Auxiliar

VREAU SĂ ȘTIU
Marilena Pavelescu
Raluca Moroșanu
7
CLASA
Limba și literatura
română
Teste și fișe de lucru
Limba și literatura română.
Teste și fișe de lucru. Clasa a VII‑a
Marilena Pavelescu
Raluca Moroșanu
Copyright © 2021 Grup Media Litera

Toate drepturile rezervate
Editura Litera
tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19
e‑mail: contact@litera.ro
www.litera.ro
Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Emanuel Alboiu
Corector: Carmen Bîtlan
Copertă: Vladimir Zmeev, Vlad Panfilov
Tehnoredactare și prepress: Olimpia Bolozan
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

PAVELESCU, MARILENA
Limba și literatura română: clasa 7:
teste și fișe de lucru/Marilena Pavelescu,
Raluca Moroșanu. – București: Litera, 2021
ISBN 978-606-33-7981-9
I. Moroșanu, Raluca
811.135.1
821.135.1.09
CUPRINS
PREFAȚĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
TESTĂRI INIȚIALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
MONITORIZAREA PROPRIEI LECTURI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Fișa de lectură. Jurnalul de lectură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
VOCABULAR. STIL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
TRACUL COMUNICATIV. ORGANIZAREA UNUI TEXT ÎN FUNCȚIE DE SITUAȚIA
DE COMUNICARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Derivarea – mijloc intern de îmbogățire a vocabularului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Compunerea ‒ mijloc intern de îmbogățire a vocabularului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Derivarea. Compunerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
UNITĂȚILE FRAZEOLOGICE. DESCRIEREA UNEI EMOȚII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Utilizarea corectă a accentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
TEXTUL EPIC. PERSONAJUL. MIJLOACE DE CARACTERIZARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Atitudini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
DIALOGUL ÎN TEXTUL NONLITERAR. INTERVIUL. TERMENI ȘTIINȚIFICI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
VERBUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Tipuri de verbe: predicativ, copulativ, auxiliar (reactualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Tipare de structurare a ideilor. Definiția . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Locuțiuni verbale/Îmbinări libere de cuvinte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
UTILIZAREA SINTACTICĂ A VERBELOR LA MODURI PERSONALE. PREDICATUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
UTILIZĂRI SINTACTICE ALE FORMELOR VERBALE NONPERSONALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
POSIBILITĂȚI COMBINATORII ALE VERBELOR. VERBUL CA CENTRU DE GRUP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Subiectul și numele predicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Acordul predicatului cu subiectul. Acordul numelui predicativ cu subiectul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
COMPLEMENTELE. REACTUALIZARE. NORME DE PUNCTUAȚIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Complementul direct . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Complementul indirect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Complementul prepozițional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
CIRCUMSTANȚIALELE. REACTUALIZARE. NORME DE PUNCTUAȚIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Circumstanțialul de cauză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Circumstanțialul de scop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
INSTANȚELE NARATIVE. MIJLOACE DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Variații regionale. Limbajul popular. Limba vorbită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
FRAZA. COORDONAREA PRIN JUXTAPUNERE ȘI PRIN JONCȚIUNE.
CONJUNCȚIILE COORDONATOARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Secvența argumentativă. Norme de punctuație (virgula, punctul și virgula) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
SECVENȚELE DIALOGATE. TEXTUL ARGUMENTATIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Dialogul în textul epic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
DIALOGUL ÎN TEXTUL NONLITERAR. INTERVIUL. TEXTUL ARGUMENTATIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
STRATEGII DE COMPREHENSIUNE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Originalitate. Metafora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip liric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Eufonia. Repetiția . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
ELEMENTE DE MITOLOGIE ROMÂNEASCĂ. TIPARE DE STRUCTURARE A IDEILOR.
ANALOGIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
3
INTERPRETAREA LIMBAJULUI FIGURAT. REPETIȚIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
TEXTUL EPIC. NARATIVUL LITERAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
TEXTUL DRAMATIC ȘI ARTA SPECTACOLULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
SUBSTANTIVUL. REACTUALIZARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Strategii de comprehensiune. Valori expresive ale substantivelor derivate și colective . . . . . . . . . . 158
ATRIBUTUL. MODALITĂȚI DE EXPRIMARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Proprietatea termenilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
ADJECTIVUL PARTICIPIAL. TOPICA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164
STRATEGII DE COMPREHENSIUNE. REFLECȚII ASUPRA LIMBAJULUI
ȘI A STRUCTURII TEXTELOR EPICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
Momentele subiectului. Secvențe textuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
COMENTAREA UNEI EMOȚII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
PRONUMELE PERSONAL, DE POLITEȚE ȘI REFLEXIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
Reactualizare textul argumentativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
PRONUMELE ȘI ADJECTIVELE PRONOMINALE POSESIVE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV. NEGAȚIA ÎN PROPOZIȚIE. . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
Textul epic. Narațiunea la persoana I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199
Organizarea unui mesaj/text în funcție de situația de comunicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199
Atitudini și relații. Modificarea conturului intonațional pentru a transmite emoții . . . . . . . . . . . . . . . . 201
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
ADJECTIVUL PRONOMINAL DE ÎNTĂRIRE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
Posibilități combinatorii ale pronumelor și adjectivelor pronominale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL. RECAPITULARE CLASA A VII‑A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
LUCRĂRI SEMESTRIALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216
ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232
Anexa 1. Dialogul oral și dialogul în literatură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232
Anexa 2. Textul epic. Instanțele narative. Lectura unei scheme. Prezentarea textului.
Opera epică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235
Anexa 3. Structuri textuale. Comparația. Clasificarea. Analogia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239
Anexa 4. Opera lirică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
Anexa 5. Limbajul figurat. Repetiția și metafora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
Anexa 6. Opera dramatică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
Anexa 7. Calități ale stilului. Eufonia. Evitarea cacofoniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249
Anexa 8. Prezentarea/Descrierea unei emoții . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250
Anexa 9. Prezentarea textului. Elemente grafice specifice unor tipuri de texte . . . . . . . . . . . . . . . . . 252
Anexa 10. Redactarea unui referat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253
4
PREFAȚĂ
A te face înțeles și a‑l înțelege pe celălalt nu este întotdeauna ușor, chiar și atunci când mesajele sunt trans‑
mise și auzite/citite prin intermediul aceleiași limbi. Abilitatea de a comunica clar, expresiv și convingător presu‑
pune efort susținut și timp. Ea se formează cu sprijinul profesorului și prin străduință proprie, exersând permanent
strategii de lectură, de redactare, de selectare și de combinare a cuvintelor preluate din tezaurul limbii române.
Prin auxiliarul de față, ne alăturăm profesorului de la clasă și manualului, pentru a vă facilita nu doar reușita la
primul vostru examen important (Evaluarea Națională, la sfârșitul clasei a VIII‑a), ci și, sau mai ales, reușita în viață,
într‑o societate din ce în ce mai competitivă.
Spre deosebire de manual, auxiliarul are în centru evaluarea, privită într‑un context în care nu mai este o sursă
de stres provocat de etichetarea/controlul și sancțiunea care o întovărășesc. Testele din auxiliar te invită să te ra‑
portezi la propriile progrese, te provoacă la autodepășire prin reflecție și autoreglare și îți dezvăluie în cât de multe
situații de viață îți este de folos ceea ce înveți la clasă.
Auxiliarul a fost conceput plecând de la următoarele convingeri:
• un alt mod de abordare a noțiunilor predate la clasă sau prezentate în manual oferă o altă perspectivă,
contribuind astfel la o mai bună asimilare a lor;
• învățarea modului cum funcționează limba stă la baza dezvoltării gândirii și a reușitei voastre, așadar
exercițiile de gramatică au o justificare solidă;
• comunicarea înseamnă utilizarea eficientă a tuturor domeniilor: gramatică, redactare de text, înțelegere
de text literar și nonliterar;
• nu este neapărat necesar să fii încruntat când înveți; multe sarcini pot fi distractive;
• dacă înțelegi bine cum funcționează limba, poți folosi mai responsabil cuvintele în diverse contexte
școlare/extrașcolare;
• reușita la examenul final se pregătește chiar din clasa a V‑a.
Auxiliarul cuprinde:
• teste formative (15‑20 de minute) cu punctaj atribuit sau cu posibilitatea de a‑i fi atribuit;
• teste sumative (50 de minute);
• teste de remediere/de dezvoltare/fișe de lucru;
• fișe cu informații teoretice pentru cunoașterea și înțelegerea unor concepte noi care stau la baza
înțelegerii și producerii de texte/mesaje diverse.
Prin organizarea pe trei niveluri: Inițiere, Dezvoltare și Excelență, vă oferim șansa de a descoperi, de la un
exercițiu la altul, cum deveniți mai buni/mai eficienți în arta comunicării.
Testele, prin sarcinile propuse, nu verifică exclusiv un concept nou, chiar dacă se insistă asupra lui, ci solicită
actualizarea și, implicit, fixarea altor noțiuni corelate cu el, ajutându‑vă să observați cum înțelegerea și cunoaște‑
rea înseamnă, de fapt, legături între cunoștințe/concepte diverse din cadrul aceleiași sau a mai multor discipline.
În realizarea testelor și a fișelor de lucru am utilizat întrebări după modelul celor de la Evaluarea Națională
(clasa a VI‑a sau a VIII‑a), precum și al celor folosite în cadrul evaluărilor PISA. Indiferent de forma pe care o îm‑
bracă materialul (test, fișă de lucru), am acordat un spațiu generos problemelor de scriere și de exprimare co‑
rectă. Modul de aranjare și de prezentare a materialelor ține cont de faptul că există mai multe manuale aprobate,
deci are un caracter flexibil, permițând să devină cu adevărat „un auxiliar” pentru oricare dintre manualele utili‑
zate la clasă.
Auxiliarul vă invită să abordați învățarea limbii, a noțiunilor de literatură și de comunicare ca pe o aventură
a cunoașterii, o călătorie la capătul căreia veți deveni mai îmbogățiți și mai pregătiți pentru viață.
5
TESTĂRI
INIȚIALE
TESTARE INIȚIALĂ 1
Citește textele cu atenție pentru a rezolva cerințele.
A. „Voind să uit, pe‑o seară dulce lăsasem să m‑adoarmă crinii…

Și se făcea că fără voie trăiam acum o viață nouă:
Eram și eu un crin ca dânșii, și‑n dezmierdările luminii
Îmi întindeam voios potirul să prind o lacrimă de rouă.
Visând, trăiam cu ei acuma, și‑atât de alb eram subt lună,

Încât abia scriam o umbră, când m‑alinta șăgalnic vântul,
Dar tihnă se făcuse‑n mine și caldă inimă și bună,
Că reveneam sub altă formă, să‑mpodobesc și eu pământul. […]”
(Metamorfoză, de Dimitrie Anghel)
B. „Amaryllis sau crinul de cameră este o plantă tropicală de ghiveci, cu bulb, care se îngrijește
ușor. Planta provine din Africa de Sud și este foarte apreciată pentru florile ei mari, în culori ce
variază de la alb la roșu intens.
Atunci când ne întâlnim cu un crin de cameră, din ghiveci ne atrage privirea o tijă cu boboc
sau cu floare, adeseori fără frunze. Uneori ne oferă un moment mai spectaculos deoarece se vede
doar mugurul cărnos al florii care iese din pământ. Crinul de cameră este o plantă de interior,
însă poate fi plantată și în grădină sau ținută în ghivece, afară. Unii grădinari o plantează în gră‑
dini chiar pe timpul verii, după care o readuc în casă, în ghiveci.”
(Wikipedia.org)
Dicționar
potir ‒ s. n. 1. Cupă de metal (prețios) cu gura largă (și cu marginile răsfrânte); p. ext. conținutul
acestei cupe. ♦ Spec. Vas liturgic din metal în forma unui pahar sau a unei cupe cu picior, în care
se păstrează cuminecătura. 2. P. anal. Floare cu petalele unite în formă de potir.
metamorfoza ‒ vb. 1. Refl. (Despre unele animale inferioare) A se dezvolta prin metamorfoză.
2. Refl. și tranz. A căpăta sau a face să capete altă figură, altă înfățișare; fig. a(‑și) schimba
caracterul, firea, comportarea. ♦ (Mitol.) A (se) preface în plantă, în animal sau într‑un lucru
neînsuflețit.
6
Inițiere
1 Transcrie, din articolul de dicționar, sensul pe care îl are, în textul A, cuvântul po‑
lisemantic potir. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Rescrie din textul A un substantiv care se constituie în indice temporal și unul care
indică spațiul. 8p
indice temporal → …………………………………….
spațiul → ………………………………………………………
3 Bifează în caseta corespunzătoare pentru a arăta cărui text îi este potrivit fiecare
enunț din tabelul de mai jos. 8p
Enunțul Textul A Textul B Ambele texte Niciun text

Folosește cuvinte cu sens figurat.
Are la bază secvența descriptivă.
Este un text explicativ. Te ajută să
întocmești un referat la biologie.
Este redactat în versuri.
4 Numește măsura primelor două versuri și rima pentru prima strofă.

măsura → ………………………………………..
8p
rima → ……………………………………….
Dezvoltare
5 Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul con‑
ținutului, între fragmentul din Metamorfoză, de Dimitrie Anghel, și fragmentul ex‑
tras de pe Wikipedia. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
7
6 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Folosirea verbului se făcea
are rolul: 6p
a. de a anunța venirea nopții;
b. de a crea senzația de imposibil;
c. de a descrie grădina cu crini;
d. de a pregăti atmosfera specifică visului.
7 Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

În strofa întâi, verbul a fi are valoare:
8p
a. copulativă; b. auxiliară; c. predicativă.

Alcătuiește un enunț interogativ în care să aibă altă valoare.
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
8 Enunțurile următoare reprezintă comentariul făcut după lectura poeziei de către

un elev. Rescrie‑le, corectând greșelile de orice natură. 8p
Nu m‑aș fii gândit să întâlnesc într‑o poiezie o transformare ca din poveste. Des‑
pre crini știam câte ceva deoarece și mama are trei ghiveciuri cu trei plante, fiecare
cu o floare roză.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Precizează cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în textul A: să m‑adoarmă

crinii; o viață; un crin; pământul. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
8
Imaginează‑ți că tocmai ți s‑a îndeplinit visul de a te metamorfoza în orice dorești.
Scrie o notă de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să‑ți prezinți procesul
metamorfozei și modul în care ți s‑a îndeplinit, incluzând o secvență narativă și
una descriptivă. Data redactării jurnalului este 10 mai 2021. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

Conținut – 12 p;
(încadrarea la temă; secvența narativă, secvența descriptivă )
Redactare – 8 p (marcarea corectă a paragrafelor – 1 p; coerența textului – 1 p;
proprietatea termenilor folosiți – 1 p; corectitudine gramaticală – 1 p; claritatea
exprimării ideilor – 1 p; respectarea normelor de ortografie – 1 p; respectarea
normelor de punctuație – 1 p; lizibilitate – 1 p).
Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.
9
TESTARE INIȚIALĂ 2
A. „O lacrimă,
Desprinsă dintre genele unei plăpânde amintiri
Ce sta ascunsă‑n fundul unui suflet,
Căzu
Pe albul unei fragede petale…
O rază dete peste ea

Și‑i zise:
«Simt din căldura ta că nu ești bob de rouă…
De unde vii și cine ești?»
În vreme ce se destrăma în pulbere de soare,

Răspunse lacrima:
«Eu sunt
Ca picurii izvoarelor fierbinți.
Vin totdeauna din adâncuri mari!».”
(Lacrima și raza, de Lucian Blaga)
B. „Lacrima este o secreție lichidă a glandelor lacrimale, care se găsesc în colțul extern al ochiului
și își evacuează secrețiile prin două canale. Unul se deschide în interiorul ochiului, iar celălalt
în fosele nazale. Lacrimile au rolul de a curăța, umezi și dezinfecta globul ocular. În ele (ca și în
salivă) se găsește o substanță numită lizom, care omoară agenții patogeni.”
(Wikipedia.org)
Dicționar
agent – 1. S. m. și f. Reprezentant (oficial) al unei instituții, al unei organizații, al unui stat etc.,
care îndeplinește anumite însărcinări. Agent diplomatic. Agent de transmisiuni. Agent provo‑
cator. Agent secret. 2. S. m. Factor activ care provoacă diferite fenomene fizice, chimice etc.
Agenți atmosferici. ♦ Agenți geografici = factori fizici sau biologici care, prin acțiunea lor, produc
transformări continue în învelișul geografic. Agent corosiv v. corosiv. 3. S. m. (Biol.; în sintag‑
ma) Agent patogen = microorganism capabil să pătrundă și să se înmulțească într‑un organism
animal sau vegetal, provocând manifestări patologice. 4. S. m. (Lingv.; în sintagma) Nume de
agent = substantiv sau adjectiv care indică pe autorul acțiunii unui verb.
10
Inițiere
1 Transcrie din articolul de dicționar sensul pe care îl are în textul B cuvântul poli‑
semantic agent. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Rescrie din textul A un substantiv care se constituie în indice temporal și unul care
indică spațiul. 8p
indice temporal → …………………………………….
spațiul → ………………………………………………………
3 Bifează în caseta corespunzătoare pentru a indica la care dintre texte face refe‑
rire fiecare enunț din tabelul de mai jos. 8p
Enunțul Textul A Textul B Ambele texte Niciun text

Folosește multe cuvinte cu sens
figurat.
Are la bază secvența descriptivă.
Este un text explicativ. Te ajută să
întocmești un referat la biologie/
geografie.
Este redactat în versuri.
4 Numește măsura versului Și‑i zise și precizează numărul versurilor din ultima
strofă a poeziei. 8p
măsura → ………………………………………………………………
numărul versurilor → ……………………………………….
Dezvoltare
5 Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conți‑
nutului, între fragmentul din Lacrima și raza, de Lucian Blaga, și fragmentul extras
de pe Wikipedia. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
11
6 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Folosirea verbului răspunse
din secvența răspunse lacrima are rolul: 6p
a. de a personifica lacrima;
b. de a descrie lacrima;
c. de a prezenta emoția lacrimii;
d. de a explica originea lacrimii.
7 Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 8p

În strofa întâi, verbul a fi din secvența că nu ești bob de rouă are valoare:
a. copulativă; b. auxiliară; c. predicativă.
Alcătuiește un enunț interogativ în care să aibă altă valoare.

_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
8 Enunțurile următoare reprezintă comentariul făcut după lectura poeziei de către

un elev. Rescrie‑le, corectând greșelile de orice natură. 8p
Am răsfoit paginile cărțiii de biologie și am văzut că anul acesta îmi voi însuși
multe cunoștiințe despre corpul meu: secreți, glande ‒ parcă acum se merită
să mai învăț.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Precizează cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în textul A: o lacrimă

desprinsă, dete peste ea, bob, pulbere de soare. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
12
Imaginează‑ți că ai trecut printr‑o experiență deosebită care te‑a făcut să plângi,
fie de bucurie, fie de tristețe. Scrie o notă de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte,
în care să prezinți experiența încercată și emoția resimțită. Vei include o secvență
narativă și una descriptivă. Data redactării jurnalului este 10 mai 2021. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
13
MONITORIZAREA
PROPRIEI LECTURI
TESTUL 1
Citește fragmentele de mai jos și rezolvă cerințele dovedind că ai înțeles rolul pe care îl au
cărțile în evoluția societății, în viața oamenilor.
A. „[…] Mi‑am amintit de curând, cu totul întâmplător, ce extraordinară impresie mi‑a făcut
o carte pe care am citit‑o în adolescență. Nu aveam decât 13 sau 14 ani, când mi‑a căzut în mână
o colecție de biografii intitulată Viețile unor bărbați iluștri, de Cornelius Nepos, în vechea Biblio‑
tecă pentru toți de la Editura Minerva. Despre traducător nu mai am nici cea mai mică idee. Era
vorba, după toate probabilitățile, de o ediție prescurtată a singurului volum păstrat din opera lui
Nepos (vechea BPT nu avea mai mult de o sută de pagini în format A6), la fel cu ediția din Viețile
paralele, de Plutarh, pe care am descoperit‑o nu mult mai târziu, căutând eu biografiile celebre
ale Antichității, pentru care aceea a lui Nepos îmi trezise, s‑ar zice, gustul. […] Biografiile celor
vechi mi‑au trezit multe satisfacții. Și cred că nu exagerez dacă spun că ea m‑a învățat să citesc
literatură. La vârsta cu pricina se trezea, fără s‑o știu, și anume vocația de critic literar. Biografiile
lui Nepos și Plutarh mi‑au oferit esențialul pentru orice lectură critică: am înțeles că un text ima‑
ginar lasă spații mari pentru interpretări diferite. […]”
(Cum am învățat să citesc literatura, de Nicolae Manolescu,
în România literară nr. 21 din 30 mai 2001)
B. „[…] Am părăsit cam de multe pagini biblioteca strămătușii mele. O părăsisem și în realitate,
acum aproape cincizeci de ani, constatând că i‑am citit toate cărțile. Aveam nevoie de un spațiu
vital mai mare. Așa am ajuns la Biblioteca publică din Râmnicu Vâlcea, care era adăpostită în clă‑
direa impunătoare a fostului tribunal. Deasupra frontonului central, zeița legată la ochi a justiției
primise în mâna dreaptă făclia culturii. Mă interesa mai puțin în acel moment să rețin metamor‑
fozele femeii de piatră și nici treptele de piatră nu‑mi rețineau atenția. Descoperisem o comoară:
numărul cărților menționate în fișierul pentru public întrecea toate așteptările. Așa ceva nu mai
văzusem. Am fost cuprins de o așa euforie, încât m‑am hotărât pe loc să le citesc pe toate. […]”
(Cititul și scrisul, de Nicolae Manolescu)
Dicționar
fronton ‒ s. n. Element arhitectonic situat deasupra intrării unei clădiri sau între cele două pante
ale acoperișului.
euforie ‒ s. f. Stare care se manifestă printr‑o senzație de bună dispoziție exagerată, de op‑
timism nemotivat și care apare în unele boli nervoase sau este provocată de unele substanțe
narcotice; p. ext. beatitudine.
biografie ‒ s. f. Expunere (scrisă și comentată) a vieții unei persoane.
14
Inițiere
1 Transcrie doi termeni din câmpul lexical al cărții, câte unul din fiecare text. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Menționează două detalii descrise în textul B, care nu prezentau interes pentru

narator când a descoperit Biblioteca publică din Râmnicu Vâlcea. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Formulează câte un enunț pentru a numi colecția și editura în care a apărut cartea
despre care se vorbește în fragmentul citat. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Indică, din textul A, titlul cărții care l‑a impresionat pe narator în adolescență.
Amintește-ți prima carte pe care ai citit-o. Scrie într-un enunț titlul și ce te-a im‑
presionat la ea. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Înlocuiește cuvintele întâmplător, iluștri din primele cinci rânduri ale textului A
cu cele mai potrivite sinonime. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
6 Nicolae Manolescu (scriitor, critic literar și cititor neobosit) mărturisește că lec‑

tura unei cărți îi trezește euforie. Indică o activitate care îți provoacă și ție euforie
sau despre care știi că le trezește altor oameni această stare. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
15
7 Numește titlul unei cărți despre care ai putea afirma că te‑a impresionat. Moti‑
vează alegerea printr‑un enunț de 20 de cuvinte. 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
8 Crezi că lectura unei cărți cu titlul Viețile unor bărbați iluștri ar putea avea influ‑
ență asupra devenirii unor adolescenți? Motivează‑ți răspunsul, în 50‑60 de cu‑
vinte, valorificând textul A. 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 De Ziua Națională a Lecturii, te‑ai hotărât să cumperi trei cărți pe care să le faci
cadou celor mai dragi persoane. Intri în librărie și găsești următoarele lucrări:
a. 10 moduri de a îngriji o orhidee;
b. Trei într‑o barcă, de Jerome K. Jerome;
c. Poeme în garanție, de Mircea Cărtărescu;
d. Enciclopedia zmeilor, de Mircea Cărtărescu;
e. Maitreyi, de Mircea Eliade;
f. Pantalonii călători, de Ann Brashares;
g. Copilul 44, de Tom Rob Smith.
Scrie, în dreptul destinatarilor, litera corespunzătoare cărții pe care i‑o oferi.

