Cultura cartofului Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor, in furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. In alimentatia oamenilor cartoful se foloseste in stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate.Datorita gustului placut, a digerabilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din cartofi satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei. In furajarea animalelor cartoful este valoros pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte specii de animale. Sunt folosite mai ales tuberculii raniti la recoltare sau cei cu dimensiuni mici, reziduurile ramase de la industrializarea cartofului. Cartoful este o planta erbacee din familia solanaceelor, care valorifica solurile usoare, nisipo-lutoase din zonele mai umede si racoroase acolo unde cerealele nu reusesc in cultura. Avand numeroase soiuri cu perioada de vegetatie diferita, recoltandu-se de la sfarsitul lunii mai pna in octombrie, cartoful favorizeaza esalonarea lucrarilor agricole, fiind folosit ca planta premergatoare a graului de toamna. Cartoful contine: amidon, saruri minerale diverse (pe baza de calciu, magneziu, fosfor, fier, mangan, cupru, potasiu), protide, lipide, vitaminele din grupul B (B1, B2, B6), vitaminele A si C, acid folic, acid citric, acid malic.Pentru a obtine productii mari de cartof si de calitate buna, cu posibilitati de mecanizare si irigare, asigurarea transportului fara vatamarea tuberculilor prezinta o deosebita importanta pentru cultivator. Plante bune premergatoare pentru cultura cartofului sunt: gramineele si leguminoasele perene furajere si leguminoasele anuale. a Lucrarile solului au menirea de a asigura un substrat cat mai afanat cu un regim aero-hidric corespunzator, prin acumularea apei si elementelor nutritive in sol si distrugerea buruenilor. Solul se mobilizeaza la adancimea de 28-30 cm pe majoritatea tipurilor de sol, dovedindu-se superioara aratura cu subsolaj suplimentar de 10-15 cm, facand posibila o buna dezvoltare a plantei, mai ales a tuberculilor in cuib. Aratura se efectueaza imediat dupa recoltarea plantei premergatoare, administrarea ingrasamintelor organice si celor chimice cu fosfat si potasiu, tocarea eventualelor resturi vegetale.Pana la venirea iernii aratura se mentine curate de burueni, nivelata, fara crusta, permitand oplantatul mai devreme in primavara.Materialul de plantat trebuie sa fie sanatos iar marimea tuberculilor sa fie de 40-70 g.Pentru a obtine sporuri de productie si o timpurietate mai mare tuberculii de cartofi se pun inainte de plantare la preincoltit.Incoltirea tuberculilor incepe cu 30-40 de zile inainte de plantare (sfarsitul lunii ianuarie in sud si vest). Asigurarea pornirii coltilor in vegetatie se face prin asezarea tuberculilor in strat de circa 40 cm in camera incalzite la 16-18 grade Celsius pana apar coltii in masa, fara ca acestia sa depaseasca 1-2 mm.Incoltirea propriu zisa se realizeaza folosindu- se solaria sau alte spatii care beneficiaza de lumina naturala sau artificiala, cu posibilitati de aerisire in care se pot mentine temperature de 12-15 grade Celsius sau chiar 18 grade Celsius in cazul urgentarii cresterii coltilor.Daca plantatul nu este posibil temperatura se coboara la 12 grade Celsius pana la plantare.Pentru a obtine o incoltire uniforma se schimba pozitia laditelor in stive din 7 in 7 zile. La plantarea tuberculilor neancoltiti epoca optima de plantare este determinata de zvantarea solului pana la adancimea de plantare, plus inca 3-4 cm, astfel incat sa se poata efectua lucrarile de pregatire a solului fara tasari puternice. Tuberculi neincoltiti nu sunt afectati in sol de eventualele scaderi ale temperaturii, nu pornesc in vegetatie pana cand nu se realizeaza temperature specifica de 6-7 grade Celsius. Calendaristic cartoful extratimpuriu si timpuriu se planteaza intre 5-15 martie in Zona nisipurilor din Oltenia si intre 5-25 martie in restul zonelor de cultura.