au atins deja un stadi u, la care interiorul plamnilor e deja devastat, ea le cunoaste atunci prin mijlocul auscultatiei, dar diagnoza aceasta e nendestulatoare si putin sigura, atunci cnd vindecarea aproape nu mai e cu putinta . Din nenorocire, stadiile anterioare ale bolilor de plamni sunt necunoscute pna acum scolii medical e moderne, fiindca diagnoza ei imperfecta nu e de ajuns pentru cunoasterea lor. E, de asemenea, cu neputinta de a restabili un plamn distrus prin vestita tuberculi na si tot astfel chirurgia va da chics n ncercarile ei, de a departa cavernele plamnilor. Nu e absolut nici un mijloc de a cumpani cu desavrsire procesul de distrugere al plamnilor, afara, numa i daca nu vom da ndarat pe acelasi drum, actul acesta de distrugere, care s-a alcatuit putin cte pu tin, de ani ntregi. Prin procedeul meu s-a izbutit, n sfrsit, de a da ndarat procesul bolii. Lucrul cel mai n semnat la tratarea tuturor bolilor de plamni, este cunoasterea din vreme a stadiilor anterioare aces tor boli, ce se pot vedea cu ani de zile nainte si chiar din copilarie, prin stiinta expresiunii figu rii. De aceea, aceasta noua 60 Boala provocata de o infectie virotica sau bacteriana, care se manifesta prin inflamarea tesutului pulmonar 61 Tuberculoza pulmonara; ftizie 62 astma boala caracterizata prin accese repetate de sufocare, prin respiratie g rea si prin nevoia intensa de aer 63 Stare patologica constnd n inflamarea pleurei, nsotita de secretie abundenta de lichid 64 Boala de piele manifestata prin leziuni care distrug tesuturile; tuberculoza a pielii 65 Tuberculoza pulmonara; ftizie 66 Boala caracterizata prin accese repetate de sufocare, prin respiratie grea si prin nevoia intensa de aer 67 Tuberculoza pulmonara; ftizie 68 Inflamatie a mucoasei unui organ, nsotita de secretie abundenta 69 Boala de piele manifestata prin leziuni care distrug tesuturile; tuberculoza a pielii 70 Boala contagioasa a pielii manifestata prin eruptii, care, uscndu-se, provoaca mncarime si formeaza o crusta, care apoi se cojeste, lasnd pete albicioase

diagnoza e nepretuita pentru cunoasterea bolilor de plamni. Fireste, aceasta cuno astere din vreme a bolilor de plamni e destul de indiferenta scolii medicale, fiindca nu poate nca vi ndeca sau mpiedica stadiile posterioare al ofticei. Cele dinti stadii ale bolii sunt stari, de care bolnavul n-are nca cea mai mica idee. De aceea, e de multe ori greu de a convinge asemenea bolnavi asupra p rimelor faze ale bolii de plamni. Asa mi s-a ntmplat o data, cnd am prevestit dintr-un simtamnt de caritate, pe o tnara fata frumusica si n aparenta foarte sanatoasa, care se gasea n serviciu la mine, s punndu-i ca e greu bolnava de plamni si ca trebuie sa se supuna tratamentului meu, altfel va muri pr obabil ntr-un an. Servitoarea aceasta se supara, asigurndu-ma, ca era sanatoasa tun si ca n-are nev oie de cura mea. Tacui si i repetai cu 4 luni naintea mortii ei nca o data acelasi avertisment, nsa t oate ostenelile mele fura zadarnice. Trei luni mai trziu, ea cazu la pat si dupa 4 saptamni fu secerata de atacul galopant. Aceasta ntmplare si multe altele m-au facut sa vad, ca nu e ntotdeauna bine de a at rage luarea aminte a oamenilor asupra dispozitiilor lor catre anumite boli si ca e mai bine sa asteptam pna ni se cer sfaturi, caci stiinta expresiunii figurii e nca prea noua si multi nca nu pot pricepe adevarul ei. Prin aceasta stiinta fiecare e n stare de a nlatura din vreme toate bolile, asa ca rare ori va putea fi lovit de o boala asa de seceratoare ca oftica. Dupa aceste explicatii generale, sa trecem la originea si la pricina tuturor bol ilor de plamni. Aceste boli sunt toate, fazele extreme ale altor simptome de boala anterioare, m ai ales ale bolilor organelor genitale, sau n linie directa, adica ntr-unul si acelasi individ, care a suferit la nceput de vreo boala de organe genitale sau de o alta boala, nainte de a fi atins la plamni, sau chiar n linie indirecta, adica printr-o dispozitie transmisa prin mostenire copiilor. Aceasta se ntmpla cnd parintii au fost atinsi vreodata de bolile organelor genitale sau de alte boli, care n-au fost vi ndecate cu adevarat, ci numai nabusite n corp de medicamente si care se gasesc n stare cronica si ascunsa n tata, sau n mama, sau chiar numai ntr-unul din parinti si care s-au transmis generatiei noi, ivindu-se la copil ca dispozitii catre scrofule71 sau oftica, caci produsele generatiei sunt totdeauna rezultatele ntregului organism, adica, o chintesenta72, care are exact aceleasi proprietati, ca subiec tul n chestie si care transmite aceste proprietati. Am observat, mai ales, ca scrofulele se prefac tot deauna mai trziu n oftica si ca scrofulele sunt totdeauna o faza anterioara a ofticei. Se poate ved ea deslusit, ca tnarul corp scrofulos are destula putere pentru a da afara materiile straine si pentru a le tine departate de organele cele mai nobile, dar, aceasta putere de viata se pierde ncetul cu ncetul si apoi, n oftica, e incapabila de a vindeca descompunerea organelor interne de catre materiile strai

ne. E absolut cu neputinta, ca oameni cu adevarat sanatosi sa poata fi atinsi de orice fel de oft ica, ndata ce sunt ncarcati de materii straine, chiar daca au inspirat orict de multi bacili de oftic a. Cine e initiat n teoria mea asupra ncarcarii si fermentatiei, stie ca trebuiesc temperaturi launtrice foa rte ridicate, pentru dezvoltarea ofticei, fiindca bacilii de oftica nu se pot dezvolta dect la tempera turi ridicate, aceea ce a dovedit scoala moderna dupa mari osteneli. Dar aceste temperaturi launtrice, rid icate la un grad anormal, nu sunt cu putinta dect n starile de ncarcare mostenita de la mai multe ge neratii, sau cnd omul traieste asa de mult mpotriva naturii, ca organismul ntreg se ruineaza n scurt a vreme. Lucrul de capetenie, e de a lamuri, ca toate bolile de plamni, ca si toate celela lte boli, izvorasc din pntece, adica dintr-o mistuire foarte slabita. Daca, ntr-adevar, e o pricina e reditara n cele mai multe cazuri de oftica, nu trebuie sa ne nchipuim, ca distrugerea directa a plamni lor a nceput odata cu intrarea materiilor straine, ci numai ca o dezvoltare foarte slaba, foarte de licata, si foarte putin rezistenta a plamnilor n raport cu celelalte organe, stare produsa prin mostenire la urmasi si care face din acest organ slabit sediul special al materiilor straine. Apasarea din launtr u face ca sa se depuna materiile produse n corp, n urma mistuirii nendestulatoare, materiile straine se as eaza, mai ales pe organele care se mpotrivesc mai putin si acestia sunt plamnii. Este deci de cea ma i mare nsemnatate pentru toti aceia, care sunt dispusi prin mostenire catre bolile de plamni, de a putea sa nlature, n urma, orice ncarcare de materii straine. Ati vazut, n dezvoltarea teoriei friguril or, ca pricina tuturor bolilor trebuie cautata n pntece, mai ales n cazurile de boala care sunt, ca sa zic em asa, faza extrema a bolilor acute si latente. Daca acest fapt e nca putin priceput de multi , aceasta vine, binenteles, de acolo, ca aproape nimeni nu cunoaste adevarata valoare a unei mist uiri normale si mai ales fiindca cei mai multi oameni nu stiu sa deosebeasca mistuirea normala de mi stuirea anormala. Cei mai multi cred, ca daca alimentele introduse n stomac trec prin corp fara piedeca , e deja o mistuire 71 Inflamatie a ganglionilor limfatici la bolnavii de scrofuloza 72 Parte care constituie esentialul a ceva

normala, dar putini stiu, ca actul mistuirii este un act de fermentatie, care se face n conditii si n temperaturi foarte deosebite, ca o singura temperatura bine hotarta poate aduce o mistuire desavrsita, pentru organismul de care e vorba, si ca orice abatere de la aceasta temperatura pricinuieste tulburari. nsasi scoala moderna nu cunoaste dect foarte putin acest d omeniu cu deosebire nsemnat. Cu ct actul de fermentatie al mistuirii e mai normal, cu att si hranirea insului n chestie e mai desavrsita. Asa se lamureste de ce unii oameni sanatosi, n-au nevoie dect de foart e putine alimente simple si gasesc n ele destula putere si stimulent de putere de viata, pentru a p utea trai pe cnd alte persoane atinse de boli iau adeseori portii enorme de bucate delicate, fara a tr age din ele vreun folos deosebit pentru corpul lor, pe care, astfel, l silesc sa lucreze asa de mult, ca cea mai mare parte a timpului e nedestoinic de orice alta munca, mai ales de o munca care cere starui nta. Sunt astazi foarte multi oameni, care mor de foame fiziceste si intelectualiceste, cu tot felul de hranire ct mai ngrijita pe care cred ei ca l practica. Toata lumea se mira atunci si zice de o astfel de per soana ca: nimic nu-i prieste . Asa mi se ntmpla zilnic, sa vad persoane, care mncau de trei ori mai mult na inte, dect dupa tratamentul meu si care cu toata hrana asa zisa, cea mai datatoare de puter e (carne, vin, bere, oua, etc.) ajungeau din ce n ce mai incapabile de munca, pe cnd dupa o ntrebuintare destul de lunga a tratamentului meu, cnd mistuirea lor se mbunatatise mult, ei mncau de trei ori ma i putin ca nainte si nu luau dect hrana neexcitanta si usoara de mistuit, care le ntarea trupul si m intea lor. Mii de bolnavi, care au ncercat asupra lor nsisi, aceasta primenire a sanatatii lor, sunt si ramn pentru totdeauna marturii vii de falsitatea prescriptiilor scolii medicale moderne, car e se ocupa cu deosebire de consumarea carnurilor si a altor alimente si bauturi, ntartnd organele si ajutnd ast fel ntr-un chip nemaiauzit la mbolnavirea organelor mistuirii. Aceeasi pricina, care face sa moara asa de repede de oftica maimutele din gradin ile noastre zoologice, fiindca nu mai au aceeasi hrana ca n tarile tropicale, aceeasi pricina le mbolnaveste imediat de oftica. Frigul, ce s-a nvinuit pna acum, nu ajuta aceasta boala, dect att ca actu l de fermentatie al mistuirii se face mai ncet si mai greu n temperaturile scazute si mai cu deosebire , cnd animalele nu pot sa primeasca nici hrana, ce le-a fost harazita de natura. Atunci influenteaz a n chip vatamator asupra sanatatii lor, doi factori deodata. Am avut adeseori prilejul de a observ a maimutele n diferitele faze ale sanatatii lor, dupa ce sosisera la noi si am putut stabili cu ajutorul noii mele diagnoze, ca mistuirea se strica nainte de a se ivi alte boli. Acelasi lucru e si cu noi oamen

ii, cu singura deosebire, ca mprejurarile ne sunt mai favorabile noua, fiindca ne-am aclimatizat si ca nu lucr am mpotriva mistuirii noastre, dect printr-o hrana nepotrivita si un fel de viata absurd. Vedem adesea, la bolnavii de plamni, ca, corpul nu se mai poate hrani, cu toate mn carurile cele mai alese si ca, dimpotriva, se usuca printr-o prea mare caldura din launtr u. Valoarea hranitoare nu atrna att de mult de compozitia alimentelor; ea nu sta att de mult nici n faptul ca alimentele contin sub forma de extract tot felul de materii hranitoare; aceasta valoare atrna n prim ul rnd de gradul de mistuire a alimentelor. Dar, cine are de a face cu bolnavii, stie foarte bine ce deosebita e puterea de mistuire a insilor si mai ales a bolnavilor. Cnd corpul e deja foarte mult ncarcat de materii straine, plamnii sunt cu deosebire n primejdie, din pricina ntinderii si volumului lor, caci materiile, care se ngramadesc spre cap, sunt adeseori nevoite sa-si croiasca drum prin plamni. Acesti a din urma odata ncarcati, ajung adeseori depozitul de capetenie al materiilor straine, care nu ma i ncearca sa ia drumul spre cap, ci ramn n plamni. Cnd actul de descompunere al plamnilor se iveste, cele dinti parti care sunt distru se, sunt vrfurile plamnilor. Asta vine de acolo, ca materiile straine ale corpului ncearca, n prefacerea sau fermentatia lor, sa se ridice mereu n sus. Se stie, ca vrfurile plamnilor se sfrsesc la umeri; n timpul fermentatiei, materiile se raspndesc n sus, n cele mai departate vrfuri ale plamnilor si, cum ele nu pot merge mai departe din pricina umerilor, ce le stau n drum, tocmai aceste vrfur i sunt expuse faptelor celor mai dezastruoase ale acestei fermentatii si multor frecari. Asa s e lamureste pricina acelor dureri de umeri si acelor junghiuri, pe care bolnavii de plamni le simt adeseori, cu mult nainte de a fi plamnii distrusi. Dupa aceste lamuriri, sa trecem acum la origina nodurilor tuberculoase. Alcatuir ea si origina nodurilor tuberculoase, sunt absolut aceleasi ca ale nodurilor hemoroidale si ca nceroase si ca ale tuturor celorlalte noduri ale corpului, pna la bubitele cele mai nensemnate. Pentr u descrierea mai amanuntita a pricinilor care produc aceste noduri, trebuie sa o luam mai de depa rte.

Am spus deja, mai nainte, ca un corp sanatos are pielea calda si umeda, pe cnd bol navii cronici au adeseori pielea uscata si moarta, n tot corpul, sau n anume locuri. n cel dinti c az, corpul are nca destula putere de viata pentru a da afara toate materiile vatamatoare, n cel de-a l doilea caz el a pierdut aceasta putere. Multe din materiile destinate pentru a fi date afara, ramn atunci nauntrul corpului si alcatuiesc astfel dispozitia catre boli. Multi vor fi bagat de seama, ca anumite persoane au, la anumite timpuri ale anului, n chip periodic, abcese la sezut, la gt, sau pe brate. Persoan a n chestie simtise multa vreme nainte o greutate n tot corpul, care disparea ndata ce spargea abcesul, caci dupa ce trecea aceasta criza, bolnavul se simtea iarasi ca nou nascut si mult mai bine d ispus ca nainte. Sa studiem acest fapt mai de aproape si sa urmarim originea acestui abces. Observam mai nti pe locul unde se formeaza abcesul, ca pielea se ntareste si se roseste putin cte putin, cu zile si saptamni nainte. Locul tare se ntinde n urma, se ridica din ce n ce mai mult si formeaza, n sfr sit, n piele, un nod gros si tare, care se roseste si se umfla din ce n ce mai mult, pricinuind du reri foarte mari. Pielea se trage de toate partile mprejurul nodului si produce dureri, mai ales n miscari. ndata ce abcesul a atins cel mai nalt grad, se nmoaie putin cte putin, n urma se sparge si se goleste. Materia morbida trebuincioasa pentru formarea acestui abces e astfel, data afara din corp. Acest fapt nu e deci, altceva, dect o alungare a materiilor straine din corp. Dar, daca observam aceste fenomene asupra unor anumite persoane, e nevoie sa stim de ce nu le vedem la toata lumea. Am spus dej a, ca acelasi lucru l observam n privinta sudoarei, pe care unii o au cu belsug, iar altii deloc. Am ar atat deja, ca asta atrna de gradul de putere de viata al diferitelor persoane. Tot asa e si cu abcesul. Cn d corpul dispune nca de o mare cantitate de putere de viata, el da afara, sub forma de abcese, materi ile straine, pe care nu le poate da cu desavrsire afara prin organele lui de secretie. Dar, cnd corpul nu mai dispune de o asa mare putere de viata pentru a provoca si ndura asemenea crize, fie din cauza unei slabiciuni produse de medicamente, fie din cauza unei slabiciuni ivite n timpul crizei, fie n sfrsit, din cauza unui fel de viata mpotriva naturii, ce se ntmpla atunci cu materiile straine destinate pentru a provoca abcese? Contractarile si ngramadirile au loc atunci ca si la abcese, dar corpul nu mai ar e destula putere de viata pentru a mpinge aceste contractari pna la piele si pentru a le da afara printr-un abces. Se formeaza atunci, acele locuri tari, care nsotesc ntotdeauna aceste contractari, dar ele sun t fara dureri si se prefac n urma n noduri tari sau moi; dar, puterea de viata ne mai fiind ndestulatoa re pentru a ispravi acest act, el ramne neispravit si de aci nainte avem un nod n locul unui abces. Ace ste noduri nu sunt deci, altceva, dect abcese nedezvoltate, adica materii straine ngramadite, pe care

nsusi corpul le strnge la un loc, n anumite cazuri. Cnd corpul are nca multa putere de viata, el mpin ge aceste noduri pna sub piele si atunci le putem simti si vedea la gt si chiar pretutindeni aiurea, caci ele se ivesc adeseori n numar mare. Dar, cnd puterea de viata e nendestulatoare, pentru a aduce aceste noduri pna la piele, nodurile se formeaza chiar nauntrul corpului si le gasim n pnte ce sub numele de noduri hemoroidale, tuberculoase si canceroase. Diferitele noduri se alcatuiesc n corp, ntr-un fel necunoscut pna aci. S-au facut mereu pna aci ncercari zadarnice de a lamuri origine a acestor noduri. Dovada acestor afirmari nu se poate avea dect n practica. Daca vom izbuti prin vreun mijloc oarecare sa ridicam puterea de viata a corpului, vom observa numaidect o schimbar e a nodurilor. Deja de mai nainte s-au observat asemenea alcatuiri de abcese n timpul tratamentului cu apa. Puterea de viata a corpului e ndestul de ridicata prin acest tratament, dupa cum s-a dovedit si de vechea metoda naturala, pentru a ngadui corpului sa ispraveasca actul nedezvoltat al alcatuirii abceselor, din care rezulta nodurile. Aceasta este lamurirea formarilor critice ale abceselor si bub itelor, care se ivesc n cura cu apa; dar, daca izbutim de a influenta si de a ridica mai mult ca aceste metod e, puterea de viata a corpului, putem izbuti sa sfarmam si sa nimicim toate aceste noduri. Daca vom da atunci afara, repede si cu ndestulare toate aceste materii sfarmate, lucru ce se poate obtine prin bail e mele derivative, si daca nu vom mai introduce printr-o hrana nepotrivita alte materii straine noi, o rice formare de abcese e cu neputinta si nodurile se sfarma si pier nauntru tot asa cum s-au nascut. Vechiu l tratament cu apa izbutea si el, cum am spus mai sus, sa nimiceasca aceste noduri, dar nu putea da afara materiile straine si nu se formau abcese si bubite dect atunci, cnd corpul avea nca destula p utere de viata, pe cnd tratamentul meu nlatura aproape orice abces si bubita, deoarece am izbutit sa dau afara materiile straine ntr-un chip cu mult mai natural si mai repede. Am vazut ca nodurile tuber culoase, nu sunt altceva dect abcese nedezvoltate, care au aceeasi pricina ca toate celelalte form ari de noduri n corp. Feluritele moduri, n care se ivesc nodurile, atrna numai de feluritele grade de nca rcare ale omului cu materii straine. Acum, cnd cunoastem adevarata origine si adevarata natura a tutu ror modurilor ca si a nodurilor tuberculoase, cunoastem si drumul, ce trebuie sa urmam pentru vindecar ea lor. De aci nainte

vom spune noi nsine, ca operatia nodurilor canceroase practicata de scoala medica la moderna, este mijlocul cel mai nepotrivit pentru vindecarea lor, caci ea nu nlatura dect fenomen ul din afara, niciodata nsa pricina nodurilor. Singurul mijloc de a vindeca aceste noduri este de a ridic a puterea de viata si de a da corpului puterea de a da afara nodurile. Multumita proprietatii caracterist ice a puterii de viata a corpului si multumita conditiilor vietii, aceste noduri chiar n stare pietrificat a, pot da ndarat pe drumul ce l-au urmat la formarea lor, si pot fi date cu desavrsire afara din corp, aplicn d, bine nteles, tratamentul meu, adeseori ani ntregi. Caile pe care le urmeaza fermentatia materi ilor straine n corp, pentru a ajunge pna la cap nu sunt niciodata aceleasi, asa se ntmpla ca, la unul, vr furile plamnilor sunt atacate mai nti, pe cnd masele n fermentatie se ridica mai mult spre mijloc, sa u n fata plamnilor la un altul, ceea ce pricinuieste asthma, catarurile si inflamatiile de tot felul ale cailor respiratoare. Dealtminteri, se iveste la cei mai multi ofticosi o inflamatie a c ailor respiratoare, cu toate ca aceasta inflamatie e adeseori ntr-o stare latenta. Aceste mprejurari lamuresc vari etatea bolilor de plamni. Feluritele stari de ncarcare latenta a plamnilor aduc inflamatiile acute, precum: pneumonia si pleurezia.

Pneumonia si pleurezia Corpul ncearca de a se scapa de materiile straine iarasi prin crize acute de cura tire, care aduc cu usurinta moartea, cnd nu sunt tratate cum trebuie. Aceste boli febrile acute sunt totusi cu desavrsire neprimejdioase daca sunt tratate din timp prin baile mele derivative. n chipul ac esta boala acuta e cu desavrsire n puterea noastra, si ea nu se poate niciodata dezvolta, asa ca sa puna organismul n primejdie. Vindecarea tuturor acestor crize acute se face de obicei cu o repezic iune uimitoare. Pentru mai buna pricepere voi cita, iarasi, un raport de vindecare luat din prac tica mea. Catre sfrsitul anului 1890 am fost chemat ntr-o familie n care o fetita de 9 ani era atin sa de o grava pneumonie. Doctorul alopat tratase copilul, timp de doua luni, fara succes, cu c reozota73 si aceasta otrava darapanase asa de mult mistuirea bolnavei, ca parintii astepta s-o vada m urind n scurta vreme. Atunci am fost chemat n ultimul moment. Am spus parintilor ca starea bolnavei se va mbunatatii numaidect, daca vor voi sa renunte la ordonantele74 doctorilor si sa urmeze orbes te pe ale mele. Zis si facut. Dupa doua zile de tratament, raul dete napoi si mbunatatirea merse crescnd d in zi n zi, asa ca

orice primejdie de moarte era nlaturata dupa opt zile, iar dupa cteva saptamni, cop ilul putea sa alerge n aer liber. Daca tratamentul meu ar fi fost aplicat de la nceputul acestui caz grav si daca bolnavul n-ar fi urmat timp de doua luni tratamentul medical, cu desavrsire mpotri va naturii, vindecarea s-ar fi putut dobndi n cteva zile tot asa de bine, ca mai pe urma n cteva saptamni. Temperaturile cu deosebire ridicate, ce domnesc nauntrul plamnilor, la toti bolnav ii de piept, se lamuresc ntr-un chip ct se poate de natural. E un act de descompunere foarte reped e al aerului atmosferic n plamni, la inspirare si la expirare. n clipa n care inspiram sau n care expiram, plamnii nostri au descompus aerul n elementele lui (oxigen si azot), oxigenul ramne n corp si azotul e dat afara, n combinatie cu alte gaze ale corpului. Astfel se produce n plamni un act ne contenit de ardere si de descompunere, care a dat mult de lucru chimiei si care produce deja prin e l nsusi temperaturi urcate, care se ridica si mai mult si ajung si mai anormale ndata ce nauntrul plamn ilor e o stare de ncarcare sau de fermentatie a materiilor straine. Am explicat deja ca bacilii nu sunt dect produsul fermentatiei materiilor straine n corp si ca dezvoltarea lor atrna totdeauna de diferite temperaturi, dupa varietatea lor. Oft ica fiind totdeauna nsotita de temperaturi foarte ridicate, dezvoltarea bacilului tuberculos atrna de aceste temperaturi ridicate, lucru ce stie si scoala medicala moderna. Din nenorocire, ea nu se poa te ajuta cu aceasta stiinta si cauta mari leacuri mpotriva bacililor, a caror natura n-o cunoaste del oc. Pentru acela care a priceput explicatiile mele, vindecarea e asa de naturala si de simpla, ca nu se poate nchipui, cum de a fost cautata n alt chip, n loc de a regula nencetat aceste t emperaturi anormale dinauntrul corpului, ridicnd si ntartnd75, totodata, puterea de viata, pna cn d starile anormale ale corpului sunt reduse cu desavrsire. Baile mele derivative, n legatura cu masurile mele n 73 Produs uleios obtinut prin distilarea gudroanelor de lemn si folosit n industr ie si medicina 74 sfaturi, indicatii 75 stimulnd

privinta dietei si altele, ne ngaduie sa ajungem foarte usor la acest sfrsit. Cel mai greu lucru e de a face baile la timp. Temperaturile foarte ridicate ale corpului nu se pot cobor la nceput ntr-un chip durabil si de aceea durata si repetarea bailor trebuiesc reglate dupa starea bol navului, lucru ce se poate face sub supravegherea mea sau sub aceea a elevilor mei, caci de obicei nu e pri ceputa deloc aceasta parte nsemnata a tratamentului. Un aer curat si lumina soarelui precum si o seder e prelungita ntr-un asemenea aer sunt ajutoare foarte pretioase ce nu trebuiesc nici odata neglijate . Baile de soare mai ales, au o nsemnatate deosebita pentru toti bolnavii de piept. Eficacitatea bailo r mele derivative e sporita foarte mult prin aceste bai de soare. Ele trebuiesc aplicate dupa cum au fost descrise mai sus. Ct pentru vaccina lui Koch mpotriva ofticei, cititorii mei nu vor fi deloc mirati, daca o nlatur, cu tot entuziasmul general, cu care a fost primita la sfrsitul anului 1890. Efectul ei se lamureste foarte simplu. Materia veninoasa inoculata la tuberculosi, lucreaza cteodata asupra mate riilor straine, ca si drojdia asupra aluatului, producnd o fermentatie (friguri), schimbnd starea primit iva a fermentatiei materiilor straine, care atrna bine nteles de alte temperaturi launtrice si care p ot avea ca urmare, ca bacilul tuberculos, ce se putea dezvolta numai n temperatura lui de mai nainte, tr ece ntr-o alta faza, ce a fost privita pna aci ca nimicitoarea lui. Dar, desigur, materiile straine nu sunt niciodata date afara si nu e nici o departare absoluta de pricina fundamentala a bolii. Zica oricine ce-o vrea, vaccina este si ramne o simpla parigorie76, ale carei efecte primejdioase se ivesc, desigur, la l umina zilei, chiar daca ntrziaza mai mult. Marele entuziasm pricinuit de metoda lui Koch, a facut loc unei deziluzii amare dupa cteva luni. Din toate partile nu se aud dect rapoarte defavorabile, ce pornes c de la persoane bine informate si, mai ales, de la medicii scolii moderne, care judeca ntr-un chi p independent. Moare n fiecare zi un anumit numar de persoane vaccinate cu tuberculina si sperantele ex agerate se sting din ce n ce mai mult. Asta a fost o noua confirmare a proverbului: Pod mare si apa nicide cum . Astazi, cnd editia de fata e lansata n public, vaccina lui Koch pare a fi deja aproape uitata . Afirmarile noastre au fost dovedite pretutindeni. Vaccina este si ramne cea mai mare sarlatanie din lum e. O adevarata vindecare a bolilor de plamni naintate, nu se poate dobndi dect printr-o ntrebuintare de ani ntregi a tratamentului meu. Scoala medicala moderna cauta sa e xplice de obicei fiecare boala prin aflarea unui bacil special, dar ea uita cu desavrsire, ca dupa cum una si aceeasi planta se dezvolta n felurite chipuri si sub felurite fete, potrivit climei si du pa cum zburatoarele uneia si aceleasi spete ajung felurite, n felurite clime, desi au toate aceeasi origine co

muna, tot astfel bacilii nau dect una si aceeasi origine, ca produse ale fermentatiei materiilor putrede, d ar forma lor, structura lor si natura lor, atrna de feluritele temperaturi (clime). La bolile de plamni pr ea naintate, nu se mai poate dobndi de altminteri nici-o vindecare, dar starea bolnavului poate fi facut a suportabila pna n cele din urma momente. Vindecarea bolilor de plamni atrna, asadar, numai de putere a de viata a bolnavului si de faptul daca mistuirea se poate ndrepta. Daca izbutim a mbunatati mistuirea si a o face mai normala, vindecarea vine uimitor de repede, daca nu izbutim a ndrepta mistuir ea, vindecarea n cele mai multe cazuri, e absolut cu neputinta. Am tratat foarte multi bolnavi, c are au fost vindecati de bolile lor de plamni cu o repeziciune uimitoare, fiindca izbutisem a ndrepta reped e mistuirea lor. Am observat dimpotriva, la alti bolnavi, care aveau deja noduri tuberculoase tari n plamni, ca treceau ani, pna cnd nodurile acestea dadeau ndarat si ca, de cte ori se nimicea un astfel de nod , se ivea o criza violenta, care desi nu era primejdioasa, nu era nsa mai putin dureroasa. Me toda mea se ocupa numaidect cu reglarea temperaturilor launtrice si, prin o aplicare nimerita, face sa dea ndarat toate materiile straine, pna cnd se dobndeste o vindecare deplina. Cu prilejul acesta, vreau sa ma opresc asupra unui punct ce merita atentia gener ala. Acolo unde e vorba de bolnavi, al caror stadiu de boala e foarte naintat, fie ca ar suferi d e oftica sau de orice alta boala, sa nu se creada ca n toate cazurile se poate dobndi o vindecare. Adeseori, puterea de viata si puterea de reactie a corpului, nu mai sunt ndestulatoare si, n asemenea cazuri, e mai bine sa nu se ncerce nici-o cura. Oricum, nsa, se poate cerceta puterea de reactie a corpului. D aca mistuirea se mai poate ndrepta, se poate urma nainte cu tratamentul fara cea mai mica grija, daca ns a, mistuirea nu mai poate fi ndreptata, e mai bine sa se ntrerupa cura. n privinta aceasta, va atra g luarea aminte asupra urmatorului exemplu, cules din practica mea. Acum vreo jumatate de an, o fata de 20 ani, foarte bolnava de piept, a fost adusa la mine de catre parintii ei. Cura s-a nceput si a fost facuta de bolnava cu cea mai mare ngrijire. Abia dupa cteva saptamni am putut vedea, ca mistuirea foa rte tulburata nu voia sa se ndrepte cu nici un chip. Atunci sfatuii pe bolnava, sa ntrerupa mai bin e cura, caci astfel 76 mngiere, consolare

corpul se scapa de orice munca de reactie care-l mpovareaza degeaba, fara sa-l fi putut vindeca vreodata. Fie-mi ngaduit, acum sa nsir aici, cteva cazuri de vindecare a feluritelor boli de plamni, culese din practica mea.

Asthma Pe o dama de 65 de ani, care era asa de astmatica si cu respirarea att de ngreunat a, ca doctorul care i daduse hapuri de creozota77 si cte alte prafuri, nu facuse dect sa n rautateasca si mai mult starea si, mai ales, mistuirea bolnavei, acelasi doctor o sfatui, ca cel di n urma mijloc de scapare, sa se duca n vreo tara din miazazi, deoarece nu mai era nici-o vindecare pentru o as thma asa de naintata. Nici zece pasi nu putea face n clima aceasta, asa de rau era chinuita de asthma. Dar, acela care cunoaste leacurile scolii medicale moderne, stie ca trimeterea bolnavilor nt r-o tara mai calduroasa, e tot una cu condamnarea. Asta e ca si cum doctorii ar zice bolnavilor: Nu mai e nimic de facut; pentru noi sunteti pierduti. ncercati cu natura, poate o sa va ajute ea! . Bolnava pricepu toate astea si de aceea se adresa la mine, cu recomandatia uneia din prietenele sale, dupa ce-i sp usese doctorului ca mai bine vrea sa moara aici, dect sa se duca sa moara ntre straini, si astfel, ncep u cura mea, pe la nceputul lui Decembrie, pe un timp urt si plin de ceata. Apasarea materiilor strai ne n sus, era foarte nsemnata la ea. Bolnava urma constiincios toate prescriptiile mele si apasarea nce ta, iar mistuirea nu ntrzie de a se ndrepta ntr-un chip foarte mbucurator. Materiile straine fura date afa ra cu mbelsugare, prin sudoare si prin secretiune. n fiecare zi lua trei bai derivative, de cte o jumatate de ceas fiecare si n fiecare saptamna o baie de aburi. n putine luni, boala dadu ndarat , pe acelasi drum pe care venise. Toate simptomele ce nsotisera dezvoltarea bolii, se iveau si acum , numai ca boala dadu napoi ca de vreo douasprezece ori mai repede de cum venise. n fiecare luna de cura, ea dadu afara o ncarcare de materii straine, de douasprezece luni, asa ca n trei luni, fu cu desavrsire scapata de asthma ei. nca un caz interesant, de asthma. E vorba de un domn, de vreo 60 de ani, care suf erea de aceasta boala, de mai multi ani si pe care doctorii l parasisera cu desavrsire. n u rma medicamentelor ntrebuintate ani ntregi, puterea de viata a corpului sau era asa de zdruncinata, c a nici nu vrusei sa-l primesc n cautarea mea, deoarece i dam putina speranta de scapare; n cele din urma n sa ma hotari. Cele dinti bai adusera deja multa usurare bolnavului, asa ca urma cura mea

cu o staruinta si o ncordare, ce ntreceau cu mult prescrierile mele. Numai frica de moarte l facea asa de zelos. Fiecare baie usura frigurile lui puternice dinauntru si l scapa de apasarea materiilor st raine catre partile superioare. Si cum aceasta usurare nu se producea la nceput, dect n timpul baii si nu dura dect foarte putin timp dupa baie, bolnavul facea bai foarte des, desi eu nu-i prescri sesem dect 3 bai pe zi. El facea baie chiar si noaptea, caci tusea nu-l lasa sa doarma. Dupa fiecare bai e de jumatate de ceas putea sa doarma un ceas ntreg, apoi frigurile, ntartnd tusea si facndu-i somnul cu ne putinta, facea iarasi baie. Fiecare baie dadea destula putere de viata corpului sau, pentru a d a afara flegma, lucru ce-l usura foarte mult. Din luna n luna acest cadavru ambulant si recapata puterea sa, vioiciunea sa si dragostea sa de viata, asa ca astazi omul acesta, care era un candidat al mortii cnd a venit la mine, a obtinut o cura minunata printr-un tratament de 15 luni. A trecut un an de cnd am scris acest raport de vindecare. Cu toata vrsta lui naintata, bolnavul meu o duce de minune. Aceea ce e caracteristic, pentru progresele necontenite ale sanatatii sale, e ca batrnul, altadata cu desavr sire plesuv, a nceput sa capete de vreo 8 luni un par carunt foarte bogat.

Oftica (naintata) n ceasurile mele de consultare, m-a vizitat o data o femeie de vreo 30 de ani, ca re suferea de oftica naintata. Ea respira aproape ntotdeauna cu gura deschisa, mai ales n timpul somnului. Mama ei murise de oftica n vrsta de 45 de ani si aceasta dispozitie de boala o transmisese tuturor copiilor ei. n copilarie bolnava mea, ca si surorile ei, fusese foarte scrofuloasa. Ca fata de 20 de ani avea o fata plina si obrajii foarte colorati, care se nvineteau iarna si era deja corpolenta, frumu sica si bine facuta. n anii urmatori ea pierdu corpolenta si coloarea obrajilor si formele ei ajunsera iaras i normale. Dar oftica 77 Produs uleios obtinut prin distilarea gudroanelor de lemn si folosit n industr ie si medicina

ereditara se simtea din ce n ce mai mult, cu ct se apropia de 30 de ani. Mistuirea ei era neregulata. Avea cnd constipare, cnd diaree. Culoarea si mirosul excrementelor aratau deslusit ct de neregulat si anormal se facea actul de fermentatie al mistuirii n corpul acesta. Afara de d ese dureri de masele si de cap se iveau cteodata dureri fulgeratoare n piept si n umeri. Aceste dureri nu s e simt dect n timpul actului de descompunere. ndata ce partile plamnilor s-au descompus deja, du rerile acestea nceteaza numaidect. Menstruatia acestei femei era ntotdeauna foarte dureroasa si fo arte neregulata, nceta cteodata luni ntregi si apoi revenea foarte des. Toate astea erau nsotite de o slabiciune generala, de o mare oboseala dupa orice munca corporala, de un simtamnt si de o n emultumire foarte mare. Pentru acela care nu cunoaste deloc stiinta expresiunii figurii, femeia ac easta trebuia sa fie un model de sanatate, cnd a venit sa urmeze tratamentul meu. Obrajii frumosi si rosi i si formele pline si rotunde nselau pe orice profan asupra starii critice a acestei bolnave, stare ce pentru mine nsa nu era ascunsa. Femeia aceasta ncepu tratamentul meu, n plina cunostinta de starea ei pri mejdioasa. i prescrisei doua sau trei bai de sezut cu frictiuni pe zi si una sau doua bai de aburi pe saptamna. O dieta absolut fara excitante, multa sedere la aer curat si ferestrele deschise n timpul noptii. Starea ei generala se mbunatati asa de mult n sase luni de tratament, ca nu mai simtea obose ala, cnd urca scara sau umbla mult, aceea ce altadata o dobora cu desavrsire. Mistuirea ei se nd reptase si mhnirea facuse loc multamirii, toate durerile de cap disparusera cu desavrsire de la nceputul curei. Se putea vedea deslusit, ca materiile straine ncepusera a da napoi spre pntece. n ce l dinti an al curei se ivira doua crize foarte violente, cnd se nimicira nodurile plamnilor. n ti mpul acestor crize, care durau doua sau trei saptamni, bolnava simtea o slabiciune adeseori trecatoar e, simptom ce adevereste teoria asupra bolii, si care-si gaseste o dezlegare naturala prin pre facerile ce se opereaza n corp n timpul curei. n timpul celui de al doilea an de cura starea bolnavei s-a mbunatatit iarasi n mod simtitor, mai cu deosebire starea ei generala. n acest an s-au ivit numai doua crize. Daca dupa doi ani de cura nu pot privi nca pe aceasta femeie ca vindecata pe deplin, cel putin greaua ei boala de plamni a disparut cu desavrsire si se poate spera o vindecare completa. Cine nu cunoaste cu de-aman untul stiinta expresiunii figurii, crede ca femeia aceasta e acum sanatatea n picioare si nici nu banuieste ca acum trei ani mergea cu siguranta catre sfrsit, daca n-ar fi nceput cura mea. Iata un alt raport de vindecare tot asa de nsemnat. E vorba de un domn de vreo 40 de ani, bolnav de oftica, dupa spusa celor mai renumiti doctori, care l sfatuisera sa sad

a multa vreme n sudul Italiei. Cercetai pe bolnav si stabilii prin stiinta expresiunii figurii, ca boa la lui de plamni era foarte cronica si ca sederea lui ntr-o clima calda, l-ar fi dat gata cel mult ntr-un an. L-am pus sa nceapa numaidect cura mea. n timpul acesteia se ivi, deja dupa 4 saptamni, pe lnga treptata mbunatatire a starii generale, un catar de besica si de intestine, de care suferise foarte mul t cu noua ani nainte. Catarul se ivi nsa, de rndul acesta mult mai slab si disparu dupa vreo 14 zile pri n metoda mea. Aceasta dovedeste, ca prin ntrebuintarea medicamentelor, amndoua bolile nu fuseser a vindecate, ci numai nabusite si transformate ntr-o stare latenta. O data cu ridicarea puterii de viata, amndoua bolile devenisera iarasi acute. Ceva mai trziu se ivi chiar un sculament trecator, de ca re bolnavul suferise de repetate ori, cnd era de 20 de ani, dar care fusese nabusit prin medicamente. Dupa ce fu nlaturat si acesta n doua saptamni, boala de plamni luase o forma cu desavrsire schimbata, asa c a bolnavul credea ca e pe deplin sanatos. Dupa sfatul meu nsa, el mai continua ctava vreme cu ra si, dupa un an si jumatate era cu desavrsire vindecat.

Oftica oaselor si caria oaselor Foarte multi bolnavi de acestia am avut n tratamentul meu si am dobndit rezultate foarte multamitoare. Mai n toate cazurile, bolnavii aceia suferisera n copilaria lor de b oala englezeasca (rachitism78), ntructva numai ca un stadiu preliminar al bolilor lor de mai trziu. Oasele erau deja de la nastere moi, fragile, ca zgrciurile, aceea ce se putea stabili cu siguranta n cele mai multe cazuri. La vrsta pubertatii sau chiar si mai de timpuriu, caria oaselor se ivea si oasele pi cioarelor sau ale bratelor ncepeau sa coaca n parte si se ntindeau ca un burete, pe cnd ncheieturile se umflau f oarte mult. Extremitatile, bratele si picioarele, fusesera de multe ori amputate de reprezen tantii scolii medicale moderne. Cei mai multi bolnavi treceau de nevindecabili nainte de a veni n tratame ntul meu. Odata cu 78 Stare patologica cauzata de insuficienta vitaminei D n organism, caracterizata prin deformatii ale sistemului osos

cura mea ncepu si procesul bolii sa dea ndarat. Membrele amputate: nu se mai pot p une la loc si de aceea operatiunile n toate cazurile de boala sunt, dupa parerea mea, cel mai nepo trivit mijloc pentru vindecarea lor. Eu sustin chiar, ca aceste manipulatii mpotriva naturii, n-au adu s nici o data vreo singura vindecare adevarata n cazuri de asa fel. Aceste boli nu pot fi vindecate, dect atunci cnd stii sa le dai napoi, pe acelasi drum pe care au venit. Asa, mi aduc aminte de un copil, pe care l-am avut n tratamentul meu, la care, amnd oua fluierele picioarelor, de la genunche pna la glezna, erau cu desavrsire deschise s i coapte pe jumatate. Doctorii voiau sa amputeze amndoua picioarele si atunci parintii venira cu copilul la mine. Procedeul meu legat cu baile derivative si cu o dieta neexcitanta fu nceput si de ja dupa 4 saptamni, ranile ncepura sa se nchida dinauntru n afara. Pielea crescu pe ranile lungi de 8 t oli, ntocmai cum creste coaja copacului peste locul lovit de secure. Dupa sase luni amndoua picioa rele erau vindecate si nu mai ramneau dect doua coji mici nensemnate, care disparura dupa alte doua lun i. n acelasi timp, starea generala a copilului se schimba cu totul si melancolia lui disperat a facu loc unei adevarate veselii de copil. Un alt caz: e vorba de un copil de zece ani, care avea un genunchi tuberculos, p e care doctorii iarasi voiau sa-l amputeze. Aici dura peste noua luni, pna cnd materiile de boala se trasera din ncheietura genunchiului catre focarul bolii, adica pntecele, si fura date afara pr intr-o rana a osului de la sold, care se coapse si se sparse timp de trei luni, pna cnd baiatul putu sa um ble si sa alerge ca si tovarasii lui.

Lupus79 Numeroasele succese de vindecare dobndite si la boala lupus prin metoda mea, dove desc destul de lamurit ca teoria unitatii se poate aplica si la aceste simptome de bo ala. ntr-adevar, acela care cunoaste numai cteva din aceste succese, acela nu va putea pricepe, cum meto da mea, care era cunoscuta cu multa vreme naintea vaccinei cu tuberculina, a fost asa de putin lua ta n seama n anumite locuri. Fireste, aci e vorba si de atentia autoritatilor medicale, si nu mai ncape ndoiala, ca aceste autoritati nu vad cu ochi buni un lucru, ce e cu totul mpotriva nvataturilo r lor. Dar, va veni odata vremea, cnd scoala medicala va fi silita, de nevoie, sa dea ndarat odata cu lumina rea marelui public. Iata un caz de lupus, care nfatiseaza un interes general.

Bolnava era n vrsta de 41 de ani. Fusese sanatoasa pna la vrsta de doi ani, cnd a fos t vaccinata si de cnd data si boala ei. Dupa vaccinare se ivise o strasnica eruptie de piele, care se transforma n lupus, cnd bolnava atinse vrsta de zece ani. Vreme de 30 de ani, aceas ta biata femeie suferise de aceasta grea si dureroasa boala, fara a gasi cea mai mica usurare, d esi consultase un mare numar de doctori vestiti. Figura ei era ngrozitoare si nu putea sa iasa nicaieri, fara sa ngrozeasca pe cei ce o vedeau. ntr-aceasta stare disperata veni la mine, dupa ce toti doctorii i declarasera, ca boala ei nu se poate vindeca. Dupa ce o examinai, putui sa-i fagaduiesc o vindecare fo arte grabnica, fiindca ncarcarea ei era foarte avantajoasa pentru tratamentul meu. Cura adeveri cele ce spusesem. Dupa 15 zile, lupusul avea deja o alta nfatisare si aproape nu mai desfigura bolnava. Dar mistuirea ei, cu desavrsire neglijata n celelalte tratamente, fu ndreptata de minune ntr-un timp asa de scurt. De aci urmara iesiri afara enorme, care dadura afara toate zemurile bolnave. n sapte sap tamni bolnava capatase culoarea pielii normale. Acest succes de o repeziciune asa de uimitoare, mpotriva unui rau asa de nradacina t, fusese cu putinta numai fiindca bolnava avea o ncarcare anterioara (n fata). Toti aceia, car e cunosc uvrajul asupra noii mele diagnoze, stiinta expresiunii figurii80, pot sa-si lamureasca l ucrul acesta. Am tratat, dimpotriva, alte cazuri de lupus, care erau mai putin nradacinate, dar care au cerut mult mai multa vreme. Cazurile, a caror vindecare cere mai multa vreme, sunt ace lea care au o mai multa ncarcare de materii straine n spate sau de partea stnga. Multi din acesti bolnavi au ntrerupt cura dupa cteva saptamni, fiindca n-au putut v edea o schimbare deosebita, ci cel mult o ndreptare a mistuirii. Binenteles, multi din ac estia n-aveau rabdarea de a astepta timpul trebuincios pentru vindecarea bolilor lor. Multora li se par e nelamurit, de ce unul 79 Boala de piele manifestata prin leziuni care distrug tesuturile; tuberculoza a pielii 80 Louis Kuhne. Manualul stiintei expresiunii figurii, cu numeroase ilustratiuni . Editura Louis Kuhne, Lipsca

izbuteste sa se vindece mai repede dect altul si totusi lucrul e foarte natural. Orice cunoscator al stiintei expresiunii figurii l va ntelege. nca o dovada de eficacitatea metodei mele de vindecare a fost data de o femeie di n Stettin. Aceasta suferea de 19 ani de lupus la figura si nu se mai putea arata nicaieri. Mergea ntotdeauna cu voal si ascundea cu cea mai mare grija trasaturile ei desfigurate. Domnisoara Sc h. ncercase zadarnic toate leacurile de care dispunea stiinta medicala moderna. Metoda mea o usura si o vindeca numaidect. Aceasta dadu prilej domnisoarei Sch. sa-mi adreseze la 29 Ianuarie 189 1 urmatoarea scrisoare de multumire: Stimate Domnule Kuhne! Starea mea de astazi mi impune datoria de a va exprima mult umirile mele cele mai calduroase, pentru efectul minunat al metodei d-voastra mpotriva gr elei mele boli. Urmez tratamentul d-voastra cu cel mai mare succes; ma simt acum sanatoasa si cu puter e si pot munci, fara sa obosesc. Sunt cu att mai fericita, cu ct toti doctorii, consultati timp de 19 a ni, n-au putut nici sa ma vindece nici sa ma usureze. Recomand dar, tuturor bolnavilor de orice fel, sa urmeze metoda d-voastra, caci sunt adnc ncredintata ca vor fi usurati. Va rog, scumpe domnule Kuhne, de a publica aceasta scrisoare, n interesul cauzei dumneavoastra si n acela al omenirii suferinde. Semnez cu cea mai mare stima si multumire sincera, devotata.

A. von Stettin.

---------

Bolile organelor genitale

n laturi cu fatarnicia, n laturi cu rusinea falsa, care acopera orbirea fatala si n gaduie raului sa se ntinda pe ascuns: n laturi cu fatarnicia, care nu poate sta n lumina cunostintei, n raza judecatei curate si naturale! Deschis si fara rusine trebuie sa se vorbeasca de raul ascuns al om enirii, de bolile ei tinute n ascuns. Raul pricinuit omenirii prin bolile organelor genitale e asa de raspndit si asa de mare, ca as savrsi un adevarat pacat, daca n-as proclama rezultatele metodei mele, care m-au pus n stare de a vindeca bolile acestea cu o siguranta necunoscuta pna aci. Necunostinta generala a naturii acestor boli si, mai ales, tratarea lor prin medicamente au pricinuit atta rau, ca tocmai din aceasta cauza e de neaparata nevoie, de a lumina omenirea, printr-un limbaj plin de sinceritate. Fa ptul foarte trist, ca aceste boli sunt astazi mai raspndite ca ntotdeauna si ca tocmai sifilisul face n fiecare an mii de victime, pe care le arunca n mizerie, e ntemeiat pe cauze adnci, dupa cum voi arata mai la vale . Toate metodele ntrebuintate pna aci, afara de metoda naturala, sunt neputincioase m potriva sifilisului. Ele nu izbutesc dect a reduce vremelnic aceasta boala la o stare lat enta prin ajutorul frictiunilor cu mercur, etc. si de a provoca astfel o stagnare a bolii, care, di n nenorocire, e privita de bolnavi ca o vindecare. Dar, tocmai aceasta nestiinta a pricinuit un rau enorm. Multe din aceste persoane vindecate n aparenta, s-au nsurat dupa sfatul doctorilor lor si au aflat n data prin tristele urmari ale acestor casatorii, ct de rau au fost sfatuite. Multa vreme sanatatea s i viata femeii sunt n cea mai mare primejdie, cnd barbatul are sifilis n stare latenta. Relatiile trupesti s unt destinate a compensa, ca sa zicem asa, cele doua corpuri, ntr-un anume grad, de aceea sifilis ul latent se comunica numaidect femeii, facnd-o sa moara de aceasta boala, sau de o alta boala oarecare. Copiii nascuti din aceste casatorii sunt totdeauna nedestoinici de viata, fiindca nicio data nu se pot dezvolta n chip normal. De aceea am dreptate cnd sustin, ca starea latenta a sifilisului e c u mult mai primejdioasa, dect starea acuta, caci n aceste din urma cazuri are cel putin asupr a lui un semn, n privinta caruia e cu neputinta de a se nsela. Scoala medicala moderna recunoaste deja, stadiul latent al sifilisului, cu toate ca nu e capabila de

a-l determina, dect atunci, cnd bolnavul e lovit din nou de sifilis acut, dupa o p erioada de sifilis latent, care a durat ani de zile. Aceasta scoala, care nu stie mare lucru, spune atunci ca boala a stat ascunsa multa vreme n corpul sifiliticului. Daca faptele n-ar vorbi de la sine, stiinta m oderna nici n-ar voi sa auda de o stare latenta sau cronica si ar fi n stare sa pretinda, ca acest studiu e si el o vindecare ca toate celelalte vindecari. Prin stiinta expresiunii figurii, stadiul latent al sifilisului nu ramne ascuns, chiar daca nu s-au ivit nca asemenea stari acute. Dar, prin aceasta stiinta suntem tot deodata n stare, de a cunoaste mai dinainte dispozitiile catre toate bolile organelor genitale, asa ca fiecare se p oate feri astfel de raul primejdios. Nu ma voi ocupa n particular de fiecare din bolile organelor genitale , precum: poala alba81, sculamentul82, sangarul83, baboanele, negii84, sifilisul85, polutiile86 si altel e; va voi observa numai, ca numirile acestor diferite boli sunt cu desavrsire nefolositoare pentru noi, daca stim, ca toate aceste boli au una si aceeasi pricina si ca varietatea formelor lor atrna numai de varietatea dispozitiei, adica de felul cum e ncarcat omul cu materii straine, sau de starea lui de boala latenta s i cronica. Nu e o ntmplare, ca natura a asezat n aceeasi parte organele genitale mpreuna cu org anele de secretie. Organismul se sileste nencetat, de a ndruma catre aceste iesiri toate produsele secretiei, de aceea aceste organe devin sediul particular al tuturor materiilor straine si al tuturor depozitelor formate de produsele secretiunii, lucru ce se observa, mai ales, foarte deslusit , la femeie, si e de multa nsemnatate n relatiile sexuale, n timpul carora aceste substante foarte tari trec n eaparat n celalalt ins 81 Leucoree scurgere vaginala de lichid albicios, uneori purulent

82 blenoragie boala venerica contagioasa, caracterizata prin inflamarea organelo r genitale, nsotita de scurgeri purulente; gonoree 83 Ulceratie a mucoasei sau a pielii, formata n urma patrunderii n organism a unei infectii 84 mici excrescente pe piele 85 Boala venerica cronica, cauzata de un spirochet si transmisa prin contagiune sau ereditar 86 Proces de eliminare involuntara a spermei (de obicei n timpul somnului)

ca o unsoare, din cauza permeabilitatii pielii. Asa se transmit materiile cele m ai rele de la femeie la barbat si vice-versa, cnd barbatul e mai ncarcat dect femeia, produsul generator al catuit din zemurile lui se ncorporeaza n femeie, influenteaza asupra ei si o mbolnavesc. Dar, mai e si o alta mprejurare pentru a carui lamurire se cere s-o iau mai de de parte. Instinctul sexual e un fapt cunoscut de toata lumea, totusi el e destul de obscur si n-a fo st nici o data destul de limpede explicat. Scoala medicala moderna spune putin lucru despre natura lui, s pune si mai putin de aceea ce-l face normal si tace cu desavrsire asupra pricinilor ce-l fac anormal. Cu toate astea, n toate manualele acestea, gasim ca dupa instinctul de conservare, instinctul de propaga re87 e cel mai puternic n corp. E de necrezut si de mirare, cum se batjocoreste astazi acest al doilea fa ctor, al vietii noastre, nct e privit ca ceva ce e mpotriva naturii si chiar ca un lucru putin estetic si ne cuviincios n cel din urma grad. ntocmai ca si celelalte instincte, instinctul sexual are stadiul sau n ormal, sau are un caracter anormal si morbid pricinuit de o stare de boala, adica de o simpla ncarcare a cor pului cu materii straine. Tocmai n instinctul sexual poate avea cineva un termometru foarte exact pentru pr opria-i sanatate, mai ales pentru stadiul cronic si latent al bolilor si pentru efectul regimului asup ra organismului. Instinctul sexual nu devine anormal dect printr-o ndoita apasare a materiilor straine catre c aile lor naturale de secretie, adica, printr-o ndoita ntartare nervoasa pricinuita de ncarcarea corpului cu materii straine. Aceeasi apasare se exercita si asupra organelor genitale, aceea ce se manifesta la nceput printr-un spor al instinctului sexual, nsotit de o descrestere progresiva a puterii generat rice. Un instinct sexual normal lasa pe om cu desavrsire liber de orice tulburari de minte si de simturi. Normal este acest instinct numai la insii sanatosi, si normal nu se poate pastra dect printr-o diet a neexcitanta si printr-un fel de viata potrivit cu natura; n sfrsit, anormal e instinctul, ndata ce corpul e n carcat cu materii straine sau se gaseste ntr-o stare de boala latenta si cronica. Bolnav de organele genitale poate fi deci, numai acela al carui corp e deja ncarc at cu materii straine. Asa se lamureste de ce unii se mbolnavesc de sculament, sangar si sifili s, prin transmiterea virusului acestei boli, pe cnd altii ramn neatinsi. Cunosc cazuri n care doi oameni au fost expusi la aceeasi primejdie de infectie si unul din ei s-a mbolnavit, pe cnd celalalt a rama s neatins. Mi s-au ntmplat adeseori cazuri, cu totul contrarii. Mi-aduc aminte de un astfel d e caz, n care o femeie avusese multa vreme raporturi sexuale cu un singur om, care iarasi n-avus ese relatii sexuale dect cu aceasta femeie. Cnd omul acesta trebui sa se duca n alta parte, urmasul sau lua aceasta

femeie. Desi s-a dovedit ca nici unul, nici altul nu fusese bolnav, si desi nici unul, nici altul nu avusese alte relatii sexuale, cel din urma fu atins n scurta vreme de sifilis, pe cnd feme ia ramase cu desavrsire curata. Materiile straine asezate n organele genitale sunt direct transmise prin relatiil e sexuale si lucreaza asupra materiilor straine din cealalta persoana, ca drojdia asupra alua tului, producnd o fermentatie, mai ales cnd se tine socoteala si de actiunea linistitoare, pe care compensarea magnetismului reciproc o exercita n acelasi timp asupra corpului. Aceasta actiune da corpului o putere de viata, care-l pune n stare, de a se sili sa dea afara printr-o criza de curati re, precum sculamentul, sangarul, si sifilisul, materiile straine ce se gasesc n corp. Aceste fapte expli ca iarasi cazurile ce se ntmpla asa de des, cnd un barbat, care a avut multa vreme relatiuni sexuale regulat e cu femeia lui se mbolnaveste de sifilis, dupa ce a avut o singura data contact cu alta femeie c are trecea de sanatoasa. Relatiile sexuale ale sotilor n-aveau aceasta actiune, deoarece corpu rile lor se compensasera deja, dar noile relatii avnd o compensatie cu totul deosebita, au pr odus alt efect. Am indicat aceste cazuri numai pentru a dovedi n ce fel se nasc bolile organelor gen itale si care e rolul transmiterii directe, a materiilor infectioase. Ma voi feri de a atinge, ntr-un f el sau altul, partea morala sau imorala a relatiilor sexuale n afara de casatorii, caci nu ma voi ocupa aci d ect de boala, natura, originea si vindecarea ei si nu voi atinge relatiunile sexuale n afara de casator ii, dect daca va fi de trebuinta pentru demonstratiile mele. Astfel ajungem n sfrsit la ncheierea ca, bolile organelor genitale nu sunt altceva dect crize de vindecare ale corpului, prin care acesta se sileste de a da afara materiile stra ine. Daca vrem, deci, sa le vindecam, trebuie sa departam pricina de boala, ncarcarea corpului cu materii str aine, dupa care celelalte simptome vor dispare de la sine. Trebuie sa ne ferim de a cadea n grese ala, n care cade scoala medicala moderna, care se sileste de a nabusi aceasta ncercare de vindecare a corpului prin injectii, medicamente (otravuri nemaipomenite, precum mercurul n feluritele lui f orme, iodul, iodura de 87 nmultire

potasiu, etc.). Toate acestea nu se fac dect pe socoteala puterii de viata a corp ului, care era nainte destul de puternica, pentru a duce singura la bun capat aceasta criza de vindeca re. Acum, dupa ncorporarea otravurilor, puterea de viata trebuie sa lucreze a neutraliza otrava, pentru a pastra organismul si astfel e mpiedicata n silintele ei de vindecare. Aceea ce scoala moderna numeste vindecare, nu este dect o grea vatamare a corpulu i, care ntrece cu mult starea de boala. Fireste, ea mbraca o haina nselatoare si fara durer i, care ascunde adevarata stare, dar care, fiind cronica si latenta, nu mai arata simptomele bol ilor organelor genitale de mai nainte si trece n ochii unora drept vindecare. Am curajul de a respinge asemenea grave greseli ale mult laudatei scoli medicale si, chiar daca mi voi face-dusmani nempacati, voi merge nainte, ntemeiat pe dovezi nestramutate. Sa vedem acum aceste dovezi. Am spus mai sus, ca toate bolile organelor genitale nu sunt deloc vindecate prin medicamente, ci numai nabusite si nradacinate si mai adnc n corp si ca aceasta vindecare aparenta nu e dect nrautatirea starii bolnavului, lucru ce se manifesta si mai deslusit prin nrautati rea starii generale si prin descresterea puterii de viata. Daca izbutim mai curnd sau mai trziu, poate chiar d upa ctiva ani, sa ridicam iarasi puterea de viata, nu e cu neputinta, sa iasa iarasi la iveala toa te simptomele de boli nabusite, desi ntr-o forma mai blnda si mai trecatoare. Aceasta s-a dovedit cu pris os n sutele de cazuri din practica mea. Baile mele derivative ngaduie nsa de a nfrna asa de mult ac este boli, ca ele pierd cu desavrsire caracterul lor primejdios si tulburator, ca putem umbla cu el e ntocmai ca si cu niste dusmani nvinsi, n fata carora suntem superiori. Din nenorocire nsa, acest sim ptom a dat prilejul multora din bolnavi, sa paraseasca nspaimntati cura mea. Din cine stie ce consider atiuni nebune si fricoase, ei credeau de cuviinta sa-si jertfeasca mai bine sanatatea lor, dect sa treaca iarasi prin toate bolile lor vechi, fiindca nu cunosteau nici cursul lor, nici forma blnda sub care se ntorc. Puterea de viata, natura si conditiile ei, precum si mijloacele naturale pentru ridicarea s i ntarirea ei au ramas din nefericire o enigma pentru scoala medicala moderna. Abia prin aplicarea apei, so arelui si dietei naturale de catre oameni straini de medicina si, n sfrsit, prin aplicarea bailor de trunchi cu frictiuni, de sezut cu frictiuni si prin baile de aburi s-a gasit mijlocul de a ridica si ntari iarasi p uterea de viata a corpului, n felul cel mai potrivit cu natura. Metoda mea caracteristica a ajuns, fara voia mea, martorul nendoielnic al neputin tei scolii medicale. Am avut la mine sute si mii de acesti bolnavi, care dupa ce au alergat

fara succes la toate metodele scolii medicale moderne, s-au adresat la mine n ultimul moment si au aju ns astfel, dupa vindecarea lor, dovezi nendoielnice de adevarul metodei mele. Astfel ntemeiat pe d ovezi nestramutate, dupa o practica obositoare de ani ndelungati si n urma unor studii n econtenite, am putut nu numai sa arat greselile n care cade scoala medicala moderna, ci sa fac cunoscu t si lumii o noua si mai buna metoda de vindecare, a carei eficacitate o poate proba oricine, n cazuri le de boala. Metoda mea face sa piarda exteriorul nspaimntator al mai tuturor bolilor de organe genitale si mai ales al sifilisului, de care toti se tem, cu drept cuvnt. Pot pretinde fara v anitate, ca aceasta boala, incurabila pentru scoala medicala, poate fi vindecata cu desavrsire prin metoda m ea, ca orice alta boala, asa ca nu mai poate fi temere de urmarile suparatoare de orice fel, ce le -ar putea avea asupra urmasilor. Totusi nu pretind, ca n toate cazurile, adica orice sifilitic poate fi vindecat, dar pretind ca sifilisul se poate cu desavrsire vindeca, n toate cazurile n care mistuirea bolnavu lui se poate ndrepta, chiar daca pentru acest tratament ar trebui ani de zile. Stiu ca sunt cazuri de sifilis asa de disperate, ca puterea de viata a bolnavilor e departe de a ajunge pentru o vindecare radicala. Dar, n acest caz nevindecarea atrna numai de lipsa puterii de viata, adica numai de bolnavi. Toate bolile organelor genitale sunt, nca de la aparitia lor, un semn nendoielnic de o mare ncarcare a corpului cu materii straine, sau, cu alte cuvinte, ale unei boli, care doarme n corp. Toate bolile organelor genitale nevindecate nu sunt dect stari preliminare ale altor bo li cronice si mai grele, care, de obicei, sunt cunoscute sub numele de asthma, bolile de plamni, oftica, c ancerul, bolile de inima, hidropizia88, podagra si altele. Daca aceste boli nu lovesc ntotdeauna pe bolnavul nsusi, ele se razbuna de tratamentul fals, din nenorocire, adeseori asupra urmasilor. Multe ma me cu desavrsire nevinovate, se vaeta deznadajduite de bolile copiilor lor, mai ales de bolile as a de raspndite de piept, oftica, scrofule, rachitism, dar nu stiu adevarata pricina a acestor boli, fiind ca ele nu se simt vinovate, nu stiu nimic de bolile secrete ale parintelui si nu cunosc deloc nrurirea acestor bo li asupra urmasilor. Au 88 Stare patologica constnd n acumularea de lichid seros n tesuturi

mncat agurida parintii si copiilor li s-au sterpezit dintii , zice poporul, cu drep t cuvnt, caci acei urmasi bolnavi si slabanogi sunt o oglinda, n care multamita noilor mele principii, pute m cunoaste si judeca exact starea de sanatate a parintilor, n timpul procrearii. Daca consideram mersul bolilor celor mai raspndite ale organelor genitale, precum poala alba si sculamentul, vedem n simptomele lor dovada nestramutata a teoriilor mele asupra m ateriilor de boala. Corpul da afara materiile morbide n fermentatie, numite scurgeri, prin ajutorul s tarii febrile de inflamatie locala. Prin acest procedeu de friguri si de fermentatie, organele dinauntru sun t direct atacate si umflate, cta vreme nu se iau masuri de a face acest proces nevatamator pentru org anism. Atunci acest proces va fi, n adevaratul nteles al cuvntului, o criza de vindecare pentru c orp. Cu ct el da afara mai multe materii, cu att organismul se curata. nainte de toate, trebuie sa n lesnim acest proces de departare al materiilor straine, facndu-l sa fie fara durere, adica sa nu turb ure corpul, si n acelasi timp sa se ndeplineasca ct se poate mai bine. Prin baile mele derivative, mai ales baile de sezut cu frictiuni, se poate ajunge la acest sfrsit, n modul cel mai sigur; binenteles ca du rata vindecarii atrna de starea de ncarcare a bolnavului cu materii straine. E locul sa ne amintim nca odata mijloacele de vindecare ntrebuintate de stiinta medi cala mpotriva bolilor organelor genitale: injectii corozive n canal, cu solutii de plum b, de zinc si de iodoform, pentru a nabusi cu forta aceasta actiune asa de binefacatoare a naturii. Asta e d e ajuns pentru a ne dovedi toata absurditatea acestor leacuri si toate greselile n care cade scoala m edicala. E de mirare, ca nimeni nu si-a pus nca ntrebarea, unde poate ramne materia dupa nabusirea scurger ii prin medicamente si care e adevaratul ei scop. Se stie, ca natura nu face nimic fara cauze si scopuri bine hotarte. Actele naturale nu se pot sprijini, dect numai prin conditiile de viata p otrivite cu natura, iar nu prin mijloace mpotriva naturii. Nu e o ntmplare, ca ospiciile de nebuni si casele de sanatate, clinicile si spital ele rasar ca ciupercile. Orice om cu judecata nu poate vedea dect o trista decadere si o nenor ocita incapacitate a stiintei medicale, n cresterea numarului acestor nchisori de bolnavi. Daca scoala medicala ar avea cu adevarat succes si ar raspndi sanatatea printre oameni, cea dinti urmare, ar trebu i sa fie o descrestere treptata a acestor institutii. nainte de a ncheia acest capitol, va voi cita cteva cazuri culese din practica mea. n primul rnd e vorba de un om de vreo 50 de ani, care m-a consultat pentru o boala de inima. Dupa ce i-am dat sfaturile respective si dupa ce a ntrebuintat cura mea timp de 14 zile, s-a dat p

e fata o boala de rinichi, pe care o avusese nainte, si dupa ce s-a vindecat si aceasta, dupa alte 14 zile, s-a ivit un sculament de care suferise cu 18 ani nainte. Amndoua bolile se ivisera de rndul asta ntr-o forma cu mult mai blnda ca nainte; n timp de 8 zile a fost nlaturat si sculamentul, si starea generala a acestui domn s-a mbunatatit n chip uimitor. n acelasi timp, i-a disparut cu desavrsire si boala lui d e inima. n cursul tratamentului, mi-a istorisit bolnavul cum suferise nainte vreme mai nti de sculame nt si cum pentru vindecarea lui consultase pe cei mai celebri profesori. Mijloacele lor, spunea e l n-au ramas fara efect, caci au nlaturat toate simptomele sculamentului. n urma, dupa ctiva ani, a avut nca o data sculament, dar s-a scapat iarasi repede de el prin medicamente. Abia dupa alti d oi ani a fost lovit de o boala de rinichi care i-a dat mult de lucru, pna cnd, n sfrsit, prin consultarea a 8 doctori vestiti, a putut fi nabusita prin medicamente, cel putin att ca nu s-au mai putut manifesta s imptomele turburatoare. Nu mult dupa aceea, ncepu boala lui de inima, pentru care nu putuse sa gaseasca nici-un leac si care ameninta sa dea n hidropizie89. I-am explicat atunci, cum sculamentu l lui nu fusese vindecat, ci numai nabusit n corp si cum el devenise astfel o stare preliminara a bolii lui de rinichi de mai trziu si cum aceasta din urma fiind iarasi nabusita n corp, provocase boala lui de inima, care fara cura mea ar fi sfrsit n hidropizie. De nlantuirea acestor simptome s-a ncredintat si el pe deplin, prin cura ce-a facut-o. Dupa un tratament de 4 luni, bolnavul a fost cu desavrsire vin decat. Voi cita nca un caz de sifilis. Domnul baron de E., n vrsta de 47 ani, m-a vizitat acum ctiva ani n orele mele de co nsultare si mi-a comunicat, ca sufera foarte mult de sifilis deja de vreo 10 ani. Mi-a sp us ca a facut deja de 4 ori cura de unsoare cu mercur, sfatuit de cei mai celebri doctori, ca bause chiar io dura de potasiu, dar ca totusi se iveau iarasi simptome sifilitice, mai ales rani deschise, n gura si pe picioare. Astfel a pierdut orice ncredere n alopatie, cu att mai mult ca starea lui generala, dupa tratamentul cu mercur, nu mai era nici pe jumatate asa de buna ca nainte; ca din vremea aceea simte o neconteni ta greutate n cap si 89 Stare patologica constnd n acumularea de lichid seros n tesuturi

ca nu mai are memoria limpede de mai nainte. Prin stiinta expresiunii figurii sta bilii cu siguranta, ca sifilisul de mai nainte ramasese neschimbat n corp si ca fusese trecut numai ntr-o stare latenta, prin ntrebuintarea mercurului, ca apoi bolnavul sufera deja foarte mult de otravire cr onica prin medicamente. I-am prescris n fiecare zi o baie de trunchi cu frictiuni si doua ba i de sezut cu frictiuni, mpreuna cu o hrana simpla, potrivita cu natura. Succesul a fost minunat, caci dej a dupa o jumatate de an bolnavul se schimbase cu desavrsire. n prima linie, mistuirea lui se ndreptase m ult, si nfatisarea lui era iarasi sanatoasa. Odata cu nlaturarea pricinilor disparuse orice urma de sifilis, care de acum nainte nu se va mai ntoarce niciodata. Vezi alte rapoarte de vindecare, n partea a IV-a a acestei carti.