Motivează alegerea într‑un paragraf de 20 de cuvinte. 18 p
Pentrutale
Mamei mama ta → ………
Surorii
Pentrutale maitamici
sora mai mică → ………
Unui prieten/
Pentru uneibună
cea mai prietene....
prietenă a ta → ………
16
Motivarea alegerii pentru mama/tata.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Motivarea alegerii pentru sora mai mică/fratele mai mic.

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Motivarea alegerii pentru cea mai bună prietenă/cel mai bun prieten.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Se acordă 10 p pentru redactarea întregii lucrări (marcarea corectă a paragra‑

felor – 1 p; coerența textului – 1 p; proprietatea termenilor folosiți – 1 p; corecti‑
tudine gramaticală – 2 p; claritatea exprimării ideilor – 1 p; respectarea normelor
de ortografie – 2 p; respectarea normelor de punctuație – 1 p; lizibilitate – 1 p).
Timp de realizare: 30‑40 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.
FIȘA DE LECTURĂ. JURNALUL DE LECTURĂ
TESTUL 2
Inițiere
1 Poate că ești fan al unui fotbalist, al unui cântăreț sau al unui actor. Cu siguranță că
ai dori să știi mai multe despre viața lui. Între un articol de ziar/revistă și o carte
scrisă despre el, ce ai alege? Motivează‑ți părerea într‑un enunț scurt. 14 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Citește lista de cărți de mai jos, scurta prezentare a fiecăreia și apoi completează
tabelul cu informațiile potrivite pentru două cărți care îți trezesc interesul și pe
care le‑ai propune pentru lectura suplimentară. 30 p
a. Ceasurile, de Agatha Christie, Editura Litera, 400 de pagini

„Seila Webb, o dactilografă liber‑profesionistă, sosește pe Wilbraham Crescent
pentru a‑și lua în primire noua slujbă. Ceea ce găsește însă este un cadavru bine
17
îmbrăcat, înconjurat de cinci ceasuri, fiecare indicând o altă oră. Dar până la sosi‑
rea polițiștilor, patru dintre ceasuri au dispărut – și, din nefericire, stăpâna casei,
doamna Pebmarsh, care este oarbă, nu a văzut nimic.”
b. Povestea unui orfan, de Pam Jenoff, Editura Litera, 336 de pagini

„Această carte are ca temă două subiecte care sunt slăbiciunea mea – al Doilea
Război Mondial și circul. Primul oferă doar contextul istoric, pe fundalul căruia se
petrece acțiunea și aduce în atenția publicului un episod mai puțin cunoscut – tre‑
nul bebelușilor evrei smulși din brațele părinților lor și duși către lagărul morții.”
(https://momenteinviata.ro/povestea‑unui‑orfan‑de‑pam‑jenoff/)
c. Marele Portret, de Dino Buzzati, Editura Tineretului, 1969, 184 de pagini

„Opera de față aparține genului științifico‑fantastic și înfățișează o nouă ipos‑
tază a năzuinței omului modern. Endriade, savant genial, îndrăznește să înfrunte
moartea.”
d. Dosarele Cronos. Captivi în timp, de Rysa Walker, Editura Litera, 464 de pagini,
roman câștigător al marelui premiu Amazon Breakthrough Novel, 2013
„Aflând că nu mai are mult de trăit, bunica lui Kate îi încredințează nepoatei ei
de șaisprezece ani un medalion albastru straniu, care are puterea de a‑i permite
să călătorească în timp. La început sceptică, adolescenta descoperă în cele din
urmă că bunica spune adevărul și că acest dar vine de undeva din… din străfundu‑
rile ființei ei: chiar din ADN. […]”
„Personaje minunate, descrieri impecabile, o miză incredibil de puternică, ac‑
țiune, romantism și călătorii în timp. Nu am cuvinte să recomand mai călduros
această carte. E absolut uimitoare.” (The Bibliophile’s Corner)
Elementul
Recomand/
individualizator al Cartea selectată
Nu recomand pentru că...
cărții/Componenta
1. a. Titlul
b. Autorul
c. Numărul de pagini
2. a. Titlul
b. Autorul
c. Numărul de pagini
18
Dezvoltare
3 În lista dată, fiecare carte este însoțită de o recenzie/prezentare. Selectează din ea

două‑trei cuvinte‑cheie care oferă indicii despre temă. Completează tabelul. 18 p
Cuvinte‑cheie pentru temă
Titlul Tema
(din recenzie)
Excelență
4 Prima întâlnire cu o carte este foarte importantă. În funcție de titlu, ilustrații, re‑
comandări, autor, impresia pe care ne‑o lasă, vom dori sau nu s‑o citim.
a. Bifează în caseta corespunzătoare cifrei care redă importanța pe care o are
pentru tine elementul trecut în prima coloană, pe o scară de la 1 la 5, astfel:
5 – foarte mult; 4 – mult; 3 – puțin; 2 – foarte puțin; 1 – deloc. 8p
5 4 3 2 1
Titlul
Autorul
Recenzia/Prezentarea
Subiectul
Numărul de pagini
Tema
adolescență
aventură
iubire
copilărie
istorie
călătorie
mister
Ilustrațiile din interior
Ilustrațiile de pe coperți
Dicționar
recenzie – s. f. Prezentare succintă (la apariție) a unei opere literare sau științifice, cu comentarii
și aprecieri critice.
19
b. Imaginează‑ți că ești editor și vrei să‑ți sporești vânzările cu o carte de succes.
Prezintă o carte sau inventează tu una care ar putea deveni un bestseller. De‑
scrie cum ar arăta cinci dintre elementele cărora tu le‑ai acordat o mai mare
importanță la exercițiul anterior. 20 p
Componenta 1
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Componenta 2
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Componenta 3
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Componenta 4
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Componenta 5
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Punctajul se acordă astfel:

‒ prezentarea (în enunțuri) a cinci elemente componente ale unei cărți: nuanțat
(detaliat)/schematic (5 x 2 p);
5 x2p; schematic 5 x 1p;
‒ elementele prezentate corespund opțiunilor exprimate la exercițiul anterior:
în mare măsură/în mică măsură/deloc (5 x 2 p).
20
TESTUL 3
Cartea (beletristică, tehnică sau științifică) reprezintă un instrument de care avem nevoie
toată viața. Citim, în format letric sau electronic, pentru a ne informa, pentru a rezolva probleme
diferite la școală/la serviciu, pentru a ne amuza, pentru a evada în alte lumi etc.
Faptul că, de‑a lungul timpului, cărțile nu au încetat să‑i însoțească pe oameni reprezintă în
sine un argument în favoarea lecturii.
Există două tehnici importante prin care valorificăm cărțile citate, ajutând memoria să nu
piardă informațiile acumulate. Acestea sunt: fișa de lectură și jurnalul de lectură.
Inițiere
1 Știind că fișele de lectură se întocmesc în special pentru textele nonliterare, iar

jurnalul de lectură este mai adecvat operelor literare, selectează din lista dată,
pentru fiecare instrument de lucru, cel puțin cinci informații potrivite. 30 p
Informații potrivite Informații potrivite Informații potrivite pentru

pentru fișa de lectură pentru jurnalul de lectură ambele instrumente de lucru
a. titlul;
b. autorul;
c. caracterizarea personajelor;
d. prezentarea pe scurt a ideilor/a subiectului;
e. cuvinte‑cheie;
f. datele apariției (editura, anul, locul);
g. datele biografice ale autorului;
h. citate semnificative;
i. comentarii personale asupra unor idei/aspecte;
j. trăirile, emoțiile personale resimțite de‑a lungul lecturii;
k. întrebări personale asupra textului;
21
l. schema personajelor/a elementelor descrise;
m. sensul unor cuvinte necunoscute;
n. numărul paginii la care am găsit informația;
o. asocieri cu experiențe proprii;
p. rezumat;
q. parafrazarea informațiilor;
r. pagina unde poți găsi informația;
s. ideile principale;
t. definiții.
Dezvoltare
2 Imaginează‑ți că ești în vacanță într‑o zonă fără semnal la telefon. Ai parte de

o vreme ploioasă. În aceste condiții singura variantă de petrecere a timpului este
lectura. Bazându‑te pe informațiile oferite de titlu, de recenzie și menționarea au‑
torului, scrie pentru două dintre cărțile de mai jos ce te‑ar putea interesa, respec‑
tiv ce nu ar prezenta interes pentru tine. 30 p
a. Marele Portret, de Dino Buzzati, Editura Tineretului, 1969, 184 de pagini

„Opera de față aparține genului științifico‑fantastic și înfățișează o nouă ipos‑
tază a năzuinței omului modern. Endriade, savant genial, îndrăznește să înfrunte
moartea.”
M‑ar interesa această carte, deoarece .............................................................................................

........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
Nu aș dori să citesc această carte, pentru că ...............................................................................

........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
b. Jurnalul meu trăsnit, de Keri Smith, Editura Paralela 45, 192 de pagini
„Incredibil de amuzant, creativ și eliberator! Pentru copii de la 8 ani, pentru
tineri și adulți! Un bestseller absolut al celebrei ilustratoare Keri Smith (New York
Times, Amazon.com, Washington Post, People, Hallmark) vândut în milioane de
exemplare.
22
Completați acest jurnal și veți descoperi modalități nebănuite de a vă desco‑
peri, de a scăpa de lipsa de inspirație, de a comunica cu voi înșivă și cu prietenii
voștri.
DISTRUGE! MÂZGĂLEȘTE! TÂRĂȘTE! PICTEAZĂ acest JURNAL!”
M‑ar interesa această carte, deoarece .............................................................................................

........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
Nu aș dori să citesc această carte, pentru că ...............................................................................

........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
c. Povești pentru băieți care au curajul să fie altfel, de Ben Brooks, Editura Litera,
208 pagini
„100 de istorii impresionante despre bărbați celebri (sau nu) din toate tim‑
purile, care au îndrăznit să încalce regulile pentru a realiza lucruri uimitoare, cu
bunăvoință, dăruire și încredere în sine.
Oameni de știință, activiști, sportivi, artiști sau oameni obișnuiți, toți au luptat,
în felul lor, pentru o lume mai bună. De la Nelson Mandela la Stephen Hawking,
de la Jamie Oliver la Lionel Messi, poveștile emoționante ale băieților din această
carte sunt lecții prețioase de viață și o sursă de inspirație pentru toți copiii.
«Am scris această carte pentru că e genul de carte pe care mi‑aș fi dorit s‑o
citesc în copilărie. Aș fi vrut să știu cât de mulți băieți s‑au simțit singuri și mar‑
ginalizați, ajungând mai târziu admirați chiar pentru lucrurile din cauza cărora
fuseseră considerați mereu niște ciudați.»”
Îmi surâde ideea să citesc cartea ………………………………………...………………………………………………. ,

........................................................................................................................................................................
deoarece titlul/elemente din prezentare cum ar fi ………………………………………………………….
........................................................................................................................................................................
mă fac(e) să mă aștept la …………………………………………………………………………………………………………

........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
Nu mă tentează deloc ideea s‑o citesc, din cauză că ……………………………………………………………

........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
23
Excelență
Multe cărți (literare sau nu) au la începutul lor o prefață ‒ câteva pagini scrise și semnate
de persoane cunoscute care oferă informații despre autor, conținut, epoca în care a fost scrisă etc.
Citește fragmentele de mai jos extrase dintr‑o prefață și rezolvă cerințele.
„Eu știu că într‑o vreme când Și marțian Având ca prieten un biban

lui nu‑i era deloc ușor («savantul Fergus Mac‑Piggott atât de singur în borcan
a desenat un pinguin și l‑a a scris faimosul său tratat cu Și plictisit cumplit, de moarte,
numit Apolodor. titlul: – Omul de pe Marte» el i‑a făcut cadou o carte.
– din care ni se dă o parte).
I‑a dat o viață, o poveste, i‑a Dar și pescar e‑Apolodor, «Și de‑atunci, acel biban
dat amici pilot și uneori schior. Cere zilnic un roman…»
mai mari, mai mici Și s‑amintim cum prin Tibet
și l‑a făcut tenor «se spune că a fost poet».
(la circ, în Târgul Moșilor), Și‑a scris, cum știm, și un jurnal Iar pentru astea toate – și altele
dar și din care au rămas doar foi, ce nu încap
un mare călător, dar noi Într‑o prefață – ce să fac? –
erou, putem să ne imaginăm tot felu’ sunt cel mai mare‑admirator
fachir, cum și‑a imaginat și Gellu al micului Apolodor.”
navigator, Naum.
cowboy Dar – cum‑necum –
la ferma «Taurul Vioi», să spun că micu‑Apolodor (Prefață la Cărțile cu Apolodor,
cosmonaut era și‑un mare cititor. de Simona Popescu)
3 Imaginează‑ți că profesorul de română ți‑a cerut să citești Cărțile cu Apolodor,

de Gelu Naum, ca să poți apoi recomanda volumul și colegilor. Nu ai avut timp să
citești decât prefața, așa că vei redacta o recomandare doar pe baza informațiilor
oferite în aceasta. Scrie, cât mai convingător, un text de minimum 30 de cuvinte
pe care urmează să‑l citești în fața clasei. 10 p
Vei urmări:
• valorificarea informațiilor (minimum două);
• prezența unei secvențe argumentative;
• coerența/claritatea și originalitatea textului.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
24
4 Scrie care este modul de redactare a prefeței respective și exprimă-ți părerea,
în 15-20 de cuvinte, despre gradul de originalitate a textului. 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Selectează și numește una dintre cărțile studiate la clasă sau citite de tine la lec‑
tura suplimentară pe care Apolodor ar fi putut să i‑o ofere acelui biban plictisit,
făcându‑l pe acesta să ceară zilnic un roman.
Motivează‑ți răspunsul în 50‑90 de cuvinte. 15 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
25
VOCABULAR. • Reactualizare
STIL • Polisemia. Omonimia
• Selecția lexicală în limba vorbită și în cea scrisă
• Confuzii paronimice. Pleonasmul.
Limbajul popular
• Calitățile stilului
TESTUL 1
Textul de mai jos este un fragment din compunerea unui elev de clasa a VII‑a, în care o pre‑
zintă ironic pe vecina sa.
Vecina mea, doamna Gherghescu, este o persoană originală. Venită de la țară,
spune „deșt” în loc de deget, iar dacă te aude că te doare capul îți propune ime‑
diat un leac vindicativ. Este foarte comunicativă, ține să‑ți arate că știe franceza,
vorbindu‑ți despre predilecția ei spre bleumaren, cum îi place să spună. Personal,
nu prea am plăcerea unor conversații cu ea, căci respingerea este mutuală. În caz
contrar, cred că ar fi trebuit să‑mi angajez un bodigard (poate privirea lui i‑ar fi
înghețat vorbele, căci altfel nu ar fi avut defel milă de urechile mele).
Dicționar
îngheța ‒ vb. I. 1. Intranz. (La pers. 3) A se preface în gheață. ♦ Expr. A‑i îngheța cuiva ini‑
ma (sau sângele în vine) = a înlemni, a încremeni. ♦ (Despre sol) A se întări, a se învârtoșa din
cauza înghețului. 2. Intranz. și tranz. fact. A degera, a amorți sau a face să degere, să amorțeas‑
că de frig. 3. Intranz. Fig. A încremeni, a înlemni, a înmărmuri (de frică, de emoție).
Inițiere
1 Indică relația dintre narator și doamna Gherghescu: 5p

a. rudă;
b. prieten;
c. vecin;
d. șef.
2 Rescrie enunțul Este foarte comunicativă, ține să‑ți arate că știe franceza…, înlocu‑
ind printr‑un sinonim cuvintele subliniate. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Scrie sensul verbului polisemantic a îngheța care se potrivește în textul dat și alcă‑
tuiește un enunț în care acest verb să fie folosit cu sens propriu. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
26
Dezvoltare
4 Scrie două cuvinte din text care nu sunt acceptate în limba standard. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Scrie un enunț în care să folosești omonimul cuvântului milă din textul citat. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Rescrie secvența căci respingerea este mutuală, înlocuind primul cuvânt subliniat
cu un antonim și pe al doilea cu un sinonim adecvat. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
7 Selectează din textul citat cuvinte aparținând unor diverse registre ale limbii, com‑
pletând rubricile de mai jos. 10 p
Registrul familiar standard Registrul familiar nonstandard

Limba scrisă
– limba vorbită – limba vorbită
comunicativă
Excelență
8 Precizează de ce unele cuvinte din text au fost scrise cu litere italice. Explică dacă
Precizează
această de ce
opțiune unele
este cuvinte
specifică din text
limbii au fost
vorbite sauscrise cu litere
celei scrise. italice și indică
Motivează. 5p
modul în care sublinierea aceasta s-ar reflecta în limba vorbită.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Alcătuiește două enunțuri, după modelul de mai jos, care să poată reprezenta tex‑
tul suport pentru un test. Construiește cerințele (una pentru fiecare enunț) și re‑
zolvările. 20 p
Model
• Exemplu de enunț:
A încercat să facă oral exercițiul, dar nu a reușit, era prea greu.
27
• Exemplu de cerințe:
A. Indică:
a. un cuvânt cu valoare sinonimică;
b. un cuvânt cu valoare antonimică;
c. un cuvânt cu valoare polisemantică;
d. omonim.
B. Rescrie enunțul folosind în locul cuvântului subliniat un sinonim specific

limbii vorbite.
• Exemplu de rezolvare:
A. a. greu – dificil;
b. greu – ușor;
c. a face;
d. era (verb)/era (substantiv).
B. A încercat să facă oral exercițiul, dar nu i‑a ieșit, era prea greu.
Enunțul tău nr. 1:

........................................................................................................................................................................
Cerința: .......................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
Rezolvarea: ...............................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
Enunțul tău nr. 2:

........................................................................................................................................................................
Cerința: .......................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
Rezolvarea: ...............................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
28
TESTUL 2
Citește fragmentele următoare pentru a rezolva sarcinile date.

A. „Subsemnatul, Vasile G. Piscan, de profesiune fără, domiciliat în Câmpulung, jud. Muscel,
strada Frații Golești nr. 112 că acum stau la cumnatu‑meu de când am fost destrus de cutre‑
mur, căzându‑mi tavanul în cap atât mie cât și întregii familii, ‒ declar următoarele cu privire
la ceea ce știu eu despre bătaia ce a avut loc între nea Gheorghe Diriviși, cârciumar din loca‑
litate domiciliat în cârciuma sa proprie (odăițili din dos, două dependențe) și domnul Petre
Sfetcu de profesie dat afară de la primărie, unde nu știu ce‑a fost dar știu că era domiciliat mai
mult prin cârciumi, iar acum cu ora închiderii, nu mai știu pe unde. […]”
B. „Eu subsemnatul, fiind martor la această bătaie că eram chiar acolo și chiar am fost lovit cu
colivia în ochi după cum poate spune și canarul care se afla în acea colivie fiind și el rănit cu
un sifon în cap, declar următoarele cu privire la această bătaie jurând că nu minț și că nu sunt
rudă cu niciuna din părți.
Pe la orele opt seara mă aflam în cârciuma domnului Gheorghe Diriviși spre a lua o mică gus‑
tare de țuică fiind în trecere spre casă actualimente eu locuind la cumnatul meu în urma cutre‑
murului de acum un an care ne‑a cîzut tavanul în cap și nu mai aveam unde.”
C. „Alte persoane se mai afla în local și alții ce luau mici gustări de țuică sau de vin nimeni ne‑
fiind însă beat sau pilit nefiind ora de așa ceva și toată lumea își vedea de treaba lor iar nea
Gheorghe sta la tejghea ascultând la aparatul de radio căci era tocmai jurnalul sonor. La acest
moment a intrat instantaneu în local, dl. Petre Sfetcu care se afla în stare de imberbitate după
cum se va putea vedea, clătinându‑se pe picioare și având pălăria pusă cu funda de la spate în
față, încât am și râs când l‑am văzut, dar nu de el, ci singur că așa mi‑a venit în acel moment.
Știindu‑l toată lumea căci este un om progresiv și caută ceartă cu lumânarea, nimeni nu l‑a
băgat în seamă deși s‑a apropiat de mai mulți locuitori ca să stea la masa lor dar aceștia l‑au
refuzat foarte frumos unii chiar înjurându‑l că nu vrea să‑i lase în pace. […]”
D. „Drept care dl. Petre Sfetcu s‑a așezat singur la masă și a cerut să i se dea o litră de țuică spre
a o bea. Neprimind niciun răspuns a început să bată cu scrumela în masă de nu se mai auzea
nici ce zice la radio lucru care inervându‑l pe nea Gheorghe i‑a comunicat că nu mai are țuică
și că nu‑i dă căci este beat. […]
Auzind aceasta dl. Sfetcu s‑a ridicat de la masă și s‑a dus la tejghea, începând a vocifera din
gură că de ce nu‑l servește cu țuică, acesta fiind sabotaj și că‑l va băga în lagăr dacă nu‑i dă…”
(Proces‑verbal, de Tudor Mușatescu)
Inițiere
1 Ce reacție/stare ai avut la citirea acestui text? Selectează cuvântul care o denumește:

amuzament/desconsiderare/surpriză. Motivează alegerea într‑un enunț succint. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
29
2 Transcrie câte o secvență din textul citat pentru a ilustra următoarele greșeli
de exprimare. 20 p
a. pleonasm;
b. confuzii paronimice;
c. repetiții supărătoare;
d. lipsă de coerență; (cuvinte/idei care
e. cuvinte/idei care sese contrazic).
exprimări neclare , contrazic.
combinații greșite/improprii
a. ____________________________________________________________________________________________________________
de cuvinte
b.____________________________________________________________________________________________________________
c.____________________________________________________________________________________________________________
d.____________________________________________________________________________________________________________
e.____________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
3 În primul paragraf, vorbitorul intenționează să declare ce știe despre un incident

la care a fost martor. Scrie câte un enunț care să răspundă la fiecare dintre cele trei
întrebări:
Ce a vrut să spună? Ce a spus? Ce ai înțeles? 15 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Scrie într‑un enunț ce ai înțeles tu din fragmentul A, care reprezintă, de fapt, un

Formulează idea principală din primul paragraf.
paragraf întreg. 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Exprimă‑ți părerea, într‑un enunț scurt, cu privire la nivelul de educație al persoa‑

nei care a redactat procesul‑verbal citat. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
30
6 Acordă puncte de la 1 la 10 (unde 10 reprezintă nivelul maxim de realizare
a proprietăților stilului, iar 1 nivelul cel mai mic), pe care le regăsim în textul
Proces‑verbal, de Tudor Mușatescu. 10 p
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Varietate
Concizie
Corectitudine gramaticală
Excelență
7 Elimină construcțiile pleonastice din textul de mai jos, extras dintr‑o emisiune
radio. Rescrie apoi textul sub forma în care‑l poate rosti un reporter care respectă
limba română. 20 p
Stimați telespectatori care vă uitați la televizor în acest moment, emisiunea din
această seară este dedicată pleonasmului. Ea debutează chiar de la început cu ches‑
tiunea de a ne pune întrebarea ce este pleonasmul? Răspunsul trebuie să vi‑l dați
singuri, cu mijloace proprii și personale, dar e posibil să puteți recurge și la ajutorul
mijloacelor mass‑media. Ascultând cuvântarea pe care eu o voi vorbi, veți realiza că
puteți să vă dați seama, unde este șpilul.
Acum, că am trecut de vernisajul deschiderii emisiunii, putem avansa nițel înainte.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

‒ corectarea integrală ‒ 20 p;
‒ corectarea a două treimi din greșeli ‒ 10 p;
‒ corectarea a două greșeli ‒ 5 p.
31
MARATONUL LIMBII ROMÂNE
• Confuzii paronimice
Proba 1
Câștigă echipa care face cele mai puține confuzii paronimice. Se acordă 1 punct
pentru fiecare enunț corect.
Grupa furnicilor Grupa ciocănitorilor
A fost o figură de stil cu adevărat originală. A fost o figură de stil cu adevărat originară.
Nu știa prenumele reflexiv. Nu știa pronumele reflexiv.
Se inervează prea repede. Se inervează prea repede.
Am redactat un text narativ literal. Am redactat un text narativ literar.
Secția de cardiologie este la etajul I. Secțiunea de cardiologie este la etajul I.
Copiatul nu‑ți aduce decât o bucurie temporară. Copiatul nu‑ți aduce decât o bucurie temporală.
În România au apărut mulți imigranți. În România au apărut mulți emigranți.
I‑a pufnit pe toți râsul când a tradus literal ex‑ I‑a pufnit pe toți râsul când a tradus literar ex‑
presia „toba de carte” în franceză. presia „toba de carte” în franceză.
În clasa a VII‑a învățăm circumstanțialul cauzal. În clasa a VII‑a învățăm circumstanțialul cazual.
Tratamentul a fost prescris de medicul curant. Tratamentul a fost proscris de medicul curant.
Punctaj proba 1
• Exprimări pleonastice
Proba 2
Vânătorii de pleonasme
Concursul de „igienizare” a limbii continuă. Câștigă echipa care a identificat în
timpul unei săptămâni cele mai multe exprimări pleonastice. Validați răspunsurile
lor subliniind construcțiile pleonastice.
Atenție! Pentru fiecare enunț considerat în mod greșit ca pleonastic, echipei
i se scade câte un punct din 10.
Eu subsemnatul fiind martor la această bătaie De sărbători, marile supermarketuri au un
că eram chiar acolo. program special.
Pentru această seară sunt anunțate averse de Subsemnatul, M.P., am fost martor la această
ploaie în zona Dobrogei. discuție.
De sărbători, marile supermarketuri au un De sărbători, supermarketurile au un program
program special. special.
Scriitorul X o să vă prezinte cum a luat viață Ioana Zaharia este protagonista unui roman
protagonistul principal din noua lui carte. pentru adolescenți
32
Într‑un interviu acordat revistei, acesta explică
Cei doi miniștri au semnat un acord comun pe larg care sunt realitățile, provocările, soluțiile
asupra schimburilor comerciale. și perspectivele de viitor ale pieței farmaceutice
românești. (www.med‑farm.ro)
Opera sadoveniană se reeditează din nou încă Urmăriți pe harta mapamondului călătoriile
din anul 2013. (forum.protal.edu.ro) personajelor.
Bună seara, stimați telespectatori care vă uitați Produsul este folosit frecvent în viața cotidiană
la televizor, chiar acum. de zi cu zi a femeilor cochete.
Împotriva hotărârilor definitive și irevocabile
Rămâneți în fața ecranelor, deoarece urmează în
pot fi exercitate, în condițiile prevăzute de lege,
continuare emisiunea dumneavoastră favorită.
căile extraordinare de atac.
Postările care aparțin unui profesor de română Postările unui profesor de română trebuie să fie
trebuie să fie corecte. corecte.
Moaie pana în culoarea unor vremi de mult
Bineînțeles, la noi pește fără mujdei de usturoi
trecute/Zugrăvește din nou iarăși pânzele
nu există, mai ales când vorbim despre crap.
posomorâte.
Punctaj proba 2
Clasament:
Locul I → grupa ..........................................
Locul II → grupa .........................................
33
TRACUL COMUNICATIV.
ORGANIZAREA UNUI TEXT
ÎN FUNCȚIE DE SITUAȚIA • Selecția lexicală în limba vorbită
DE COMUNICARE
TESTUL 1
Modul în care ne organizăm mesajul depinde de mai mulți factori. În funcție de relația cu in‑
terlocutorul (ascultătorul), de scopul, timpul și locul comunicării, ne adaptăm cuvintele și gestu‑
rile, astfel încât să obținem ceea ce dorim. Există momente tensionate (vorbim în public, suntem
neliniștiți sau exprimăm sentimente profunde, emoții intense) când ne exprimăm cu dificultate.
Atunci când vorbitorul uită cui, cu ce scop și în ce context se adresează, pot apărea situații co‑
mice, ca în exemplul discursului de mai jos.
Citește două declarații de dragoste, observă cu atenție limbajul lor și apoi răspunde la între‑
bări/rezolvă cerințele pentru a demonstra că înțelegi în ce constă adaptarea limbajului în funcție
de interlocutor și de context.
A. „RICĂ (intră, se oprește pe prag, vede pe Veta în spate, răsuflă din adânc, pune mâna la inimă
și înaintează în vârful degetelor până la spatele scaunului ei; cade în genunchi și începe cu
putere): Angel radios!
VETA (dă un țipăt, se scoală și fuge în partea cealaltă a scenii făcându‑și cruce și scuipându‑și
în sân): A!
RICĂ VENTURIANO […] Angel radios! De când te‑am văzut întâiași dată pentru prima oară,
mi‑am pierdut uzul rațiunii… (își comprimă palpitațiile). Te iubesc la nemurire, Je vous aime et
vous adore: que prétendez‑vous encore? Inima‑mi palpită de amoare. Sunt într‑o pozițiune pito‑
rească și mizericordioasă și sufăr peste poate.
O da! Tu ești aurora sublimă, care deschide bolta azurie într‑o adorațiune poetică infinită de sus‑
pine misterioase, pline de reverie și inspirațiune, care m‑a făcut pentru ca să‑ți fac aci anexata poezie:
«Ești un crin plin de candoare, ești o fragilă zambilă, Ești o roză parfumată, ești o tânără lalea!
Un poet nebun și tandru te adoră, ah! copilă! De a lui pozițiune turmentată fie‑ți milă; Te iubesc
la nemurire și îți dedic lira mea! Al tău pentru o eternitate și per toujours.» […]”
(O noapte furtunoasă, actul II, scena II, de I.L. Caragiale)
Dicționar
pitoresc ‒ adj. Care, prin așezare, aspect, formă, colorit, este potrivit pentru a deveni subiectul
unei picturi; p. ext. care atrage atenția, care impresionează prin bogăția coloritului, varietatea
formelor, prin originalitate etc.; plin de farmec, impresionant. ♦ (Despre stil și limbă) Plastic,
bogat în imagini, colorat, viu, expresiv.
mizericordios ‒ adj. Îndurător, milostiv; generos.
turmentat ‒ adj. 1. (Liv.) Amețit de băutură; beat. 2. Chinuit; înnebunit.
34
B. „Tu și cu mine, parcă am fi fost învățați să ne sărutăm în rai și apoi trimiși împreună pe pă‑
mânt, pentru a vedea dacă mai știm ce am fost învățați.”
(Doctor Jivago, de Boris Pasternak)
Inițiere
1 Alege varianta corectă.

Veta, destinatara declarației de dragoste a lui Rică este:
5p
a. fericită când îl aude spunând „angel radios”;

b. speriată, deoarece nu‑i recunoaște glasul;
c. nedumerită de ceea ce se întâmplă.
2 Scrie în spațiul punctat câte un cuvânt care face parte din câmpul lexical al iubirii. 10 p
Textul A Textul B
…………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………
3 Identifică din articolele de dicționar sensul cuvintelor subliniate pe care (proba‑

bil) l‑a avut în minte autorul declarației când le‑a folosit în enunțul „Sunt într‑o
pozițiune pitorească și mizericordioasă și sufăr peste poate”. 10 p
Cuvânt Sens
pitorească
mizericordioasă
4 Încercuiește litera corespunzătoare secvenței care notează manifestări nonverbale/

emoții ce însoțesc, de regulă, vorbitul pe scenă, semne ale tracului comunicativ: 5p
a. te iubesc la nemurire;
b. al tău pentru o eternitate;
c. tu ești aurora sublimă;
d. își comprimă palpitațiile.
Dezvoltare
Imaginea A Imaginea B Imaginea C
35
5 Alege, dintre cele trei imagini de mai sus, una pe care o consideri cea mai potrivită
pentru a ilustra textul A și una pe care o excluzi categoric. Motivează‑ți alegerea,
folosind cel puțin două argumente. 10 p
Vei folosi ca repere următoarele informații despre piesă:

• Comedia O noapte furtunoasă a fost publicată la 1 noiembrie 1879.
• Printre temele abordate sunt: viața de toate zilele a unui cartier bucureștean,
politica, familia și iubirea.
Consider că imaginea ... este cea mai potrivită, deoarece (argumentul 1) .......................
........................................................................................................................................................................
În plus, în această imagine, ca și în textele ............................................................................... ,

(argumentul 2) ........................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................... .
Consider că legătura dintre imaginea ... și text este foarte slabă, ceea ce o face ne‑
potrivită pentru a apărea ca ilustrație la fragment.
De exemplu, putem observa că (argumentul 1) .......................................................................
........................................................................................................................................................................
.
......................................................................................................................................................................
De asemenea, în această imagine, spre deosebire de text, (argumentul 2) .....................
........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
6 Scrie un enunț în care, parafrazând citatul de la exercițiul 3, i‑ai putea arăta lui
Rică Venturiano că ai înțeles starea sa. 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
7 În limba franceză, expresia (scrisă greșit) per toujours înseamnă „pentru tot‑
deauna”. Numește greșeala pe care o face vorbitorul, introducând acest cuvânt
în fraza „Al tău pentru o eternitate și per toujours”. 5p
Greșeala se numește ………………………………………..
8 Alege varianta pe care o consideri corectă. Poezia pe care o rostește Rică este
creația lui/ar putea fi creația lui/nu este creația lui. Motivează alegerea într‑un
enunț de 15‑20 de cuvinte. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
36
9 Impresia de ridicol provine din utilizarea greșită a cuvintelor, din neadaptarea
emițătorului la contextul de comunicare. Exemplifică greșelile prezentate în tabe‑
lul de mai jos, prin citate potrivite pe care le vei scrie în coloana din dreapta. 10 p
Tipuri de greșeli Exemplificare
Pleonasme
Folosirea unor cuvinte din limbajul
administrativ într‑un mesaj personal,
familiar, foarte intim
Asocieri nepotrivite
Excesul de cuvinte prețioase
Folosirea unor cuvinte din limbi străine
Excelență
Redactează un text, de 50‑80 de cuvinte, în care să prezinți asemănările și deose‑

birile dintre cele două texte (A și B). 20 p
Vei avea în vedere atât elemente de conținut, cât și caracteristici ale exprimării
(ale stilului), precum: naturalețe, eufonie, originalitate, concizie, varietate.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
37
MIJLOACE INTERNE
DE ÎMBOGĂȚIRE
A VOCABULARULUI
DERIVAREA – MIJLOC INTERN DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI

Să înțelegi rapid și corect mesajul interlocutorului și să te faci ușor înțeles de către ascultător
sunt deprinderi de care ai nevoie toată viața. La formarea acestora te ajută exersarea conștientă
a noțiunilor de vocabular.
TESTUL 1
Imaginează‑ți că în clasa ta a sosit un elev de origine străină. Te‑ai împrietenit cu el și vrei să‑l
ajuți să învețe cât mai repede limba română. Este obișnuit să folosească dicționarul, dar nu în‑
totdeauna cuvintele pe care le aude/le citește le poate găsi în dicționar. Alteori, deși are impresia
că le știe de undeva, nu le înțelege prea bine sensul. Ți‑ai dat seama unde este problema, așa că,
după ce ai învățat derivarea, te‑ai hotărât să‑l ajuți.
Inițiere
1 Ca să poată utiliza repede și bine dicționarul, prietenul tău trebuie să știe că unele
cuvinte au forme diferite în text (sunt flexibile), iar altele apar cu forma de dic‑
ționar în orice mesaj. Așază în tabel, la rubrica potrivită, cuvintele flexibile și pe
cele neflexibile din lista de mai jos, ca să știe că pe unele le va găsi în dicționar
cu aceeași formă, iar pe altele cu formă ușor diferită. 12 p
pomișorul, căsuțele, românește, prefăcuse, binișor,

copilul, repede, coșuleț, mormăia
Cuvinte flexibile Cuvinte neflexibile
Forma din text Forma de dicționar Forma din text Forma de dicționar
pomișorul pomișor românește românește
38
2 După ce s‑a obișnuit să treacă un cuvânt la forma de dicționar, îi ceri să explice,
după model, cum s‑au format cuvintele îngălbenește, băiețel, uleioși, refăcuse,
coșulețul, atrăgându‑i atenția că trebuie să se gândească la un cuvânt mai scurt
(cu formă comună și înțeles asemănător), pe care sigur îl cunoaște. 16 p
Cuvânt de bază
Cuvânt din text Forma de
(de la care Prefix Sufix
(derivat) dicționar
a pornit)
pomișorul pomișor pom ― ‑ișor
bărbătește bărbătește bărbat ― ‑ește
refăcuse
coșulețul
uleioși
băiețel
îngălbenește
Dezvoltare
3 Îi ceri să identifice trei cuvinte derivate cu sufixe din lista: incorect, căutasem, omu‑
leț, copiilor, greșesc, vestitor, bătrânețe, fetele, preface. Scrie
Scrie și
și tu
tu rezolvarea.
două, ca model. 12 p
Cuvânt derivat 1 → ………………………………
4 Ca să exerseze îmbogățirea vocabularului, îi „trasezi” următoarele sarcini:

a. Formează trei derivate de la cuvântul verde (unul să aibă și prefix) și unul cu
sufix diminutival de la substantivul pat. 12 p
Scrie în tabel rezolvarea ta.
• verde ‒ cuvânt de bază
Cuvânt derivat 1 Cuvânt derivat 2 Cuvânt derivat 3 (cu prefix)
• pat ‒ cuvânt de bază
Cuvânt derivat cu sufix diminutival → ………………………………………………………………
39
b. Completează spațiile libere din textul de mai jos (reprezentând un fragment
dintr‑o scrisoare către bunica unui coleg), cu forma corectă a substantivelor
obținute prin derivare de la cuvintele scrise între paranteze. 15 p
În clasa noastră sunt elevi din trei județe: unul este ……………….……… (din Vaslui),
altul este …………………..…… (din Buzău), iar al treilea este ………………..….. (din Argeș).
Cum au sosit în clasa noastră m‑am …………………………. (verb derivat de la prieten)
cu ei. Unul a fost de curând în Franța și mă ajută să vorbesc …………………………………
(adverb derivat de la franceză).
5 Colegul tău te‑a întrebat ce a vrut să spună profesorul când i s‑a adresat cu băiețel.
Alege varianta corespunzătoare răspunsului pe care‑l poți da: 3p
a. este un sufix diminutival, indică faptul că te consideră mai mic și arată că îi ești
simpatic;
b. este un sufix diminutival, indică faptul că te consideră mai mic și arată că te
disprețuiește;
c. este un sufix diminutival, depinde de context: fie a vrut să te alinte, fie a vrut să
te ironizeze.
Excelență
6 Tatăl colegului tău a găsit un anunț cu oferte de angajare. Din păcate, tocmai cuvin‑
tele‑cheie nu le poate descifra. Reconstituie mesajul, scriind în spațiul liber forma
cerută de context.
Te pricepi să gătești? Restaurantul nostru are o ………………………………… (substantiv
derivat de la bucătar) celebră. Vino la noi, avem nevoie de un ………………………. (deri‑
vat cu sufix de substantivul bucate) priceput în gastronomia ……………………………………….
(adjectiv derivat de la România), în general și în cea ……………………………………. (adjectiv
derivat de la Moldova) în special. 20 p
40
TESTUL 2
Citește textul și rezolvă sarcinile pentru a‑ți dezvolta capacitatea de a recunoaște și înțelege
sensul mai multor cuvinte, folosindu‑te de structura lor și de context.
Cuvintele îi sunau cunoscut. Povești de felul acesteia ascultase în vremea
copilăriei. Băiatul își reaminti vocea blândă și plină de căldură a bunicii sale care
i le rostea încetișor înainte de culcare, mai ales când se înnopta devreme.
Inițiere
1 Grupează în rubrica potrivită cuvintele subliniate ținând cont de structura lor/

modul de formare. 15 p
Cuvinte derivate cu sufix Cuvinte derivate cu prefix
2 Formează de la cuvântul blând un derivat cu sufix și unul cu prefix. 10 p

blând ‒ cuvânt de bază
Derivat cu prefix Derivat cu sufix
3 Formează de la cuvintele pisoi și lapte câte un derivat diminutival.

pisoi → ……………………………….
10 p
lapte → ……………………………….
4 Încercuiește litera seriei care conține un intrus (un cuvânt care nu este derivat). 5p
a. dezvălui, desăra, vârstnic; c. grădinăreasă, grădinar, învălui;
b. văratic, tomnatic, copilăros; d. sătuc, sanie, dureros.
Dezvoltare
5 Alege unul dintre cuvintele poveste sau copil. Notează rădăcina. Scrie patru ter‑
meni din familia lexicală a cuvântului ales, obținuți prin derivare. 20 p
Cuvântul de bază: ……………………..
Rădăcina: …………………….
41
6 Selectează/Rescrie din lista dată doar cuvintele care conțin sufixe lexicale (deri‑
vate): iubesc, vitejesc, prăjesc, construiește, școlărește. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
7 Explică, într‑un enunț, de ce cuvântul înnopta se scrie cu doi „n”, iar cuvântul înota
doar cu unul. 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
8 Formulează un enunț în care să folosești două cuvinte derivate în serie de la cu‑

vântul de bază floare pentru a reface procesul, după model. 5p
Model:
fier ‒ fierar ‒ fierărie
Cu fierul știe să lucreze un fierar care își vinde apoi obiectele la fierărie.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Selectează, prin încercuirea literei corespunzătoare, enunțul în care cuvântul cu

sufix diminutival este folosit adecvat: 5p
a. Fetița mea, mai bea încă un pic de lăptic! (mama către copilul său)
b. Programul „Cornul și laptele” a fost unul de succes, oferind lăptic multor elevi.
(ministru în Parlament)
Știind că prefixul în‑ imprimă cuvântului format sensul unei transformări/al unei
schimbări de stare, fapt care‑l diferențiază de prepoziția în, scrie care dintre cuvin‑
tele din lista de mai jos sunt derivate și în care dintre ele în nu este prefix. 5p
Listă de cuvinte: îngălbeni, îndeaproape, îndelung, înnora, întări.
Cuvinte în care în- este prefix: .....................................................................................

...................................................................................................................................
Cuvinte în care în este prepoziție și nu formează derivate: ...........................................

...................................................................................................................................
42
TESTUL 3
Inițiere
1 Explică modul de formare a cuvintelor derivate din lista următoare: adâncimea,

iubitor, luminoși, strălucitori, alburii, urmând modelul din tabel. 40 p
Forma din text Forma de Cuvântul

Rădăcina Sufixul
(din listă) dicționar de bază
visători visător visa (vis ‒ visez) vis ‑ător
Dezvoltare
2 Rescrie patru adjective derivate din lista dată: căutasem, omuleț, copiilor, greșesc,
vestitor, bătrânețe, fetele, bătrânesc, alburiu, preface, castaniile. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Formează câte un substantiv derivat de la cuvintele: om, prieten. 10 p

_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
4 Urmărește imaginea de mai jos, citește articolul de dicționar și rezolvă sarcinile. 20 p
Dicționar
baie, băi – s. f. (Reg.) Mină1 (din care se extrag minerale). [Pr.: ba‑ie] – Din magh. bánya.
a. Scrie numele localității unde este probabil să găsești

mulți arini. ………………………………………………………………………………
b. Scrie numele localității unde este probabil că a existat

sau încă există o mină. …………………………………………………………
43
Aritmogrif A
Completând corect rubricile acestui 1
aritmogrif, vei obține pe verticala A‒B
2
efectul pe care îl are derivarea asupra
3
vocabularului.
4
1. Sufixul lexical în cuvântul tractoriști. 5
2. Orice cuvânt o are, chiar atunci când 6
îi lipsește tovarășul, adică sensul. 7
3. Sinonim pentru blond. 8
4. Adjectiv derivat de la substantivul
9
oameni.
10
5. Antonim al adjectivului plin.
6. Perechi de cuvinte care au același B
sens, dar formele lor diferă, de cele mai multe ori, doar unul fiind corect.
7. Îi pui sufixul ‑tor și începe să te mustre (adj.).
8. E modest, stă mereu la urmă, dar e mult mai productiv decât fratele său situat în față.
9. Stă mereu în față, are o literă mai mult decât fratele său.
10. Orice cuvânt trebuie să‑l posede, altfel nu ne‑am mai înțelege.
COMPUNEREA ‒ MIJLOC INTERN DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI
TESTUL 4
Inițiere
1 Un elev a ajuns la concluzia că lecția despre compunere, ca mijloc intern de îmbo‑

gățire a vocabularului, prezintă câteva avantaje. Urmărește tabelul de mai jos și
rezolvă următoarele cerințe: 30 p
a. Scrie, alături de exemplele date, încă unul.
b. Bifează tipul de compunere corespunzător fiecărui „avantaj” numit.
Tipul de compunere
Avantaje coordonare sau prin din elemente savante
subordonare abreviere de compunere
Recunosc și rețin ușor cuvinte din
diverse domenii, dacă știu sensul unui
prefixoid/sufixoid.
• Ex. 1 → Izo‑ înseamnă „egal, la fel”, ceea ce mă ajută să înțeleg ce înseamnă izotop și izoterm.
• Ex. 2 → …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
44
Fac analogii pornind de la elementele
componente.
• Ex. 1 → Gura‑leului este planta care are floarea asemănătoare cu o gură de leu.
• Ex. 2 → …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Memorez noțiuni.
• Ex. 1 → ROGVAIV, culorile vizibile sunt: roșu, oranj, galben, verde, albastru, indigo și violet.
• Ex. 2 → …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Dezvoltare
2 Scrierea corectă a unor cuvinte se poate fixa prin cunoașterea faptului că s‑au for‑
mat prin compunere. Citește paragraful următor și răspunde apoi cerințelor date. 20 p
Un zvon înspăimântător fu purtat de vânt printre ramurile bătrânilor copaci.
Căpetenia piticilor, Știe‑Tot, ciuli urechile și înțelese, cu înfiorare, că Sfarmă‑Piatră
se pregătea să le facă o vizită. Piticii se speriară îngrozitor, căci știau că, oricâtă bu‑
năvoință ar avea uriașul acesta cumsecade, tot le putea provoca un mare rău. Și‑au
întărit casele făcute din dovlecei sălbatici și tapetate cu frunze de floarea‑soarelui
și au pietruit străduțele.
Transcrie cinci cuvinte compuse din fragmentul citat, descompunând termenii din
care sunt alcătuite.
Cuvintele care intră în Cuvintele care intră în

Cuvânt compus Cuvânt compus
alcătuirea celui compus alcătuirea celui compus
Știe-Tot Știe + Tot
Excelență
3 Scrie doi termeni formați prin compunere, învățați la cinci discipline. Cuvintele
compuse vor reda noțiuni specifice materiei respective. 20 p
Disciplina Cuvânt compus 1 Cuvânt compus 2
45
4 O revistă lansează invitația de a participa cu articole care vor fi plătite. Publicul
ei este format din elevi de gimnaziu. Ți se cere ca într‑un articol de 80‑120 de
cuvinte să explici, pe înțelesul copiilor de clasa a VII‑a, cum contribuie compune‑
rea la îmbogățirea vocabularului. Textul tău va fi notat în funcție de următoarele
caracteristici: 20 p
a. Va fi un text explicativ, dar poți insera și alte tipuri de secvențe textuale pentru
a explica cât mai clar.
b. Va cuprinde informații teoretice, însoțite de exemple.
c. Va cuprinde dificultăți de recunoaștere și de scriere.
d. Va fi scris într‑un mod original și atractiv.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
Redactare – 8 p (marcarea corectă a paragrafelor – 1 p; coerența textului – 1 p; proprietatea
termenilor folosiți – 1 p; corectitudine gramaticală – 1 p; claritatea exprimării ideilor – 1 p; respectarea
normelor de ortografie – 1 p; respectarea normelor de punctuație – 1 p; lizibilitate – 1 p).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă vei dezvolta subiectul propus și vei
respecta numărul de cuvinte indicat.
46
Observă performanța celor două echipe, verifică și contabilizează rezolvările corecte pentru
a face clasamentul.
Proba a constat în folosirea corectă a formelor compuse dintr‑o listă. Se acordă 1 punct pen‑
tru fiecare enunț scris corect.