Impotenta90 Neputinta omului. (Impotenta). Aceasta boala, care se propaga astazi asa de mult , caracterizeaza ntr-un chip batator la ochi degenerarea crescnda a generatiei noastre. Stiinta med icala n-a fost n stare pna astazi sa vindece aceasta boala: n fata impotentei ea sta cu minile n sn, f iindca nu cunoaste adevarata ei natura. Ea nu stie ca orice impotenta e numai o stare de b oala cronica a omului, provocata numai si numai de ncarcarea corpului cu materii straine, sau cu materii de boala. Orice impotenta se poate iarasi vindeca ndata ce izbutim a libera corpul de acea ncarcar e. Astazi suntem n fericita pozitie, ntemeiati pe experientele si pe succesele metodei mele de vinde care, nu numai sa ajungem acest scop, ci putem spune cu constiinta linistita, ca am izbutit deja n foarte multe cazuri si ca vom izbuti si de aci nainte, ntruct tratamentul nostru va fi aplicat cu pricepere d reapta si cu o energie de fier. Prin nlaturarea cauzei acestei boli se vindeca toate neregularitatile fu nctiunii organelor genitale si prin aceasta cstiga si instinctul sexual puterea lui normala, asa ca cei vinde cati sunt pusi n stare, de a duce viata lor sexuala potrivit cu natura. Stim ca principiile morale, cele ma i solid stabilite, sunt adeseori neputincioase, pentru a nlatura neornduielile sexuale cele mai nenaturale si am mngierea, de a fi primit deja multumirile cele mai calduroase din partea tinerilor si a oa menilor cu principii morale solide, fiindca tratamentul meu i-a facut sa rupa cu obiceiurile lor nenorocite. (Vezi n privinta asta: raporturile de vindecare n partea a IV-a a acestei carti.) Impotenta la femei, n ntelesul sterilitatii, nu exista numai din cauza deformarilo r organelor genitale interne, ci se iveste la ele si o totala lipsa de simt a acelor organe. Amanunte asupra sterilitatii se gasesc n partea a III-a, n capitolul: bolile de femei .

Fiindca instinctul sexual la barbati este cu totul altfel dect la femei, impotent a se manifesta la ei n chip deosebit. Dar ntotdeauna sunt semne anume hotarte, pe care le observam cu an i de zile nainte: Un instinct sexual anormal, urcat si nervos, e provocat numai printr-o bo ala cronica. La copii si la persoanele de sex masculin nca nevrstnice, instinctul sexual se manifesta print r-o mare iritare, ca o consecinta a unei inflamatii cronice, latente, a organelor genitale, de unde izv oraste astazi nclinarea asa de mare si patima asa de raspndita a onaniei. La cei vrstnici acea iritare se manifesta printr-un instinct sexual dus pna la exces. n acelasi timp observam o tulburare mai mult sau mai putin mare a spiritului, deoarece gndurile celui n chestie se framnta ntr-un chip cu totul nenatu ral cu simturi erotice. n tinerete se iveste adeseori o anume jena n fata femeilor si a fetelor, care poate degenera, n anumite cazuri, chiar pna la o adevarata spaima. Ea e legata atunci cu impotenta, si, de fapt, vedem astazi foarte multi barbati bine situati, care nu se nsoara, din pricina, ca au o anumita jena n fata femeii, jena care nu izvoraste dect din impotenta lor. Cti tineri ajunsi n vrsta mat uritatii nu sunt incapabili de a ndeplini actul sexual ntr-un chip normal, din cauza ca au devenit impotenti n urma onaniei! Cte sinucideri si cte ncercari de sinucidere se datoreaza impotentei! Ca nc heiere voi cita urmatorul caz de un interes general, luat din practica mea. Acum ctiva ani m-a vizitat un tnar domn de vreo 23 de ani, mostenitorul unei mari averi, care facea onanie din vrsta de 12 ani si care voia sa faca o ncercare cu metoda mea, ce -i fusese recomandata cu staruinta, spre a-si nfrna patima lui. Zi si noapte l chinuia gndul a cesta. Ajunsese aproape incapabil de a nvata vreun lucru bun si se lasase onaniei, cu toate ca se mpotrivise din toate puterile lui. Nu gasise pna aci nici un mijloc de a-l scapa de aceasta boala; dar, nici vointa lui nu mai avea atta putere. De cteva ori izbutise, cu sfortari extraordinare, sa biruiasca pentru cteva luni patima, dar n urma mboldit de o apasare insuportabila, se daduse ei cu mai multa furie. Simtea nauntrul lui o 90 despre barbati - care nu este apt de a savrsi un act sexual

adnca nemultumire, se socotea de prisos pe lumea aceasta si hranea gnduri de sinuc idere. Acum trebuia sa contracteze o casatorie dorita de parintii sai, dar n-avea absolut ni ci o tragere de inima, caci se simtea impotent, n cel din urma grad. si pusese ultima nadejde n metoda mea de v indecare, altfel se socotea pierdut pentru totdeauna. Cercetarea starii sale, prin stiinta expresiunii figurii, ma facu sa vad, ca imp otenta sa se datora unei boli cronice de mistuire si, deci, cea dinti grija, trebuia sa fie ndreptarea mistuirii. Deoarece corpul sau, ntr-o vrsta asa de tnara, putea sa-si recapete prin cura puterea lui de viata, i-am dat cele mai bune sperante. Constiincios si cu energie a ntrebuintat tratamentul meu si deja d upa cteva luni greaua lui stare s-a mbunatatit mult. Teoria mea a fost dovedita si aci ntr-un chip stral ucit, baile de trunchi cu frictiuni si baile de sezut cu frictiuni, ajutate de o dieta neexcitanta si potr ivita cu natura si-au facut efectul lor. Dupa o cura de 13 luni, impotenta si patima onaniei erau vindecate ntocmai pe ace lasi drum simplu, pe care au fost vindecate si alte attea boli.

Bolile de besica si de rinichi. Diabetul (zaharisirea sngelui). Uremia. Netinerea udului. Bolile de ficat. Piatra. Galbinarea. Bolile de intestine. Asudeala picioarelor. Pecinginea.

S-ar parea nesistematica si nemetodica nsirarea attor boli si simptome de boli, ca re n-au pentru profan, la cea dinti privire, nici cea mai mica legatura. Aceasta, nsa, e numai n a parenta. n ochii scolii medicale ele sunt, bine nteles, boli cu desavrsire separate, care se tratea za, bine nteles, iarasi separat, nsa sub lupa scrutatoare a noii mele metode de vindecare, toate sunt con topite ntr-una si aceeasi pricina, adica toate nu sunt dect consecintele acestei cauze, numai ca mbr aca o forma corespunzatoare fiecarui caz. Originea lor se lamureste iarasi, prin ngramadirea materiilor straine si, anume, a acelor materii, care mpiedica functionarea normala a rinichilor si a pielii, doua organe asa de ns emnate pentru alungarea materiilor netrebuincioase corpului. Aci e la locul lui si capitolul d espre nasterea gazelor, ce se ivesc n timpul mistuirii. Prin actul de fermentatie al mistuirii se formeaza o mare cantitate de gaze, si aceste gaze concureaza cu miscarile vermiforme ale intestinului, ca sa transporte, prin ncord area lor, alimentele n canalul de mistuire. ncordarea acestor gaze le ngaduie asemenea de a trece de-a dr eptul n ntregul corp si n snge, patrunznd prin peretii canalului de mistuire. Voi lamuri lucrul ace sta printr-un exemplu. Apa de pe pamnt este restrnsa n anumite mari, bine delimitate, n lacuri, ba lti si ruri, care cutreiera tarile ca si vinele corpului si care sunt restrnse n domeniul lor ca si sngele si materiile mistuirii si totusi apa, desi sub forma de gaz, umple ntreaga atmosfera si toate partile pamntului. Acelasi lucru se petrece cu alimentele si bauturile n corp; ele sunt destinate n a parenta pentru anumite cai si organe, totusi parte din ele, sub forma de gaze, umplu ntregul corp. De ac eea, alcoolul (berea, vinul, cognacul), se simte numaidect n ntregul corp, mai ales n cap, desi printr-o n ormala activitate a pielii, parte din gaze sunt date afara iarasi sub forma de sudoare sau exhalatii . Ele ies afara fara sudoare si n sudoare. Aproape la fiecare om, sudoarea aceasta miroase altfel. ndat a ce e ncarcata cu materii straine vechi, miroase rau, altfel o sudoare normala nu e asa de neplacu ta nasului. nauntrul corpului, gazele sunt, de asemenea, date afara prin rinichi, care le aduce sub o

forma lichida n besica udului. Sudoarea si udul sunt deci doua secretiuni de aproape aceeasi valoare si acelasi fel. ndata ce besica udului e destul de plina, se simte nevoia de a da afara apa si aceasta ne voie trebuie satisfacuta numaidect, daca nu vrem sa aducem vatamare corpului. Acest punct e asa de nsemnat, nct merita o cercetare mai de aproape. Fireste ca n aceasta privinta se pacatuieste astazi f oarte mult, mai ales acolo unde moravurile moderne nu ngaduie satisfacerea imediata a acestei nevoi si de aceea nu e de mirare, ca bolile de rinichi si de besica udului sunt mai curnd sau mai trziu cons ecintele naturale. E o datorie pentru toti parintii si nvatatorii sa atraga luarea aminte a copiilor asu pra consecintelor vatamatoare, ce izvorasc din tinerea udului si a scaunului. n nici un chip nu tre buie sa ngaduim celor mici sa-si stapneasca aceste trebuinte, daca nu vrem sa provocam la marea lor put ere de viata, consecinte vatamatoare si foarte primejdioase pentru toata viata. Daca udul adun at n besica nu e dat la timp afara, e supus, ca toate cte sunt n corpul vietuitor, unei prefaceri mai depa rte si anume se naste un proces de fermentatie si de descompunere. Temperatura n besica se urca si n cel e din urma consecinta naturala este o evaporare a fluidelor urinare si o depunere a saruril or ce se gasesc n ud. Acest act opreste mai nti secretiunile rinichilor catre besica si le sileste sa su fere alteratiuni anormale progresive. Cnd cineva tine prea multa vreme trebuinta de a da afara udul sau exc rementele, pierde aceasta trebuinta, nu mai poate s-o satisfaca mai trziu, sau o satisface incomple ct. Dar unde a ramas urina care pricinuia aceasta trebuinta? Ea nu mai e n besica, fiindca apa care a ramas, s-a redus cantitativ. Stim ca o parte a urinei, n urma procesului continuu de prefacere, sa prefacut n gaze si s-a mprastiat n corpul ntreg si n snge, ntocmai ca si la actul de mistuire. Materiile, ce nu se pot topi, si sarurile minerale ramn n besica si n rinichi sub forma unor mici pietricele galbene cristalizate. Daca observam acest depozit, ntr-un vas, printr-un microscop care mareste de 200 de or i, vedem ca acest depozit se alcatuieste din mici pietricele galbui de forma cristalina, care, pri vite n parte par galbui

deschise, dar privite n gramada par rosietice. Daca se mai gasesc si stari de ncar care speciala n besica, consecinta acestui act e boala destul de cunoscuta.

Piatra Piatra, a carei vindecare se descrie amanuntit mai la vale. Pietrele acestea, se formeaza numai n mprejurari anormale pentru corp si n urma unei hraniri mpotriva naturii. Ele se pro duc n acelasi fel ca piatra cazanelor n cazanul cu aburi, care se formeaza numai la temperaturi urcate si prin ntrebuintarea apelor minerale, pe cnd, prin ntrebuintarea apei de ploaie ele se produc mult mai greu. Urina retinuta n rinichi se evaporeaza si cristalele pietrelor se gramadesc. Cta v reme sunt mici, ele trec fara greutate n besica prin canalul udului, dar cnd ajung mai mari ele pr icinuiesc, n trecerea lor prin canalul udului, acele stari dureroase, care sunt numite colicele de pia tra (colice nefretice), fiindca colturile ascutite ale cristalelor irita si ranesc peretii canalului. Ac elasi lucru se petrece si n besica. Daca iesirile urinei sunt strnse printr-o foarte mare ncarcare a pntecelui (stricturile91), se ntmpla adeseori, ca pietricelele nu mai pot fi date afara cu urina si atunci se fo rmeaza n besica pietre mai mari. Prin nvrtirea necontenita a pietrelor n besica, forma lor se rotunjeste, dar cnd sunt sparte, suprafata lor e totdeauna cristalina. Nu trebuie nsa sa credem, ca pietrele se formeaza ori de cte ori retinem prea mult a vreme urina, asta e cu desavrsire fals. Compozitia urinei e adeseori de asa fel, ca nu se formeaza absolut nici-o piatra din descompunerea ei si ca, dimpotriva, toata materia urinei se pr eface si se depune n corp ca materii straine. De aci izvorasc simptomele de boala cele mai felurite s i mai ales formatiunea nodurilor descrise la paginile despre nodulii cancerosi, care survin n urma dereg larilor circulatiei limfatice. Acum ctiva ani am avut n tratamentul meu un baiat, care avea tot corpul semanat cu noduri tari de marimea mazarii si, n urma unei raceli, nu putuse sa iese la ud mai multe zile. Atunci, dupa cum mi-a istorisit mama-sa, au aparut deodata acele noduri, de care ea era foarte ngr ijata. I-am explicat ca aceste noduri vor dispare ndata, daca ele s-au nascut numai n urma tinerii udului si ca grija noastra este de a le preface iarasi n urina. Baiatul ncepu atunci tratamentul meu si ndata dupa cele dinti bai de trunchi si de sezut cu frictiuni avu iesiri la ud foarte mari, care durara ma i multe zile. Ca prin minune si spre marea uimire a fericitei sale mame, toate nodurile disparura. n acest caz , nodurile erau produse din materiile straine nascute din prefacerea urinei si pe care corpul le putuse da afara printr-o ridicare a

puterii lui de viata. Urdinarea si ncuierea izvorasc, dupa cum am dovedit deja mai nainte, dintr-una si aceeasi pricina: ncarcarea corpului cu materii straine. Acelasi lucru e si cu iesirea la ud, atta numai ca ncuierea nu se simte aci direct, ci numai indirect printr-o coloratie anormala a pielii, roseata pielii, pecingini92, dureri de cap, formatiuni de noduri si de pietre, etc., care formea za, ca sa zicem asa, stadiul preliminar al altor boli.

Diabet Simptomele dizenterice ale evacuatiunii de apa, numita: Diabet (zaharisirea sngel ui) se simt nsa direct. Starea de inflamatie pricinuita de marea caldura dinauntru si din car e rezulta si setea chinuitoare a celor atinsi de diabet, nu provoaca nici ncuiere, nici noduri, nici formatiuni de pietre, ci o prea repede alungare a materiilor si a zemurilor descompuse, asa ca urina iese d in corp ntr-o stare de fermentatie bolnava si zaharisita. Piatra si diabetul sunt dupa natura lor una s i aceeasi boala si se deosebesc numai n simptomele lor exterioare. Dovada afirmarilor mele nu se poate avea dect prin vindecarile numeroase ce le-am obtinut n practica mea. Tocmai pentru cei atinsi d e diabet, baile mele derivative sunt de mare pret. Ele racoresc frigurile dinauntru si potolesc astfe l setea bolnavicioasa. Piatra si diabetul sunt vindecate n acelasi fel cu procedeul meu, prin nlaturarea pricinei, care lea dat nastere. Piatra se sfarma si se face gris marunt, n care forma e data de obi cei afara mpreuna cu udul. E foarte batator la ochi, la tratamentul bolilor de piatra, ca tocmai n timpul ntrebuintarii bailor mele derivative, bolnavii simt nevoia, de a iesi foarte mult la ud. Lamurirea es te foarte simpla. Materia 91 Strmtare a canalului unui organ cavitar (n urma unui traumatism, a unei inflama tii etc.) 92 Boala contagioasa a pielii manifestata prin eruptii, care, uscndu-se, provoaca mncarime si formeaza o crusta, care apoi se cojeste, lasnd pete albicioase

streina, ce se evaporase nainte, si care acum s-a prefacut n ud, e readusa iarasi din ntregul corp pe acelasi drum si e data afara sub forma de urina. Am avut bolnavi, care multa vre me n-au putut iesi regulat la ud dect n timpul baii si la care regulata functionare a besicii s-a ivi t mai trziu, putin cte putin, treptat cu nlaturarea pricinei de boala. Ca omul poate mbatrni cu boala de piatra, ne-a dovedit-o mparatul Germaniei, Wilhel m I-ul. Cu toata boala lui grava de besica si de piatra, el totusi a atins vrsta de 90 de an i. Aceasta a provenit din ncarcarea foarte favorabila a augustului raposat. La urmasul sau, rapit asa de ti mpuriu, mparatul Friederich, boala aceasta s-a ivit ntr-o forma cu mult mai rautacioasa. Daca cine va nu pricepe, cum de e cu putinta la o astfel de grea boala, sa se poata atinge o vrsta asa de naintata , i dam ca lamurire urmatoarea comparatie. Sa ne nchipuim o grea furtuna, care trece peste o padure s i pastreaza pe toata ntinderea padurii aceeasi furie, cu toate ca puterea ei va fi egala n toate partile, vom vedea nsa unii copaci dezradacinati, pe cnd altii vor ramne n picioare. Toti copacii au ndurat furia vntului, dar nu toti au fost ngenunchiati de el. Acelasi lucru se petrece si cu bolile acute. Acestea trec peste omenire, ating pe multi insi din ea, secera pe unii si lasa pe altii, tot asa de atinsi, sa traiasca linistiti mai departe.

Uremia93 Uremia este o stare, n care stofele (materiile) urinare se gasesc n snge si n corpul ntreg. Boala aceasta este, n cele mai multe cazuri, un tovaras al bolilor de besica si d e piatra. Pentru cei initiati n stiinta expresiunii figurii, boala aceasta nu ramne ascunsa, chiar din primele momente, cnd nsasi bolnavul n-are cea mai mica idee. Nu exista alt mijloc, care sa curete asa de repede sngele si ntregul corp, pe dinauntru, de aceste materii, dect baile mele derivative.

Netinerea udului Netinerea udului este si ea o ncarcare a pntecelui cu materii straine. De obicei, se formeaza n besica o fistula94, prin care udul picura, fara voie, afara. Acest simptom trebu ie atribuit, aproape fara exceptie, altor boli de mai nainte nevindecate, nabusite n corp prin medicamente sa u prin alt tratament mpotriva naturii. Vezi n privinta asta si raporturile de vindecare, part ea a IV-a. Att acest simptom de boala ct si:

Fistulele din intestine Fistulele din intestine au fost vindecate radical n practica mea, de multe ori n s curta vreme, adeseori n cteva zile sau saptamni. A fost nevoie de o cura mai lunga, numai n unele cazuri, cnd bolile acestea ajunsesera foarte cronice si adnci si cnd corpul fusese tratat si v atamat foarte rau cu medicamente.

Catarul95 de besica Catarul de besica este ntructva numai un stadiu preliminar acut al unor grave boli de besica si de piatra; o stare de inflamatie critica a besicii si a canalului udului, ntovara sita cu dureri n timpul udului. Boala aceasta, ca toate starile febrile acute, se poate nlatura foarte us or prin metoda mea, fiindca pricina ei este aceeasi ca la toate celelalte boli. Asa, am fost chemat acum ctva timp de un bolnav, care suferea deja de 14 zile de un catar de besica. Glandula organului genital era foarte umflata si bolnavul nu putea iesi la ud dect cu dureri ngrozitoare. Din zece n zece minute se iveau convulsiuni foarte dureroase de besic a. Fiindca n cele din urma zile, bolnavul iesea la ud din ce n ce mai greu si mai cu dureri, doctor ul care-l trata, voi n a 93 Stare patologica constnd n intoxicatia generala a organismului, provocata de cr esterea excesiva a cantitatii de uree din snge 94 1) Canal artificial, congenital sau patologic, prin care un organ comunica n m od anormal cu alt organ sau cu exteriorul si prin care se scurg secretiile interne. 2) Ulceratie adnca ntr-un tesut al organism ului. 95 Inflamatie a mucoasei unui organ, nsotita de secretie abundenta

14-a zi sa scoata udul cu ajutorul sondei, lucru ce era asa de dureros si imprac ticabil, din cauza umflaturii glandulei, ca doctorul propuse bolnavului sa-l cloroformizeze. Acesta nsa nu voi cu nici un chip si n aceeasi seara ma chema pe mine. Deja la cea dinti baie cu frictiuni nceta ra crampele de besica, ce se iveau nainte la fiecare zece minute si chiar dupa o jumatate de cea s de baie bolnavul putu sa iasa la ud fara dureri, iar dupa o baie de trei sferturi de ceas se culc a n pat. Noaptea avu foarte mari sudori si iesi necontenit la ud, chiar n timpul noptii, nsa fara dureri. Astf el catarul de besica fu vindecat n cteva zile.

Bolile de ficat, bolile de fiere, galbinarea Bolile de ficat, bolile de fiere, galbinarea se ivesc, mai cu seama, cnd corpul e ncarcat n partea dreapta cu materii straine, deoarece ficatul e mai mult de partea dreapta a corp ului. Fierea secretata de ficat se goleste, dupa cum se stie, din besica fierii n duodenum (matele cele sub tiri) si slujeste pentru a micsora fermentatia actului de mistuire. Pretutindeni unde ngramadirea materiilor de partea dreapta a corpului ncarca ficatul si l mpiedica n secretiunile lui normale, am observat o sudo are cu totul deosebita, de aceea din ncarcarea de partea stnga. Astfel se nasc, dupa starea de n carcare, pietrele fieroase si ntarirea ficatului. Toti bolnavii acestia asuda foarte usor si sudoar ea lor are adeseori un miros urt, bolnavicios. Bolnavii acestia sufera mai cu deosebire si de asudeala p icioarelor. Evaporarea, descompunerea, fermentatia secretiunilor ficatului, se pot cunoaste foarte deslu sit dupa culoarea nchisa a pielii (cunoscutele pete de ficat) si poate duce de multe ori la galbina re. (Vezi raporturile de vindecare, n partea a IV-a). Am observat la tratarea acestor boli, ca prin proced eul meu se obtine o vindecare foarte repede, care sta n legatura tocmai cu ncarcarea din partea dreapt a. La asemenea stari de ncarcare, metoda mea savrseste adevarate minuni.

Asudeala picioarelor Dupa cum se vede din pasajul precedent, aceasta boala e n strnsa legatura cu bolil e de ficat si se iveste, dupa cte am observat eu, numai n tovarasia acestora din urma, asa ca as udeala picioarelor ne arata, cu ani de zile nainte, o stare de ncarcare ce se dezvolta n partea dreapt a. n stadiile naintate ale bolilor de ficat si de fiere, asudeala picioarelor nceteaza, de multe ori. Starea bolnavului devine din ce n ce mai rea, fiindca toate materiile bolnave si mputite, ce ieseau prin sudoarea picioarelor, ramn n corp si nlesnesc acum boli si mai grele, precum pecingine, canc

er, etc., toate acestea fiind boli ce se pot vindeca cu mult mai greu si n mult mai multa vreme. A voi sa nabusim asudeala picioarelor prin medicamente, precum acidul cromic, nsemneaza a vatama f oarte mult sanatatea celui n chestie. Urmarile rele ale acestei tratari medicale se ivesc ab ia dupa ctava vreme, adeseori dupa ani de zile si sfrsesc prin a provoca o boala cu mult mai grea. A v oi sa nabusim asudeala picioarelor prin medicamente, e tot asa cum ai voi sa astupi canalul st rngator al unui mare oras, pentru a departa mirosul urt ce se degajeaza, acolo unde se sfrseste. E adev arat ca s-ar strpi mirosul urt la extremitatea marelui canal, dar s-ar crea o stare cu mult mai prim ejdioasa pentru ntregul oras, care s-ar pierde n curnd n propriile lui necuratenii. E foarte regretabil, ca administratia militara, foarte supusa prescriptiilor sco lii medicale, care nu cunoaste nca natura acestor simptome de boala, recomanda tuturor soldatilor ntrebu intarea acidului cromic, salicii, sau prafuri, n contra asudelii picioarelor. Previn cu tot dinadi nsul pe cei interesati, mpotriva acestor medicamente dezastroase. Prin metoda mea dispar numaidect simptom ele neplacute ale asudelii picioarelor, fiindca ea nlatura cu usurinta pricina aceste i boli.

Pecingini si boli de piele De multe ori originea lor nu e alta dect un stadiu mai departat al asudelii picio arelor, al activitatii pielii, sau al altor boli nabusite. Sunt pecingini uscate si pecingini umede. Pecinginile uscate sunt mai grele de v indecat dect cele umede. (Vezi rapoartele de vindecare, n partea a IV-a.). La copii se ivesc a deseori pecingini, care izvorasc din aceeasi pricina. Fie dintr-o ncarcare mostenita, fie chiar direct di n nabusirea bolilor de

copii, fie chiar din altoire, pecinginile sunt totdeauna stadii deja mai naintate ale unei ncarcari oarecum grele.

---------

Bolile de inima si hidropizia

Omenirea suferinda are de luptat cu un sir de boli de inima, pentru a caror vind ecare scoala medicala moderna mpartaseste cele mai deosebite prescriptii, dupa forma sub care se deosebesc aceste boli. Ele se clasifica n boli organice de inima si de supapa inimii si de simptome de inima, care atrna de cauze mai mult trecatoare. Acela nsa, care urmareste pricinile bolilor de inima si cauta explicarea lor n procedee naturale, va ajunge si aici, fara ndoiala, la ncredintare a, ca ncarcarea inimii cu materii straine e izvorul tuturor bolilor de inima si, ca, deci, o mpartire a bolilor n diferite feluri e cu desavrsire nefolositoare. Numai de starea organului inimii nsasi, numai de destoin icia ei mai mult sau mai putin mare, de a se mpotrivi influentelor vatamatoare, atrna gravitatea fiecar ui caz de boala. Daca, de pilda, e o ncarcare n partea stnga, bolile de inima au un drum cu mult mai mare de dezvoltare dect n cazul contrariu. Daca inima e mai slaba n comparatie cu celelalte organe, lucru ce se poate ntmpla n urma unei dispozitii ereditare, materiile straine ntmpina mai putin a rezistenta n inima dect n celelalte organe. Simptomele generale de ncarcare se arata si la ncarcarea inimii. Nu numai partile corpului nconjuratoare dovedesc o ncarcare sporita cu materii straine, adeseori n forma de ng rasare, dar chiar si muschii inimii sunt adeseori asa de patrunsi de materiile straine si oarecum umflati, ca functiunea lor normala e cu neputinta. Nu e de trebuinta numaidect n toate cazurile, ca ntinderea muschilor inimii sa devie mai mare; ncarcarea tesuturilor muschiulare se face, adeseori, printr-un sp or de ncordare si de ntarire. n aceasta stare muschii nsisi ajung incapabili de a mai functiona. Toata l umea stie ca, ncordarea si apasarea pielii umflate mpiedica si opreste libera functionare a ntreg ului corp. Aceasta ncarcare a muschilor se observa si la inima printr-o activitate neregulata a aces tui organ. ndata ce se cere inimii un spor de activitate, cum de pilda, ntr-o spaima sau ntr-alt evenimen t neasteptat si emotionant, precum si ntr-un spor de activitate a corpului, cu alte cuvinte, n caz uri n care se produce un spor de circulatie a sngelui de inima, simtim numaidect foarte deslusit, ca org anul acesta nu mai poate ndeplini cu desavrsire functiunea lui. Atunci se ivesc: batai de inima, spai me, navaliri de snge, paralizie, respiratie ngreunata, etc. n general, nu se simte nici o durere, ci num

ai o senzatie neplacuta si o apasare necontenita sau numai vremelnica, sau, n sfrsit, se simte ca se gases te n inima sau n vecinatatea ei ceva ce n-ar trebui sa fie. n acelasi fel se produc turburarile functionarii supapelor inimii. Aceste apendic e de piele nu mai pot ndeplini cum trebuie functiunile lor de usieri, ndata ce ele au atins un anume grad de ncarcare, fiindca suprafetele lor sunt asa de deformate prin ngramadirea materiilor straine , ca ele nu se mai potrivesc pe deschizaturile inimii. Dar, defectul supapelor inimii se mai poate produce si printr-o transformare a suprafetelor deschizaturilor inimii, cauza este aceeasi n amndoua c azurile. Ct priveste bolile nervoase ale inimii, le-as putea numi o inventie cu totul remarc abila. Dupa cum am explicat, destul de lamurit, n capitolul asupra bolilor de nervi, stiti ca nici un organ nu poate fi bolnav, fara ca nervii sa nu fie si ei bolnavi. Numai acela care nu cunoaste del oc natura si legile ei, mai poate crede, ca nervii ramn cu desavrsire sanatosi si ca numai cutare organ se mbol naveste, sau ca ntregul corp e sanatos tun, numai nervii nu. Dupa mine, parerea aceasta si-a trai t traiul. Stim astazi n modul cel mai sigur, ca toate bolile de inima, cele mai felurite, cu toate sutel e lor de denumiri, cu toate aspectele lor deosebite si cu toate simptomele lor exterioare felurite, nu au de ct una si aceeasi origina, ntocmai ca si diferitele flori si plante dintr-o cmpie, ca nasterea lor trebuie at ribuita unei cauze comune, adica ncarcarea corpului cu materii straine. Aci as voi sa spun cteva cuvinte asupra ivirii hidropiziei96. La o ncarcare n parte a stnga, ce se iveste adeseori n legatura cu o boala de inima, se poate spune cu siguranta, ca b oala de inima e n cele mai multe cazuri, un stadiu preliminar al hidropiziei. Aceasta din urma e ns a, ntotdeauna, cel din urma stadiu al altor boli nevindecate. Aflarea materiilor straine la hidropizie va putea fi nteleasa de oricine, fara alte comentarii, caci apa asa cum se arata n corp la hidropizie est e produsul, de natura cu desavrsire straina, al unui corp bolnav. De aci reiese ct se poate de lamurit ca n cazul acesta corpul 96 Stare patologica constnd n acumularea de lichid seros n tesuturi

nu e n stare nici sa produca un snge normal, nici sa curete n destul sngele ce exist a. Ce urmeaza de aci? Lichidele ce formeaza sngele se descompun din ce n ce mai mult sub influen ta materiilor straine si si pierd forma lor. La nici o alta boala nu se poate observa asa de de slusit, ca la hidropizie, procesul nasterii si descompunerii materiilor straine n corp precum si transforma rile lor. Acum ctava vreme m-a consultat unul din acei bolnavi de hidropizie, al carui corp era asa d e plin cu apa, ca semana cu un burduf de cauciuc umflat. Apasarea dinauntru a apei era asa de puternica, ca apa curgea, nencetat, prin pielea picioarelor si pretutindeni, unde se aseza bolnavul, lasa d upa el urme de apa. Dar iata ce era mai remarcabil n starea sa: bolnavul, de meserie vnzator de unt, mncase n toate zilele foarte mult unt. Apa data afara prin pielea picioarelor mirosea asa de mult a un t, ca nu mai era chip sa te ndoiesti de originea ei. Cantitatile de unt mncate nainte vreme n fiecare zi, far a nici-un alt adaos de hrana, ca pinea, etc., nu fusesera n destul de mistuite de stomacul lui: untul se gramadise din ce n ce mai mult n corp si devenise o materie straina si ncarcase la nceput partea stnga, pe care negustorul de unt avea obiceiul sa doarma. n cele din urma se ivira depozite de g rasime n inima si mprejurul ei precum si n corpul ntreg. Din cauza aceasta izvorse o boala de inima, c are dura de multa vreme. n cele din urma materiile straine trecura mai departe ntr-o alta star e de descompunere si se ivira sub forma apei. Boala de inima a acestui om trecuse prin toate treptele si prin toate fazele. La nceput fusese numita bataie de inima, apoi boala nervoasa de inima, dupa aceea ngrasare de inim a si la aceasta se adaugase n sfrsit, si un defect al supapelor inimii. n urma se ivi hidropizia de in ima care sfrsi printr-o hidropizie generala. Bolnavul ntrebuintase toate mijloacele de vindecare si veni n cele din urma si la mine, cnd,din nefericire, era prea trziu pentru a ntrebuinta cura mea. De altminter i, era deja incapabil de a o mai putea face. Fusese ndopat cu tot felul de doctorii si de otravuri si f iecare stadiu al bolii sale primise un nume si un leac deosebit. Pricina formarii apei n corp este o anume stare de cangrenizare n pntece, pe care b olnavul, de multe ori, nici nu o simte, fiindca e latenta, numai apa ce-i pricinuieste respi ratia greoaie si apasarea inimii l jeneaza. Daca corpul ncepe nsa sa lucreze mpotriva bolii si daca puterea lu i de viata mai poate fi ntartata, atunci se iveste n forma acuta si starea de inflamatie cangrenoa sa, ce fusese pna aci cronica, ascunsa. Daca starea bolnavului e deja foarte naintata, cangrena ace asta l slabeste asa de mult nauntru, ca o vindecare desavrsita nu mai e cu putinta: el arde pe dinaunt ru. Daca puterea de viata este nsa destul de tare, pentru a stapni boala, ea poate izbuti sa traga afa

ra din corp acea mare inflamatie. Pentru o mai buna pricepere va voi aduce doua cazuri culese din prac tica mea. Dintr-o tara departata, ma vizita ntr-o zi un domn, care suferea deja de ani de z ile de hidropizie si care nu se putea vindeca pe cale alopatica. Picioarele erau de doua ori umflate de apa, tot asa si pntecele. Cu toate ca bolnavul se vaeta de respirare grea, cnd sedea culcat, si de greutate n picioare, totusi putea sa umble destul de bine. i explicai ca starea lui era deja foarte naintata, pentru a mai putea fi vindecata, si de aceea l sfatuii, ca ar face bine, daca nici n-ar nce pe cura mea. Bolnavul starui nsa, n ideea de a face cura si asa o ncepu plin de cele mai frumoase sperant e, cu toata mpotrivirea mea. n contra tuturor asteptarilor, lucrul merse bine n cele dinti doua saptamni. Sudoare a mbelsugata si iesiri afara foarte mari, nlaturasera ntr-adevar uimitor de repede ap a, asa ca bolnavul era n culmea fericirii. Pna acum corpul lui daduse afara numai produsul bolii, adi ca apa, pe cnd de aci nainte era vorba, de a nlatura pricina formarii apei. Aceasta pricina era nsa c angrena interna, pna aci ascunsa. Corpul nu putuse aduce vindecare dect pe o singura cale, prefacnd can grena rece si ascunsa ntr-o cangrena aprinsa, acuta. Daca corpul mai are nca puterea de viata tr ebuincioasa, el poate da afara, n aceasta criza de transformare, materiile straine ce pricinuiesc aceasta stare, dupa care urmeaza vindecarea. n celalalt caz, corpul arde si se mistuie nauntru. La bol navul meu s-a ntmplat, dupa cum prevazusem, cel din urma caz. n a treia saptamna ncepu prefacerea c angrenei latente n piciorul drept, care astfel se inflama din ce n ce mai mult, pna cnd n cele din urma se forma o rana deschisa de la degete pna n mijlocul fluierului, care deja a doua zi capata o nfatisare cu desavrsire neagra. Cangrena care fusese pna aci ascunsa nauntru, a fost scoasa astf el afara, ceeace, fireste, pricinuia bolnavului dureri mari. n a patra saptamna, partea neagra a ranii se acoperi de o piele groasa si rana ncepu iarasi sa se vindece. Acuma nsa caldura omului, nca dest ul de corpolent, crestea din zi n zi si aceasta era un semn sigur de prefacerea mai departe a cang renei ascunse, ce se gasea n pntece. O sete chinuitoare a fost cea dinti urmare. Cu toata nlaturarea acel ei mari calduri, bolnavul n-a putut deveni stapn pe cancer si slabiciunea lui crestea din ce n ce. Puterea de a face

baie se slabi curnd si asa n a 29-a zi bolnavul pierdu cunostinta, iar n a 30-a mur i. Numai n urma marii calduri dinauntru fusese rapus bolnavul acesta. Voi cita un alt raport de vindecare, care nsa a avut un rezultat foarte favorabil . E vorba de un bolnav, care era de multa vreme foarte hidropicos, dar care, din fericire, prin tratamentul sau homeopatic luase putine medicamente. n timp de 3 saptamni, prin aplicarea tratamen tului meu pierdu toata apa, dupa care n a patra saptamna se ivi nauntru o caldura mare, ntovarasita d e simptome foarte caracteristice. n a doua zi, din a patra saptamna, ncepura niste iesiri afar a negre ca carbunele si cu un miros pestilential, cu simptome de holera si de diaree. Aceste iesiri a fara durara 3 zile. Nimenea din ai casei nu putea sa-si lamureasca acest fapt si toti erau cu att mai mult ngrijati, cu ct bolnavul luase foarte putina hrana. Femeia bolnavului veni foarte ngrijata la min e, aducndu-mi aceasta veste. I-am explicat, ca barbatul ei e scapat, fiindca prin aceasta criz a, corpul sau nu numai ca a prefacut cangrena rece si ascunsa dinauntru, ci a dat afara chiar materiile st raine, ce se gaseau n corp de ani de zile si care erau pricina bolii. n urma acestei crize, bolnavul er a foarte obosit si peste masura de slab, nsa dupa ctva timp ncepu sa se ntremeze din zi n zi. Astazi e tot asa de sanatos ca acum 20 de ani si nu s-a mai aratat nici urma de apa. n cazul acesta corpul putus e rezista cu succes la prefacerea cangrenei reci si ascunse. Toate bolile de inima si hidropizia au, asadar, dupa cte am vazut, aceeasi pricin a ca toate celelalte boli si sa-mi fie ngaduit, a mai adauga cteva cuvinte asupra modului de vindecare a acestor doua simptome de boala. Daca izbutim sa ridicam ncarcarea, amndoua bolile sunt nlat urate. Bolile de inima cuprind n sine, n cele mai multe cazuri, o ncarcare a corpului, de partea stng a, dupa cum am aratat deja la nceputul acestui capitol. Toate starile de ncarcare din partea stnga sunt nsa, dupa cum am observat ndeajuns n practica mea, cu mult mai grele de nlaturat, dect cele din pa rtea dreapta; n orice caz, departarea lor cere mai mult timp. De asemenea, cei ncarcati de partea stnga asuda cu mult mai greu dect cei ncarcati de partea dreapta. Hidropizia se poate cu adevarat vindeca, numai atunci cnd bolnavul respectiv, aplicnd riguros tratamentul meu, izbuteste sa asude n partile atinse de hidropizie. Numai atunci e cu putinta ca apa si celelalte materii straine sa fie date afara si o mistuire normala sa ia iarasi loc. Hidropizia nsa nu se mai poate vindeca, daca puterea de viata a corpului e asa de restrnsa, ca nu mai ajunge, pentru alungarea materiilor straine, n cazul acesta nici mistuirea nu mai poate fi ridicata n chip durabil. Aci trebuie sa atrag iarasi luarea aminte asupra noii mele diagnoze: stiinta exp

resiunii figurii; ea ne da un mijloc sigur, de a observa cu multa vreme nainte apropierea hidropiziei. ntemeiati pe aceasta noua stiinta, nu mai avem nevoie sa asteptam, pna cnd bolile au naintat asa de mult nct trec de nevindecabile, ci putem ncepe deja n acel crmpei de vreme, cu o cura staruitoare, c aci stadiul de boala ne ngaduie atunci o vindecare mai usoara si mai desavrsita. Dreptatea celor spuse mai sus nu se poate dovedi dect iarasi, prin practica si de aceea citez nca urmatorul caz interesant, de grea boala de inima legata cu hidropizie si lepr a. Acest caz priveste pe un domn I. F. R. din Batavia, insula Iava, care facea de 2 4 de ani negot, de export, si care n timpul acesta s-a bucurat, dupa parerea lui, de o sanatate mult amitoare, desi l chinuiau din cnd n cnd friguri, dureri de ochi si rani la picioare. Pentru noi, ace ste simptome sunt ndeajuns, pentru a ne spune ca corpul nu era sanatos, ci foarte ncarcat cu materii straine, care se depuneau cnd ntr-o parte, cnd n alta parte a corpului si care n caldura tropicala de acolo intrau n fermentatie mai usor dect n clima noastra temperata, adica provocau o stare de boa la acuta. Pentru adevarul acestor afirmari ne da o stralucita dovada nsasi mersul mai departe al a cestui simptom de boala cu desavrsire interesant. n Noiembrie 1879, domnul R. avusese o umflatura ta re la ceafa, lnga urechea stnga, ale carei materii straine fura nabusite si mpinse iarasi n corp prin otravurile medicale; n cele din urma nsa, se arata sub o alta forma, deoarece un deget i se umfla foart e mult si cnd sparse, curse atta materie, nct chiar o bucatica de os fu data afara de abces. Abia se vindecase degetul si se porni o mare scurgere de snge prin intestine. Iarasi un semn sigur, ca nauntrul corpului nodurile hemoroidale ncepusera a se topi. Nu trecu multa vreme si se nascu o rana deschisa la piciorul stng, care ramase multa vreme deschisa si dadu n copt. Raceala minilor si a picioarelor, sudoarea rece, foarte dese atacuri de friguri, pe care le avea permanent domnul R. erau simptome, care aratau o pricina mai adnca de boala. n Feb ruarie 1882, se ivira niste friguri puternice, care dupa ce durara mai multe zile, ajunsera n urm a asa de primejdioase, ca medicul sau de casa, care lua boala drept lepra, l sfatui cu multa staruinta s a ntreprinda o calatorie n Europa. Asa pleca domnul R. din Batavia, la 13 Aprilie 1882, si odata ajuns n Eu ropa, consulta pe

profesorul J. din Basel, care, constatnd aprinderea sngelui, l trimise la Baile Kra n enheil bei Tolz n Bavaria de sus si i dadu o recomandatie catre doctorul de acolo. n timpul curei de acolo, domnul R. se pomeni pe bratul drept cu o pata rosie care cu toata frecarea cu sublimat nu dis paru. Desi dupa terminarea acestei cure, domnul R. se simtea ceva mai bine dispus si mai elastic , totusi n toamna se ivira mai multe pete rosii pe corp. Starea cronica de friguri fu deci si mai mar e. n Aprilie 1883, se rentoarse iarasi n Iava si acolo, prin sudorile calde produse de clima tropicala p ierdu petele rosii. Sosit n Batavia n Mai se ivi n curnd o boala de inima, legata cu friguri puternice, asa ca el recurse din nou la cautarea medicala si n cele din urma n mai 1885, trebui sa se ntoarca iarasi n Eu ropa, mai multa vreme, pentru cura. Asadar, tratamentul n baile Kran enheil nu daduse afara din corp ctusi de putin pr icina de boala a domnului R. si dovada despre asta e noua izbucnire de boala dupa ntoarcerea lui n patrie. Prin sederea sa n clima mai racoroasa a Europei, starea lui de boala intrase ntr-un sta diu latent si cronic, care se simtea mai putin si provoca mai rar stari acute, dar care pe data ce se gasea n caldura tropicala, devenea din nou acuta. Doctorul sau credea, fireste, ca acea mbunatati re aparenta a starii sale pricinuita de schimbarea climei e o vindecare multamitoare, fata de mprejura ri. Dupa rentoarcerea lui n Europa, domnul R. se stabili n Freiburg, n Baden, si trai nto cmai dupa cum i prescria cura, ordonata de doctoral sau de casa si de doctorul N., consilie r al Curtii. n toamna se ivira iarasi petele rosii peste tot corpul si astea cu mult mai puternice dect n a nul 1882, o dovada sigura ca ncarcarea corpului sporise. Deoarece aceste pete rosii pareau o enigma doctorilor care-l tratau si care nu cunosteau nici natura acestei eruptii de piele, asemanatoare c u scarlatina, nici celelalte simptome de boala, declarara Domnului R. ca numai natura poate sa-l vindece. O v izita n Soolbad Rheinfelden, pe care a facut-o bolnavul n anul 1886, dupa ndemnul acelor medici, a vu urmari ct se poate de rele. Boala ajunse din ce n ce iarasi cronica. Pe lnga toate astea, sufer intele corporale influentau n rau dispozitia sufleteasca a bolnavului. El se gasea n acea stare de mizerie, n care cade oricine, care cauta, zadarnic, ajutor pretutindeni, si care e izvorul melancolie i, relei dispozitii, descurajarii, abaterii morale si dezgustului de viata. De aceea nu e de mirare, daca bolnavul, care se cauta zadarnic pna la sfrsitul anului 1888, cu cei mai vestiti doctori, ajunse n ce le din urma aproape disperat. Din omul plin de speranta de pna aci, nu ramasese dect un batrn grbov si s atul de viata. Afaceri urgente silira pe Domnul R. sa se ntoarca la 19 Ianuarie 1889 iarasi la I

ava. Boala sa ajunsese deja acum asa de cronica, ca nsasi soarele tropical putu sa ridice foart e putin puterea de viata a corpului, care de trei ani nu mai putea asuda. Sosit n Batavia, starea sa deveni iarasi acuta. Se ivi iarasi boala de inima de mai nainte, cu o furie si mai mare. Puterile sale sl abeau treptat cu cresterea frigurilor si apa patrunsese deja n picioare. Afara de aceasta, doctorii de acolo declarara boala sa de leproza si deja n timpul ultimei sale aflari n Europa, cei mai vestiti specialisti de lepra din Europa, gasisera suma de bacili de lepra. Aceasta mprejurare dadu prilej doctorilor din B atavia, n interesul igienei poporului si de teama de molipsire, sa sfatuiasca pe Domnul R. sa plece grabnic, daca nu vrea sa se ia alte masuri exceptionale. Astfel debarca Domnul R. la 19 Decembre 1889 n ca o data n Europa. Tovarasii de calatorie ai domnului R. credeau ca e cu neputinta sa ajung a n viata la Genova. Aerul racoritor de mare avu nsa o nrurire buna asupra puterii lui de viata si astfe l putu sa ajunga n Europa. Starea sa, n urma acuta, deveni acum iarasi tot mai cronica, mai latenta. Doctorii sai din Freiburg nu mai dadeau absolut nici o speranta de vindecare. n aceasta stare neno rocita, domnul R. fu informat de metoda mea de vindecare de catre un vechi prieten al sau, W. din Lip sca, cu care traise nainte multa vreme n Iava. La 20 Martie 1890 pleca spre Lipsca si la 24 din aceeas i luna intra aproape fara speranta n tratarea mea.

Tocmai mersul bolii Domnului R. ofera un minunat exemplu pentru adevarul nvatatur ilor mele si confirma n chip nendoielnic stiinta expresiunii figurii. De aceea am si luat, dupa natura, fotografia sa, dupa cum se vede n ilustratia de mai sus. Corpul sau era cu desavrsire schimbat de materiile straine. Gtul, care de altminteri arata o gusa mare, abia se zarea, deoarece era ascuns n t runchi si nu i se mai puteau cunoaste adevaratele hotare. (Vezi fig. 1). Pe frunte se ntindea o piele t are, groasa de doi centimetri. Ochii erau cu desavrsire umflati, ca si capul ntreg, care arata o mare si anormala gramadire de materii straine. Piciorul drept, n mijlocul pulpei, era foarte cangr enos si continea deja apa, att n partea cangrenei ct si deasupra ei, la ncheietura genunchiului si n picior, asa ca domnul R. nu se putea sluji de picior dect cu foarte mare osteneala. Depozitele de materii str aine n trunchiul corpului erau proportionale cu acelea de la gt si de la cap. Mistuirea era cu des avrsire prapadita. Intestinele si rinichii functionau ct se poate de neregulat. Boala sa de inima nu -i da odihna nici zi, nici noapte, nelinistea si suferinta erau tovarasii lui de toate zilele. Picioarele s i minile erau reci ca gheata si de o culoare vnata albastruie. ncepnd cu tratamentul meu, efectele favorabile nu ntrziara mult. Mistuirea se ndrepta curnd. Scaunul, produs mai nainte prin clistire, precum si iesirea la ud, fura deja regu late a treia zi. Urina mai nainte limpede si deschisa deveni acum turbure si zeroasa; se vedea ca e ngrosata cu o mare cantitate de materii straine. Deja a doua zi bolnavul se simti mai usurat si mai bine dispus, dar simtea si o anume oboseala pricinuita de prea marile sfortari pe care le facea organismul de a da afara materiile straine. Sudoarea nlesni de asemenea foarte mult progresul. O schimbare vadita a formelor corpului se ivi foarte curnd si n acelasi timp procesul de alungare al materiilor straine mers e la el mai repede dect ma asteptam. Aceea ce era mai interesant, era felul cum disparea cu desavrsire cordonul lat de 4 toli dimprejurul pulpei, la nceput cafeniu nchis, mai trziu violet, si cum, n acelasi tim p, volumul piciorului crestea din ce n ce mai mult. Piciorul drept arata n cele din urma o gr osime extraordinara. Dar, acest fapt ngaduia de a observa deslusit procesul de prefacere si de descomp unere al materiilor straine. Grea era criza, ce se viata, nca destul de tare, i venea foarte lat, dupa baile mele, n locurile atinse de abila a corpului sau. patru saptamni toata dezlantuise astfel asupra bolnavului, desi puterea lui de mult n ajutor. Desi nu se putea misca mult, totusi asuda regu hidropizie, ceea ce era o dovada de puterea de reactie favor n apa era data afara din corpul sau. De aci nainte procesul de

vindecare merse extraordinar de repede. n fiecare zi se simtea mai tnar si mai bine dispus si dupa o cura de 4 luni, ntovarasita de cteva crize de vindecare, si schimbase asa de mult exteriorul sau (v ezi fig. 2), ca abia mai putea fi recunoscut. Boala sa de inima si hidropizia disparusera cu desavrsir e si erau cu adevarat vindecate. Dezgustul sau de viata facuse loc unei dispozitii vesele, unui dor de viata. Acest fericit succes al curei fu privit n Batavia ca absolut cu neputinta, se scr ise de acolo ca bolnavul va fi lasat sa intre iarasi n Iava, numai daca va fi cu desavrsire vindec at de lepra. Din acest motiv, Domnul R. se lasa sa fie cercetat asupra bacililor de lepra de catre cei mai vestiti specialisti de lepra, ce se gaseau n Hamburg si care deja l cautasera si-l tratasera mai nainte. O cercetare de 4 saptamni dadu rezultatul mbucurator, ca e cu desavrsire scapat de bacilii de lepra. Domnul R., care s-a ntors n Iava la 1892, se gaseste si astazi n cea mai buna sanatate si nici una din bolile sale nu sau mai ivit. Acest caz ne da iarasi o dovada minunata de slabiciunea stiintei medicale, a dia gnozei si a tratamentului ei. Si, cti alti bolnavi, parasiti de autoritatile medicale, n-au f ost vindecati prin metoda mea spre fericirea lor, a familiilor si a prietenilor lor!

---------

Bolile maduvei spinarii. Scurgerea maduvei spinarii. Bolile hemoroidale

O ndelungata boala trebuie sa fi avut loc, nainte de a izbucni ngrozitoarea boala d e maduva spinarii. Oricum, stiinta expresiunii figurii poate hotar sfrsitul cu ani de zile n ainte, poate vedea dispozitia catre aceste boli, aratnd pricinile, care aduc o ncarcare bolnavicioasa a nervilor. ntre aceste cauze se pot numara, mai ales, polutiile97 ce se ivesc adeseori, fie boln avii nsurati, sau nu. Polutiile nsemneaza nsa, ntotdeauna, o stare de aprindere cronica latenta a nervilo r si anume a maduvei spinarii si a nervului simpathicus, pricinuita de o mare ncarcare a spina rii cu materii straine. Aceasta stare de aprindere, care merge progresnd, face ca nervii sa functioneze d in ce n ce mai neregulat pna cnd, n cele din urma, bolnavul nu mai e stapn pe membrele lui. n cele m ai multe cazuri, picioarele se slabesc mai nti. Mai sunt si alte simptome, care nsotesc polu tiile. Multi bolnavi au mprejurul pntecelui un sentiment caracteristic, care se deosebeste dupa ncarcare, c a si cum ar avea un cordon sau un pieptar. n fazele naintate ale bolilor sirei spinarii se ivesc ad eseori dureri fulgeratoare sau de lunga durata (dureri de nervi) si chiar ndoituri de sale, car e de obicei sunt foarte dureroase. Bolile sirei spinarii sunt foarte felurite n forma manifestarii lor. La o egala nc arcare cu materii straine, cum e boala sirei spinarii, se nasc si alte boli, de pilda asa numita b oala: luatul din iele . n cea din urma faza, vindecarea bolii sirei spinarii aproape nu mai e cu putinta. n asemenea cazuri, cea mai mare mbunatatire ce se poate atinge, e sa usuram bolnavul cel put in de dureri, un succes la care putem ajunge n scurt timp, daca ndreptam mistuirea, cea dinti condit ie, pentru a procura odihna dinauntru, somnul si pofta de mncare. Noua mea diagnoza, stiinta a cum am aratat deja, sa nu asteptam ultima faza eme nainte a o nlatura, un avantaj ce nu duva spinarii sunt tot asa usoare de vindecat, ca tratat boli de maduva spinarii naintate, expresiunii figurii, ne da din fericire, putinta, dup a bolilor de maduva spinarii, ci sa ncepem cu multa vr se poate pretui ndestul. n primele lor faze, bolile de ma si orice alte simptome de boala. Cta vreme avem nsa de mai ales acelea, care au fost tratate cu medicamente, v

indecarea lor nu ne este nici noua cu putinta. O casa cotropita de flacari nu mai poate fi scapata, daca focul a naintat prea mult. Am avut de tratat numeroase boli de sira spinarii, dar nu toate au putut obtine vindecarea. Multi au trebuit sa se multumeasca cu o mbunatatire, cu o usurare a starii lor asa de n enorocite. ntre aceste din urma cazuri se pot cita exclusiv aceia, care printr-o ndelungata ntrebuintare de medicamente, paralizasera asa de mult puterea de vindecare a corpului lor, ca chiar cea mai ng rijita cura abia putea sa le-o ridice putin. Desi doctorii ntrebuinteaza foarte de multe ori aceste mbuna tatiri partiale ca o arma mpotriva metodei mele, totusi eu cred, ca marele public, care a ajutat att de mult la raspndirea metodei mele, judeca altfel, n urma acestor lamuriri. Succesele dobndite sunt, si la bolile de maduva spinarii, dovezi indiscutabile si de aceea voi cita, din practica mea, doua rapo arte de vindecare. Cel dinti caz priveste pe un tnar, care era n acelasi timp greu bolnav de sira spin arii si cu desavrsire paralizat de amndoua picioarele, consultase mai bine de un an pe toti s pecialistii, fara a putea trage vreun folos. Nu putea face nici cea mai mica miscare cu picioarele s i nu se mai putea tine pe picioare, cu toata vrsta lui tnara de 24 de ani. Lipsit de putere, sta neconten it culcat n pat, sau sedea n fotoliul sau pe roate. Mistuirea sa era cea mai rea din cte se pot nchipui. Scaunul nici nu se avea pe cale naturala, udul iesea fara voie, fara sa simta bolnavul. Cnd sedea n f otoliul sau, trebuia sa-i aseze altcineva picioarele sale, caci el nsusi nu putea face nici cea mai mi ca miscare cu ele. Intrat n tratamentul meu, trebui sa faca zilnic 4 bai derivative si sa ia numai h rana uscata, potrivita naturii. Desi n prima luna succesul curei abia se putea observa, fiindc a mistuirea se ndrepta foarte cu greu, totusi n a doua luna progresul fu vadit. Dupa alte doua luni, bol navul putea sa-si tie udul si picioarele lui erau ndreptate ntr-att, ca putea sa le miste putin si putea sa st ea n picioare cu ajutorul ngrijitorului sau. Dupa o ntrebuintare de 9 luni a tratamentului meu, a a juns asa de departe, ca 97 Proces de eliminare involuntara a spermei (de obicei n timpul somnului)

ajutat de servitorii sai putea ocoli odaia. Dupa alta cura de 2 luni a ajuns cu desavrsire stapn pe picioarele sale. Boala sa de maduva spinarii, care fusese produsa de aceasta sla biciune, n urma marii calduri dinauntru, pricinuita de gramadirea materiilor straine, era nlaturata ntoc mai pe acelasi drum, pe care s-au putut obtine si alte vindecari. Deci, si acest caz arata destul de lamurit, ct de greu este sa obtinem o vindecar e la o ncarcare asa de naintata a spinarii. Nici eu nu credeam, la nceputul curei, ca bolnavul va putea obtine o mbunatatire, necum o vindecare, caci mistuirea sa era foarte prapadita si nu voia sa se ndrepte. Numai duratei extraordinare de lungi a curei se datoreaza succesul final. Daca b olnavul acesta ar fi intrat de mai nainte n tratamentul meu, niciodata nu s-ar fi ivit o asemenea total a slabiciune de picioare. Vindecarea ar fi fost atunci cu mult mai repede. Foarte instructiv este si urmatorul caz. ntr-o zi primii vizita unui domn de 47 d e ani, care suferea de ani de zile de scurgerea maduvei spinarii si nicaieri nu putuse gasi usurare sau vindecare. Boala sa era deja foarte naintata. Numai cu multa osteneala putea merge. Adeseori era apuc at de ndoituri de sale si de alte dureri fulgeratoare. Somnul era nendestulator, adeseori nu se lip ea de el zile ntregi, mistuirea anormala, starea generala rea. Deja n cele dinti luni ale curei, bolnavu l acesta fu scapat de chinuitoarea insomnie si celelalte dureri fura de asemenea nlaturate. Si mistuire a lui se ndreptase, nu nsa si umbletul sau greu. De aceea, el credea ca nici nu o sa se mai vindece. Dur erile lui de mai nainte si insomnia le socotise ntotdeauna ca boli separate. ntotdeauna crezuse, ca aceste boli n-au nici o legatura cu boala lui de sira spinarii. Deoarece acestui bolnav i era pest e masura de greu sa urmeze prescrierile mele n privinta dietei, nceta cura dupa o ntrebuintare de 10 lu ni. Fireste ca starea lui ajunse atunci deznadajduita. Acest bolnav ar fi trebuit sa vada un succes mare n faptul ca boala sa nu numai c a nu se nrautatise n timpul curei, dar ca toate celelalte simptome dureroase, ce nsoteau bo ala, fura nlaturate n scurta vreme. Dar, asta este o poveste veche: daca ntinzi celui care se neaca un deget, el ti cere toata mna. De aceea, bolnavul si-a explicat imperfectiunea vindecarii sale prin l ipsa de efect a curei, n loc sa si-o explice prin starea lui de boala prea naintata. Un alt caz de scurgerea maduvei spinarii se gaseste n partea a IV-a, la rapoartel e de vindecare.

Bolile hemoroidale

Se ivesc de cele mai multe ori mpreuna cu bolile de sira spinarii si cu prea mare a ncarcare a spinarii. Ele sunt semnul unei stari de boli grele si cronice, care fiind ntemeia ta pe aceeasi baza ca si celelalte boli, presupune un foarte mare focar de inflamatie sau de friguri, n pnt ece. Bine nteles, la acesti bolnavi, mistuirea e si ea foarte neregulata. Formarea acelor noduri n pntece, un simptom care presupune tocmai o grea stare de n carcare, e o dovada, ca puterea de viata si de vindecare a bolnavului respectiv, trebuie sa fie foarte mica. Pentru priceperea mai de aproape a celor spuse, voi da si aici un exemplu din pr actica mea zilnica. Un tnar de 17 ani, care suferise deja n copilaria sa de ngreunarea mistuirii, ma vi zita ntr-una din orele mele de consultare. Dupa cte mi povesti el, se ivisera deja la vrsta lui de 11 ani, noduri hemoroidale si ngreunari hemoroidale nsotite cu curgeri de snge din intestine, care l chinuiau peste masura. La vrsta de 15 ani, nodurile hemoroidale si ngreunarile pierisera putin cte putin. n schimb nsa, izbucnisera cele mai grozave dureri de cap, mpotriva carora toate mijloacele n trebuintate au ramas fara folos. n sfrsit, se ivira si pe din afara, la ceafa, noduri tari de mar imea alunelor, ce se puteau vedea si pipai, de asemenea, tot capul si schimba forma lui si ajunse mai voluminos. Se vedea destul de lamurit, ca raportul ntre cap si restul corpului nu mai e acelasi ca ma i nainte. Toti, care vedeau baiatul, aveau banuiala, ca n capul baiatului trebuie sa fie ascuns ceva, ce n-ar trebui sa fie si ce nu putea fi mai nainte. Nimeni nu banuia, ca nodurile hemoroidale, ce se aflau nainte vreme n pntece, s-au ivit acum n cap, ntr-o forma cu mult mai strnsa si mai tare, ca noduri tuberculoase. Pentru cunoscatorii stiintei expresiunii figurii aceste simptome erau lesne de v azut. nsasi acele grozave dureri de cap, puteau fi o dovada de existenta unei cauze mai adnci. Din nenoroci re, ea nu fusese nteleasa. Astfel, biata muma vedea aparnd la fiul ei, ntr-o vrsta asa de tnara si cu o furie nemiloasa, aceeasi boala de care murise si tatal bolnavului, n vrsta abia de 39 de ani. Nici unul din leacurile ntrebuintate mpotriva acestei boli n-a putut aduce vreun folos. Boala cr estea din ce n ce, pna cnd tnarul ajunse, n urma durerilor de cap, incapabil de a munci si caznd adeseor i n lesinuri.

n aceasta stare disperata, si foarte naintata, mi-l aduse mama-sa n tratamentul meu . Deoarece spinarea era foarte ncarcata cu materii straine, era temere n fiecare zi de o izbu cnire a inflamatiei creierilor. Prescrierile mele alcatuite din dieta, bai si miscare, fura urmate c u seriozitate si dadura urmatorul rezultat. n cea dinti saptamna ncetara deja durerile de cap. Ele se iveau n chip trecator numai la descompunerea nodurilor tuberculoase din cap. Mistuirea si pofta de mnca re se mbunatatisera n chip mbucurator. O scadere a nodurilor, ce se puteau pipai nainte vr eme la ceafa, fu iarasi rezultatul catre sfrsitul lunii a doua. n acelasi timp descrescura si nodur ile aflatoare nauntrul capului, iar capul ajunse mai mic, de cum era nainte. Alte doua luni de cura alun gara si alte noduri si, ntr-o jumatate de an, nu se mai putea pipai nici urma de ele. Deodata se ivi o schimbare, o nrautatire aparenta a starii bolnavului. Dupa cum mi spuse mamasa, fiu-sau ncepu sa se simta iarasi rau. Boala hemoroidala, nlaturata deja de ani de zile, reaparuse iarasi n toata puterea ei. Explicai mamei ngrijorate, ca acest simptom nu se putea nlatura. Nodurile tuberculoase, ce fusesera nainte vreme n cap, au fost alungate de acolo, pentru a se arata acum iarasi n forma lor primitiva, ca noduri hemoroidale, din care se nascusera acele noduri din cap. Prin aceasta criza de vindecare, fiul ei se poate considera acum ca scapat de oftica creieril or si acum nu mai e nevoie, dect de nlaturarea bolii hemoroidale, un stadiu preliminar al ofticii crei erilor. Aceste explicatii fura pricepute de femeie, cura fu continuata cu rezultatele cele mai mbucuratoare si astfel dupa un an boala hemoroidala fu cu desavrsire nlaturata. A se ceti alte rapoarte de vindecare, n partea a IV-a.