Carte nou‑apărută Carte nouă‑apărută.
Este un pic cam „tralala”. Este un pic cam „tra‑la‑la”.
Când vrea, se face bineînțeles de toți. Când vrea, se face bine înțeles de toți.
Știe să se poarte cum se cade Este un om cum se cade
A încheiat un proces‑verbal. A încheiat un proces‑verbal.
A dovedit întotdeauna bunăcuviință A dovedit întotdeauna bună‑cuviință
față de persoanele în vârstă. față de persoanele în vârstă.
Vreau numai o porție. Vreau nu mai o porție.
Altă dată școala era mai dificilă. Altădată școala era mai dificilă.
Punctaj
Clasament:
Locul I → grupa .....................................................................................
Locul II → grupa ...................................................................................
TESTUL 5
(recapitulativ)
A. Niciunul dintre râurile cunoscute nu este mai frumos decât Dunărea. Și nu spun asta fiindcă
este al meu, ci pentru că așa stau lucrurile. Înveșmântată în mătase albastră, ea părăsește
Munții Pădurea Neagră și, ca o călătoare neobosită, se îndreaptă către ținuturi îndepărtate.
Privirile ei cuminți se opresc cu bunăvoință peste orașe și sate, apele sale catifelate își schimbă
culoarea după cea a cerului; uneori sunt plumburii, dar adesea sunt strălucitoare, albastre ca
seninul cerului. În nopțile înstelate, deapănă împreună cu luna povești despre vremea străve‑
che a omenirii.
47
B. „Un pește negru‑l înnegri De ce, din soiul alb și galben
pe unul alb, – și unul gri ne iese tot un pește galben?
veni pe lume din această Și pentru ce, din alb și-albastru
cromatică idilă castă; ne-alegem cu doar pește-ALBastru?
iar din cei galbeni și albaștri — Poate ne spune un matroz,
ieșiră zeci de pești galbaștri. sau un galbastru,
un maroz...”
Estimp, un peștișor maro
trecu pe lângă unul roșu, (Acuarelă sau acvariu, de Șerban Foarță)
cu solzi ca asul de caro,
dând viața unuia maroșu,
care‑n răspăr cu unul roz,
ivi un alevin maroz.
Dicționar
alevin, alevini ‒ s. m. Larvă de pește, pui de pește.
matroz, matrozi ‒ s. m. Marinar; p. restr. (ieșit din uz)
soldat din serviciul marinei militare, soldat de marină.
Inițiere
1 Notează două cuvinte din câmpul lexical al apei, câte unul din fiecare text. 10 p
…………………………………… ……………………………………
2 Indică un element comun între cele două texte. 10 p

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Precizează valoarea morfologică și modul de formare a următoarelor cuvinte

(bifează în caseta din coloana corespunzătoare). 10 p
Procedeul de formare
Cuvântul Valoarea morfologică
compunere derivare
despre
cuminți
plumburiu
înnegri
călătoare
48
Dezvoltare
4 Transcrie trei termeni din câmpul lexical al cuvântului pește. 9p

……………………………….. …………………………………… ……………………………………
5 Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului alb. 12 p
6 Formează câte un derivat de la adjectivele galben și roșu. Alege‑l pe acela care ar

putea apărea în textul B. În ce vers l‑ai introduce? 9p
Cuvânt de bază Derivat Versul în care ar putea fi introdus
Excelență
7 Scrie trei cuvinte compuse fantezist (nu există în limbă) din textul B. 12 p
……………………………….. …………………………………… ……………………………………
8 Alege dintre următoarele sarcini de lucru pe cea pe care o consideri mai atractivă. 18 p
a. Desenează în culori unul dintre peștii creați de autor, refăcând traseul formării.
b. Alcătuiește o poezie sau un text în proză, ambele având între 70 și 100 de cu‑
vinte, în care să creezi și tu cuvinte compuse fanteziste (cel puțin trei) pornind
de la termeni din biologie.
c. Imaginează‑ți că ești un matroz și răspunde‑i autorului la întrebare, în câteva
enunțuri.
a.
sau b./c.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
49
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
DERIVAREA. COMPUNEREA
TESTUL 6
Testul urmărește să verifice abilitățile tale de a înțelege un text și de a folosi cunoștințele de

gramatică învățate pentru o exprimare corectă și clară. Citește cu atenție cele două texte‑suport
și rezolvă sarcinile conform indicațiilor. Succes!
A. „Această poveste este despre ceva ce s‑a întâmplat cândva, cu mult timp în urmă, când bunicul
vostru era copil. Este foarte importantă fiindcă în ea se povestește cum au început toate călă‑
toriile între lumea noastră și tărâmul numit Narnia. Pe vremea aceea, domnul Sherlock Hol‑
mes mai locuia încă pe Baker Street, iar familia Bastable căuta comoara din Lewisham Road.
Pe vremea aceea, băieții trebuiau să poarte guler scrobit, iar școlile erau mai toate cu mult mai
severe decât sunt acum. Mâncarea era însă mai bună; nici nu vă mai spun ce ieftine și gustoase
erau dulciurile, ca să nu vă lase gura apă degeaba. Ei bine, pe vremea aceea, trăia la Londra
o fetiță pe nume Polly Plummer. Locuia într‑o casă dintr‑un lung șir de case lipite una de alta.
Într‑o dimineață, când era în grădina din spatele locuinței, deasupra zidului care despărțea
grădina lor de cea a casei vecine, apăru capul unui băiat care se cocoțase pe zid. Polly fu foarte
mirată, fiindcă până atunci nu mai văzuse niciun copil în casa de‑alături, în care locuiau doar
domnul și domnișoara Ketterley, frate și soră, bătrâni, amândoi necăsătoriți. Își ridică privirea,
curioasă. Fața băiatului necunoscut era foarte murdară. N‑ar fi putut fi mai murdară nici dacă
și‑ar fi șters lacrimile cu mâinile pline de țărână. De fapt, cam asta se și întâmplase.
— Bună, spuse Polly.
— Bună, spuse băiatul. Cum te cheamă?
— Polly, răspunse fetița. Pe tine?
— Digory, îi răspunse băiatul.
— I‑auzi, ce nume caraghios! zise ea.
— Nu e nici pe departe așa caraghios ca Polly, spuse Digory.
— Ba da, îl contrazise fata.
— Oh, nu, zise băiatul.
— Eu cel puțin mă spăl pe față, zise Polly. Ceea ce‑ar trebui să faci și tu; mai ales după… Se opri.
Fusese cât pe ce să spună «După ce‑ai dat apă la șoareci», dar se gândi că n‑ar fi prea politicos
din partea ei.”
(Cronicile din Narnia. Nepotul magicianului, de C.S. Lewis)
50
B. „Sherlock Holmes este un detectiv particular ficțional, creat de autorul și medicul scoțian
Arthur Conan Doyle. Fantasticul «consultant detectiv» al Londrei, Holmes este cunoscut pen‑
tru raționamentul logic, abilitățile sale de deghizare și utilizarea abilităților sale criminalistice
pentru a rezolva cazurile grele. Sherlock Holmes este, probabil, cel mai faimos detectiv fictiv
și, desigur, unul dintre cele mai cunoscute și universal recunoscute personaje literare.
Conan Doyle a scris patru romane și 56 de povestiri în care apare creația sa literară. Aproape toate
sunt povestite de doctorul John H. Watson, prietenul și biograful lui Holmes, cu excepția notabilă
a două dintre ele, narate de însuși Sherlock Holmes și alte două, scrise la persoana a treia. […]”
(Wikipedia.org)
Dicționar
tărâm, tărâmuri – s. n. 1. pop. Teritoriu de mare întindere, având anumite caracteristici specifice
(de climă, de relief, resurse economice); meleag; ținut. ♦ Celălalt (sau alt) ~ ținut fantastic
subpământean, locuit de ființe ireale. 2. Sferă de activitate; domeniu.
Inițiere
1 Alege litera corespunzătoare sensului din articolul de dicționar pe care îl are în

textul A cuvântul tărâm: 6p
a. teritoriu de mare întindere;
b. caracteristici specifice de climă, de relief;
c. ținut fantastic subpământean;
d. sferă de activitate; domeniu;
e. caracteristici specifice de relief, resurse economice.
2 Alcătuiește un enunț asertiv în care să apară un cuvânt derivat cu sufix de la substan‑

tivul băiat și un enunț interogativ cu un derivat cu prefix de la adjectivul verde. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Notează X în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitu‑

dinea acestuia, bazându‑te pe informațiile din cele două texte. 12 p
Enunțul Corect Greșit

Era normal ca Polly Plummer să se mire la apariția băiatului.
Acțiunile din fragmentul A au loc pe vremea când trăia Sherlock Holmes.
Sherlock Holmes era de profesie medic scoțian.
Casa lui Polly Plummer și cea a domnișoarei Ketterley erau lipite.
Baker Street este o stradă din Narnia.
Digory venea dintr‑un loc cu apă și șoareci.
51
4 Transcrie din fragmentul de mai jos trei cuvinte compuse, indicând modul de
compunere. 12 p
Această poveste este despre ceva ce s‑a întâmplat cu mult timp în urmă, când
bunicul dumneavoastră era copil. Este foarte importantă fiindcă în ea se povestește
cum au început toate călătoriile între lumea noastră și tărâmul nemaivăzut până
atunci numit Narnia.
Cuvântul compus Modul de compunere
Dezvoltare
5 Bifează „Corect”, dacă în rândul respectiv se regăsesc cuvinte derivate cu sufixul

lexical indicat corect, și „Incorect” în dreptul rândurilor în care cuvântul fie nu este
derivat, fie sufixul nu a fost transcris corect. 10 p
Cuvântul Modalitate de realizarea a derivării Corect Incorect
locuia derivat de la a locui + sufixul ‑a
spatele derivat de la spate + sufixul ‑le
locuinței derivat de la a locui + sufixul ‑ință
călătoriile derivat de la călător + sufixul ‑ie
scoțian derivat de la Scoția + sufixul ‑ian
6 Bifează „Corect”, dacă toate cuvintele din enunț sunt scrise corect, și „Incorect”
în dreptul enunțurilor care conțin greșeli. 8p
Enunțul Corect Incorect
Bineînțeles că Sholmes Holmes este arhicunoscut.
În Narnia nu sunt lacuri în care să înnoți.
Cam inprecisă prezentarea ta.
Deschiderea portalului fu însoțită de unscurtcircuit.
52
7 Completează spațiile libere din textul de mai jos, care reprezintă comentariul unui
cititor pasionat de romane SF (științifico‑fantastice), cu forma corectă a cuvintelor
scrise între paranteze. 16 p
Îmi plac SF‑urile. Uneori, doar deschizând o ușă, poți simți că …………………..……….
(derivat cu prefix de la bătrân) sau că ………………………………………………. (derivat cu prefix
de la tânăr) brusc. Este …………………………………. (derivat cu prefix de la posibil) să nu fii
captivat, să nu te …………………… (derivat cu prefix de la fior) la întâlnirea cu alte lumi.
Excelență
8 Imaginează‑ți că tocmai ai fost teleportat pe Baker Street. Redactează o notă din

jurnalul tău de călătorie, de cel puțin 100 de cuvinte, care să cuprindă: 20 p
‒ prezentarea unei emoții/a unui sentiment din timpul acesteia;
‒ o secvență narativă;
‒ o secvență descriptivă;
‒ o secvență explicativă.
Data redactării jurnalului este 2 noiembrie 2020.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
53
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 100
de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Autoevaluarea compunerii
Apreciază modul în care consideri că ai rezolvat fiecare reper al compunerii.
Conținutul compunerii – 12 p
Modul de rezolvare
Repere de conținut
Nuanțat Schematic Absent
prezentarea unei emoții
o secvență narativă
o secvență explicativă
folosirea persoanei I
notarea datei
adecvarea la temă
Redactarea compunerii – 8 p
Repere de redactare În întregime – 1 p Parțial – 0,5 p
marcarea corectă a paragrafelor
coerența textului
proprietatea termenilor folosiți
respectarea normelor de ortografie
respectarea normelor de punctuație
lizibilitate
corectitudine gramaticală
claritatea exprimării ideilor
54
UNITĂȚILE FRAZEOLOGICE.
DESCRIEREA UNEI EMOȚII
În exprimarea emoțiilor, a stărilor, a sentimentelor, oamenii preferă adesea să folosească ex‑

presii, unități frazeologice care au un grad sporit de expresivitate, în locul cuvintelor care denu‑
mesc starea.
TESTUL 1
Inițiere
1 Scrie în rubrica adecvată a tabelului trei dintre expresiile de mai jos, asociindu‑le
cu emoția/starea/sentimentul pe care‑l exprimă. 30 p
Listă cu expresii/unități frazeologice: eram în al nouălea cer; simțeam apropi‑
indu‑se sabia lui Damocles; îmi fugea pământul de sub picioare; mi s‑a pus un nod
în gât; cu fălcile strânse; parcă aș fi trecut prin furcile caudine; totul te lăsa fără
grai; rămăsesem mut de admirație; mi se înecaseră toate corăbiile; mă simțeam
ca în sânul lui Avraam; simțeam că mă ia cu frig.
Bucuria Teama, frica, tensiunea Admirația
2 Construiește patru enunțuri în care unele dintre cuvintele selectate de tine la exer‑
cițiul anterior să apară ca îmbinări libere, cu sens propriu. 20 p
Exemplu: cer → expresia eram în al nouălea cer
→ Priveam la cer. (sens propriu)
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
55
Dezvoltare
3 Continuă enunțul din coloana 1 cu expresia potrivită contextului prezentă în

coloana 2. 25 p
1. Enunțul 2. Expresia
Of! am muncit atât și acuma totul ……………………………………………………………… măr al discordiei
A alergat o viață întreagă după averi crezând că aleargă după fericire.
Nu se oprea niciodată, crezând mereu că dincolo de linia atinsă este
ceva și mai grozav. A alergat după …………………………………………………………… a se duce pe apa sâmbetei
A doua zi, soții Popescu trebuiau să plece într‑o minivacanță. În loc de
bună dispoziție, între ei izbucni cearta, care a început odată cu stabilirea
cumpărăturilor ce trebuiau făcute. Nu au mai plecat în vacanță. Se pare călcâiul lui Ahile
că o listă de cumpărături putea fi un adevărat …………………………………………
În Parlamentul European, fiecare reprezentant al țării membre UE aude
la căști, simultan, traducerea mesajului în limba proprie. Este uimitoare fata morgana
această diversitate lingvistică, un adevărat ………………………………………………
Eram un elev de nota 10 la toate disciplinele, minus sportul. Se pare că
aceasta era pentru mine, la propriu și la figurat, ………………………………………… turn Babel
Excelență
4 Diferența este adesea un punct de atracție între persoane. Două prietene, Mihaela
și Gabriela, se înțeleg perfect, deși au stiluri diferite (sau poate tocmai de aceea).
Prima ține să aibă un limbaj expresiv, mai colorat, cealaltă preferă exprimarea
exactă, neutră. Alege autorul fiecărei replici prin care este descrisă o persoană. 15 p
Vorbitorul
Replica
Gabriela Mihaela
Este o persoană înțeleaptă, fiecare decizie este bine gândită.
Este cu scaun la cap.
S‑a comportat imprudent. Era de așteptat să i se întâmple ceva neplăcut.
O căuta cu lumânarea. Nu mă mir că a pățit‑o.
Nu s‑ar da înapoi de la invitația aceasta.

Cele două grupe ‒ furnicile și ciocănitorile ‒ s‑au întâlnit pentru proba de gramatică și crea‑
tivitate. Sarcina lor a fost să construiască un text haios în care să apară un număr cât mai mare
de cuvinte folosite în locuțiuni/expresii frazeologice și în îmbinări stabile de cuvinte.
Citește textele celor două echipe, verifică modul în care au răspuns cerinței și acordă‑le câte un
punct pentru fiecare locuțiune/expresie frazeologică și un punct pentru fiecare îmbinare liberă.
56
Grupa furnicilor
„Un vânător tobă de carte, care se credea și cu scaun la cap, dar fără pic de experiență, a plecat
la vânătoare călare pe un ponei. Fiind cu capul în nori, deși nu era la mare înălțime, și‑a uitat și
toba, și scaunul. Toba și‑o luase ca să trâmbițeze victoria, iar scaunul ca să aibă pe ce sta când își
va scrie ideile pentru un scenariu despre marile lui vânători. S‑a pus pe harță cu un iepure băgă‑
tor de seamă care și‑a luat tălpășița imediat ce a înțeles cam cine‑i interlocutorul.”
Număr de expresii/locuțiuni → …………….
De câte ori apar cuvintele din expresii/locuțiuni în îmbinări libere → …………….
Grupa ciocănitorilor
„Un iepuraș s‑a‑nțepat în tălpășiță și nu a mai putut să alerge, cum s‑ar spune, nu a mai putut
să‑și ia tălpășița. Atunci vânătorul l‑a prins de tălpășița nerănită, imaginându‑și‑l la cină. E drept
că avea și de ce. Iepurele nostru era destul de slab de înger, dar dolofan de‑a binelea. Însă iepu‑
rele cel slab de înger, nu se da cu ușurință dus în lumea îngerilor. Ar fi avut nevoie de o mână de
ajutor, dar nu avea decât patru mâini, pardon, patru labe. Și din păcate, una era rănită, iar cealaltă
priponită. Și totuși profită de o clipă de visare a vânătorului și‑și luă tălpășița.”
Număr de expresii/locuțiuni → …………….
Număr de apariții ale cuvintelor din expresii/locuțiuni în îmbinări libere → …………….
Punctaj
Clasament:
Locul I → grupa .......................................... Locul II → grupa .........................................
UTILIZAREA CORECTĂ A ACCENTULUI
TESTUL 2
Mass‑media, televiziunea în special, are o mare forță de atracție. Întâlnim deseori afirmația:
„Dacă așa am auzit la televizor, așa e corect și așa vorbesc și eu. Televiziunea nu greșește”. Din
păcate, lucrurile nu stau întotdeauna așa. Se întâmplă să mai și greșească, ceea ce este neplăcut.
Imaginează‑ți că ești reporter. Îți pregătești rapid și exersezi accentuarea corectă a cuvintelor
pentru două emisiuni: știrile (trebuie să‑i ții locul unui crainic bolnav) și emisiunea Cu și despre
școlari.
Inițiere
1 Subliniază varianta corectă pe care o vei folosi în buletinul de știri. 30 p

La Sófia/Sofía s‑a produs un fenomén/fenómen emoționant, imediat după
alegeri. Mii de persoane, unele chiar bolnáve/bólnave, au ieșit cu steaguri și alte
símboluri/simbóluri naționale să‑și manifeste bucuria. Au fost primele alegeri
libere. Observatorii spun că acestea au avut un caractér/carácter democratic.
57
Dezvoltare
2 Subliniază varianta corectă pe care o vei folosi în emisiunea Cu și despre școlari. 40 p

Hómer/Homér nu a fost cu personajele sale tot atât de séver/sevér cât s‑a dove‑
dit profu' cu mine. I‑am zis că a fost un scriitor únic/uníc, că știu cum se pronunță
numele lui de la rádio/radió. Mi‑a zis să mai reflectez și să mă documentez. Că nu
pronunț corect. „Adícă/ádică nu știu cei de la radio? Dar nu de la unul am auzit. De
la mai multe rádiouri/radióuri. Nu ajunge că știu că este scriitor antíc/ántic? Profu’
tot spunea că nu pronunț corect. Parcă îmi era dușmán/dúșman. A reușit să mă facă
să‑l urăsc fără a‑l citi măcar pe Homer. Dar nu am ce face. După ore iau un táxi/taxí
și mă duc la bibliotecă să‑l împrumut pe Hógaș/Hogáș, pardon, pe Homer.
Excelență
3 Imaginează că ești redactor al emisiunii Pastila de limbă și prezinți, într‑o notă

umoristică, rolul pe care îl are accentul în stabilirea sensului la unele omografe.
Scrie un text, pe orice temă, de cel puțin 40 de cuvinte în care vei folosi omografele
următoare: tórturi/tortúri, ácele/acéle, compánie/companíe, véselă/vesélă. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
• utilizarea corectă a tuturor omografelor 8 p;
• originalitatea textului 4 p;
58
TEXTUL EPIC. PERSONAJUL.
MIJLOACE DE CARACTERIZARE
ATITUDINI
TESTUL 1
Citește textul cu atenție pentru a rezolva cerințele.

„Cum scăpase paharul din mână, bătrânul nu‑și dădea seama. Îl luase plin cu apă, să bea, dar
se vede că niciun deget nu‑l mai putuse ține. Îi lunecă din mâna care îi tremura și se sfărâmă de
podele în mii de așchii sticloase. Nepoata sa, Elenuța, auzind acel vuiet […] veni ca o furtună:
— Așa, îmi faci stricăciuni? Pentru asta te țin și te hrănesc? Să ieși! Să fugi din casa mea,
netrebnicule!
Bătrânul însă rămase pironit locului, cu ochii țintiți la sfărâmăturile de sticlă de pe podeaua
lucioasă.
Glasul ei răsări mai ascuțit, mai furios:
— Așa, îmi faci în ciudă? Piei din ochii mei! Și pumnii mici, dar repezi, cădeau ca o grindină pe
spatele bătrânului, care o luă speriat spre ușă.
— Iartă‑mă, fetițo…
— Nu te iert, fugi… Să nu‑mi mai vii, că nu‑mi dai decât bătaie de cap. Altceva nu știi să faci!
Furioasă că bătrânul mergea prea‑ncet, îl îmbrâncea dânsa spre ușă. Bătrânul simți că ar trebui
să spună că și ea o să ajungă odată bătrână, dar tăcu. […]”
(În ajunul Crăciunului, de Emil Gârleanu)
Inițiere
1 Formulează un enunț în care să prezinți ce sentiment ți‑a trezit fragmentul citat.

Alege una dintre formulările de mai jos sau propune tu alta. 10 p
Fragmentul m‑a ………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
După citirea fragmentului, m‑am simțit …………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
2 Indică personajele, în ordinea apariției lor în fragment.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
10 p
3 Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmen‑

tele de mai jos. 15 p
a. Furioasă că bătrânul mergea prea‑ncet, îl îmbrâncea dânsa spre ușă. Bătrânul
simți că ar trebui să spună că și ea o să ajungă odată bătrână, dar tăcu. […]
Tiparul textual este …………………………………..
59
b. — Iartă‑mă fetițo…
— Nu te iert, fugi… Să nu‑mi mai vii, că nu‑mi dai decât bătaie de cap.
Tiparul textual este ………………………………………….
c. Bătrânul însă rămase pironit locului, cu ochii țintiți la sfărâmăturile de sticlă de

pe podeaua lucioasă.
Fragmentul este construit pe baza tiparului textual ……………………………………..
Dezvoltare
4 Pe lângă stări și acțiuni, verbele pot exprima ordine, rugăminți și, implicit, relațiile
dintre personaje. Bifează sau scrie informația oferită de fiecare dintre verbele din
coloana din stânga. 15 p
Informația Modul Persoana

Atitudinea
Verbul Vorbitorul transmisă verbal verbului
Rugăminte Ordin agresivă defensivă
iartă
fugi
să ieși
5 Verbele redau atât fapte, cât și stări, ambele putând avea rol în caracterizarea per‑
sonajelor. De asemenea, prin caracteristicile de mod, ele dau indicații despre felul
în care apreciază vorbitorul acțiunea. Pune un X în dreptul acelor caracteristici
ce se regăsesc la verbele prezente în prima coloană. 15 p
Exprimă/Sugerează Exprimă o acțiune

Modalitatea de desfășurare
starea personajului a personajului
Verbul acțiunea este Acțiunea este
conștientă, inconștientă, privită ca
fizică psihică privită ca incertitudine
intenționată neintenționată nesigură
sigură
scăpase
luase
veni
îmbrâncea
o să
ajungă
60
6 Atitudinea naratorului față de personajul feminin este: 5p
a. indulgență; c. admirație;
b. ironie; d. respect.
Răspuns: ………
Excelență
7 Scrie o compunere, de minimum 100 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Ele‑

nuța, personajul din textul citat. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
Vei avea în vedere:
• să menționezi două trăsături ale personajului; 4 p
• să ilustrezi două modalități/mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată; 4 p
• să corelezi o valoare transmisă prin acest personaj cu una importantă pentru tine, justificându‑ți
răspunsul; 2 p
• să prezinți informațiile într-un mod personalizat, original; 2 p
61
DIALOGUL ÎN TEXTUL
NONLITERAR. INTERVIUL. • Strategii de concepere și de comprehensiune
a textului
TERMENI ȘTIINȚIFICI • Tipare de structurare a ideilor: definire,
clasificare, exemplificare
TESTUL 1
Atunci când suntem nevoiți să interacționăm cu persoane necunoscute, este util să cunoaștem
cât mai bine statutul social al vorbitorului. Termenii folosiți reprezintă un indiciu pentru gradul
lui de cultură, pentru profesia sa.
Îți prezentăm trei fragmente din trei interviuri. Citește‑le cu atenție și apoi răspunde cerințe‑
lor de mai jos, dovedind că îți este cunoscut limbajul persoanelor care au fost intervievate și că
poți afla informații referitoare la acestea.
A. „— Ce se poate face pentru tratamentul ocluziei intestinale?

— O sondă nazogastrică este trecută prin nas până în stomac pentru a elimina fluidele și
gazul și pentru a ameliora durerea și presiunea.
Mai puțin obișnuit, un tub intestinal este folosit în locul sondei nazogastrice pentru elimina‑
rea lichidelor din porțiunea superioară a intestinului subțire.”
B. „— Ce rol au instalațiile de forare petrolieră?

— În cazul instalațiilor de forare petrolieră, acestea forează sonde de petrol sau gaze. La rân‑
dul lor, ele pot fi pentru forare pe uscat (onshore) sau forare pe mare (offshore).”
C. „— Ce ne puteți spune despre Voyager 1?

— Voyager 1 a fost lansată de Agenția Spațială Americană (NASA) la 5 septembrie 1977 și
a ajuns în apropierea planetelor Saturn și Jupiter, fiind prima sondă spațială care a transmis
imagini cu sateliții acestor planete.”
Inițiere
1 Transcrie din fiecare fragment câte o secvență în care substantivul sondă este în‑
soțit de un atribut care îi individualizează sensul. 12 p
Fragmentul 1 → ………………………………………………
Fragmentul 2 → ………………………………………………
Fragmentul 3 → ………………………………………………
2 Citește definiția cuvântului polisemantic sondă, apoi rezolvă sarcinile date.

SÓNDĂ, sonde, s. f. 1. Gaură cilindrică forată în interiorul scoarței pământului în
vederea exploatării unui zăcământ de hidrocarburi fluide, a explorării unor straturi
etc. 2. Aparat care servește la extragerea unei mici cantități dintr‑un material
compact sau granulat (pământ, ciment, nisip etc.). ♦ Burghiu mare, acționat mecanic,
cu care se fac foraje în sol (în scopul de a‑l explora și a cunoaște natura straturilor).
62
3. Instrument chirurgical în formă de tub cilindric de metal, de cauciuc etc. care
servește la explorarea sau la evacuarea unor canale sau cavități din organism ori la
drenarea plăgilor. 4. Instrument cu ajutorul căruia se efectuează diferite observații
hidrometrice ca măsurarea adâncimii unei ape, recoltarea de probe de pe fundul
apelor etc. 5. Dispozitiv sensibil, asociat unui aparat de măsură, care poate fi plasat
în diferite puncte din spațiu pentru exploatarea unui câmp fizic. 6. Sondă spațială =
satelit artificial (corp metalic de forme diverse) sau vehicul spațial fără oameni, lansat
în spațiul cosmic pentru cercetarea lui directă. 7. Pahar lunguieț și subțire, mai îngust
în partea de jos. Din fr. sonde.
a. Indică numărul sensului corespunzător cuvântului sondă din fiecare fragment

și exemplifică alegerea printr‑o secvență potrivită de două-trei cuvinte din text. 24 p
Fragmentul Secvența Numărul sensului

A.
B.
C.
b. Asociază fiecărei imagini sensul adecvat, scriind în dreptul ei cifra sensului din
definiție. 15 p
Imaginea 1 Imaginea 2 Imaginea 3

Sensul nr. … Sensul nr. … Sensul nr. …
Dezvoltare
3 Școala are rolul de a‑ți oferi un bagaj de cuvinte de bază pentru înțelegerea lumii
în care trăiești. Completează tabelul de mai jos, indicând disciplinele care te ajută
să‑ți faci o idee despre termenii folosiți în interviurile citate. 24 p
Informații sumare despre sensul

Disciplina studiată Termenul/Termenii din text
respectivului cuvânt
Biologie
Chimie
Fizică
Geografie
63
Excelență
4 Cuvântul sondă revine ca temă în toate cele trei interviuri, de fiecare dată având
însă un sens diferit. Amintește‑ți noțiunile despre comunicare și rezolvă sarcinile,
luând în calcul și următoarele informații despre persoanele intervievate: 15 p
Andrei Popescu – inginer chimist
Flora Mihai – medic chirurg
Ionescu Pitiș – inginer NASA
Persoana intervievată Termeni tehnici (din fragmentele date)
Fragmentul
Profesie și nume specifici profesiei/activității respective
A
B
C
Timp de realizare: 15-30 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

Proba De toate, pentru toți
Selectarea cuvintelor potrivite contextului este necesară pentru realizarea unei comunicări reușite.
Cele două grupe au primit sarcina de a așeza cuvintele dintr‑o listă după trei criterii. Va câștiga
grupa care are numărul cel mai mare de cuvinte trecute corect la rubrica potrivită.
Se acordă 1 punct pentru fiecare cuvânt așezat în coloana corespunzătoare.
Grupa ciocănitorilor
Termeni din limba vorbită
Termeni științifici Termeni tehnici
standard/nonstandard
curechi aderent dilatare
deșt fiting traiectorie
bobină spahiu Brassica oleracea
leșesc divizibilitate inimioară
cord jantă stih
Pelargonium mușcate ambreiaj
Punctaj: …………….
Grupa furnicilor
Termeni din limba vorbită
Termeni științifici Termeni tehnici
standard/nonstandard
drive cilindru frunce
os frontal sașiu ambreiaj
motor fotosinteză bielă
Solanum tuberosum alizeu barabule
soare suspensie citoplasmatic
mașină atmosferă voltmetru
Punctaj: …………….
Clasament: Locul I → grupa .......................................... Locul II → grupa .........................................
64
VERBUL
• Recapitularea noțiunilor din clasa a VI‑a.
Secvența de tip narativ
TESTUL 1
Citește textul cu atenție și rezolvă sarcinile date.
Din parcul tăcut până nu demult, ajungeau la ea glasuri zglobii de copii. Fata deschise fereas‑
tra pentru a privi mai atent. Afară, copacii înfloriți erau domnișoare gătite de bal. Iarna urâtă
rămăsese departe, iar fulgii de ieri deveniseră petalele de astăzi. Soarele se făcuse iar strălucitor,
de parcă ar fi întinerit.
„E vremea să mergem la cules toporași”, își spuse fata zâmbind. Apoi, către Grivei:
— Vino, a sosit vremea să mai zburzi și tu puțin!
— După ce vei fi ajuns tu acolo, o să vin și eu.
Inițiere
1 Rescrie secvențele „După ce vei fi ajuns tu acolo, o să vin și eu. Soarele se făcuse iar
strălucitor”, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonimele acestora adecvate con‑
textului. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Verbul Vino! este la modul imperativ și redă: 5p

a. un ordin; c. o invitație;
b. o rugăminte; d. o chemare.
3 Subliniază forma corectă: (el) creează/crează; a crea/creea; a agreea/agrea;

el dormii/el dormi; el vorbi/vorbii. 10 p
4 Completează tabelul, rescriind câte un verb pentru fiecare mod învățat, precizân‑
du‑i denumirea. 20 p
Verbul Modul 1 Modul 2 Modul 3 Modul 4
65
Dezvoltare
5 Precizează timpul verbelor la modul indicativ. 10 p
Verb ajungeau rămăsese E a sosit vei fi ajuns
Timp
6 Transcrie din textul dat un predicat nominal și unul verbal. 10 p

predicat nominal → …………………………………..
predicat verbal → …………………………………
Excelență
7 Subliniază varianta corectă, motivând alegerea prin valorificarea informațiilor

gramaticale despre verb. În enunțul Gata, am plecat! vorbitorul este/nu este
cu siguranță unul singur. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
8 Completează tabelul bifând rubricile potrivite și scriind în dreptul fiecărui enunț

informațiile gramaticale solicitate. 15 p
A. Andrei cântă la pian, deoarece se pregătește pentru concert.
B. Cântă imediat, mâine ai pregătire!
C. Să cânte el la chitară?
D. Aoleo, ce face? Cântă?!
E. Poftim! Cântă dacă mai poți!
Semnificație
Enunț Mod Persoană, număr
un ordin informație amenințare mirare
A
66
Sanitarii clasei a VII‑a au avut ca sarcină selectarea, dintr‑o listă dată, a formelor verbale corecte.
Se acordă 1 punct pentru fiecare enunț corect.

(El) dormii (El) dormi
eu iubii (el) iubii
mi‑ar place ar plăcea
nu fii nu fi
va creea va crea
Fii (atent) Fi (atent)
ar displăcea ar displace
să creeze să creze
să creeăm să creăm
el vorbii el vorbi
a gândii a gândi
eu gândii eu gândi
Nu te du nu te duce
va dorii va dori
Punctaj
67
TIPURI DE VERBE: PREDICATIV, COPULATIV, AUXILIAR (REACTUALIZARE)
Tipare de structurare a ideilor. Definiția
TESTUL 2
Cu ajutorul verbelor povestim, relatăm acțiuni (reale, imaginare sau dorite), dăm definiții,
identificăm etc. Îți propunem să reflectezi asupra definițiilor date adolescenței de către diverse
persoane, mai aproape sau mai departe de această vârstă.
A. Adolescența este vârsta întrebărilor, a îndoielilor. Noi, adolescenții, suntem viitorul acestei so‑
cietăți. Unii care sunt conștienți de acest aspect se străduiesc să învețe cât mai bine la școală,
să urmeze un liceu bun și să intre la facultate.
Inerent, la această vârstă apar tot felul de întrebări de genul: „Cine sunt?”, „De ce trebuie să
țin cont pentru a lua o decizie corectă?”, „Care este scopul meu în viață?” și multe altele la care
vom afla răspunsul mai târziu sau poate niciodată. În zilele noastre este din ce în ce mai greu
să fii adolescent. Apar tentații de tot felul cum ar fi: drogurile, țigările, alcoolul. Cine apucă să
meargă pe această cale va fi un om pierdut, fără adolescență, fără alți prieteni decât cei care
merg pe același drum chinuitor, plin de prăpăstii.
E greu să fii tu însuți când anturajul tău face altfel? Da, nu este mereu ușor. De exemplu, într‑o
conversație cu prietenii trebuie să le susții afirmațiile, cu toate că tu ești de altă părere.
(A.I., clasa a X‑a)
B. „Despre adolescență s‑a scris foarte mult, fără a se găsi însă explicații satisfăcătoare la toate
întrebările și problemele caracteristice acestei vârste. Adolescența este cu siguranță o etapă
a schimbărilor, iar parcurgerea multitudinii de lucrări care abordează această problematică
ne arată că nicio altă vârstă nu a fost caracterizată prin atâtea atribute, epitete și metafore.
J.J. Rousseau numește această etapă «vârsta rațiunii», dar și «revoluție furtunoasă» sau «a doua
naștere»; alți psihologi sau filosofi consideră că adolescența înseamnă «furtună și stres», «vre‑
mea neliniștii». Pentru omul de cultură și psihologul Mihai Ralea adolescența este «timpul în
care luăm Universul prea în serios».”
(Psihologia adolescenței și a vârstei adulte. Note de curs, https://tinyurl.com/bt8cujbb)
C. „Ala‑bala, prin aluni, Nu pleca, vinere, încă,
Unde ești, copile‑luni?! Stea matură și adâncă!
Și tu, copilandre‑marți, C‑o să vina sâmbăta

Cu mari ochii tăi mirați?! Cu rece suflarea sa
Și tu, miercure, ah, floare Și‑o să‑mi lase geana stinsă

Adolescență visătoare?! Și‑n duminici gura ninsă.”
Și tu, joie mohorâtă (Steaua de vineri, de Grigore Vieru)

Tinerețea mea pierdută?!
68
Inițiere
1 Scrie în casetă litera corespunzătoare variantei corecte. Tema comună primelor

două texte este: 4p
a. adolescența;
b. moartea;
c. războiul;
d. copilăria.
2 Transcrie din textul C două cuvinte din câmpul lexical al timpului. 6p

……………………………… ………………………………
3 Transcrie din primele două texte câte o structură formată dintr‑un verb copulativ
și un nume predicativ prin care este definită adolescența. 20 p
Subiectul Predicatul nominal

Textul
Exprimat Verbul copulativ Numele predicativ
A
Adolescența
B
Dezvoltare
4 Indică valoarea morfologică a verbului a fi din primul vers al textului C. Scrie o sec‑
vență în care să‑l înlocuiești cu un sinonim potrivit. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Transcrie verbul a fi din secvența „E greu să fii tu însuți când anturajul tău face
altfel? Da, nu este mereu ușor. De exemplu, când ești într‑o conversație cu prietenii
trebuie să le susții afirmațiile, cu toate că tu ai altă părere”. Precizează, de fiecare
dată, valoarea morfologică. 20 p
Verbul a fi Valoarea gramaticală (morfologică)
69
6 Verbul a fi cu valoare copulativă, la timpul imperfect, se regăsește în special în: 10 p
a. secvența descriptivă;
b. secvența narativă;
c. secvența explicativă;
d. secvența argumentativă.
Excelență
7 Crezi că afirmația: „Adolescența este timpul în care luăm Universul prea în serios”
este o prezentare realistă a acestei vârste? Justifică‑ți răspunsul, în 100 de cuvinte,
valorificând textul, lectura suplimentară și/sau experiența personală. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
70
TESTUL 3
În redactarea secvențelor descriptive sau explicative, în definiții și argumentări, folosirea ver‑

belor copulative trebuie făcută cu atenție, deoarece, deși rolul cel mai important în realizarea sen‑
sului îl au numele predicative, exprimarea logică presupune selecția acelui verb copulativ ce redă
cel mai bine ideea. De exemplu, între a părea și a fi bucuros diferența nu trebuie deloc neglijată.
Rezolvă sarcinile următoare pentru a‑ți exersa și dezvolta deprinderea de a folosi corect ver‑
bele copulative.
Inițiere
1 În enunțurile din prima coloană există predicate nominale. Completează sau bi‑
fează, după caz, rubricile din tabel, demonstrând că știi structura unui predicat
nominal. 30 p
Sinonimul aproximativ potrivit

Verbul Numele pentru fiecare verb copulativ
Enunț
copulativ predicativ
a fi a deveni
Soarele părea
însângerat.
Parcul rămăsese
gol.
Crizantemele
ajunseseră mândria
grădinilor.
Pentru multe flori
toamna însemna
timpul plecării.
Pe neașteptate, s‑a
făcut roșu
la față.
Dezvoltare
2 Identifică verbele copulative din enunțurile de mai jos și completează după model
fiecare rubrică a tabelului următor, conform indicațiilor. 30 p
a. Scrie verbele copulative în rubrica potrivită (coloana a doua).
b. Selectează, dintre cele două verbe copulative, sinonimul aproximativ (a fi/
a deveni) cel mai apropiat.
71
c. Scrie sensul/informația pe care îl/o aduc, selectând din lista următoare: apa‑
rență, constanță, schimbare, echivalență.
Sinonim
Verbul copulativ Sensul specific
aproximativ
Nu‑l luăm cu noi. Pare cam mototol. pare este aparență
Nu‑mi place ce s‑a întâmplat.
Andrei s‑a făcut de‑a dreptul
nesuferit.
A trecut prin multe, dar a rămas
generos.
În urma accidentului a ajuns
foarte nervos.
Nu voi copia. Copiatul înseamnă
furt.
Reușita înseamnă perseverență.
Excelență
3 Completează mesajul cu cel mai potrivit verb copulativ, urmărind și indicațiile din
paranteză. 15 p
La apariția sa, plasticul ……………… (verb copulativ care indică aparență, timpul
imperfect) că va putea înlocui celelalte materiale folosite pentru ambalarea produ‑
selor de larg consum. Într‑adevăr, plasticul …………………… (verb copulativ care indică
echivalență, indicativ prezent) un material cu multe avantaje. Din păcate, canti‑
tatea mare de produse din plastic a făcut ca acestea ……….…. (verb copulativ care
indică schimbare, modul conjunctiv) o problemă de mediu. Un consum responsabil
al produselor din plastic …………………………. (verb copulativ, indică echivalență) șansa
la un mediu mai sănătos. Ascultă glasul înțelepciunii: „Nu …………………… risipitor!”
(verb copulativ al calificării, modul imperativ)
4 Folosind un verb copulativ adecvat definirii, la modul indicativ, timpul prezent, for‑
mulează câte un enunț în care să dai definiția cuvintelor: școala, prietenia, cartea. 15 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
72
TESTUL 4
Definiția este foarte importantă pentru înțelegerea mesajului și pentru cunoaștere, în general.
De aceea, înainte de a discuta despre un cuvânt, trebuie să fim siguri că atât vorbitorul, cât și as‑
cultătorul au în vedere același sens.
Citește fragmentele următoare și răspunde cerințelor pentru a exersa deprinderea de a‑ți
structura logic ideile.
A. „Zmeul este un personaj fabulos, are înfățișarea unui balaur, adică are forma unui șarpe cu
aripi, picioare și mai multe capete de șarpe (în general trei, șapte, nouă sau chiar douăspre‑
zece). Acesta reprezintă principalul dușman al eroului, al unui Făt‑Frumos. Arma zmeilor este
buzduganul.
Își anunță prezența aruncând un buzdugan înaintea sa, semnalul că masa trebuie să fie gata.
Zmeul îl provoacă la luptă pe Făt‑Frumos, astfel: «Cum vrei să ne luptăm? În buzdugane să
ne lovim, în săbii să ne tăiem ori în luptă dreaptă să ne batem?» Lupta se încheie de cele mai
multe ori atunci când flăcăul îl îngroapă pe Zmeu în pământ până la gât și apoi îi taie capul.
Cu toate acestea, cea mai de temut este mama zmeilor, căci ea îi urmărește pe fugari, trecând
peste munți, păduri și ape. Uneori, atât ea, cât și zmeii pot căpăta altă înfățișare. Zmeul, ase‑
menea oamenilor, are familie, frați, surori, fii, se poate spune chiar că duce o adevărată viață
de familie într‑o gospodărie așezată.
Nu e în niciun caz o vietate sălbatică. De multe ori, trăiește în palate strălucitoare și deține dome‑
nii de vânătoare. În privința caracterului, zmeoaicele, îndeosebi mama zmeilor, sunt mai aprige.
Fata‑voinic, furând pe Ileana‑Sânziana pentru stăpânul ei, împăratul, mama zmeului se ia după
ea ca o leoaică, cu o falcă în cer și una în pământ, aruncând văpaie din gura ei ca dintr‑un cuptor.
După cum știm, zmeii trăiesc în țări cu împărați și crai, constituie armate, apar în masă.”
(Victor Kernbach, Zmeul, în volumul Universul mitic al românilor)
B. „Cuvântul zmeu înseamnă șarpe în multe limbi slave (în bielorusă: змея-zmeia, în bosni‑
acă: zmija, în bulgară: змия-zmia, în croată: zmija, în macedoneană: змија-zmia, în rusă:
змея-zmeia).
Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că numele și aspectul zmeului sunt derivate
din limba slavă zmeia. Cuvântul se referă, de asemenea, la zmeie pentru copii, care zboară.”
(Wikipedia.org)
C. O vrăjitoare, în credința populară, era o femeie cu puteri magice, ce putea realiza vindecări
miraculoase, sau putea aduce nenorociri, în perioada creștină fiind considerată ca având legă‑
tură cu demonii.
În perioada Evului Mediu, au fost ucise prin ardere pe rug zeci de mii de vrăjitoare din în‑
treaga Europă. Ele erau considerate vinovate de secetă, de foamete, de epidemii etc. Din ură,
invidie, femeile puteau fi înlăturate sub pretextul învinuirii de vrăjitorie. În Transilvania, pri‑
mele procese de vrăjitoare s‑au derulat în secolul XVI‑lea.
73
uteau fi condamnate persoane de ambele sexe, dar femeile erau preponderent identificate
P
ca având acest statut. În această perioadă se diferențiază două feluri de vrăjitori/vrăjitoare pe
care le distingeau cu două cuvinte ale limbii latine:
• striga („vrăjitoarea cu mătură”) – ea fiind în perioada de dinaintea creștinismului
făcătoarea de farmece, femeia‑vraci (cu puteri de vindecare prin ierburi de leac,
puteri miraculoase) care, conform credințelor, putea înfățișa forma diferitelor animale;
• malefica (feminin), mai rar maleficus (masculin) – însemnând „făcătoare” (f),
„făcător” (m) sau „dăunătoare” (f), „dăunător” (m).
Credința în vrăjitoare provine din timpurile religiilor politeiste, anterioare creștinismului,
când se credea în zâne bune, cele rele fiind vrăjitoarele, care erau frecvent de sex feminin.
Nuielele rupte din gard sau cozile de mătură erau folosite de vrăjitoare pentru zbor.
(adaptare după Wikipedia.org)
Inițiere
1 Transcrie două cuvinte din câmpul lexical al religiei din fragmentul C. 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
2 Tiparul de structurare a ideilor în textul B este: 4p

a. explicativ, folosind o definiție a cuvântului „zmeu”;
b. explicativ, apelând la o clasificare a limbilor slave;
c. narativ, prin relatarea acțiunilor realizate de zmeu;
d. descriptiv, prin prezentarea proprietăților unui zmeu.
3 Pentru a exemplifica vechimea credinței în vrăjitoare vom putea cita din textul C
secvența: 6p
a. „În Evul Mediu puteau fi condamnate persoane de ambele sexe, dar mai ales femei.”
b. „În perioada Evului Mediu au fost ucise, fiind arse pe rug, zeci de mii de vrăjitoare.”
c. „Credința în vrăjitoare provine din timpurile religiilor politeiste, anterioare
creștinismului.”
d. „În Transilvania, primele procese de vrăjitoare s‑au derulat în secolul XVI‑lea.”
4 Încercuiește varianta corespunzătoare răspunsului corect. 4p