---------

Crampe epileptice. Agorafobia (frica de loc deschis).

Acea boala ce se iveste pe negndite si pe furis, acele cazuri de boala, cunoscute de obicei sub numele de epilepsie, care bntuie corpul omenesc, sunt numai cea din urma treapta a unui sir de boli de mai nainte, nevindecate, ci numai nabusite, sau izbucnirea vreunei boli mosteni te, ce se poate atribui de multe ori, pacatelor savrsite de parinti n tineretea lor. n cel din urma caz, lucrul sta astfel, ca modul de tratare al bolilor organelor genitale, prin medicamente, a avut de urma re nabusirea bolii si depozitarea materiilor straine n corpul tatalui. Transmiterea acestora asupra unu i nou ins, a dat nastere bolii, pe care noi o numim crampe. Epilepsia a fost vindecata de multe ori n practica mea, cu cel mai mare si mai re pede succes. Adeseori am observat ca atacurile epileptice, ce se iveau pe negndite, nu sunt al tceva dect niste fierberi ale materiilor straine, ce se dezvolta mai nti n pntece. La multi bolnavi l oviti de epilepsie, aceasta fermentatie n stare de fierbere porneste mai nti n jos spre picioare si apoi de acolo porneste n sus. Unul e nvrtit de mai multe ori, prin aceasta izbucnire de fermentatie, pna ce cade; un altul pierde numaidect cunostinta si cade jos ndata ce procesul de fermentatie porneste n sus, adica spre cap. Aceste ntmplari n capul omenesc, s-ar putea compara mai bine cu izbucnirea unui vul can, n care gazele adunate nauntrul pamntului se ncordeaza si izbucnesc afara. Daca au gas it loc de iesire, ctava vreme e iarasi liniste, pna cnd prin procesul de ardere, de descompunere sau de prefacere a interiorului pamntului, se naste o noua ncordare. Acelasi lucru se petrece si la a tacurile epileptice. Se formeaza n pntece o anumita ncarcare cu materii straine, care provoaca nencetat acte de fermentatie potolita si tot deodata dezvoltari de gaze si ncordari. Deoarece foca rul de ncarcare e nchis n sine, prin materiile straine, se naste o ncordare, din ce n ce mai mare, spr ijinita de o nencetata fermentatie si provoaca n cele din urma o izbucnire, care pricinuieste c rampe si care prin apasarea ei asupra creierului, mpiedica functionarea lui. Pe data ce descreste pr ocesul de fermentatie si mpreuna cu el si apasarea, bolnavul capata iarasi cunostinta, desi ntregul corp se va simti mai mult sau mai putin atins de acest atac violent.

Daca e de regretat ca scoala medicala nu poate vindeca epilepsia, e lucru si mai trist ca pna astazi ea nu cunoaste nici chiar natura ei. De multe ori, ea socoteste epilepsia drept o simpla boala de nervi. Bine nteles, cu greu va putea banui medicina, ca toate aceste boli, ce i s e par enigme si care trec de nevindecabile, sunt n mare parte opera ei proprie, sunt rodul unei stiinte gre site, unor prescriptii gresite pentru ngrijirea sanatatii si unei ntrebuintari de leacuri sucite mpotriva bolilor. Vindecarile epilepsiei sunt foarte felurite si ele atrna de starea de ncarcare a b olnavului. La unul nceteaza atacurile ndata dupa nceperea curei; la un altul se ivesc ceva mai des la n ceput. Prin prefacerile ce se opereaza n corp, asemenea simptome trecatoare nu se ivesc rar, dar treptat cu nlaturarea materiilor straine, ele dispar ncetul cu ncetul, sau chiar deodata. Ele se slabesc putin cte putin, pna cnd, n cele din urma, ajung ameteli, lesinuri si atacuri de indispozitie , care dispar cu desavrsire, daca se continua cura. De aceea, e bine sa atragem de mai nainte luare a aminte a unor astfel de bolnavi, asupra mersului curei. Stiinta expresiunii figurii, e si aci de foarte mare ajutor, caci ea poate prevedea de mai nainte acele eventuale crize de vindecare, care, mai ales, la starile de ncarcare grea sunt nenlaturabile. Astfel, ajungem la ncheierea ca vindecarea epilepsiei atrna numai de gradul de ncar care al bolnavului. Prin metoda mea, vindecarea a fost cu putinta mai n toate cazurile. E a a mers ncet sau a fost cu neputinta, numai cnd starea bolnavului era deja cronica si cnd corpul si m istuirea erau prea mult vatamate prin bromur sau alte medicamente obisnuite. n asemenea cazuri, boal a a provocat cu violenta multe stricaciuni n legaturile nervilor si n creier, ce nu mai pot fi vin decate. n practica mea am vazut multe boli ncapatnate, care cereau aplicarea exacta a curei mele, vreme de a ni ntregi, pna cnd ncetau crampele. Sa nu se creada nsa, ca odata cu disparitia crampelor, bolnavu l e cu desavrsire scapat de ncarcare. nlaturarea desavrsita a acestei ncarcari cere adeseori si mai mult timp.

Dupa raportul anual al consiliului de medicina din 1889, numarul copiilor de sco ala epileptici din Saxonia, se ridica catre sfrsitul acelui an, la 795, sau: 13,6 la 10.000 de scola ri. Ar fi deci, de dorit, n interesul bietei omeniri suferinde, sa se poata cunoaste n cercuri ct mai mari efe ctele binefacatoare, ale noii metode de vindecare fara doctorii si fara operatii. Nu pot sfrsi, fara sa aduc si aci un raport de vindecare, pentru mai buna pricepe re a tratamentului. Persoana, de care e vorba n acest raport, e o fata de 19 ani, care, suferind deja de vreo 6 ani de o grea epilepsie, avea n fiecare saptamna cel putin doua atacuri. Daca mistuirea e i era cum nu se poate mai proasta, menstruatia ei era cu desavrsire neregulata. nca de la nceputul ei, menstruatia nu se ivise o singura data n chip normal si la timpul cuvenit, ci, ori ca lipsea lun i ntregi; ori ca se ivea prea des. Cloroza n cel din urma grad si dispozitie catre boli de plamni, ce se pot cunoaste prin stiinta expresiunii figurii, le-am putut constata si la bolnava aceasta. Afara de asta, avea un cap prea mare. De altminteri, ncarcarea ei era asezata foarte favorabil, asa ca-i putui prezice un bun succes. O facusem atenta nca de la consultare, ca n cele dinti 14 zile e posibil sa aiba atacurile ce va mai des si deci sa nu priveasca faptul acesta ca o nrautatire a bolii, caci atacurile vor slabi din ce n ce, pna vor nceta cu totul. Prescriptiile mele, dieta neexcitanta, viata potrivita cu natura, zilnic trei bai derivative de sezut cu frictiuni si bai de trunchi cu frictiuni, urmate de miscare la aer liber si sudo ri provocate prin acoperiri n pat, toate aceste mijloace de vindecare naturale, nu m-au dat de rusine nici n ca zul acesta. Baile de aburi au trebuit cu totul nlaturate n acest caz, ca si n toate cazurile de epilepsi e. n timp de trei saptamni, bolnava era scapata de toate atacurile. ntocmai dupa cum prevazusem la nceput, asa s-a aratat si mersul curei. n cele dinti zile, se puteau observa zilnic, doua, trei si chiar mai multe atacuri. Dupa 16 zile, ele s-au prefacut, din ce n ce, n lesinuri, ameteli si indispozitii. n cele din urma au ncetat cu totul. De altmint eri, aceasta repede vindecare a fost cu putinta numai fiindca mistuirea bolnavei s-a putut ndrepta re pede n chip mbucurator si menstruatia a ajuns putin cte putin iarasi normala. Sa nu se creada n sa, ca n toate cazurile e cu putinta o asa de grabnica vindecare. Ea nu s-a datorat, n cazul de mai sus, dect starii de ncarcare foarte favorabila a bolnavei. Alti epileptici vindecati de mine au avut nevoie de o vreme ndoita, ntreita si chiar mai ndelungata. (Vezi raportul de vindecare, partea a IV-a .).

Agorafobia Asa numita agorafobie, este o stare n care bolnavii nu pot trece peste un loc des chis. Aceasta boala, consta iarasi numai dintr-o ncarcare cu materii straine si nu se poate lam uri dect ca, ncordarea dinauntru nu poate produce contra-apasarea trebuincioasa mpotriva apasarii aerulu i de afara, sau exercita o prea mare apasare asupra unor anumite organe. Cu ct aerul e mai subtir e si mai curat, cu att si acesti bolnavi se simt mai rau. Am avut n tratare bolnavi, care n aceste mpre jurari trebuiau sa mearga lipiti de case, daca nu voiau sa cada jos. Acest simptom se lamureste pri n faptul ca aerul n asemenea locuri e mai des si mai greu dect n mijlocul strazii. Fireste, aci e vorb a de diferente foarte mici n densitatea aerului, dar totusi ele sunt simtite de bolnavi. Daca aerul e m ai curat si mai liber, bolnavii se simt deja rau si nelinistiti n ultimul grad. Ei nu se pot mpotrivi apa sarii dinauntru. Ca si oftica si cancerul, agorafobia este cea din urma faza a altor boli de mai n ainte, fie ca se iveste direct, fie indirect ca mostenire. Vindecarea ei atrna numai de starea si de ncarcarea bolnavului. De altminteri, o vindecare radicala se poate obtine numai prin metod a mea, care nlatura pricina, bine nteles, nsa, ca de multe ori e foarte grea.

---------

Lipsa de snge si Cloroza. (Fata palida).

Din toate straturile sociale se ridica astazi plngeri asupra lipsei de snge si clo rozei. Nici bogatul, nici saracul, nici tnarul, nici batrnul nu sunt scutiti de aceste boli, desi se ntr ebuinteaza o suma de leacuri mpotriva lor. n prima linie, clasele avute si bogate, fac o ntrebuintare ne masurata de attea ajutoare medicale si, n special, de asa numitele alimente puternice, precum mncaru rile de oua, carne si bulion, vin si bere si altele. Stiinta noastra medicala moderna se faleste cu progresele ei colosale, chimia no astra, n legatura cu fiziologia, pretinde ca e n stare sa cunoasca exact puterea de hranire a tutur or alimentelor si efectul lor asupra organismului omenesc, si totusi aceste puteri stiintifice nu sunt n st are sa opreasca raul n progresul lui. Lipsa de snge si cloroza se ntind din ce n ce mai mult. Ele dau nast ere altor boli, precum lipsa de putere, slabiciunea si nervozitatea, provoaca un instinct sexual anormal, lipsa de lapte n timpul lauziei, cu alte cuvinte, ele fac pe om nedestoinic trupeste si sufletes te, aduc somnul n cugetare si n actiune. Afara de asta si simtibilitatea (sensibilitatea) creste. A poi, astfel, cei atinsi de aceste boli se vaeta de oboseala, de greutate n picioare, de dureri n muschi. Poft a de mncare se micsoreaza si activitatea pielii se slabeste. Ce atitudine are scoala medicala de astazi n fata acestor boli? ntemeiata pe anali zele chimice, ea recomanda ntrebuintarea extractelor, n care pretinde ca sunt cuprinse toate sub stantele trebuincioase pentru alcatuirea si pentru conservarea corpului omenesc. Ea sfatu ieste adeseori mncare buna, prescrie hapuri si prafuri, chinina si fier ca doctorii n cele mai fe lurite forme. Si care e rezultatul acestei tratari medicale? E tocmai contrariul de ce ar vrea sa obtina , de ce ar trebui sa astepte. Acest rezultat contrariu se arata ntr-o sporire a lipsei de snge si a clo rozei sau n ivirea altor boli, a caror nastere nu se poate atribui dect numai unui tratament mpotriva natur ii. Astazi chiar se ivesc simptome surprinzatoare, prin faptul ca deja copii abia nascuti sufera de lipsa de snge. Din toate aceste observari trebuie sa tragem importanta ncheiere, ca modul de hra nire si de tratare, ntrebuintat pna aci nu poate fi cel adevarat. Tot astfel, trebuie sa conv enim, ca rezultatele

chimiei nu sunt de ajuns pentru a mpiedeca cu desavrsire greselile, ce se fac n pri vinta actelor corpului vietuitor. Dupa cercetarile noastre, toate, extractele artificiale, toa te surogatele artificiale destinate pentru ndoparea bolnavilor sunt cele mai grele de mistuit, ba cte o data nu se pot mistui deloc. Toate alimentele n forma lor naturala, neschimbate prin fierbere, dovedesc n schimb, ca sunt cele mai usoare de mistuit. Noua mea stiinta de vindecare sfatuieste, pentru aceste boli, un tratament care se deosebeste cu desavrsire, ba e chiar opus de tratamentul scolii medicale. Simptomele exterioare ale lipsei de snge si ale clorozei nu ne ofera, n niciun caz, un punct sigur de reazam pentru cunoas terea naturii lor. Stim ca o piele normala n-are niciodata culoarea palida a celor atinsi de cloroza si nu trebuie sa fie niciodata prea rosie, galbena sau cafenie, ci trebuie sa fie totdeauna calda-umeda la pipa it. Sngele sanatos e rosiu, deschis si subtire, chiar n vine; cel ncarcat cu materii straine e nchis, ap roape negru si gros. Afara de asta arterele se umfla cnd sunt prea mult ncarcate cu materii straine si prin strngerea cantitatilor groase de snge se formeaza adevaratele saculete. Aceste largiri ale arterelor se ivesc n urma nencetatei ncordari si apasari dinauntru, pe care le provoaca starea de ncarca re. De aceea, observam la toti anemicii si cei atinsi de cloroza, pe lnga culoarea pielii palid a, mai ales vinele nchise, foarte batatoare la ochi. Vinele normale pline cu snge fluid si sanatos abia se p ot vedea prin piele si nau cel putin culoarea albastra si latimea ca la cei atinsi de cloroza. Afara de asta, pielea acestora din urma e palida, ofilita, inactiva, adeseori stravezie ca ceara, galbuie, batnd n ve rde deschis. Adeseori nsa si cei anemici au fata purpurie si obrajii par trandafiri; n fata acestei figu ri, n aparenta frageda, n fata acestui exterior nfloritor sta totusi, ca o contrazicere strigatoare, cea ma i desavrsita neactivitate a pielii si lipsa de putere a insului. Aceasta stare, ce denota n aparenta sanatate a, e poreclita adeseori de catre scoala medicala moderna, ca boala nchipuita". La anemie si cloroza se iveste ntotdeauna o prea mare caldura nauntru, ori de cte o ri se simte frigul n afara. Cu aceasta se lamureste nsasi boala, care denota simptomele unor f riguri launtrice latente, ce se ivesc ca la toate bolile cronice.

Mistuirea nendestulatoare, n legatura cu neactivitatea pielii si a plamnilor, cu al te cuvinte lipsa de hrana si de aer, sunt singurele pricini ale acestor boli. Materiile straine, sau materiile de boala, ce se gramadesc n corp n urma unei mistuiri nendestulatoare, provoaca n corpul nesanatos o ncordare si un spor de caldura. Ele trec ntr-o stare de fermentatie, capata forma de gaze, cu treiera astfel ntregul corp omenesc si se depun mai cu deosebire n partile cele mai extreme, adica sub p iele, sau n piele. n acelasi timp, vasele sanguinare cele mai fine ale pielii se astupa, sngele nu mai poate sa patrunda pna la ele si pielea nceteaza de a mai avea caldura normala. nfatisarea exterioara a pielii ajunge palida si ofilita. Asadar, o mistuire nendestulatoare, e vina de capetenie a lipsei de snge si a clor ozei. Pe lnga asta se mai adauga si activitatea nendestulatoare a plamnilor, cu urmarile ei vata matoare. Din nenorocire, mai exista teama de racire, infiltrata n credinta multora de catre do ctori, teama de aerisirea odailor de locuinta si de dormit, si astfel influenta vatamatoare a aerului stri cat e cu att mai puternica. Scoala medicala moderna stie foarte bine, ca tocmai plamnii sunt aceia care, prin inspirarea aerului proaspat savrsesc procesul de primenire al sngelui si totusi, adeseori, n tratarea bolilor ea comite greseala, de a sfatui bolnavilor sederea n odaie si de a se feri de aerul curat d e afara. De altminteri, aceste fapte, ce dovedesc lamurit defectele scolii medicale, si au si ele explica rea lor. Dupa principiul de vindecare al alopatiei, care nu cunoaste adevarata pricina a bolii, nu e vorba de a da afara materiile de boala din corp, ci numai de a nabusi anumitele simptom e de boala. Ea numeste vindecare, faptul ca fiecare boala e transformata ntr-o stare latenta, as cunsa si pe care ea n-o vede. Aceasta nsa, dupa cum vom vedea, e numai o vindecare aparenta. Din nenoroci re nimenea n-a putut cunoaste pna aci n mod sigur si nendoielnic aceste vindecari aparente, care ns eala nu numai pe bolnav, ci care nseala nsasi stiinta sfnta. Numai prin stiinta expresiunii figur ii, descoperita de mine, orice om care s-a patruns ndeajuns de ea, are un mijloc sigur de a recunoaste nsel aciunea unei vindecari aparente98. Cine ntrebuinteaza, dar, mijloacele nenaturale, ca medicamentele, mpotriva lipsei de snge si clorozei, nrautateste starea bolnavului, introducnd n stomac materii si mai grele d e mistuit. Numai prin scoaterea materiilor straine din corp, pot fi vindecate aceste boli, niciod ata nsa prin medicamente. Prin medicamente si, mai ales, prin fierul, asa de des ntrebuintat l a lipsa de snge, stomacul e n scurta vreme asa de slabit, ca bolnavul ajunge curnd n acea stare, n ca re nu mai are

pofta de mncare, dect pentru bucate picante si ntepatoare. Acestea sunt nsa, dupa cr edinta noastra, foarte grele de mistuit si ntarta corpul. n cele din urma, nceteaza orice simt norma l al formei. Doctorii recomanda atunci, cu mai multa staruinta, mncari hranitoare: oua, carne si vinuri ntaritoare si dau zor mereu cu medicamente tot mai tari. Atunci, bolnavul, nemaigasind nici un aju tor n consultatiile lui de pna aci, ajunge n acea stare disperata, n care vine sa-mi ceara sfatul meu. Aces te greseli ale scolii medicale deschid ochii bolnavilor deja n cea dinti saptamna a curei mele si fac din ei, n cele din urma, pe baza succeselor pipaite, cei mai entuziasti adepti si discipoli ai noii mele metode de vindecare. Pe data ce sunt departate acele materii de boala, care astupa pielea si ngreuneaz a circulatia sngelui, sngele izbuteste iarasi sa circule pna n partile exterioare ale pielii, pie lea si capata culoarea si caldura ei normala si n acelasi timp si activitatea ei normala, calda -umeda. Mncarurile usoare de mistuit si neexcitante, prescrise de mine, s-au dovedit ca c ele mai minunate mijloace de vindecare tocmai pentru cei atinsi de lipsa de snge si cloro za. Repet ca aerul natural, proaspat, asa cum l putem gasi numai afara din locuinta n oastra, sau n odaia cu ferestrele deschise la perete, are ntocmai ca si apa puterea de a spriji ni corpul n crizele lui de vindecare si de a-l ajuta, n ntelesul naturii. Din nenorocire scoala medicala mode rna, de teama sa nu raceasca bolnavul, nlatura cu tot dinadinsul tocmai acesti doi factori importanti , aerul proaspat si apa rece, ca o dovada ct de putin cunoaste natura racelii. Ea nu poate sa nlature acea sta raceala, fara a vatama adnc organismul, de aceea are grija nainte de toate, sa nu se ntmple asemenea raceli si ntrebuinteaza pentru acest scop mijloacele cele mai nepotrivite. Pentru cunoscatorii nvataturilor mele, raceala are o nsemnatate neprimejdioasa, ba nca e privita ca ceva de folos. Daca un om sanatos raceste cu adevarat, o data, corpul sau poate produce imediat atta caldura ca sa precumpaneasca aceasta raceala si s-o faca nevatamatoa re pentru corp. De altminteri, la el nu poate fi vorba de friguri de raceala, caci nu se gasesc materii straine n corpul 98 Vezi: Louis Kuhne, Manualul stiintei expresiunii figurii, cu numeroase ilustr atiuni n text, Editura Louis Kuhne, Lipsca

sau. Cine nsa e ncarcat, dar traieste potrivit cu natura, stie ca prin ntrebuintare a apei reci si a aerului proaspat, mpreuna cu o dieta neexcitanta, e pus n stare sa mearga nainte cu sanatat ea sa. El va cstiga astfel o mputernicire, o ntarire a corpului si o curatenie launtrica, ce nu le poseda nainte. Afara de asta el mai stie, ca acele raceli, ce se ivesc mai cu seama la schimbarile re pezi de temperatura, nu s-au putut naste dect prin faptul, ca puterea de viata a corpului a fost mputernic ita de aerul proaspat si n acelasi timp s-a manifestat printr-o criza de raceala, ntr-un guturai. Prin aces te crize de vindecare, corpul e pus n stare de a se scapa de o parte din materiile lui straine. Asadar, n ntelesul naturii, aceste crize de vindecare au loc numai pentru desavrsirea insilor, iar nu pentru vatamarea lor. Tratarea celor atinsi de cloroza si de lipsa de snge trebuie sa fie mai blnda sau mai energica, dupa cum e si starea trupeasca a insului. Prescriptii amanuntite nu se pot da pr in urmare, dect n general. Dau mai la vale un raport de vindecare, din care se pot vedea aceste pr escriptii generale de cura. O fata de 19 ani fusese tratata alopatic de la vrsta de 15 ani, pentru cloroza. D octorul ei i prescrisese, n cele din urma, fier n pilule si apoi ntr-o compozitie fluida cu peps ina si alte medicamente. Afara de asta o sfatuise sa nu se hraneasca dect cu alimente ntaritoar e , sa mannce zilnic, mai ales carne si bulion, oua si sunca si sa bea n toate zilele unul pna l a doua pahare de vin ntaritor de Ungaria, iar n locul cafelei sa ia lapte bun de vaca, si ca toate acest ea o sa-i foloseasca. n loc de apa, care poate contine multe miasme rele, sa ia mai bine ceva bere ntarit oare . Prescriptiile acestea fura urmate ntocmai, luni si ani ntregi, fara folos. Daca starea fetei era destul de trista naintea acestui tratament, n urma ea ajunse si mai de plns. Mistuirea ei se slabi si mai m ult, fata murea de foame, cu toata dieta ntaritoare. Ea se facea din zi n zi mai slaba, mai palida si mai nemultumita sufleteste. Simtea lamurit ca prescriptiile doctorului ei nu-i ajutau ntru nimic, dar nu arunca vina pe el, ci numai pe corpul ei, despre care credea ca nu se mai poate face sanatos. Asa numi ta hrana ntaritoare trecea, ce e drept, prin corpul ei; dar nu-l hranea ctusi de putin, fiindca mistu irea era cu desavrsire zdruncinata. nca de la nceput, menstruatia nu fusese niciodata normala, ci totdeau na neregulata. Astfel, dupa un tratament alopatic de 4 ani, starea fetei ajunsese aproape dezna dajduita. Trista si dezgustata de viata, ofilita si nencrezatoare, chinuita de gnduri de sinucidere, e xtrem de nervoasa, scrbita de altii si de ea nsasi, asa veni n tratamentul meu aceasta sarmana fata. N umaidect schimbai dieta ei, prescriindu-i o hrana cu desavrsire neexcitanta, legume usoare de mistuit, ca

bautura numai apa curata si-i recomandai pe lnga toate astea, multa miscare si se dere n aer curat si liber. i recomandai apoi sa doarma cu ferestrele deschise, sa faca zilnic trei ba i derivative si n fiecare saptamna doua bai de aburi. Dupa opt zile dispozitia bolnavei se schimbase cu tot ul. Veselia si dragostea de viata luasera loc gndurilor ei pesimiste si bolnavicioase de mai nain te. Dupa 4 luni mistuirea si menstruatia erau aproape normale, fata era ca nou nascuta. Pielea e i, care nu putea asuda nainte vreme, ajunse iarasi normala, calda-umeda. n alte sase luni, fata se dezvol ta ntr-un chip uimitor si dupa un an de cura era cu desavrsire vindecata. Cazul acesta de vindecare dove deste deci si el, n parte, nvataturile gresite ale stiintei medicale. A se citi alte cazuri de vindecare, din practica mea, n partea a IV-a, vindecare . Rapoarte de

---------

Bolile de ochi si de urechi.

Att ochiul ct si urechea, aceste organe ale unor simturi asa de nsemnate, sunt supu se unor grele boli. De multe ori, ba aproape ntotdeauna, aceste boli sunt de obicei, atri buite unor anumite influente exercitate direct asupra ambelor organe, fara a se cerceta lucrul mai de aproape. Metoda mea de vindecare si experientele rezultate din aplicarea ei, nu mai lasa nici o ndoia la, ca toate bolile de ochi si de urechi, oricum s-ar numi ele, izvorasc numai din boli cronice interne. Ele se pot atribui sau cazurilor de boli nabusite, ca anghina difterica, varsatul si scarlatina care au lasat ramasite, ce pot atta o noua boala, sau chiar vaccinarii. Stiinta expresiunii figurii confirma ace ste afirmari n chip nendoielnic. Ea stabileste la fiecare ncarcare de ochi si de urechi, o ncarcare gen erala corespunzatoare a corpului, ea dovedeste, asadar, aflarea materiilor straine n co rp si lamureste astfel legatura directa a acestora cu simptomele de boala, ce se ivesc la ochi si la ur echi. E cu desavrsire absurd, de a sustine, ca un corp la care s-a ivit o boala de ochi sau de urechi e cu desavrsire sanatos n celelalte parti ale lui. ntotdeauna materiile straine trebu ie sa fi luat mai nti drumul catre acele parti ale corpului, cazute n suferinta, nainte ca ele sa se mbol naveasca. Aceasta se poate recunoaste pe din afara, cu multi ani nainte, prin ajutorul stiintei exp resiunii figurii. Sa vorbim acum de starile bolnave ale urechii. Daca materiile straine au luat drumul catre urechi, n primul rnd ele astupa nervii fini ai auzului. Pielita timpanului crapa, sau ajunge incapabila de a mai vibra si astfel nu mai e n stare de a functiona n chip normal. Din cauza aceasta se naste si catarul urechii de mijloc, care nu e dect un simplu depozit de materii straine n partea de mijloc a urechii. La asemenea depozite se poate observa adeseori, ca daca apasarea de jos e puternica, se nasc stari acute. Se formeaza apoi adeseori n urechea dinauntru, copturi, care dnd mereu afara materiile straine n fermentatie, produc n cele din urma cunoscuta scurgere a urechii. Daca aceasta stare acuta nu e vindecata la ti mp, pe cale naturala, se nasc stari de ncarcare si mai puternice si de multe ori vatamari directe ale o rganului auzului, care sunt mai primejdioase, ori de cte ori se ncearca de a se nabusi cu forta aceste sim ptome de boala,

prin medicamente. Cine a urmarit cu interes si cu luare aminte expunerile mele de mai nainte, acela va pricepe lamurit, ca scurgerea urechii si guturaiul, pe de o parte, sculamentul si poala alba, pe de alta parte, trebuie sa aiba una si aceeasi pricina. Eu sustin ca, aceste felurite simptome d e boala, nu sunt altceva dect materii straine depozitate n corp, n stare latenta, care trec ntr-o stare de fe rmentatie acuta, n coptura sau ntr-un clei apos. Prin starea de fermentatie se provoaca ntotdeauna o fermentatie a pieilor cleioase si a partilor corpului corespunzatoare. Aceasta inflamatie poate izbucn i, n cazul cel mai rau, chiar n rani deschise care coc, sau n bube mai mici. Aceste stari de inflamatie, c are vin de cele mai multe ori n legatura directa cu partea dinauntru, iar nu cu aerul din afara, au p entru noi, o deosebita nsemnatate, ntruct ele ne dau cea mai sigura dovada de o puternica ncarcare launtric a a corpului si ne arata, ca puterea de viata a corpului e nca destul de tare, pentru a da afara materiile straine, n crizele acute de vindecare. ntocmai ca si la simptomele de boala ale urechii, acelasi lucru se petrece si la ochi. Aici, materiile straine umplu partea fluida, clara ca cristalul, dinauntrul ochiului, o tulbura si slabesc astfel puterea vederii. Astfel se lamureste miopia. n alte cazuri, materiile straine umplu parte a dinauntru a luminii ochiului, asa ca nu rareori se ntmpla ca din cauza aceasta, pata galbena a ochiulu i si nervii lui sa fie mutati din loc, sau acoperiti. (Perdeaua neagra).

Perdeaua cenusie Perdeaua cenusie are si ea aceeasi pricina. n cazul acesta se formeaza peste cris talinul ochiului o pielita turbure, care nu e altceva dect materii straine, ce se gramadesc n aceas ta forma peste ochi si n cristalin. Acestea sunt stari, care n cele mai multe cazuri, presupun o ncarca re de multa vreme si de aceea se ivesc, mai cu deosebire, la oamenii batrni.

Perdeaua verde Perdeaua verde presupune o ncordare extrema a luminii ochiului, care nu e pricinu ita altcumva dect prin fermentatia materiilor straine, ce are loc n ochi. Daca pentru vindecare a acestei boli, reprezentantii scolii medicale moderne, scot afara o bucata din iris, ei nu fac altceva, dect departeaza puterea de viata a corpului de la noua actiune de vindecare, devenita neaparat t rebuincioasa, schilodesc ochiul si lasa lucrurile n starea lor de mai nainte. Aceasta manipulati e poate totusi sa aduca o schimbare n starea ochiului. Acum, cnd cunoastem aceasta explicatie, putem pricepe zadarnicia operatiunilor la ochi, caci ele nu ataca dect numai forma exterioara a bolii, dar niciodata nu da afara adevarata pricina a bolii. Daca n urma operatiei nu se schimba nimic n ncarcarea ochiului, operatiunea e privita, ct a vreme starea ramne aceeasi, ca izbutita. ndata nsa ce se observa, cum se ntmpla de multe ori, iara si vreo schimbare, sau vreo mutare a materiilor straine, atunci reapare numaidect si simp tomul de boala, cel vechi, dnd astfel o dovada de zadarnicia operatiei, n aparenta fericita. Feluritele boli de inflamatie a ochilor si, mai ales, asa de raspndita inflamatie egipteana a ochilor nu sunt produse dect prin fermentatia materiilor straine, ce se gasesc n o chi.

Vederea dubla Vederea dubla se naste prin depozitarea materiilor straine, ntre lentila si pata galbuie, sau de-a dreptul n lentila sau pupila. Prin metoda mea, vindecarea nfatiseaza n urma retrage rii materiilor straine, nu numai cazuri foarte dese de vedere dubla, dar chiar si intervale de vedere limpede sau intervale de vedere cu totul sau n parte turbure.

Privirea crucisa

Privirea crucisa se naste prin ncarcarea muschilor rotatori ai prunelei. Materiil e straine se gramadesc cu deosebire ntr-unul din acesti muschi, pe care l ntaresc, l ntind, l ngroa a si l fac adeseori cu desavrsire incapabil de a functiona, caci i rapesc toata elasticitatea lui, iar ncordarea astfel produsa face ca muschiul acesta sa fie mai scurt dect toti ceilalti muschi , tot asa de importanti, care nconjura ochiul si ajuta la rotatia lui. Astfel, ochiul ntreg e tras din ce n ce mai mult de muschiul

ncarcat si si pierde astfel pozitia lui naturala, deoarece muschiul acesta nu se m ai poate ntinde n mod normal. Taind numai muschiul acesta scurtat, pentru a pune capat acestei bol i, scoala medicala moderna ne arata nca o data, ca nu cunoaste deloc natura acestei boli. Vederea cr ucisa nu poate fi vindecata n chip radical si natural, dect prin alungarea materiilor straine, care n carca muschiul rotator. Se stie, ca nervii optici, se mpreuna ntr-un nod si se ncruciseaza nauntrul capului, asa ca nervul optic stng trece n partea dreapta a capului si vice-versa. Din acest motiv, nu este exclusa posibilitatea, ca la o ncarcare de partea stnga, sa se mbolnaveasca ochiul drept, d eoarece nervul lui sufere si el de ncarcarea din partea dreapta. Tot astfel se poate ivi si cazul co ntrariu. Socotesc de prisos, de a mai intra n labirintul bolilor de ochi, pe care speciali stii moderni le-au denumit n nenumarate feluri. Toate n-au dect una si aceeasi pricina, adica o ncarca re mai mare sau mai mica a partilor de care e vorba. Va voi atrage nsa luarea aminte asupra unui punct. Aproape orice caz de boala a ochilor trebuie sa fie putin diferita de cazurile anterioare, din pricina varietatii ncarcarii ochilor si din pricina, ca ncarcarea progresiva si nentrerupta a neamului omenesc, trebuie sa aduca si va aduce neaparat forme de boala totdeauna noi si diferite de formele de boala c unoscute mai nainte, asa ca medicina nu le va da niciodata de rost, fiindca se vor ivi totdeauna boli noi pe care va trebui sa le boteze iarasi cu alte denumiri si sa le trateze cu leacuri noi. Pentru noi, varietatea simptomelor de boala la ochi si la urechi ne este indifer enta, deoarece vindecarea tuturor acestor stari atrna numai si numai de un singur mijloc, acela de a departa pricina acestor boli, adica ncarcarea cu materii straine. Si acest mijloc pomenit asa de des este: toate materiile straine trebuiesc sa fie conduse napoi pe acelasi drum pe care au venit si apoi s coase afara prin caile naturale de secretie ale corpului. La acest sfrsit se poate ajunge prin aplicarea bailor mele derivative

mpreuna cu o dieta neexcitanta si o viata potrivita cu natura. Cteodata se pot ntre buinta cu folos si baile mele locale de aburi, dupa cum sunt descrise amanuntit n subcapitolul respe ctiv. Si pentru a vorbi acum de vindecarea diferitelor boli de ochi si de urechi prin tratamentul meu, trebuie sa observ, ca toate starile acute, la care a intrat n joc si vreo inflama tie, se pot vindeca uimitor de repede, adeseori n putine zile, daca organele n-au suferit nca nici o stricaciu ne. n orice caz, durerile dispar n timpul acesta si odata cu ele e nlaturata si primejdia unor stri caciuni de lunga durata, asa ca se capata o vindecare deplina, de obicei n cteva zile sau saptamni. Daca nsa organele auzului sau ale vazului sunt n parte distruse, se poate obtine cel putin o mbunata tire, n urma careia chiar organele vatamate mai pot fi ntrebuintate n parte pentru toata viata. n schimb nsa, bolile cronice de ochi si de urechi, fiind legate de multe ori cu al te stari de boala mai adnci, cer mai mult timp si adeseori mai multa staruinta n cura. De obicei bol ile de copii nabusite provoaca adeseori asemenea stari grele. Vindecarea unor asemenea cazuri cronice cere luni, ba chiar presupunnd doua cazuri i ani, dupa cum e si ncarcarea. Asa se lamureste de ce unul dentice, se vindeca repede cu aceeasi cura, pe cnd celalalt are nevoie de un timp ndoit sau ch iar ntreit. Pricina acestui simptom sta tocmai n varietatea ncarcarii. Pentru mai buna pricepere a celor spuse, voi cita aci cteva cazuri din practica m ea. Alte rapoarte de vindecare se gasesc notate n partea a IV-a.

Boli de ochi n cel dinti caz, e vorba de fiul unui negutator de aici, care era bolnav de sifili s, din vrsta lui de noua ani. Ochiul stng era cu deosebire atacat. O puternica inflamatie ameninta sa nimiceasca ochiul. Baiatul era foarte mult ncarcat cu materii straine, aceea ce dovedea si capul sau prea mare. Aceasta mare ncarcare fusese pricina, ca putuse capata sifilis, care fu urmat de boala ac uta de ochi. n casa de sanatate, discipolii scolii medicale moderne turnasera n ochiul bolnav picaturi d e atropina (un medicament foarte otravitor, compus din zeama de laur otravitor si din beladona tot asa de otravitoare), un medicament, de care sfatuiesc cu tot dinadinsul, pe oricine, sa se fereasca. Prin aceasta otrava ochiul se nrautati din ce n ce mai mult. Cu acest chip s-au introdus noi materii s traine, care singure erau de ajuns, pentru a otravi un om. Care a fost rezultatul acestui tratament? Dupa un tratament de 6 luni cu atropina, ochiul orbise cu desavrsire. Aceasta nereusita dadu prilej tata lui sa vie cu baiatul la

mine. Orice tratament local la ochi fu parasit de mine, si cautai sa ntart numai o rganele de secretie ale pntecelui, prin bai derivative. Bine nteles, fu nevoie si de o dieta neexcitanta. Dupa 8 zile, se ivi o mbunatatire foarte simtitoare si dupa 6 saptamni fu nlaturat, nu numai sifilisul, d ar chiar si boala de ochi fu cu desavrsire vindecata. Nimenea nu mai putea cunoaste de care ochi fuses e orb baiatul. Vederea i revenise completa. Starea lui generala era mai buna ca nainte.

Perdea cenusie. O dama de 60 de ani fusese deja operata de perdea cenusie la ochiul stng, dar ram asese, bine nteles, oarba de ochiul acesta, de cnd cu fericita operatie . I se pregatea aceeasi o peratie pentru ochiul drept, ndata ce s-ar fi ivit perdeaua si la acest ochi. Cazul acesta este iarasi un minunat exemplu, pentru nedestoinicia scolii medicale moderne, pentru nvataturile ei gres ite si pentru diagnoza ei falsa. Caracteristic e, mai ales, faptul ca se amna a doua operatie, pna cnd per deaua ajunge la maturitate. Asadar, astepti, pna cnd casa e cotropita de flacari!... A stinge focu l, cta vreme e mic si se poate usor nlatura, acest lucru asa de simplu nu l-a nvatat nca scoala medicala moderna. Astfel bolnava, de care e vorba aci, pierduse deja de la prima operatie orice ncredere n acest mod de vindecare si se adresa n cele din urma la mine. Vederea ochilor ei era asa de sti nsa, ca nu vedea dect o umbra naintea ei si nu putea deosebi din doua persoane, care e barbat si ca re e femeie. ncarcarea ei, stabilita pe baza stiintei expresiunii figurii, era foarte grea si se datora, unei boli nevindecate, ci numai nabusite, din copilaria ei. De atunci suferise nencetat de m iopie, care sfrsi n cele din urma, n perdea. Dupa o ntrebuintare de 4 saptamni a curei mele, boala ei s e mbunatatise asa de mult, ca putea citi litere mari de tipar. Pe lnga aceasta, starea ei gener ala era cu mult mai buna. Dispozitia ei trista facuse loc unei veselii si unui dor de viata: era ca nou nascuta. Mistuirea ei se ndreptase n mod simtitor, n cele dinti zile. Cura fiind continuata, ochiul se facu d in saptamna n

saptamna mai limpede, mai luminos si mai capabil de a functiona, pna cnd n cele din urma, dupa o jumatate de an se vindeca pe deplin. Acest succes uimitor de repede a fost cu putinta numai fiindca ncarcarea bolnavei era n fata, pe cnd spatele ramasese aproape liber. Daca ncarcarea ar fi fost n spate, ar fi trebui t attia ani, cte luni au trebuit n cazul de fata, pentru a ajunge la acelasi rezultat. Ca ochiul operat si nimicit de cutitul operatorului a trebuit sa ramna orb, nu mai e nevoie de spus.

Surzenie de partea stnga, scurgerea urechii, vjirea urechii E vorba aci de un domn de 35 de ani care suferea de ani de zile de o grea scurge re de ureche si de-o jumatate de an surzise deja de urechea stnga. Niciun medicament nu-l putuse usura si de aceea veni n tratamentul meu. Constatai prin stiinta expresiunii figurii, ca aceasta bo ala, pornita din pntece, a trebuit sa fie consecinta unei rele mistuiri. Am prescris acestui bolnav zilni c 2 3 bai derivative de trunchi si de sezut cu frictiuni, mpreuna cu o dieta neexcitanta si potrivita nat urii, apoi asudari prin umblare sau prin nvelire n pat, recomandndu-i sa doarma cu ferestrele deschise. Rez ultatul a fost urmatorul: n 17 zile scurgerea urechii si surzenia de partea stnga fusesera nlatura te, dupa ce deja din prima zi a curei mistuirea se mbunatatise n chip simtitor. Dupa alte 14 zile, oric e urma de vjirea urechii disparuse. Astfel boala fu vindecata n 31 de zile.

Auzul greu (tare de ureche) Un domn de 24 de ani suferise deja n copilaria sa de varsat, care n urma tratament ului medical nu fusese vindecat. Materiile de boala se trasesera nauntrul corpului si dadusera nastere cu vremea acelor stari cronice de boala, precum reumatismul, slabiciune generala, etc. n ce le din urma, ivindu-se si o mare apasare spre cap, bolnavul ajunsese tare de urechi. Toate mijloacele p osibile fura ntrebuintate de bolnav, dar toate fura fara folos. Boala sa deveni tot mai cronic a. Dupa multe recomandatii ncepu n sfrsit si cura mea. Dieta neexcitanta, bai de trunc hi si de sezut cu frictiuni si celelalte mijloace de vindecare obisnuite, adeseori chiar bai locale de aburi, adusera si aci uimitor de repede efectul dorit. Rezultatul acesta are o nsemnatate cu att mai mare, cu ct multele tratamente false de mai nainte, slabisera deja foarte mult puterea de vin decare a corpului. De altminteri, i-a venit n ajutor si vrsta lui tnara si sezonul favorabil n care a ncepu t cura. Astfel, dupa

cum mi-a scris bolnavul, nu numai ca auzul sau a ajuns iarasi normal, dar chiar si parul ce ncepuse sa-i cada, a crescut iarasi la loc; tot soiul de raceli la care fusese expus nainte vr eme disparura de asemenea. Desi nu mai putu sa pastreze dieta ca mai nainte si desi slabise putin, totusi se simti cu desavrsire sanatos trupeste si sufleteste si se scapa de insomnia sa. Si acest rezultat a fost obtinut iarasi pe aceeasi cale simpla, fara medicamente , fara operatii si fara alte procedari medicale.

---------

Dureri de dinti si masele. Guturaiul. Influenta. Dureri n gt. Gusa.

Dureri de dinti si masele Am atins deja si mai nainte acest subiect, dar revin aici cu mai multe amanunte, din pricina desei iviri a acestor boli. Maselele gaunoase, durerile de dinti si bolile de dinti de tot soiul sunt si ele un semn nendoielnic de o mare ncarcare cu materii straine. Ele se nasc numai din miscarea acestor materii straine catre cap si adeseori numai la o ncarcare bine hotarta, n care materiile st raine din fata si de amndoua partile se urca n sus si ntlnesc n dinti o piedica, n procesul lor de fermenta tie. Nici smaltul dintilor, nici osul lor nu e atunci destul de tare; prin necontenita apa sare, dintii sunt putin cte putin rosi ntocmai ca o craca putreda. Durerile ce se ivesc adeseori nu sunt prov ocate dect de prea marea caldura si frecare n timpul acestui proces de fermentatie. n timpul curei me le se pot ivi dureri de dinti trecatoare. Se ntmpla uneori ca persoane care n-au avut nainte vreme niciodat a dureri de dinti, ndura asemenea dureri trecatoare n timpul curei mele, deoarece materiile straine n retragerea lor provoaca suferinte dintilor. Acelasi simptom l gasim la reumatism. Foarte absurd e obiceiul de a scoate dintii. Prin asta se sluteste numai corpul, si nu se nlatura nicidecum pricina du rerilor de dinti. Metoda mea nu ramne de rusine nici la bolile de dinti, dupa cum au dovedit numeroasele c azuri de vindecare. Pe lnga baile derivative, baile locale de aburi aplicate la cap (vezi capitolul r espectiv), urmate de bai de trunchi cu frictiuni, s-au dovedit ca sunt de mare folos. Toate acestea trebuie sa fie urmate, daca e cu putinta, de rencalzirea corpului printr-o preumblare mai ndelungata la aer liber, sau si mai bine, la soare. n cele mai multe cazuri, ajunge o asemenea baie locala de aburi, urmata de bai derivative, daca nu, se poate lua o a doua. Cine face cura mea mai multa vreme, nu sufera de dure ri de dinti dect numai pna cnd materiile straine n trecerea lor, prin dinti, sunt mpinse de sus n jos, pentru a fi date apoi afara. Aci e locul unei observatii, care e prea nsemnata pentru a fi lasata la o parte. E vorba de trebuinta de a curati dintii. Pe dinti se aseaza nencetat un clei alb galbui care se preface chiar n piatra. De altminteri, eu sustin, ca trebuinta de a curati dintii se impune numai oameni lor ncarcati cu materii straine. Oamenii sanatosi n-au nevoie de asta, ca si animalele sanatoase. Vom ga

si la acestea din urma, dupa cum am observat adeseori la tara, ca au dintii sanatosi, stralucitori de albi, pe care nu se aseaza nici pic de clei sau de piatra. Cine nsa are corpul ncarcat, sau cu alte cu vinte, cine nu mai are mistuirea cu desavrsire normala, va ncepe sa aiba numaidect clei si piatra pe dinti , doua dovezi de mistuire anormala. Sunt materii straine, care pornesc din pntece n sus si se depun pe dinti. nlaturarea tuturor bolilor de dinti, nu poate, deci, avea loc dect numai daca ncete aza formarea materiilor straine n corp. Daca dintii si maselele sunt deja gaunoase sau stricat e, bine nteles ca nu se mai pot face la loc, dar n orice caz tot e mai bine sa lasi un dinte stricat n gin gie dect sa-l scoti afara. Natura va sti cu multa ndemnare sa-l faca mai nevatamator corpului, dect dentistii prin scoaterea lui afara. Dintii si maselele care mai pot fi plombate, sa se plombeze, ca sa poata sluji ct mai multa vreme la macinat. Cel mult, maselele gaunoase, care sunt o piedica la mestecat, pot fi scoase afara si nlocuite, daca e cu putinta, prin dantura artificiala. Daca din toate oasele corp ului, tocmai dintii se strica cei dinti, apoi aceasta mprejurare e o dovada minunata pentru dreptatea teoriei me le asupra fermentatiei. Dintii sunt singurele oase, care iesind afara din corp, nu sunt nco njurati de muschi. n actul caracteristic al fermentatiei materiilor straine, se ntelege de la sine, ca tocmai aceste oase iesite afara, sunt mai ales atacate de acest proces de fermentatie, deoarece potrivit o ricarei fermentatii, ea si ncepe mai energic procesul ei de distrugere n partile cele mai extreme. Dintii nfat iseaza o astfel de ultima statie. Daca ei ar fi nconjurati de carne, materiile straine ar influenta mai nti asupra acesteia.

Guturaiul. Guturaiul, o usoara inflamatie a caii respiratoare se atribuie n cele mai multe c azuri racelii. Am explicat deja si mai nainte ce gndesc eu asupra racelii. Raceala poate pricinui bo li numai la

persoanele ncarcate, niciodata nsa la oamenii sanatosi. Guturaiul nsemneaza deci, nt ocmai ca si durerile de dinti, o ncarcare a organelor corespunzatoare, provocata adeseori de o ncarcare anterioara a plamnilor. Privit din acest punct de vedere, guturaiul este ntructva un act de cu ratire al plamnilor. Prin ntrebuintarea metodei mele, prin multa sedere n aer curat si prin culcare cu fereastra deschisa, guturaiul pierde cu desavrsire proprietatile lui neplacute. Acelasi luc ru se ntmpla si cu:

Influenta Oricine si aminteste nca marea epidemie de influenta din anul 1890. Pot spune n con stiinta, ca am dobndit cele mai bune rezultate la foarte multi bolnavi de influenta, ce au ve nit n tratamentul meu, att n cazuri usoare ct si n cazuri grele. Bai de trunchi cu frictiuni, bai de sezut cu frictiuni, bai complecte si bai partiale de aburi au avut si la aceasta boala un efect minunat. Bine nteles, a trebuit si aci sa se tina o dieta corespunzatoare, neexcitanta. Acest simptom de boala, ca si toate celelalte, a fost reglat nsotit de o grea mistuire. Ea e si n cazul acesta pricina de boala si a fos t provocata prin ngramadirea materiilor straine n pntece. Astfel se lamuresc si frigurile ce ntovaras esc influenta. Dupa baile derivative, starea bolnavului se mbunatateste uimitor de repede, iar fermen tatia materiilor straine, favorizata de o puternica schimbare de temperatura, e numaidect nlaturata. Vindeca rea deplina urmeaza tot asa de repede, adeseori dupa cteva zile, fara a mai provoca o alta bo ala, dupa cum se ntmpla prin ntrebuintarea medicamentelor. (Vezi rapoartele de vindecare, partea a I V-a.).

Bolile de gt Ct de mult s-au ntins n cei din urma ani bolile de gt, stiu foarte bine din ntinsa me a practica. Si aci nu e de vina dect tot medicina moderna, care n loc sa taie raul de la radac ina, l trateaza ntotdeauna local. Astfel, boala ajunge, bine nteles, tot mai cronica, deoarece nabu sirea materiilor straine nu poate fi niciodata de folos. Bolile de gt denota o ncarcare launtrica, ce exista deja de mai nainte; ele sunt ma i ales legate de bolile de plamni. Adeseori, boala de gt e pricinuita si de o ncarcare mostenita. Materiile straine fermenteaza aici de jos n sus si fiindca gtul ce formeaza ntructva o strmtoare, ntre trunchi si cap, le face multa piedica, gtul e atacat si el n prima l

inie o data cu capul. De aceea, nsusirea gtului este de multa nsemnatate pentru stiinta expresiunii figur ii. Vindecarea bolilor de gt, oricum s-ar numi ele, fie raguseala, inflamatia gtului, sau catar, atrna numai de felul ncarcarii, si procesul de vindecare n cazurile cronice mostenite du reaza adeseori luni si ani ntregi. Metoda mea numara si aci numeroase succese. (Vezi rapoartele de vi ndecare, partea a IV-a).

Gusa Efectele minunate ale metodei mele au avut prilejul sa se manifeste adeseori si la acest simptom de boala. E un fapt stabilit, ca formatiunea gusei se observa mai des n tinuturile muntoase si mai cu deosebire n anumite districte. Pricina acestui simptom foarte batator la ochi s-a lamurit de obicei printro prea mare si neobisnuita ncarcare a greutatii, lucru ce nu e obisnuit la locuit orii muntilor. E drept ca o ngreunare exterioara a corpului poate pricinui uneori simptome asemanatoare cu gu sa; ea izvoraste nsa din influente cu totul deosebite. O astfel de influenta vatamatoare are apa d e munte proaspata, limpede si n aparenta cu desavrsire curata. n curgerea ei prin straturile de pamnt s au de piatra, ia cu ea multe corpuri minerale (plumb, arama, etc.), care, orict de putin s-ar dist inge, sunt totusi n stare, de a pricinui turburari n organismul omenesc, daca o asemenea apa e bauta multa v reme. Acest simptom se lamureste printr-o observatie foarte simpla. Daca lasam sa stea mai m ulta vreme la soare aceasta apa, n aparenta limpede, se formeaza pe fund un depozit, adica o ngramadir e de materii straine, care intrate n corp, se strng ntr-un anumit loc si favorizeaza cu prilejul acesta nasterea si formatiunea gusei. Bine nteles, ca toti aceia, care n urma dispozitiei lor trupesti, pot da afara mat eriile straine si mai ales toti aceia care asuda regulat, ramn feriti de aceasta boala. Aceia nsa care s unt lipsiti de aceste

dispozitii trupesti, aceia care duc o viata falsa si nenaturala, aceia care sufe ra de o rea mistuire, nu pot da afara toate materiile straine: ramasitele apei, ce nu s-au putut mistui, intr a n fermentatie, materiile straine se ridica n sus si se depun pe lnga gt, n chipul acelei deformari numite gus a. Daca gusa se ntinde n afara, daca ea se formeaza prin umflarea putin dureroasa a partilor din f ata si laterale ale gtului, gusa prezinta o primejdie foarte mica. ndata, nsa, ce formatiunea acestei u mflaturi mpiedica organele respiratoare n functiunile lor, atunci e primejdie. Pe cnd influenta corp urilor vatamatoare ale apei asupra unui om, care traieste simplu, da nastere la umflaturi, ea face nerv osi pe oamenii care muncesc cu mintea. E o greseala de a crede, ca o apa proaspata, nghetata, prieste sanatatii omului; deja taria apei ne arata ct e de grea de mistuit. Observatiunea ne-a nvatat si, ne nvata si astazi, ca apa ce curge la soare si apa de ploaie e cea mai buna de ntrebuintat si cea mai trebuincioasa omu lui. Nici plantelor, nici florilor nu le prieste apa prea proaspata si prea tare. Numai prin expunere a la soare, apa poate fi curatita de materiile straine vatamatoare si grele de mistuit si ajunge astfel p riincioasa sanatatii omului. Afara de asta, omul nu e lasat de natura sa bea mult. O viata simpla si potrivit a cu natura nu va destepta niciodata setea. Chiar cnd se iveste setea, apa poate fi nlocuita mai cu folos prin fructele zemoase. Un caz din tratamentul meu l-as putea da aici ca o ntregire a celor spuse mai sus . De zeci de ani o femeie suferea de stomac. De cteva luni ncepuse a se ivi o format ie de gusa, care putin cte putin i mpiedica respiratia. Prin ntrebuintarea metodei mele de vinde care, mai ales prin aplicarea bailor de sezut cu frictiuni, greutatea respiratiei disparu putin cte p utin si dupa 8 zile de cura materiile straine dadura asa de mult napoi, ca umflatura pielii se trase cu totul . Dupa alte cteva saptamni nu se mai vedea nici urma de gusa.

---------

Dureri de cap. Migrene. Oftica creierului. Inflamatia creierului

S-ar parea absurd de la ntia privire, sa nsiri una dupa alta, n aceeasi linie, attea boli ndeobste cunoscute si riguros separate de scoala medicala moderna. Dar, n laturi c u denumirile! ele nu sunt dect una si aceeasi boala, ele se nasc dintr-o adnca nepricepere a leg ilor naturii. Aceasta se dovedeste cu prisos prin metoda mea de vindecare. Am amintit deja n alta parte, ca de obicei se cauta focarul bolii tocmai acolo un de se simt dureri. Aceasta e o greseala grosolana mai ales la bolile capului. Ele izvorasc totdeaun a din pntece si se dezvolta abia n cap, unde ajung a fi simtite, dupa ce au stat ani ntregi n pntece. C unoscatorii stiintei expresiunii figurii sunt n stare de a observa dezvoltarea si apropierea bolilor c apului, cu multa vreme nainte de izbucnirea lor. Tot astfel, se poate prevedea, cu ani de zile nainte, pr edispozitia catre migrena de partea dreapta sau stnga si nu mai putin predispozitia catre inflamati a creierului si oftica creierului. Cine a observat ndestul aceste boli, stie din experienta, ca migrena se naste din ncarcarea de partea stnga sau dreapta a corpului cu materii straine, cnd acestea, apasnd crei erul, patrund n cap. Bolile capului cu mult mai grele, care se manifesta prin inflamatia creieri lor si oftica creierilor izvorasc nsa dintr-o ncarcare posterioara. La toti bolnavii, care sufera de cap, o bservam adeseori, cu ani de zile nainte, o mistuire anormala, ce se manifesta mai des prin constipatie si taria pntecelui. Pe lnga asta, se ivesc adeseori si boli hemoroidale, formatiuni de noduri hemoroidal e si mai ales formatiuni de noduri n pntece. Aceste stari se pot observa astazi pna si la copii. Cteodata, acele noduri din pntece dispar deodata, din care pricina bolnavul n chestie ncepe sa sufe re de cap. Observatorul atent va putea vedea n aceste cazuri anumite schimbari ale formei ca pului. Nodurile ce se gaseau nainte vreme n pntece, se aseaza acum n cap, unde se zaresc desi mai mici, nsa cu mult mai tari. La multi bolnavi, nodurile acestea ies asa de mult la iveala ca se pot vedea si pipai foarte usor de amndoua partile capului si mai ales la ceafa. Corpul nu izbuteste nsa ntotdeauna, de a mpinge materiile straine ale acestor nodur i spre cap. Daca puterea de fermentatie e prea mica, materiile acestea de boala se depun dej a n drumul lor, n gt, sub brate sau pe piept, n forma de noduri. Sa nu se creada, ca nodurile calato

resc din pntece spre partea superioara a corpului n forma lor rotunda si tare. Pentru a face acea sta calatorie, ele sunt transformate de corp iarasi ntr-o stare gazoasa, usoara, capabila de transportat. Fiind supuse legilor de fermentatie n corp, materiile straine ale nodului vor porni tocmai catre partile extreme, adica spre cap, fara a fi mpiedicate nauntrul corpului de vreunul din organe. Daca nodurile se strn g n urma iarasi n cap, ele provoaca acea stare, pe care scoala medicala o numeste oftica creierilo r. Pe cnd nainte vreme se gaseau n corp numai noduri hemoroidale sau alte noduri de pntece, acum se vor observa adevaratele noduri tuberculoase n creieri. Experimentul vindecarii ne da n acelasi timp dovada pentru adevarul acestor afirmari. Baile mele derivative dizolva aceste noduri n creieri si le vedem plutind n cap. Pe urma, ele apar ca noduri hemoroidale sau si ca alte noduri n pntece, adica iarasi n forma lor primitiva. Numai dupa ce ele sunt cu desavrsire dizolvate si date afara, orice pr edispozitie catre boli de cap, e cu desavrsire nlaturata. Bine nteles, ca nu trebuie sa se traga ncheiere din cele spuse, ca n orice caz nodurile hemoroidale provoaca dispozitii catre bolile capului, sau ca orice boala hemoroidala trebuie sa fie neaparat urmata de dureri de cap. Am tratat cteodata bolnavi de he moroizi, care n viata lor nu se vaitasera de dureri de cap, mprejurare ce nu se poate atribui dect iaras i varietatii ncarcarii corpului. Am ajuns la ncredintarea, ca la ncarcarile anterioare si de amndoua partile, noduri le acelea nu ajung asa de usor la cap. Daca totusi se ntmpla aceasta, ele se depun mai mult la gt, sau n plamni. Asemenea cazuri sunt de obicei cu mult mai usoare si mai repede de vindec at, dect acelea, ce izvorasc din formatiunea nodurilor la o ncarcare posterioara. Prin noua mea di agnoza, stiinta expresiunii figurii, putem cunoaste cu multa vreme nainte, calea, ce vor lua nodu rile, sau materiile straine spre cap. Daca nu le sta nici o piedeca n drum si daca depozitele de nodu ri se fac n creieri, se creeaza atunci o predispozitie catre inflamatia creierilor. Daca vreo cauza oare care nlesneste prilejul unei prefaceri imediate (fermentatie sau dizolvare) a materiilor straine n noduri , consecinta naturala va fi, ca se va naste n vecinatatea materiilor straine, adica n cap, o stare de frigu ri foarte urcata. n acest

caz, scoala medicala constata inflamatia creierilor, naintea careia sta neputinci oasa, cu toate mijloacele ei. Astfel, onoratii cititori vor fi priceput legatura ce exista ntre bolile de c ap si bolile de pntece. Eu sustin ca nu numai oftica creierilor si inflamatia creierilor, dar chiar cele ma i mici boli de cap, pna la cea mai nensemnata durere de cap, si au originea lor n pntece. Atta numai, ca cele di n urma sunt pricinuite de boli de pntece mai putin grele sau de turburari de mistuire mai nens emnate. O asemenea durere de cap este numai trecatoare. Efectele metodei mele se vad la lumina zile i tocmai la bolile capului, migrene, dureri de cap, oftica creierilor si inflamatia creierilor. Toa te aceste boli au asadar, una si aceeasi pricina, izvorta din pntece. Excluznd orice tratament local, ele pot fi vindecate numai prin baile mele derivative si prin dieta mea. Toate acele cure urmate de succese uimi toare, ce au fost dobndite tocmai de bolile de cap, nu se datoreaza dect numai si numai faptului, ca metoda mea strpeste ntotdeauna raul de la radacina. Am observat adeseori, ca durerile de cap si atacurile de migrena se puteau nlatur a numaidect printr-o singura baie derivativa. Daca m-au consultat dame n asemenea cazuri si d aca n mprejurari de ncarcare favorabila le-am putut spune, ca daca vor voi sa ia numaidect o baie de s ezut cu frictiuni, durerea lor de cap va fi nlaturata ntr-o jumatate de ceas, multe din bolnave apart innd sexului slab mau luat n rs. Abia dupa o baie au putut ntelege aceea ce nu puteau pricepe nainte. Bolile capului, ce dureaza ani ntregi si care sunt pricinuite de o prea mare ncarc are, nu pot avea acelasi repede succes. Trebuie sa se desfasoare nti acea stare de retrogradare a m ateriilor straine, n care bolnavul nu e scutit de dureri de cap, ce revin. Aceste dureri de cap se iv esc des, desi trecatoare, tocmai n urma bailor, care dau ndarat materiile straine. Sa-mi fie ngaduit, n acest loc, de a aduce un exemplu, pentru priceperea acestei m aterii, putin cam aride. Fetita de 13 ani, Hedviga, a doamnei R. suferea de oftica de creieri mostenita. Tatal ei murise deja de aceasta boala, n floarea vietii, si lasase de mostenire tuturor co piilor lui predispozitia catre aceasta boala. Astfel, fetita aceasta suferea nca de ani de zile de chinuit oare dureri de cap, pricinuite de formatiunea nodurilor n cap. Parte din aceste noduri se puteau chia r vedea si pipai, mai ales la ceafa, din care cauza copila suferea necontenit de dureri de gt. Afara de asta se vaeta de o greutate nesuferita pe ochi. Doctorul spitalului diagnostica boala, de oftica cr eierilor si spuse ca n-are leac. Starea, n care muma si aduse copila la mine era disperata. Stabilii, prin st iinta expresiunii figurii, ca aceasta boala, desi mostenita, si are pricina ei n pntecele copilei. n consecinta , fura prescrise pentru tratamentul ei tot bai derivative de sezut cu frictiuni si dieta naturala

. Succesul se ivi deja n cele dinti 8 zile, caci durerile capului slabira si greutatea de pe ochi disparu cu de savrsire. Mistuirea ei mai ales se ndreptase ntr-un chip cu totul neasteptat, asa ca copila avea acum o alta dispozitie sufleteasca. Pe cnd nainte vreme era posomorta si melancolica, acum producea o impr esie cu totul contrarie. n acelasi timp, durerile de gt fura nlaturate, n scurta vreme. n cursul al tor doua luni se dizolvara si nodurile cele mari, de la gt si de la cap, care provocnd cteva crize d e vindecare, fura alungate n jos spre a pieri pentru totdeauna. Dupa o cura de sase luni, copila fu vindecata cu desavrsire de oftica de creieri, dar si nfatisarea ei se schimba, devenind mai tnar a si mai frumoasa.

---------

Typhus. Dizenterie. Holera. Urdinare.

Typhus99 Frigurile de nervi bntuie lumea si ngrozesc omenirea. Dar, orict ar fi de temute, p rimejdia lor se micsoreaza, daca tratamentul lor e ntemeiat pe legile nestramutate ale naturii. N umai daca ncarcarea e prea grea se pot ivi proprietatile distrugatoare ale corpului. Daca izbutim nsa , pe baza metodei mele de a provoca bolnavilor o sudoare naturala prin baile derivative, boala abia va mai fi simtita. Mi s-a ntmplat de multe ori, n tratarea celor mai grele boli de typhus, ca bolnavii care f usesera tratati de doctori, saptamni si luni ntregi, au putut umbla numaidect n aer liber, deja dupa ce le dinti zile ale curei mele. Experienta a dovedit efectele minunate ale bailor mele de aburi, la tot soiul de boli acute, precum typhusul, influenta, etc.. Totusi, ele trebuiesc aplicate dupa puterea bolnavulu i, nu prea des la nceput si nu prea multa vreme. Bine nteles, trebuiesc aplicate n acelasi timp si baile mele derivative de trunchi cu frictiuni si de sezut cu frictiuni. Izvort din aceeasi pricina, typhusul trebu ie tratat n general tot asa de simplu ca si celelalte boli. Daca typhusul trece n lume drept o boala primejdioasa si ndelungata, cauza e trata mentul gresit al scolii medicale. Tocmai din aceasta cauza boala ajunge de multe ori ngrijorato are. Din punctul meu de vedere, frigurile de nervi sunt cu desavrsire neprimejdioase. Stim ca boala are o pricina mai adnca si ca o data cu nlaturarea ei, vor dispare d e la sine toate simptomele urmatoare, deci si frigurile de nervi. O veche adepta a metodei mele mi-a scris, o data, ca a avut doi greu bolnavi de typhus si n acelasi timp de varsat negru si ca printr-o baie de aburi si trei bai mai ndelung ate de trunchi si de sezut cu frictiuni a putut dobndi un asa bun rezultat, ca bolnavii s-au putut ridica si preumbla la aer liber si ca dupa sase zile boala disparuse fara a lasa un singur semn. Acelasi rezultat minunat l-am putut dobndi si la bolnavii de typhus tratati de mi ne. Daca puterea de vindecare a corpului era slabita prin medicamente, succesul venea cu mult mai ncet.