Din scrierea diverselor forme ale cuvântului zmeu putem deduce că:
a. Limba română este o limbă slavă, deoarece are cuvinte comune cu unele limbi slave.
b. Limba română nu face parte din grupa limbilor slave, deoarece are un altfel de alfabet.
c. Zmeu înseamnă „șarpe” în toate limbile slave.
d. Între români și bulgari au existat contacte culturale prin care s‑au transmis diverse
credințe.
e. Croata este o limbă slavă.
74
5 Copiază doar definiția cuvântului zmeu, introducând informațiile solicitate în ru‑
bricile tabelului, după modelul oferit. 6p
Câmpul lexical
Cuvântul Verbul copulativ Proprietăți care‑l
din care face parte
care este definit folosit diferențiază
(numele predicativ)
vrăjitoarea era o femeie cu puteri magice
6 Precizează pentru care text ar fi potrivite imaginile. Atribuie‑le un titlu format din
cel mult trei cuvinte. 6p
Imaginea 1 Imaginea 2
Imaginea 1 → textul ……….. ; titlu propus: ……………………………………………………………..
Imaginea 2 → textul ……….. ; titlu propus: ……………………………………………………………..
7 Valorificând textul potrivit, scrie o scurtă secvență explicativă (15‑20 de cuvinte)

unul dintre
în care să arăți motivul/motivele pentru care era foarte ușor în Evul Mediu să faci
textele
rău unei femei. 12 p
citate
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
8 Selectează, prin bifarea rubricii potrivite, modalitatea folosită în definițiile date

cuvintelor vrăjitoare și zmeu din enunțurile de mai jos, ținând cont că există mai
multe feluri de a defini un cuvânt: 10 p
a. printr‑un sinonim;
b. prin încadrarea în câmpul lexical specific și prezentarea unor trăsături care‑l
diferențiază de alți termeni din același câmp, folosind un verb copulativ de
identificare;
75
c. prin menționarea a ceea ce nu reprezintă termenul respectiv;
d. prin exemple;
e. prin enumerarea întrebuințărilor, a rolului îndeplinit.
Modalități de construcție
Definiția
a b c d e
Vrăjitoarea era o femeie cu puteri magice.
Vrăjitoarea este o persoană ce face vrăji.
Vrăjitoarea este o persoană care are puteri supranaturale și care
poate transforma miraculos lucrurile înconjurătoare.
Vrăjitoarea este o babă pe care superstițiile o credeau a fi în
legătură cu necuratul spre a le face rău oamenilor.
Zmeul nu e în niciun caz o vietate sălbatică.
9 Citește regulile pe care trebuie să se bazeze realizarea unor definiții. Bifează apoi în
tabel litera corespunzătoare regulii care a fost încălcată în definiția din coloana 1. 10 p
Reguli de construire a unei definiții.
a. Termenii să fie preciși, folosiți cu sens propriu.
b. Să nu se explice un termen prin el însuși.
c. Informația să nu fie nici prea puțină, nici prea multă.
d. Definiția nu trebuie să conțină contradicții logice.
e. Definiția trebuie să fie clară.
Greșeli în formularea ei
Definiția
a b c d e
O vrăjitoare se ocupă cu vrăji.
Istoria este știința care studiază evenimentele istorice.
Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care arată însușirile
obiectelor și nu se declină.
Substantivul este partea de vorbire flexibilă.
Meseria este brățară de aur.
Chimia este știința care studiază fenomenele chimice.
Câinele este un animal din familia canidelor, cel mai bun prieten
al omului.
Pasărea este un animal cu aripi, capabil de zbor.
Sinceritatea este însușirea de a fi sincer.
Leul este regele animalelor.
76
Excelență
Citește lista cu enunțuri conținând greșeli de diverse tipuri. Realizează o clasifi‑
care a acestora după următoarele criterii: 10 p
a. greșeli de punctuație;
b. greșeli de scriere;
c. greșeli de gramatică (abateri de la normele de morfologie);
d. greșeli de sintaxă (de combinare a cuvintelor);
e. greșeli de vocabular.
Tipul de
Enunțul greșit
greșeală
A creat o compunere literală. e.
A creea superstiții despre vrăjitoare era specific Evului Mediu.
Nu pot a crede în zmei!
Nu fii invidios!
Zmeul degajează mult fum.
Zmeul va apare imediat.
Capetele balaurului se reflectează în apă.
În loc să dea o explicație, el copie definiția.
Aruncând buzduganul zmeul își anunța venirea.
Să ai un zmeu de hârtie este amuzant.
Un stol au zburat deasupra orașului.
Corectează ultimele zece enunțuri de la exercițiul anterior și rescrie‑le. 10 p
Enunțul corect
77
Formulează două definiții ale unor noțiuni de la două discipline folosind două
verbe copulative. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Locuțiuni verbale/Îmbinări libere de cuvinte
1 Unește printr‑o săgeată locuțiunile verbale din prima coloană cu starea, reacția,
atitudinea pe care o sugerează, o exemplifică, menționată în coloana a doua. 40 p
Starea, reacția, atitudinea

Locuțiuni verbale
pe care o redau
a‑și bate joc dispreț
a o lua la sănătoasa dispreț
a scoate ochii (cuiva) iritare, enervare
a‑i sări inima din piept/din loc spaimă, groază
a‑și ieși din pepeni amuzament
a‑și da arama pe față reproș
a se alege praful de toată munca cuiva respingere
a trage mâța de coadă teamă, disperare
compătimire
Formulează cinci enunțuri în care să folosești cinci expresii/locuțiuni verbale. 50 p

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Timp de realizare: 15 minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.
78
UTILIZAREA SINTACTICĂ
• Personajul. Mijloace de caracterizare
A VERBELOR LA MODURI
• Secvențe descriptive PERSONALE. PREDICATUL
TESTUL 1
Citește fragmentele următoare cu atenție, pentru a exersa abilitatea de înțelegere a textului.
A. „[…] Caragiale nu era în stare să fie cruțător. Nici dacă ar fi fost tăiat, nu spunea omul acela
ceea ce nu‑i era‑n gând. Era destul să i te uiți în față pentru ca să simți adâncul dispreț ce se
vedea pe față în zâmbetul lui sarcastic și‑n agerii săi ochi.
— Ori tac, ne zicea el, și râd pe‑nfundate, ori îi batjocoresc, ca să râdă și ei înșiși de sine!
Așa și a făcut, și râs‑au, râd și vor râde mulți în fața oglinzii ce el le‑a pus‑o în nas.
— Ori pune‑ți pază gurii, ori spune‑o verde românește! zicea el când citea «generalitățile» lui
Eminescu ori eufemismele lui, cum erau Carol cel «Îngăduitor».
— Cinicul Caragiali, șoptea Eminescu printre dinți, dar nu‑l punea în rând cu alții, îl avea sus
în gândul lui și‑i părea bine că e om când stătea de vorbă cu el. […]
I.L. Caragiale a fost bun fiu, bun soț și bun părinte, dar nu din slăbiciune, ci din simțământ de
datorie, ca om adevărat, care nu e mulțumit de sine însuși decât făcând ceea ce după propria
lui convingere trebuia să facă ca să devină un adevărat om. […]”
(Amintiri, de Ioan Slavici)
Dicționar
sarcastic ‒ adj., (adesea folosit adverbial), plin de sarcasm, batjocoritor, caustic;
cinic ‒ adj., care dă pe față, cu sânge rece, fapte și gânduri condamnabile;
eufemism ‒ s.n., cuvânt, expresie care înlocuiește în vorbire sau în scris un
cuvânt/expresie neplăcută, necuviincioasă, obscenă, respectându‑i sensul.
B. „Eminescu era de o vigoare trupească extraordinară, fiu adevărat al tatălui său, care era munte de
om și, ca fire, grădină de frumusețe, și ar fi putut să ajungă foarte bătrân dacă ar fi avut oarecare
purtare de grijă pentru sine însuși. El era însă cu desăvârșire lipsit de ceea ce în toate zilele numim
egoism; nu trăia prin sine și pentru sine, ci prin lumea în care‑și petrecea viața și pentru ea…
Ceea ce‑l atingea erau trebuințele, suferințele, durerile și totdeauna rarele bucurii ale altora. […]
Flămând, zdrențuit, lipsit de adăpost și răbdând la ger, el era același om senin și vecinic voios,
pe care‑l ating doar micile mizerii ale altora. «Nenorocirea cea mare a vieții, zicea el, e să fii
mărginit, să nu vezi cu ochii tăi, să știi puține, să înțelegi rău, să judeci strâmb.» Lui nu‑i tre‑
buiau nici bogății, nici pozițiune, nici trecere‑n societate căci se simțea fericit și fără ele. […]
Pornirea lui covârșitoare era amorul propriu și nimic nu era în el mai presus de sentimentul
de demnitate.
— Ceea ce li se poate ierta altora, zicea el deseori, nu aș putea să‑mi permit eu. […]”
(Amintiri, de Ioan Slavici)
79
Inițiere
1 Formulează un enunț în care să indici o asemănare și o deosebire existente între

cele două fragmente. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Precizează, într‑un enunț, cui aparține prima replică din textul A. 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
3 Formulează un enunț în care să precizezi tipul de secvență textuală care se regă‑

sește în ambele fragmente. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Rescrie primele trei predicate din textul A, precizându‑le felul. 6p
Predicatul
Tipul predicatului
5 Scrie cine este autorul replicii Nenorocirea cea mare a vieții e să fii mărginit, să nu
vezi cu ochii tăi, să știi puține, să înțelegi rău, să judeci strâmb. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Menționează un mijloc al caracterizării directe și unul al celei indirecte folosite în

ambele texte. 8p
Text Mijloc al caracterizării directe Mijloc al caracterizării indirecte

A
B
Dezvoltare
7 Transcrie trei predicate verbale din fragmentul următor: Era destul să i te uiți în
față pentru ca să simți adâncul dispreț ce se vedea pe față în zâmbetul lui sarcastic
și‑n agerii săi ochi. 6p
80
8 Transcrie predicatele nominale din secvența: care nu e mulțumit de sine însuși
decât făcând ceea ce după propria lui convingere trebuia să facă ca să devină un
adevărat om. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Precizează modul și timpul verbelor: a pus, ați citi, să facă. 6p
Verb Mod Timp
Excelență
După lectură, un elev a făcut un comentariu. Corectează‑l și apoi rescrie‑l. 10 p
M‑a impresionat să văz că Eminescu nu dorea să aivă averi. „Fii demn” își spunea
el și așa ar trebuii să ne spunem toți. Nu fii preocupat de lucruri mărunte! Nu fii ne‑
simțitor la suferințele semenilor! Urmează exemplul marelui scriitor!
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Alcătuiește un enunț interogativ în care verbul a fi să aibă altă valoare morfologică

decât cea din enunțul Flămând, zdrențuit, lipsit de adăpost și răbdând la ger, el era
același om senin și un enunț asertiv în care substantivul om să fie subiect. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
81
Redactează o compunere, de 80‑120 de cuvinte, în care să caracterizezi, la alegere,
unul dintre personajele din fragmentele citate. În compunerea ta vei urmări: 20 p
9 să prezinți trei trăsături ale personajului, pe care să le ilustrezi; 6 p
9 să numești și să ilustrezi două mijloace de caracterizare diferite folosite. 6 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
Redactare – 8 p (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea
termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație –
1 punct; lizibilitate – 1 punct).
82
UTILIZĂRI SINTACTICE
ALE FORMELOR VERBALE
NONPERSONALE
TESTUL 1
Lipsite de proprietatea de a indica persoana, timpul și aprecierea privind modul acțiunii (reală,
sigură, dorită etc.), formele verbale nonfinite (nonpredicative, nepersonale) au un comportament
sintactic surprinzător pentru un verb.
Inițiere
1 Rescrie din textul de mai jos câte un verb la fiecare formă nepersonală, în rubrica
potrivită. 20 p
Se gândea cu multă seriozitate dacă era cazul a‑i spune sau nu fratelui său iubit
despre ce descoperise. De aflat, tot va afla, așa că poate ar fi bine să lase deoparte
dorința excesivă de a‑l proteja. Menajându‑l prea mult, se pare că a făcut din el un
om slab.
Forma de infinitiv Forma de supin Forma de gerunziu Forma de participiu
2 Formele nonpredicative/nonpersonale pot fi centre pentru adjuncți (termeni sub‑

ordonați) cu aceleași funcții sintactice cerute și de verbele care cunosc categoria
modului. Exemplifică această afirmație completând rubricile tabelului cu termenii
potriviți din text, după lectura fragmentului citat mai jos. 15 p
De undeva, de departe, din copilăria mea rătăcită în timp, se auzi răsunând vor‑
bele bunicii:
— Vei ajunge și tu la vremea de a înțelege ce‑i bine și ce‑i rău și atunci te vei arăta
vrednică de numele pe care l‑ai moștenit. Până atunci, vei avea de înfruntat multe
obstacole, dar nu trebuie să uiți că a fi fericit înseamnă a te bucura frumos de bunu‑
rile vieții, alături de ceilalți, nu singur.
Forma verbală nonpersonală Tipul adjunctului
Adjunctul verbului
(centru de grup) (funcția sintactică)
Infinitiv
Participiu
Gerunziu
Supin
Infinitiv
83
Dezvoltare
3 Bifează în dreptul afirmațiilor despre formele verbale nonpersonale. 20 p
Da Nu
Formează predicate (apar singure în enunțuri).
Ca adjunct (termen subordonat), seamănă cu alte părți de vorbire, nu cu verbul.
Când este centru de grup, se comportă ca un verb.
Nu pot oferi informații despre persoana și timpul acțiunii.
Infinitivul face o referire vagă la timp.
Formele de infinitiv pot apărea în alternanță cu modul conjunctiv.
După secvențele care au ca centru un gerunziu (construcții gerunziale) se pune virgulă.
O formă verbală nonpersonală poate indica nesiguranța.
Există doar o formă verbală cu rol de auxiliar.
Există foarte multe verbe la infinitiv care se termină cu doi „i”.
4 Indică funcția sintactică a următoarelor verbe la moduri nepersonale din fragmen‑

tul de la exercițiul 2. 15 p
Asemănarea cu o altă parte de

Funcția sintactică Denumirea formei
vorbire din punctul de vedere
(adjunct) verbale
al funcției sintactice
rătăcită
de a înțelege
de înfruntat
răsunând
a te bucura
Excelență
5 Crezi că rezumatul de mai jos poate primi punctajul maxim? Justifică‑ți răspun‑
sul, într‑un enunț, valorificând cunoștințele tale despre rezumat și despre formele
verbale nepersonale. 20 p
Johannes Gutenberg (1398–1468), un german important pentru istoria mo‑
dernă. A inventat tiparul care fiind utilizat pe scară largă a tiparului mecanic și
declanșând Revoluția cărții tipărite răspândind educația în masă.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Timp de realizare: 20-40 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.
84
POSIBILITĂȚI
COMBINATORII ALE
VERBELOR. VERBUL CA
CENTRU DE GRUP
SUBIECTUL ȘI NUMELE PREDICATIV
TESTUL 1
Între subiect și predicat există o relație specială. Exemplifică afirmația rezolvând sarcinile date.
Inițiere
1 Subliniază cu o linie subiectele și cu două numele predicative din paragraful de

mai jos. 30 p
Soarele părea un cerc uriaș de foc. I se impregna roșeața pe fiecare fir de iarbă.
Păsările se făcuseră mici și tăcute. Parcă uitaseră că fuseseră mari cântărețe. Nu se
mai auzea niciun tril. Trestiile își răsfirau pletele deasupra malului. În apropiere,
o libelulă rămăsese împietrită pe un nufăr, departe de pământul cuprins de o sete
puternică.
Observație! Orice subliniere greșită atrage scăderea punctajului.
2 Citește fragmentul următor pe care un elev dorește să‑l folosească drept resursă
în realizarea unui referat despre multiculturalitate. Pentru a înțelege mai ușor
informația, el subliniază cu o linie subiectele (exprimate) simple și cu două linii
subiectele multiple. Realizează și tu aceeași operație. 15 p
Dacă trăiești în România sau ai fost aici cel puțin o dată, e imposibil să nu știi
nimic despre Transilvania. Turiștii străini consideră că limba vorbită în Transilvania
se aseamănă uneori cu un cântec de leagăn. Astfel, ce‑ar fi să ajungi la Cluj‑Napoca?
Cultura și relațiile dintre diferitele grupuri etno‑culturale ocupă un rol important în
realizarea obiectivelor sociale și economice ale administrației. Acest oraș este „inima
Transilvaniei” dintotdeauna, iar de 100 de ani încoace este și unul dintre cele mai
importante orașe ale României. Noi, clujenii, suntem multiculturali nu prin opțiune,
ci, la fel ca în multe alte locuri ale Europei, prin destin. Îl gestionăm adesea vizionari
și curajoși, sub tensiunile, dramele și tragediile istoriei.
3 Transcrie, din ambele fragmente (de la exercițiile 1 și 2), două verbe al căror su‑
biect este neexprimat. Completează rubricile din tabel cu detaliile cerute. 15 p
Textul Verbul regent‑centru Tipul subiectului neexprimat Subiectul

1 uitaseră
2
85
Dezvoltare
4 Formulează un enunț asertiv în care substantivul cu funcție de atribut din sec‑

vența unul dintre cele mai importante orașe ale României să fie nume predicativ. 10 p
Atributul: ………………………………..
Enunțul: ………………………………….…………………………………………………………………………………………………
Excelență
5 Formulează un enunț negativ în care, folosind un alt verb copulativ decât a fi, sub‑
stantivul sete să aibă funcție sintactică de subiect și un enunț interogativ în care
adjectivul puternică să fie nume predicativ. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL.

ACORDUL NUMELUI PREDICATIV CU SUBIECTUL
TESTUL 2
Dintre abaterile de la limba standard cea mai evidentă și mai condamnată este lipsa acordului
dintre predicat și subiect. Rezolvă sarcinile propuse pe această temă pentru a demonstra că stă‑
pânești de la bine la foarte bine regulile acordului dintre predicat și subiect.
Inițiere
1 Un elev a primit de la un coleg următorul bilet cu greșeli care l‑au deranjat foarte
mult și l‑au făcut să i‑l înapoieze expeditorului cu recomandarea „Mai mult respect
pentru limba română!”. Scrie cum ar fi trebuit să arate biletul. 9p
Vineri am avut petrecere. A venit toți colegii noștri. Toată gașca s-au distrat.
S‑a consumat multe dulciuri. Păcat că nu ai venit!
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
86
2 În etapa de revizuire a textului, un scriitor în devenire a constatat că nu realizase
corect acordul dintre subiect și predicat. Citește enunțurile din componența textu‑
lui său și pune verbele dintre paranteze la modul și timpul indicat, ca să descoperi
forma finală a textului. 15 p
„Un stol de cocori …………………………… (a trasa, modul indicativ, timpul imperfect)

pe cer figuri geometrice, printre norii alburii. Jos, pe o floare, se zbăteau două al‑
bine rătăcite, încercând zadarnic …………………………… (a lua, modul conjunctiv, timpul
prezent) zborul. Suratele lor le …………………………… (a părăsi, modul indicativ, timpul
mai-mult-ca-perfect), urmărind să-și îndeplinească fiecare sarcina. Ochii noștri
le ………………………………………… (a privi, indicativ, perfectul simplu) cu milă zbuciumul.
Amândouă ………………………………… (a vrea, modul condițional optativ, timpul perfect)
să devenim albinuțe.”
3 Potrivește fiecare enunț de mai jos cu tipul de subiect pe care‑l conține, în funcție de
criteriile numite în tabelul de la exercițiul 5 de la pagina 88 (prima coloană → A, B,
C, D, E). 15 p
Victoria era sora mea vitregă. → ……..
Mă doare piciorul. → ……..
Se mai dau lucrări în ultima săptămână? → ……..
Curiozitatea și interesul arătate de ei mă măguleau. → ……..
Turma de oi se întorcea de la munte. → ……..
Dezvoltare
4 Corectează diversele dezacorduri surprinse în emisiuni TV și radio și scrie în spa‑

țiul prevăzut forma rezultată. 20 p
Traficul, vremea, ploaia i‑a împiedicat deocamdată să ajungă la destinație.
_______________________________________________________________________________________________________________
A fost oprită circulația navelor și tranzitul pe canalul X.
_______________________________________________________________________________________________________________
Li s‑a promis succes și îmbogățire peste noapte.
_______________________________________________________________________________________________________________
Pe arii restrânse, va fi doar lapoviță și ninsoare.
_______________________________________________________________________________________________________________
Asta spune și Gazeta, și Prosportul.
_______________________________________________________________________________________________________________
Presa străină vin aici mai mult sau mai puțin ocazional.
_______________________________________________________________________________________________________________
87
Moaștele Sfântului Dimitrie va sta aici.
_______________________________________________________________________________________________________________
Colegiul Medicilor a declarat […], dar nu au vrut să divulge presei.
_______________________________________________________________________________________________________________
Privirea neînduplecată a copiilor îi topeau și îi înduioșau inima în același timp.
_______________________________________________________________________________________________________________
Rudele lui Romulus Mailat a avut parte de o primire nu tocmai bună.
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Tipul subiectului și topica lui influențează, într‑o măsură mai mare sau mai mică,
apariția unor greșeli în realizarea acordului, în grade diferite însă. Scrie în drep‑
tul fiecărui enunț de mai jos nivelul de risc pe care îl presupune tipul de subiect
în apariția dezacordului. 15 p
Nivelul de risc
Enunțul
risc mic risc mediu risc mare
A. Când subiectul este un substantiv colectiv.
B. Când subiectul este simplu, așezat înaintea predicatului.
C. Când subiectul simplu este așezat după verb.
D. Când subiectul multiplu este așezat după verb.
E. Subiectul multiplu este alcătuit din substantive
de genuri diferite.
Excelență
6 La deschiderea unei conferințe a Facultății de Litere, un membru al comisiei de

organizare s‑a adresat unui grup folosind secvența Sunteți bineveniți!. Apreciază în
ce măsură informațiile prezentate în coloana 1 pot fi deduse din această formulare. 12 p
Informații referitoare la componența grupului, Probabil/

Sigur Imposibil
deduse din acord Posibil
Doar persoane de genul feminin
Doar persoane de genul masculin
Atât persoane de genul feminin, cât și persoane de genul masculin
Cel puțin o persoană de genul feminin și una de genul masculin
7 Formulează două enunțuri asertive în care să folosești ca subiecte structurile:

eu și Andreea; pantalonul și bluza. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
88
COMPLEMENTELE.
REACTUALIZARE.
NORME DE PUNCTUAȚIE
COMPLEMENTUL DIRECT
TESTUL 1
1 Imaginează‑ți că un coleg îți cere să completezi o pagină din oracolul său, ceea ce
și faci în pauză, dar încerci să‑l continui în ora de română. Profesorul îl găsește
în bancă și, ca să nu ți‑l confiște, îți cere să rezolvi următoarele sarcini:
a. Completează coloana a doua a tabelului cu enunțuri care să ofere răspunsurile
cerute. 10 p
b. Subliniază complementele directe din răspunsurile tale. 20 p
Dicționar
oracol – s.n. (aici) caiet al unui tânăr care conține o întrebare pe fiecare pagină,
la care răspund prieteni, foști colegi, cunoscuți și care este păstrat ca amintire.
Întrebarea din oracol Răspunsul tău

Ce animale îți plac?
Ce sporturi îți plac?
Ce sporturi practici?
Ce dansuri îți plac?
Ce păsări ai vrea să ai?
Care este cântărețul tău preferat/cântăreața
ta preferată?
Ce vrei să devii?
Ce este prietenia, în opinia ta?
Ce animal de companie ai vrea?
Ce tip de muzică asculți?
2 Subliniază cu o linie două structuri/sintagme formate dintr‑un verb ca centru

și un substantiv cu funcția sintactică de complement direct din secvența:
Fiecare, mi se pare acum, era interesant în felul lui. Paul mânca smoală și sugea
burta fluturilor zicând că au mierlit.
Încercuiește complementul direct dintr-un grup. 15 p
89
3 Alcătuiește un enunț în care pronumele personal cu funcție de atribut din enunțul
de mai jos să devină complement direct. 10 p
Gașca avea o ierarhie strictă, bazată pe principiul forței fizice: cine pe cine putea
să bată. Îmi amintesc câțiva componenți ai ei.
Pronumele personal cu funcție sintactică de atribut: ………………………………..
Enunțul în care pronumele personal are funcție sintactică de complement direct:
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Formulează trei enunțuri interogative în care verbul a ști să fie centru pentru com‑
plemente directe exprimate prin: 15 p
substantivul Ioana
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
forma de infinitiv a verbului a cânta
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
pronume de politețe
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 După completarea unui oracol, un elev și‑a scris într‑un jurnal impresiile pe care
le poți citi mai jos. Corectează greșelile de orice tip și scrie forma corectă: 20 p
M‑am simțit prost fiindcă nu am știut, numele niciunui actor. La întrebarea des‑
pre ce fel de muzică ascult, am scris că, ascult și când au citit răspunsul, au râs de
mine. Pe Vijulie l‑aș fi notat în oracol, dar mai bine că nu l‑am făcut. M‑aș răzbuna
acuma pe oracol. Noroc că se aude vocea mamei Hai să mâncăm copii!
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
90
COMPLEMENTUL INDIRECT
TESTUL 2
Inițiere
1 Identifică grupurile care conțin complemente indirecte și apoi precizează compo‑

nentele acestora, completând rubrica potrivită. 18 p
„Chiar și moartea aduce omagii vitejiei; moartea poate lua totul cu ea, dar nu‑i
poate lua omului această virtute.” Conform unor surse istorice, unii conducători le
spuneau adesea soldaților această maximă înainte de a începe bătălia, creând astfel
o conjunctură favorabilă victoriei.
Valoarea morfologică
Termenul regent Complementul
Grupul a centrului
(centrul grupului) indirect
(a termenului regent)
2 Fă distincția între complementul indirect și substantivul cu funcție de atribut în

genitiv, notând cu Da, dacă enunțul conține un substantiv cu funcție sintactică de
complement indirect, Nu, dacă în enunț nu există niciun substantiv cu această
funcție, EN (enunț neclar), dacă structura nu oferă informații clare. 20 p
Enunțul Da Nu EN
A. I‑ai dat cartea Andreei?
B. I‑ai dat Andreei cartea dorită?
C. Mi‑a împrumutat pixul Ioanei.
D. El mi‑a împrumutat un pix al Ioanei.
E. Pedeapsa elevilor a fost prea aspră.
Dezvoltare
3 Indică două asemănări și o deosebire între complementul direct și cel indirect,

completând spațiile punctate. 15 p
Atât complementul direct, cât și cel indirect ………………………………………………………………..
91
Ca și complementul direct, complementul indirect în dativ ……………………………………..
Complementul indirect, spre deosebire de cel direct, …………………………………………………
4 Modifică enunțul prin adăugarea unui complement indirect. 12 p

Unii oameni cred că e semn de putere interioară să reziști.
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Încercuiește litera corespunzătoarei enunțului care conține un complement indi‑

rect (cu prepoziție, întâlnit în special în limba vorbită). Încercuiește apoi cliticul
care dublează complementul respectiv. 10 p
a. Le‑ai dat la păsări apă? b. Te‑ai dus la ei? c. Te mai gândești la ei?
Excelență
6 Citește conținutul unui bilet adresat cu bune intenții unor colegi, dar cu greșeli.
Corectează‑le și apoi rescrie‑l! 15 p
Vreți să‑i faceți o bucurie, Andreei și lui Sebi? Nu‑le refuzați niciodată ceva sorei
lor. Familia copilei susține că nu le‑au fost niciodată aduse bucurii mai mari decât
reușitele fetei lor.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
COMPLEMENTUL PREPOZIȚIONAL
TESTUL 3
Inițiere
1 Imaginează‑ți următoarea situație: Ai găsit un bilet din care lipsesc cuvintele cu

funcție de complement prepozițional. Hașurează toate complementele prepoziți‑
onale din enunțurile date pentru a‑ți imagina cum arată un astfel de bilet. 20 p
A te preface că nu observi înseamnă a te dovedi lipsit de inimă. Este prietenul tău,
așadar pregătește‑te a‑i oferi ajutorul. Nu te mai teme de sinceritate, reușita relației
depinde acum de tactul tău.
92
Dezvoltare
2 Precizează funcția sintactică a substantivelor/pronumelor însoțite de o prepoziție. 35 p
Enunțul Funcția sintactică a substantivelor/

pronumelor precedate de prepoziție
Băiatul îi așteaptă pe colegii săi.
Pisica s‑a așezat pe masă.
Paul contează pe colegii săi.
S‑a gândit în special la doi dintre ei.
Tocmai a sosit la magazin.
Li s‑a adresat la doi dintre ei.
Le‑a dat apă la doi câini.
Excelență
3 Recitește biletul de la exercițiul 1 în forma rezultată după hașurare și scrie două

enunțuri care nu pot avea înțeles fără complementele prepoziționale. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Corectează mesajul pe care un elev se pregătește să‑l posteze pe un blog pe care‑l

administrează. Scrie forma rezultată. 25 p
Oricine își amintește despre plăcerile drumeției din copilărie. Tot mai mulți sunt
convinși în nevoia de a opri defrișările. Din păcate, azi pădurile sunt tot mai rare.
Toată admirația pentru persoanele cunoscute de ambiția pe care au avut‑o de a de‑
veni voluntari la o vârstă fragedă. Referitor cu tonul folosit de acestea asupra politi‑
cienilor, putem spune că este cam dur, dar îndreptățită.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
93
CIRCUMSTANȚIALELE.
REACTUALIZARE.
NORME DE PUNCTUAȚIE
Înțelegerea și exprimarea corectă, clară, a mesajului trebuie să cuprindă referiri la împreju‑
rările în care se realizează o acțiune, se produce o stare/un fenomen sau se explică o calitate.
Folosind corect termenii gramaticali, răspunzând la întrebările: Unde?, Când?, Cum?, De ce?, vei
înțelege multe din ceea ce se petrece în jurul tău și cu tine.
TESTUL 1
Inițiere
1 Citește enunțurile următoare, recunoaște circumstanțialele și termenii lor regenți,

apoi completează rubricile din tabel cu informații potrivite. 40 p
Începând ploaia, am ajuns și noi acasă la bunici. Drumul nu a fost foarte ușor,
dar am reușit. Fără a ne uita în dreapta și în stânga, am bătut recordul de viteză
la mers. Deveniserăm la fel de iuți ca vântul.
Circumstanțialul Circumstanțialul Circumstanțialul

Termenul regent
de timp de loc de mod
X X
X X
X X
X X iuți
Dezvoltare
2 Subliniază cu o linie circumstanțialul de loc, cu două circumstanțialul de timp și cu

trei pe cel de mod din lista cu proverbe/maxime de mai jos. 20 p
a. Fapta te arată tocmai ca într‑o oglindă.
b. Fapta bună de astăzi n‑o lăsa pentru mâine, că nu știi de vei putea s‑o mai urmezi.
c. Faptele sunt mai mari decât vorbele. (Thomas Carlyle)
d. Nu renunța la călătorie din cauza ploii de dimineață. (proverb englez)
e. În timp, un șoarece poate tăia un cablu. (proverb englez)
f. Rămâi la coarnele plugului până ajungi la capătului brazdei.
94
g. Uneori, pentru opt zile din viață trebuie să muncești nouă. (proverb turcesc)
h. Năravurile cele bune să se dobândească de acasă, fiindcă atunci rămân înteme‑
iate până la bătrânețe.
3 Enunțurile următoare reprezintă note din jurnalul unui elev. Rescrie‑le, corectând
greșelile de orice natură. 15 p
Primiind scrisoarea Ioana s-a și apucat de scris. Văzând-o Maria a devenit
curioasă și s-a aplecat asupra ei fără a -I cere permisiune. Din momentul acela
relația dintre ele s-a deteriorat, profund.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
4 Regăsim, în diverse texte/mesaje, cuvinte care dau indicații despre spațiu și

timp, dar care au alte funcții sintactice decât circumstanțiale. Exemplifică această
situație printr‑un text scurt alcătuit dintr-o secvență descriptivă și una narativă.
Tema este copilăria. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Reformulează enunțul Jaluzelele se ridică zilnic între orele 10 și 18, adăugându‑i

un circumstanțial de loc (eventual alte cuvinte). 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
95
CIRCUMSTANȚIALUL DE CAUZĂ
Nevoia de a găsi răspunsuri la întrebări, de a înțelege relațiile dintre cauze și efecte apare
foarte devreme în viața omului. „De ce?” este întrebarea sub semnul căreia stau curiozitatea,
dorința de a explora, a descoperi și a înțelege universul. În gramatică, relația dintre cauză și efect
este redată prin circumstanțialul de cauză, fie ca un cuvânt, fie ca o propoziție. Testul acesta îți
propune valorificarea cunoștințelor despre circumstanțialul de cauză, pornind de la două teme:
• De ce stau atât de mult timp adolescenții și copiii pe rețelele de socializare?
• De ce unii adolescenți postează permanent pe aceste rețele?
TESTUL 2
Inițiere
1 La întrebarea De ce petrec adolescenții așa mult timp pe rețelele sociale? s‑a primit
următorul răspuns: „Simțindu‑se singuri, tinerii accesează permanent telefonul
pentru a‑și crea iluzia că sunt în atenția tuturor”.
Completează tabelul cu informațiile potrivite luând în considerare enunțul oferit
ca răspuns. 15 p
Grupul care conține un Circumstanțialul Valoarea morfologică a cuvântului cu

circumstanțial de cauză de cauză funcție de circumstanțial de cauză
2 Citește explicațiile pe care le‑au dau uneori copiii la întrebarea De ce unii adoles‑
cenți postează permanent pe rețelele sociale?. Rescrie circumstanțialele de cauză,
menționând și partea de vorbire prin care se exprimă. 10 p
a. Postez datorită like‑urilor care mă fac să mă simt mai bine.
b. Sunt nerăbdător să postez din dorința de a primi comentarii pozitive.
c. De teama de a nu pierde alertele, țin telefonul noaptea lângă mine.
a. ___________________________________________________________________________________________________________
b. ___________________________________________________________________________________________________________
c. ___________________________________________________________________________________________________________
96
Dezvoltare
3 Subliniază circumstanțialele de cauză din însemnările unui elev aflat în situație de

corigență și apoi corectează greșelile de orice tip. 30 p
Doriind a obține note mari m‑am hotărât a reduce timpul petrecut pe Facebook.
Cu siguranță că nu va fi rău deloc să mă concentrez mai mult asupra școlii. Mă ener‑
vează să tot aud că fac lucruri responsabile doar temându‑mă, de pedepsele părinți‑
lor. Poate că ar fi mai bine să se spună că fac ceva, din orgoliu. Un an pierdut datorită
Internetului nu pare un motiv de mândrie. Gata!
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Indică numele a două tipare textuale care utilizează circumstanțialul de cauză. 10 p

_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
5 Reflectează la contextele în care au loc acțiunile, subliniază circumstanțialul de

cauză și scrie dacă enunțul reprezintă o cauză reală, o scuză, o explicație, o acuza‑
ție, o justificare. 20 p
Nu ai făcut tema de lene! → …………………………………………………………………………………
Nu mi‑am făcut tema din lipsă de timp. → …………………………………..…………………
Sunt obosită de nesomn, nu te pot ajuta. → ……………………………………………………
Am fost pedepsită și eu pentru greșeala ta! → …………………………………………………
6 Selectează, prin bifare în caseta corespunzătoare, enunțul în care prepoziția care

introduce circumstanțialul de cauză este adecvată. 5p
Datorită practicării jocurilor video, mi‑am îmbunătățit vederea. 
Datorită jocurilor video am devenit obez. 
Explică ce este greșit.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
97
CIRCUMSTANȚIALUL DE SCOP
Dacă întrebarea De ce? ne ajută să înțelegem cauza pentru care s‑a întâmplat/se întâmplă
ceva, întrebarea Pentru ce?/Cu ce scop? ne ajută să înțelegem intențiile celorlalți și să ne urmărim
propriile ținte.
TESTUL 3
Inițiere
1 Încercând să explice timpul excesiv acordat rețelelor de socializare, unii tineri vor‑
besc despre scopurile urmărite prin această modalitate de petrecere a timpului.
Subliniază circumstanțiale de scop din enunțurile citate și scrie, la sfârșitul enun‑
țului, partea de vorbire prin care se exprimă acestea. 20 p
Răspund instant la postările și mesajele care mă privesc pentru a controla ceea ce
oamenii spun despre mine. ...............................
Nu mă deconectez de la telefon spre a obține mai mulți urmăritori. ..................
Să fiu pregătit de apărat punctul de vedere imediat ce primesc o acuzație. ..................
În vederea dezvoltării abilităților mele de socializare, trebuie să postez cât
mai des. ...............................
Pentru încredere în mine, postez să văd că sunt urmărit. ........................................
2 Citește dialogul următor (o glumă) și apoi rezolvă sarcinile:

— Am auzit că băiatul tău s‑a căsătorit. Din dragoste sau pentru bani?
— Din dragoste… pentru bani.
Verbul a se căsători se combină, în secvența citată, cu două circumstanțiale. Tran‑
scrie‑le mai jos, în dreptul informației transmise de fiecare. 10 p
Cauza căsătoriei: ………………………………………………
Scopul căsătoriei: ………………………………………………
Dezvoltare
3 Crezi că a învăța pentru note merită efortul? Formulează răspunsul într‑un para‑
graf în care să folosești un circumstanțial de cauză și unul de scop, pe care le vei
sublinia. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
98
4 Completează enunțul de mai jos cu un circumstanțial de scop exprimat printr‑un
verb la supin. 10 p
Am mers în pădurea de la marginea satului ……………………………… fazani.
5 Crezi că întotdeauna scopul unei acțiuni este cel mărturisit? Motivează‑ți părerea
într‑un paragraf de 15‑20 de cuvinte, valorificând experiența ta de viață și lectura
personală. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
6 Subliniază circumstanțialul de scop din fragmentul următor: 5p

Traian Vuia și Constantin Brâncuși au fost prieteni. De sărăcie, amândoi au fost
nevoiți să plece în Franța, pentru a‑și desăvârși epocalele realizări, fiecare în dome‑
niul său.
7 Imaginează‑ți că ai un prieten căruia nu‑i place să meargă la școală. Formulează

trei enunțuri imperative în care să‑i prezinți trei scopuri/ținte pe care le poate
atinge prin intermediul școlii. Țintele vor fi redate prin circumstanțiale de scop
exprimate prin verbe la infinitiv și un substantiv în genitiv. 15 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Exemplu: Învață pentru a te putea adapta unor situații variate în viață!
99
INSTANȚELE NARATIVE.
MIJLOACE DE CARACTERIZARE
A PERSONAJULUI
VARIAȚII REGIONALE. LIMBAJUL POPULAR. LIMBA VORBITĂ
TESTUL 1
Citește cu atenție textul pentru a rezolva corect cerințele.

„[…] Dar când mergea, Domnul Vucea nu era de fel ca ceilalți oameni. Ne uitam la el de departe.
Pășea iute, mărunt, ușor, ca un șoarice, și scuipa în urmă când trecea pe lângă murdării; dacă era
noroi, călca din peatră în peatră, tot în creștetul pietrelor, scuturând picioarele ca o pisică. La ușea
cancelarii își coprindea barba în mâna dreaptă, ș‑o netezea, ridicând buza de deasupra în sus, ca
și cum ar fi mârâit; mustățile și le clănțănea între degete; deschidea mâna, sufla într‑însa, tușea și
intra pe ușă binișor, fără să i s‑auză pașii. […] Lecțiile mergeau strună. Nu învăța nimeni nimic. […]
Curtea era mare și cu iarbă deasă, presărată cu pajuri galbene de păpădie. Sub un nuc bătrân,
o fântână. Lângă ghizdurile ei, începurăm a freca cu moloz.
Domnul Vucea ieșise în pridvorul său, gata să plece la școală. Deodată se auzi glasul înțepat al
cucoanii:
— Ascultă, unde pleci?
— La școală, Bibiloi.
— Dar Pripășel? E o săptămână și nu l‑ai găsit.
— O să‑l găsim… Am trimes cincisprezece școlari…
— Și vino încoa odată! Domnul Vucea, tremurând, intră în casă. Cearta începu de la târguielile
de țară, căci a două zi de examen trebuia să plece.
— Icrele n‑ajung!
— Ba ajung.
— N‑ajunge!
— Ba ajunge… […] Atunci vocea cucoanei se ascuți și se ridică sus de tot:
— Ajunge? ai? E destul?… Când zic eu că n‑ajunge și nu e destul?… Și după țipăt se auzi jart…
jart… trosc… pleosc.
— Ce faci, Bibiloi? Stai Bibiloi! Nu da Bibiloi! Cumpăr, Bibiloi! […]
Coborî treptele pridvorului cu fața roșie ca racul. Ce minune! Ce bucurie căzu pe mine!
Eu socotisem că numai el dă altora «cinci dintr‑o dată și oprit». Strașnice «cinci» mâncase Dom‑
nul Vucea!
Leșinasem de râs. Prietenul meu zicea necontenit: […]”
(Domnul Vucea, de Barbu Șt. Delavrancea)
Inițiere
1 Transcrie trei termeni din câmpul lexical al cuvântului școală. 6p
100
2 Rescrie o structură de două cuvinte care indică prezența naratorului și numește
tipul acestuia (personaj/martor/anonim/transmițător). 10 p
Secvența Tipul de narator
3 Transcrie din primul paragraf trei cuvinte (forme diferite ale acestora) care se fo‑
losesc în limbajul popular din anumite regiuni (aici, Muntenia) . 6p
a. …………………………………………… b. …………………………………………… c. …………………………………………..
Dezvoltare
4 Încercuiește A (adevărat), dacă enunțul exprimă o informație corectă, respectiv

F (fals), în caz contrar. 10 p
a. În primul și în al doilea paragraf acțiunea se petrece în același loc. A/F
b. Bibiloi era un copil. A/F
c. Domnul Vucea plecase să‑l caute pe Pripășel. A/F
d. Domnul Vucea era profesor sau învățător. A/F
e. Naratorul asistă cu dezaprobare la scenă. A/F
5 Crezi că felul cum vorbește un om poate fi reprezentativ pentru personalitatea sa?

Formulează răspunsul într‑un text de 30‑40 de cuvinte, valorificând experiența ta
personală și textul citat. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Transcrie o structură în care Domnul Vucea este caracterizat direct, indicând și

mijlocul de caracterizare folosit. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
7 Încercuiește varianta corectă de răspuns, în funcție de ce exprimă fiecare replică

a personajelor: 6p
— Ce faci, Bibiloi?
a. rugăminte; b. constatare; c. revoltă; d. neîncredere; e. reproș; f. mulțumire.
— Ajunge? Ai? E destul?… Când zic eu că n‑ajunge și nu e destul?…

a. prietenie; b. colaborare; c. subordonare; d. egalitate; e. adversitate; f. dragoste.
101
8 Naratorul își manifestă explicit bucuria față de ceea ce i se întâmplă Domnului
Vucea. Formulează un enunț în care să explici de ce această reacție a naratorului
reprezintă un mijloc (indirect) de caracterizare a Domnului Vucea. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Ultimul enunț din text conține un verb de declarație și are ca punctuație finală
semnul două puncte. Cele două caracteristici indică faptul că urmează o replică.
Imaginează‑ți care ar fi aceea și scrie‑o în bula de mai jos. 8p
Excelență
Redactează un text, de cel puțin 100 de cuvinte, în care să prezinți cum crezi tu că
se desfășoară lecțiile la orele Domnului Vucea. Vei avea în vedere afirmația nara‑
torului „Lecțiile mergeau strună. Nu învăța nimeni nimic.” și vei include o secvență
narativă, una dialogată și una descriptivă. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
102
FRAZA. COORDONAREA
PRIN JUXTAPUNERE
ȘI PRIN JONCȚIUNE.
CONJUNCȚIILE
COORDONATOARE
SECVENȚA ARGUMENTATIVĂ. NORME DE PUNCTUAȚIE
(VIRGULA, PUNCTUL ȘI VIRGULA)
O exprimare îngrijită, clară, variată, concisă și naturală reprezintă condiția unei comunicări
reușite. A vorbi clar înseamnă a gândi clar, a stabili corect raporturile, relațiile dintre idei.
TESTUL 1
Inițiere
1 Stabilește calitatea de propoziție sau de frază a următoarelor enunțuri, subliniind

predicatele. 30 p
Număr de Tipul de enunț

Enunțul
predicate Frază/Propoziție
Dorind a obține note mari, s‑a hotărât a‑și schimba atitudinea.
A început a se trezi devreme și a‑și face temele.
A hotărât să se concentreze mai mult, să fie mai atent la ore și
să devină mai activ.
2 Completează tabelul pentru a indica modul de a pune în relație ideile din enunțu‑
rile date, prin intermediul conjuncțiilor coordonatoare. 20 p
Conjuncția Tipul conjuncției

Enunțul
coordonatoare coordonatoare
Pi vorbește cu tigrul și îl îmblânzește.
Tigrul din fața sa este fioros, dar Pi nu se sperie.
Despre tigru știm că este o felină, deci face parte din clasa
mamiferelor.
Pinguinul este sau pasăre, sau mamifer.
Dezvoltare
3 Completează enunțul în așa fel încât să obții o frază alcătuită din două propoziții
aflate în raport de coordonare adversativă: 10 p
Era un elev cu resurse materiale foarte reduse …………………………………………………………….
103
4 Indică tipul de coordonare existent în fraza: 10 p
Te‑ai hotărât să mergi la film sau să te dai cu rolele?
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
5 Grupează enunțurile independente de mai jos două câte două, pentru a obține trei
fraze care să formeze un text. 15 p
Copilul e afară. Stă aplecat asupra melcului. Ar vrea să‑l scoată din cochilie.
Se crede vrăjitor.
Căciulița îi este smulsă de vântul crud. El nu bagă de seamă nimic.
fraza 1 ______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
fraza 2 ______________________________________________________________________________________________________
fraza 3 ______________________________________________________________________________________________________
6 Indică secvența de tip argumentativ în care vorbitorul vrea să preîntâmpine un

contraargument, încercuind conjuncția folosită în acest scop. 5p
a. Este adevărat că s‑a aflat la locul jafului, dar toată lumea îl știe ca fiind un om
corect, deci ar trebui să caute un alt suspect.
b. Toți cei care sunt fără bilet plătesc amendă. Nu ai avut bilet, deci ai plătit amendă.
c. Ai muncit mult anul acesta. În plus, ai avut și rezultate remarcabile, așadar poți
să‑ți iei o vacanță mai lungă.
TESTUL 2
O gândire corectă se reflectă într‑o exprimare corectă. Cunoașterea tipurilor de conjuncții co‑
ordonatoare te ajută să recunoști enunțurile ilogice sau greu de înțeles. Testează‑ți cunoștințele
de gramatică și logică, citind textul și răspunzând cerințelor.
Inițiere
1 Indică tipurile de coordonare prezente în fragmentul de mai jos și mijlocul prin

care se realizează. 18 p
„Conform legendelor, lăcusta s‑a născut din niște muște, trimise de Demiurg
să‑i pedepsească pe cei bogați; lăcusta apare cu deosebire în descântece și este
104
asociată tuturor reprezentărilor malefice: fata Satanei, fata diavolului, fata dracu‑
lui, fata lui Faraon, fata Mumei‑Pădurii, fata ciumei, fata bolilor etc.”
(Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, Romulus Antonescu)
Realizat prin
Tipul de coordonare conjuncție sau Exemplificare
semne de punctuație
„ și ” ‒ conjuncție
„,”
„;”
2 Încercuiește varianta corectă. 5p