Holera100. Dizenteria101. Aceleasi succese au fost dobndite si la dizenterie si la holera, doua boli ce sun t provocate de turburarile puternice ale mistuirii si de friguri launtrice foarte mari. Dupa cu m am observat adeseori, frigurile acestea sunt la holera asa de mari, ca pntecele arde nauntru si se negre ste cu desavrsire un simptom, ce se iveste prin culoarea nchisa a buzei, a nasului si a ochilor, la cei rapusi de aceasta boala. Eu sustin ca holera si dizenteria ataca numai pe aceia al caror corp e foarte mu lt ncarcat cu materii straine. Numai cei ncarcati, care poarta cu ei predispozitia catre aceast a boala, pot fi atinsi de holera, nu din ntmplare oricine. M-am ntins de mult n amanunte102 asupra holerei si a simptomelor de boala, nrudite cu ea, si atrag atentia celor interesati asupra acestei publica tii ale mele. Experienta a dovedit ndestul, ca cei atinsi de aceste boli, sufera deja de mai nai nte de mistuire anormala, mai ales de taria pntecelui si constipatie. De aceea, se observa de obicei la cei atinsi de holera sau dizenterie, nainte de izbucnirea bolii, o anumita indispozitie, o greutate mare n corp: doua semne de o puternica fermentat ie a materiilor straine, ce ncepe n pntece. Dupa parerea mea, holera este cea mai puternica criza d e curatire de acele materii de boala. Acestea se gramadesc cu o furie nemaipomenita catre pntec e, fiind mpinse de 99 Boala epidemica febrila, cauzata de o infectie parazitara (tifos exantematic) 100 Boala epidemica grava, deseori mortala, care se manifesta prin intoxicarea s i deshidratarea puternica a organismului 101 Boala infectioasa, caracterizata prin dureri acute, ulceratii intestinale si diaree cu snge 102 Louis Kuhne: Holera, urdinarea si alte asemenea boli; nasterea si vindecarea lor fara doctorii. Pretul: 50 Pfenigi. Editura: Louis Kuhne, Lipsca.

cauze exterioare, cum ar fi schimbarea temperaturii, raceala, spaima, iritatie, etc. Daca puterea de viata a corpului e nca destul de mare, ea va putea birui asemenea grele crize si bolnav ul va fi, n urma, cel mai sanatos om. Daca nsa puterea de vindecare a corpului a fost slabita prin prea multe medicamente, luate mai nainte sau mai pe urma, corpul nu poate ndura ntotdeauna asemenea crize d e vindecare. n timpul procesului de fermentatie al holerei si al mai putin primejdioasei dizent erii, se petrec fapte caracteristice, ntr-o forma, pe care nu o ntlnim aiurea. Caldura dinauntru a frigur ilor se concentreaza aci aproape numai asupra organelor mistuirii, asa ca nauntru se simte un foc mist uitor si afara se simte frig. Pentru vindecarea acestor doua simptome de boala, e nevoie n primul rnd, de a nlatu ra prea marea caldura dinauntru. Apoi, trebuie provocata sudoarea, pe cale naturala. Dac a corpul poseda nca ndeajuns atta putere de viata, pentru a departa afara acea caldura dinauntru, cang renoasa si primejdioasa, succesul nu va ntrzia. Multi nu simt adeseori frigul din afara, din cauza prea marii calduri dinauntru. Dar, tocmai acesti bolnavi sunt mai supusi primejdiei. n anii 1849 si 1866, cnd bntuia holera n Lipsca, am observat mai multe cazuri de holera. mi amintesc faptele foart e bine, si astazi posed si explicarea lor. Acei bolnavi, care simteau caldura frigurilor pe partea exterioara a corpului, au rezistat n mare parte holerei, pe cnd aceia la care caldura frigurilor abia se put ea simti pe din afara, au murit. Astfel, am vazut o femeie plimbndu-se cu copilul ei, dimineata la 11 ce asuri, linistita prin curte, si la 2 ceasuri dupa prnz o scoteau deja moarta din casa. Nici cele mai mi ci sfortari de reactie ale corpului mpotriva fermentatiei holerei nu se ivise la ea printr-o caldura, ca re sa se fi simtit ct de putin pe dinafara. Femeia era, bine nteles, foarte mult ncarcata cu materii strain e. Culoarea nchisa a ochilor, a buzelor si a vrfului nasului, aratau ca n pntece trebuie sa fi existat o stare cangrenoasa mostenita. Baile mele de sezut cu frictiuni sunt cele dinti n stare, de a nlatura ct se poate d e repede, dupa cum se si cere, aceste stari grele. n acelasi timp, ele nvioreaza foarte mult puterea de viata; chiar si baile de aburi la pntece au adeseori efecte minunate, nsa trebuiesc urmate de b ai derivative de sezut sau de trunchi cu frictiuni. Daca e cu putinta, se poate lua apoi si o bai e de soare, pentru o grabnica rencalzire, pna la izbucnirea sudoarei. Altfel, sudoarea trebuieste cauta ta n pat, printr-o buna nfasurare. De multe ori, ajuta cteva bai derivative, pentru a nlatura orice pr imejdie. Se ntelege de la sine, ca trebuie pastrata o dieta cu desavrsire neexcitanta. Si la dizenterie baile mele, n legatura cu celelalte mijloace de vindecare, dau e

fecte minunate. Adeseori ajung cteva bai de sezut cu frictiuni, sau bai de trunchi cu frictiuni s i o baie de aburi pentru a nlatura dizenteria. Adevarul nvataturilor mele si al stiintei expresiunii figurii nu se poate dovedi n sa mai bine, prin nici o alta boala, dect tocmai prin simptomele holerei. Numai materiile straine provoaca deci predispozitia catre holera si schimbari n f ormele corpului. Acest proces de alungare al materiilor straine i savrseste corpului ntr-un timp uim itor de scurt ca si orice alte schimbari. La toti bolnavii de holera pe care i-am vazut, dupa ce sup ortasera cu succes boala, sarea numaidect n ochi, nfatisarea lor schimbata, la fata, la cap si la ntregul corp . Astfel, prin acest repede proces de curatire au disparut n cteva zile cele mai grele stari de ncarcare . Cine a putut suporta cu succes aceste puternice crize de vindecare, se simte n ur ma cu desavrsire bine. Acest fapt s-a observat de multi; toti cei care au fost bolnavi de holera si s-au facut sanatosi, se bucura de disparitia unei greutati ce-i apasa; greutatea de mai nain te a materiilor straine a fost nlaturata. Lucru de capetenie ramne nsa, mijlocul de a se feri de aceste boli. Din nenorocire , acest scop nu s-a ajuns nca pna astazi. Abia prin descoperirile mele suntem n stare de a stabi li orice ncarcare si deci orice predispozitie primejdioasa, care n conditii prielnice ar putea da nast ere unor crize de vindecare ca si holera. Din Indiile engleze si din Indiile de jos mi-au sosit n anii trecuti rapoarte foa rte favorabile asupra succeselor dobndite la holera, prin aplicarea metodei mele. Pe lnga baile mele a f ost de multa nsemnatate, pentru nlaturarea unor astfel de simptome n acele tari tropicale, tocma i dieta mea neexcitanta si care nu da nastere la o noua caldura, ci dimpotriva, are un efect minunat asupra tuturor frigurilor acute, precum holera, dizenteria, etc. Locuitorii acelei tari sa nu s e teama de a introduce o astfel de dieta, daca nu exista nca la dnsii. Sa faca numai o ncercare. (Asupra diz enteriei, vezi rapoartele de vindecare, partea a IV-a.).

Astfel, ajungem la importanta ncheiere, ca holera si dizenteria nu sunt altceva d ect niste furioase crize de vindecare ale corpului, pricinuite de influente exterioare. Obisnuitele crize de urdinare103 sunt ntocmai aceleasi simptome ca dizenteria si holera, numai ntr-un grad mai mic. Am observat de ani de zile ca oamenii cu multa putere de via ta sufera periodic de crize de urdinare. Orice urdinare, chiar ct de mica, nsemneaza o sfortare de vindecare a corpului si e totdeauna un semn bun. Un astfel de simptom trebuie deci salutat cu bucurie, numai nu treb uie sa tie mult. Acela care a suportat asemenea crize, a fost n urma curat ntinerit. Vedem, deci, cum cor pul cauta singur, sa se scape periodic de ncarcarea lui prin asemenea crize. Daca urdinarea si constipatia par doua cazuri opuse, sa nu se mire nimeni, daca eu le privesc pe amndoua ca simple turburari de mistuire, ce s-au nascut din prea marea caldura di nauntru, pricinuita de supra-hranire. Dupa cum aceeasi pricina face pe unul gras si corpolent, pe al tul slab si uscat, tot astfel aceeasi pricina provoaca aci urdinare, dincolo constipatie.

--------103 diaree

Frigurile de clima si Frigurile tropicale. Malaria. Frigurile de venin. Frigurile galbene si Frigurile schimbatoare.

Orict de felurite s-ar ivi simptomele de friguri si oricum s-ar numi ele, toate a u acelasi punct de plecare, toate izvorasc si se dezvolta dintr-una si aceeasi pricina: fermentatia . Cine are n vedere raporturile climatice ale tarilor tropicale si cine ia n consideratie enormele di ferente de temperatura ntre zi si noapte, si explica numaidect furia izbucnirii frigurilor tropicale, a caror intensitate se mareste, treptat cu actul de fermentatie, ce se manifesta din ce n ce mai repede si mai pu ternic. Tocmai n climele calde se gasesc cele mai prielnice conditii pentru producerea frigurilor puternice, chiar n cazul cnd corpul e ncarcat relativ cu putine materii straine. Zonele temperate nu ne ara ta niciodata asemenea simptome batatoare la ochi. Daca nainte vreme, necunoscndu-se ntelesul natural si simplu al nasterii frigurilor , se explica cu desavrsire fals natura bolii, astazi nsa, prin stiinta expresiunii figurii si p rin cercetarile mele, stim ca pricina frigurilor trebuie cautata ntotdeauna ntr-o ncarcare a omului cu materii st raine, sau ntr-o stare de boala latenta; deci, nu numai n clima sau ntr-o nrurire din afara. Cine crede ca orice constitutie trupeasca poate fi lovita de friguri, se nseala. Cel dinti mijloc pentru nlaturarea frigurilor e de a preveni boala. Pentru asta av em ntotdeauna mijloace la ndemna. nti trebuie sa ne obisnuim cu o dieta neexcitanta si foarte cump atata (vegetariana) dupa produsele tarilor respective, pe urma o ngrijire cu desavrsire naturala a sanatatii, prin ntrebuintarea bailor mele derivative. Daca n tarile tropicale, apa pentru ace ste bai nu se poate avea asa de rece ca n zonele temperate, totusi raportul ntre temperatura apei si c aldura aerului, va fi aproape acelasi. Pe urma, aceasta caldura, care a dat nastere mai nainte simptomu lui de fermentatie, ajuta acum procesul de vindecare, caci rencalzirea dupa bai si sudoarea se dobndes c n tarile acelea mai usor ca la noi. Experienta a dovedit nsa, ca baile mele derivative, prin prop rietatea lor racoritoare, au un efect uimitor asupra oricaror friguri sau oricarui proces de fermentatie a l materiilor straine dinauntrul corpului. Sa ne nchipuim, de exemplu, cazul ca un bolnav are friguri u rcate de 40C, printr-o singura baie de trunchi sau de sezut cu frictiuni, de o jumatate de ceas, temper atura frigurilor scade cel

putin cu 3 4C. Daca se urca iarasi frigurile si temperatura corpului, ea e scazuta iarasi printr-o a doua baie si asa mai departe. Astfel, tinem n fru frigurile sau procesul de fermentatie al materiilor straine dinauntrul corpului, ntocmai cum calaretul iscusit tine calul sau. Prin acest tra tament nu se poate ajunge niciodata la acele stari neplacute si chinuitoare, ce se ivesc la tratame ntul medical. Niciodata scoala medicala, care obisnuieste sa trateze toate bolile numai n locul unde se m anifesta, nu va putea sa nlature pentru multa vreme orice fel de friguri prin chinina, antipirina, sau alte doctorii ce paralizeaza nervii. Totdeauna dozele slabe ale acestor medicamente sunt nlocuite din ce n ce c u alte doze mai mari. n cele din urma, se nasc, prin aceasta continua paralizare, cele mai grele cazuri de boala, cele mai ngrijoratoare boli de nervi, ce pot fi nlaturate atunci cu att mai greu. Pe baza manualului meu, s-au facut n toate tarile tropicale ncercari cu metoda mea de vindecare, mpotriva acestor friguri si s-au dobndit rezultatele cele mai uimitoare . Domnul R. din Batavia mi scrie din Genova, ntre altele: Aflu ca femeia mea si contabilul meu din Batavia (India de rasarit), carora la tr imesesem cartea dumitale, au ntrebuintat metoda dumitale, cu un succes extraordinar, mpotriva frig urilor de clima, ce bntuie pe acolo. Domnul pastor M. din P. L. (Brazilia) mi scrie, ntre altele, urmatoarele: n ceea ce ma priveste pe mine, va pot spune cu recunostinta, ca prin ntrebuintarea bailor prescrise de dumneavoastra, frigurile de clima si mistuirea mea s-au ndreptat n mod simtitor, n scurta vreme. D ieta ne face cteva greutati aici n tara cafelei unde n loc de uruiala de gru avem uruiala de porumb, n loc de tot felul de legume nemtesti avem orez, mandijo a si altele, n loc de pere, mere si prune, ave m banane, pepeni, portocale, smochine, curmale, castane si altele . Din B., ccra, Coasta de aur, Africa de apus, domnul misionar L. S., unul din nume rosii mei adepti din Coasta de aur si din Kamerun, mi-a scris n anul 1891, ntre altele, urma toarele: Pe baza scrisorilor, ce ne-ati trimes, am ncercat pe ct ne-a fost cu putinta, sa aplicam m etoda dumneavoastra

la friguri (mai ales la friguri de venin). Spre marea noastra bucurie, va putem anunta, ca metoda Dumneavoastra usureaza foarte mult frigurile ce se ivesc aici att de des . Domnul M. S. mi scrie, ntre altele, urmatoarele: Stann Cree -Belize, Brit. Honduras , America centrala, 3 Iulie 1890. n posesiunea manualului Dumneavoastra Noua stiinta de vind ecare , va multumesc pentru sfaturile ce ati binevoit a-mi da prin scrisoare si pe care leam executat, cum s-a putut mai bine. Aveam de luptat n fiece an cu frigurile tropicale, frigurile schimbatoa re si alte boli, anul acesta nsa, prin ntrebuintarea metodei Dumneavoastra am fost ferit de aceste rele. Din Otjimbingue (Herero), Africa de sud-vest, domnul Fr. M., ntr-o scrisoare lung a, dupa ce mi descrie starea de boala grea a nevesti-si, mi comunica urmatoarele: Toate leacuril e ncercate de 30 de ani n-au putut opri boala. Mistuirea era de asemenea cu desavrsire darapanata. At unci sosi scrisoarea D-tale, care ma nvata un lucru mai bun. Femeia mea face acum bai cu frictiuni. Fr igurile de malaria ce se ivisera n timpul din urma, au disparut deja, picioarele se dezumfla si degetel e se fac iarasi mai subtiri si se pot ndoi la ncheieturi . Domnul misionar G., din Dar-es-salaam, Africa de rasarit, care a aplicat asupra sa cu cel mai mare succes, metoda mea, pe baza manualului meu, scrie n Noutatile misiunilor din Africa de rasarit , Berlin, Septembrie 1890, asupra efectului minunat al curei mele, nepotului sau, urmatoarele: Duminica, 22 Iunie 1890: Saptamna trecuta nepotu-meu Daniel E., a fost bolnav de violente fr iguri malaria; nici chinina, nici antipirina, nici antifibrina, nici ceaiul de menta, nici nfasuraril e dupa prescrierile vechilor metode naturale, n-au fost de nici-un ajutor; frigurile stateau pe loc, sau chia r se urcau din cnd n cnd. Ieri la prnz, n urma attor experiente, stateam cu minile n sn. Numai un lucru ne mai p utea scapa: schimbarea de loc si de aer; dar, cum s-o facem? Atunci ne amintiram de noua met oda de vindecare a Domnului Louis Kuhne, din Lipsca, a carui carte Noua stiinta de vindecare o primis em tocmai de curnd. Bagaram n apa pe bolnavul arznd de friguri si care nu putea asuda, adica i da duram bai de trunchi cu frictiuni de cte 3 minute fiecare. ndata ce termometrul arata peste 39 grade, baia se repeta, si astfel observaram ca frigurile ncepura a da napoi. Peste noapte starea se mbunat ati si dimineata bolnavul asuda de la sine. Astfel, prin aceasta metoda simpla, bolnavul a fost u surat n cteva ceasuri! . Daca bolnavul acesta ar fi prelungit baile de trunchi cu frictiuni, n loc de trei minute, 20 de minute, vindecarea ar fi venit si mai repede si mai sigur. Cu ct baile acestea su nt ntrebuintate, n asemenea cazuri, mai des si mai mult, cu att mai bune si mai prielnice sunt pentr

u bolnavi. Domnul misionar Q., n Dar-es-salaam, mi comunica despre el nsusi, la 22 Decembrie a nul trecut, ntre altele, urmatoarele: Pentru a nu repeta ceea ce v-am scris deja o dat a asupra vindecarii mele, de feluritele friguri climatice prin metoda Dumneavoastra, va adaug pe scu rt ca, cura Dumneavoastra de apa, mi-a dat succese uimitoare si neasteptate. Cura asta o apl ic acum si indigenilor, bine nteles cu multa osteneala si pierdere de timp si totusi efectul e acelasi. N-am ntrebuintat din Iunie, nici eu nici ai mei, nici un fel de medicamente, dect numai apa, dupa prescrierile Dumneavoastra. Ne gasim asa de sanatosi, cum nu se poate cere mai m ult de la o tara tropicala, cunoscuta de nesanatoasa. N-ar putea avea aceleasi succese minunate c ura Dumneavoastra si pentru frigurile galbene din Africa de apus? . Domnul G. n-a priceput nca, probabil, unitatea tuturor bolilor, dupa cum am desco perit-o eu. Altfel nu mi-ar fi adresat aceasta ntrebare. Domnul misionar A., din Kwala Rongan, insula Borneo, mi scrie la 20 Ianuarie 1892 :

Prea stimate Domnule Kuhne! n posesiunea celor doua manuale ale Dumneavoastra: Noua stiinta de vindecare , gasesc prilejul de a va exprima multumirile mele pentru bunele rezultate ale noii stiinte de vindec are, pe care am experimentat-o aici n insula Borneo, att asupra-mi, ct si asupra celorlalti bolnavi . E aproape un an, de cnd am cunoscut aci n Borneo, noua stiinta de vindecare, cnd ntr-una din zile am fos t lovit, n casa unui amic, de niste friguri indiene asa de puternice, ca nu mai puteam rabda; am ncercat atunci cu noua metoda de vindecare, lund mai nti o baie de aburi, pe un scaun de trestie si apoi o baie de trunchi cu frictiuni, dupa prescrierea manualului. Efectul fu asa de minunat, ca dupa baie putui parasi chiar patul, lucru ce mai nainte mi-era cu neputinta. Chiar si prietenul meu si femeia lui se mirara de succesul acela asa de grabnic. De atunci sunt un adept al noii metode de vindecare. Am observat si la Daja i aceleasi rezultate bune, date de noua metoda de vindecare. Daja ii, care n-au doctori, ntrebuinteaza din vremuri vechi baile de aburi, numai baile derivative nu le cunosc.

Daca as voi, stimate domnule Kuhne, sa-ti povestesc de toti bolnavii mei vindeca ti prin noua stiinta de vindecare, as ajunge prea departe. Cartea Dumneavoastra, stimate domnule Kuhn e, este cu adevarat o carte pentru misionari n pustiu, care-ti este ntotdeauna de ajutor, pe cnd celelalt e carti, ce posed, te trimet totdeauna la doctori. Dar, cine poate capata aici n pustiu un doctor? De a ceea mi pare bine ca posed manualul dumneavoastra asupra noii stiinte de vindecare. Acum vreo 3 sapta mni, am fost chemat la o femeie, careia i arsese peste noapte coliba ei din cmpul de orez si care dormise asa de mult pna cnd focul i atinsese corpul. Femeia era foarte prlita, mai ales la fata si pe brate. I -am prescris numaidect comprese reci de dimineata pna seara, iar seara am nfasurat-o, dupa prescrierile m anualului dumneavoastra, repetnd acelasi lucru si n zilele urmatoare si deja dupa 8 zile fem eia era cu desavrsire restabilita; cred ca printr-o cura de unsoare mi-ar fi trebuit saptamni sau luni n tregi.

Acum cteva saptamni, m-am pomenit cu o spuzeala pe mna stnga, care e cunoscuta aici sub numele de i-his; e o spuzeala foarte ncapatnata si se iveste n forma de cerc, pe pn tece. nainte o goneam cu unsoare, dar dupa ctva timp revenea iarasi. Aceasta spuzeala se iveste cnd pe picioare, cnd pe fata, cnd pe spate, cnd pe mini. Cnd mi s-a ivit pe mna stnga, acum cteva saptamni, m dii sa o gonesc prin noua metoda de vindecare. Luai mai nti o baie de aburi si apoi o bai e de trunchi cu frictiuni. n zilele urmatoare, numai doua bai de sezut cu frictiuni, zilnic, asa ca a treia zi de cura, vazui ca spuzeala e aproape sa dispara. Am facut si o baie de aburi numai la mna si n urma am luat o baie de sezut cu frictiuni. Acum s-au format pe mna stnga si n locul bolnav doua bube mici, ce cred ca trag n ele toate materiile straine. Daca bubele se vindeca, dispare si spuzeala cu desavrsire: ast fel se vindeca i-hisul asa de temut. Voi aplica de aci nainte noua metoda de vindecare, caci pna astazi n-am cunoscut c eva mai bun. Am ncercat sa atrag si atentia prietenilor mei asupra noii stiinte de vindecare! . Numeroase rapoarte de vindecare prin metoda mea si multe scrisori de multumire s i de recunostinta am primit de asemenea din Africa, Australia, India de apus si din a lte parti.

---------

Ria orientala. Epidemia leprei. Leproza.

Lepra, pe care noi cei din climele temperate nu ne-o putem nchipui dect foarte put in, este un flagel ngrozitor al tarilor tropicale. Pna acum, cei atinsi de aceasta boala erau aproape ntotdeauna osnditi la moarte, caci nu se gasise nici un leac pentru vindecarea ei. Tinuti de parte de lume, n locuri despartite, n insule, n spitale nchise, nenorocitii bolnavi vedeau nainte-le chinuit orul lor sfrsit. De teama molipsirii, cei bolnavi erau goniti de familie, exilati din patrie si tran sportati n locuri departate, unde erau lasati pe seama lor nsasi. Li se aducea din cnd n cnd ceva hrana, dar toti se fereau de a se apropia de dnsii. n clima noastra temperata lepra se iveste foarte rar; la noi, hidropizia si podag ra se formeaza din aceeasi pricina ca lepra n tarile tropicale. Dupa cum palmierul creste numai n tar ile tropicale, iar stejarul numai la noi, cu toate ca amndoi au la ndemna acelasi soare, aceeasi apa s i acelasi pamnt, tot astfel lepra este un produs al climei calde. Se deosebeste lepra umeda de cea uscata. n cea din urma, corpul se ofileste ntr-un stadiu chinuitor, care dureaza ani de zile, pna cnd n cele din urma, daca boala a naintat p rea mult, moartea l scapa de chinuri. Simptomele leprei uscate sunt de asa natura, ca se formeaza ntocmai ca la lepra u meda, din cauza relei mistuiri, pe partile din afara ale corpului, mai ales pe mini si pe p icioare, pete nchise (cangrenoase), semne sigure de friguri foarte puternice nauntru. n urma dispare, m ai nti toata carnea dintre ncheieturile degetelor, apoi si din celelalte parti ale corpului, pna cnd n c ele din urma nu ramn dect oasele goale si ncheieturile. Corpul se usuca ntocmai ca un pom si ajunge un fel de mumie. Oasele si ncheieturile ramase, par atunci ceva mai umflate. Carnea continu a sa dispara din ce n ce, pna cnd acesti nenorociti ajung ca niste schelete si mor lipsiti cu desavrsire de putere. Cauza nasterii, pna aci necunoscuta, si natura acestei ngrozitoare epidemii, precum si bn tuirea ei tocmai n tarile tropicale, nu mai e o enigma nici pentru mine, nici pentru toti aceia, ca re au studiat cu deamanuntul nvataturile mele. Si lepra are aceeasi cauza ca toate celelalte boli, adica, ncarcarea bolnavilor c

u materii straine. Ea se poate mosteni, sau chiar dobndi printr-o viata nenaturala. Adevaratul focar al epidemiei e n pntece sau n organele mistuitoare, care functioneaza anormal. Prin prea marea cald ura, care favorizeaza toate actele de fermentatie, descompunerea materiilor straine n corp, trebuie sa fie, bine nteles, foarte intensiva. Materiile straine sunt mpinse cu o forta foarte mare cat re partile din afara ale corpului, unde din cauza apasarii dinauntru, se depun de obicei n foarte mare can titate. Prin aceste ngramadiri si depuneri, nervii conducatori catre aceste membre, acesti purtatori ai vietii, sunt cu desavrsire cotropiti, asa ca nu mai pot functiona regulat. Astfel se lamureste, l a cei bolnavi de lepra, lipsa de simt a acestor membre. nauntrul acestor bolnavi domneste o caldura de fr iguri foarte urcata, pe cta vreme afara se simte frig. Din cauza prea marii calduri dinauntru, la lepr a uscata, membrele se usuca complectamente, caci organele mistuirii nemaiputnd functiona ndestul, cu toa te alimentele asa numite datatoare de putere, o adevarata hranire a bolnavului e cu neputinta. Mnca rurile trec, ce e drept, prin corp, dar bolnavul moare de foame, cu toata mncarea. Aceste simptome ne dau iarasi o minunata dovada, ca corpul nu e hranit de acele alimente, care i plac si care, du pa parerea medicinii moderne trebuie sa cuprinda materiile, din care e compus si corpul, ci dimpotriv a numai de hrana, pe care corpul o poate mistui cu adevarat. La lepra umeda, se naste un proces de de scompunere, asemanator cu al hidropiziei, caci si la aceasta, dupa cum mi-a dovedit experien ta, starile cangrenoase dinauntru, ce dureaza ani de zile, formeaza apa, asa ca stadiul de descompunere e oarecum stadiul final al acestor acte, ce se petrec n corpul vietuitor. Afara de asta, la lepra u meda are loc o descompunere apoasa, desi ntr-o alta forma ca la hidropizie. Foarte instructiv es te cazul de boala, pomenit mai sus, al domnului din Batavia, care suferea n acelasi timp de boala de inima, hidropizie si lepra si care explica cele expuse pna aci. Lucru de capetenie ramne, ca noi trebui e sa privim lepra, ca o ncarcare a corpului cu materii straine, deci ca izvornd iarasi din pntece. Dac a lepra nu se arata la noi n aceeasi forma ca n tarile tropicale, totusi observam multe cazuri asemana toare. n prima linie, e fara ndoiala ameteala, care are un caracter cu totul asemanator, numai ca mater iile straine, n tarile

temperate, nu pot apasa cu aceeasi intensitate catre partile din afara ale corpu lui, ca n clima calda, la lepra. Aceste materii straine savrsesc deja nauntrul corpului opera lor distrugato are prin nimicirea plamnilor, sau a altor organe. n ce priveste acum vindecarea leprei, trebuie sa observ, ca ea nu se poate dobndi niciodata prin medicamente. Nici chinina, nici mercurul, nici alte otravuri tari nu pot fi ntrebuintate aci cu folos, nu o adevarata mbunatatire si vindecare a leprei nu se poate dobndi, dect prin depa rtarea din corp a pricinei de boala, a materiilor straine. Un exemplu va lamuri si mai bine aces tea ce spun. Stim ca ntro groapa cu cadavre, se nasc din cadavrele, ce intra n putrefactie, foarte multi viermi, ce formeaza o mncare minunata pentru gaini. Daca am voi sa nlaturam viermaria, presarnd otrava n g roapa, am omor n orice caz o foarte mare cantitate de viermi, dar vor creste iarasi altii no i, cta vreme vor fi materii n putrefactie. Numai prin nlaturarea cadavrelor n putrefactie am putea nimi ci cu desavrsire viermaria. Acelasi lucru se petrece cu boala si cu materiile straine n corp. Nu v om putea nlatura aceste materii prin medicamente, ce otravesc corpul, ci va trebui sa nlaturam pricina tu turor bolilor, materiile straine din pntece. n opozitie cu tratamentul scolii medicale moderne, metoda mea ne pune n stare sa s tim pricina oricarei boli, precum si mijloacele de a departa din corp materiile straine, sau materiile de boala, pentru a rapi bolii terenul ei prielnic. Prin medicamente se cauzeaza nsa o vatamare si mai mare, dect cea provocata de boa la nsasi. Un exemplu minunat pentru adevarul celor spuse, este raportul de vindecare al domnului R. din Batavia, pomenit cu cteva capitole mai nainte. Din acest exemplu, se poate vedea f oarte deslusit, cum bacilii de lepra, ce dormitau n acel bolnav si a caror existenta a fost stabilita n chip nendoielnic de doctorii specialisti, nu voiau sa iasa din corp nici prin ntrebuintarea de medica mente otravitoare, nici prin alte asemenea prescrieri. Ce efect minunat a avut metoda mea si cum a nlaturat ea cu desavrsire toti bacilii de lepra, rapindu-le terenul prielnic, lucru ce au confirmat n urma nsisi doctorii! Numai di eta mea neexcitanta si baile mele derivative pot fi de folos. Bine nteles ca si aci se va putea scapa nu mai acel bolnav, a carui mistuire se poate ndrepta, si n cazul cnd pielea si poate capata iarasi activitatea ei si puterea de viata e nca ndestulatoare. Dupa cum am explicat deja n alta parte, cura mea nu e altceva dect o retrogradare a bolii pe acelasi drum pe care s-a nascut. Numai astfel se pot vindeca bolile, mai ales ce

le cronice. Prin modul meu de tratare s-a mai aratat deslusit, ca orice primejdie de a fi mo lipsit de catre bolnavii de lepra e exclusa. Aceasta e de o nsemnatate exceptionala, mai ales pen tru aceia care se tem de molipsire. Acestia n-au dect sa urmeze o viata naturala si sa aplice metod a mea de vindecare, ce racoreste si mputerniceste ntregul corp, adica sa provoace o curatire launtrica a materiilor de boala si pot fi siguri ca vor fi feriti nu numai de molipsire, dar se vor simti n gener al mai bine, att trupeste, ct si sufleteste. Ct de putin pret a pus scoala medicala pe mijloacele naturale de vindecare, reies e de acolo, ca tine pe bolnavi n odai separate, cu ferestrele nchise si are grija de a nu se stre cura nauntru ctusi de putin aer curat de afara, mai ales noaptea. Astfel, aerul din odaile leprosilor se ngreuneaza si se mputeste, prin exalatiile grele si prin fermentatia materiilor de boala, asa ca n u e de mirare, daca aerul acesta molipseste pe altii si transmite altora materiile de boala. nainte de a aj unge la rapoartele de vindecare a bolilor de lepra, voi sa mai pomenesc nca, pe scurt, felul si chipul prin care oricine se poate feri cu siguranta de lepra si de celelalte boli, cum de pilda malaria si friguri le de clima, cel putin asa, ca n cazul cel mai rau, boala sa treaca putin turburatoare si cu desavrsire neprimejd ioasa. Numai acela e atins de asemenea boli, al carui corp e deja predispus, adica e foarte mult ncarc at cu materii straine. Orice influenta turburatoare asupra marilor depozite de materii straine, produce o noua fermentatie (o criza de vindecare) si pune corpul n primejdie. Predispozitia catre asemenea simp tome o putem cunoaste cu ani de zile nainte, prin stiinta expresiunii figurii. Chiar si aceia care nu cunosc nca aceasta noua diagnoza pot simti oarecum aceasta predispozitie. Natura a avut grija de no i si aci, dndu-ne un semn foarte deslusit de cunoastere, pe care noi, din nenorocire, nu stim sa-l ntr ebuintam, acesta este instinctul. Instinctul natural inspira celor ncarcati cu materii straine, daca ei stau nca n le gatura cu natura, o frica tainica, o groaza neexplicata de molipsire. Dupa aceste consideratiuni generale, voi cita raportul de vindecare a trei copii leprosi, care, parasiti de autoritatile medicale din Berlin si din alte orase, au intrat n trata mentul meu.

La acesti trei copii (n etate de noua, treisprezece si cincisprezece ani) s-a dov edit superioritatea metodei mele, dupa ce scoala medicala declarase pe fata neputinta ei. Deoarece t ocmai aceste cazuri de boala desteapta un interes general, am luat de la acesti trei copii sapte fot ografii dupa natura. Starea n care am primit pe cei trei bolnavi era disperata. De la mini lipseau prim ele falange si pe unele locuri erau mncate si falangele urmatoare. Ramasitele de degete erau foa rte umflate si aproape de putrezire, dupa cum se poate vedea n figura 4 si 5. La cel mai mic, in dexul de la mna dreapta era tocmai n putrezire. Picioarele celorlalti doi baieti mai n vrsta erau s i mai ngrozitoare. (Vezi Figura 6 si 7). Diforme si ncarcate cu materii straine, ele erau deja roase de mai multe rani adnci, care razbisera la os si de unde curgea un puroi sngeros, apatos si cu miros greu. Picioarele si minile erau nesimtitoare pna deasupra genunchilor si a coatelor. Pentru a constata insensibilitatea membrelor se introdusese n Berlin un ac lung prin minile copilului si se ntepase br atul, pna cnd copilul simtise dureri abia la cot. Ce operatie remarcabila! Starea copiilor era asa de ngrozitoare, ca nam putut lua aceste fotografii dect abia 3 saptamni dupa nceperea curei. n rastimpul acesta, boala lor se usurase deja foarte mult. A ilustra starea bolnavilor la nceputul curei ar fi fost aproape cu neputinta.

Zilnic doua pna la trei bai de sezut cu frictiuni, bai de trunchi cu frictiuni ma i dese, dieta potrivita cu natura, multa miscare la aer liber, provocarea sudoarei acestea au fost si ai ci mijloacele simple, ce au avut un efect minunat. Daca nainte de nceperea curei, exalatiile lor erau insup ortabile, n timpul curei ele raspndeau un miros curat pestilential. Aceasta se explica prin faptul, ca murdariile din corp se puneau n miscare, pentru a iesi afara. Simptomul acesta se ivea mai ales n timpul baii. Bolnavii mncau dimineata pine uscata de gru uruit si cteva mere. La prnz mncaruri scazute de le gume, fierte n apa cu ceva unt si sare. Carnea si bulionul au trebuit, bine nteles, nlatu rate. Mncarurile trebuiau sa fie ct se poate de scazute si erau totdeauna ngrosate cu uruiala de gru . Cnd le era sete nu li se da bolnavilor dect apa proaspata.

Prin ntrebuintarea curei mele, ranile deschise de la picioare ncepura deja sa se u suce n primele 14 zile, vindecndu-se dinauntru n afara. Afara de asta, cei doi copii mai n vrsta, a veau fiecare cte o rana si mai mare, care se vindecara abia n cursul lunii viitoare. Efectele minuna te ale curei se observara numaidect si la mini. n primul rnd, degetele se subtiara deja n a doua luna a curei, ceea ce se putea vedea foarte deslusit prin formatiunea cutelor pielii. Materiile str aine se retrasera pe acelasi drum, pe care venisera, din pntece n aceste parti departate ale corpului. Lucrul a cesta se putea constata prin niste dureri, pe care bolnavii le simteau n brate si n picioare, mai ales la ncheieturile lor. Deja dupa o cura de patru saptamni, cel mai n vrsta dintre baieti putea purta ghete de piele obisnuita, pe cta vreme nainte nu putuse umbla nici cu ghete facute nadins. n cele d in urma, membrele ce erau nainte vreme nesimtitoare, ncepura a dobndi simtul normal. Bine nte les, succesul acesta nu fusese cu putinta, dect prin treptata mbunatatire si ndreptare normala a mistuirii. Desi baietii n-aveau deloc pofta de mncare cnd au intrat n tratamentul meu, dupa 8 zile de cura, nu se mai puteau satura. Treptat cu pofta de mncare se ndrepta si mistuirea lor. Astfel starea acestor trei baieti se ndreptase ntr-un timp asa de scurt, ca nici n u se putea compara cu starea lor de mai nainte. Acei nenorociti copii, ce erau condamnati la moarte sigura, sunt astazi oameni veseli si plini de viata. Acest succes dovedeste ndestul, ca boala numita lepra, ce trece n ochii lumii de n evindecabila, se poate vindeca prin metoda mea, dupa cum s-a dovedit si prin cazul domnului R. din Batavia, insula Iava. Pe baza rezultatelor dobndite pot declara deci, n toata siguranta, ca bolile pomen ite n acest capitol se nasc din aceleasi pricini unitare, ca toate celelalte boli. Numai ace i leprosi, la care boala deja prea naintata, a nimicit oarecare organe nsemnate, nu mai pot fi vindecati. Acesti nenorociti pot gasi n metoda mea cel putin usurarea chinurilor lor si un sfrsit dulce si linistit.

---------

Ria. Limbrici. Panglica. Parazite. Surpatura (Hernie).

Citez iarasi la un loc un numar de simptome de boli, care orict de felurite s-ar manifesta, totusi izvorasc din aceeasi cauza. Aceasta afirmare o ntemeiez pe dovezile sigure ale su cceselor de cura, dobndite n ndelungata mea practica. Pentru a usura, sau a vindeca ria si toate bolil e de paraziti, nrudite cu ea, trebuie n primul rnd sa ne lamurim bine n ce conditii se nasc acarien ii riei si care e natura lor. E lucru cunoscut ca o singura zi calda de primavara, anotimpul n care natura si de sfasoara cea mai mare putere de viata, produce si da viata, pe cracile verzi ale pomilor, la miliarde de omizi. ntristati, ca frunzele verzi sunt mncate astfel sub ochii nostri, stam cu minile n sn, fiindca nu cunoastem niciun mijloc mpotriva lor. Deodata vine o noapte friguroasa si toate omizile dispar fara de urma, tot asa de repede cum au venit. Natura a savrsit, ntr-o singura noapte, prin scaderea tempera turii, aceea ce noua ne era cu neputinta nainte. Toate celelalte parazite sunt supuse acelorasi l egi ale naturii ca si omizile. Din aceste consideratiuni va trebui sa tragem importanta ncheiere, ca acarienii d e rie si limbricii, ca toate parazitele, pot exista numai acolo unde gasesc teren prielnic. Acest te ren nsa, nu-l poate oferi dect un corp bolnav, adica un corp ncarcat cu materii straine. Pe lnga asta, trebui e sa mai avem n vedere, ca conditia de existenta a acestor parazite atrna de o anumita temperatur a mai urcata, un simptom pe care, dupa cum ne dovedeste si experienta, l observam numai la organis mele ncarcate. Daca izbutim a cobor acele temperaturi anormale iarasi la nivelul lor primitiv si a da n acelasi timp afara lichidele rele din corp, orice prasire a acestor parazite e de aci nainte c u neputinta. Repede si sigur vor dispare atunci cu toate. Cine a urmarit explicatiile mele cu interes si cu luare aminte, va pricepe foart e lesne, ca temperatura ridicata dinauntru nu se poate cobor mai usor dect prin baile mele der ivative, printr-o dieta neexcitanta si prin celelalte prescriptii cunoscute ale curei mele. Toate aceste mijloace de vindecare trebuiesc, bine nteles, individualizate, dupa gradul de ncarcare al fiec aruia. Astfel, din punctul de vedere al noii mele stiinte de vindecare, toate aceste simptome de bo

ala, fiind izvorte din aceeasi pricina, se pot vindeca n acelasi mod simplu ca toate celelalte boli. Ori ce tratament medical, nu poate aduce altceva dect vatamare organismului respectiv. Sa-mi fie ngaduit si aci sa ilustrez aceasta materie, putin cam arida, prin cteva exemple. Cel dinti caz priveste pe un domn, care suferea de tot felul de viermusi si limbr ici. Bolile de nervi si de mistuire mergeau, bine nteles, mna n mna. Asa ca se gasea la marginea mormntulu i; corpul ardea si se mistuia cu desavrsire pe dinauntru. Excrementele lui erau pline de vi ermusi mici. ntrebuintnd metoda mea, succesul ntrecu toate asteptarile, cu toata starea disperat a a bolnavului. Deja ntr-o luna, toti viermusii fura nlaturati odata cu cauza lor. Pacientul urma cura mai departe, si, n cele din urma, candidatul mortii ajunse un om capabil de munca si de viata. Numai prin scaderea temperaturii dinauntru si, astfel, prin nlaturarea materiilor de boala, fusese cu putinta nlaturarea procesului de descompunere dinauntrul corpului, care se man ifesta prin panglica, limbrici, etc. Baile de sezut cu frictiuni si baile de trunchi cu frictiuni, pre cum si producerea sudoarei si o hrana nefiarta, neexcitanta au fost n aceasta mprejurare de cel mai mare folos. Iata un alt raport de vindecare privitor la rie, care va destepta un interes gene ral, deoarece caracterizeaza destoinicia scolii medicale. Un tnar de 17 ani, suferind de aceast a boala, colindase tot felul de clinici si de spitale, fara sa gaseasca cel mai mic folos. n cele din ur ma, un profesor de aici l-a sfatuit cam n gluma, cam n batjocura, sa vie la mine, deoarece el nu mai stie nici -un leac. Bolnavul urma acest sfat, mai mult fiindca vedea ca medicamentele nu-i ajuta nimic. Minile si bratele lui erau ngrozitoare. Prin stiinta expresiunii figurii constatai numaidect, ca bolnavul ace sta suferea deja de ani de zile de o boala cronica de pntece, pricinuita de o mistuire nendestulatoare. As tfel, prin formarea lichidelor rele si a sngelui necurat, se crease si terenul prielnic pentru rie. Ac arienii riei se pot compara foarte bine cu niste bacili, care se prasesc acolo, unde organismul ncepe sa se ruineze. Fara terenul prielnic, ei nu pot exista. Ei sunt, deci, produsul unei cauze mai adnci.

Bai de trunchi cu frictiuni si bai de sezut cu frictiuni, dieta potrivita cu nat ura si bai de aburi des repetate, s-au dovedit si n cazul acesta ca mijloace de vindecare minunate. Mistu irea se ndrepta repede; n acelasi raport si acarienii riei dadura napoi cu ct li se rapea terenul lo r propriu. Microscopul arata deslusit, ca parazitele ncepeau sa dispara. Dupa 3 saptamni, aca rienii erau izolati si n a patra saptamna nu se mai vedea urma de ei. n acelasi timp, bolnavul arata cu mult mai bine la fata. Cine-l vazuse mai nainte, nu-l mai putea cunoaste acum, asa de mult se schi mbase. Natura bolnavului facuse singura aceea ce nu putuse sa faca arta medicinii, aprobata de stat, si toate astea prin acelasi procedeu fara medicamente si fara operatii.

Surpaturi (Hernii) Cauza surpaturilor trebuie atribuita unei ncarcari launtrice si unei ncordari a pnt ecelui. n locul n care prapurul e mai putin rezistent, matele trec afara n urma puternicei apasari dinauntru. Atunci se rupe prapurul si matele, cednd apasarii dinauntru ies afara. Locul surpaturii poa te fi deosebit, pricina ramne nsa aceeasi la toate surpaturile. Sa nu se creada nsa ca ea se datoreaza numa i unei lovituri, unei cazaturi sau unei zdruncinari. Toate acestea pot grabi surpatura, ele nsa nu sunt pricina bolii. Pricina tuturor surpaturilor este, dupa cum sustin eu, pe baza experientelor mel e, numai ncarcarea pntecelui cu materii de boala, care, prin ngramadirile lor au provocat o mare cald ura launtrica, o mare apasare launtrica. Prin aplicarea metodei mele, care alunga din corp acele mater ii de boala, surpaturile sunt nlaturate si astfel purtarea cercului e cu desavrsire de prisos. Metoda mea numara deja foarte multe succese n acest domeniu, o dovada ca principi ul unitatii tuturor bolilor nu ma da nici aici de rusine. Timpul de vindecare atrna, bine ntel es, de gradul general de ncarcare al bolnavului si de faptul, daca surpatura e noua, sau deja nvechita. Afara de asta, la bolnavii batrni, la care puterea de vindecare a corpului e deja slabita, succesul nu va fi niciodata asa de mare ca la bolnavii tineri.

---------

Cancerul. Carne vie.

Cancerul Nasterea cancerului, a acestei boli asa de grozave, nu se poate atribui influent elor vatamatoare din afara, nici turburarilor ce izvorasc din ele, ci, mai mult unor fapte, ce se petrec n nsusi organismul omului si care devin temelia si cauza acestui simptom de boala. Ca si hidropizia si oftica, cancerul este cel din urma inel din lantul unor boli anterioare nabusite si nevindecate. Punctu l lui de plecare izvoraste n primul rnd din bolile organelor genitale, mai ales din sifilis, fie ca asemenea boli se ivesc direct, fie indirect, adica mostenite. Principalul e aflarea materiilor straine, care si aleg un drum oarecare n corp, unde provoaca ultima faza a bolii, pricinuind acele vegetatii, formatiuni noi si descompuneri cangrenoase, ce ngrozesc omenirea. Prin stiinta expresiunii figurii, e foarte les ne de a prevedea o boala de cancer cu multa vreme nainte de izbucnire. Se formeaza mai ales noduri s i umflaturi la gt, care ne ndeamna sa conchidem cu siguranta la o formatiune foarte numeroasa de nod uri n corp, mai ales la o formatiune foarte nsemnata de noduri hemoroidale n pntece. Aceasta formatiune de noduri hemoroidale poate lua o ntindere asa de mare, ca ast upnd canalele mistuirii, sa mpiedice golirea excrementelor, pe cale naturala. Dupa obs ervatiunile ce am cules, n diferite cazuri grele de cancer, se ivea ntotdeauna o desavrsita ncuiere a mistuirii. Fara clistire si fara mijloace de iesire afara, nu era chip pentru acesti bolnavi sa aiba scaun. Am observat nsa de asemenea, ca printr-o prea mare ntrebuintare de purgative, mai ales de hapu ri, se dezvolta nauntrul corpului o stare cangrenoasa, ce duce la oftica si mai cu seama la cance r. Corpul ndura ani ntregi ntrebuintarea acestor purgative, precum si attarea provocata de ele asupra n ervilor mistuirii si pntecelui. Dar, din ce n ce, nervii se ntarta asa de mult ca nu mai pot functiona fa ra o attare si mai mare. De aci izvorasc cazuri grozave de boala, ntre care poate fi numarat si canc erul. Aceasta boala grozava, ca si oftica, hidropizia si toate celelalte faze din urma ale altor bol i anterioare, nu e provocata de obicei, dect printr-o viata foarte nenaturala, printr-o prea mare rzgiere, supra -hranire si supraexcitare a nervilor, prin mncaruri, sau medicamente rafinate; n fata cancerul ui, scoala medicala sta tot asa de neputincioasa, ca si n fata tuturor celorlalte ultime faze de boli

. Esti foarte dureros impresionat cnd vezi ca medicina, n tratarea cancerului, ncearca sa nlature vegetati unile si formatiunile noi prin cauterizare sau taiere si crede ca lecuieste boala, lucru ce s-a dovedit asa de drastic la raposatul mparat Frederic. Medicina uita nsa, sau nu poate sa-si explic e de unde vin aceste formatiuni noi. Natura acestei boli i-a ramas pna acum straina, altfel nu s-ar oc upa n tratamentul ei numai de forma exterioara a bolii, numai de spuma cangrenoasa a acestei fermenta tii de materii straine, adica de formatiunile noi. Ar fi trebuit sa se gndeasca, ca formatiunile noi treb uie sa se nasca si ele dintr-o pricina oarecare si ca nlaturarea acestei pricini trebuie sa fie cea dinti grija. Pentru a ilustra iarasi acest pasagiu cu un exemplu, voi cita filoxera asa de te muta si asa de vatamatoare, care a nimicit asa de des sperantele unei bune recolte. Eu sustin, ca nu exista leac extern mpotriva filoxerei. Cine cunoaste bine natura si cauza nasterii filoxerei, stie c a ea nu poate exista dect acolo, unde gaseste teren prielnic, niciodata nsa ntr-o radacina de vita sanatoasa . Dar, terenul prielnic va ncepe din momentul cnd acea tulpina de vita se va mbolnavi printr-o ngrasare nena turala si printrun tratament fals din partea omului. Necunoscnd natura conditiilor de existenta a le tulpinii de vita, omul nu se gndeste dect a spori pe ct e cu putinta puterea de a rodi si ngrasnd pamntul sti rbeste din conditiile vitei, asa ca tulpina bolnava nauntru si plina de seva stricata, forme aza acum un teren prielnic filoxerei. Dupa cum paduchii nu ataca dect un animal bolnavicios, tot astfel tulp ina de vita va cadea sub influenta vatamatoare a filoxerei, cnd ea nsasi va ajunge bolnava. De aceea, nl aturarea parazitului nu se poate dobndi de-a dreptul prin omorre sau otravire, ci numai ret ragndu-i terenul prielnic, adica boala launtrica a tulpinii de vita. Exemplul acesta ne conduce iarasi la organismul omenesc, ale carui parti dinaunt ru, pe data ce sunt atinse de boala, pregatesc terenul prielnic pentru alte boli si mai rele. S imptomele ce nsotesc starile cangrenoase, deci si cancerul, sunt adeseori dureri nesuferite si foarte neplacute. Pentru amortirea acestor dureri chinuitoare pentru bolnav, scoala medicala moderna se s lujeste de injectii cu

morfina, care n tot cazul au efectul dorit pentru ctva timp, dar care mai n urma va tama ntregul corp si tot sistemul nervos. Faptul acesta ne aminteste cunoscuta poveste a ursului, car e a omort pe stapnul sau cu pietre, pentru a goni musca de pe nasul acestuia. Pentru ce dar sa slavim otravurile, daca exista mijloace naturale, care usureaza durerile nervilor mai bine ca morfina si otelesc si ntaresc n acelasi timp organele: baile mele deri vative? Atunci morfinomania va cadea de la sine. Aceasta din urma cere necontenit o noua ametir e ca si betia, caci amndoua nu sunt provocate dect de inflamatiile sau starile cangrenoase din corp. N umai un tratament natural poate nlatura aceasta ntartare ce creste necontenit. n partea a III-a, n capitolul asupra tratamentului ranilor, rani deschise , se va exp lica cu deamanuntul cauza nasterii si natura bolilor de cancer. Aci voi spune numai vreo ct eva cuvinte asupra vindecarii lor. Mai nti de toate, e absolut indiferent n ce forma si n ce loc al cor pului se iveste boala; e cu totul indiferent, daca e asa numitul cancer la limba, sau cancer la piept, ca ncer la mitra, sau cancer la stomac. Vindecarea nu e influentata ctusi de putin de varietatea formei sub ca re se manifesta boala de cancer, caci ea izvoraste dintr-unul si acelasi izvor, cu toata varietatea ac easta. Sediul acestei boli atrna numai de locul ce si-au ales materiile straine ca depozit principal si de d rumul pe care-l ia principala presiune a fermentatiei. Cancerul se poate vindeca prin metoda mea. Totusi un succes sigur nu se poate as tepta dect n cazurile, n care ndreptarea mistuirii e cu putinta si puterea bolnavilor e nca ndest ulatoare, pentru a-i face n stare sa se mpotriveasca crizelor violente, ce nu se pot nlatura la asemenea boli. n orice caz, numai adncii cunoscatori ai metodei mele pot vindeca boala cancerului, caci ea fo rmeaza, ca si oftica si hidropizia, sfrsitul unor boli anterioare si prin urmare un simptom de boala g rea. Cteva exemple din practica mea vor lamuri cele de mai sus. Un domn, trecut de 40 ani, suferea de cancer la nas. Consultase pe cei mai vesti ti specialisti ai medicinii. Toti i-au spus ca are cancer la nas, dar de vindecat n-au putut sa-l vindece, caci nu cunosteau nici natura, nici pricina bolii. Toti reprezentantii acestei scoli fus esera de acord de a ntrebuinta medicamente tari si otravitoare, pentru a nlatura astfel manifestarile locale ale cancerului. Dar, ntocmai dupa cum un pom nu-si arata agonia, acolo unde rasare din trunchi o craca uscata, pe care o putem vedea, ci boala lui patrunde cu mult mai adnc n seva; tot astfel, la cancer, formatiunile noi, cangrenoase si putrede de afara nu sunt boala nsasi ci numai focarul cel mai naintat. Pe data ce

copacul e taiat, se poate vedea numaidect, ca uscarea cracii nu e boala locala. T ot astfel si doctorul poate constata facnd autopsia cadavrului ca ntregul corp al celui atins de cancer era bolnav. Fireste ca e mai bine pentru bolnav, daca lucrul acesta se vede si se stie de mai nainte. Revenind la raportul nostru de vindecare, trebuie sa observam, ca mistuirea acel ui bolnav era deja de ani de zile ct se poate de rea. Lucru ciudat, acest simptom asa de import ant nici n-a fost zarit de specialistii moderni, care s-au ocupat numai si numai cu nasul bolnavului. Da ca ar fi avut macar o idee de stiinta expresiunii figurii, ar fi putut conchide din cancerul de la nas , pentru o cangrena asemanatoare n pntecele bolnavului. Astfel, bolnavul, de firea lui un om dornic de viata, se ncredinta, spre fericirea lui, de zadarnicia oricarui tratament local si veni la mine ncalzi t de cele mai bune sperante. Nasul si buza de sus erau cu desavrsire mncate, culoarea nasului era can grenoasa, mistuirea darapanata cu desavrsire, iesirea la ud neregulata si lasnd mult de dori t. Iesirea la ud era ntovarasita adeseori de dureri ngrozitoare, dar care din fericire, multumita umoru lui bolnavului, naveau nici o influenta. Deoarece puterea de viata a bolnavului era nca tare, corpul se folosi foarte repe de de cura mea. Mistuirea, mai ales, se ndrepta foarte repede si odata cu ea treptat si starea ge nerala. Din saptamna n saptamna, inflamatia cangrenoasa de la nas da ndarat, fara ca sa fi pus ceva la e a. Ea se schimba mai nti ntr-o roseata, care dupa 4 luni capata cu desavrsire culoarea pielii normale . n acelasi timp, buza mncata se vindeca dinauntru n afara, fara a lasa cel mai mic semn. Pentru dobndirea acestui rezultat, s-au ntrebuintat pe lnga o dieta cu desavrsire ne excitanta, uscata si potrivita cu mistuirea bolnavului, baile mele derivative de trunchi si de sezut cu frictiuni, n chip alternativ, si n fiecare saptamna una pna la doua bai complecte de aburi, respectiv bai de aburi la cap. Cnd durerile si inflamatia deveneau insuportabile, baile se faceau la fiecar e doua ceasuri. n timpul bailor durerile slabeau, asa ca timpul de baie era cel mai placut bolnavu lui. Deja n a doua zi ncepu coborrea inflamatiei cangrenoase dinauntru, aceea ce se observa la locul de frictiune, deja dupa a doua baie de sezut cu frictiuni. Lucrul acesta nfricosa pe bolnav, mai ale s ca starea aceasta era nsotita de dureri. i explicai cauza nasterii acestui simptom nenlaturabil; nu-i ramn ea dect sau sa

faca linistit cura nainte, sau sa astepte cu siguranta moartea. Totodata i atrasei si luarea aminte, ca n aceeasi masura, n care inflamatia se iveste la locul de frictiune, dispare de la nas, aceea ce vazu si el, din care cauza se hotar sa urmeze mai departe cu prescrierile mele. Numai pri n bai foarte dese, se putu scapa de toate aceste stari foarte suparatoare, pna cnd n cele din urma, aj unse scopul dorintelor sale. Aceasta retrogradare caracteristica a starii de inflamatie latente dinauntru, es te un act, ce din nenorocire e priceput pna acum de foarte putini, n toata ntinderea si n tot adevarul lui. Doctorii si medicina aduc tot felul de nvinuiri metodei mele. Ei n-o cunosc si o nesocotesc p rin tagaduirea succeselor ei; ei tagaduiesc natura acestei metode si se servesc de aparitia uno r anumite crize, precum si de ivirea unor simptome de boala, ce n-au fost vindecate mai nainte ci numai nabusite cu medicamente, pentru a se napusti, fara nici-o consideratie asupra mea si asupra metodei mele. Acestia nu cunosc, din nefericire, metoda mea de vindecare, caci metoda mea n-ar e alti aparatori sinceri, dect numai aceia care au fost scapati prin ea. Ar fi o parere foarte gre sita si o dovada de mare nepricepere, daca cineva ar sustine, dupa cum s-a mai ntmplat, ca printr-o neconte nita spalare cu apa rece, n baia de sezut cu frictiuni, pielea din locul de frictiune trebuie sa se j upoaie. Jupuiala n locul de frictiune si la baile de sezut cu frictiuni, care, pentru cei initiati, au nteles larg si adnc, se iveste numai n cazuri determinate si n forme bine hotarte. Un organism, care n-are nauntru stari de inflamatie latente, sau n care materiile straine si aleg un alt drum de iesire, nu se va jupu i nici odata n locul de frictiune. Am tratat bolnavi, care timp de 2 ani au facut zilnic bai de 1:30 2 c easuri si totusi nu s-au jupuit niciodata. Altii nsa, s-au jupuit n timpul prefacerii bolii lor latente si cronice n boala acuta, adica n timpul simptomului critic, si jupuiala tinea pna cnd inflamatiile acute dinauntru erau coborte n jos. Atunci jupuiala nceta tot n timpul baii. La unii bolnavi se formeaza, nu departe d e locul de frictiune, rani deschise purulente mai mari sau mai mici, din care curge necontenit puroi (mater ii straine n forma acuta, n stare de fermentatie). Acest puroi nu se naste, dupa cum cred unii, din prostie, prin inflamatia frictiunii, ci numai si numai din corpul bolnavului si mai ales din acea inflama re dinauntru acuta sau latenta, ce a fost provocata prin fermentatia materiilor straine. Acest puroi nu e asadar, nici mai mult nici mai putin, dect pricina crizei. De aceea, e foarte gresit, daca bolnavii care urm eaza tratamentul meu, fara sfaturile si prescrierile mele, se tem de aceste simptome, sau nu pot sa le interpreteze bine. Departe de a nfatisa cel mai mic caracter nelinistitor, aceste simptome dovedesc reactia ce se face n

corp, prin tratamentul meu, si cum ndreapta spre pntece starea de inflamatie dinau ntru. Sub aceasta forma, cteodata dureroasa, se ascunde cel dinti germen al unei vindecari adevarate . Bine nteles, jupuiala n locul de frictiune si formarea puroaielor se ntmpla mai des atunci cnd in flamatia dinauntru a provocat deja o stare cangrenoasa, dupa cum e cazul la cancer. n cazul acesta, bolnavul trebuie sa aplice n timpul cnd nu face baie, pe locul de frictiune, o pnza uda si ndoita de mai multe ori. Aceasta pnza se poarta de bolnav n tot timpul ct nu face baie si trebuie sa fie n tot timpul uda. Pentru a reveni iarasi la raportul meu de vindecare, voi mai spune ca, n timpul c urei, s-a ivit la bolnav mai nti o boala de rinichi si apoi o boala de organe genitale de care sufer ise nainte vreme, nsa ntr-o forma cu mult mai blnda si mai trecatore dect nainte. Amndoua bolile acestea nu fusesera vindecate la prima lor izbucnire, ci numai nabusite n corp prin medicamen te. Ele formau, deci, stadiul preliminar al cancerului la nas, nsa abia medicamentele ntrebuintate au dat prilej pentru dezvoltarea acestei boli. Eliminarile din timpul tratamentului cancerului dovede au cu prisos aceasta afirmare. Puroiul, ce curgea din rana, mirosea uneori ntocmai ca medicamentele ntr ebuintate mpotriva bolilor de rinichi si de organe genitale si mirosul acesta era asa de patrunzato r, ca nu mai putea fi nici o ndoiala asupra raportului lui cu medicamentele de alta data. Dupa cum am explicat deja, aceasta provine din faptul ca, corpul nfasoara n mucozitati medicamentele care sunt o otra va pentru el si ca aceste gheme mucoase ramn n corp, se transforma n zgrciuri, putin cte putin, sub infl uenta caldurii dinauntru si a ncordarii caracteristice a corpului, se usuca cu desavrsire si ajun g tari ca oasele. Printro cura de apa, aceste mase mucoase ntarite se dizolva n acelasi fel cum s-au forma t si apoi sunt date afara, treptat cu ridicarea puterii de viata. Am putut constata faptul acesta n m ai multe mii de cazuri din practica mea. Am observat de asemenea, ct de mult mpiedeca adevarata vindecare a c orpului, prin cura mea, ntrebuintarea multor medicamente si ct de critice si de dureroase sunt e liminarile vechilor medicamente din corp. Aceasta experienta a trebuit sa o faca si bolnavul meu, cu propriul sau corp. Dar mbunatatirea sa treptata nu-i dadu ragaz sa nceteze cu cura mea, pna cnd se vindeca pe deplin de greaua sa boala.

Voi mai cita un alt caz de cancer, luat din practica mea si care prezinta un int eres general. O femeie la nceputul celor 50 de ani, suferea de cancer la piept. Tta stnga fusese op erata n Berlin, de aceiasi doctori vestiti, care vegheasera la capatiul mparatului Frederic. Nu trecu mult si tta dreapta fu de asemenea cotropita de cancer. Cea dinti operatie asa de fericit reusita n-avuses e, deci, nici un succes, ba dimpotriva starea generala se gasea, n urma operatiei, cu mult mai rea . Cnd bolnava se nfatisa, pentru a doua oara, naintea acestor celebritati medicale, pentru a le cer e sfatul lor asupra cancerului ce i se ivise iar, i se spuse, dupa ndelungate cercetari, ca pentru vi ndecarea ei e neaparata nevoie si de operatia ttei drepte. Corpul ei e nsa deja prea slab si n-ar putea su porta operatia. De altminteri, vindecarea ei nu se poate capata pe alta cale. n aceasta stare nenoro cita, parasita de cei dinti doctori , veni femeia n tratamentul meu. Tta dreapta era cangrenoasa, iar alatu ri se gaseau, pna sub subsuoara, mai multe noduri tari de marimea alunelor, nucilor si oualor d e gaina, de o culoare iarasi nchisa si cangrenoasa. Pntecele era, de asemenea, foarte plin de noduri, mi stuirea rea, scaunul se capata la 3 sau 4 zile, prin clistire. Excrementele se compuneau din cocoloas e tari, negre si arse. Iesirea la ud era, de asemenea, foarte nendestulatoare. Starea puterilor ei se ar ata foarte ngrijoratoare, mai aleg ca niste dureri de cap foarte violente o slabeau din zi n zi. Multa vreme, femeia aceasta urma cura mea cu energie. n scurta vreme, durerile de cap slabira. Chiar si mistuirea se ndrepta, din saptamna n saptamna. Numarul bailor derivative trebui sa fie potrivit c u starea si cu puterile bolnavei. n cele dinti sase saptamni, cura fu pentru ea putin cam dureroas a. n timpul curei se arata foarte deslusit efectul operatiei asa de fericite , savrsita n Berlin la tta stnga. n locul semnului vechi si adnc de la tta stnga se forma, n cea dinti saptamna a curei, o rana deschisa cangrenoasa, care, marindu-se nencetat n cursul celor dinti 4 saptamni, atinse n cele din urma marimea unei piese de 5 marci. Pe urma, ncetul cu ncetul, rana aceasta se vindeca n sase saptamni. Starea cangrenoasa a ttei drepte dadu ndarat, n aceeasi masura ca cea din partea stnga. Operatia de la tta stnga nu nlaturase nicidecum pricina cancerului, ci numai focarul din afara al fermentatiei. Corpul a fost astfel nevoit sa schimbe mersul fermentatiei canc erului, pna cnd n cele din urma, dupa ce se formasera noduri tari peste tot pieptul pna sub subtioara, tt a dreapta lua n primire acest proces de fermentatie. Prin tratamentul meu, boala trebui sa se re traga pe acelasi drum, pe care venise, si de aceea nu e de mirare, daca materiile de boala s-au ivit ia rasi n stare acuta n tta stnga, din care fusesera gonite cu de-a sila n timpul operatiei si mpinse n corp. E un fapt asupra caruia nu mai ncape nici o ndoiala, ca natura nu se lasa a fi silita, cu toata dor

inta medicinii moderne. Fiecare operatie dovedeste numai si numai nedestoinicia scolii medicale moderne, precum si nesfrsita ei saracie de leacuri adevarate. Operatia este si mai nenaturala dect ntrebuintare a medicamentelor. Acum vor pricepe onoratii cititori si cititoare de ce intitulez stiinta mea de v indecare, nu numai fara doctorii , dar chiar si fara operatie . Dar, sa revenim la cazul citat. Durerile, ce avea de ndurat bolnava, prin schimba rile ce se faceau n corp, devenira foarte suportabile prin multele bai derivative. Nu trecu mult si se ivira cteva puroaie, o dovada sigura, ca marea inflamatie cangrenoasa dinauntru era trasa afara. Putin dupa aceea se muiara si acele noduri de sub subtioara dreapta, se zdrumicara putin cte putin si se tra sera n cele din urma catre focarul bolii, catre pntece. n timpul celor dinti doua luni, bolnava a trait numai cu pine de Graham si cu poame. Numai prin aceasta dieta serioasa si prin baile mele a fost cu putinta sa provoc n timp de 3 luni o mbunatatire nsemnata, asa ca rana deschisa de la tta stnga fu ca si vindecata si bolnava putu sa plece acasa. Mi s-a ntmplat la fel si la alte cazuri de cancer; asa uneori s-a aratat la limba, alteori la gt, doua simptome care mai ales astazi sunt la ordinea zilei. Nici la ele metoda mea nu m -a dat de rusine. Daca se aratau la gt noduri de cancer tari, ele se muiau deja n primele saptamni si prefacndu-se n puroi, nu mai erau primejdioase bolnavului la nghitit. La cancerul limbii, depozitul cafeniu se dizolva imediat dupa baile cu frictiuni si nodurile limbii dispareau cu mult mai nainte dect nodurile de jos, asa ca limba devenea iarasi cur ata si normala. Cele mai primejdioase, la asemenea boli de cancer, erau de obicei marile noduri hemor oidale din pntece. Cnd bolnavii nu mai puteau mnca hrana uscata, izbuteam sa nlatur foarte repede dure rile nesuferite, morfinomania si foamea, puteam de asemenea sa dizolv nodurile si sa gonesc orice insomnie, nsa totusi bolnavul nu gasea nici-o usurare, fiindca nodurile din pntece nu mai ngadui au, n timpul dietei lichide, nici-o eliminare normala. La atacurile de nabusire, ce se ivesc adeseori n asemenea cazuri grele de boala, e fectele bailor de sezut cu frictiuni erau extraordinare. Tocmai la acei bolnavi, care aveau zil nic mai multe asemenea

atacuri, primejdia nabusirii era numaidect nlaturata, n cteva minute dupa nceputul bai i. De cte ori se dizolva un nod nauntrul gtului si de cte ori puroiul lui se varsa n canalul de re spirare, sau de cte ori gtul era apasat prin cresterea nodului n timpul dizolvarii, se iveau acele ata curi de nabusire. Prin baile derivative, atacul acesta dadea numaidect ndarat. Prin aceste bai, puroiul e ra tras numaidect n jos si volumul nodului ce se dizolva era micsorat. Tocmai aceste piedici, pentru a caror nlaturare nu se cunostea pna acum dect traheotomia, sunt de o mare nsemnatate. Astfel, baile mele a duc n aceste crize disperate aceleasi servicii sigure, ca si n atacurile de nabusire ale anghin ei difterice, pentru a carei nlaturare medicina nu cunoaste dect operatia.

Carne vie Acele vegetatii si formatiuni noi, ce se ivesc n partile zdrelite ale corpului si care sunt cunoscute n general sub numele de carne vie , sunt mai putin primejdioase dect cancerul. Vindec area acestei boli se face cu mult mai repede deoarece, presupunnd cazul ca, carnea vie se pref ace n puroi, materiile straine ce se gasesc n corp, sunt cu desavrsire dizolvate. Numeroase exp eriente din practica mea mi-au dovedit aceasta. Sa-mi fie ngaduit de a cita urmatorul caz. E vorba de o femeie de vreo 30 de ani, care de ctava vreme avea dureri la degetul aratator de la mna dreapta. n urma unei zdreliri, degetul acesta se inflamase, inflamatia se ntins ese din ce n ce si n cele din urma se forma pe locul zdrelit o mare vegetatie de carne vie. Doctorul care trata femeia aceasta, taiase aceasta carne vie, o cauterizase cu piatra iadului si cu alte mi jloace tari, dar fara nici-un folos. Cu toate operatiile repetate, carnea vie se ntindea din ce n ce mai mult, s i cnd degetul capata o culoare cangrenoasa, doctorul i declara ca osul e si el atins si ca amputatia deg etului e neaparat trebuincioasa, daca bolnava nu vrea ca raul sa se ntinda mai departe. Deoarece nsa bolnava nu se putu hotar pentru amputatie, veni la mine, caci dupa cum mi spuse, auzise lucruri mari despre metoda mea de vindecare fara operatii. i explicai la nceput, ca operatia, asa cum o vrea doctorul, o socotesc nu numai zadarnica, dar chiar vatamatoare sanatatii. Degetul bolnav, continuai e u, e mai mult urmarea unei alte pricini si numai prin nlaturarea acesteia vindecarea degetului e cu put inta. i prescrisei zilnic trei pna la patru bai de sezut cu frictiuni, de cte 30 minute fiecare, dieta potri vita cu natura si pentru cele dinti trei, patru zile, o baie locala de aburi la deget, naintea baii de sezu t cu frictiuni. Femeia care devenise lauza, pregeta la nceput de a face baile de sezut cu frictiuni: se hotar n sa repede, cnd i spusei ca nu pot sa-i dau alt sfat mai bun; n tot cazul, o sfatuii mai bine sa nu

faca cura mea, daca nare ncredere ntr-nsa. Totusi, ea se hotar sa o faca, cu att mai mult cu ct nu-i ramnea alta scapare dect amputatia. Succesul se ivi foarte repede. Deja, dupa trei zile mbunatatirea e ra uimitoare. Dupa prima baie, carnea vie ncetase de a se mai ntinde si n ziua a treia ncepu sa se pref aca n puroi. Starea cangrenoasa ncetase si astfel orice primejdie pentru os si pentru deget er a nlaturata. n timp de 14 zile, degetul era cu desavrsire vindecat fara a lasa cel mai mic semn.

---------

Partea a treia

Tratarea si vindecarea ranilor, fara doctorii si fara operatii.

E greu de nlaturat prejudiciul nradacinat, ca tratamentul ranilor se poate face nu mai si numai pe baza legilor stabilite de chimie si ca de aceea ranile interne sau externe nu se pot vindeca dect printrun tratament chirurgical si antiseptic. Stralucitele rezultate ale metodei mele de vindecare, arata ndeajuns ct de false sunt aceste pareri. Tocmai aci cura de apa si arata efectele e i minunate si nimic nu e mai potrivit, pentru tratamentul ranilor prin apa si n mod natural, ca metod a mea de vindecare. Prin ntrebuintarea acestei metode, aproape toate ranile, de orice fel, se pot vin deca nu numai fara dureri, dar chiar ntr-un timp de trei ori mai scurt, dect prin tratamentul me dical, asa numit antiseptic. Pot ntemeia aceasta afirmare pe un sir ntreg de succese si pe un mare numar de ncercari practice. Toate aceste ncercari, n-au dat nici macar vreo singura data gres si nau lasat nici semnele, pe care le lasa operatiile chirurgicale. Cine capata o rana prin taietura sau mpuscatura, prin strivire, prin arsura, sau prin nghet, va observa numaidect ca, corpul se sileste de a precumpani, sau de a vindeca aceasta vatamare. Aceasta intentie de vindecare produce n locul respectiv un spor al circulatiei sng elui si a altor materii reparatoare, si asta n urma iritarii nervilor atacati de rana. n cele din urma, lo cul respectiv e cotropit de o caldura mare si se umfla prin frecarea materiilor reparatoare. La arsuri si la striviri, acest simptom e de obicei nsotit de dureri. Corpul aduce astfel o mare cantitate de materii de vindecare, pentru a repara va tamarea ct mai curnd posibil. Daca aceasta intentie a corpului e sustinuta cum trebuie, vindecar ea se face extraordinar de repede si fara dureri. Acele dureri, pomenite mai sus, se ivesc de obicei cnd corpul ncepe procesul de vi ndecare. Ele nu sunt altceva dect niste friguri locale, friguri de rani. O data stabilit faptu l, ca la rani, ca si la celelalte boli, avem de a face cu friguri, desi ntr-o alta forma, ne va fi foarte usor sa g asim drumul catre

vindecarea lor. Dupa cum am vazut mai nainte, cea dinti grija a noastra, trebuie sa fie nlaturarea frigurilor. Scopul acesta trebuie sa fie ndeplinit ct se poate de repede, mai ales la ranile m ai mari, pentru ca frigurile locale sa nu se prefaca n friguri generale. Durerile vor fi numaidect nlaturate, daca vom putea tine frigurile n fru. Tocmai la rani se poate observa deslusit, ca orice friguri nu sunt altceva dect o sfortare de vindecare, o sfortare de precumpanire a corpului. Din nenorocire, se ntmpla prea des ca ntregul corp sa fie cuprins de frigurile de rani, din care pricina, rana se vindeca mai ncet. Lucrul acesta si are explicar ea ntr-o cauza mai adnca. Eu sustin, ca n asemenea cazuri, trebuie sa fi existat n corp, cu multa vrem e nainte de ranire, o puternica ncarcare cu materii straine, adica o stare de friguri latenta. Bine nt eles, o asa de nefavorabila dispozitie trupeasca grabeste foarte mult ntinderea frigurilor si att a fermentatia intensiva a materiilor straine, ce se gasesc n corp. La un organism cu desavrsire sanatos, r anile cele mai grele se vindeca ntr-un timp uimitor de scurt: organismul poseda atunci puterea trebuit oare, pentru a nlatura prin sine nsusi materiile straine suparatoare. Dar, se mai gasesc oare astazi oam eni cu adevarat sanatosi? Foarte putini, caci desi multi trec de sanatosi pe deplin, totusi stii nta expresiunii figurii ne dovedeste contrariul. Am observat adeseori, ca animalele lasate cu desavrsire n voia lor, fara nici-un a jutor din alta parte, se vindeca singure de ranile lor, adeseori ntr-un timp necrezut de scurt. Cu prilejul studierii acestui simptom, de altminteri foarte natural si explicabil, m-a izbit ntotdeauna enorma deosebire, ce exista ntre aceste vindecari si acelea ale omului. Tocmai aceasta mprejurare a des teptat n mine, si mai mult, imboldul catre cugetare si catre cercetarea tainelor naturii. Si eu er am la nceput de parere ca bietele animale, n cazuri de ranire, o duc mult mai greu dect noi oamenii, care di spunem de toate leacurile, pe care ni le pune la ndemna stiinta si ngrijirea omeneasca. Experienta m-a nvatat nsa,

adeseori, ca vindecarea la animale se face mult mai repede, dect la oamenii care zac n clinici si n spitale. Toate aceste observatiuni m-au adus n acelasi timp, la ncheierea sigura, ca aceste simptome nu se datoreaza numai unor simple ntmplari. Ele sunt ntemeiate pe legi nestramutate . Cteva exemple vor lamuri cele spuse pna aci. O pisica daduse ntr-o cursa. Cursa frnsese pisicii piciorul drept dinapoi, cu trei centimetri deasupra genunchiului, adica tocmai acolo unde ncepe carnea. n sfortarea ce facuse de a scapa din cursa, pisica smucise cursa de mai multe ori, se nvrtise, tavalind piciorul rupt p rin praf. Cnd pisica fu liberata, o lua razna, tinnd piciorul frnt n aer. Cteva zile nu se zari si toti cred eau ca a murit. Trecuse ca la o saptamna, cnd din ntmplare mi se facu cunoscut, ca ntr-un pod cu fn di n apropiere se gaseste o pisica bolnava. Se dovedi ca pisica era aceeasi, care cu opt zile mai nainte si frnsese piciorul n cursa. Spre marea mirare a tuturor, piciorul dinapoi devenise n rastimpul acesta iarasi normal; se vedea nsa, n locul unde fusese frnt, o umflatura tare. De buna se ama, pisica nu mncase nimic o saptamna, caci era extraordinar de slaba. I se aduse mncare buna si apa, nsa amndoua fura refuzate cu ncapatnare. Piciorul ranit l tinea ntins, drept, silindu-se a-l pastra n aceeasi pozitie si n acelasi timp lingnd locul ranit, de toate partile, cu o deose bita ndemnare. Aceasta lingere, continuata cu un zel neobosit, usura de buna seama durerile. Da r, si nemncarea pisicii si avea cauza ei adnca. Se stie ca procesul de mistuire n corp este un proc es de fermentatie, ce nu se poate nchipui fara producere de caldura. Pisica, neavnd la ndemna apa, pent ru stingerea caldurii nepriincioase ranii, se lipsea mai bine de hrana. Ea nu dorea sa introd uca o noua caldura n corp. Instinctul ei i arata aceea ce i prieste. Slaba ca un schelet, pisica se arata iarasi dupa alte cteva zile. Gusta lapte si ajunse, n scurta vreme, la o vioiciune normala. Dupa 30 de zile, pisica era iarasi n stare cu desa vrsire normala, desi ramasese la frntura piciorului un nod tare, care nsa nu o mpiedica nicidecum la mer s. Sa ne nchipuim un asemenea procedeu petrecndu-se la om: cum ar fi mers vindecarea printrun tratament antiseptic? Probabil, ca lucrul n-ar fi mers fara amputare si s-ar fi taraganat saptamni si luni ntregi, pna cnd n cele din urma, s-ar fi dobndit o asa vindecare, ca bolnavul pu tea sa-si petreaca restul vietii ca schilod. Chiar daca admitnd cazul cel mai favorabil, sar fi putut nlatura amputarea, piciorul nsa, prin tratamentul medical, ar fi ramas fara ndoiala teapan .

Pentru o mai buna argumentare a tratamentului meu de rani, voi mai cita un alt c az, luat tot din regnul animal. Un cine fusese mpuscat cu alice de ploaie si ranit foarte greu, des i nu de moarte. Mai multe alice ciuruisera labele dinainte si dinapoi, altele gtul de la dreapta la s tnga si unele se oprisera chiar n piele n partea stnga. Canalul respirator, esofagul si principalele artere n u erau, din fericire, ranite. Cnd ranile ncepura sa-l doara, cinele cauta nencetat un loc umed si umbros s i si racorea trupul si mai ales partile dureroase pe pamntul proaspat, pe care-l zgria mereu de cte ori se ncalzea. Lingnd nencetat ranile, refuza cu ncapatnare orice hrana. Se ducea numai de doua ori, n fiecare zi, la lacul din apropriere pentru a bea apa, singura lui hrana. Procesu l de vindecare nu dura mult, nici n cazul acesta. Deja dupa 5 zile, ranile de la picioare, pe care cinele nu le putea linge necontenit, erau ca vindecate, desi mai erau putin umflate. Ranile de la gt nsa, p e care cinele nu le putea linge, erau n rastimpul acesta nca nevindecate pe deplin, desi nu erau asa d e grele ca cele de la picioare. Abia dupa o saptamna, cinele ncepu sa mannce, dupa ce n timpul acesta se ca m vindecasera si ranile de la gt. Alicele au ramas ntre piele si muschi. Un al treilea caz, va destepta iarasi interesul onoratilor cititori. E vorba de un cine de Terra-nova, care fusese calcat de un camion peste laba dreapta, ce fusese astfel foarte mult strivita. Pielea era jupuita, osul zdrumicat. Cinele nu putea sa mearga si trebui sa fie transportat n trasura. Odata ajuns acasa, se tr ntr-un loc umbros, lingndu-si nencetat laba. Zile ntregi cinele nu mnca oc. Abia n a patra zi mnca putin. n timpul acesta, rana se vindecase ntr-att, ca animalul putea sa alerge iarasi pe trei picioare, tinnd n sus piciorul ranit. Dupa 20 de zile, cinele de Terra-nova era iarasi n starea normala. Exemplele citate mai sus ne sunt, fara ndoiala, o calauza sigura si pentru tratam entul organismului omenesc. Racoreala prin apa si nlaturarea oricarei hrane producatoar e de caldura, sunt aci mijloacele de vindecare cele mai potrivite. De aceea trebuie privita ca gresita acea directie chirurgicala, ce se obisnuiest e n clinicile si n spitalele moderne, si care prescrie, pentru ridicarea puterilor bolnavului, mncar urile cele mai hranitoare precum: carne, bulion, oua, lapte. vin. Aceasta e o masura cu totul con trarie si se bate cap n cap cu legile naturii. Eu cred, ca cel mai bun lucru, e de a nu ncarca corpul, n timpul tratamentului

ranilor, cu nici o alta functiune, dect cu munca vindecarii, caci orice alta munc a s-ar face pe socoteala vindecarii. Metoda antiseptica, ce trateaza ranile prin aciduri carbonice, iodof orm, sublimat, cocaina, etc., dovedeste si celor orbi ct de putin a priceput stiinta medicala natura si ns emnatatea actelor ce se petrec n corp. Astfel chirurgul, necunoscnd efectele minunate ale curei cu apa, sa departat tot mai mult de drumul adevarat. Vindecarea naturala i este necunoscuta. Pe baza multor observatiuni, am izbutit sa gasesc un tratament de rani potrivit cu natura. Prin experientele proprii, am putut sa-l dezvolt n chip practic si sa-l fac folositor omenirii. nainte de toate, am putut vedea deslusit ca vindecarea mai repede sau mai nceata a ranilor atrna nto tdeauna de ncarcarea mai mult sau mai putin mare a corpului ranit, cu materii straine. Aceste premise nu m-au nselat niciodata. Voi intra mai la vale n explicatiile dife ritelor soiuri de rani si voi ilustra vindecarea lor prin cteva-exemple.

Taieturi, mpunsaturi, striviri si ruperi Pe data ce corpul e ranit printr-o taietura, mpunsatura, strivire sau rupere, vas ele sanguinare mai mari sau mai mici, deschise prin rana aceea, se golesc de snge prin apasarea dina untru atta timp, pna cnd acea apasare e nimicita printr-o contra-apasare exterioara. Acest fapt, ju cnd un rol nsemnat n tratamentul meu de rani, merita o cercetare mai amanuntita. Se stie, ca asupra noastra, a oamenilor, apasa o presiune atmosferica, care socotita exact, vine ca la un ilo gram de fiecare centimetru patrat. Corpul nostru n-ar putea niciodata suporta aceasta apasare, d aca n-ar avea nauntrul lui o nsemnata contra-apasare, ce tine n cumpana presiunea atmosferica din afara. La urcarea pe munti, fiecare va putea vedea diversitatea acelei apasari. Pe muntii foarte nalti , sau n calatoriile cu balonul, presiunea atmosferica din afara e asa de slaba, ca multor oameni le cur ge snge din gura, din nas, din ochi si din urechi, sngele fiind mpins afara de marea presiune dinauntru. Daca presiunea dinauntru se precumpaneste iarasi cu cea din afara, sngerarea nceteaza numaidect. T ot asa este si cu sngerarile de la rani. Prin ranire i se rapeste corpului, n locul ranit, acei p ereti, care ncercuiesc apasarea sngelui dinauntru, pe drumul hotart. Ca cel dinti semn de rana, prin mpunsa tura, taietura, etc., se iveste sngele. E vorba, deci, n primul rnd de potolirea sngelui. Presiunea sngelui va fi mai mare sau mai mica, dupa marimea si adncimea ranii, dupa cum vasele sanguinare ran ite, sunt mai mari sau mai mici. Sa se fereasca oricine, pe ct e cu putinta, de orice legare a vaselor sanguinare, caci aceasta actiune asupra organismului nu poate corespunde niciodata intentiilor na

turii si mpiedeca nencetat circulatia sngelui. Sunt alte mijloace mai bune pentru potolirea sngelui, dect legaturile. Numai n cazul, cnd sunt ranite vasele sanguinare cele mari, din care pricina se po ate naste o curgere de snge asa de mare nct sa puna n primejdie viata celui ranit, numai cnd nu ai la ndem a compresele trebuincioase, poti recurge la legarea vinelor si a membrelor. Sngerarea este ntotdeauna nsotita de dureri, care trebuiesc potolite amndoua deodata . Pentru asta nu exista nici-un mijloc mai potrivit, dect de a lega bine rana cu o pnza uda, chitita de mai multe ori, asa ca presiunea sngelui dinauntru si n acelasi timp sngerarea sa fie oprite. Daca e cu putinta, sa se tina partea corpului ranita, n apa rece, atta timp pna cnd dureril e se potolesc. Aceasta poate dura mai multe ceasuri. Daca nu e cu putinta aceasta, sa se racore asca cel putin partea corpului ranita, nmuind mereu compresa n apa rece. Ct de mult si cum trebuie sa fie chitita pnza ordinara pentru acest scop, atrna de felul ranii, adica de presiunea sngelui dinauntru, mai mare sau mai mica. La ranile mai mici, ajunge o compresa chitita de 2 4 6 ori, iar la ranile mai mari, de 10 15 20 30 de ori. Daca s-ar p une pe o rana mai mare o compresa prea subtire, nu s-ar opri nici sngerarea, nici rana nu s-ar vind eca repede. Asa, de exemplu, taieturile de la deget se vindeca sub o compresa groasa, chitita de 20 de ori, mult mai ncet si mai greu dect sub o compresa mai subtire, chitita de 2 sau 4 ori. Compresa de pnza (compresa de apa) trebuie sa fie asa chitita, ca sa ntreaca marim ea ranii de toate partile ei, numai cu ctiva centimetri. Astfel circulatia sngelui, al carui m ers liber e de cea mai mare nsemnatate la vindecare, nu e mpiedicata n partile vecine. Peste compresa de a pa se nfasoara apoi, odata sau de mai multe ori, un bandaj de lna prin care compresa e tinuta st rns si presiunea regulata. n acelasi timp, se iveste si adevarata caldura a corpului. nainte de a s e aplica, compresa se nmoaie n apa rece, curata, si pe ct e cu putinta, dulce si se stoarce usor. Cta vrem e compresa e rece, nici durerile nu mai sunt asa de mari. Pe data ce se ncalzeste compresa, tr ebuie nmuiata din nou

n apa proaspata si rece. Durerea da ntotdeauna semnalul pentru schimbarea comprese lor. La nceput, e ntotdeauna nevoie de o schimbare ct de deasa. Fara o adnca cunoastere a curei de apa, reprezentantii medicinii moderne au intro dus, de ctava vreme, o mbunatatire curat medicala-chirurgicala , adica o foaie de cauciuc ntre compresa si bandaj. Un asemenea soi de compresa de apa, nu e recomandabil. Experienta dovede ste, ca acel cauciuc mpiedeca vaporizarea apei n compresa si libera evaporatie din corp. Cu ace st chip, cura de apa ajunge cu totul zadarnica, caci o asemenea compresa nu va putea da niciodata efectul dorit. De aceea ndemn, sa se fereasca de aplicarea acestui soi de comprese, mai ales pe ace i oameni, care recurg la foaia de cauciuc, de teama sa nu se ude patul. Dupa cum am vazut mai sus, o dieta neexcitanta are o influenta cu totul favorabi la asupra vindecarii ranilor. Cu ct hrana e mai putina si mai neexcitanta, cu att si rezulta tul e mai favorabil. Pine de Graham, poame si apa, fara nimic altceva, sunt cele mai potrivite. n primu l rnd trebuiesc nlaturate toate mncarurile calde si excitante. Cele ce se mistuiesc mai usor si ma i repede sunt cele mai bune, fiindca produc mai putina caldura n corp. Tocmai aceasta mprejurare e de mare nsemnatate n tratamentul ranilor. Mai e si un alt mijloc, care sprijina procesul de vindecare si e de mare nsemnata te, adica baile mele derivative de trunchi cu frictiuni si de sezut cu frictiuni. Prin ntrebuinta rea lor se nlatura n chip sigur orice friguri de rani si se combate caldura frigurilor locale. n acelasi ti mp, puterea de viata a ntregului organism e asa de mult nviorata, ca vindecarea merge atunci mult mai rep ede si mai usor. Baile acestea sunt trebuincioase mai ales pentru aceia care sufera de o puternic a ncarcare cu materii straine. Prin modul de tratare expus pna aici, nu numai ca se vindeca ranile repe de, dar nu ramn nici acele semne, ce se ivesc asa de des prin procedeul antiseptic. Cteva exemple vor adeveri cele spuse. ntr-o fabrica, un om de vreo 45 de ani ncapuse cu mna stnga ntr-un ferastrau circular , care-i rupsese partea carnoasa dintre degetul aratator si degetul cel mare, nct carnea ra masese pe ferastrau. Din fericire, osul nu fusese atins. Cteva minute dupa aceasta ntmplare r anitul cazu lesinat si se destepta abia dupa o jumatate de ceas. n timpul acesta se chitise de mai mu lte ori o camasa de pnza, cu care se nfasurase strns mna ranita, asa ca sngerarea ncetase aproape cu totul . Astfel mna fu tinuta ntr-o galeata cu apa rece. Prin aceasta manipulare, durerile slabira deja ntr-un ceas si n cursul unei zile pierira aproape cu totul. Daca n cele dinti zile era nevoie de s chimbarea compresei,

zi si noapte, de la a patra zi ncepu sa se micsoreze compresa, asa ca sa nu mai nf asoare toata mna. Se facu atunci o compresa chitita aproape de 20 de ori, ce fu aplicata pe rana c u ajutorul unui bandaj de lna, nfasurnd toata mna. Acest bandaj de lna dadu numaidect minii caldura ei normal , dupa care urma circulatia regulata a sngelui. La nceput, compresa trebui sa fie stropit a cu apa rece la fiecare jumatate de ceas, mai trziu la intervale tot mai mari, pna cnd dupa vreo 14 zile rana era asa de vindecata, ca nu mai era nevoie de un tratament special. Dupa 4 saptamni, omul acela putu sa se slujeasca iarasi de mna. Trebuie sa spunem, ca deja din a doua zi, bolnavul lua z ilnic doua bai de trunchi cu frictiuni, ceea ce favoriza foarte mult procesul de vindecare. De alt minteri, starea sanatatii acelui bolnav nu era tocmai din cele mai bune. Printr-un tratament antiseptic s-ar fi putut ajunge cel mult la o vindecare dure roasa si de lunga durata. Doctorul ar fi trebuit, fara doar si poate, n cazul pomenit mai sus, sa c oase rana. Degetul cel mare ar fi ramas, fara ndoiala, teapan si inert. Prin tratamentul meu rana se vin deca nu numai repede, dar chiar fara sa lase cea mai mica urma. Desi, la nceput, rana se despica foarte mult pe din afara, totusi corpul o vindeca pe dinauntru; marginile ranii cazura de la sine n scurta vreme. Deoarece mai multe legaturi importante de nervi fusesera nimicite prin ranire, jumatate din d egetul cel mare ramasese la nceput inert, asa ca bolnavul nu se putu sluji cteva luni cu degetul lui cel ma re. Dupa ce facu nca ctava vreme baile mele derivative, se ivi si simtul normal.

Striviri, contuziuni si rani interne Acelasi procedeu se poate aplica la striviri ca si pentru ranile exterioare. Se n tmpla adeseori, ca la striviri, contuziuni si rani interne se formeaza nauntrul corpului besici de sn ge si ngramadiri de snge, care mpiedeca regulata functionare a ntregului organism. Daca pe din afara nu se poate aplica nici un leac, baile mele derivative, racorind corpul pe dinauntru si ntarind n ace lasi timp foarte mult nervii corpului, grabesc o vindecare uimitoare. Presupunnd, ca n cazuri izolate, m asele de snge curse si ngramadite nauntrul corpului, sau alte produse n descompunere, nu sunt ndes tul de repede

dizolvate si date afara prin baile mele derivative, se pot ntrebuinta atunci, cu un succes uimitor, baile locale de aburi, urmate de bai de trunchi cu frictiuni. Prin baile de aburi, toa te acele produse, greu de transportat pentru corp, sunt date cu nlesnire afara. Vom ilustra si acest pasaj cu cteva exemple. n ceasurile mele de consultare m-a vizitat o fata, care-si strivise degetul arata tor de la mna dreapta ntr-o masina de mpletit si n acelasi timp degetul fusese strapuns de mai mu lte ori. Fata fu tratata n cele dinti saptamni de doctorul spitalului, care ntrebuintnd metoda antisep tica, nu putu vindeca rana. Afara de durerile ngrozitoare, ce trebuise sa ndure bolnava, prin ac est tratament, doctorul ntrebuintase iodoform, carbol si salicil si nu scapase prilejul de a spu ne fetei, ca probabil va fi neaparata nevoie de o amputare a degetului sau a ranii. Dupa cele dinti doua sapt amni, degetul ncepu sa se umfle tot mai mult si n cele din urma ajunse cu desavrsire violet, n car e timp durerile crescura tot mai mult. n a treia saptamna se umflase si mna ntreaga asa de mult, ca ajunsese si ea violeta. n cele din urma, doctorul ntreba pe bolnava, daca are curajul, de a se la sa sa i se taie mna. Aceasta declaratie o nfricosa si astfel veni la mine. ntrebuintnd metoda mea, i se aplicara numaidect comprese de apa reci si zilnic doua bai de aburi locale, urmate de bai de sezut cu frictiuni. Deja dupa un tratament de 2 ceasuri, durerile au disparut aproape cu totul. Ele nu s-au mai i vit n tot timpul tratamentului. Umflatura grozava a degetului si a minii dadea napoi pe fiecare cea s, asa ca aceste membre putura sa-si capete culoarea si forma lor naturala, deja dupa doua zile. Dupa vreo 3 4 saptamni, fata putu iarasi sa munceasca, desi nu se putu nca sluji deocamdata de mn a dreapta. Daca astfel s-a nlaturat o operatie, poate interesanta pentru stiinta medicala, s -a scapat n acelasi timp si fata de a ajunge schiloada. ntr-un alt caz, nevoia aduse un tmplar la mine. Acesta si strivise foarte greu si-s i ranise mna stnga att pe dinauntru ct si pe din afara. Omul nu mai avea nici o ncredere n tratame ntul antiseptic, caci facuse de mai nainte aceasta experienta. Bratul ntreg pna la umar era deja foa rte umflat si cu desavrsire inert. Dupa vreo 3 ceasuri de tratament, dupa metoda mea, si potolise d urerile si deja dupa 48 de ceasuri umflatura se trasese. Dupa 14 zile mna era cu desavrsire vindecata s i omul iarasi bun de munca.

Arsuri Apa rece e si la arsuri un mijloc minunat pentru nlaturarea acelor dureri simtito

are, ce se ivesc mai ntotdeauna la arsuri. Pentru nlaturarea durerilor, rana trebuie tinuta adeseor i mai multe ceasuri n apa. Dupa ce durerile arzatoare au contenit, se procedeaza cu compresele, ca si la rani. Apa de ploaie sau de ru e mai preferabila dect apa de izvor, fiindca cea din urma cuprinde adese ori materii, care vatama vindecarea si maresc durerile. Daca vindecarea arsurii merge ncet, cauza e, fara doar si poate ca, corpul respec tiv e mult ncarcat cu materii straine, adica suferea mai dinainte de o boala cronica. n aseme nea cazuri se recomanda, n acelasi timp, un tratament general al ntregului corp prin baile mele derivative n legatura cu o dieta cumpatata si neexcitanta. Dar, chiar acolo unde vindecarea si urmeaza cursul ei obisnuit, baile acestea sprijina foarte mult procesul de vindecare, daca sunt facute cum t rebuie. Voi cita aci urmatorul raport de vindecare. Un domn capatase trei rani foarte ma ri de arsura. Doua din ele, ce se gaseau la gt, aveau marimea unei piese de 5 marci. Cea de a treia, mai mare si mai adnca, era la picior. Bolnavul fu tratat nti dupa metoda antiseptica, nsa nu o putu rabda nici o zi, din cauza prea marilor dureri. n urma, ncepu el singur sa se trateze dupa vechea metod a naturala. Dar, fiindca nici ntrebuintarea acestei metode nu-i aduse timp de 8 zile nici o usurar e, fusei chemat eu. Cea dinti grija a mea, a fost fireste de a nlatura durerile, lucru ce a fost cu putint a, n timp de 2 ceasuri, prin comprese de apa rece, dupa ce, mai nti, curatisem ranile de untdelemn si de puroi. Printr-un astfel de tratament, ranile capatara deja dupa 2 zile o nfatisare cu desavrsire schimbata: U na, cea mai mica, de la gt, era aproape vindecata, celelalte doua mergeau spre vindecare. Rana cea mai adnca, de la picior, era deja mai neteda ca nainte. Dupa alte 5 zile, bolnavul putu sa-si reia lucru sau n fabrica. Ranile de la gt erau cu desavrsire vindecate si cea de la picior mergea asa de bin e, ca bolnavul putea cel putin sa umble.

Rani de arma de foc Tratamentul ranilor de arma de foc este acelasi ca la mpunsaturi si taieturi. Tot usi, voi starui mai mult asupra acestui capitol din cauza nsemnatatii ce o are ntr-un razboi. Pentru s oldati, mai ales, e de multa nsemnatate, de a sti ce trebuie sa faca la astfel de rani. De cte ori, timpu l ce se pierde, pna cnd vin sau pna cnd pot veni ajutoare, nu pricinuieste moartea sau cel putin amputa tia! Daca ranitii trebuie sa ramna locului ceasuri ntregi pna cnd li se poate da ajutor, nu trebuie sa ne miram, ca multe din aceste rani, mai ales daca sunt supuse unui tratament antiseptic, sunt urmate de cangrena si de nevoia unei amputatii. Natura vietii, felul cum se poate obtine vindecarea ra nilor, nefiind cunoscute de nimeni, nu exista alt mijloc de scapare dect amputatia. n urma ndelungatelor mel e experiente pot spune fara teama, ca medicina moderna nu vindeca nici un fel de rani, prin amput atie, ci cauzeaza astfel, rani mai adnci si aplica asupra bolnavului pecetea tratamentului ei pentr u toata viata. Ea stinge focul prin foc si cauzeaza numai nenorociri. Doctorii, si lumea n general, crede ca gloantele si sfarmaturile de proiectile, da ca ramn n corp, trebuiesc neaparat scoase, pentru a nlatura o mare vatamare a corpului. Aceasta e o greseala colosala, care a costat viata a multor mii de oameni. Sfarmaturile de proiectile si gloantele fiind grele, e adeseori foarte greu, de a le departa din corp, fara a rani si a rupe nca mai mul t partile corpului. Se stie, ca partile dinauntru ale corpului sunt foarte alunecoase, asa ca glontul p oate trece usor pe lnga ele, nefacnd n locul unde patrunde, dect o mica deschizatura, care ajunge att ct i tre buie glontului sa treaca. Prin apasarea, ce o exercita asupra tesuturilor, glontul, cnd patrunde n corp, tesuturile, fiind elastice, se ncordeaza si se ntind putin. Lucrul se petrece ntocmai ca la un cauciu c, n care am trage un glonte. Vom vedea, ca se va face o gaura, prin care glontele nu va mai putea trece, pna nu vom ntinde ndestul gaura cauciucului. ntemeindu-ne pe cele de mai sus, ce observam noi cnd partile ranite ncep sa se umfl e? Umflatura se iveste, de obicei, foarte curnd, nsa cu ea nceteaza numaidect si elasti citatea de mai nainte. Partile ranite sunt acum pline cu snge si cu material de vindecare si, de aceea, ncordate si tepene. Daca am voi acum, sa extragem glontul pe drumul pe care a intrat, lucru ce se cauta a se face prin tratamentul obisnuit, ne-ar fi cu neputinta, caci nu numai poarta de intrar e a ranii si ntregul ei drum sunt umflate, ci si tesuturile, mai nainte foarte elastice, si-au pierdut toata m obilitatea si puterea lor de ntindere. Asadar, numai printr-o alta rupere si ranire a acestor parti ale corpul ui, s-ar putea scoate afara glontele. Ce influenta detestabila are faptul acesta asupra organismului, se poa

te lesne pricepe. Glontele nsusi este, pentru corp, cu mult mai putin primejdios, dect sfortarile vi olente, ce se fac de obicei pentru scoaterea lui afara. Corpul face numaidect cu desavrsire nevatamatoa re acea mare materie straina, nvaluind-o mai nti ntr-o masa apatoasa. nvelisul apatos, se schimba cu vremea ntro capsula solida. n urma corpul, daca nu i se rapeste toata puterea lui de viata, printr-un tratament otravitor antiseptic, da afara foarte curnd uneori dupa o vreme mai ndelungata, ac ele corpuri straine, prin caile naturale de secretie cele mai potrivite pentru corp. Asa, s-a vazut d e multe ori, ca un glonte, de pilda, care ramasese n umar, a fost dat afara, dupa luni si ani ntregi, printrun abces la sezut sau la coapsa. Pentru vindecarea ranilor, trebuie cautat n primul rnd, nu scoaterea glontelui, ci mpiedecarea unei prea mari calduri si potolirea ranii. Drumul catre acest tel l-am aratat de ja. De aceea, e bine ca fiecare soldat sa poarte cu el ceva pnza si un bandaj de lna, pentru a-si da singu r cel dinti ajutor la vreme de nevoie. Apa se gaseste pretutindeni, n orice caz mai usor ca toate celel alte mijloace de vindecare. Daca, cu toate astea, nu se gaseste apa, soldatul poate ntrebuinta ori ce alt mijloc de racorire, precum: iarba, pamnt umed, sau altceva. Si, acestea se pot aplica la ne voie pentru racorire, pe data ce rana e legata strns, caci si ele sting caldura. n felul acesta un mare numar de soldati raniti care se mai pot nca misca, pot sa-si dea singuri la nceput cele dinti ajutoare. nain te de toate, n asemenea mprejurari, ei nu trebuie sa lase sa treaca fara folos un timp asa de pr etios. Dupa aceste lamuriri ar fi de mare nsemnatate, ca fiecare soldat sa fie instruit asupra acest ei metode naturale de a trata ranile fara doctorii si fara operatii. Atunci, ar putea fiecare soldat, sa se ngrijeasca singur, numaidect dupa ranire si sa nu mai astepte, tnguindu-se fara nici un folos, pna cnd vine doctorul. De asemenea, cei usor raniti vor fi n stare, de a da numaidect ajutor celor greu r aniti. n timpul si n urma razboiului germano-francez 1870 1871, am facut destule experien te asupra inconvenientului tratamentului antiseptic si asupra urmarilor lui nenorocite. Vo i cita pentru aceasta un exemplu din practica mea. n anul 1883, veni la mine un domn, care n razboiul din 1 870 fusese mpuscat n pntece. Glontele iesise prin spate tocmai lnga sira spinarii. Cu tot trata mentul antiseptic,

rana nu era nca pe deplin vindecata dupa 13 ani, ci dimpotriva cocea nencetat. Des i fusese vindecata trecator, la fiece prilej izbucnea iarasi din nou. Starea bolnavului se nrautatea din ce n ce mai mult si i facea, mai ales, umblarea pe jos cu neputinta. Dupa cum recunoscui numaidect prin stiinta expresiunii figurii, pricina acestei grele vindecari era numai o puternica ncarcare generala a omului, cu materii straine, si starea febrila cronica a corpului sau. Un tratament local al ranii n ici nu s-a ncercat ctusi de putin, ci am ngrijit mai nti sa nlatur acele friguri cronice prin baile mele derivat ive, prin ntrebuintarea bailor mele de aburi si printr-o dieta potrivita. Deja ntr-o saptamna rana era vin decata; pna astazi nici nu s-a mai deschis. Dupa 14 zile omul, bucuros de succesul sau asa de repede, pu tea iarasi sa umble. Dupa ndemnul meu, el mai urma cura ctava vreme, pna cnd, n cele din urma, ncarcarea lu i fu cu desavrsire nlaturata. Ca tratamentul antiseptic nu obtine nici o vindecare propriu zisa, ci numai un s tadiu interimar de vindecare, o dovedesc trei rapoarte de vindecare foarte interesante pe care le d au mai la vale. Doua fete fura amndoua ranite la degetul aratator, n acelasi fel, la una si aceeas i masina. Osul falangei superioare era despicat de mai multe ori si zdrobit, pe cnd celelalte nch eieturi ramasesera neatinse. Vrsta si constitutia fetelor era de asemenea aceeasi. Cea dinti se duse la doctor si se lasa sa fie tratata antiseptic, pe cnd cea de-a doua ntrebuinta metoda mea. Doctorul op erase, numaidect degetul celei dinti fete, extragnd una cte una toate sfarmaturile de oase si nefacnd nici o economie cu iodoformul. Fata trebui sa ndure foarte multe dureri, pna cnd, n cele di n urma, dupa 8 saptamni, degetul era ntr-atta vindecat, ca fata putea iarasi sa lucreze, la nevoie . Din nenorocire nsa, falanga superioara se schilodise prin extragerea sfarmaturilor de oase si ntre gul deget fusese, astfel, deformat. La orice schimbare de temperatura mai mare, fata simti multa v reme zvcnituri n rana veche, ce nu erau pricinuite dect prin tratamentul fals, care introdusese de-a dr eptul materii straine (iodoform). Afara de asta, degetul ramase inert. A doua bolnava, care ntrebuinta metoda mea, dobndi rezultate cu mult mai bune. La n ceput ma silii, de a nlatura durerile ce se iveau. Izbutii n aceasta deja n cursul celei din ti zile. n acelasi timp fura urmate ntocmai prescriptiile descrise mai nainte, compresele de pnza umede si baile derivative; cele din urma, din cauza ca fata era nu putin ncarcata cu materii straine. Fara a i se face altceva, acele sfarmaturi de oase iesira singure afara dupa 2 zile, fara a cauza bolnavei dureri deosebite. n ziua a sasea iesi o a doua bucata si mai mare. Dupa 4 saptamni, fata era n stare sa-si re ia lucrul. Dupa 6

saptamni, degetul era cu desavrsire vindecat, fara sa ramna ctusi de putin inert, di form, sau sa poarte cel mai mic semn. Nici la schimbarile de temperatura nu s-au ivit pna asta zi nici-un fel de dureri. Cine a fost deci, n cazul acesta, mai mare mester de vindecare, natura sau metoda antiseptica? Bine nteles, natura, nu metoda antiseptica, care presarnd otrava peste rani micsoreaza puterea de viata. Procedeul acesta vindeca, dar niciodata pe deplin. Un alt raport de vindecare, nu mai putin interesant, priveste pe un om, caruia i se rupsesera, n anul 1879, mai multe legaturi de muschi si nervi, de la ncheietura piciorului stng . Bolnavul trebui sa petreaca 8 saptamni n pat. n timpul acesta fu tratat cu unsori. Dupa ce piciorul fu sese vindecat, ramasese nca o umflatura si o slabiciune. Aceasta se observa mai ales la umblet, cnd piciorul schiopata adeseori n afara, pricinuind bolnavului dureri. Deoarece omul acesta er a, n general, bolnav pe dinauntru, ncepu cura mea n Martie 1889 si fiindca i pria, urma cu ea mai multa vreme. La nceputul lui Februarie 1890, se inflama iarasi pentru ctva timp locul acela de la picior, pentru care fusese nevoit sa zaca 8 saptamni, cu ctiva ani mai nainte. n acelasi timp, se ivira si durerile, care tinura 3 zile. Deoarece el ntrebuinta cura mea, inflamatia si durerile erau nlatur ate deja n a patra zi, n acelasi timp nsa, si slabiciunea generala de mai nainte si aducerea suparatoare a piciorului. Din acest caz reiese destul de deslusit, ca acea rana, capatata cu 11 ani nainte, nu fusese atunci vindecata cu adevarat, lucru ce nu s-a putut face dect numai prin metoda mea naturala. Un rezultat tot att de mbucurator a dobndit un militar, care si zdrobise n razboi rot ula genunchiului. ntrebuintase tot felul de mijloace, fara a se putea vindeca. Picior ul nu era teapan de tot, dar era totusi foarte mult mpiedicat n libera lui miscare. Cazul acesta merita o d eosebita atentie, cu att mai mult, cu ct bolnavul acela a fost tratat, vreme de 20 de ani, dupa princip iile vechii metode naturale, fara a se obtine rezultatul dorit. La 20 de ani dupa ranirea lui, domn ul acela ntrebuinta baile mele, nu att pentru genunchiul sau, ct pentru a ncerca valoarea lor. Mirarea lui na fost mica, cnd, dupa ctava vreme, rotula genunchiului ncepu iarasi sa se umfle putin, o dovada ca rana de mai nainte nu fusese vindecata cu adevarat. Prin continuarea curei mele, inflamatia f u nlaturata n scurta

vreme. Mirarea lui fu si mai mare, cnd, n urma, putu sa-si miste piciorul n toata v oia si sa umble fara nici o suparare.

Frnturi de oase Printre simptomele de boala, ce se nasc din ranile exterioare si a caror vindeca re merge mai mult sau mai putin greu, se pot numara si frnturile de oase. Pe cnd scoala medicala mod erna aplica, n cele mai multe cazuri, un bandaj de ghips si se slujeste de el ca de singura met oda de vindecare, metoda mea recurge la mijloace de vindecare cu mult mai sigure si mai eficace. na inte de toate, metoda mea racoreste corpul, pna cnd umflaturile si durerile ce se ivesc la frnturi le de oase dispar cu desavrsire. Baile derivative sunt iarasi de nepretuit, caci aplicarea lor favo rizeaza foarte mult vindecarea frnturilor de oase. Cine trateaza membrul ranit prin bandaje de ghips si nesocoteste cura cu apa naturala si rationala, tagaduieste adevarul legilor nestramutate ale viet ii. Daca, din pricini curat locale, adica n cazuri cnd membrul ranit nu e n stare de a primi comprese de apa re ce si totusi are nevoie de o nfasurare strnsa, se poate lega membrul cu lemne, coaja de pom sau cu orice alt material tare. Niciodata nsa cu bandaje de ghips!... Cine urmeaza sfatul meu, cine are ncredere n tratamentul meu, se va ncredinta cum, pe baza acestei metode, frnturile de oase se vindeca uimitor de repede si cum durerile su nt totdeodata alinate. Voi cita un exemplu din practica mea. Un domn de vreo 30 de ani, si frnsese partea de sus a bratului drept, tocmai lnga nc heietura cotului. Ca adept al metodei naturale, ntrebuinta numaidect comprese de apa rece s i bai reci la brat. Un doctor chemat n consult, fu de parere sa se aplice un bandaj de ghips, declarnd n acelasi timp ca bratul va ramne, probabil, teapan. Aceasta perspectiva, nu tocmai magulitoare, ho tar pe om sa ceara sfatul meu. i propusei sa bandajeze bratul cu tesatura de srma si pap si sa aplice , pe locul frnt, comprese reci n modul prescris mai sus. Baile mele derivative, precum si o dieta neexcitanta, urmate cu cea mai mare cumpatare, fura de asemenea trebuincioase. Rezultatul a fost uim itor. Durerile si umflatura disparura deja dupa 24 de ceasuri. Dupa o saptamna, bolnavul putea deja sa scrie putin. Dupa o alta saptamna, putea sa ridice cu nlesnire un scaun. Dupa 3 saptamni nsa, era cu desavrsire vindecat.

Rani deschise Loviturile si ntepaturile din razboi, ce produc rani exterioare, ranile primite p e cmpul de onoare, toate aceste vatamari ce izbesc corpul deodata, pot fi vindecate usor si repede. Cu totul dimpotriva se ntmpla nsa cu acele rani deschise, scrboase, prin care se savrseste necontenit un pro ces de scurgere, ce se iveste de obicei n formele cele mai schimbatoare si n cele mai dif erite parti ale corpului. Oricum s-ar numi aceste secretiuni, de forma puroiului si cu miros gre u, fie de natura sifilitica, canceroasa sau tuberculoasa, dupa cum le zice medicina, totusi ele ramn o stare c aracteristica de descompunere a corpului vietuitor. Alopatia n-a izbutit nca, pna acum, sa vindece pe deplin aceste rani deschise. Desi i este cu putinta prin medicamente tari, sa opreasca procesul de descompunere al corpului prin astfel de rani, sau sa le treaca ntr-un alt stadiu, nabusind n corp m ateriile straine, a caror fermentatie razbise afara, totusi alopatia nu poate nlatura cu desavrsire raul. i l ipsesc mijloacele si puterea de a taia raul de la radacina. Astfel vedem, de pilda, cum rani vindecat e n aparenta de alopatie izbucnesc iarasi ntr-un alt loc, sau, mai pe scurt, cum materiile de boala cauta sa iasa mereu din corp. La orice prilej, rana izbucneste ntr-un alt loc. Astfel de rani deschise, f ara vatamari exterioare, nu sunt de natura asa de dureroase ca celelalte rani acute, dar vindecarea lor, dac a bine nteles mai poate fi vorba de ea, se capata cu mult mai greu si mai ncet. Ivirea acestui soi de rani e legata ntotdeauna cu o boala cronica mai adnca. Cte sinucideri, datorate unor astfel de bo li, nu s-au faptuit si nu se faptuiesc zilnic! Tocmai de aci se poate vedea ct de mult lucreaza omul m potriva legilor naturii, ct de mult le nesocoteste el n viata. Care e pricina unor astfel de rani? Eu sustin, ca ele nu se nasc dect prin ncarcarea corpului cu materii straine si ca ele formeaza stadiul nai ntat al unor alte boli de mai nainte, ce n-au fost vindecate, ci numai nabusite; de obicei, aceste ultime faze de boala sunt provocate prin ntrebuintarea asa numitelor leacuri medicale: mercur, iod, iodura de potasiu, brom, salicil, digitalis, chinina si altele, care sunt adevarate otravuri pentru corp. Si altoirea104 mpotriva varsatului trebuieste privita ca o regretabila ndopare a corpului cu materii otra vitoare, prin care genul omenesc se slabeste si se degenereaza din ce n ce mai mult. Altoirea slabeste, de sigur, puterea de viata si de vindecare a corpului. Asa se explica, de ce materiile de boala, ce d ormiteaza de multa vreme n genul omenesc, nu mai izbucnesc astazi prin epidemii de varsat, ci prin boli cu mult mai grozave si mai grele de vindecat ca: oftica, cancerul, sifilisul, epilepsia si bolile minti i. Din nenorocire, scoala noastra medicala se ntemeiaza prea putin sau deloc pe natura puterii de viata, ca

ci altfel si-ar da seama de influentele vatamatoare ale otravurilor cuprinse n medicamentele cu care ndoapa, ung si altoiesc oamenii, chiar daca aceste influente nu s-ar ivi dect dupa ani sau zeci de ani. Aceste mijloace, despre a caror ramasite si efect n corp, nvatatii nostri de astaz i nu-si dau nca seama, formeaza cu ani de zile nainte smburele, ce va da nastere mai trziu unor ran i deschise, ca cele despre care se vorbeste n capitolul de fata. E un lucru cunoscut, ca stiinta medicala cauta mereu medicamente noi, dezinfecta nte si antiseptice noi. Leacul acesta nu mai e asa de tare si asa de otravitor ca celal alt. Lamurirea acestui procedeu e foarte simpla. La cea dinti ivire a unei boli (criza de vindecare), pu terea de viata a corpului se slabeste, de pilda prin antifibrina, asa de mult, ca nu mai e n stare sa conti nue criza de vindecare nceputa, sau sa duca la capat boala respectiva n corp. Cu acest chip nceteaza simpt omul de boala, dar pricina de boala nu se nlatura. Atta ajunge alopatiei pentru a vorbi de vindec are. Daca, n urma, dupa ce puterea de viata iarasi s-a ntarit, se iveste iarasi cutare sau cutare bo ala n corp, antifibrina de mai nainte nu mai are putere sa lucreze, ci e nevoie deja de un leac mai tare si mai otravitor, pentru a produce acelasi efect ca ntiasi data. Cu ct puterea de viata a corpului e mai tare si mai nsemnata, cu att mai usor se poate ndeparta printr-un medicament de la o criza de vindecare; cu ct nsa e mai slaba si mai zdrobita, cu att e nevoie de medicamente mai tari si mai otravitoare , pentru a o departa de la scopurile ei primitive. Aceasta lege nestramutata e usor de priceput. Orice m edicament este o otrava, o materie straina pentru corp. Cu ct puterea de viata a organismului omenesc va f i mai mare, cu att mai intensiv si mai repede va cauta sa faca nevatamatoare aceste materii straine , ce se gramadesc n organism. Daca nsa aceasta putere de viata e slabita, o doza mica, o otrava slaba , nu mai ajunge pentru a o ntarta. Ea e tocita si nu va mai fi desteptata dect atunci cnd va fi sili ta de nevoie. Dar, acum i va trebui mult mai multa vreme pentru a face nevatamatoare materia otravit oare. 104 vaccinarea

Un exemplu din practica mea va lamuri si mai bine cele spuse mai sus. Un doctor crezuse ca a gasit un leac minunat mpotriva ranilor de la picioare. Prin aceasta si cstigase o m are celebritate. Medicamentul lucra asa de sigur, ca ranile se vindecau de multe ori n scurta vrem e. Materia de boala era pur si simplu nabusita iarasi n corp. Tot astfel au fost vindecate foarte curnd prin acest leac niste rani adnci, ce se ivisera pe tot fluierul piciorului la un domn. Dupa 2 ani, rani le vechi izbucnira nsa din nou. Bolnavul se duse iarasi la acel doctor, dar vechiul leac asa de pretuit, nu mai facu de rndul acesta nici un efect. Doctorul, pus n ncurcatura, declara ca ranile sunt acum de alta nat ura, ca acum nu mai este boala tratata mai nainte, ci cu totul o alta boala, de aceea nici medicament ul nu are efect. Nu ramne, deci, altceva de facut dect o amputatie. Nenorocita stiinta! ntrecuta cu mul t de productiunile celor mai putini instruiti doctori ai naturii, stiinta medicala nu stie altceva dect sa fereasca pe oameni de boli ca varsatul, altoindu-i cu puroi, numai fiindca nu stie sa-i vindece! Ranile deschise, ranile care se ntind, se ntemeiaza pe aceeasi pricina, adica, ncar carea corpului cu materii straine. E lucru vazut si pipait, ca puroiul ce curge nenceta t nu e, n realitate, altceva dect materii straine. Aci e vorba nsa, ntotdeauna, de un stadiu foarte naintat, ce a trna de temperaturi anormale n corp. Chiar bacteriologia a emis, n cele din urma, parerea ca gradul de dezvoltare al fiecarui bacil sau spiril e conditionat de un anume grad de temper atura. Aceste grade de temperatura urcata, anormala, n ntelesul meu, friguri produc o stare de descompune re sau de fermentatie a materiilor straine, ce ajuta nenchipuit de mult dezvoltarea bacilil or. Materiile straine si schimba acum forma dupa gradul de temperatura. ntemeiati pe deslusirile de mai sus, putem gasi, prin noi nsine, cararea ce trebui e sa urmam, pentru nlaturarea acelor stari si pentru nimicirea bacililor, asa de temuti: Temp eraturile ridicate, anormale, trebuiesc regulate. Adevarul acesta e att de mare, pe ct e de simplu. Ba ile mele derivative de trunchi si baile de aburi, sustinute de o dieta neexcitanta, sunt cele mai mi nunate mijloace, pentru reglarea temperaturii, al carui termometru sigur este stiinta expresiunii figurii. Nenumarati bolnavi cu asemenea rani, fie de natura canceroasa, tuberculoasa sau sifilitica, au fost n tratamentul meu. Daca puterea de viata era oarecum ndestulatoare si corpul nu era prea ndopat de medicamente otravitoare, vindecarea venea ntotdeauna uimitor de repede. Din toate aceste cure, va voi comunica numai mersul unui caz exceptional de greu, pentru a carui vindecare a fost nevoie de un timp de 3 6 ori mai ndelungat, dect la cele mai multe altele.

Un om de 50 de ani, avea puroaie deschise la amndoua picioarele, ntre glezna si ge nunche si pe picioare. Toate metodele de vindecare fusesera ntrebuintate, fara nici un folo s. O rana era lnga alta, fiecare de marimea unei piese de 5 marci. Erau aproape ca la 30 de rani, d in care curgea nencetat un puroi apatos, raspndind o duhoare grea. Cteodata, ranile se vindecau, ns a n urma, pe locurile ranilor de mai nainte, ncepea o mncarime asa de tare, ca bolnavul era nevo it sa se scarpine pna da sngele si astfel ranile se faceau la loc. Aceasta grozava mncarime se putea explica numai prin puternica fermentatie dinauntru si prin apasarea dinauntru a materiilor str aine catre pielea lucioasa si apoi prin marea caldura, ce se dezvolta astfel n picior. Pe data ce ranile se deschideau, mncarimea nceta. Capatul piciorului era de culoare cafenie nchisa, o dovada ca era deja cang renizat. Cteva rani ajungeau la os. n fata alternativei de a se lasa sa-i taie piciorul, sau de a mur i, nevoia l sili, n cele din urma, sa vina la mine, desi nu prea avea tocmai mare ncredere n sfaturile mele. Pe baza noii mele diagnoze, stiinta expresiunii figurii, putui constata ca mistu irea era cu desavrsire darapanata. Stomacul nu mai putea sa mistuiasca, ndestul si bine, nici cele mai usoare mncari. De aceea, corpul nu mai era n stare de a fabrica snge normal. Chiar plamnii functionau neregulat. Dupa aceste deslusiri, oricine va gasi natural, ca n corpul bolnav se asezasera cantitati enorme de materii straine. Stomacul si plamnii aveau grija, zilnic, sa introduca alte materii straine. Bolnavul nu banuia ca suferea deja de o ncarcare cronica generala, care era prici na unor astfel de urmari grele. La nceput, nu putea price de ce ndreptam tratamentul meu asupra ntreg ului corp si nu asupra picioarelor. Pentru ranile de la picioare prescrisesem numai comprese ude , usoare, de pnza, nfasurate pe deasupra cu un bandaj de lna: toata atentia mea era ndreptata nsa asupr a unei diete cu desavrsire neexcitanta, potrivita cu natura, mult aer curat, zilnic 4 bai deri vative si asudari naturale. La nceput, bolnavul puse mai mult pret pe compresele de la picioare si pe schimba rea lor si neglija dieta si baile, fiindca nu-si putea lamuri efectul lor. De aci urma, ca timp de jumatate de an vindecarea venea foarte greu. n cele din urma, se lasa de ideile sale si urma ntocmai prescri erile mele. Celelalte sase luni dadura un rezultat cu mult mai mbucurator. Ranile prinsesera deja putin a coaja. Cele mai mici erau cu desavrsire vindecate. Mncarimea suparatoare era nlaturata pe deplin, iar pu roiul n mare

parte. Starea generala si mistuirea erau cu mult mai bune, si boala de plamni fus ese oprita. Aceste semne favorabile ndemnara pe bolnav sa urmeze constiincios cura. n anul al doilea, ranile se trasera de jos n sus, peste genunche si din ce n ce mai sus pna la pntece, un simptom foarte favorabil la cura mea. Jos, piciorul ajunse din ce n ce mai normal. Cnd izbucni cea dinti rana d eschisa, deasupra genunchiului, unde mai nainte nu fusese nici una, bolnavul credea ca nici cura me a nu fusese de nici un folos, deoarece ranile se ndreptau din ce n ce spre pntece. i explicai ca acesta e un mare progres. Materiile de boala trebuiau sa se ntoarca spre pntece, pe acelasi drum pe care venisera. Bolnavul pricepu aceste deslusiri si urma cura mai departe, dar i trebuira aproap e 3 ani, pna cnd mistuirea si activitatea plamnilor se ntarira asa de mult, ca toate ranile se vind ecara, pentru a nu mai izbucni niciodata. Culoarea pielii ajunse atunci iarasi normala. Astfel, acea gr ea boala, de natura jumatate tuberculoasa, jumatate canceroasa, care, dupa parerea celor mai vestiti doctori, era nevindecabila, s-a putut vindeca prin metoda mea naturala, fara sa se mai fi ivi t nici urma pna astazi.

ntepaturi de insecte otravitoare, muscatura de sarpe, de cine turbat, otravirea sngelui (septicemia) Sngele omenesc este n fiecare din moleculele lui de o sensibilitate extraordinar d e mare. El e foarte mult impresionat prin atingerea cu materii straine si provoaca simptome, ce au o desavrsita asemanare cu procesul fermentatiei. Presupunnd chiar ca omul ar fi sanatos n nteles ul nostru, totusi muscatura unui sarpe otravitor, ar da nastere unui simptom de friguri, cu toata sanatatea corpului; dupa metoda mea, acest simptom e identic cu starile de fermentatie. Daca nsa corpul e ncarcat si cu materii straine, otrava lucreaza, bine nteles, cu m ai multa putere. Asta e foarte lesne de priceput. Aceste materii straine, care sunt deja prin sine producatoare de fermentatie, ajung, bine nteles, cu mult mai sensibile prin patrunderea n snge a al tor otravuri, fie ca ar fi produsul unei descompuneri sau al unui puroi. Materiile straine, ce se gramad esc astfel n mare cantitate, ncep o munca violenta n organism si primejdia devine ngrijoratoare. Cu ct mai multe materii straine vor fi n corp, cu att mai felurit va fi efectul, provocat de o ast fel de otravire a sngelui. n felul acesta, se lamureste chiar simptomul, ce se iveste aproape zilnic, ca ntep atura unei albine produce unuia o mare umflatura, pe cnd altuia o simpla mncarime ca de musculita. A m observat, de asemenea, ca un om muscat de cine turbat a turbat si el, pe cnd altul muscat de ac elasi cine, n-a ndurat nici-un fel de urmari vatamatoare. Tot astfel, otrava sarpelui produce unu

ia moartea, iar altuia numai friguri puternice. Greutatea primejdiei nu sta totdeauna n muscatura, ci, a deseori, chiar n starea nsasi a celui muscat. Acelasi lucru se poate spune despre asa numitele otraviri d e snge (septicemii), ce se ivesc adeseori dupa operatiile facute cu succes . Zic: asa numitele otraviri d e snge fiindca toate simptomele de boala, provocate prin introducerea n snge a unei otravi, ca la muscaturile de serpi, ntepaturile de insecte, muscaturile de cini, nu sunt altceva dect o otravire a sngelui si, deci, pot fi trecute toate n aceeasi clasa. Efectul caracteristic al muscaturii de cine turbat, la care otrava balelor produc e mai nti un stadiu preliminar latent de boala, si apoi trece ntr-o stare acuta, se explica si prin teoria mea asupra fermentatiei. Otrava influenteaza la nceput, cu toata puterea, asupra nervilor si organelor pntecelui, si abia dupa cteva saptamni, efectele acestea sunt transportate la cap si la creieri. Abia atunci se iveste acel simptom numit turbare. Mistuirea si pofta de mncare, la cinii turbati, sunt c u desavrsire nimicite, dupa cum am avut prilejul sa observ adeseori. Lucrul acesta se observa dupa coad a tinuta ntre picioare si aproape lipita de burta. Efectul unei muscaturi de sarpe se poate vedea mai lamurit din urmatorul exemplu . Un baiat, culcndu-se ntr-o padure, fu muscat la cap de o vipera. Efectul muscaturi i nu ramase multa vreme ascuns. n scurta vreme, se ivi o stare spasmodica n pntece, ce se carac teriza prin faptul, ca baiatul nu putu iesi la ud 15 ceasuri. Bolnavul se gasea n mare primej die. Atunci fu ntrebuintata cura mea si baiatul asuda foarte mult. n scurta vreme, primejdia era n laturata si baiatul putu sa goleasca udul. Daca trecem acum n revista tot soiul de otraviri de snge, ori din ce cauze ar izbu cni ele, gasim ntotdeauna ca ele ncep cu o umflatura a partii corpului vatamate; dupa care urmeaz a ntotdeauna o caldura mare, friguri puternice, desi la nceput numai n forma locala. nlaturarea ac estor friguri, trebuie sa fie cea dinti grija a noastra si nu putem ajunge mai bine la acest rezultat, d ect printr-o racorire a locului otravit. La otravirile mai nsemnate, e nevoie, de a se tine mai multe cea suri rana n apa (daca e

cu putinta apa de ru). Daca rana se gaseste ntr-un asa loc, ca nu poate fi tinuta n apa rece, trebuie racorita necontenit cu comprese reci de pnza. n acelasi timp trebuiesc aplicate n c hip alternativ si baile mele derivative de trunchi si de sezut cu frictiuni.

ntepaturile de albina, sau alte asemenea mici vatamari pastreaza ctava vreme umflatura, fara nsa a avea u rmari vatamatoare. Aci e locul, de a face o observatie, de mult interes, ca insectele obisnuiesc sa ntepe n primul rnd acele parti ale corpului, care sunt mai ncarcate cu materii straine. Co mpresele reci de pnza, pomenite mai sus, sunt minunate n asemenea cazuri. Ele ajuta corpul, de a fa ce nevatamatoare otrava, dnd-o afara sau nvaluind-o n mucozitati si n capsule. Daca, prin umflaturile de mai sus sunt amenintate partile vecine ale corpului, n u e nici un minut de pierdut. Partea respectiva a corpului trebuie bine racorita, bagata numaidect n ap a rece, sau daca nu e cu putinta, acoperita cu comprese ude. Daca mprejurarile permit, baile mele de aburi, locale si complecte, urmate de bai de trunchi sau de sezut cu frictiuni, sunt tocmai n asem enea cazuri, de mare folos bolnavului. Baile derivative trebuiesc ntrebuintate si separat si daca e pr imejdie pot fi repetate la fiecare 2 3 ceasuri. Cu ajutorul acestor bai, adica prin potolirea caldurii frigur ilor, boala poate fi combatuta mai energic. n acelasi timp, bolnavul trebuie sa rabde de foame sau sa mannce foarte putina pine de Graham si ceva poame. Apa poate bea, caci nu e vatamatoare. Multa sedere la soare si mai cu seama miscare n aer, pentru rencalzirea corpului dupa bai. Daca partile vatamate ale corpului s-au ntarit, se recomanda mai ales baile mele locale de aburi. Dupa ele n sa, trebuie sa urmeze ntotdeauna cte-o baie derivativa. Prin sudoarea produsa de baile de aburi i ese o mare cantitate de materii otravitoare. Din cele spuse pna aci, trebuie sa tragem importanta ncheiere, ca efectele acestor vatamari sunt cuprinse iarasi ntr-o stare febrila. n primul rnd, trebuie, asadar, nlaturate f rigurile, pentru care metoda mea de vindecare ofera mijlocul cel mai potrivit. Nu pot ncheia acest capitol nainte de a cita un exemplu. Un tnar abia de 20 de ani fu muscat ntr-o zi, pe cmp, de o insecta otravitoare, la mna stnga. Deoarece ntepatura nu produse dureri si umflatura era foarte mica, tnarul nu-i dad u nici-o importanta. Dupa cteva ceasuri nsa, ncepu sa tremure de frig si mna ntreaga se umfla. Nu trecu mu lt si umflatura se ntinse si peste brat. Doctorul chemat n graba, constata otravirea snge

lui, adaugnd ca va fi nevoie, probabil, de amputarea bratului. Din ntmplare, bolnavul cunostea met oda mea si astfel o puse n aplicare, mai ales ca perspectiva unei amputari nu-i era tocmai magulitoar e. Bai locale de aburi, urmate de bai de trunchi cu frictiuni, precum si cele din urma separate, avura s i n cazul acesta un efect minunat; ntinderea umflaturii fu numaidect mpiedecata. Totodata, n rastimpuri, fura aplicate comprese de apa rece. Afara de asta, bolnavul trebuia sa asude facnd miscari prin aer liber la soare. Astfel, prin aceasta metoda simpla si naturala, s-a nlaturat nu numai orice urma de ntepatura, dar s-a mbunatatit si starea generala a bolnavului.

---------

Bolile de femei.

Numeroasele simptome de boala si stari de boala ce influenteaza, mai mult sau ma i putin greu dezvoltarea si viata sexului femeiesc, se explica prin constructia delicata a or ganismului femeiesc si prin ntreaga alcatuire a corpului femeii, care deja e cu mult mai putin rezistent dect acel al barbatului. De aceea, un sir ntreg de boli, care izvorasc, n primul rnd, din sfera sexuala a femei i, bntuie lumea femeiasca ntr-un chip foarte intensiv, ce ramne cu totul strain barbatului. n afara de neregularitatile ce se manifesta adeseori n mprejurari obisnuite n timpul menstruatiei, sarcinii, facerii, lauziei, alaptarii, sunt si alte boli care, izv orte din greselile timpurilor moderne, cu lacomia lor de placeri, cu rzgierea lor, cu cresterea lor vicioasa, fo rmeaza temelia viitoarelor tulburari vatamatoare ale organismului femeiesc. Ele formeaza un lan t nesfrsit de stari fiziologice anormale, pentru a caror nlaturare medicina de astazi se sileste n zad ar. De unde vin attea simptome de boala, attea turburari ale sanatatii, tocmai la sexu l femeiesc? Ele izvorasc mai mult dintr-o viata falsa a femeii, din neglijarea ngrijirii corp ului ei, din lipsa unei miscari regulate n aer liber, din neglijenta de a multumi la timp si n chip natural trebui ntele, dintr-o lacomie de placeri exagerate si din numeroase abateri mai mici sau mai mari, de la felul de viata prescris de natura. Toate aceste influente vatamatoare lucreaza asupra organismului eminamente delic at al femeii; nu e, deci, de mirare daca organismul pierde puterea lui de rezistenta si e bntui t de o suma de boli. Si cum ar putea fi altfel? Acela care trage o comparatie ntre taranca plina de sa natate si dama modei de la oras, va putea pricepe adevarul afirmatiei mele fara alte comentarii . Daca, prin urmare, organismul femeiesc ajunge, asa de des, sediul feluritelor fo rme de boala, care se datoreaza parte unor influente exterioare sau interioare mostenite, part e neglijentei individuale, cu att mai mult trebuie pretuita metoda mea de vindecare, care poate lupta cu suc ces mpotriva tuturor acestor ramificatii de boli. Din fericire, sistemul meu de vindecare, care, deja prin ieftinatatea si simplit

atea lui, ntrece cu mult pe toate celelalte, e foarte priceput tocmai de femei si de fete. Sanatatea recstigata, puterea redobndita, le-a dat prilejul, de a se ncredinta pe deplin, fara a mai ntreba de ce si cum, de eficacitatea metodei mele de vindecare, de efectele minunate ale unui mod de tra tare ntemeiat pe legile naturii si, astfel, femeile au ajuns n urma profetesele cele mai entuziasm ate ale metodei mele. Astfel, noua mea diagnoza, stiinta expresiunii figurii, cstiga n acelasi timp nume rosi adepti. Lumea femeiasca a primit aceasta diagnoza cu att mai multa simpatie, cu ct ea nlatu ra toate cercetarile la partile genitale, att de neplacute sexului femeiesc si totusi, hot araste si caracterizeaza n chipul cel mai uimitor si mai nimerit starile de boala ale corpului. Stabilirea bolii si cunoasterea unei boli cu mult anterioare este tocmai la sexu l femeiesc de cea mai mare nsemnatate. Multe din bolile acestea sunt neglijate, numai si numai fiin dca femeile si fetele nu vor sa se supuna unor cercetari medicale. Si ct de recunoscatoare sunt femeile tocmai pentru ca metoda mea, dupa cum am pom enit deja, nlatura odata pentru totdeauna tratamentul suparator cu instrumente la partile se xuale. Toate ncercarile practice ale metodei mele la femei, au dat, din fericire, rezult ate peste masura de favorabile. De aceea, metoda mea a ntmpinat, dupa cum am spus, tocmai la femei si la fete cea mai buna primire. Ca dovada ndestula de puterea ei liberatoare, ea a adus multor femei chinuite usurarea dorita.

Tulburari de menstruatie Menstruatia femeii nsemneaza o nencetata pregatire spre multiplicare. Cta vreme nu s-a facut nca nici o zamislire, sngele menstruatiei curge fara a-si fi ndeplinit scopul sau. La persoanele sanatoase faptul acesta nu trebuie sa fie nsotit nici de dureri, nici de alte nep laceri. Daca menstruatia e nsotita de dureri sau de ngreunari, desigur ca corpul femeii respective e ncarcat c u materii straine. Actul acesta natural, dupa cum l observam de obicei la organismul femeiesc si n ur ma experientelor mele de mai multi ani, sta n legatura cu fazele lunii. La un corp s anatos, n ntelesul noii

stiinte de vindecare, periodul se iveste odata cu luna plina, dureaza trei, patr u zile si se repeta cu precizie la fiecare 28 de zile. Femeia la care menstruatia nu se iveste n acest t imp sau pe aproape de el, poate fi ncredintata de o ncarcare corespunzatoare a organelor pntecelui, ncarca re ce e cu att mai mare, cu ct si zilele periodului sunt mai departate de ziua n care iese luna p lina. ncarcarea aceea va fi si mai cronica, daca zilele menstruatiei se repeta cu o pauza de 14 zile s au de 3 saptamni, sau chiar daca pierderea sngelui dureaza pna la 14 zile, doua simptome, ce, din nenoro cire se ntmpla foarte des n zilele noastre. Dupa cum totul n natura e supus unei prefaceri necontenite, tot astfel si actul m enstruatiei e o necontenita urcare si coborre, o necontenita crestere si descrestere. Vremile per iodului sunt pentru fete si femei de o nsemnatate cu mult mai mare dect se crede de obicei. La zilele acelea e de recomandat linistea si evitarea oricarei excitari, nu numai la fete, ci n primul rnd la femeile nsarcinate, pentru a se nlatura mai trziu orice consecinte, daca nu vatamatoare, cel putin sup aratoare. Toate cugetarile si actiunile lor influenteaza foarte mult sistemul nervos si mai ales la femeile nsarcinate, rodul ce se dezvolta n pntece. Bolile ce se nasc n zilele acestea sunt nsotite adeseori, d upa cum am observat, de urmari foarte rele. Observatorul atent va putea cunoaste simptome cu mult mai demne de observat dect acele acte naturale, ce se petrec n organismul femeiesc. Toate, nsa, dovedesc minunata unitat e a legilor naturii. Asupra acestui punct am intrat n explicatii mai amanuntite n manualul meu asupra s tiintei expresiunii figurii105 asupra careia atrag luarea aminte a celor interesati. Dupa cum am spus mai sus, att un period prea tare, ct si unul prea slab, o menstru atie neregulata sau lipsa ei sunt semne nendoielnice de ncarcare cu materii straine. Cu m se pot nlatura asemenea stari de boala? Nici aici drumul simplu al noii mele stiinte de vindeca re nu ne da de rusine, nici aici nu ne lipseste masura judecatei. Mistuire nendestulatoare, pricinuita d e ngramadirea materiilor straine n pntece, trebuie sa fi fost si aci premergatoare turburarilor menstruatie i, alcatuind simptomul natural de care va fi nsotita. Daca ndreptam mistuirea, daca provocam un scaun reg ulat si coborm temperatura urcata, anormala, din pntece, toate acele urmari neplacute vor fi nlat urate de la sine. Baile mele derivative, individualizate dupa gradul de ncarcare, dieta neexcitanta si celelalte mijloace de vindecare cunoscute, sunt de mare folos si la turburarile de menstru atie, dupa cum dovedesc ndestul rapoartele mele de vindecare.

Aci e locul sa mai adaug, ca sngele menstruatiei reprezinta un prisos al zemurilo r corpului. Cnd ncepe sarcina, el e ntrebuintat pentru hranirea rodului. De fapt, cele mai nsemnate zile pentru dezvoltarea rodului sunt, ntotdeauna, la femeile sanatoase, zilele dimprejurul lu nii pline, adica zilele n care s-ar ivi periodul daca n-ar fi sarcina. Tot astfel, am ajuns la ncredintarea ca simptomele de boala, ce sunt n legatura cu mitra, se nrautatesc cu ct creste luna. Din ziua, cnd luna ncepe sa scada, boala ncepe sa se us ureze numaidect. Aceste fapte dovedesc si ele destul de lamurit n ce strnsa legatura sta omul cu natura. Desigur ca, onoratii cetitori si cetitoare, vor avea interes de a pricepe nsemnat atea acelor timpuri, prin cteva exemple cunoscute mie. Cel dinti exemplu priveste pe o femeie nsarcinata, care avea o spaima nedescrisa d e soareci. ntr-o zi un soarece i alerga pe bratul gol, si anume tocmai n timpul cnd alta data i se ivea menstruatia. Ct de mare i-a fost spaima femeii, rezulta din faptul ca teama de soarece n-o par asea nicidecum. Chiar noaptea visa de el. Cnd copilul fu nascut dupa sase luni, avea s i el pe bratul sau un soarece, adica o pata n marimea si de forma acestuia, mpreuna cu o coada de soarec e cu par marunt. Chiar si pata ntreaga, de aceeasi naltime cu pielea bratului, purta niste peri mar unti si cenusii, caracteristici soarecelui. n al doilea caz, e vorba de o femeie nsarcinata cu al saselea copil. Femeia, barba tul si ceilalti 5 copii n viata, aveau toti parul negru. n prima jumatate a sarcinii ei, se gasea zi lnic n vecinatatea femeii o fetita, pe care o iubea foarte mult si care purta un par foarte des, salbatec, rosu aprins, un par cu adevarat rar. Femeia nsarcinata avea o slabiciune extraordinara pentru aceasta fe tita si nutrea n acelasi timp dorinta intima ca plodul, care-l poarta n pntece, sa aiba acelasi par . Dorinta aceasta deveni mai intensa n vremea cnd i se ivea de obicei periodul, asa nct noaptea chiar visa de asta. 105 Louis Kuhne, Manualul stiintei expresiunii figurii, o noua diagnoza, cu nume roase ilustratii n text. Editura Louis Kuhne, Lipsca.

Dupa 5 luni fu nascut copilul, o fata. Ea semana, fara ndoiala, cu parintii ei. A vea, nsa, tocmai acelasi par batator la ochi, ce caracteriza pe roscovana. Un al treilea exemplu nu e mai putin important. O dama trecea la plimbare n trasu ra cu un catelus mic al ei, la care tinea foarte mult. Pe drum, catelusul atras de un obi ect, sari dintr-o data din trasura, si, din nenorocire, roata trasurii i apuca si i strivi capul. Ea se ngrozi asa de mult de aceasta ntmplare, ca zilnic naintea ochilor ei avea capul strivit al cinelui. Femeia tocmai era n cele dinti luni ale sarcinii si dupa sase luni copilul fu nascut mort, cu un cap cu desavrsire an ormal. Capul avea o nfatisare curat strivita. Voi cita un al patrulea caz. O femeie nascu un copil, a carui gura se ntindea de la o ureche pna la cealalta. ndata dupa nastere copilul muri. Pricina deformarii era o mare spaim a, ce capatase mama printr-o masca cu o gura pna la urechi. ntmplarea aceasta o speriase asa de mult, c a nu putuse dormi mai multe nopti de-a rndul. Deoarece ea era tocmai nsarcinata, copilul pe ca re l nascu dupa cteva luni purta si el deformarea pomenita mai sus. Astfel, onoratii cetitori si cetitoare vor pricepe cum caracterele cele mai felu rite, proprietatile si dispozitiile copiilor cele mai anormale, atrna de multe ori de purtarea, de dispo zitia si de mprejurarile, n care femeile nsarcinate se gasesc n timpul menstruatiei. Daca ele sunt, n timpul a cesta, triste si cu nclinari pesimiste, dispozitia va gasi mai trziu si n copii un ecou mai mult sau ma i putin pronuntat. Din aceleasi cauze izvorasc dispozitiile catre mnie, frica, curaj, cleptomanie (mania de a fura), nselaciune, lacomia de bani si alte defecte sau calitati. Din aceste cteva exemple, care n aparenta nu se potrivesc la capitolul bolilor de femei, trebuie sa tragem importanta ncheiere, ca toate acele influente exterioare, ce le observa m si le simtim cu simturile noastre, adica le constatam cu capul, nu-si arata principalul lor efec t n cap, ci prin mijlocirea nervilor, n pntece si organele acestuia. Cine a urmat cu luare aminte teoria mea a supra frigurilor, va fi vazut, cum asez eu punctul de plecare al tuturor simptomelor de boala n pntece. Ac est procedeu se dovedeste pe deplin ca ntemeiat. Teoria mea, care priveste pntecele ca organul pri ncipal al corpului omenesc, este sprijinita prin explicatiile de mai sus si metoda mea de vindecare aduce n acelasi timp dovezile cele mai nendoielnice.

Caderea mitrei, purtarea cercului Si aceste simptome de boala izvorasc dintr-una si aceeasi pricina, ce trebuie ca

utata n patrunderea mitrei cu materii straine. Si aci materiile de boala, ce ncarca acel organ, produc o caldura launtrica, o apasare launtrica, ce mpinge mitra afara, n urma slabei ei rezistente . E un caz asemanator cu surpaturile despre care se vorbeste la subcapitolul despre surpaturi. Pricina acestei boli a ramas, din nenorocire, necunoscuta scolii medicale. Ea nu taie niciodata raul de la radacina, ci cauta mai mult, de a opri caderea mitrei, recomandnd purt area unui cerc de cauciuc. Am tratat multe femei, care purtau asemenea cercuri. Chiar daca ele ar fi de vreun folos trecator, niciodata nsa nu vor nlatura pricina bolii. Prin ntrebuintarea curei mele, apasarea dinauntru, ce provoaca acea cadere a mitr ei, slabeste foarte curnd, materiile de boala sunt nlaturate si purtarea cercului ajunge de pri sos. n acelasi timp, se nlatura nsa si pricina de nastere a unor noi cazuri de boala.

ntoarcerea mitrei e de asemenea provocata prin prea marea ncordare din pntece. Pntecele e asa de patr uns cu acele materii de boala, ca mitra iese din pozitia ei naturala, sau se ntoarce. Si acest e simptome au nevoie, pentru vindecarea lor, de aceleasi mijloace. Ca mijloacele mele sunt cele mai ni merite o dovedesc numeroasele succese, pe care le-a nregistrat metoda mea de vindecare, n aceasta di rectie. Orice ncercare de operatie nu poate, dupa cum a dovedit experienta, dect sa vatame si ma i rau organul respectiv.

Sterilitate n practica mea ntinsa, am ntlnit adeseori destule femei, care mureau de dorul copiil or si totusi nu puteau ajunge niciodata la acest scop. Ele nu-si puteau explica pricina, cu a tt mai mult, cu ct se credeau destul de sanatoase. Noua stiinta de vindecare arata pe ce se ntemeiaza acest simptom turburator. Ea e de parere, ca sterilitatea nu poate fi provocata, dect prin ncarcarea partilor genitale respecti ve (ovar, mitra, etc.), cu materii straine. Chiar daca se poate ajunge cteodata la zamislire, totusi ngramadi rea acelor materii straine n pntece produce o inflamatie asa de mare, ca ncordarea sau apasarea, ce ur meaza de aci, provoaca o nastere nainte de timp (avort). Acest fapt se ntmpla mai des n timpul cel or dinti 4 luni de sarcina si e favorizat de acele pricini ocazionale, ca zguduirea simtirii, prin spaima sau lovituri neasteptate, care toate provoaca o fermentatie urcata a materiilor de boala. Strn gerea n corset este iarasi un factor prielnic simptomului pomenit mai sus. La tara, unde starea sanatatii femeilor e cu mult mai buna dect la orase, nici nu se prea ntmpla avorturi. Am cunoscut femei, care dansau cu usurinta pna n a saptea luna de sarcin a, fara sa simta cea mai mica jena sau suparare. Numai prin nlaturarea pricinei de boala, numai prin nlaturarea ncarcarilor, ce cotr opesc partile genitale, pot fi deci nlaturate acele simptome regretabile. Operatii, injectii, s au alte masuri, ce ranesc sentimentul de rusine al femeii, nu vor da niciodata efectul dorit. Ele vor para liza cel mult puterea de vindecare a corpului, asa ca n cele din urma vindecarea nu va mai fi cu putinta n ici prin metoda mea. Cu acest prilej vroi sa dau un sfat, care e prea important pentru a-l putea trec e cu vederea. Sa nu se creada, ca e totuna timpul n care barbatul si femeia se mpreuna pentru zamislir e. Dupa cum totul n natura si dezvolta dimineata cea mai mare putere de viata, tot astfel e si la om, si deci dimineata e si pentru el cel mai prielnic timp pentru zamislire. mpreunarea n cealalta vreme a zi lei, de pilda seara, nu numai ca ntarta nervii si deci i slabeste, ci chiar daca ar urma o zamislire, rodul ce se va dezvolta nu va avea atta putere de viata. Ce des am avut prilejul de a proba nalta valoare a metodei mele de vindecare tocm ai pe domeniul sterilitatii femeiesti, mai ales ca medicina, dupa cum se stie. sta cu minile n sn n fata acestui simptom de boala. Ca dovada, citez urmatorul caz din practica mea.

E vorba de o femeie maritata deja de 8 ani, care, nsufletita de dorinta de a avea copii, alergase pe la toti specialistii, fara a gasi nici un ajutor. O facui atenta ca sterilita tea ei si are originea ntr-o mare ncarcare a pntecelui si ca prima noastra grija trebuie sa fie de a departa acea nca rcare. Numai astfel va putea sa-si vaza dorinta mplinita. i prescrisei zilnic 2 3 bai derivative, dieta neexcitanta si un fel de viata potriv ita cu natura. Cu acest chip ncarcarea ei fu ndepartata putin cte putin, si, dupa cteva luni putu sa-m i aduca mbucuratoarea veste, ca e nsarcinata. O nastere usoara si un copil sanatos au fost cele mai pretioase dovezi pentru minunata eficacitate a metodei mele de vindecare.

ntarirea ttelor si lipsa de lapte Cel mai natural, si deci, cel mai bun izvor de hranire pentru copil e pieptul ma mei. El este un organ peste masura de important, ale carui functiuni nu sunt nca, din nefericire, ndestul de pretuite. De aci izvoraste de multe ori neglijarea unuia din mijloacele cele mai pretioase pe ntru sanatoasa crestere a urmasilor. n timpurile de fata sunt foarte putine mame care pot sa-si alapteze, c um trebuie, copiii lor. Asemenea mame, judecate serios, nu mai sunt capabile de multiplicare. Gasim noi ceva asemanator la animale? Vedem noi vreodata ca ele nu pot sa-si hraneasca puii lor sau ca li se strica tta prin supt? Niciodata! Asadar, la om sunt cauze silnice, care provoaca aceasta stare anormal a. O asemenea pricina este si dezvoltarea extraordinar de voluptoasa a ttelor, deja n timpul sar cinii si nainte de alaptare. Se stie, ca tocmai multe din femeile care au asemenea tte nu mai pot as tazi sa alapteze nici un copil sau trebuie sa se chinuiasca la supt cu ttele ntarite. Ttele dezvoltate vo luptos, n stare feciorelnica, nu sunt niciodata normale. Ele sunt, dimpotriva, un semn sigur de o puternica ncarcare a corpului respectiv cu materii straine. Mai ales la tara se observa adeseori ca femeile nasc fara osteneala, alapteaza c opiii lor fara dureri, fara a avea ttele prea dezvoltate nici n timpul sarcinii, nici n timpul ala ptarii. Acelasi lucru se poate spune si de starea femeii, la care domneste o slabiciune prea mare si boln avicioasa, un stadiu

care presupune o stare de ncarcare cronica si mai adnca. n asemenea cazuri, mai ale s prin ntrebuintarea hranei, ce se obisnuieste a se numi puternica si hranitoare, precum : carne, vin, bere, oua, lapte, etc., am observat ca mai ales atunci femeile nu pot alapta: din lipsa de hrana . n ntinsa mea practica, am facut adeseori experienta, ca tocmai printr-o hrana neex citanta, prin ntrebuintarea bailor mele derivative si a bailor de aburi, corpul ajunge destoini c de a se hrani si ntarirea ttelor dispare. Cteva rapoarte de vindecare vor ntregi cele spuse pna aici. O femeie nascuse al treilea copil. Nu putuse alapta pe nici unul din cei doi de mai nainte si totusi, ce bucuros ar fi facut-o! Acum, de ctava vreme, nainte de nastere, a ntrebu intat cura mea si dorinta ei s-a mplinit. Mi s-au ntmplat multe asemenea cazuri n practica mea. Asupra vindecarii ntaririi ttelor, voi cita un caz din numeroasele mele succese. Unei tinere doamne R., i se umflara foarte mult ttele, cteva saptamni dupa nastere. Doctorul casei si propusese, ca ultima scapare, operatia lor pentru a doua zi. Tnara femeie nu se putu hotar la aceasta operatie si trimise nca n aceea seara trziu la mine. i spusei ca eu socotesc operatia nu numai nefolositoare, ba chiar, dimpotriva, foarte vatamatoare, totusi cred cu si guranta ca o voi putea vindeca n scurta vreme pe alta cale. Cu bucurie urma bolnava prescrierile mele si lua chiar n noaptea aceea 4 bai de sezut cu frictiuni, de cte o jumatate de ceas fiecare, cu apa de 1 2C. A doua zi starea ei se mbunatatise foarte mult. Dupa cteva zile toate durerile se muiasera si dupa cteva saptamni de cura femeia fu iarasi n stare normala, deoarece pricina bolii: materiile straine, fusesera scoase afara din pntece. Rapoartele de vindecare de mai sus, ce vorbesc mai lamurit dect toate explicatiil e teoretice ale scolii medicale, ne dau si aci o dovada nendoielnica despre eficacitatea noii mel e metode de vindecare.

Frigurile lauziei O adevarata groaza raspndeste aceasta boala, careia mii de mame fericite au cazut jertfa n patria noastra. O adevarata spaima, caci puterea omeneasca nu putea pna aci sa nfrn ga furia acestor friguri, o adevarata spaima, caci frigurile si urmau drumul lor fara crut are si fara mila.

Ivirea lor este un semn sigur, ca organismul atins de frigurile lauziei este foa rte mult ncarcat cu materii straine. Numai cnd se gasesc acestea din urma si cnd intra n fermentatie, b oala se arata n toata primejdia ei. De aceea, sunt atinse de frigurile lauziei numai acele femei , n corpul carora au ramas, dupa nastere, asa de multe materii straine, ca ele ajung attatoare sau mij locitoare de boala. Nu e deloc nevoie, ca sngele ramas n mitra sa intre n putrezire (fermentatie) si astfe l, producnd fermentatie, sa influenteze celelalte materii straine, ci nsasi actul nasterii in fluenteaza deja destul de puternic asupra acestor materii, pentru a produce n ele o fermentatie. Daca voim, deci, sa vindecam frigurile lauziei, trebuie sa scoatem afara din corp pricina bolii, materiile st raine, ceea ce se poate face mai degraba prin baile de sezut cu frictiuni. Pentru mai buna pricepere a celor spuse, sa-mi fie ngaduit de a cita si aci un ca z din practica mea. Dupa o nastere fericita, doamna B. fu lovita chiar n ziua facerii, n Mai 1887 , de friguri de lauzie foarte grele. Moasa facuse comprese caldicele, bine nteles fara succes, caci ea n u stia ce mare caldura launtrica fusese provocata n acest corp prin fermentatia materiilor strai ne, caldura ce nu se putea combate dect numai prin raceala. Spusei bolnavei ca as putea sa-i vin n ajut or, dar ma tem nsa ca nu va face tot ce-i voi ordona. Ordona ce poftesti , fac tot! fu raspunsul ei. At unci i prescrisei zilnic 3 4 bai de sezut cu frictiuni, de cte 15 30 minute fiecare, cu apa de 17C. Pentru bai recomandai asadar apa de 17C, dar, fiindca ducea lipsa de apa calda, f u ntrebuintata apa numai de 10C (asa cum venea n conducte). De altminteri, prescrieri le mele fura urmate ntocmai. Aceasta abatere nu i-a facut rau, ci dimpotriva, a grabit si mai mult procesul de vindecare, desi temperatura blnda prescrisa de mine i-ar fi fost la nceput mai pla cuta; temperatura mai rece e nsa ntotdeauna mai eficace, desi, bine nteles, uneori, puterea de vindecare a corpului e la nceput prea slaba pentru ea. Dupa 18 ceasuri frigurile disparusera si lauza scapa se de orice primejdie. Deja dupa 8 zile putu sa-si reia lucrul ei obisnuit. Acesta este iarasi unul din acele cazuri, din care se pot vedea efectele uimitor de repezi ale bailor de sezut cu frictiuni. Materiile straine fura date afara prin organele naturale de secretie. Fermentatia lor fu oprita, si femeia, urmnd cu bai le, ajunse n cele din

urma mai sanatoasa ca mai nainte. Se vede dar, ca prescrierile mele au fost si n c azul acesta cu totul opuse celor medicale. Medicina prescrie, dupa cum am vazut adeseori, raceala cap ului prin basica cu gheata si ncalzirea pntecelui, asa ca fermentatia (frigurile) n loc sa fie nlaturata , e dimpotriva ajutata. N-am putut pricepe nici pna acum de ce besica cu gheata e asezata tocmai la cap, caci tocmai atunci sngele e tras mai mult la cap! Oricine stie ca nu capul poate da afara materiile straine, ci numai organele naturale de secretie, ce au tocmai scopul acesta. Pe urma, gheata nu ra ceste, ci mai mult ngheata creierul. Organul se sileste numaidect, de a cumpani aceasta raceala, cautn d sa restabileasca caldura normala a corpului prin trimiteri mari de snge spre cap. Ac este navaliri de snge nauntrul creierilor vor provoca nsa, bine nteles, o urcare a caldurii. Pe dinafara avem atunci o raceala de gheata, iar nauntrul capului o caldura arzatoare, doua stari opuse, care, daca nu sunt cumpanite la timp, pot pricinui foarte repede moartea. ntr-o alta mprejurare, am fost chemat la doamna morareasa F. din D., la care se de clarasera niste friguri de lauzie, a doua zi dupa facere. Profesorii care o tratau, autori tati de rangul nti, nu putusera nlatura acele friguri, ci transformasera mai mult frigurile acute n frigu ri cronice. n cele din urma, dupa un tratament de vreo opt zile, fura atacati si creierii, bolnava aiur a nencetat si doctorii se temeau de deznodamntul fatal. n aceasta stare disperata, am gasit bolnava, cnd am v izitat-o, n urma unei invitatii telegrafice. Am cautat nti sa nlatur frigurile latente-cronice. Lucrul merse foarte repede. Cteva bai de sezut cu frictiuni, de cte un ceas, fura de ajuns pentru a po toli acea caldura din pntece si a readuce pe bolnava n simtiri. Daca n aceste putine ceasuri, corpul nu era nca liber de materiile de boala, ce pr icinuisera frigurile, totusi doamna F. scapase de orice primejdie. Ea a mai urmat ctava vrem e cu baile si cu prescrierile mele n privinta dietei si pna astazi se gaseste minunat de sanatoasa, dupa cum am prilejul sa aflu adeseori de la o ruda a ei, ce locuieste n Lipsca.

---------

Cum se obtin nasteri usoare si fericite?

n cercul vietuitor al naturii, stapnite de legile vesnice si nestramutate, n existe nta si n dezvoltarea lumii organice, sunt prescrise anumite conditii, prin care se savrses te alcatuirea fiecarei creaturi n parte. Totul se ntmpla dupa un sistem hotart: zamislire, sarcina si naste re. Daca omul ar fi ramas tot asa de curat, cum ne apare ca prototip, nu s-ar ivi niciodata vreo pie deca n dezvoltarea lui, si bolile, ce bntuie organismul sau, ar fi nlaturate. Asa nsa, el a rupt de multa vrem e legaturile cu natura si a apucat pe cai, ce reclama o intervenire artificiala n organism, pe data ce s e ivesc simptomele de boala. Sa ne aruncam o privire n natura si sa vedem n ce conditii si cu ce greutati nasc acele animale, care nu sunt supuse influentei oamenilor, adica nu animalele domesticite. Sa observam o caprioara, o iepuroaica, o pisica sau orice alt animal, ce traiest e n natura libera: vom vedea pretutindeni, ca ele n-au nevoie de nici-un ajutor la facere, ca facer ea nu e niciodata grea si dureroasa si nu dureaza mai mult dect trebuie. Niciodata nu vom observa la asemen ea animale, ctusi de putina neliniste sau spaima naintea facerii. Dimpotriva, experienta zilnica ne arata, ca actul acesta, asa de greu la oameni, se savrseste usor si repede la animale, fara a provoca cea mai mica vatamare n regulata functionare a organelor lor. Am avut adeseori prilejui de a ma ncredint a singur de adevarul acestui fapt.

Nu rareori am observat asemenea animale si am vazut, ca imediat dupa facere si re luau felul lor obisnuit de viata ca si cum nimic nu s-ar fi ntmplat, ca si cum s-ar fi scapat de toate grijile, o data cu urmasii lor. Niciodata, dupa cte am observat, natura nu se manifesta altfel la an imalele sanatoase. mi aduc aminte de un caz, n care o iepuroaica, care fatase deja doi pui, fu tulburat a la facerea ei de un vnator si totusi fugi asa de repede, ca si cum s-ar fi gasit n stare trupeasca nor mala. Iepuroaica fu mpuscata, si, dupa ce fu examinata cu atentie se constata ca ea fusese surprinsa tocmai n actul facerii. Vnatorul o spinteca numaidect si gasi n pntece un pui nca n viata, pe cnd alt doi fusesera nascuti mai nainte si care fura de asemenea gasiti dupa cteva cercetari. La oameni, bine nteles, nasterile usoare sunt astazi raritati si exceptii, si dac

a la ordinea zilei sunt facerile grele de lunga durata si mai ales avorturile de tot soiul, mpreuna cu fel de fel de boli din timpul sarcinii, lucrul trebuie sa dea de gndit tuturor. O nastere fara moase apr oape nu se poate nchipui; actul nasterii este mai mult un act artificial, dect natural. Pe lnga asta , orice femeie, dupa facere, trebuie sa stea n pat mai mult sau mai putin timp, n cea mai netulburata l iniste, pentru a nlatura orice urmari vatamatoare. Dar, toate aceste abateri de la o lege naturala, nestramutata, trebuie sa aiba, bine nteles, o cauza mai adnca, trebuie sa izvorasca din fapte, ce stau tocmai mpotriva acestor l egi. Natura nu provoaca niciodata asemenea tulburari, ci actiunea ei este aceeasi. Omul singur, cu de la sine putere, se atinge de organismul natural si bine ornduit si, necunoscnd datoria lui, zdrunc ina legile naturii. Prin urmare, nu natura si legile ei au ajuns imperfecte fata de omenire nu, ci omenir ea nsasi nclina din ce n ce mai mult spre imperfectiune. n ntregul spatiu al lumii, nu exista nimic, care sa fie supus unora si acelorasi legi ale naturii. Legile acestea sunt valabile si pentru pamntul nostru , ele au, nu mai putin, o influenta de mare nsemnatate asupra feluritelor simptome de boli. De aceea nu trebuie sa se mire nimeni, ca nesocotirea legilor naturii se razbuna din ce n ce mai mult pe neamul omenesc si sapa prapastia degenerarii lui trupesti. Abia dupa aba terea ei de la natura, omenirea s-a vazut din ce n ce mai bolnava, adica mai ncarcata cu matern straine. Ea a simtit ndata n ce mod neplacut se manifesta aceasta calcare a legilor naturii, tocmai la multi plicare. Astfel s-a pierdut paradisul, acel paradis pamntesc, ce se gaseste numai ntr-o sanatate depli na, dar care e cu putinta numai acolo, unde omenirea traieste n strnsa legatura cu natura si urmeaza cu seriozitate legile ei. Sa rezumam cele de mai sus n urmatoarea fraza principala: mamele pe deplin sanatoa se vor avea ntotdeauna sarcini usoare, nasteri fericite si copii sanatosi . Fireste, cuvntu l sanatos e dat n ntelesul pomenit mai nainte, adica ca o totala lipsa de materii straine. Asta zi se vorbeste de

sanatate chiar la oamenii foarte mult ncarcati. Abia prin cunoasterea stiintei ex presiunii figurii se poate judeca n mod sigur starea sanatatii. Copilul va fi nsa pe deplin sanatos, daca si tatal va fi liber de orice ncarcare. Totusi, natura se sileste nencetat de a alcatui fatul, adica germenul acelei creaturi, ce se dezvol ta n pntecele mamei, din cele mai bune elemente ale parintilor respectivi. Transmiterea directa a ger menilor de boala, nu consta, adeseori, dect n faptul, ca organele bolnave sau ncarcate ale tatalui sau a le mamei, n timpul procrearii, se reproduc si mai slabe la copil, fara a pastra proportiile natural e. Daca apoi se naste n copil o ncarcare cu materii straine, dupa cum se ntmpla astazi de obicei prin altoi re, sau prin hranirea cu lapte de vaca fiert, materiile straine cautnd nencetat de a se ndruma si a se-de pune acolo unde ntmpina mai putina rezistenta, ele se vor aseza tocmai n organele cele mai slabe al e corpului, adica cele care mostenesc boala parintilor. De aci urmeaza, ca se naste la copil aceea si boala ca si la parinti, desi noi suntem n stare, printr-un tratament potrivit naturii si prin pazirea cu sfintenie a legilor naturii, sa mpiedecam tocmai la copii orice ncarcare cu materii straine, sa le mputernicim si s a le tinem n buna sanatate organele cele mai slabe sau mai predispuse spre ncarcare. Numai astfel v a fi cu putinta sa dobndim, dupa mai multe generatii, iarasi un neam sanatos si puternic. Observam de multe ori, ca daca parintii sunt deja foarte mult ncarcati, copiii se nasc si ei tare ncarcati, desi au izvort din cele mai bune elemente ce au stat la dispozitia parin tilor. Pomul, dupa roadele lui se cunoaste , e o foarte buna zicatoare. Felul de viata mpotriva naturi i, transmis asupra copiilor, a facut ca neamul omenesc sa devie tot mai bolnav din generatie n gener atie. Dar, mai sunt si alte mprejurari, ce aduc grele vatamari sanatatii noastre. Nu gasim nicaieri n natura vreun animal, care sa slabeasca, sa urteasca sau sa se deformeze prin facere. Cum stau oamenii n aceasta privinta? Raspunsul e putin mbucurator. De obicei femeile ncep sa mbatrneasca dupa cea dinti facere. Dupa fiecare facere ele se fac mai urte, d esi nu se schimba nimic din obiceiul si din felul de viata de mai nainte. Exemplul Penelope i, ce era dorita chiar ntr-o vrsta naintata, nu s-a mai repetat de multa vreme. Aici voi arata una din pricinile acestui simptom. Nicaieri, n natura, afara de ne amul omenesc, nu observam ca o fiinta femeiasca sa mai aiba mpreunare cu barbatul, dupa zamislire, dimpotriva, ea se mpotriveste cu hotarre la aceasta. Aceasta e o lege a naturii. Actul mpreunarii e l asat numai pentru scopul zamislirii, nu nsa pentru placere. Actul mpreunarii sporeste circulatia snge lui catre partile

genitale si asta are o influenta vatamatoare asupra fatului, adica asupra embrio nului sau rodului, ce se dezvolta deja. Dar, aceasta influenta vatamatoare cade mai ales asupra mamei, ca ci natura se sileste nencetat de a proteja rodul n pntecele mamei, de tot ce l-ar putea vatama. Nesocoti rea acestei legi naturale se manifesta la femei ntr-o grabnica sleire a puterii de viata si ntr-un mare numar de boli de femei, ce se numara astazi cu sutele. Tot astfel, si acele simptome ce ntovarasesc sarcina, precum: greata, debordarea, durerea de masele, schimbarea fetei, fiori de frig si aprinderi trecatoare, nclinare spre me lancolie si spre plns, ntartarea nervilor, dezgustul de mncari obisnuite si pofte adeseori neexplicabile, sunt consecintele directe ale nesocotirii legii naturale pomenite mai sus. Nu e vorba, cteodata ele se datoreaza si unei ncarcari mostenite. Calcarea acestei legi a naturii pricinuieste omenirii un rau nedescris. Prin ace asta calcare se ruineaza nu numai sanatatea femeii si a copilului, dar se turbura chiar si rapor turile morale si trupesti ntre barbat si femeie. Experienta a dovedit ca instinctul sanatos al oricarei fem ei se mpotriveste la orice alta mpreunare, dupa ce a avut loc zamislirea. Numai obiceiurile noastre de astazi, precum si ncarcarea tot mai mare a neamului omenesc cu materii straine, contribuie la raspnd irea acestor acte mpotriva naturii, la depravarea instinctului din ce n ce mai anormal si mai bolnav al barbatilor. Orice agricultor stie, ca instinctul sexual excesiv la dobitoace, e un semn sigu r ca boala e declarata. Aceasta lege se poate aplica si oamenilor. Cine vrea sa deschida ochi i, se poate ncredinta de asta zilnic. E destul sa va reamintesc surexcitatia sexuala a ofticosilor. La oamenii sanatosi, instinctul sexual e cu totul deosebit de acela ce domneste n zilele noastre. Liber de orice cugetare erotica, liber de orice nclinare nenaturala, instinctul s exual al barbatului slujeste numai pentru conservarea speciei. Niciodata instinctul acesta nu trebuie sa devi e o trebuinta, din a carei nepotolire vremelnica, sa se nasca chinurile privatiunii. Bine nteles, aceasta st are o poate judeca limpede numai acela care e sanatos si care printr-o hrana neexcitanta, si printr -un fel de viata potrivit cu natura, si pastreaza corpul curat. Cel care va judeca nsa mai bine va fi acela, ca re cunoaste amndoua stadiile. Cine vrea ca vointa lui sa nu mai fie n contrazicere cu natura, cine vrea sa-si

regleze corpul sau, asa ca poftele lui mpotriva naturii sa fie reduse n proportiil e lor naturale si sa devie astfel binefacere pentru el, aceea ce n alte mprejurari i s-ar fi parut o silire f ortata, acela sa se ntoarca la natura. Daca va urma toate regulile stabilite de mine, pentru deosebirea sana tatii, adica pentru departarea materiilor straine din corp, va ajunge multumit si fericit, presupunnd , bine nteles, ca, corpul sau n-a ajuns nca n asa hal, pentru a nu mai gasi aceea ce cauta. Sa trecem putin n revista tot soiul de faceri monstruoase, ce se ivesc pretutinde ni astazi. Ct de des auzim noi, de avorturi si de nasteri nainte de vreme. Aici vedem o nastere pe la sezut, dincolo copilul iese de-a curmezisul. Pe urma, observam iarasi copil cu capete enorme si n acelasi timp un organ asa de strns la mama, ca nasterea e cu neputinta fara operatie. ntr-un cuvnt, toate acestea nu sunt dect fapte mpotriva naturii si nu se pot explica dect prin felurita ncarcare a mamei cu materii straine sau chiar prin ncarcarea deja existenta a copilului. Pozitia falsa a copilului, n pntecele mamei, e provocata ntotdeauna prin gramadiril e materiilor straine, care mping si muta copilul din pozitia lui naturala. Cnd organele femeii sunt ngustate, prin ngramadirea materiilor straine, nasterea e totdeauna grea. Dar, daca parintii au fost foarte mult ncarcati cu materii straine, copilul poate fi si el deja asa de ncarcat, ca sa fie prea mare n dimensiunile lui, sa se nasca mai ales cu un cap prea mare, aceea ce cauzeaza de asemenea o f acere grea, mai ales cnd organele genitale ale femeii sunt strnse. ncarcarea organelor genitale poa te fi numai astfel nchipuita, ca toti nervii, muschii si legaturile respective se ncarca asa de mult cu materii straine, ca se umfla si pierd foarte mult din elasticitatea si din puterea lor de ntindere si de contractare. Totusi, sanatatea deplina a acestor organe este, dupa noi, neaparat trebuincioasa pentru orice nastere usoara. Orice muschi ncarcat pierde foarte mult din proprietatile sale si cauzeaza dureri mari, cnd e supus unor contractiuni spasmodice, ce trec peste puterile lui, cum se ntmpla de p ilda la durerile facerii. Noi vedem, ca durerile mari la faceri, izvorasc ntotdeauna dintr-o ncarca re cu materii straine sau dintr-o boala, n ntelesul nostru. Aceeasi cauza o are lipirea casei copilului, la care nu poate fi vorba de o lipire adevarata, ci numai de o legatura produsa prin depozitele mate riilor straine. Mai poate fi de mirare, ca toate femeile ncarcate au groaza de faceri? Groaza ace asta nu e nicidecum ntemeiata, ci izvoraste numai si numai din ncarcare. O femeie cu adevara t sanatoasa nu cunoaste asemenea sentimente. Acest sentiment de groaza este glasul instinctului nostru, care desi nabusit de multe ori, totusi ntr-un caz asa de hotartor ca facerea, ne arata lamuri

t, ca am administrat rau bunul ce ni s-a ncredintat de natura, adica sanatatea corpului nostru. Dar, c ine mai ntelege astazi glasul acesta?... Mi se va obiecta poate, ca sunt multe cazuri de facere la care ajutorul chirurgical e de neaparata nevoie. Voi raspunde citnd urmatorul caz, vrednic de toata luarea amint e. O femeie de 36 de ani, care voia sa nasca al doilea copil al ei, se chinuise zad arnic, doua zile si doua nopti, n durerile facerii, fara ca rodul ei sa miste n pntece. Moasa fu de par ere ca trebuie alergat la ajutorul medical, fara de care nasterea n-ar fi cu putinta. Un doctor foarte n demnatec si vestit ca mamos fu chemat numaidect. Patru ceasuri lucra acesta, cu toate instrumentele pos ibile. n cele din urma declara ca, pozitia copilului fiind ntoarsa, i e cu neputinta de a-l scoate a fara, fara a pune n primejdie viata mamei. Biata femeie voia, dupa cum spunea, mai bine sa moara dect sa ndure chinurile acestor ajutoare medicale. Fara a-si ajunge scopul, doctorul pleca, de clarnd ca femeia trebuie sa moara, deoarece copilul nu se poate scoate. Natura hotarse nsa altfel, dect acel doctor. Dupa 24 ceasuri de dureri, copilul iesi fara doctor, numai cu ajutorul moasei. Cine lucr ase mai mult n mprejurarea aceasta, mamosul vestit, sau natura?... Operatiunea mpotriva naturii n u fu scutita nsa de urmari vatamatoare, caci dupa urma ei, femeia se mbolnavi dupa facere si zacu 9 s aptamni aproape de moarte. Operatiunea aceea instrumentala o paralizase aproape si numai natura ei puternica o puse pe picioare. Convin ca numeroasele boli cronice si latente ale neamului omenesc, aduc faceri si complicatii, care deconcerteaza pe doctor si pe mamos. n urma propriei mele experiente, am aju ns la parerea ca, n asemenea cazuri, cel mai bun lucru e de a lasa n liniste sa lucreze natura. Nime ni nu poate face mai bine dect ea. Pentru a redestepta actiunea durerilor facerii, nu cunosc nsa nimic mai bun dect baile de sezut cu frictiuni. Mii de femei au fost precipitate n groapa, pentru ca fuses era operate prea curnd. n toate cazurile, sunt mpotriva oricarei operatii, la faceri. Daca femeia e cu ade varat incapabila de a naste, e mai bine pentru ea daca n-ar naste deloc. Natura a prevazut si acest ca z pe care l ndeplineste, fara nici o primejdie. Rodul uscat moare si se ntareste din ce n ce ma i mult n cursul vremii, pna cnd pntecele mamei si recapata iarasi formele lui naturale primitive. La vaci si la oi se ivesc adeseori cazuri asemanatoare si niciodata animalele acestea n-au suferit v reo vatamare. Natura

lucreaza si aci, ca pretutindeni, n chip normal si fara nici o primejdie si mpiede ca astfel n chip natural orice alta nsarcinare n viitor. Ce bucuroase ar fi multe din mamele chinuite si de cte nenorociri n-ar fi scutite unele familii, daca n locul mamosilor maniaci, care nu vad naintea ochilor dect operatii, ar lasa pe seama naturii grija facerii. Dar, ntotdeauna e si vina femeii, daca ajunge ntr-o asa stare, ca natura nu e cu p utinta fara ajutorul instrumentelor. Ea are la ndemna destule mijloace, pe data ce observa ca a ramas nsarcinata, sa pregateasca din vreme o nastere fericita. Fireste, trebuie sa si p riceapa cum si cnd sa ntrebuinteze acele mijloace; cine cunoaste metoda mea stie ce are de facut, pentr u a dobndi nasteri usoare. Chiar n anii din urma, am aflat un sir de cazuri noi, ce au confirmat pe deplin adevarul nvataturilor mele. ntotdeauna baile de sezut cu frictiuni, alaturi cu prescrierile mele n privinta dietei siau aratat efectele lor minunate! Pretutindeni, unde s-a facut din vreme cura mea , nasterile au fost uimitor de usoare. Din cele mai calduroase scrisori de multumire, ce am primit, reiese nencetat conf irmarea, fara rezerve, a eficacitatii bailor de sezut cu frictiuni. Dupa toate astea, veti pri cepe, desigur, ca e mult mai usor de a nlatura din vreme o nastere grea, dect a da ajutor n momentele facerii. S porirea din an n an a ajutoarelor artificiale la nasteri si ntrebuintarea obisnuita a tot felul de instrumente, lamureste raspndirea bolilor cronice n omenire. Cine voieste dar sa obtina nasteri fericite si copii sanatosi, sa ngrijeasca, ca mai nainte de toate, corpul sau sa fie n timpul procrearii liber de materii straine, adica sanatos. Da r, sanatatea nu se poate dobndi, dect prin departarea materiilor straine si prezervarea de o noua ncarcare. Nu pot ncheia acest capitol fara a ilustra explicatiile de mai sus prin cteva exem ple vii. Ele vor dovedi si mai bine afirmarile mele. E vorba mai nti de o femeie, care din pricina unui reumatism articular, era deja d e ctava vreme n cautarea mea. Oarecum mult ncarcata cu materii straine, mai ales n pntece, nascuse deja 5 copii n mprejurarile cele mai grele. Toate facerile durasera cte doua si chiar 3 zile, n d urerile cele mai grozave, asa ca fara cleste nici n-ar fi fost cu putinta. n timpul sarcinii a sas ea, femeia aceasta urmase ntocmai prescrierile mele si facuse zilnic 2 3 bai de sezut cu frictiuni. Rezulta tul fu ca a sasea nastere, care ar fi fost desigur cea mai grea, fu cea mai usoara. Muncile faceri i durara abia un ceas si nasterea avu loc repede, aproape fara dureri. Rezultatul acesta era privit de aceasta femeie ca o minune. Cnd i vorbeam, naintea

facerii, de rezultatul pe care-l nadajduiam, ea mi raspundea nencrezatoare, ca numai nasteri f ara dureri n-am putut descoperi eu. Astazi, cnd stie mijlocul de a naste usor si fara dureri, ar da bucuros viata si la mai multi copii. Nu mica i-a fost si mirarea, ca de rndul asta a putut sa-si alapteze singura copilul, fericire ce nu o putuse avea niciodata nainte. Si toate astea si au cauza lor naturala n faptul, ca femeia aceea, de cnd facuse cu nostinta cu metoda mea, traia potrivit cu natura si ntrebuinta baile mele. Corpul ei foarte m ult ncarcat nainte vreme cu materii straine, se scapase aproape cu totul de aceasta ngreunare. Corpu l ei se mputernicise n toate functiunile lui. ntr-un alt caz, doamna Z. de aici, cernd sfatul meu, ncepu cura mea nca din timpul s arcinii ei si dupa 7 luni de ntrebuintare a curei, avu de asemenea o facere lipsita de dureri, cu durata de o jumatate de ceas si fara ajutorul moasei. Voi cita un al treilea exemplu, n forma unei scrisori originale, ce mi-a trimis-o din recunostinta, doamna Louisa. B. de aici, n Septembrie 1890. Sunt acum n vrsta de 28 ani si deja din vrsta de 15 ani eram greu bolnava de rinichi si besica udului. La nceput am stat 8 saptamni n institutul T. de aici; rezultatul a fost, ca acel catar de besica ajunse, dupa acest timp, aproape insuportabil, asa ca nu mai puteam nici sta n pi cioare, nici umbla, deoarece ma chinuiau durerile cele mai grozave. Starea aceasta dura 4 saptamni, dupa care intrai n clinica din strada L., unde dobn dii n scurta vreme o usurare trecatoare a suferintei mele. Dar, fiindca raul nu fusese taiat niciodata din radacina, boala se ntoarse dupa un an cu o furie si mai mare. Ma gaseam atunci n Chemnitz si a tre buit sa intru n spitalul de acolo, unde mai mult de 3 luni de zile am fost tratata n tot felul cu salicil si piatra iadului, comprese si electricitate, fara nici un folos, asa ca venind n Lipsca n 1890, treb uii sa intru iarasi n spital, unde fusei tratata iarasi fara succes, 4 saptamni, de o boala de mitra si dureril e erau asa de mari ca abia puteam face drumul de la spital pna acasa.

Parasii spitalul, caci nu vedeam acolo nici o usurare, si vreme de 4 ani cautai ajutor la doctorul M. de aici, care ma trata tot de catar de besica si de inflamatia mitrei si trei ani d e-a rndul ma trimese la Franzensbad, pentru a face bai de noroi si bai feruginoase si pentru a bea ape m inerale, dar toate fara folos. La ultima mea aflare n Franzensbad am fost trimisa aici, chiar de doctorul de aco lo, caci dupa parerea lui o operatie era neaparat trebuincioasa. Aici fusei operata de doctorul L. si tratat a mai departe, asa ca starea mea ajunse insuportabila pentru ctava vreme. Simteam, nu e vorba, vechea mea boal a si-mi dam cu socoteala ca ea fusese nabusita numai prin operatie, dar ca nicidecum radacina ei nu fusese scoasa din corp. Din vreme n vreme, eram nevoita a cauta usurare n comprese sau altceva, dar n cele din urma trebuii sa intru iarasi n tratarea doctorilor. Ma dusei la doctorul Z. de aici. Cu toata cur a de un an, nu aflai nici o usurare. n cele din urma, doctorul Z. mi declara, ca aveam rinichi ambulanti si ca nu mai era nimic de facut. Totusi, ma trimise la profesorul doctor Sch. de aici; acesta ma cerceta 8 zile de-a rndul, mi spuse si el n cele din urma ca nu mai e nimic de facut si ma trimise acasa. Astfel, intrai fara nici o speranta n cautarea Dumneavoastra, acum doi ani, n Iuli e. Deja n cele dinti zile de cura, ma scapai de durerile mele chinuitoare, si, dupa 4 saptamni, e ram iarasi capabila de munca. Prin metoda aceasta am ramas si pna astazi sanatoasa. Ma simtii deja n timpul celui dinti an de cura, asa de mputernicita trupeste, ca ma maritai, cu toate ca doctorii mi profetizau faceri grele. Sfaturile D-voastra si experienta m ea proprie m-au ndemnat la ceva mai bun si ntocmai dupa cum mi-ati spus s-a si ntmplat. M-am maritat, am urmat prescrierile Dvoastra n timpul sarcinii mele, si spre mirarea multora, am avut o facere fericit a si usoara fara ajutorul moasei. Toate astea le datorez metodei D-voastra de vindecare asa de simple.

Lipsca. Louisa B.

---------

Tratamentul copilului n cele dinti luni106. Cresterea copiilor.

Cine observa cu luare aminte cele ce se petrec n natura, va trebui sa cunoasca nu maidect ca ntre mama si copil exista o strnsa legatura, pentru o durata mai lunga, caci legat ura tinerei creaturi de mama ei este n cel dinti an al vietii intima, directa, suverana, prin caldura ei. E o mare greseala de a departa copilul din apropierea mamei si de a-i rapi astfel caldura binefacatoare a ei. Tocmai acest factor, extraordinar de important pentru sanatatea copilului, e din nenorocire n eglijat de multe mame. O data fusei chemat ntr-o familie, n care cel mai tnar vlastar, un copil de 3 sapta mni, nu putea sta linistit o clipa n leaganul lui. El i pricinuia mamei multa neliniste, cu att m ai mult cu ct nici mistuirea nu-i era reglata. Caldura naturala a mamei si trei bai derivative de t runchi, n fiecare zi, linisti copilul si astfel starea lui ajunse cu desavrsire normala.

Cresterea copiilor n vremea noastra se vad putine mame care-si alapteaza singure copiii. Consecintel e sunt: copii slab dezvoltati. Daca hrana naturala lipseste la pieptul mamei, aceasta din urma se nlocuieste cu doica. Dar, nu ntotdeauna doica ofera garantie sigura, pentru cresterea sanatoasa a copilului, caci n ea nsasi pot fi ascunse boli, ce nu se pot descoperi prin cea mai amanuntita exam inare. n tot cazul, stiinta expresiunii figurii ofera un mijloc de a putea vedea primejdia eventuala , ce ar putea izvor din alaptarea la doica, dar hrana doicii nu se poate compara, nici pe departe, cu ce a mai buna si mai naturala hrana pe care o poate da mama. Celelalte mijloace de hranire, ntrebuinta te n asemenea cazuri, sunt foarte nepractice si nepotrivite. Cine da lapte de vaca, sa-l dea n efiert, numai ncalzit, caci laptele fiert e cu mult mai greu de mistuit dect cel nefiert. Nimicirea, prin fie rbere, a microbilor vatamatori nu joaca aici nici un rol. Dovada e foarte usor de priceput. Mistuire a noastra e un proces de fermentatie, care savrseste prefacerea mncarurilor n corpul omenesc. Orice influent are a acestui act, prin noi materii vatamatoare, micsoreaza activitatea fermentatiei si opreste mis tuirea. Mncarurile cele mai hranitoare sunt, bine nteles, cele mai usoare de mistuit. Cta v

reme mistuirea merge n regula, sngele nostru si zemurile noastre mistuitoare, n legatura cu fermentatia, au putere de a nimici numaidect tot ce e vatamator si a-l departa din corp. Pe cnd la ptele nefiert se potriveste minunat de bine cu actele mistuirii, laptele fiert ramne mai multa vre me n canalul de mistuire si provoaca astfel simptome de fermentatie mai intensive, lucru ce nu t rebuie sa se ntmple la o hranire normala. De aci se lamureste, fara ndoiala, bntuirea attor boli printre copii si mortalitate a ce merge crescnd. Alimentele artificiale, extractele, maresc si mai mult turburarile de mi stuire la copii. Ele umfla pntecele copiilor, turbura mistuirea si produc mare neliniste. Laptele fiert, dup a procedeul Soxleth, apoi laptele sterilizat, recomandat de catre autoritati si preparat n aparenta pentru nimicirea tuturor bacililor, sunt tot asa de vatamatoare, nepotrivite si primejdioase pentru copii, ca si lap tele fiert pe masina. Caci tocmai aceea ce vor nvatatii sa nimiceasca n lapte, prin fierbere, se mistuie cu m ult mai usor. ndata ce laptele ajunge n canalul de mistuire, intra n descompunere. E adevarat ca nu se ve de nicaieri n natura, ca laptele sa vie n contact cu aerul nainte de a fi supt de copil. Laptele trebuie sa treaca numaidect din tta n corpul copilului, fara a veni n contact cu aerul. ndata ce laptel e vine n contact cu aerul, ncepe o schimbare, care influenteaza n mod vatamator asupra mistuirii co pilului. Daca nsa laptele e ntrebuintat ct se poate mai proaspat, schimbarea nu e nca asa de nsemnata. Oricum, trebuie sa se procedeze cu multa bagare de seama, fiindca nici vaca nu e cu totu l libera de acele materii straine, ce obisnuiesc sa ncarce organismul omenesc. Asa, de pilda, se nse ala amar, cel care crede, ca o vaca grasa si rotunda, care a stat n staul, vara si iarna, trebuie sa aiba cel mai bun lapte. Dimpotriva, aci se arata o umflatura anormala a trupului vitei, care va avea des igur influente vatamatoare asupra laptelui. De altminteri, lumea va fi osndita, sa se hraneasca n totdeauna cu un 106 O tratare speciala a acestei teme e cuprinsa n brosura mea, aparuta n ultimul timp: Louis Kuhne, Educarea copiilor. Un apel catre toti parintii, nvatatorii, pedagogii. Pretul 50 Pfg., Editura Louis Ku hne, Lipsca.

produs ngreunat cu materii straine, caci laptele de vaca sanatoasa nu exista n tar ile noastre cu o cultura naintata. Laptele de vaca, greu de mistuit, se poate nlocui cu succes prin crema de ovaz, nesarata, fara grasime si zahar, fiarta numai n apa, preparata din uruiala de ova z, cu coji, buna, nu amara. Grauntele de ovaz se gasesc aproape ntotdeauna preparate, adica uscate n cu ptor. Ele pierd nsa prin aceasta manipulatie din usurinta lor de mistuire si n aceasta stare nu ma i sunt proprii pentru hranirea copiilor. Pentru acest scop, recomand graunte de ovaz cu desavrsire neus cate. Daca nu se poate avea n aceasta stare, se cumpara ovaz curatat si se face din el crema de ov az. Daca nu se gaseste nici n aceasta stare, se ia ovaz ntreg, se striveste ntr-o piua, sau se da la uruiala ntr-o moara de uruit pentru a prepara n urma crema de ovaz. Acest din urma produs este, pe lng a marea lui simplitate, cel mai folositor pentru copii, dar e oarecare greutate pentru a uru i ovazul. Nu trebuie nsa nimeni sa se descurajeze, caci dupa cteva ncercari va izbuti. Asupra acestei teme, precum si asupra educarii copiilor, mai ales, m-am explicat mai cu de-amanuntul n mica scriere pom enita mai sus: Educarea copiilor . E regretabil, ca supararile pe care le au parintii cu educarea copiilor lor, sun t adeseori mari. Ba copii nu vor sa nvete, ba au gndul ndreptat la alte lucruri, sunt rautaciosi, mniosi , suparaciosi, oricta osteneala si-ar da parintii si nvatatorii sa scoata ceva bun din ei. Parint ii si nvatatorii nu pot pricepe, cum educarea poate fi asa de grea. Si astfel, cauta pricina acestei eni gme, n-o gasesc si se mngie n cele din urma cu spiritul timpului de astazi, fara a banui ca, n toate acest e cazuri, sunt pricini bine hotarte. Caci, pretutindeni unde exista o ncarcare a unui corp tnar cu materii straine, functiunile naturale ale creierului si ale ntregului corp sunt influentate n rau s i schimbate. Daca nsa aceasta ncarcare e nlaturata, se iveste iarasi o stare cu desavrsire naturala. n pra ctica mea am vazut adeseori copii, care n aparenta nu puteau fi capabili de educare, dar care prin cura mea au ajuns cei mai cuminti, cei mai linistiti si cei mai placuti. Da, am observat adeseori, cum baieti, care nu puteau nvata nimic, care sedeau ceasuri ntregi naintea celui mai mic lucru, fara sa-l poat a da gata, au fost cu desavrsire schimbati, odata cu departarea materiilor straine din corpul lor. Ei nv atau iarasi repede, nu mai erau asa lenesi ca mai nainte si ajunsera iarasi bucuria parintilor lor. Cine stie cta bucurie procura educarea copiilor sanatosi, nu va pregeta o clipa, de a face pe ai sai capabili de aceasta fericire. Ar fi tocmai o sfnta datorie pentru toti parintii, de a cunoaste noua mea metoda de vin decare si mai ales diagnoza mea, stiinta expresiunii figurii, care-i pun n stare de a cunoaste cu si guranta orice ncarcare a copiilor cu materii straine.

Voi atinge aci nca un punct, care e foarte important, pentru a fi trecut cu veder ea din orice consideratie. E vorba de instinctul sexual tot mai exagerat al tinerimii si de s atisfacerea lui nenaturala, onania. ntr-adevar, e trist ca nu s-a cunoscut nca pna acum pricina acestor pacate ale tineretii, ci dimpotriva s-a aruncat peste tot valul ipocriziei. Prin asta nsa, raul n-a fost g onit din lume. Cine vrea sa ndrepte greselile omenirii trebuie sa vorbeasca deschis despre ele. La tara, unde natura si practica merg mna n mna, se stie de mult dupa cum am explicat cu cteva pagini mai nainte, ca o ri de cte ori se iveste un instinct sexual exagerat la animale, e un semn de boala. Si omu l e supus acelorasi legi ale naturii, chiar de ar crede multi, ca el ocupa un loc exceptional n natura si ca de aceea sunt si legi speciale pentru el. Dupa cum la animale o stare de boala, adica ncarcarea corpulu i cu materii straine, provoaca un instinct sexual exagerat, nenatural, tot astfel se ntmpla si la om. ncl inarea sau patima catre onanie e un semn sigur, ca materiile straine cotropind organele genitale, trebuie sa se gaseasca n corpul respectiv. Daca aceste materii straine sunt scoase putin cte putin din co rp, se slabeste de la sine si patima nenaturala. Toate pedepsele si bataile, pe care parintii le aplic a adeseori copiilor, pentru ca se joaca cu partile genitale, nu sunt de nici un folos. Numai nlaturarea prici nei, alungarea materiilor straine, poate curma acea necontenita iritare. Chiar daca puterea vointei e asa de mare la copii, ca pot sa-si nfrneze acest viciu, totusi nclinarea ramne n ei si nu dispare dect odata cu pri cina, care i-a dat nastere. Experientele mele ndelungate cu onanistii m-au ncredintat, ca pe lnga dieta neexcitanta si un fel de viata potrivit cu natura, nu exista mijloc mai potrivit, pentru nlat urarea acelui viciu, dect baile mele derivative. Astfel, ele pot fi un minunat mijloc, pentru ndreptarea mo ralului tinerimii noastre.

---------

Partea a patra

Rapoarte de vindecare si scrisori originale de multumire.

Pentru a dovedi prin fapte si celor care stau n tari departate, ce succese extrao rdinare s-au dobndit prin noua mea metoda de vindecare, reproducem mai la vale mai mult de 100 rapoarte de vindecare si scrisori originale de multumire, cuprinznd toate bolile. Fie ca ele sa contribuie la raspndirea noii stiinte de vindecare si sa deschida ochii omenirii suferinde!

Nr. 1. Catar de plamni Raceala picioarelor Boala de stomac Boala de ficat Catar de gt. Domnul H. din L., de 27 ani, a ntrebuintat metoda mea, pentru bolile de mai sus. Bai de trunchi cu frictiuni, mai trziu chiar bai de sezut cu frictiuni si dieta neexcitanta, au fost mijloacele ntrebuintate de dnsul. Succesul n-a ntrziat. Mistuirea si boala de stomac ncepura a se ndrepta din ziua a doua iar n zilele urmatoare starea generala merse mbunatatindu-se; dupa trei saptamni, b olnavul era vindecat de toate bolile, dar aceea ce-l mira mai mult, e ca picioarele, mai nain te reci, i se ncalzisera, fara vreun tratament local!

Nr. 2. Piatra n fiere (Calcule biliare) Inflamatia cronica a intestinelor Nervozitate Insomnie Doamna R. avea multe neajunsuri ca scaunul ei (inflamatie cronica de intestine),

pe cale naturala nu-l putea avea si alerga ntotdeauna la medicamente si clisme. Suferea si de piat ra n fiere. Din luna n luna se facea tot mai grasa si mai corpolenta, pana cnd starea ei ajunse insuport abila. Nervoasa n cel din urma grad, si fara somn, se vaeta de dureri n partea ficatului, din cauza pie trei din fiere si n-avea pofta de mncare, cnd doctorii care o tratau i propusera, ca cel din urma mijloc de scapare, sa o opereze de piatra. Deoarece ea auzise multe lucruri rele despre operatii, veni l a mine n acea staredisperata. Zilnic, doua pna la cinci bai derivative cu frictiuni si una sau doua bai de abur i pe saptamna, apoi dieta vegetariana, au fost si aci mijloacele minunate ale metodei mele de v indecare. n cele dinti 8 zile, pofta de mncare era foarte mica. n a doua saptamna, pofta de mncare, scaunul s i somnul devenira normale, iar n a treia saptamna boala de nervi disparu. A patra saptamna p rovoca eliminari colosale, cu miros pestilential, negre ca si carbunele (cangrenoase), n forma de colice. Corpul slabise cu 15 ilograme, n schimb nsa, pntecele prea umflat, devenise normal. Dupa a cincea saptamna, piatra din fiere ncepu sa se dizolve si fu data afara la ud, n forma de gris. n sap te saptamni, bolnava aceasta fu vindecata.

Nr. 3. Pecingine Domnul O. din N. suferea, de la a doua altoire a sa, de o spuzeala de piele, ce se ntindea peste tot corpul. Trebuia sa poarte manusi si sa i se lege minile peste noapte, ca sa n u se scarpine. Cnd era copil, nu se putea juca cu tovarasii lui si cauta sa-si omoare vremea cu cit itul, ceea ce nsa nrautatea si mai mult starea lui sufleteasca. Cu vrsta, boala deveni si mai grea, mai cu seama starea lui sufleteasca ajunse ngrijoratoare, caci se gndea numai la apropiatul sau sfrsit.

Atunci afla, din ntmplare, de metoda naturala de vindecare si facu numaidect cura m ea, dupa ce citise mai nti manualul noii stiinte de vindecare. Avea destula energie si n scu rta vreme simti, spre marea lui bucurie, o mbunatatire n starea lui generala, dupa care urma o treptata vindecare a spuzelii de piele, asa ca n cele din urma acel rod al altoiului fu nlaturat. Da, pomul dupa roade se cunoaste: altoiul a adus spuzeala de piele, noua stiinta de vindecare a nlaturat-o.

Nr. 4. Cancer. Un brazilian de 25 ani suferea de bube canceroase, care, n timp de 8 ani se ntinse sera de la gt pna la stomac. Dupa ce bolnavul mnca, ranile sngerau si din gtul bolnavului iesea o duhoare asa de grea, ca nimeni nu putea sta n aproprierea lui. Era minune, daca umbla mereu c u gnduri de sinucidere, n cap? Ctiva prieteni ai sai, ce fusesera vindecati prin cura mea, l ndemnara, n cele din u rma, s-o faca si el. n cele dinti trei luni, boala fu n aparenta mai grea, deoarece nodurile canc eroase se dizolvau si astfel pricinuiau dureri. Totusi, el nu se descuraja si n cele din urma simti, tr eptat, mbunatatea starii lui. Dupa un an, tnarul era sanatos. Astazi, e un om muncitor si vesel, si a ajuns un zelos propagandist al noii stiinte de vindecare fara doctorii si fara operatii.

Nr. 5. Galbinare Slabiciune Dureri de cap n primavara anului 1887, fata de treisprezece ani a doamnei L. de aici, se vaeta de mare oboseala, neplacere de munca, slabiciune generala, dureri de cap, n sfrsit, o sufe rinta generala; dupa mai multe zile, albul ochilor se ngalbeni, apoi aceasta urta culoare se ntinse pest e toata fata, pe gt si n cele din urma peste tot corpul. n acelasi timp se putea vedea, ca n corp bntuia u niste friguri foarte puternice, care pornisera din pntece si se raspndisera n tot organismul, dar care dupa cum cerea natura fermentatiei se ivisera pe dinafara, la cap. I s-a prescris: dieta neexcitanta, de trei ori pe zi bai derivative, pentru nlaturarea materiilor n fermentatie si pentru deschidere a porilor pielii. n patrusprezece zile, galbinarea era cu desavrsire vindecata.

Nr. 6. Oftica oaselor Dupa o cautare alopatica de peste 9 luni, fara nici-un folos, domnul A. H. din W . suferea de oftica oaselor si fusese tratat cu iodoform, arbol, sublimat s.a. Se facusera deja, ma i multe operatii la amndoua picioarele, de unde fusesera taiate si scoase afara chiar cteva bucati de oase. Dupa attea macelariri locale, starea bolnavului ajunsese att de disperata, ca el nu mai pute a umbla. n acest hal a venit bolnavul la mine. n 3 luni, ranile de la picioare se vindecara si oasele um flate ca buretii se ntarira si se subtiara tot mai mult. Bolnavul ncepu iarasi sa umble si dupa trei luni put u fi privit ca vindecat pe deplin.

Nr. 7. Inflamatia ncheieturilor soldurilor (Ischias) Slutirea corpului Paralizie Oswald Z. din K., de 12 ani, se mbolnavise de inflamatia ncheieturilor soldurilor, dupa ce mai nainte zacuse de raceala si tuse. Bolile lui fura agravate prin tratamentul nenat ural al diferitilor doctori, prin medicamente s.a., asa ca bietul baiat se alesese cu un sold teapan, mergea strmb si schiopatnd. Piciorul drept era mai nedezvoltat si mai slab ca cel stng. Piciorul teapan, deformat, nu fu tratat local, baile derivative si dieta neexcit anta alcatuira principalele mijloace de vindecare. Efectul lor nu ntrzie. Dupa patrusprezece zile , baiatul putea deja sa umble fara crje si fara bastoane. Dupa patru saptamni, soldul ntepenit deveni ia rasi normal, moale, si orice deformare disparu, piciorul drept l putea misca tot asa de bine c a si pe cel stng. n timp de o jumatate de an, toate partile nedezvoltate ale piciorului ajunsera deopotri va cu celelalte.

Nr. 8. Slabiciune generala Dureri n spate Raceala minilor si a picioarelor Lipsa de snge Usurarea facerii De multe boli mai suferea si Doamna E. din W. lnga P. n acelasi timp era si nsarcin ata. Toti doctorii nu-i putusera veni n ajutor si de aceea ea si puse ultima nadejde n cura m ea. i prescrisei zilnic o baie de trunchi si doua de sezut cu frictiuni, apoi ncalzirea corpului p rin preumblari la aer curat si la soare, n sfrsit, o dieta simpla si neexcitanta. Dupa cteva luni, Doamna E. ve ni iarasi la mine simi spuse ca a urmat ntocmai prescrierile mele si deja n timp de opt zile a percepu t o mputernicire, ce crestea cu ct ntrebuinta cura. De patru saptamni nascuse, si spre marea mirare a mo asei, facerea aceasta fusese cea mai usoara. Pe cnd nainte vreme facerea era foarte grea si nsoti ta cu pierderi mari de snge foarte gros si cangrenos, de rndul acesta mersese foarte usor si fara nici o ngreunare. De asemenea, copilul acesta era cel mai vioi dintre toti. Pe cnd nainte vreme n-av usese niciodata ndestula tta pentru copil, acum avea foarte multa. Pofta de mncare crescuse si nsasi ea se ncredintase ca felul acesta de viata nu era numai cu mult mai simplu ca cel obisn uit mai nainte dar si mult mai sanatos.

Nr. 9. Glci Copilul de noua ani E. K. se mbolnavi de glci, n partea stnga, si glcile se umflara m ereu, ct aproape un ou de gaina. Ele fura tratate zilnic cu bai de trunchi si bai de sezu t cu frictiuni de cte o jumatate de ceas fiecare si n fiecare saptamna cu doua bai de aburi locale, mpreuna cu o dieta potrivita. La nceput glcile erau rosii nchise, n urma se facura rosii-vinete. Dupa v reo trei saptamni, baiatul nu mai putu sa faca baile cu aburi, deoarece capul, prin prea mare umfla tura, luase o pozitie strmba si nu se mai putea misca. Din aceasta pricina baile cu aburi fura nlocuite prin comprese cu apa calda. Compresele fura aplicate asa de calde, ct putea sa rabde corpul. Aci se pu tea vedea deslusit mersul materiilor straine. Puroiul patrunse prin piele si murdari compresa, fara sa se fi ivit vreo deschizatura. n sfrsit, se ivira doua deschizaturi, cam de marimea boabelor de maz

are, prin care se scurse foarte mult puroi. Acum umflatura dadu foarte repede napoi. Dar, n dosul ac estei umflaturi se forma alta noua, care dadu de asemenea napoi, dupa ce se golise prin deschizaturi le celei dinti. Dupa patru saptamni, copilul putu deja sa mearga la scoala. Dupa cinci saptamni, boala disparuse cu totul si miscarile capului ca si ale gtului erau iarasi libere. Dureri nu se ivisera ap roape deloc n timpul procesului de vindecare, caci pe de o parte baile de aburi si compresele calde, pe de alta parte baile derivative, le muiasera. Semne n-au ramas deloc.

Nr. 10. Cancer la piept si la nas Femeia macelarului Sp. din Lipsca-Rendniz ncercase toate leacurile posibile mpotri va unei grele boli, cancer la piept si la nas, dar fara nici un folos. ntr-o zi afla de metoda mea de vindecare si ma ruga sa ma transport la locuinta ei. Ma dusei si gasii femeia ntr-o stare dispera ta. Pe piept izbucnise o rana adnca, aproape n putrefactie, si asa de mare ca abia putea fi acoperita de pa lma unei mini. Apoi, jumatate din nas era deja mncat de cancer, si n sfrsit, pe frunte se formaser a doua umflaturi tari, rosii (noduri canceroase), care stateau gata sa sparga. Dupa cercetarea me a, prescrisei numaidect o cura corespunzatoare, ce dadu cel mai bun rezultat. La nceput, umflatu rile de la frunte dadura napoi, apoi se vindeca pieptul si n sfrsit nasul. Cnd femeia veni la mine, du pa cteva luni de cura, pentru a-mi spune ca merge spre bine, avea nca o nfatisare grozava. Astazi a ajuns o femeie caci e o minune ca o astfel de bolnava sa se aproape placuta. Si aceasta minune vindece n asa scurta vreme, a fost savrsita numai de o dieta potrivita cu cura, bai de trunchi si de sezut, asudeli, fara a face nimic altceva la nas, la piept sau la frunte. n aproape noua luni, printr-o cura staruitoare, femeia Sp. s-a scapat de greaua e i boala.

Nr. 11.

Rani deschise la picioare Profesorul F. din Brazilia mi face cunoscut, ca a dobndit un minunat rezultat prin cura mea. Sapte ani de zile a suferit de o rana deschisa la picior, colindnd de la un docto r la altul, varsndu-si punga prin spiterii, pe cnd rana se facea tot mai mare, mai rea, asa, ca uneori e ra incapabil de munca si trebuia sa ndure chinurile iadului. Atunci i cazu n mna manualul noii stiinte de vindecare. Dupa cetirea lui se hotar nu maidect sa faca o ncercare. Facu bai de trunchi, si se vindeca chiar cu ele n timp de vreu n an de zile. Cu baile de sezut cu frictiuni s-ar fi putut vindeca, de buna seama, ntr-un timp ceva mai scurt. Tamaduitul scrise despre acest succes al sau, ntr-un ziar german din Porto Alegre .

Nr. 12. Boli de rinichi si de basica Hidropizie Boala de ficat Doamna B. din P. era bolnava de ani de zile de rinichi si de besica udului. Trat amentul medical nu numai ca nu-i adusese nici-o usurare dar nu putu mpiedica nici hidropizia. Atunci doamna B. se hotar sa ntrebuinteze cura mea. Am prescris: zilnic 2 bai de trunchi si 1 baie de sezut cu frictiuni, precum si o dieta potrivita cu natura, nlaturnd cu desavrsire supele. n curnd se ivira crize, saptamni ntregi n-avu pofta de mncare, asa ca doamna B. pierd use aproape curajul de a merge nainte cu cura. Fiica ei o ncuraja sa urmeze cu staruin ta cura si rezultatele minunate nu ntrziara a se arata. n locul bailor de trunchi fura prescrise, n cele di n urma, tot bai de sezut cu frictiuni, pentru ca progresul sa fie si mai repede. Astfel, hidropizia , boala de rinichi si de ficat disparura treptat. De ctava vreme, doamna B. s-a vindecat pe deplin si cine o ved e acum nici nu banuieste ct de greu a fost bolnava mai nainte.

Nr. 13. Boala de inima Mouches volantes

Puncte negre E un simptom foarte neplacut de a vedea naintea ochilor plutind ncoace si ncolo nis te corpuri negre, fara ca vreun obiect exterior sa se gaseasca naintea ochilor. Acest simpto m se naste prin faptul ca materiile straine se depoziteaza n cristalul ochiului si arunca umbre mici asu pra retinei (Mouches volantes). Bine nteles, ca pe data ce corpul ntreg se curata, dispar si aceste cor puri straine. Asa mi comunica domnul avocat F. H. din B., ca n cursul curei sale, pe care o aplica n pr imul rnd contra unei boli de inima, vechi, nradacinate, a pierdut cu desavrsire si acele mouches volant es de care suferea.

Nr. 14. Urdinare de ani ntregi Dizenterie Doamna W. din America, se vaeta de dizenterie si de o urdinare, ce tinea de patr u ani si care o slabise foarte mult. Toate leacurile prescrise de doctorii pe care-i consultase nu-i folosira nimic. i ve zi ul prescrisei o dieta usoara de mistuit, potrivita cu starea ei, trei bai derivati de trunchi n fiecare si trei bai de aburi n fiecare saptamna. Dupa trei saptamni, boala ei era cu tot nlaturata.

Nr. 15. Boala de ficat Inflamatia matului gros Asudeala picioarelor Catar de stomac Domnul director M. din D. suferea de multa vreme de inflamatia matului gros, car e, devenind cronica, provocase o grea boala de ficat. Ani ntregi fura ntrebuintate cele mai di ferite tratamente alopatice, dar fara nici un folos. La nceputul lui Septembrie, domnul M. intra n t ratamentul meu. Efectul fu minunat. n cteva zile, fu nlaturat si catarul de stomac si deja n prima saptamna m istuirea fu ndreptata. Multele materii de boala, ce se gramadisera n el, de ani de zile, fura date repede afara,

starea lui se mbunatati din saptamna n saptamna. Dupa doua luni, n care timp scazuse cu aproximativ 7 ilograme, domnul M. era cu desavrsire vindecat si n acelasi timp si asudeala picioarelor, foarte neplacuta, era nlaturata.

Nr. 16. Scurgerea maduvei spinarii Literatul M. din N. suferea de scurgerea maduvei spinarii, care, dupa spusa doct orilor de la clinica universitatii din Lipsca, n-avea leac. M. fu tratat la nceput, mai mult de un an, n numita clinica, fara umbra de folos. Nenorocitul era n cea mai disperata stare, nu mai primea bani de la societatea de ajutor, si trebuia sa fie ntretinut de rude; parerea doctorilor i rapise orice nad ejde de ndreptare. Atunci auzi de succesele mele si se hotar a face o ncercare cu noua stiinta de vindecare, fara doctorii si fara operatii. Si astfel veni la mine, sprijinindu-se pe doua bastoane, fara nici-o p utere, cu toate alimentele ntaritoare ce-i fusesera prescrise. Diagnoza stabili o mare ncarcare n spate, si o n semnata caldura launtrica, mpreuna cu friguri puternice. Prescrisei la nceput bai de trunchi de 16 18* 20 22C si bai de sezut cu frictiuni, n mo d alternativ, cele din urma cu durata de un ceas, dieta fara carne dimineata si se ara, pine de uruiala si poame, la prnz legume. La 3 4 saptamni odata, era nevoie de o baie de aburi, n spec ial pentru pntece, asa ca n timpul baii de aburi, bolnavul n-avea voie sa se aseze pe spate. Dupa aproximativ 3 luni, domnul M. putea sa umble binisor dupa o jumatate de an chiar fara baston. ncarcarea din spate slabise ntr-att, ca putea iarasi savrsi munci usoare si n-a mai fost nevoie sa-l tin n tratamentul meu.

Nr. 17 Boala grea de menstruatie Pierderi de snge Doamna W. suferea de peste opt ani de lipsa de menstruatie sau de menstruatie ne regulata, cteodata si de mari pierderi de snge care i sleiau puterile. La nceput se adresase m edicului de aici, doctorul S., care o trata multa vreme fara nici-un folos; tot asa i merse si cu t ratarea locala n clinica femeilor de aici. Prescrierile mele constau n cteva bai de sezut cu frictiuni, zil nic, si obisnuita dieta neexcitanta. Efectele fura uimitoare. Doamna W. se scapa n scurta vreme de pierde

rile de snge, iar dupa mai multe luni de cura simpla si necostisitoare, dobndi iarasi o menstruatie regulata. Tot asa si puterile corpului, ce n-o mai ajutau nainte vreme, si recapatara din nou vigoarea lor.

Nr. 18. Brnca Acum doi ani, am tratat o femeie greu bolnava de brnca. Pe lnga celelalte prescrie ri ale mele, a trebuit ca baile derivative sa fie potrivite dupa starea bolnavei. Adeseori, cnd frigurile si inflamatia cotropeau prea mult fata, trebuia sa prelungesc baia de sezut cu frictiuni, cte d oua ceasuri necurmate, schimbnd apa la fiecare jumatate de ceas, pentru a taia frigurile. Afara de asta, s-au mai aplicat zilnic 1 2 bai de aburi la cap, urmate de bai de sezut cu frictiuni, care usurau foarte mult bolnava. n aproape 8 zile, boala era cu totul vindecata si femeia mai sanatoasa si mult mai bine dispusa ca nainte.

Nr. 19. Umflatura de piele Tiuitul urechii Doamna L. din Gr. avea dupa urechea stnga o umflatura de marimea unei nuci si suf erea din cauza aceasta de tiuitul urechii stngi. Trei ani de-a rndul ntrebuintase toate medi camentele posibile, fara nici un folos, totusi nu se putuse hotar la operatia ce i-o propusese doctor ul casei. Astfel, veni n tratamentul meu. Si aci s-au aplicat cunoscutele bai derivative, mpreuna cu o hra na potrivita naturii. Tiuitul urechii nceta dupa cele dinti bai. Umflatura fu tamaduita dupa 6 saptamni.

Nr. 20. Pecingine Dureri de spate De cea dinti boala suferea domnul H. de ani de zile. Toata barbia era rosie nchisa si plina peste tot de coji. Toate leacurile alopatiei si homeopatiei, precum si vechea metoda n aturala, fusesera ncercate de domnul H., fara nici-un folos. Dupa cum putui constata, pe baza noii mele diagnoze, pecinginea era urmarea unei ncarcari a spinarii. ntr-adevar, de vreo doi ani, domnul H. se vaeta necontenit de dureri de spate. n urma acestui fel de ncarcare, procesul de vindecare merse ncet. Mai multe bai derivative pe zi, dieta corespunzatoare si doua bai de aburi pe sa ptamna, au fost si aci mijloacele de vindecare, ce l-au scapat de bolile sale cronice, n 5 luni.

Nr. 21. Inflamatia egipteana a ochilor Hidrocefalie De aceste doua simptome de boala suferea copilul de 8 ani al d-nei W. si, timp d e patru ani fusese tratat n fel de fel de clinice si sanatorii private, unde se turnasera n oc hi picaturi de atropina, dar fara niciun succes. Doctorii declarara n cele din urma, ca baiatul devine hid rocefal si ca numai e nimic de facut. Astfel aduse femeia copilul n cautarea mea. Prin stiinta expresiu nii figurii stabilii ca inflamatia ochilor si capul prea mare sunt numai consecintele unor boli anterioa re nevindecate. Am explicat apoi mamei, ca n cazul acesta, vindecarea se obtine ncet, deoarece aci e o deosebita ncarcare a spinarii. I s-au prescris zilnic 3 4 bai derivative de trunchi si de sez ut cu frictiuni, mpreuna cu dieta neexcitanta. Deja dupa opt zile, inflamatia ochilor se mbunatatise foart e mult. Bolnavul putea sa deschida putin ochii, aceea ce mai nainte era cu neputinta. Tot astfel, si mis tuirea ajunsese aproape normala. Dupa doua saptamni, sensibilitatea ochilor mpotriva luminii era nlaturata si n a patra saptamna copilul capata iarasi vechea lui scarlatina. Corpul avea acum destula pu tere pentru a continua acum mai departe criza scarlatinei, nabusita cu patru ani nainte. Dupa te rminarea acestei crize de vindecare, boala de ochi si hidrocefalia erau nlaturate.

Nr. 22.

Neputinta barbateasca (impotenta). Domnul Gl. din Sp. suferea de impotenta complecta. Toate leacurile ntrebuintate mp otriva acestei boli nu folosisera nimic. Prin cura mea, ce o facu acasa la el si anume: trei bai de sezut cu frictiuni, zilnic, alternnd cu bai de trunchi cu frictiuni, mpreuna cu dieta neexc itanta, boala a fost cu desavrsire vindecata, dupa sase saptamni.

Nr. 23. ncuiere (constipatie) la un copil de tta Copilul de jumatate de an al preotului L. suferea de o ncuiere ncapatnata, ce nu se putuse birui cu tot felul de medicamente. Nu e vorba, copilul era hranit si cu lapte, care de multe ori se fierbea si de cte trei ori. Corpul copilului se umplu cu materii straine si astfel se ivira n cu rnd niste friguri grele si crampe, ce slabeau foarte mult copilul. mpotriva celor din urma, doctorul prescrisese comprese reci, ce trebuiau sa fie s chimbate, la fiecare 2 ceasuri. Efectul fu, bine nteles, nendestulator si crampele ncepura sa se repete de 12 ori ntr-o zi. Atunci tatal ajunse singur la ideea de a schimba compresele la fiecare sfert de ceas si efectul fu minunat: crampele nu se mai ivira.

Totusi, pricina bolii, ncuierea, nu era nlaturata. Atunci tatal copilului citi man ualul meu, al noii stiinte de vindecare si ncepu numaidect sa administreze copilului n fiecare zi doua bai de trunchi, n tot cazul prea calde. n schimb nsa si vindecarea veni mai ncet, abia dupa 5 saptamni copilul avu scaun normal. n timpul acesta si copilul se hrani altfel, i se da numai lapte cru d si crema de ovaz, si copilul se ndrepta vaznd cu ochii. n curnd ajunse vioi si vesel, pe cnd nainte vreme t jea tot a boala.

Nr. 24. Glci Nastere usoara Doamna M. avea glci la gt si trebuia sa-si nfasoare ntotdeauna gtul, pentru a le ascu nde. Ea ncepu cura mea si o continua cu multa staruinta. Glcile tari fura repede muiate si se micsorara din ce n ce, pe cnd starea generala a bolnavei se mbunatati n mod simtitor. Dar, abia la viitoarea ei facere, putu sa vada doamna M. ce mult cstigase corpul prin cura mea. Ea darui viata celui de-al saptelea copil si mirarea ei nu fu mica, vaznd ce usoa ra fu nasterea de rndul acesta. Copilul, desi mic, era bine facut, si fiindca fu liberat de casa lu i abia dupa 2 ceasuri, si pastra culoarea lui trandafirie, pe cnd toti copii de mai nainte erau palizi ndata dupa nastere. Doamna M. nu mncase nicidecum carne n tot timpul ct fusese nsarcinata si surprindere a ei fu din cele mai placute, ca putu sa-si alapteze trei luni de zile copilul, lucru ce i-ar fi fost cu neputinta n alte conditii.

Nr. 25. Ischias (coxartroza) Acum ctiva ani fusei chemat la doctorul medic B., care suferea din Februarie de I schias. Cu toate cautarile medicale, boala mergea din rau n mai rau. n cele din urma, nu mai putea sa umble, nici sa stea culcat, asa ca si petrecea zilele si noptile rezemat pe sofa. Prescrisei domnului dr. B.: zilnic doua bai de trunchi cu frictiuni de 18 pna la 18C grade si, din doua n doua zile, o baie de aburi, precum si dieta potrivita cu natura. Deja n a patra zi, unul din baiasii mei mi ad use vestea ca starea generala se mbunatateste si domnul dr. B. putea sa mearga prin odaie. n opt zile, starea bolnavului se mbunatatise asa de mult, ca tratamentul putu fi continuat si fara ajutorul meu. D upa patru saptamni, boala era vindecata.

Nr. 26. Anghina difterica Scarlatina Odata fusei chemat la doamna S., al carei fiu de noua ani se mbolnavise greu de s carlatina si

anghina difterica. Fiindca trebuia sa i se faca mai nti o baie de aburi si n-aveam la ndemna unul din aparatele mele de bai de aburi, trebui sa improvizez repede unul. Pentru acest s frsit, asezaram copilul pe un scaun de trestie si sub scaun, o oala de 4 5 litri de apa n clocote. Picioare le erau de asemenea asezate pe o galeata plina pe jumatate cu apa n clocote si acoperita cu doua stin ghii. Corpul ntreg fu mai nti acoperit cu ngrijire ntr-un strai de lna. Dupa ce bolnavul asudase bine de to t, i se facu o baie de trunchi cu frictiuni, de 8C, cnd i se freca pntecele asa de mult, pna cnd caldura de la cap disparu. Era foarte interesant de observat, cum respiratia greoaie de la nceput d isparea n timpul acestei operatii, pentru a face loc unei respiratii usoare, cu desavrsire normala . Primejdia era nlaturata. nainte de a pleca, facui nca atenta pe mama, ca, dupa cteva ceasuri frigu rile se vor ivi din nou, si, n acest caz, sa se repete n mod energic baile de trunchi cu frictiuni, pna cnd caldura va dispare. Dupa vreo 5 zile, copilul era pe deplin restabilit. Asa se vindeca angh ina difterica, asa de temuta, mpotriva careia medicina cauta nca si astazi leacuri!

Nr. 27. Surzenie Polip n nodul gtlejului Raguseala Domnul Sch. din Th. ma consulta pentru surzenia sa la urechea dreapta, apoi pent ru polipul sau de la nodul gtlejului. Boala l mpiedeca foarte mult la vorbit. Vizitase toate clini cile si toti doctorii, fara sa gaseasca undeva ajutor. Cercetndu-l, dupa stiinta expresiunii figurii, stabili i ca are ncarcare anterioara, asa ca i putui prezice un rezultat favorabil. De fapt, se ntmpla aceea ce-i spusesem. Dupa ce bolnavul facu zece zile cura mea, mi spuse ca poate deja sa auda cu urechea su rda si ca raguseala precum si zgrietura din gt mergeau spre bine. Dupa alte 4 saptamni, bolile lui fura pe deplin vindecate. La urma urmei, domnul acesta mi marturisi ca niciodata, nici chiar n ti neretea lui, nu se simtise asa de bine ca acum, dupa ce fusese scapat de bolile lui.

Nr. 28. Neurastenie Catar de gt, cronic Domnul Kl., de aici, suferea, de mai mult de 20 ani, de o boala de nervi, care m ai trziu se prefacuse n neurastenie si la care se adaugase un catar cronic de gt. Multe cure, ce ntrebuintase pna atunci, nu avusesera nici un efect. Nici n aceasta mprejurare, noua stiinta de vindecare nu m-a dat de rusine. ncarcarea bolnavului era favorabila si putui sa-i prezic un sfrsit bun. Dupa cum prevazusem, rezultatul fu extraordinar. Bolnavul trebui sa ndure cteva crize de vi ndecare, n cele din urma nsa, nu mai ramasese urma de neurastenie sau de catar cronic de gt. Bolnavul se simtea, asa spunea el, ca nou nascut.

Nr. 29. Dureri de obraz Nevralgie Insomnie Dilatarea stomacului Un domn de 39 ani, R. B. din R., suferea de mai bine de patru ani de crampe dure roase de obraz. Domnul B. consultase foarte multi doctori, fara nici-un folos, ba chiar pe un pr ofesor vestit, care-l sfatuise, ca cel din urma mijloc, sa-si faca operatie. Domnul R. renunta la oper atie si intra n tratamentul meu, fara doctorii si fara operatii. Prin stiinta expresiunii figurii, stabilii n carcarea de partea dreapta, din care pricina se iveau acele dureri si spasmuri n obraz. Punctul de plecare al bol ii sale trebuia cautat n pntece. De fapt, domnul R. suferea si de dilatarea stomacului. ntrebuintnd metoda m ea, mistuirea fu ndreptata deja dupa opt zile. Dupa trei saptamni, domnul R. putea dormi toata noap tea fara dureri, lucru ce nu-i fusese cu putinta n cele din urma patru saptamni, cnd mai cu seama ca latoria pe drumul de fier era pentru el o povara. Dupa doua luni de cura, domnul R. era cu desavrsire vindecat de chinuitoarele sale boli si n acelasi timp exteriorul sau se schimbase cu totul .

Nr. 30. Scrofule

Cloroza Presbitism Glci Domnisoara H. G. din Gr., de profesie nvatatoare, suferise ctiva ani de cloroza si de scrofule, n urma carora se ivisera niste glci foarte tari, apoi presbitism. Niciun leac nu fu sese de vreun ajutor mpotriva acestor boli. Din cauza presbitismului, domnisoara G. trebuia sa poarte ochelari speciali, dar, n curnd, nici acestia nu mai fura ndeajuns. Domnisoara G. afla atunci, printr-o prietena a ei, de metoda mea de vindecare, p e care o practica serios un an ntreg. Facea zilnic doua bai de sezut cu frictiuni, de cte 15 30 minute fiecare si traia potrivit cu natura. Succesul fu minunat. Mai nti se ndrepta mistuirea. Apoi, dispar ura glcile, una cte una, mpreuna cu predispozitia, ce avea pna atunci, catre bolile de plamni. Pe da ta ce fu nlaturata orice urma de glci, boala de ochi se vindeca repede. Dupa un an, domniso ara G. nu mai avea nevoie de ochelari. Aceea ce nu putusera face doctorii cei mai vestiti, fac use noua mea stiinta de vindecare.

Nr. 31. Constipatie si insomnie la un copil de doua luni O doamna H. din Mannheim, ma vizita ntr-o zi, mpreuna cu fetita ei de doua luni. C opilul suferea deja de constipatie, din care izvorse insomnia, o dovada ca el trebuie sa se fi n ascut deja ncarcat. Dupa cum stabilii prin stiinta expresiunii figurii, mama era cu adevarat foarte n carcata cu materii straine, suferea de proasta mistuire, si era de multa vreme bolnava de o inflama tie de ochi. Deoarece femeia alapta singura copilul, cea dinti grija a mea fu de a departa mat eriile de boala, din corpul mamei. i prescrisei pentru aceasta, n fiecare zi o baie de trunchi si d e sezut cu frictiuni, dieta neexcitanta si potrivita cu natura, multa sedere la aer curat. Copilul l lua cu e a n pat, pentru a-l face sa asude. Deja dupa o cura de doua zile, constipatia si insomnia copilului fura nlat urate, iar dupa o saptamna ngreunarea mistuirii si inflamatia ochilor mamei.

Din cele de mai sus se poate vedea deslusit, ce mare e influenta mamei asupra co pilului, prin hrana naturala. Un tratament direct ar fi fost cu mult mai nefolositor, la o fii nta asa de mica. Pricina mbolnavirii copilului era ncarcarea mamei cu materii straine.

Nr. 32. nvineteala De aceasta boala suferea o copila de 12 ani, Eliza a domnului E. H. din P. Expli cai tatalui bolnavei, ca ntr-un caz de boala asa de naintata, si fata de o slabiciune asa de m are provocata de multele medicamente, e putina nadejde de scapare. Vindecarea e cu putinta numai daca pntecele si mistuirea mai pot fi influentate. Mica era speranta, cu care bolnava a nceput cur a mea, dar, deja ntr-o saptamna starea ei se mbunatatise asa de mult, ca pofta de mncare si mistuirea erau minunate. Dupa o cura de patru saptamni, nvineteala multumita puterii de viata a tnarului org anism era cu desavrsire vindecata.

Nr. 33. Varsaturi periodice Boala de plamni Cloroza Domnul M. din L. suferea, de doisprezece ani, de varsaturi periodice, mpotriva ca rora nu gasise leac. Regulat n fiecare saptamna, varsaturile acelea se iveau ntr-o zi sau doua. Va rsaturile tineau de dimineata, de la sculare, pna seara la culcare. Tratamentul meu, alcatuit din bai de trunchi si de sezut cu frictiuni, dieta neexcitanta si din celelalte prescrieri generale, a avut un efect stralucit. n locul fetei sale palide si aproape cenusie, se ivira obrajii plini de sanatate. Mistuirea sa , mai nainte vreme darapanata, fu cu desavrsire ndreptata. Varsaturile nu se mai ivira. Dupa patru sa ptamni, ma vizita bolnavul acesta, pentru a-mi multumi de vindecarea sa, asigurndu-ma totodata, ca se simte ca nou nascut.

Nr. 34. Boala grea de inima nchegarea sngelui

Insomnie Artera inimii iesita afara Astma De toate aceste boli suferea doamna M. din H., o dama n vrsta de 58 de ani. n cei d in urma ani, astma ei facuse progrese. Apoi se ivira niste dureri, din ce n ce mai mari, n tta dreapta. n acelasi timp bataia inimii si atacurile de spaima ajunsera tovarasii ei zilnici. Dureril e chinuitoare si respiratia grea nu dadeau ragaz bietei femei sa nchida ochii, desi simtea o oboseala de moar te. Bolnava nu mai era n stare sa mai faca nici zece pasi si vorbele ei cadeau foarte greoaie. Apoi, ntr-o zi, se ivi deasupra ttei drepte, nu departe de gt, o vna de grosimea unui deget, care zvcnea nen cetat si cu mai multa putere dect inima. Doctorii care tratau bolnava printre ei chiar o cele britate stateau cu minile n sn, n fata acestui simptom. n cele din urma, ei declarara ca artera inimii a iesit afara si adaugara ca ea se poate rupe n orice moment, provocnd astfel un anevrism, adica mo artea. Cei cinci doctori, printre care si un vestit doctor, adept al naturii, parasira bolnava si astfel nu mai era nici-o speranta cnd ea veni n cautarea mea. Cercetai bolnava pe baza noii mele metode si descoperii ca pricina feluritelor simptome de boala era la dnsa o veche boala cronica de pntece, din care izvorse mai nti astma, apoi o grea boala de inima precum si nchegarea sngelui. Zilnic trei b ai derivative de sezut cu frictiuni, mpreuna cu dieta neexcitanta, dadura rezultate minunate. n opt zile toate durerile se mutasera. Dupa patrusprezece zile, artera inimii nu mai zvcnea asa de tare si dup a trei saptamni toate simptomele bolii cronice a pntecelui disparusera, fara urma, o noua dovada de unitatea tuturor bolilor.

Nr. 35. Anghina difterica Voi cita si asupra acestei boli un raport de vindecare. E vorba de fetita de 12 ani, Elsa B., care se mbolnavise greu de anghina difterica. Doctorul, un alopat, ntrebuintase toate mijl oacele sale, dar fara

folos. Gtul era asa de gros, umflat mai ales de partea dreapta si pe dinauntru ca ptusit cu un strat albverzui, gros de un deget si puturos. Respiratia era asa de greoaie, ca primejdia ameninta copilul n fiece moment. Doctorul propuse parintilor o operatie la canalul respirator, pentru car e era nevoie de transportarea copilului n spital. Din fericire, parintii nu voira sa auda de oper atie si astfel se ntrebuinta tratamentul meu, n ultimul moment. O baie cu frictiuni, de o durata mai lunga, fu aplicata la nceput, n timpul careia frigurile urcate dadura napoi. n acelasi timp si ncordarea puternica a gtului umflat, se mai muie putin. Baile cu frictiuni fura facute nencetat, ori de cte ori se simti n evoia si apoi fu provocata sudoarea. n acelasi timp fereastra odaii, n care se gasea bolnava, trebui sa ramna zi si noapte deschisa. Douasprezece ore fura de ajuns pentru a nlatura orice primejdie. Dupa p atru zile, umflatura gtului si stratul dinauntru pierisera. Dupa opt zile, mistuirea mai nainte darapan ata, ajunse iarasi normala. Dar, am staruit sa se dea copilei numai pine uscata de Graham si fructe acrisoare. n a zecea zi dadui voie parintilor sa scoata copila la aer, la soare. n ziua a cincisprezec ea, copila era sanatoasa.

Nr. 36. Pecingeni umede. De aceasta boala grozava suferea un domn de 24 ani, anume W. din G. Pecinginea s e ivise mai ales la cap si la gt. Unsorile si medicamentele ntartasera si mai mult boala si ast fel bolnavul pierdu credinta n medicina. El veni la mine si ncepu cura mea. Si acestui bolnav putui sa -i prezic un rezultat bun, caci si la el ncarcarea era n fata. ntr-adevar, mistuirea, mai nainte darapanat a, se ndrepta n cteva zile si, n acelasi timp, ncepu sa se ndrepte si pecinginea. n ziua a treia umez eala pecinginei nceta si dupa 16 zile nu se mai zarea nici urma de pecingine. n acelasi timp, gtul gros al bolnavului se trase n aceste 16 zile cu vreo 3,5 cm. n circumferinta. Materiile de boala ce u mflasera gtul si provocasera pecinginea, fura eliminate n cantitati colosale prin mat si prin rini chi.

Nr. 37. Cancer la buze Cei mai renumiti alopati si homeopati tratasera sase ani pe un domn de 72 de ani . Cancerul la buze mergea din ce n ce mai rau. Apoi, se ivi si o suparatoare scurgere de bale, asa ca balele curgeau nencetat din gura bolnavului. l cercetai si gasii ca ncarcarea lui era mai mult n fa

ta si de amndoua partile capului. Efectele metodei mele nu ntrziara mult. Deja n cele dinti zile curg erea balelor nceta, si formatiunile noi, vegetatiile si ranile deschise ncepura a da napoi. Cele din u rma se vindecara pe dinauntru, n timp de zece zile si buza ajunse de trei ori mai mica. Bolnavul dobnd i n unsprezece zile un rezultat, ce nu-l putuse capata prin tratamentul lui de sase ani. Iarasi un c az de vindecare a cancerului, care, dupa cum se stie, n ochii medicinii, trece de nevindecabil.

Nr. 38. Boala de gt Anghina difterica Scarlatina Carol Br., din Stiria, de 8 ani si jumatate, veni cu mama-sa, n cautarea mea. Mam a-sa mi spuse urmatoarele cu privire la sanatatea fiului ei: pna la vrsta de 2 ani si jumatate, baiatul fusese pe deplin sanatos, pe urma nsa, de cnd cu altoirea, fusese tot bolnavicios. La nceput, ca bai at de trei ani, avusese anghina difterica, ce fusese nabusita prin medicamente, pe urma, dupa boa la, copilul o dusese din ce n ce mai greu si vocea i slabise foarte mult. n gt se vedeau ntotdeauna niste puncte albe, pe amigdale. La orice ocazie, gtul se umfla, ca si la anghina difterica. De cnd cu boala aceasta, mistuirea copilului fusese cu mult mai proasta, ca mai nainte. n Martie 1891, n urm a unei spaime, copilul se mbolnavi de un reumatism articular, de care zacu greu bolnav trei sapt amni. n urma, copilul se gasi n asa hal, ca, pentru restabilirea sanatatii sale ca cea din urma scapare se simti nevoia unei cure n institutul Louis Kuhne din Lipsca. La 15 Aprilie 1891, baiatul ncepu cura l a mine. Efectul metodei mele fu surprinzator. Deja n a doua zi, mistuirea se ndrepta. n ziu a a treia, anghina difterica, ce fusese nainte vreme numai nabusita, reveni cu oarecare furie . Ma asteptam la asemenea crize de vindecare, deoarece n corp dormitau de mai nainte attea medicamen te. Deja n ziua a cincea, ncepura niste iesiri afara colosale, puturoase, nchise ca namolul. Tot astfel si urina mirosea foarte greu si era de culoarea cafelei. Dupa eliminarea acestor materii de boala, copilul fu vindecat n cinci saptamni si se simti ca nou nascut, att trupeste ct si la minte.

Nr. 39. Polipi ngreunarea mistuirii Domnul B., farmacist din Z., suferea de 20 de ani de mistuire rea, neregulata. T oate leacurile ce le ntrebuintase pentru reglarea scaunului, le luase din farmacia sa, dar nici unu l nu-i fusese de vreun folos. Nu-i vorba, cte un medicament avusese o influenta trecatoare, dar efectul nu tinea mult si disparea iarasi. Din cauza relei mistuiri si a marelui abuz de medicamente i se stricasera aproape toti dintii si toate maselele. Apoi, se formasera n nas si n canalul respirator, polipi ce nu voiau sa se vindece cu nici un pret, caci erau urmarile neaparate ale bolii cronice de pntece , de care suferea. De 26 ori si operase domnul B. polipii si totusi cresteau mereu la loc. De aci se va d nvataturile gresite ale medicinii si greutatile ce ntmpina din aceasta cauza doctorii, n practica lor zilni ca. Prin ntrebuintarea metodei mele, domnul B. dobndi n opt zile un rezultat, ce nu-l putuse avea n 20 de ani, prin medicamente. Formatiunea polipilor nceta din ce n ce. n patru saptamni, domnul B. era vindecat. Efectele tratamentului meu, dovedit asupra propriului sau corp, uimira att de mult pe domnul B., nct la plecare marturisi, ca nu mai poate fi mpacat cu constiinta, cta vreme va fi farmacist. Vede si el, ca, prin medicamente omenirea e nselata si otravita si de aceea e hotart a vinde ct de curnd farmacia lui.

Nr. 40. Luatul din iele Insomnie Acestea erau bolile, de care se mbolnavise fata de cinci ani a doamnei G. din L. Zbatndu-se din tot corpul, biata copila nu mai putea nici merge, nici vorbi, nici dormi, nici p ricepe, nici mistui. Dupa ce ncercase toate metodele posibile de vindecare, fara nici un folos, bolnava veni n cautarea mea. Bai de trunchi si de sezut cu frictiuni, cele din urma de durata mai lunga, misc are la aer liber si dieta neexcitanta, au dat si aci rezultatul dorit, asa ca, dupa o saptamna, bolna va putea deja sa umble. Prin continuarea mai departe a curei, se dobndi o vindecare deplina, dupa ce mist uirea ce fusese cu totul zdruncinata ajunse cu desavrsire normala. Si, toate astea s-au pu

tut dobndi iarasi prin noua mea stiinta de vindecare, fara doctorii si fara alte procedee medicale .

Nr. 41. Crampe nervoase Doamna G. suferea de niste ciudate crampe nervoase; crampele porneau din vrful de getelor si navaleau n cap. Cei mai vestiti doctori si profesori din localitate, ncercasera n d iferite chipuri de a vindeca aceasta boala, dar ea n loc sa dea nspre bine, mergea tot mai rau. Doctori i luasera simptomul de boala, drept boala nsasi, si, n miopia lor, trecusera cu vederea adevaratul foc ar al bolii, adica pntecele. Nu e deci de mirare, daca boala mergea mai rau. n cele din urma, nevoia o aduse pe bolnava la mine. Tratamentul fu alcatuit din bai derivative cu frictiuni si viat a potrivita cu natura. Dupa sapte saptamni, femeia fu cu desavrsire scapata de boala ce o chinuia de atta vreme .

Nr. 42. Polutii Scurgerea maduvei spinarii Tabes dorsalis Insomnie Boala de nervi Paralizie Suferind de aceste boli, domnul H. de 42 ani, veni n cautarea mea. Mergea cu mult a osteneala; scularea ca si sederea i erau peste masura de grele. De ani de zile suferea de pr oasta mistuire si de insomnie. Apoi, l chinuiau polutiile, desi era nsurat o dovada sigura de o grea nca rcare dorsala, de o grea boala de nervi. ntelepciunea medicala parasise cu totul pe domnul H., dupa c e ncercase tot felul de mijloace. Prescrisei acestui domn n cele dinti patrusprezece zile, zilnic doua bai de trunchi cu frictiuni, apoi timp de patru saptamni zilnic o baie de trunchi cu frictiuni si d oua bai de sezut cu frictiuni. Rezultatul fu uimitor. Mistuirea se ndrepta dupa cteva bai, paralizia picioarelor sale, dupa cteva

saptamni. Scurgerea maduvei spinarii fu pe deplin vindecata n doua luni. Iarasi, o dovada minunata de adevarul noilor mele nvataturi, iarasi o dovada de neputinta scolii medicale!

Nr. 43. Surdo-mutenie Navalirea sngelui la cap Fata de patru ani a doamnei Sch. din L., era surda si muta, din cauza altoireii, dupa cum sustinea mama ei. Tratamentul medical ramasese zadarnic, cu toate sfortarile lui. Prin op eratii si prin cauterizari, biata copila fusese asa de rau maltratata si tipa de cte ori vedea doctorul. Din cauza tipetelor si a spaimei nu putui examina copila, vazui nsa ca avea o mare ncarcare cu materii stra ine si ca sngele navalea spre cap. Prescrisei numai bai derivative si dieta neexcitanta, uscata s i potrivita cu natura, i recomandai sa doarma cu fereastra deschisa si sa sada mult la aer si la soare. R ezultatul fu favorabil, si, dupa doua saptamni, mama mi aduse vestea ca fetita merge mult mai bine si ca a nceput chiar sa auda putin. Dupa alte patru saptamni, mica bolnava era pe deplin vindecata. Putea iarasi sa auda si sa vorbeasca.

Nr. 44. Constipatie puternica Doamna Dr. F., din A., suferea de vreo 20 ani de constipatie puternica. Nimic nu -i folosea. Cnd ncepu cura mi spuse ca, dupa experientele de mai nainte, n-are nici-o speranta de nd reptare. Dupa ce urma povetele mele, timp de opt zile, adica dupa ce trai potrivit cu natura, boala ei si n acelasi timp toate consecintele ei suparatoare fura nlaturate. n ce priveste dieta, bolnava se hranise ctva timp cu gru uruit si poame acrisoare, pana cnd putuse mistui pine si mncaruri fierte.

---------

Scrisori originale de multumire

Nr. 45. Dureri de gt Boala de rinichi si de basica Bolile organelor genitale. Prea stimate domnule Kuhne! Cura ce mi-ati ordonat prin scrisoare, mi-a priit de minune. Suferintele de la r inichi si besica sau muiat. Boala organelor genitale s-a ndreptat foarte mult, mai este putina curg ere. Durerile ntepatoare n gt (observam n gt si un strat galben) sunt cu desavrsire nlaturate. Ma simt mai bine ca nainte. Multumindu-va pentru sfaturile ce mi-ati dat prin scrisoare si care mi-au folosi t mult, ramn devotatul Dv. Bromberg. E. M.

Nr. 46. Migrena puternica. Prea stimate domnule Kuhne! mi propusesem de multa vreme sa mi exprim adnca mea multamire, dar m-a mpiedecat ba una, ba alta. Poate ca va aduceti aminte de mine, daca va spun ca am fost la Dvs ., n August anul trecut, mpreuna cu fata mea mai mare, dupa recomandatia doamnei N. din L., pentru a cauta leac mpotriva unei migrene puternice, ncapatnate. A doua zi, dupa sosirea mea acolo, am fost iarasi c hinuita de migrena, n prezenta Dumneavoastra, atunci cnd jertfeati pentru noi, n gradina, un ceas din pr etiosul Dumneavoastra timp. De atunci n-am mai avut migrena, pentru care multumesc lui D umnezeu si dumitale. Ma simt asa de usoara, ca n tineretea mea, de aceea nici nu mi-e greu sa pastrez dieta prescrisa de Dumneavoastra. Baile sunt asa de binefacatoare, ca n-as putea ndura lipsa lor. Nu mai baia cu aburi mi cauzeaza oarecare greutati fara aparatul Dumneavoastra. Va rog sa binevoiti a-mi trimite un aparat de bai de aburi, mpreuna cu cele trei oale trebuincioase. Multe salutari de la fata mea. Multumindu-va nca o data, va salut cu toata stima. Bielefeld. Doamna E. H.

Nr. 47. Reumatism Podagra Paralizie Ischias (coxartroza) Boala de ochi Subsemnatul, m-am mbolnavit n toamna anului 1885, de bolile de mai sus, si timp de 3 ani si jumatate n-am gasit leac. Am fost tratat, fara succes, de mai mult d e 12 profesori si doctori vestiti din orasul acesta. n cele din urma, un profesor si un doctor de la Clinic a Universitatii, ma sfatuira sa consult pe domnul L. Kuhne. Aproape 3 ani si jumatate fusesem tratat de cei d inti doctori din Lipsca, si starea mea devenise tot mai de plns. n timp de 3 saptamni numai, domnul Louis Kuhne , prin noua sa metoda de vindecare, m-a facut cu desavrsire sanatos si capabil de a munci. Lipsca-Anger. H. K.

Nr. 48. Oftica plamnilor Defect de inima Caria oaselor Inflamatia intestinelor Boli hemoroidale Sngerarea rinichilor. Prea stimate domnule Kuhne! S-au mplinit doi ani, n August, de cnd fiul meu, Pastorul U., si-a procurat manualu l Dumneavoastra: Noua stiinta de vindecare . Catre sfrsitul lui Iulie, am fost bolnava pe moarte, parasita cu desavrsire de alopati. Fiul meu mi-a atras luarea aminte asupra curei Dumneavo astra, si m-am agatat de ea, ca cel care se neaca, de un fir de pai. Baile dumneavoastra si dieta au facut minuni; dupa 5 luni, bolile mele hemoroida le si de plamni, mpreuna cu inflamatia intestinelor si sngerarea rinichilor fura cu desavrsire vinde cate. Aceea ce medicina n-a putut face n 12 ani, a facut metoda Dumneavoastra naturala, n 5 luni! Agricultorul Fr., care si-a procurat de la mine cartea dumneavoastra, s-a vindec at cu desavrsire de un defect de inima. Am vindecat mai multi de pe aici si am facut propaganda pent ru metoda dumneavoastra. Asa de exemplu, o fata de 16 ani, suferea de 6 ani de caria oaselor si nu gasea leac nicaieri. Din spate, din picioare si din brate, oasele ncepusera deja sa fie mncate. Bolnava a facut, nt ocmai dupa prescrierile dumneavoastra, 2 bai complecte de aburi si n fiecare zi 3 bai de sezut cu frictiu ni, urmnd n acelasi timp si o dieta serioasa. Din cadavrul acela, s-a nascut, spre marea mea bucurie, o fata frumoasa si grasa. Va ramn adnc recunoscatoare, D-le Kuhne.

Hilligsfelde. Doamna Dr. med. U. nascuta von K.

Nr. 49. Paralizie

ntarirea pntecelui Glci Scrofule. Stimate domnule Kuhne! mi mplinesc o datorie adnca, exprimndu-va cele mai cordiale multumiri pentru filantr opia ce ati dovedit prin minunatul dumneavoastra raport de vindecare asupra bolii mele. De la 1892 sufeream deja de glci tari si scrofule si de mai multi ani de ngreunare a mistuirii. Am ntrebuintat toate mijloacele, am consultat toti doctorii, dar starea mea se nrauta tea din ce n ce, si credinta mea n doctori se slabise foarte mult. n aceasta stare disperata, auzii de stiinta de vindecare, fara doctorii, a d-lui Kuhne si plecai numaidect la Lipsca. Dar, fiindca mi se facuse o mare operatie la calci, trebuii sa fac aceasta calatorie, cu crje si cu baston. Rezultatul curei dumneavo astra a fost minunat, asa ca, n cteva zile puteam umbla comod, fara crje si numai cu ajutorul bastonului, de care peste cteva zile n-am mai avut trebuinta. M-am simtit foarte bine, n timpul acestei cure. De-as fi plecat numaidect la domnul Kuhne la Lipsca, nu mi-ar fi ramas nici semnele ce le port la gt. Sunt recunoscator pentru toata viata, d-lui Kuhne, si ma voi sili a raspndi de ma voi gasi aceasta noua stiinta de vindecare. Burgwindheim. Cu stima, B. oriun

Nr. 50. Sifilis Insomnie Dureri de cap. Prea stimate d-le Kuhne! Socotesc de datoria mea, a va face cunoscut efectul minunat ce am dobndit prin ap licarea metodei dumneavoastra la boala mea grava (sifilis), pe care doctorii specialisti o priveau ca nevindecabila. 7 8 ani de zile am ntrebuintat mercur, de 2 3 ori am fost la niste bai de pucioasa fo arte scumpe, care pareau pentru un moment ca ma fac sanatos. Dar, boala fusese numai nabusita, iar nu data afara din corp si din an n an am devenit mai slab, mai nervos, mai fara placere de munca. n cele din urma, capatai niste dureri de cap, care ma faceau aproape nebun. N-aveam somn luni ntregi; doct orul ma sfatui sa fac iarasi bai de pucioasa, altfel s-ar putea naste o inflamatie a creierilor. Simteam ca nu mai pot s-o duc asa si stiam ca aceste cure alopatice ma otraviser a n mod cronic. n disperarea mea (speranta aveam putina) am alergat la metoda dumneavoastra. Rezul tatul fu uimitor. La nceput, capatai odihna si somn, deja dupa trei bai. Ce multe rele nu s-ar nlatura, daca toti bolnavii s-ar supune tratamentului dumne avoastra, asa de simplu si cu desavrsire lipsit de dureri! Tratamentul dumneavoastra nu poate fi l audat ndestul si constat, spre bucuria tuturor suferinzilor de aceasta boala, marea greseala a scolii medi cale, ca sifilisul n-ar fi vindecabil. La boala mea adnc nradacinata, vindecarea mea a fost o adevarata minune a naturii. Am mai urmat ctava vreme cu cura dumneavoastra, pentru a curati bine corpul si am ajuns ca arat astazi mai tnar. Am cstigat o culoare sanatoasa si un dor nou de viata. Si, fiindca toate acestea le datorez numai dumneavoastra, stimate domnule Kuhne, va ramn foarte recunoscator. Lipsca. Cu toata stima. E. F.

Nr. 51. Piatra

Inflamatia rinichilor Boli hemoroidale Hidropizie. De ctiva ani m-am mbolnavit mai nti de o boala de rinichi, constipatie, insomnie, cnd am ndurat cele mai chinuitoare dureri. Trei ani mai trziu, a trebuit sa intru greu bolnav si incapabil de munca n spitalu l orasului. Diagnoza era: inflamatia rinichilor, piatra, boli hemoroidale si un nceput de hid ropizie. M-au tratat acolo cu fel de fel de medicamente, dar fara succes. Din ceasul n care am ntrebuintat cu ra dumneavoastra, starea mea s-a mbunatatit si cine ma vede astazi nici nu banuieste starea mea mizerabila de mai nainte. Eram osndit n scurta vreme la moarte, si datorez numai curei dumneavoastra sanatatea me a de astazi, drept care certific aceasta, prin publicitate. Lipsca. G. H.

Nr. 52. Dureri de dinti si de masele Striviri Friguri climatice. Prea stimate domnule Kuhne! Am avut prilejul sa probez asupra mea si asupra altora, metoda dumneavoastra de vindecare, conform sfaturilor ce mi-ati dat prin scrisoare. Frigurile de clima si durerile de dinti si masele le-am vindecat n scurta vreme prin baile locale de aburi si baile derivative de trunchi, tot ast fel si o nsemnata strivire la mna dreapta. Baile mi-au alinat numaidect orice durere. Si la Hotentoti am nregistr at numeroase cure fericite. S-a ornduit deja la directia misionarilor, ca toti misionarii, nainte de plecare, sa studieze mai nti la dumneavoastra. Sper, mai trziu, sa va pot comunica si alte cure fericite. Pana atunci, ramn cu ce a mai mare multamire, credinciosul dumneavoastra adept. Warmbad, Africa. C. W., Misionar.

Nr. 53. Serpengea Insomnie

Domnul S. din Halle mi scrie: M-am pomenit la nceputul lui Aprilie cu o umflatura tare la ceafa. n acelasi timp, am fost cuprins de o mare oboseala. La nceput, am dat putina atentie. Dar, umflatura cres tea din ce n ce, starea mea generala era foarte putin multamitoare. Pofta de mncare foarte slaba, ma trag ea tot a somn si aveam niste zvcnituri n sale. Din ce n ce nsa, umflatura ajunse de marimea unui ou de gain a, durerile ajunsesera foarte puternice; de somn si de foame nici idee. n acelasi timp, se iv ira niste friguri violente. Abia atunci, ma putui hotar sa ncep serios tratamentul. Am facut mai nti bai de abur i locale, pentru care m-am slujit de aparatul de bai de aburi al d-lui Kuhne. Baile de aburi le repeta m de cte ori cresteau durerile si ntotdeauna m-am simtit usurat prin acele bai, prin baile de trunchi si de sezu t, cu frictiuni. ntre o baie si alta, acopeream partea bolnava cu o pnza de in, curata, umeda, peste care nfasu ram un bandaj de lna, ca sa feresc partea bolnava de orice necuratenie. La nceput nsa, serpengeaua, care capatase o culoare violeta, ramase ctva timp foarte tare. Durerile reveneau iarasi. Dupa vreo 4 5 zile , se ivira n mai multe locuri niste deschizaturi mici de marimea unor gamalii de ace. Erau ca la 20. Di n aceste deschizaturi curse snge si apa. Dar, umflatura era nca foarte cangrenoasa si tare. Dupa alte patru zi le, micile gaurele se mpreunara, formnd deschizaturi mai mari, din care curse foarte mult puroi. Deodata , ntreaga buba nu era dect o gaura, din care curgea cu mbelsugare snge si puroi. Atunci m-am linistit , durerile au disparut si n scurta vreme m-am vindecat. Acum ma simt asa de bine, ca niciodata. Mi se pare ca, corpul meu s-a scapat de o povara grea, si am o putere si o placere de a munci, cum n-am avut n iciodata nainte.

Nr. 54. Slabirea memoriei Grasime la pntece Boala de plamni Nervozitate puternica

Surzenie Boala de gt Friguri violente. Stimate domnule Kuhne ! Trebuie sa fie cineva prea de tot nvatat, pentru a nu pricepe, ca 2X2 = 4, caci t ot asa de simpla, ca acest exemplu, este si noua si infailibila dvs. metoda de vindecare. nainte de a face eu nsumi cteva experiente, nu puteam ndura cele mai mici oboseli, d esi faceam zilnic exercitii de gimnastica; astazi nsa, dupa ce m-am scapat de grasimea de pnt ece, pot munci n gradina sau altundeva, ceasuri ntregi, fara sa obosesc. nainte vreme, respiram gre oi, cu gura deschisa, ori de cte ori ieseam la plimbare, (plamni slabi) acum respir linistit cu gura nchisa. De urechea stnga eram surda de ani de zile, acum aud cel putin tic-tacul unui ceasornic de buzunar, ti nut aproape de ureche, uruitul roatelor de trasura si spre marea mea bucurie, chiar vorbirea tare. Materiile n fermentatie ngramadite n corpul meu, trebuie sa fi navalit mai cu seama spre cap, caci adeseori ma durea capul, ma chinuiau nencetat boli de gt, de care nu ma puteau sca pa nici doctorii, nici profesorii. Acum nu mai simt, de luni de zile, nici cea mai mica durere de gt. Pe ntru a marturisi adevarul pe deplin, trebuie sa mai adaug ca mi surdea si o alta frumoasa perspectiva: slabire a creierilor (tmpenia). De cnd cu cura dumneavoastra, au ncetat toate simptomele ngrozitoare, pre cum: slabirea memoriei, nervozitate extraordinara, adevarate atacuri furioase, la cel mai mic prilej, si o totala dezinteresare de tot ce m-ar fi putut nsufleti si entuziasma, de tot ce-mi era dr ag si scump. Pentru nimic n lume n-as fi spus cuiva, acum o jumatate an, de starea mea (numai barbatul meu s tia), stiam ca nimic nu ma mai poate scapa si totusi astazi ma simt ca nou nascuta! Acum cteva luni, aceasta minunata metoda at cu mine la tara, o servitoare n aparenta sanatoasa, cu lacramile n ochi, ca nu mai poate! Picioarele erau foarte mult i, nici ghetele, bolnava era chinuita de furioase dureri de cap si putea misca. Neputnd transporta bolnava la Petersburg, o facui tocmai dupa prescrierile m-a scapat dintr-o grea ncurcatura. Am lu care nsa mi spuse deodata, dupa opt zile, umflate, nu le mai ncapeau nici ciorapi de friguri violente, asa ca nu se mai sa asude n pat, dupa baile de trunchi, n

dumneavoastra, o nvatai sa-si faca bai de sezut cu frictiuni si deja dupa cea din ti baie mi spuse ca se simte asa de bine si de usor! ntregul procedeu fu repetat nca o data n aceeasi zi, de doua ori n ziua urmatoare si n ziua a treia fata nu mai voia sa stie de asudeli si de atunci mi sp une ca se simte sanatoasa ca un peste n apa . St. Petersburg Doamna Aug. E.

Nr. 55. Dureri de cap. Stimate domnule Kuhne! nainte de a pleca din Lipsca, ma simt dator a va exprima cea mai adnca multamire p entru tratamentul ngrijit la care m-ati supus. Numai minunatului efect al bailor dumnea voastra i datorez vindecarea de durerile de cap, ce ma chinuiau de multi ani si care ajunsesera n c ele din urma insuportabile. Dorind din suflet raspndirea binefacatoarei dumneavoastra descoperiri spre usurar ea omenirii suferinde, semnez cu deosebita stima. Lipsca. Vaduva M.W.

Nr. 56. Catar de gt Spuzeala pe obraz. Prin aceasta, certific d-lui Louis Kuhne, ca, printr-o ntrebuintare de mai multe luni a bailor sale si a unei diete corespu nzatoare, mam putut vindeca cu desavrsire de un catar de gt foarte ncapatnat si de o spuzeala p e obraz. Sunt gata oricnd a da informatii asupra celor de mai sus. Lipsca. Emil P.

Nr. 57. Crampe epileptice Lesinuri Lipsa de snge.

Stimate domn! Permiteti-mi a va exprima cele mai adnci multamiri, pentru aceea ce a savrsit desc operirea dumneavoastra asupra fiicei mele, de starea careia nu mai aveam nici o nadejde. Aceea ce n-au putut face doctorii si medicamentele asa de scumpe, a facut apa , un rodus al naturii . Permiteti-mi, stimate domn, a va detaila pe scurt boala fiicei mele. Cnd s-au ivit cele dinti simptome ale bolii, fata era de vreo 9 ani; dar, la nceput , n-am prea dat multa atentie. Se iveau din cnd n cnd, lesinuri slabe, care nsa erau trecatoare. Cnd n sa lesinurile se ndesira, chemaram pe un doctor recunoscut de capabil. Acesta ne spuse ca bolnava e slaba de nervi si are lipsa de snge. i prescrise prafuri si medicamente, dar, n loc sa-i dea nspre bine, i mergea tot mai rau. Lesinurile se iveau mai dese si mai puternice. Consultaram pe mai multi doctori, dar ni se dadu ntotdeauna aceleasi medicamente. n cele din urma, ne spuse unul, ca boala e nevindecabila, din care cauza aruncara m toate medicamentele, afara de bromura de potasiu. Credeam, cu toata siguranta, ca brom ura de potasiu e singurul mijloc pentru nlaturarea raului, pna cnd dumneavoastra ne dovedirati contrariul. Ac um boala e nvinsa si att eu, ct si familia mea va vom onora si va vom privi ntotdeauna, stimate domnu le Kuhne, ca un salvator si binefacator. Permiteti-mi nca odata a depune la picioarele dumneavoas tra multumirile mele cele mai adnci, ramnnd devotatul dumneavoastra G. n Boemia. F. H. p

Nr. 58. Raceala Recunosc si eu ca nu va pot multami ndestul pentru serviciul ce-ati facut mamei m ele si mie. O raceala puternica, legata cu friguri violente, m-a ndemnat sa ncerc asupra propriu lui meu corp, efectul metodei dumneavoastra de vindecare. Rezultatul eminamente favorabil m-a uimit pe ste masura. Sunt adnc ncredintat, ca metoda dumneavoastra de vindecare apartine viitorului. Cu stima: Dr. phil., Chr. R. W.

Nr. 59. Umflatura ct pumnul, la picior. Prea stimate domnule Kuhne! Ma simt dator a va exprima multamirile mele cele mai adnci, pentru rezultatele mi nunate ce mi-a dat stiinta dumneavoastra de vindecare, fara operatii. De opt ori am fost operat de catre doctori la piciorul stng; la nceput mi s-au amp utat degetele picioarelor, n urma tot piciorul, asa ca trebuia sa ma misc cu crja. Dar, dupa toate aceste operatii, piciorul nu voia sa se faca sanatos; simteam o greutate n el si n cele din urma se ivi o umflatura dureroasa, de marimea pumnului, asa ca mi-era frica sa nu ma supuna unei alte operatii. Aflnd de noua dumneavoastra metoda de vindecare, v-am rugat la nceputul lui Martie sa-mi spuneti ce e de facut, si, printr-o ntrebuintare de patru saptamni a bailor deriva tive si a masurilor ce miati prescris n privinta dietei, umflatura a disparut cu desavrsire si piciorul era scapat de o alta operatie. Daca m-as fi supus tratamentului dumneavoastra, nca de la nceputul bolii mele, celelalte operatii ar fi fost de prisos, si astazi probabil m-as fi putut sluji pe deplin de piciorul meu sanatos. Multumindu-va nca o data pentru sfaturile si ajutoarele ce ati binevoit a-mi da, semnez: Cu toata stima Rendnitz. Sophie W. si

Nr. 60. Cancer la mitra si pierderi de snge. Prea stimate d-le Kuhne! Femeia mea s-a mbolnavit, n Decembrie, foarte greu (pierderi de snge), asa ca am fo st nevoit sa chem noaptea, la 11 ore, pe domnul dr. K. sngerarea fu deocamdata potolita cu vat a, dar a doua zi fu si mai rau, asa ca trebui sa chem un al doilea medic, pe domnul dr. D. Acesta decla ra ca e nevoie de operatie. Deoarece nu vedeam nici o mbunatatire n starea femeii mele, ma adresai d-lui profe sor dr. H., acesta o cerceta si declara ca e neaparata nevoie de operatie, deoarece femeia mea are ca ncer la mitra. ntrebnd nca o data pe domnul profesor dr. H., daca nu se poate vindeca fara operatie, mi-a r aspuns ca fara operatie nu e nici o speranta de scapare. Dupa acestea, m-am dus la domnul Kuhne, (stabiliment de vindecare fara operatii, Flossplatz). Acesta mi prescrise bai de trunchi si bai de sezut cu frictiuni, precum si dieta corespunzatoare. Din ziua cnd femeia mea a nceput sa urmeze prescrierile d-lui Kuhne, i-a mers tot mai bine si astazi poate munci, fara sa oboseasca, de dimineata de la 5 pna la 10 ore seara. Afara de aceasta, ni ciodata n-a fost asa de sanatoasa ca acum. Multumesc din inima d-lui Kuhne si nu voi lipsi de a recomanda tuturor suferinzi lor metoda de vindecare a d-lui Kuhne, caci fara domnia sa, femeia mea n-ar mai fi astazi n via ta. Cu deosebita stima, devotat Lipsca. Albert W.

Nr. 61. Tuse magareasca. Stimate d-le Kuhne! n Februarie anul acesta, mbolnavindu-se copilul meu de tuse magareasca, m-am adres at n scris la dumneavoastra. Din stimata dumneavoastra scrisoare, am aflat ca trebuie sa facem copilul sa asude la pieptul mamei. De altminteri, facusem cele de cuviinta, dupa cum ne nvatase ca rtea dumneavoastra. Mersul bolii a fost cel urmator: Dumineca bagaram de seama, ca copilul nostru, a tunci de 14 saptamni, are

tuse magareasca si dupa cum am banuit, copilul nostru capatase boala de la ngriji toarea lui, o fata de scoala, caci un mare numar de copii s-a mbolnavit n aceasta localitate. La nceput, am dat drumul fetei. Copilul nostru, care e alaptat de mama si caruia i se face zilnic doua bai, i sa facut la prnz o baie de trunchi cu frictiuni de, care nsa a tinut foarte putin, ca sa nu tipe prea mult c opilul. Rezultatul a fost excelent, scaunul s-a ndreptat, a treia zi tusea nu mai era asa de puternica. Atu nci, primiram stimata dumneavoastra scrisoare, femeia mea a luat peste noapte copilul cu ea n pat, pent ru a-l face sa asude. n 13 zile tusea a disparut cu desavrsire. Prin urmare, nu pot dect sa adeveresc aceea c e ati scris n cartea dumneavoastra despre tusea magareasca. Va multumim deci nca o data, att femeia mea ct si eu, caci numai Dumnezeu si metoda dumneavoastra ne-a ajutat sa scapam asa de repede copilul. Cu toata stima Harzburg Domnul si Doamna E. K.

Nr. 62. Neurastenie Nevralgie Epilepsie D-lui Louis Kuhne, Lipsca. Numai metodei dumneavoastra de vindecare datorez restabilirea mea de neurastenie , nevralgie si epilepsie, dupa ce fusesem multa vreme tratat de 2 din cei mai vestiti doctor i din Dresda si parasit, ca fiind cu desavrsire pierdut . Boala mea era n asa stare, ca am zacut trei luni, dupa care (conform diagnozei: e pilepsie grava) am fost scutit si de serviciul militar. Cu stima Dresda Hans B.

Nr. 63. Auzul greu Dureri n spate Tuse

Crize de asfixie. Prea stimate domnule Kuhne! Fiindca ati dorit, din timp n timp, un raport de la noi, va trimet astazi urmator ul: Zilnic vorbeam de dumneavoastra si zilnic multameam lui Dumnezeu, ca prin descop erirea dumneavoastra copilul nostru s-a vindecat cu desavrsire de auzul greu, de care su ferea mai bine de un an si jumatate. Aceasta e principalul succes ce vi-l putem nota, nsa n acelasi timp, des cresc si amigdalele umflate din gt, iar copilul e ca nou nascut. Creatura plngatoare de mai nainte se p ierde si n locul ei rasare un copil vioi si vesel, care cauta tovarasia altor copii, poate sa cnte si sa strige tare, pe cnd, nainte vreme, glasul i era pe jumatate stins. Chiar si crizele de tuse si de asfixie nu s-au mai ivit pna acum. Zilnic avem noi dovezi, de repeziciunea cu care copilul se dezvolta trupeste si suflete ste, zilnic va binecuvntam pe dvs., si nu pot dect sa va asigur, att n numele barbatului meu, ct si n numele meu de recunostinta noastra. n ce priveste sanatatea mea, ma simt mult mai bine si mai cu putere dect acum ctiva ani, si, n special, ma bucur si ca, chinuitoarele durei n spate le-am putut alina si nlatura printr-o baie de sezut asa de simpla. As putea sa va povestesc multe altele, cum cartea dvs. a deschis naintea ochilor nostri un orizont nou, cum ne-am scapat de mesterii drege-strica cum i-am numit noi pe doctori, si c um cartea dvs. ne apare noua ca singura carte logica si cu temei. Devotata, doamna pastor M. n P.

Nr.64 Pierderi de snge din mitra Stimate Domn!, O romnca de aici, Florica Chelariu, care suferea nencetat de patru saptamni, de pie rderi mari de snge, a ntrebuintat tratamentul recomandat de dumneavoastra, adica, pe fie care saptamna doua

bai de trunchi cu frictiuni, una baie completa de aburi, si zilnic doua trei bai c u frictiuni de sezut. n a sasea zi de la nceputul curei, mpreuna cu dieta neexcitanta, femeia era cu mult ma i bine; n a 15-a zi, adica astazi, este pe deplin sanatoasa! n numele bietei femei, n numele omenirii s uferinde, va multumesc! Va salut cu stima Z. (Transilvania-Ungaria) Teodor D. preot

Nr.65 Boala grea de nervi Neurastenie Slabirea memoriei. De multi ani, femeia mea era nervoasa n cel mai nalt grad. n timpul din urma, din c auza multor ocupatiuni, boala crescu asa de mult, ca se simti nevoia unei cure serioa se. Din toate mijloacele cunoscute ale metodei naturale n-a ramas unul nencercat; cteodata se ivea o alinar e, dar o vindecare radicala niciodata. Chiar si cura nceputa la domnul Louis Kuhne, n aprilie 1890, n -a dovedit la nceput nici un efect deosebit, ba, dimpotriva, n aparenta mergea mai rau. Dupa vreo 7 sa ptamni nsa, lucrurile se schimbara. O criza urma dupa alta si aceasta critica tinu multe luni, un timp de care ne vom aduce multa vreme aminte. Silintele de vindecare ale corpului, ntretinute si sprijinite foart e mult prin baile dumneavoastra de sezut, aratara dupa o cura zilnica, staruitoare, de 11 luni, ce le mai minunate rezultate. Pe cnd femeia mea, nainte vreme, se nelinistea foarte mult din cauza slabirii memo riei si a cugetarii, astazi aceste facultati i-au revenit cu o vigoare neasteptata, puterile i s-au nv iorat din nou si astazi activitatea mintii e o placere pentru ea, pe cnd nainte vreme era o oboseala. Ca s i mintea tot astfel si corpul s-a prefacut cu totul. n cea dinti jumatate a anului de cura femeia mea nu era n stare sa faca o plimbare de 4 m, fara popasuri. Dupa 10 luni, ea putea sa umble zilnic mai mult de 20 m, fara a simti trebuinta nici sa se odihneasca, nici sa stea pe loc. aceasta minunata prefacere cuprinde deopotriva toate organele corpului, cu alte cuvinte: din ea s-a nascut o alta fiinta, altadata de zgustata de viata, astazi vesela si sanatoasa. Dupa Dumnezeu, datoram multumirea noastra domnului Kuhne, pentru minunatele sfat uri. Doresc sa poata lucra nca multa vreme pentru binele semenilor sai si sa cstige adepti ent uziasti, care sa-l ajute la raspndirea noii stiinte de vindecare, att de simple si totusi att de adevarate!

Berlin. C. Sch.

Nr. 66. Dureri de cap Boala de ochi Lipsa de snge Boala de nervi Sucirea vinelor Slabiciune generala Respiratie grea. Multumire.

n tineretea mea sufeream periodic de dureri de cap, ce le aveam mai ales n scoala si care mai trziu se transformara n dureri cu adevarat sfsietoare. Apoi, pe la vrsta de 15 ani, printr-o mprejurare, mi s-au sucit foarte greu vinele la picior. Doctorii nu m-au putut vindeca si n cele din urma ajunsesem ca aproape nu mai puteam umbla , si vreme de cinci ani am ndurat cele mai groaznice dureri. Durerile mele de cap crescusera asa de mult, n intervalul acesta ca fusei transpo rtat n spital cu putina nadejde de vindecare, bolnav de nervi si lipsa de snge, dar dupa ctva timp am fost externat fara sa ma fi facut bine. n acelasi timp, sufeream de ochi, deveneam din ce n ce mai incapabil de munca si s tarea mea sufleteasca inspira serioase ngrijorari celor care ma cautau. Pe lnga toate astea, aveam necontenit aprinderi nauntru, respiratie grea, friguri si perspectiva de a orbi! n aceasta stare mai mult dect disperata, de care nimeni nu stia sa ma vindece, am intrat n septembrie anul trecut, n stabilimentul international pentru arta de a vindeca fa ra operatii, a domnului Louis Kuhne.

ndata dupa prima baie ce-mi fu prescrisa, simtii o usurare si mbunatatire generala , ce crescu mereu, treptat cu urmarea curei, asa ca, dupa cteva saptamni, starea mea generala nu mai era de comparat cu cea dinainte. Acum, dupa o cura de vreo cinci luni, vederea mea si starea mea genera la s-au mbunatatit asa de mult, ca ma simt fericit a nu putea multami ndestul nobilului meu salvator. Acum pot iarasi sa vad bine, pot sa-mi ngrijesc de casa, ma simt mputernicit si cu placere de munca, chiar piciorul meu s-a ndreptat asa de mult, ca pot merge fara greutate, ntr-un cu vnt ma simt cu desavrsire schimbat si toate astea le datorez numai excelentei si simplei dumneav oastra metode de vindecare, ce se ntrebuinteaza astazi n familia mea si pretutindeni, cu cel mai si gur succes. Fie ca toti suferinzii sa se slujeasca de ea! Lipsca. Doamna Maria R.

Nr. 67. Reumatism articular. Stimate domnule Kuhne! ndeplinindu-mi o sfnta datorie, am onoare, stimate domnule Kuhne, a va exprima adnc a mea multamire, pentru minunatele sfaturi, ce mi-ati dat cu privire la boala mea. Din Mai, anul trecut, suferind aproape necontenit de reumatism articular, m-am mbolnavit din nou si cu mult mai greu n Noiembrie anul trecut cu toata cura facute n Teplitz. N-aveam nici o speranta de n dreptare. Doctorul parea ca si-a ispravit toate leacurile stiute, de aceea nu mai dadu pe la mine s aptamni ntregi si ma povatui sa sed mai multa vreme ntr-o clima calduroasa de miazazi, daca vroi sa ma vindec. Atunci, femeia mea, ngrozita, se adresa la dumneavoastra. Dumneavoastra ati avut bunavointa a ne da numaidect sfaturile dumneavoastra prin scrisoare; nsa, afara de dieta, nu am putut urma n totul sfaturile dumneavoastra, caci eram p rea slab si incapabil de a ma misca. Abia la nceputul lui Februarie, ncepui cu bai, dupa ce, n aparenta star ea mea se mbunatatise putin. Efectul nu ntrzie mult si deja dupa a treia baie simptomele de boala se ivi ra ntr-o asa masura, ca oricare altul, care n-ar fi fost pregatit prin citirea manualului dumneavoastra s-ar fi ngrozit. Cu toata siguranta ce aveam, totusi, simteam un fel de frica dar bucuria mea fu cu att mai mare, cnd putui observa, dupa a patra baie, ca ncordarea de la ncheietura piciorului da ndarat. Uri na era cafenie nchisa. Saream n sus de bucurie, cu toate durerile ce ma chinuiau nca; aveam adnca convinge re ca ntrebuintez

un mijloc, care taie raul de la radacina. Si asa a si fost. n aceeasi ordine, n ca re materiile de boala ocupasera la nceputul bolii anumitele membre si muschiuri, disparura acum din cor p, pricinuind noi dureri si inflamatii. Dupa patrusprezece zile, putui iarasi sa-mi vad de meseria mea. M artie, cu ploile si vnturile lui, nu m-a suparat ntru nimic si ma simt de atunci sanatos si bine dispus. Meran are n tot cazul un oaspete mai putin, dar pretioasa dumneavoastra metoda de vindecare un adept si u n propagandist mai mult. n speranta si cu dorinta sincera, ca metoda dumneavoastra naturala de vindecare v a patrunde n cercuri tot mai largi si ca omenirea se va rentoarce de la o hiper-civilizatie la natura, semnez cu nestramutata recunostinta, Cu toata stima Iulius Sp., profesor.

Nr. 68. Dureri de stomac Lipsa de pofta de mncare Ameteli Defecte de inima Pierderi de snge Boala de plamni Slabiciune generala a corpului.

MULTUMIRE PUBLICA

Femeia subsemnatului n vrsta de 61 ani suferea deja de mai multi ani, mai ales de la 1890, de ameteli cnd mergea, de dureri violente n regiunea stomacului, lipsa de po fta de mncare si slabiciune generala a corpului. n clinica universitatii de aici, unde am dus pe femeia mea n toamna anului 1890, s -a constatat boala cronica de stomac si de rinichi si i s-au prescris fel de fel de medicamen te, dar femeia mea, n loc sa mearga mai bine, mergea mai rau. Pe lnga acest tratament neizbutit cu medicamente, auzind ca vor proceda si cu vac cinarea limfei lui Koch, am renuntat la tratamentul femeii mele n clinica universitatii, care durase pna n Decembrie 1891. n Februarie 1891, starea femeii mele se nrautati cu totul, crizele de lesin se rep etara si slabiciunea generala si inactivitatea organelor mistuirii crescu asa de mult, ca trebui sa z aca n pat vreo sase saptamni. Doctorul H., pe care l consultaram, prescrise purgative, declara boala de defect al inimii, spuse ca nu se poate vindeca si nceta cu vizitele sale. n Aprilie 1891, ngreunarea stomacului crescu asa de mult, ca nu mai primea nimic; ci varsa tot afara. n acelasi timp, observai ca respiratia era foarte greoaie si bolnava simte a dureri de piept, si n general o darapanare a ntregului corp. ncercai atunci cu homeopatia. Dar, si doctorul homeopat declara ca boala femeii m ele e nevindecabila. Nu s-a putut dobndi nici-o usurare.

n sfrsit, dupa toate aceste cotituri gresite, am venit n norocul femeii mele, bolna ve de moarte, n stabilimentul international pentru arta de a vindeca, fara doctorii si fara oper atii, al d-lui Louis Kuhne, Lipsca. Acolo i s-au prescris femeii mele, pe lnga o dieta potrivita cu starea ei, bai de sezut cu frictiuni, pe care le facea de doua ori pe zi, dupa o ordonantare speciala. Deja dupa opt zile de tratament, se ivi o mbunatatire a starii generale. Mistuire a ajunse din ce n ce mai normala, si dupa cteva saptamni se mutara si durerile. Crizele de lesin, respi ratia grea si celelalte simptome se pierdura cu desavrsire si corpul cstiga din ce n ce mai multa putere, c u toata mncarea putina si slaba, asa ca astazi femeia mea se simte mai bine si mai sanatoasa ca n ainte, si toti care o vad, ramn uimiti de vindecarea ei desavrsita. De mirare e, ca, chiar vederea femeii mel e s-a mbunatatit foarte mult prin aceasta cura si e mai agera ca nainte de boala. Toate astea, ce n-au pu tut face n doi ani cei mai de frunte doctori din Lipsca, le-a facut stabilimentul de vindecare al d-lui Kuh ne, n mai putin de opt saptamni! Bine nteles, ca vom ramne recunoscatori d-lui Kuhne toata viata noastra s i ca-i dorim deplin succes n munca sa filantropica, spre binele omenirii suferinde. Exista, n sfrsit, u n medic, care poate vindeca si veni cu adevarat n ajutor! Lipsca. Gustav P.

Nr. 69. Boala de ochi nevindecabila Dureri nervoase de cap Catar cronic de gt Catar de basica Dureri n spate si de amndoua partile. Stimate Domnule Kuhne! ndemnat de sentimentul datoriei, nu vroi sa scap prilejul de a va da o descriere amanuntita de mersul si grabnica vindecare a grelei mele boli de ochi si va rog a va servi de ea, cum bun va va place. Din frageda mea copilarie, sufeream necontenit de inflamatia ochilor, cu care ma alesesem de pe urma varsatului. Fusesem cautat de feluriti doctori, dar n zadar. Boala fu pentru ctva timp nabusita, prin tratamentul medical, dar revenea iarasi n scurta vreme cu mult mai violenta. Zada rnic ntrebuintai eu calomel, mercur si apa de zinc, inflamatia nu voia sa dea napoi. Zece doctori con sultasem n lungul sir de ani, dar fara nici un rezultat. n timpul acesta, boala mea de ochi se nrautati din ce n ce mai mult, pna cnd n cele di n urma se forma o inflamatie egipteana a ochilor (Trachoma) si starea mea ajunse vrednica de plns. Cautnd vindecare, intrai ntr-o clinica de ochi din Viena, unde fusei tratat fara succes, sase luni ntregi cu acid boric, piatra iadului, creion de cupru, sublimat si iodoform. La ochiul drept fu sesem operat de trei ori si trebuisem sa ndur cele mai groaznice dureri. Totusi, starea mea ajungea din ce n ce mai rea. Cnd, n sfrsit, domnii doctori vazura ca nu mai e nici o scapare, fusei concediat si as fi orbit, desigur, daca n-as fi facut cura dumneavoastra, careia i datorez fericita mea vindecare, dupa o serioasa urmare de sase luni a sfaturilor dumneav oastra (dieta neexcitanta si bai derivative). n timpul curei se mbunatati nu numai boala mea de ochi, dar m-am scapat cu desavrsi re si de niste dureri nervoase de cap, de care sufeream de mai bine de trei ani, apoi de catar cronic de gt si de o slabiciune a besicii, cu care ma alesesem din tratamentul medical al unui catar de besica, precum si de niste dureri n spate si de amndoua partile, ce se trageau dintr-o pleurezie, de care suferisem c u vreo opt ani nainte. Starea mea generala este mai ales ct se poate de buna. De cnd am facut cura dumnea voastra, ma simt asa de limpede la minte, ca niciodata nainte.

Dorind ca tot mai multi bolnavi sa ntrebuinteze metoda dumneavoastra, ce este sin gurul mijloc de vindecare a tuturor bolilor, pentru ca astfel metoda dumneavoastra sa-si cstige, din ce n ce mai mult drept la recunostinta ntregii omeniri, semnez cu stima S. n Transilvania Eugeniu K.

Nr. 70. Pneumonie Anghina difterica. Prea stimate Domnule Kuhne! Nu pot sa va exprim ndestul multumirea mea sincera si deplina mea recunostinta, p entru minunea ce ati savrsit la boala fetitei mele de noua ani. Dupa ce doctorul casei declarase boala de pneumonie si tratase copila, fara nici un succes, aproape doua luni, eu si femeia mea ar fi trebuit sa ne resemnam, caci nu mai credeam n s caparea fetitei noastre. Atunci, n acea grea mprejurare, mi-am adus aminte de dumneavoastra. V-am rugat, printr-o carta postala, sa veniti pna la mine si mi-ati spus: Daca ave ti ncredere si daca nu mai faceti prescrierile de pna aci ale doctorului, copila se va nsanatosi n scurta vreme, presupunnd bine nteles ca veti urma ntocmai sfaturile mele . Femeia mea si eu v-am fa gaduit si am urmat ntocmai. Rezultatul minunat al tratamentului dumneavoastra s-a putut vedea deja a doua zi si din ce n ce mai mult n zilele urmatoare. A opta zi, puteam spune ca fetita noastra e s capata; astazi ea e cu desavrsire sanatoasa, merge la plimbare, rde, sare, etc. Sunt adnc ncredintat, ca da ca n-ati fi intervenit dumneavoastra, copila mea ar odihni astazi n snul pamntului. n acelasi timp se ivi n familia mea, un vechi musafir, cu care luptam deja de vreo 14 ani, anghina difterica, care atinse unul dupa altul, ceilalti cinci copii ai mei.

Certific prin aceasta, ca tratamentul dumneavoastra a vindecat pe ctesicinci copi ii de acea ngrozitoare boala. Nu preget dar de a va exprima n scris, nca o data, cele mai cald uroase multamiri si va rog a va servi de aceasta, cum bun va va place!... Cu cea mai mare stima, Lipsca. devotatul dumneavoastra Karl I.

Nr. 71. Catar cronic de stomac si de intestine Nervozitate Slabirea memoriei Gnduri de sinucidere. Stimate domnule Kuhne! Sunt n placuta pozitie, a va da cele mai favorabile informatii asupra efectelor c urei. Cunoasteti boala mea din descrierea ce v-am trimis nainte de nceperea curei. Boala mea era foarte grea si din cauza proastei hraniri, nervii mei suferisera f oarte mult attia ani de zile. De aceea e foarte explicabil, ca nu m-am putut restabili n cteva saptamni sau luni. Observ de asemenea, ca memoria mea s-a mputernicit foarte mult si ca sunt iarasi dornic de viata. Nu mai ma gndesc deloc la sinucidere, nu mai sufar de dureri de cap. Cele din urm a au disparut cu totul. Am ascultat sfatul dumneavoastra si dorm iarna si vara cu fereastra deschisa, ac eea ce mi face foarte bine. Vedeti dar, de ce mare folos mi-a fost metoda dumneavoastra si va doresc din ini ma, ca orict de multi asemenea bolnavi sa viziteze stabilimentul dumneavoastra de vindecare. Pot spune cu siguranta, ca ar fi trebuit multi ani pentru a ajunge la rezultatul, la care am ajuns ntr-o jum atate de an, prin ntrebuintarea curei dumneavoastra. Dorind succes bun si pentru viitor stabilimentului dumneavoastra, semnez, ndatora tul dumneavoastra: H. n Moravia. Hugo B. Sef al oficiului postal.

Nr. 72. Pierderea menstruatiei. Stimate Domnule Kuhne! Va mai aduceti nca aminte, ca v-am scris n toamna anului trecut, ca femeia mea a p ierdut periodul, de la nceputul lui August, acelasi an. Creznd ca femeia mea poate fi n primejdie, v -am rugat prin devotata mea scrisoare din 10 Octombrie sa-mi dati sfatul dumneavoastra, la care mi-ati raspuns sa ma linistesc, caci si va reveni iarasi. Aceasta prevedere s-a ndeplinit la 19 Martie 1894, dupa ntrebuintarea curei dumneavoastra. Aproape noua luni femeia mea fusese lipsita de period. Acesta este iarasi un minunat rezultat al metodei dumneavoastra de vindecare si apartine desigur raritatilor de aceea nu vroi sa scap prilejul de a va face cunoscuta marea mea b ucurie, de acest rezultat uimitor. Kiel. Cu stima H. H.

Nr. 73. Tuse magareasca ntrebuintnd cu cel mai mare succes metoda dumneavoastra de vindecare, dupa recoman datia mai multor cunoscuti, la trei copii ai mei, care se mbolnavisera deodata de tuse maga reasca, asa ca, ctesitrei au fost pe deplin vindecati n opt zile, ma simt datoare, stimate domnule Kuhne, a va exprima sincerele mele multamiri. Fie ca metoda dumneavoastra de vindecare sa se arate tot asa de preti oasa si n alte cazuri de boala, lucru de care nu ma ndoiesc, pentru ca lumea sa recunoasca din ce n ce mai mult foloasele si nalta valoare a acestei noi metode naturale. Lipsca. Doamna Theresa B.

Nr. 74. Reumatism Boala de ficat Hemoroizi. Stimate Domnule Kuhne! Sunt acum doi ani, de cnd m-am facut sanatos prin cura dumneavoastra si fiindca d e atunci nu-mi lipseste nimic, trec de o adevarata minune att n ochii mei ct si n ochii celor ce mau cunoscut nainte vreme. Stiti n ce hal am venit atunci la dumneavoastra. Drept vorbind, nu fusesem niciodata sanatos, n viata. Reumatism, raceala sau alte boli de tot soiul se tineau de mna, pna cnd, n ce le din urma, niste hemoroizi si o grea boala de ficat, pentru care am consultat vreo 10 ani suma de doctori alopati si homeopati si n cele din urma un profesor bine vazut de la universitatea din Bonn, ma aduses era n asa hal, ca nu mai puteam sa-mi vad de meseria mea si disperasem de viata. Daca efectul minunat ce am dobndit prin cura dumneavoastra a dat si altora prilej sa caute si sa gaseasca vindecare la dumnea voastra, daca v-am comunicat deja de attea ori, ce ndatorati va ramnem att eu ct si familia mea scrisoar ea mea de astazi are numai scopul de a va ruga, n interesul adevarului si al celorlalti suferinzi care sunt asa de numerosi, sa binevoiti a da publicitatii efectele minunate ale curei mele. As putea sa va mai comunic rezultatele uimitoare ce le-am dobndit n familia mea prin baile dumneavoastra si prin felul de viata potrivit cu natura, dar ar fi sa ma ntind prea mult. Sunt acum de 51 ani, aici, ntr-un oras de 115.000 de locuitori, administrator de 16 ani al unei societati evanghelice; sunt gata, de aceea, a da oricnd si oricui informatiuni mai amanuntite. Va salut! Devotatul dumneavoastra, Barmen. Ernest F.

Nr. 75. Boala de stomac, si de nervi Constipatie. Va ramn foarte ndatorat, fiindca prin noua dumneavoastra metoda de vindecare, fara doctorii si fara operatii, m-am usurat n 14 zile de o grea boala de stomac si de nervi, de ca re sufeream de sase ani.

Aceea ce nici cei mai vestiti doctori si tot felul de medicamente n-au putut fac e atta timp, ati facut dumneavoastra n cinci zile, adica mi-ati reglat scaunul. Pna aici, trebuia sa ntreb uintez ntotdeauna clistire. V. n Prusia de apus. Z., nvatator.

Nr. 76. Boala de nervi. Prea stimate Domnule Kuhne! Simt o adevarata nevoie de a va spune, ca metoda dumneavoastra de vindecare este de o valoare nemasurata fata de toate celelalte metode, care lucreaza cu otravuri, ce grabesc mizeria si prapadirea omenirii suferinde. Aproape nu e om, care sa nu fi facut, n familia sa, aceasta e xperienta asupra propriului sau corp. Trebuie sa fie cineva prea orb, pentru a continua si de aici nainte sa puna n primejdie viata sa si alor sai, departndu-se de calea indicata de natura. N-as voi sa nchei aceasta scri soare, fara a va repeta nca o data, aceea ce v-am spus sus si tare, ca descoperirea dumneavoastra de a vi ndeca corpul bolnav, o socotesc de geniala. Ca aceasta a mea parere nu se ntemeiaza numai pe judecata me a favorabila ci pe o experienta de mai multi ani, pe efectele minunate dobndite n familia mea. Va putem numi, cu drept cuvnt, salvatorul surorii mele. Efectul curei dumneavoastra asupra copiilor mei, pe care i-ati scapat n scurta vreme de felurite boli, ma ndeamna sa vad n cunostinta dumneavoastra una di n cele mai pretioase cuceriri din timpul sederii mele n Lipsca. Voi pastra ntotdeauna o placuta amintir e de dumneavoastra si voi ramne o ferventa adepta a nvataturilor dumneavoastra! Va salut cu deosebita stima! Viena. Doamna Olga L.

Reumatism articular. D-lui Louis Kuhne. Stabiliment de bai. Lipsca. Va adeveresc cu placere, ca printr-o repetata ntrebuintare a bailor dumneavoastra de aburi si de trunchi cu frictiuni, m-am scapat repede de un violent reumatism articular, asa ca deja dupa a doua baie puteam alerga iarasi fara ajutor strain. De aceea, recomand tuturor baile dumnea voastra pentru asemenea boli. Cu deplina stima, Lipsca. G. E.

Nr. 78. Paralizia bratului. Fiul meu cel mai tnar, August von B., pe atunci de 12 ani si jumatate, se plngea l a nceputul lui Decembrie 1886 de dureri violente si greutate n bratul drept, si boala crescu, n s curta vreme, asa de mult, ca era incapabil de a ntrebuinta mna si bratul si ca trebuia sa poarte n bandaj pe cel din urma. Diferitele medicamente ntrebuintate ramasera fara folos. Din ntmplare aflai de metoda d-lui Ku hne, auzii ca vindecase deja mai multe cazuri de asemenea natura si ma hotari sa ncredintez copi lul n cautarea sa. Am urmat ntocmai prescrierile d-lui Kuhne. Ce e drept, a trecut ctva timp si a fost nevoie de oarecare rabdare, pna cnd, n cele din urma, boala ncapatnata a copilului a dat nspre bine. Prin baile de trunchi si de sezut cu frict iuni, precum si printr-o dieta neexcitanta (ntocmai dupa prescriptie), nu numai ca s-a vindecat paralizia bratului, dar s-a restabilit si mistuirea ce se stricase cu desavrsire si pofta de mncare. Dresda. Domnul Locotenent-Colonel K.

Nr. 79. Grea boala de pntece Poala alba. Stimate domn! nainte de plecare, ma simt datoare a va exprima dumneavoastra, bine facatorul ome nirii, cea mai sincera multamire a mea, pentru vindecarea, ce am obtinut prin metoda dumneavoas tra. Dupa ce, ani

ntregi consultasem pe cei mai buni doctori, care mi cauzasera mai mult rau dect bin e, dupa ce toti ma sfatuisera pentru operatie, m-am putut vindeca, cu ajutorul dumneavoastra si far a operatie. Efectele stralucite, ce le obtineti la toate bolile, le voi propovadui tuturor bolnavilor , si le voi spune ca e cu putinta vindecarea chiar si fara doctori si fara operatii. Exprimndu-va nca o data multumirile mele adnci, pentru tratamentul dumneavoastra ngr ijit, semnez, cu deosebita stima, Lipsca. Vaduva doamna, E. L.

Nr. 80. Tulburarea mistuirii. Domnului Louis Kuhne, Lipsca! Va multumesc n numele femeii mele, pentru prescrierea bailor dumneavoastra. Deoar ece sanatatea ei era zdruncinata de patru ani si nu gasea ajutor nici n tratamentul alopatic, nici n cel homeopatic - asa ca mergea spre groapa -, ne-am adresat n disperarea noastra, la dumneavoastra. Ei bi ne, dupa o urmare constiincioasa a curei dumneavoastra, timp de 5 luni si jumatate, femeia mea s-a restabilit pe deplin, e sanatoasa si voinica; nainte de a veni la dumneavoastra, ea cntarea 52 ilograme s i acum cntareste 63 ilograme. Cu cea mai adnca multamire, ramnem Devotatii dumneavoastra, Kirchhain N/L. Th. W. si femeia

Nr. 81. Podagra. mi permit, stimate domnule Kuhne, a va exprima sincerele mele multamiri pentru tr atamentul dumneavoastra. Boala mea era asa de grea si asa de veche (caci data nca de pe vre mea scolii), ca n-aveam multa nadejde de scapare. Deja, ca baiat de doisprezece ani, aveam dureri n deget ele mari de la picioare, care cu timpul ajunsera pna la podagra. n cursul anului acesta, starea mea a fost din ce n ce mai rea si mai insuportabila, mai ales ca doctorii, pe care i-am consultat, n-au avut ce sa -mi faca. ncheieturile minilor si picioarelor erau asa de mult ntarite, ca, n cele din urma nu ma mai pute am sluji nici de mini, nici de picioare si aproape un an si jumatate mi-am petrecut viata cu desavrsire n inactivitate si nemiscare. Mizeria acestui trai era pentru mine cu att mai greu de suportat, cu ct nici un doctor nu putea sa-mi faca ceva si trebuia ca o alta mna sa-mi dea de mncare si de baut. Eram ca u n copil nou-nascut si de aceea tratamentul meu, pentru cei care ma ngrijeau, era cu att mai greu si adeseor i chiar cu neputinta. ndata ce, acum sase luni, am intrat n tratamentul dumneavoastra, s-a ndreptat corpu l meu podagros. n special, picioarele le putui misca deja n cele dinti doua pna la patru s aptamni de cura, asa ca dupa mai multa vreme fusei n stare, n sfrsit, de a ma misca si de a umbla. Dar, chiar si minile si degetele mele cu desavrsire tepene si slutite, devenira din zi n zi mai flexibile la ncheieturi si mai normale. Numai acela care stie mizeria prin care am trecut, numai acela va putea pricepe recunostinta cu care va adresez rndurile de mai sus. Lipsca. Emil W.

Nr. 82. Boala cronica de gt Certific prin aceasta, ca domnul Louis Kuhne, de aici, m-a vindecat de o boala c ronica de gt, ce nu putuse fi nlaturata prin tratamentul unui bun specialist. ntrebuintez de doi ani b aile prescrise de domnia sa si ma simt, dupa urma lor, asa de mputernicita, ca pot preda, fara sa obosesc, 30 de lectii de canto pe saptamna. Lipsca. Clara, vaduva C. nascuta Sch., profesoara de canto.

Nr. 83. Dureri de cap Ameteli Dureri n gt. Stimate Domnule Kuhne! Cu privire la excelentul dumneavoastra metod de vindecare, prin care m-am scapat de dureri de cap, ameteli si dureri n gt, ma simt dator a va exprima, cu aceasta, cele mai calduroas e multamiri, pentru bunele efecte dobndite. Urndu-va nca multi ani, pentru a putea lucra, cu ajutorul l ui Dumnezeu, n folosul omenirii suferinde, semnez: Lipsca. Carolina K.

Nr. 84. Epilepsie Subsemnatul, atest cu bucurie, ca domnul Louis Kuhne, proprietarul stabilimentul ui de bai din Lipsca, a vindecat cu desavrsire de o epilepsie ndrjita, pe un baiat, anume Golle, fost ntr-o vreme elev al subsemnatului. Atacurile epileptice se iveau, n cele din urma, n fiecare zi de mai multe ori, si semanau cu niste deliruri furioase. O data cura terminata, nu s-a mai aratat vreun atac si baiatu l arata la fata ca un bujor. Afara de aceasta, subsemnatul trebuie sa mentionez n special, desi mpotriva vointe i d-lui Kuhne, ca domnul Kuhne nu numai ca n-a primit nici-o despagubire pentru toate 4 luni, ct a tinut cura, dar a ajutat si cu bani pe mama baiatului, vaduva Ida Golle, ca sa poata ngriji mai bine de bo lnav. Acest fapt n-a fost cunoscut, n afara de femeia Golle, dect de subsemnatul. Cine se consacra nsa cu atta devotament unui bolnav, din curata filantropie, acela va fi n toate mprejurarile un sfatuitor sincer al bolnavilor! Lipsca. E. H.

Nr. 85. Strmbarea sirei spinarii Boala de nervi. Prea stimate domnule Kuhne! Va pot adeveri, n toata sinceritatea, ca sunt multamit de rezultatul procedeului de pna acum si de influenta acestuia asupra fiului meu (strmbarea sirei spinarii) ct si asupra mea ns umi (boala de nervi). Dupa o experienta de mai bine de o jumatate de an, staruim cu toata ncrederea n cu ra prescrisa de dumneavoastra. Nu voi pregeta de a spune aceasta, pretutindeni unde voi fi ntreba t. Puteti uza, cum va va place, de aceasta parere a mea. Salutndu-va, ramn devotatul dumneavoastra Weimar. B. Admiral.

Nr. 86. Influenta Tulburarea mintii Neliniste Insomnie. Prea stimate domnule Kuhne! Adnc recunoscatoare, pentru serviciile nepretuite ce ati facut barbatului meu, n g reaua lui boala, nu preget de a va adeveri binefacatorul efect al minunatei dumneavoastra metode de cura. La 15 Decembrie 1893, barbatul meu se mbolnavi de influenta, asa de greu, ca ne e ra teama de vreun sfrsit rau n special creierii erau asa de mult atinsi, ca mintea era cu totul tulb urata. Vreme de 14 zile, vedeam ngrijorata, crescnd zi cu zi, tulburarea mintii si n acela si timp o neliniste, care ne ndemna sa supraveghem foarte de aproape bolnavul, ziua si noap tea dar care, n acelasi timp, ne nspaimnta foarte mult. Cnd nsa doctorii, care tratau pe barbatul meu. declarara ca nu e nimic de facut si -i prescrisera numai odihna, ma hotari, dupa staruinta a lor mei care erau pe deplin ncredintati de minunatul efect al metodei dumneavoastra, sa recurg la ajutorul dumneavoastra, stimate domnule Kuhn e.

Deoarece ati avut bunatatea sa-i faceti dumneavoastra personal cele dinti cinci b ai, ati putut observa cu satisfactie, ca deja dupa ntia baie, bolnavul s-a linistit, iar dupa a doua baie a adormit rezultat la care nu putusem ajunge nainte, cu toate somniferele ntrebuintate si cu fiecare baie bolnavul si revenea n fire. Mintea se limpezea, ceas cu ceas, si dupa 4 zile, bolnavul se d estepta ca dintr-un vis adnc, n deplina cunostinta. De atunci, slava Domnului!, nu s-a mai ivit nimic ngrijitor n aceasta privinta. Desi nainte stateam la ndoiala, a trebuit sa recunosc, ca, prin metoda dumneavoast ra se pot savrsi adevarate minuni. Spaima si grija nesfrsita de care ne-ati scapat, pe mine si pe ai mei, ma obliga sa va multumesc adnc, de asemenea barbatul meu, care vede n dumneavoastra, stimate domnu le Kuhne, pe salvatorul vietii sale, va asigura de recunostinta si de stima sa, pentru dumnea voastra si pentru nepretuita dumneavoastra metoda de vindecare. Cu prilejul acesta, barbatul meu va trimite salutarile lui respectuoase si ramn d evotata dumneavoastra Dresda. Clothilda W.

Nr. 87. Neurastenie Bataie de inima Dureri de cap Vjitul urechii Astma Melancolie Convulsii. Subsemnatul a suferit un lung sir de ani de tot felul de ngreunari trupesti, pe c are doctorii le socoteau ca izvorasc parte din cataruri, parte din reumatisme. Din Ianuarie 1887 , a mers si mai greu. S-au ivit astma, ischias, mai trziu ameteli, dureri de cap, etc., pna cnd, n sfrsit, prin Octombrie 1888, se dezvolta n toata puterea ei neurastenia cerebrala, cu toate urmarile ei diferite. Atunci a trebuit sa-si ia concediu ca bolnav. A cautat ajutor la diferiti doctori, alopati si homeopati si n sanatorii, dar toate n zadar. Chiar daca simtea uneori putina usurare, dupa cteva zile vechile boli reap areau iarasi: dureri de cap n cele mai felurite forme, vjitul necontenit al urechii, convulsiunile muschilor fe tei, ale bratelor, picioarelor, zvcnituri n pntece, n cap, batai de inima (extrasistole), ngreunarea pnte celui, pierderi de snge la scaun, pntece umflat, rgiala dupa orice fel de mncare, insomnie, ce dura luni ntregi, indispozitie pna la melancolie, o grija exagerata de ziua de mine, pentru ai sai s i pentru meseria sa, si mai cu seama un dezgust de viata, ntr-un cuvnt, viata i era un chin. Din ntmplare, n Decembrie 1889, putu cunoaste baile Kuhne, printr-un medic versat n stiinta naturala de vindecare. Facu numaidect cteva ncercari sfiincioase si deja dupa trei zile simti o mbunatatire de necrezut: vjitul urechii disparu, somnul si scaunul se regulara. Si pentru a dobndi un efect cu totul sigur, se duse el nsusi la domnul Kuhne, de la 12 pna la 20 Februar ie 1890. El ntrebuinta n timpul acesta baile de aburi si de trunchi cu frictiuni ale d-lui Kuhne, n forme le lor respective si cu o serioasa dieta neexcitanta. Efectul fu asa de minunat, nct nu numai ca durerile ch inuitoare disparura repede zi cu zi, dar n cteva zile putu sa-si reia iarasi meseria sa, dupa 15 luni de chinuri, si capata adnca ncredintare, ca, mergnd nainte cu baile si dieta d-lui Kuhne, va redobndi iarasi san atatea de mai nainte. Dupa toate acestea, subsemnatul nu poate dect a recomanda tuturor suferinz ilor, n toata onoarea si constiinta, metoda de vindecare a d-lui Kuhne si exprima prin aceasta cele ma i sincere multamiri d-lui L. Kuhne, pentru minunata ngrijire ce i-a dat n acele putine zile.

H. (Wrtemberg) Profesor Fr. R.

Nr. 88. Dureri de cap violente. Stimate domnule Kuhne! Nici eu nu pot scapa prilejul de a va exprima cea mai adnca multamire pentru vind ecarea unei dureri de cap, de 14 zile, care-mi cauza multe necazuri si grija pentru ai mei. nca din tinerete, aveam adeseori dureri de cap, si multi ani de-a rndul, n fiecare luna o data, timp de 24 ceasuri, foarte violente, nsa de un an si jumatate ncoace, aproape la fiece 8 zile, si de vreo 3 saptamni le avusei asa de puternice, timp de 10 14 zile, nct ma temeam ca creierii sa nu fie atinsi de vreo inflamatie puternica, care sa fi cotropit toata partea stnga si sa fi influentat asupra ochilor, caci mai ales ochii ma dur eau foarte mult si mi se dusesera n fundul capului. Dar, deja cea dinti baie m-a scapat de boala mea n cinci minute si de atunci m-am m puternicit foarte mult asa ca pot merge iarasi usor si repede ca mai nainte, parca as fi ntin erit desi sunt de 52 ani. Nam sezut nsa pe o scndura, ci n apa rece si am urmat n privinta aceasta sfatul dumne avoastra, ce mi-a devenit asa de scump. Dupa 5 minute simteam caldura n sezut si ea se urca n timpul ntregului procedeu, care de obicei dura 20 minute. Dupa asta ma plimbam un sfert de ceas. Asemenea p limbari obisnuiesc de 12 zile, cu acelasi succes si simt sanatate n ntregul corp si n cap. Va sunt, asadar, foarte recunoscator. Dar, nu vroi sa ma marginesc numai aici, c i vroi sa va fiu si de ajutor, facnd cunoscuta vecinilor mei si oamenilor cu care vin n contact, noua dum neavoastra stiinta de vindecare. Daca dati afara anunturi, as vrea sa le mpart eu, mai ales la toti bol navii. Binevoiti a dispune de mine Tbingen G. A. L.

Nr. 89. Usurarea sarcinii si a facerii. Prea stimate d-le Kuhne! Rentoarsa din calatoria mea, aflai spre bucuria mea, de jubileul dumneavoastra, p entru care va felicit din toata inima. E tocmai un an de cnd am sosit n Lipsca, moarta de oboseala; cea din urma speranta a mea, erati dumneavoastra, dupa Dumnezeu caci dupa ce fusesem n cele mai nsemnate bai din lume , dupa ce consultasem zadarnic pe cei mai mari doctori, ma simtii dupa trei saptamni de cur a dumneavoastra, asa de bine, caci mi propusei sa n-o ntrerup deocamdata. Iarna, n frigul cel mai mare, cu toate ca eram nsarcinata, faceam zilnic 2 bai de sezut cu frictiuni, traiam potrivit cu cura si avusei, spre marea mea bucurie, o facere usoara si fe ricita, pe cnd n tot timpul sarcinii nu simtisem vreo nepriinta. Aceea ce e mai demn de remarcat n toata afac erea asta, e ca la cei dinti doi copii trebuise sa iau doica, fiindca nu puteam alapta eu singura, pe cnd la acest copil mi-a fost harazit norocul de a-l alapta eu nsami; i mai dau deosebit si crema de ovaz, chiar fiarta gros, nu asa de subtire, numai fiindca nu vroi sa-l alaptez ntruna. Zilnic i fac seara o baie de t runchi de 5 minute, dimineata o baie de si spalaturi cu apa rece. Va doresc numai de a vedea odata c opilul acesta de trei luni: e cu adevarat sanatos tun, nu e nimic buhait n el. Toti, care nainte vreme ma luau n rs, din cauza curei mele, mi spun acum n fata, ca arat cu 10 ani mai tnara, ca att copilul ct si eu arata m minunat de bine si ca sunt cel putin 12 familii aici n Zllichau, care urmeaza cu entuziasm cura du mneavoastra. Sora-mea, care a fost o data cu mine n Lipsca, care fiind nsarcinata n-a trait ca mine, a mncat multa carne etc., si a avut o foarte grea facere, a trebuit sa ia o doica pentru copil si acum zace greu bolnava. Tuturor care nutresc nca cea mai mica ndoiala pentru cura dumneavoastra, le strig din departare: dati-va toata ncrederea d-lui Kuhne, acestui om, inspirat de Dumnezeu. Aceste rnduri pentru jubileul dumneavoastra trebuie sa va dovedeasca, ct va sunt d e recunoscatoare dupa Dumnezeu si cum voi deveni n orice timp adepta dumneavoastra cea mai zeloasa. Salutndu-va att pe dumneavoastra ct si pe familia dumneavoastra, sunt a dumneavoast ra Zllichau Cl. B.

Nr. 90. Boala de ficat Piatra n fiere Slabiciunea nervilor Reumatism la cap Boala de pntece. Stimate domnule Kuhne! Va amintiti desigur, ca am fost n Lipsca, de la 24 Iunie si pna la 13 Iulie, si am facut bai n stabilimentul dumneavoastra. Dupa cum stiti, am suferit de boala de ficat si pia tra n fiere (calcule biliare). Cnd am plecat de la dumneavoastra, starea mea se mbunatatise si dumneavoastra sper ati ca prin continuarea curei ma voi face cu desavrsire sanatos. Dupa ce am stat cteva zile ai ci, am avut iarasi dureri violente si iarasi 2 pietre din fiere, n timpul durerilor am luat cteva bai de tru nchi, care mi-au priit foarte mult. De atunci merg bine, pot munci toata ziua, aproape fara sa obosesc, asa ca trec drept o minune n ochii oamenilor de aici, fapt pentru care va asigur de deplina mea recunostinta. ncurajata de un astfel de succes al curei dumneavoastra, a ncercat cura dumneavoastra si o biata vaduva de aici, care suferea de ani ndelungati de slabiciune de nervi, reumatism la cap si boala de pntece si care era privita de doctorul de aici ca o bolnava nchipuita. Ea a cetit cartea dumneavoastra noua stiinta de vindecare s i a facut zilnic 2 3 bai de sezut cu frictiuni. Dupa 14 zile, pntecele care era foarte umflat, ncepu sa se subtieze si femeia spunea ca durerile din pntece aproape au disparut cu totul. Volmarstein. Cu toata stima L. S.

Nr. 91. Astma Hemoroizi Inflamatia gtului. Stimate domnule Kuhne! Catre sfrsitul lui Octombrie anul trecut, v-am rugat prin scrisoare, sa-mi dati s fatul dumneavoastra si la 3 Noiembrie am primit raspunsul dumneavoastra respectiv. Va comunic pe scu rt mersul curei: Femeia mea ntrebuinteaza regulat de 6 luni baile de sezut cu frictiuni, zilnic de 3 ori, la nevoie si mai de multe ori. n acelasi timp face alternativ bai de trunchi cu frictiuni si b ai de aburi. Traieste aproape cu o pine de Graham si cu mere si mannca din cnd n cnd si legume sau alte bucate usoa re de mistuit. Doarme cu ferestrele deschise, umbla la aer liber si se simte bine, ca niciodata . n cele dinti luni de cura, sau format n vecinatatea organelor genitale niste besici mari, care dupa ce se gol eau iarasi se umpleau. De asemenea, pe pntece se ivi o umflatura, care se sparse, dnd afara multe necurateni i puturoase. Astma, precum si hemoroizii, ce o chinuiau atta, sunt aproape cu totul nlaturate. Femeia mea nu mai are greutate la umblat si, mai ales exteriorul ei s-a schimbat cu totul. Dupa baile de sezut cu frictiuni tremura de frig mai nainte, sudoarea naturala se putea dobndi foarte rar. Acum, nu mai tremura asa mult. Are pofta sanatoasa de mncare si mistuirea s-a ndreptat foarte mult, caci alimentele se pref ac si se mistuiesc acum n corp. Am mare ncredere n cura si gasesc ca lucreaza ncet, dar sigur. Toate bolile d e mai nainte se ivesc iarasi, nsa mult mai slabe. Am ntrebuintat cu un succes extraordinar baile de sezut cu frictiuni si baile de aburi la o grea inflamatie a gtului de care a suferit copilul meu de 3 ani si 4 luni si nu pot de ct sa confirm dreptatea metodei dumneavoastra. Cu distinsa stima, semneaza ndatoratul dumneavoastra, Hermsdorf. P. K., nvatator

Nr. 92. Reumatism Umflatura picioarelor. Stimate domnule Kuhne!

Nu pot scapa prilejul de a va exprima viile mele multamiri, pentru grabnica vind ecare a bolii mele ngrozitoare. Baile dumneavoastra de sezut, asa de simple, m-au scapat n 3 luni de n grozitoarele mele boli. Sufeream deja de mult timp de reumatism la mini si la picioare, oasele de la mini iesisera asa de mult afara, ca minile pareau cu totul strmbe si nu puteam sa apuc nimic cu ele; pe lnga asta, aveam asa multe dureri, ca nu mai stiam ce sa fac. Picioarele erau asa de mult umflate, ca abia eram n stare sa urc o treapta. De aceea, exprim de mii de ori multamirile mele d-lui Kuhne, pentru grabnica si ieftina vindecare a bolii mele, asa de grele, si recomand tuturor suferinzilor, care ar suferi de orice bo ala, sa se adreseze d-lui Kuhne, caci cura domniei sale e foarte simpla si ieftina! Aceasta atesta: Lipsca. Doamna Th.

Nr. 93. Vegetatie n mitra Poala alba. La 10 Iulie a.c., femeia H., din M., m-a vizitat n orele de consultare si mi-a co municat urmatoarele: nepoata-sa facuse, primavara, o cura minunata n stabilimentul meu si nu s-a lasat pna cnd n-a facut si ea aceasta cura, n felul cum o nvatase nepoata-sa. Sufar de mai mul ti ani de pntece , continua ea si ma caut de multa vreme, fara succes. Doctorul casei mi spune ca am vegetatie n mitra si ca aceea creste ncet, dar necontenit. Eu nsami ma simteam asa de nenoroci ta, ca declarai doctorului, ca renunt cu hotarre la operatie. De va fi sa mor, voi putea muri si fara operatie, caci pentru asa ceva ma simteam prea slaba. Aproape fara speranta, ncepui cura dumneavoastra, dupa cum ma nvatase nepoata-mea. Scaunul tare si neregulat de ani de zile, se ndrepta n chip ui mitor a doua zi de cura, asa ca din ziua aceasta avusei nentrerupt n fiecare zi mai multe eliminari pe jos, dect nainte vreme. Tot astfel, trebuia sa ies la ud de trei si chiar de patru ori mai mult ca nainte; ntr -un cuvnt observam, cum pe fiecare zi erau date afara tot mai multe materii straine, cum pntecele se tragea n fiecare saptamna si

capata iarasi o forma normala. n fiecare noapte asudam, lucru ce nu se ntmplase nic iodata nainte si ma simteam din zi n zi mai bine si mai cu putere. Aceea ce ma mira mai mult, la acea sta cura, e ca n fiecare zi, dupa baia cu frictiuni, aveam o eliminare, (poala alba), cum n-o avusesem nici o data. Astfel de eliminari sau repetat necontenit, timp de patru saptamni, aproape n fiecare zi, sau chiar de cte doua ori pe zi. Deodata, ntr-o zi, avusei un accident. Doctorul chemat constata ca nu e accident, ci ca e o vegetatie din mitra, de forma unei cani de cafea (n greutate de 2 ilograme si un sfert), care iesise cu forta prin matrice si ca aceasta vegetatie fusese prinsa de doua parti, nauntrul mitrei. Vegetatia se d esprinsese n cele din urma si, continund ctva timp cu baile de sezut cu frictiuni precum si cu dieta, ma simt astazi mai bine ca ntotdeauna .

Nr. 94. Paralizie complecta din cauza unui picior prea scurt Inflamatie cronica a ncheieturilor soldurilor Melancolie. Doamna H. scrie urmatoarele n scrisoarea ei de multamire, asupra bolii fiicei sal e: Fiica mea Elsa, de 4 ani si jumatate, s-a mbolnavit n Octombrie 1889, de inflamatia ncheieturii soldului, care fu tratata, la nceput, alopatic, dar fara succes durabil, caci dej a la nceputul lui Februarie 1890, piciorul respectiv deveni mai scurt ca celalalt si afara de asta copila nu mai putea, de multa vreme, sa alerge. Timp de trei saptamni se ntrebuintara bandaje de ghips, apoi patru saptamni copila fu tinuta ntinsa pe un pat special, dar fara nici un succes copila avusese de ndurat dureri si mai mari. O cura de mai multe saptamni, la profesorul Sch. de aici, unde copila trebuia sa stea mereu culcata si sa fie frictionata, nu se putu face dupa prescriptie, deoarece copila nu era n stare sa stea linistita saptamni ntregi si ramase iarasi fara efect. n cele din urma, dusei fata n spitalul de aici, unde fu iarasi tratata nca trei saptamni, fara rezultat. Soldul, care nainte fusese moale, dupa tratamentul a cesta devenise tare si teapan, piciorul ramasese n urma cu dezvoltarea si de umblat nici gnd nu mai era, de 9 luni. Aceea ce era mai rau nsa, e ca fata ajunsese asa de melancolica, n urma tratamentului din spita l, ca pierdusem orice speranta de vindecare; nainte de tratamentul n spital, putuse cel putin sa se tina n picioare, dar acum nu mai era nici aceasta cu putinta. n aceasta stare, am adus pe Elsa mea, la 1 Augus t a. c., n tratamentul dumneavoastra. Urmai constiincios prescrierile dumneavoastra de cura si spre mar ea mea bucurie, fata

pierdu melancolia ei, deja dupa cele dinti trei bai de sezut cu frictiuni si putu iarasi sa stea n picioare; dupa trei zile, spre marea mea uimire, putea iarasi sa mearga si dupa patrusprez ece zile ajunsese asa departe, ca putea urca, fara ajutorul nimanuia, cele patru trepte din strada pna n odaia mea. Partile muschilor cu totul tari si soldul se muiasera iarasi n intervalul acesta, ca naint e de inflamatie apoi dupa o cura de patru saptamni, se putea observa deslusit, cum piciorul scurt devenise mai lung. Astazi, dupa trei luni, nu se mai vede urma de boala si amndoua picioarele sunt iarasi deopotriva d e lungi si functioneaza deopotriva de regulat . Lipsca. Doamna Minna H.

Nr. 95. Reumatism ntarirea pntecelui Hemoroizi Friguri de nervi Accident de mitra Tuse necatoare Tuse magareasca Scarlatina. Domnului Louis Kuhne, Lipsca. A doua editie a manualului dumneavoastra noua stiinta de vindecare am primit-o cat re sfrsitul toamnei anului 1891. De atunci, am trait dupa acele reguli, att eu cu femeia, ct s i copii, si am dobndit foloase care ma obliga a va exprima recunostinta mea. Pe atunci n vrsta de 52 ani, n urma unui trai foarte neregulat pe care l dusesem nain te, sufeream de nervozitate excesiva, precum si de reumatism, n urma carora ajunsesem cu totul incapabil de munca si satul de viata. Am facut baile dumneavoastra de sezut cu frictiuni si n fiecare s aptamna o baie cu aburi; am urmat o dieta neexcitanta si am dormit cu fereastra deschisa, dupa cum dormim chiar si astazi, eu si

femeia mea. De mai mult de 15 luni de zile sunt iarasi pe deplin sanatos si capa bil de a munci; pe lnga asta, sunt mai linistit si mai vesel ca nainte vreme. De la natura avnd putina ncli nare spre mnie, ma simt astazi cu totul prefacut (transformat). n casa mea domneste iarasi pacea si fericirea casnica. Femeia mea suferea n vremea aceea foarte mult de un accident de mitra, de care un alopat nu o putuse vindeca, vreme de l8 luni de zile. O data cu mine, a nceput si ea sa faca, de trei ori pe zi, bai de sezut cu frictiuni, de cte o jumatate de ceas si adopta si ea ntructva felul meu de viata. Consecinta a fost, ca deja a doua zi avu scaun bun caci suferea foarte mult de constipatie si putu sa doarma noaptea mai bine. Parea ca nviaza si ea. n sase saptamni, boala de pntece fu nlaturata si hem oroizii disparura aproape cu totul. Vindecata de bolile ei, nascu un fiu, care, crescut dupa perce ptele dumneavoastra, a ajuns sanatos si voinic si a lasat napoi pe alti copii de seama lui, desi se hraneste c u alimente de trei ori mai putine, dupa cum sunt ndopati ceilalti copii. De frigurile lauziei, n-a suferit femeia mea si nici tta nu i-a copt. Frigurile de nervi, de care a suferit femeia mea, acum doi ani, poate n urma obos elii si marii enervari, din cauza fiilor mei mai mari, au fost vindecate dupa o cura staruitoare de 14 z ile.

Cel de-al saselea fiu al meu, pe atunci de vreo 5 ani, s-a mbolnavit greu de scar latina si timp de trei zile a aiurat foarte mult. Ori de cte ori frigurile atingeau un grad mai nalt, i da m o baie de trunchi, de cte un sfert de ceas. De regula nsa, nainte de a se sfrsi baia, si venea n fire. n ziu din urma, cea mai grea, i-am facut cinci bai si n noaptea urmatoare doua sau trei de aceste bai de trunchi; din dimineata urmatoare, bolnavul nu mai aiura si vindecarea merse oarecum repede. La nceputul scarlatinei facusem pe copil sa asude bine, de cteva ori, n pat, printr-o baie de aburi. Dupa ctva timp, b aiatul se mbolnavi de tuse necatoare sau tuse magareasca; n timpul acesteia i-am facut zilnic doua bai d e trunchi de cte un sfert de ceas si tusea magareasca a mers bine si s-a vindecat cu totul, dupa tre i sau patru saptamni. De atunci, urmarea perceptelor din stiinta dumneavoastra de vindecare, ne-a vind ecat de mai multe ori n cazuri mai mici, asa ca am recomandat metoda dumneavoastra de vindecare, cu orice prilej. Cazurile de boli pomenite mai sus, daca ar fi fost cautate cu medici, m-ar fi co stat sute de marci si rezultatul ar fi fost ndoielnic; prin urmarea prescriptiilor dumneavoastra dupa c um sunt descrise n cartea dumneavoastra nu m-au costat bani, ci numai putina osteneala, pe care ori cine si-o da bucuros pentru ai sai.

Se ntelege de la sine, ca cine vrea sa obtina rezultate favorabile cu sistemul du mneavoastra, trebuie sa-l cunoasca bine, sa fie patruns de nvataturile dumneavoastra. Metoda dumneavoastra de vindecare foarte simpla si dieta corespunzatoare te nsana toseste nu numai trupeste ci si moralmente. Puteti face uz prin publicitate de cele de mai sus, daca e n interesul metodei du mneavoastra de vindecare, care ntrece tot ce-a existat pna acum. Elberfeld. Cu deosebita stima, B. H.

Nr. 96. Piatra. Stimate domnule Kuhne! Cu prezenta, mi easca. Poate ca pe dumneavoastra nu banuiam ca si parte a corpului permit a va face cunoscut un simptom ce s-a ivit n starea mea trup n-o sa va mire, pe mine nsa m-a uimit foarte mult, fiindca nici aceasta meu e ntr-un asa grad ncarcata cu materii straine.

Dupa cteva grele secretiuni prin urina si n urma unor dureri momentane foarte vii n soldul stng, n doua dimineti consecutive, mi-a iesit la ud, n aceleasi zile, dupa amiaza, o pia tra mica (mai bine zis o sfarmatura) si mai multe zile de-a rndul o masa turbure de culoarea pietrei de mai sus si din cnd n cnd iarasi cte o sfarmatura mica, tare, dar fara dureri. Bucuria mea a fost mare, caci aceasta ntmplare mi da o noua ncredintare de efectul minunat al curei dumneavoastra si cred ca prin a sta se confirma lamuririle ce ati dat n manualul dumneavoastra cu privire la dizolvarea pietrei din rinichi, cu care se nlatura multe forme grele de boala. Daca am crezut de cuviinta sa va fac comunicarea de mai sus, e ca izvoraste din recunostinta ce va pastrez. Bredstadt. A.

Nr. 97. Slabiciune generala a corpului Boala de ochi Boala de pntece. Stimate domnule Kuhne O suparatoare boala de pntece, si nervozitatea, de care s-a mbolnavit femeia mea, acum vreo 14 ani, nu voiau sa se vindece, cu tot tratamentul diferitilor doctori. n cursul anului, starea ei se nrautati nca asa de mult, ca se ivi o slabiciune gene rala a corpului, asa ca ea nu mai putea savrsi cea mai usoara munca de casa. n acelasi timp, i se slabi ra si ochii, asa ca aproape nu mai putea citi. De la 17 Martie 1884, femeia mea ntrebuinteaza baile s i urmeaza sfaturile d-lui Louis Kuhne, si astazi sunt n stare de a declara, ca bolile de mai sus ale femeii mele sunt vindecate si de a recomanda calduros tuturor bolnavilor aceasta cura. Lipsca. Devotat, G. F.

Nr. 98. Grea boala de nervi. Prea stimate domnule Kuhne! Nu pot sa va multumesc ndestul prin aceste rnduri, pentru aceea ce ati facut pentr u viata mea, pentru sanatatea mea. Fara dumneavoastra, n-as mai fi astazi n stare sa corespond ez cu dumneavoastra. Ca am fost mngiata de cei dinti doctori cu obisnuitele lor vorbe si ca am fost lasa ta prada bolii mele, stiu nenumarati martori. Ca numai dumneavoastra mi-ati daruit viata, ce-mi parea deja pierduta, o spun sus si tare! Fie ca descoperirea dumneavoastra asa de simpla si totusi asa de mare, sa devie bunul obstesc spre fericirea tuturor. Aceasta o doreste si o spera, Viena. ndatorata dumneavoastra, Emma P.

Nr. 99. ngreunarea mistuirii Insomnie Prea stimate domnule Kuhne!

Cu cea mai mare bucurie, va pot face cunoscut, ca starea mea s-a mbunatatit foart e mult, de cnd ntrebuintez baile de trunchi si de sezut cu frictiuni, mpreuna cu baile de aburi. ngreunarea mistuirii, de care sufeream de ani de zile, am nlaturat-o. Ma simt mai cu putere si mai bine dispusa. Pe lnga asta, trebuie sa mai adaug, ca dorm foarte bine, aceea ce na inte vreme nu puteam. Va sunt foarte recunoscatoare si semnez: Lipsca. Cu toata stima Amalia F.

Nr. 100. Constipatie obisnuita Hemoroizi Dureri de stomac. Stimate domnule Kuhne! Dupa cum v-am spus deja, prin cartea mea postala de alaltaieri, sunt cu desavrsir e multamita de rezultatul dobndit prin cura dumneavoastra fara medicamente si ma bucur a va putea spune, ca constipatia obisnuita, mpotriva careia am ntrebuintat, vreo 40 ani, toate mijloace le posibile, s-a ndreptat att de bine, prin prescriptiile ce mi-ati dat prin scrisoare, ca o pot socoti ca fiind cu desavrsire vindecata, deoarece n fiecare zi, regulat, am scaun de 2 ori. n acelasi timp, au dat nspre bin e, zi cu zi, si hemoroizii, care s-au ivit odata cu constipatia, catre nceputul lui 1850. Durerile de stomac (umflatura ficatului) s-au muiat cu totul si chiar o apasare puternica de partea dreapta a stomacului nu mai mi cauzeaza dureri, pe cnd acum vreo trei luni, cea ma i mica apasare mi cauza dureri violente. ntr-un cuvnt, simt ca efectul noii dumneavoastra metode de v indecare se simte zi cu zi, caci toate bolile, care ma urmaresc de 40 de ani si care nu le-am putut nl atura nici prin tratament homeopatic, dau ndarat. Traiesc potrivit prescrierilor dumneavoastra, urmez cu se riozitate dieta neexcitanta si fac n fiecare zi dimineata o baie de trunchi cu frictiuni. Va salut cu stima! Aibling Capitan F. C.

Nr. 101. Raguseala Insomnie Boala de nervi Durere de masele Dureri de cap Prea stimate domnule Kuhne! Deoarece cunosc metoda dumneavoastra de vindecare nca din anul 1887 si m-am vinde cat cu ea de o grea boala de nervi, am avut adeseori prilejul, n anii din urma, sa co nstat efectele binefacatoare ale mijloacelor dumneavoastra de cura. ntr-una din cele din urma ierni, am fost c

hinuit de o grozava durere de masele, ce era cauzata de gaunosarea (carierea) maselelor din fund, din falca dreapta, de sus. Inflamatia fu n cele din urma asa de puternica, nct toata partea dreapta a figurii se umfla, pn a peste tmple, pricinuindu-mi o durere grozava, care mi facea somnul cu neputinta. Bai de sezut cu frictiuni, de scurta durata, pe care le faceam zilnic de mai multe ori, mi-au adus putina usurare. Cnd nsa am facut, dupa sfatul dumneavoastra, o baie de aburi la cap, mai mult de o jumatate de ceas, ur mata de o baie de sezut cu frictiuni, de o durata mai lunga, nervii ntartati se potolira numaidect si durerile ncetara putin cte putin. De atunci, ntrebuintez cu cel mai mare succes baia de aburi la cap, ori de cte ori am dureri de cap, ntepaturi n ochi, etc. . Va va interesa poate si un alt succes, ce am dobndit numai cu baia de sezut cu fr ictiuni. Racisem , cum se zice, si ragusisem cu desavrsire, asa nct chiar soapta ma obosea. Dupa ce tr ecusera vreo doua zile, ncepui n dimineata urmatoare, pe cnd eram cu totul ragusit, sa fac o baie de sezut cu frictiuni, pe la orele 8. Simtii ca-mi face foarte bine, n aceasta stare de boala si prelungii baia, pna cnd apa se ncalzi prea mult. Dupa ce schimbai de doua ori apa si dupa ce facusem nentrerupt 2 ceasuri si jumatate baie, raguseala disparuse cu totul, putin cte putin si puteam iarasi sa vorbesc si sa cnt pe toate tonurile. Acest extraordinar succes, ce nu s-ar fi putut dobndi prin nici un alt mijloc, m-a uimi t foarte mult si a marit recunostinta mea catre dumneavoastra si binecuvntata dumneavoastra metoda de vind ecare. Deoarece cunoasterea unor astfel de succese poate fi multora de folos, va mputern icesc sa faceti uz de aceasta scrisoare, cum bun va va place. Cu toata stima, Lipsca. Karl L.

Nr. 102. Dureri de nervi. Exprim d-lui Louis Kuhne adnca mea multamire, pentru ajutorul e; ea m-a scapat de niste pra starii mele Recomand, deci, Kuhne, Lipsca, 24. ce am aflat, prin ntrebuintarea metodei sale naturale de vindecar dureri de nervi violente si a avut o influenta binefacatoare asu generale. calduros tuturor bolnavilor stabilimentul de cura al d-lui Louis Flossplatz

Lipsca. E. F., pictor.

Nr. 103. Boala de ochi. Prea stimate domnule Kuhne! Recunostinta ma obliga a va descrie pe scurt mersul grelei boli de ochi a fiului meu de 12 ani. Dupa ce am primit scrisoarea dumneavoastra, n urma ntrebarii ce va facusem tot pri n scrisoare, am nceput numaidect sa ndeplinesc prescrierile dumneavoastra. Cine poate descrie mirar ea mea? Dupa o cura de trei saptamni, baiatul era aproape pe deplin restabilit, dupa alte 8 zile cu t otul sanatos si pna astazi nu s-a mai ivit nimic la ochi. Copilul e pe deplin sanatos. Aceea ce n-au putut face doctorii n 3 ani, ati facut dumneavoastra, stimate domnule Kuhne, prin metoda dumneavoastra de vindeca re, n 4 saptamni, pentru care va multumesc din inima. Trebuie sa mai adaug ca am scris aceasta, fa ra sa fiu ndemnat de cineva si puteti face uz de aceasta scrisoare, oricnd si oriunde, cum va va place . Cu stima, Rhemscheid-Hasten. G.F.

Nr. 104. Stricturi Strmtarea canalului udului. Stimate domn! Cu bucurie apuc condeiul, pentru a va face cunoscut, ca metoda dumneavoastra de vindecare, pe care am urmat-o cu seriozitate de la 23 August pna la 1 Octombrie, dupa prescr iptiile ce mi-ati dat prin

scrisoare, m-a facut sanatos. La nceputul saptamnii a doua de cura, dupa ce se ivise o inflamatie, se trase stri ctura si astazi udul iese usor, tsneste departe si cu putere, asa ca nici nu-mi aduc aminte sa fi iesi t la ud asa de usor, chiar nainte vreme, pe cnd eram sanatos. Primiti de aceea, stimate domn, adnca mea multamire! Dumnezeu sa va binecuvnteze p e dumneavoastra si minunata dumneavoastra metoda; fie ca ea se raspndeasca ct mai cu rnd cu att mai bine n lumea ntreaga! Zilele viitoare va voi descrie starea femeii mele, care deja de 5 ani e tare de ureche si va rog sa binevoiti a-mi transmite si pentru aceasta sfaturile dumneavoastra. Mai trziu spe r sa va vizitez odata n persoana. Cu stima, Altsohl n Ungaria. I.H. junior, fabricant

---------