Textul citat mai sus reprezintă:
a. un paragraf format dintr‑o frază;
b. un paragraf format dintr‑o propoziție;
c. o propoziție formată din mai multe părți de propoziție.
3 Formulează un enunț prin care să indici tiparul textual din fragmentul de la

exercițiul 1. 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
4 Bifează corect/incorect pentru a preciza corectitudinea enunțurilor (din punct

de vedere logic) în care se folosesc diverse conjuncții coordonatoare. 10 p
Corect Incorect
Eram obosit, dar am acceptat să‑l ajut.
Era blând, dar inteligent.
Era vesel, dar viteaz.
Pi privește în depărtare sau vorbește cu tigrul.
Afară plouă, deci nu mergem la plajă.
5 Corectează greșelile de punctuație din enunțurile următoare și apoi scrie forma

rezultată. 12 p
Au raportat și aspecte pozitive și aspecte negative. Nu este nici corect nici eficient
să pedepsești, toată clasa pentru greșeala unui singur elev dar în același timp este
dificil uneori să găsești adevăratul vinovat, și să‑l sancționezi doar pe el. Sancțiunea,
sau mustrarea vor fi date individual.
105
6 Conjuncția adversativă dar este corect folosită atunci când stabilim anumite relații
logice. Asociază ideea exprimată cu ajutorul acesteia, bifând în dreptul fiecărui
enunț relația pe care o stabilește, conform codurilor cu litere de mai jos. 20 p
A. Contrazice așteptările. C. Ajută la schimbarea atmosferei.
B. Stabilește un contrast. D. Ajută la schimbarea discuției.
A B C D
Este foarte mic de statură, dar joacă foarte bine baschet.
Este adevărat, a fost neplăcut, dar acum să fim optimiști.
Afară era vreme urâtă, dar mă simțeam bine.
Foarte interesant ce spui, dar să‑ți povestesc ce mi s‑a întâmplat mie.
Excelență
7 Citește informațiile referitoare la rolul unor conjuncții în formularea logică a idei‑

lor și indică pentru fiecare enunț incorect formulat în ce constă greșeala care face
ca mesajul să nu fie logic/clar. 20 p
• Conjuncțiile coordonatoare adversative introduc o idee care se opune celei ex‑
primate anterior de primul termen al coordonării.
• Conjuncțiile coordonatoare copulative leagă idei/obiecte/fenomene care pot
coexista în timp și spațiu.
• Coordonarea copulativă leagă elemente de același fel, termeni care transmit
informații ce se pot asocia, deoarece au legătură de sens.
Enunțurile greșite
1. Fata a întâlnit o cățelușă și a mușcat.
2. În excursie a mers Vali, dar și prietenii.
3. Fata a dat peste o fântână și a secat.
4. Este vertebrat sau mamifer.
5. Chiar dacă se declară deranjați de anumite informații întâlnite on‑line, sub
2 din 10 copii au o reacție, fie de a vorbi cu cineva sau de a găsi o soluție pentru
rezolvarea situației.
Explicația greșelii
Enunțul 1. Este greșit formulat, deoarece …………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Enunțul 2. ………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Enunțul 3. ………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Enunțul 4. ………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Enunțul 5. ………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
106
SECVENȚELE DIALOGATE.
TEXTUL ARGUMENTATIV
TESTUL 1
Citește mesajele de mai jos preluate de pe un forum și apoi răspunde cerințelor propuse.
Cum înveți cățelul să meargă în mașină? de pe forumul

http://www.elady.ro/articole/Animale‑de‑companie/Cum‑sa‑inveti‑catelul‑sa‑se‑comporte‑in‑masina.html
„may22 Junior Member Înscris: 17.02.2020

Dorim să mergem cu mașina în concediu și să luăm cu noi și câinele. În anul anterior l‑am
lăsat în grija unei vecine și în lipsa noastră s‑a îmbolnăvit. Cum ar trebui să procedăm ca să
nu avem surprize?
RadB11. Senior Member Înscris: 06.12.2011

Este plăcut să duci în concediu și câinele cu mașina ca membru al familiei, dar aveți grijă ca
prezența sa să nu vă pună în pericol. Fiți atenți! Este obișnuit câinele să călătorească cu ma‑
șina? Are rău de mașină? Aveți o cușcă specială adecvată dimensiunilor sale? Cel mai eficient
mod de a transporta un câine este folosind o cușcă de transport animale.
ioana43 Member Înscris: 06.12.2019

Cățelului meu îi este foarte frică de mersul cu mașina. Este nervos când au loc frânări mai
bruște și chiar începe să vomite.
Pavel d# Junior Member Înscris: 06.12.2019

Eu l‑am lăsat pe bancheta din spate și m‑am trezit cu el în brațe, împiedicându‑mi
vizibilitatea.
tony_pav: Senior Member Înscris: 06.12.2011

De acord cu RadB11. Am avut câini 20 de ani, iar fiul meu este medic veterinar, așa că îți
pot spune ce trebuie să faci pentru a‑ți învăța cățelul să călătorească cu mașina fără să fie
stresat și fără să ai și tu dureri de cap. Pentru unii câini, sunetele ciudate pe care nu le‑au
mai auzit sunt generatoare de mare stres, de anxietate ridicată. Cu un câine foarte stresat în
mașină, concediul poate deveni un adevărat dezastru pentru stăpânul său. Iată câteva sfaturi:
Respectă rutina, prin noțiuni minime de dresaj. Ajută‑l pe cățelul tău să facă asocieri pozitive,
astfel încât să nu se mai sperie de zgomotul motorului și de cele din trafic. Zilnic, minimum
7 zile ia‑l pe cățel și joacă‑te cu el în mașină, fără a porni însă motorul. Ia cu tine păturica sau
pernuța pe care stă cățelul de obicei. Acest lucru îl va face să se simtă mai în siguranță. Ține‑l
întâi în poală, mângâie‑l, recompensează‑l cu bucățele din mâncarea lui favorită. Așază cățelul
107
pe locul de lângă tine și continuă instruirea cățelului, joaca, mângâiatul, recompensatul în
mașină cu motorul pornit. Fă‑i experiența cât mai agreabilă. Eventual pune‑i alături jucăria
preferată, vorbește cu el. În acest fel îl obișnuiești să nu se mai sperie de zgomotul motorului.
val_22. Senior Member Înscris: 03.05.2012

Sfaturile sunt foarte utile. În plus, călătoria cu câinele dumneavoastră poate fi foarte distrac‑
tivă dacă pregătiți totul din timp. Aveți grijă la eventualele boli pe care le‑ar putea contacta. Achi‑
ziționați o zgardă cu datele dumneavoastră de contact și asigurați‑vă că o poartă permanent. Un
microcip poate aduce și mai multă siguranță. Așa nu o să‑l pierdeți când îl veți da jos din mașină
sau când o să vă plimbați.”
Inițiere
1 Următoarele enunțuri se referă la riscurile pe care le poate presupune a‑ți lua cu

tine în mașină câinele când pleci în concediu. Bifează A („Adevărat”) sau F („Fals”)
în dreptul fiecărui enunț de mai jos, raportându‑te la textul afișat. 20 p
Adevărat Fals
Din cauza răului de mașină, câinele poate sări pe geam.
Din cauza stresului, poate sări în brațele șoferului.
Poate contacta o boală foarte periculoasă – rabia.
Călătorind cu mașina se va îmbolnăvi de stomac, din cauza deshidratării.
2 Notează X în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorecti‑

tudinea acestuia, bazându‑te pe informațiile din text. Sunt recomandări pe care
le face utilizatorul val_22 posesorilor de câini care vor să plece cu ei în concediu: 20 p
Corect Incorect
Asociază spațiul din mașină cu un obiect familiar câinelui, acesta se va simți
în siguranță în mașină.
Pune‑l direct pe scaunul din spate, chiar dacă nu a mai fost cu mașina niciodată.
Cumpără‑i o zgardă cu datele tale de contact.
Lasă‑l să se liniștească singur, pentru că dacă vorbim cu el se va stresa și
mai tare.
3 Este bine ca înainte de a porni cu un câine la drum în mașină să‑l ții în poală și să‑l
mângâi? Valorifică informațiile de pe forum și subliniază varianta corectă. 5p
a. da, pentru că așa a fost obișnuit;
b. nu, pentru că în felul acesta nu‑l disciplinezi;
c. da, astfel el nu mai este stresat, se simte relaxat și în siguranță;
d. da, pentru că îl poți lua cu tine pe scaunul de lângă șofer.
108
Dezvoltare
4 Apreciază calitatea de „fapt” sau „opinie” pentru enunțurile următoare: 15 p
Fapt Opinie
Sfaturile de pe forumuri sunt foarte utile.
tony_pav a avut câini 20 de ani.
Un concediu cu un câine poate fi un dezastru.
Există cel puțin un forum dedicat: Animale‑de‑companie.
may22 a lăsat un an câinele în grija unor vecini.
5 Un coleg notează în jurnalul său următorul mesaj. Corectează‑l și rescrie‑l. 15 p

„ce ușurare Știu ce voi face. Voi creea pentru părinți o listă întreagă de reco‑
mandări ca să‑l putem lua și pe Boby cu noi în concediu. Încep cu mama. Cum vine
de la servici, o iau de la ușă și îi spun: „Mamă am găsit soluția!”
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
6 Ești un iubitor al animalelor, al câinilor în special. În comunitatea ta se cere tot mai

insistent eutanasierea acestora. Încercând de a găsi o soluție, realizezi un sondaj
pe tema Câinii maidanezi, un pericol pentru securitatea noastră? și folosești între‑
bările jurnalistului: Cine?, Ce?, Când?, Unde?, De ce?.
Formulează cinci enunțuri interogative pe care să le adresezi colegilor și profeso‑
rilor plecând de la cuvintele date. 15 p
Cine?
Ce?
Când
Unde?
De ce?
109
DIALOGUL ÎN TEXTUL EPIC • Selecția lexicală în limba vorbită
• Limba scrisă și limba vorbită
• Semnele de punctuație specifice dialogului
TESTUL 2
Citește cu atenție textul, pentru a urmări felul cum se reflectă în scris cel mai frecvent tipar
textual utilizat în viața de zi cu zi: dialogul.
„[…] — Cum? zise Harry cu o voce absentă.

— A plecat! zise doamna Figg, frângându‑și mâinile. A plecat să discute cu cineva despre câ‑
teva ceaune care au căzut de pe o mătură! I‑am spus că o să‑l jupoi de viu dacă se duce, și uite
acum! Dementori! Mare noroc că l‑am pus în gardă pe Mr. Tibbles! Dar nu avem timp să stăm cu
mâinile în sân! Hai, grăbește‑te, trebuie să te ducem înapoi! Ah, câte probleme or să apară! O să‑l
omor!? Dar… Revelația că vecina sa bătrână, ciudată și obsedată de pisici știa ce erau Dementorii
era un șoc aproape la fel de puternic ca întâlnirea cu doi dintre ei pe alee.
— Sunteți… sunteți vrăjitoare??
— Sunt o Non, și Mundungus o știe foarte bine, așa că nu știu cum naiba aș fi putut să te ajut
să te lupți cu Dementorii! Te‑a lăsat complet descoperit, când eu îl avertizasem. […] Și, cu un alt
poc răsunător, se făcu nevăzut.
— Sper să‑l omoare Dumbledore! zise doamna Figg mânioasă. Acum, hai să mergem, Harry,
ce mai aștepți?
Harry se hotărî să nu își piardă ce îi rămăsese din răsuflare, evidențiind că abia putea să mai
meargă sub gabaritul lui Dudley. Trase de Dudley, care era semiconștient și se împletici înainte.
— Te duc până la ușă, zise doamna Figg, când ajunseră pe Aleea Boschetelor. Pentru orice even‑
tualitate, în caz că mai sunt alții prin jur… ah, pe onoarea mea, ce catastrofă… și a trebuit să lupți tu
însuți cu ei… iar Dumbledore a zis să nu te lăsăm să faci vrăji cu orice preț… ei bine, presupun că
nu ar mai avea sens să plângem după poțiunea vărsată… Însă acum pisica a ajuns paznic la șoricei.
— Deci, gâfâi Harry, Dumbledore… a pus… să fiu urmărit?
— Sigur că da, zise doamna Figg grăbită. Te așteptai să te lase să umbli de unul singur, după ce s‑a
întâmplat în iunie? Dumnezeule mare, băiete, mi‑au spus că ești inteligent… da… intră și rămâi acolo,
zise ea, când ajunseră la numărul patru. Cred că cineva va lua legătura cu tine cât de curând. […]”
(Harry Potter, de J.K. Rowling)
Inițiere
1 Indică trei cuvinte din câmpul lexical al magiei. 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
2 Numește participanții la dialog din acest fragment. 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
3 Indică numele personajului care rostește prima replică. 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
110
4 Harry avea puteri de vrăjitor. Scrie secvența din text care ilustrează acest lucru. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Ce semn de punctuație indică grafic tonul mânios al doamnei Figg? 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
6 Numește semnul de punctuație folosit pentru a marca întreruperea vorbirii în re‑

plica a treia provocată de surprindere. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
7 Încercuiește varianta corectă.

Din replica Dumnezeule mare, băiete, mi‑au spus că ești inteligent…, înțelegem că:
4p
a. doamna Figg îl consideră pe Harry foarte inteligent, după cum îi și spune;

b. doamna Figg este surprinsă de lipsa de inteligență a replicii lui Harry;
c. doamna Figg nu are deloc încredere în ceea ce i se spune despre Harry.
8 Scrie semnul de punctuație prin care este redată uimirea lui Harry atunci când află
că cineva a pus să fie urmărit. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Exemplifică trăsăturile limbii vorbite prin citate scurte din text. 8p
Substantive în vocativ
Enunțuri interogative
Întreruperi marcate în
scris prin puncte de
suspensie
Enunțuri exclamative
Explică într‑un enunț semnificația pe care o are semnul întrebării din fraza Te aș‑
teptai să te lase să umbli de unul singur, după ce s‑a întâmplat în iunie?, alegând unul
dintre cuvintele: uimirea, revolta, simpatia, nevoia de a cere o informație, reproșul. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
111
Rescrie verbele la modul imperativ din ultima replică a doamnei Figg și alege din
lista dată, prin subliniere, semnificația pe care o au în context: exprimă un ordin,
un sfat, o poruncă, o amenințare. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
Dacă Harry avea puteri de vrăjitor, explică, în 10‑30 de cuvinte, de ce a avut nevoie
de sprijinul altcuiva. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Verbul de declarație care introduce replica — Deci, gâfâi Harry, Dumbledore…
a pus… să fiu urmărit? are rolul de: 4p
a. a indica mișcări faciale și corporale care reprezintă forme ale comunicării paraverbale;
b. a reda atitudini emotive (se miră, se înfurie, se indignează), mimică, gestică;
c. indică verbal și nonverbal atitudinea emițătorului față de cele spuse.
Scrie un text de minimum 100 de cuvinte în care să explici felul cum arată un de‑
mentor. Vei insera o secvență descriptivă și una narativă. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
112
TESTUL 3
„— Prietene, zise Dănilă Prepeleac, nu mi‑i da capra ceea, să‑ți dau carul ista?
— Apoi… dă… capra mea nu‑i de cele săritoare, și‑i bună de lapte.
— Ce mai la deal, la vale! bună, ne‑bună, na‑ți carul și dă‑mi‑o!
Cela nu se pune de pricină, dă capra și ia carul. Apoi așteaptă până vin alte care, de‑l leagă di‑
napoia lor, și se duce în treaba lui spre casă, lăsând pe Dănilă gură‑cască tot pe loc.
— Bun, zise Prepeleac. Ia, pe ist cu capra știu încaltea că bine l‑am boit!
Ia apoi și el capra și pornește iar spre târg. Dar capra tot capră; se smucea în toate părțile, încât
îi era acum lehamite de dânsa.
— De‑aș ajunge mai degrabă în târg, zise Prepeleac, ca să scap de râia asta.
Și, mergând el mai departe, iaca se întâlnește c‑un om ce venea de la târg c‑o gâscă în brațe.
— Bun întâlnișul, om bun! zise Dănilă.
— Cu bine să dea Dumnezeu!
— Nu vrei să facem schimb? Să‑ți dau capra asta și să‑mi dai gâsca.
— N‑ai nimerit‑o, că nu‑i gâscă, ci‑i gânsac; l‑am cumpărat de sămânță.
— Da, dă‑mi‑l, dă‑mi‑l! Că‑ți dau și eu o sămânță bună.
— De mi‑i da ceva adaos, poate să ți‑l dau […]”
(Dănilă Prepeleac, de Ion Creangă)
Inițiere
1 Scrie în coloana din dreapta câte un enunț care să conțină informațiile solicitate
în coloana din stânga. 4p
Care este prima ofertă

făcută de Dănilă?
Cine era „râia” din

structura ca să scap
de râia asta?
2 Alege, prin încercuire, varianta corectă. Schimbul se realizează: 4p

a. în târg;
b. pe drum;
c. acasă la Dănilă;
d. acasă la proprietarul gâștei.
113
3 Indică numărul participanților la dialog. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Alege, prin încercuire, varianta corectă. Dănilă este: 4p

a. mai întâi vorbitor și apoi ascultător;
b. ascultător în toată situația de comunicare;
c. alternativ, vorbitor și ascultător;
d. întotdeauna vorbitor, inițiind dialogul.
5 Transcrie, din articolul de dicționar, sensul pe care îl are cuvântul subliniat în sec‑
vența — De‑aș ajunge mai degrabă în târg, zise Prepeleac, ca să scap de râia asta. 4p
RẤIE, s. f. 1. (Pop.) Boală de piele la oameni și la animale, cauzată de un parazit
și caracterizată prin leziuni ale pielii (localizate mai ales între degete) care produc
mâncărime; scabie. ♦ Expr. Se ține ca râia de om, se zice despre cineva de care nu mai
poți să scapi. 2. Fig. Epitet depreciativ pentru oameni și animale rele, care provoacă
multe necazuri; pacoste, năpastă. 3. (În sintagma) Râia neagră a cartofului = boală
a cartofului provocată de o ciupercă și manifestată prin apariția unor excrescențe moi,
negre‑brune, pe părțile subterane ale plantei. [Pr.: râ‑ie] – Lat. aranea.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Enunțul care redă motivul/cauza pentru care Prepeleac vrea să ajungă mai repede
la târg este: 4p
a. de a se vindeca de boală;
b. de a vinde repede ceva;
c. de a întâlni pe cineva.
Dezvoltare
7 În limba vorbită, alături de cuvinte folosim și alt limbaj, mai ales când redăm/
exprimăm emoții/stări. Alege din lista din prima coloană, prin subliniere, starea
pe care o resimte personajul când rostește replica — De‑aș ajunge mai degrabă în
târg, ca să scap de râia asta și manifestările paraverbale care o însoțesc. 4p
Manifestări paraverbale
Stări/Emoții/Atitudini
Contur intonațional
exasperare, învinovățire, prețuire, râs, dresul vocii, ton urcător/coborâtor,
admirație, spaimă, dezamăgire; geamăt, oftat, mormăieli, plescăituri,
țipete
114
8 Alege răspunsul considerat corect și apoi motivează‑ți alegerea într‑un text de
15‑20 de cuvinte. 4p
Dintre cele trei personaje, cel mai puțin priceput în arta vânzării este primul
proprietar al:
a. carului (căruței); b. gâștei; c. caprei.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Alege varianta care conține răspunsul corect. În primele două replici, Dănilă dorea: 4p
a. să afle prețul vitelor de la târg ca să știe dacă are bani;
b. să schimbe impresii despre ora de închidere a târgului;
c. să schimbe carul pe altceva, indiferent ce ar fi obținut.
Transcrie două structuri care reprezintă formule politicoase de începere a unui dialog. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Înainte de apariția monedei, circulația mărfurilor se făcea prin troc (schimb de

mărfuri). Ținând cont de această informație, se poate spune că între participanții
la dialogul de mai sus a avut loc un troc? Motivează! 10 p
După părerea mea, schimbul făcut de Dănilă a fost/nu a fost un troc deoarece
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Privește imaginile de mai jos și rezolvă sarcinile: 20 p

a. Scrie numerele imaginilor, în ordinea în care au fost realizate schimburile.
b. Comentează, într‑un enunț, cât de avantajos a fost primul schimb făcut de Dănilă
Prepeleac.
Figura 1 Figura 2 Figura 3
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
115
Excelență
Textul redă o situație cu semnificație pentru un alt timp (secolul al XIX‑lea). În‑
toarce‑te în prezent, în anul 2021, și imaginează‑ți că în locul lui Dănilă se află un
elev de clasa a VII‑a, care realizează ca și personajul din text, schimburi cu alte
persoane, la fel de „avantajoase”.
Redactează un text dialogat, de minimum 100 de cuvinte, în care să prezinți schim‑
bul realizat. 20 p
Vei fi notat în funcție de următoarele criterii:
a. prezentarea cadrului spațio‑temporal adecvat subiectului;
b. inserarea, pe lângă secvențele dialogate, a unei secvențe explicative, a uneia na‑
rative și a unei secvențe descriptive;
c. utilizarea în replicile unuia dintre vorbitori de cuvinte specifice zonei (regiunii)
din care provine.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
116
DIALOGUL ÎN TEXTUL
NONLITERAR. INTERVIUL.
TEXTUL ARGUMENTATIV
Realizarea unui interviu presupune:
– formularea unor întrebări adecvate, de obicei deschise, și ascultarea cu atenție a interlocu-
torului/interlocutoarei;
– transcrierea textului interviului – integrală sau fragmentară;
– organizarea și analiza materialului – identificarea ideii centrale și a informațiilor utile pen‑
tru redactare.
TESTUL 1
Citește câteva fragmente dintr‑un interviu preluat și adaptat după https://republica.ro/elevul‑

de‑liceu‑andrei‑negulescu‑schimba‑educatia‑zacum‑profesorul‑este‑dusmanul‑elevului‑si‑invers,
contributor (colaborator, autorul articolului) Yvette Larsson, apoi răspunde cerințelor.
„Reporter:
În calitate de profesor, sunt curioasă să aflu de la un elev din România lucruri legate de ex‑
periența în cadrul sistemului de educație românesc. De cele mai multe ori, adulții sunt cei care
discută despre experiența lor. Trebuie să‑i ascultăm și pe cei ce studiază, care își pot aduce con‑
tribuția la construirea unui sistem de învățământ mai bun, în care să se simtă încurajați și în si‑
guranță și unde să își poată exersa capacitatea de rezolvare a problemelor, creativitatea și spiritul
de inovare. Am decis să iau un interviu despre sistemul de învățământ din România lui Andrei
Negulescu, un tânăr pe care îl cunosc și care este extrem de elocvent.
R: Andrei, care sunt principalele probleme ale sistemului de învățământ din România?
A. N.: Internetul ne‑a adus o mulțime de lucruri bune. Putem afla orice vrem, în câteva se‑
cunde, putem înțelege, citi, vedea lucrurile cu mult mai mare ușurință. În același timp, acest acces
nelimitat la toate tipurile de informații ne‑a luat ceva foarte important: acela de a gândi cu pro‑
pria minte. […]
R: Scopul unui sistem educațional nu mai este același ca acum cincizeci de ani. Care ar trebui să
fie scopul, în opinia ta, astăzi?
A. N.: Școala ar trebui să dezvolte curiozitatea și interesul, să ofere ceva interesant din toate,
astfel încât elevii vor dori să știe mai multe. Trebuie să justifice fiecare materie, să fie clar de ce
este utilă. Nu trebuie să furnizeze tone peste tone de informații elevului. Acum, elevii pot găsi
singuri informații cu ușurință, dar ei trebuie învățați de ce ar trebui să facă asta, cum să facă acest
lucru și să le fie furnizată o prezentare generală a tuturor domeniilor de studiu, astfel încât tinerii
să poată ști cu ușurință unde și ce să caute.
117
R: Accesul permanent la internet îl vezi ca pe o oportunitate sau ca pe o frână?
A. N.: Fiind atât de accesibil, internetul ne interzice să facem un lucru foarte uman: acela de
a ne întreba. Nu mai avem timp să ne întrebăm. Chiar înainte de a ne gândi pentru a pune o între‑
bare, Facebook ne alimentează cu informații inutile despre o cunoștință. […] Ieșind cu telefonul
afară și derulând la infinit pe Facebook este mult mai ușor decât să fii cu tine însuți, să pui între‑
bări, să imaginezi lucruri, să te întrebi… Când ne mirăm, noi ne punem întrebări cu privire la ceea
ce vedem, simțim, experimentăm. Când punem întrebări, dorim să găsim răspunsuri. Uneori, le
deducem, dar alteori nu, alteori trebuie să căutăm aceste răspunsuri. […] Într‑o lume în care
cunoașterea nu mai este dorită, în care copiii și adolescenții nu mai sunt interesați de știință,
trebuie să găsim o cale de a le capta atenția și de a‑i scoate din abisul superficialității. Sistemul de
învățământ românesc, din păcate, nu reușește să facă acest lucru.
R: Cum vezi tu rezolvarea problemei?
A. N.: Un prim pas în încurajarea curiozității este transformarea școlii într‑un loc plăcut pen‑
tru elevi. Cea mai importantă parte este de a face elevii să se simtă bine în preajma profesorilor.
Sistemul românesc de învățământ nu face acest lucru. Cadrele didactice se poartă ca și cum ar fi
ființe supreme, ele sunt superioare tuturor, iar studenții ar trebui să fie recunoscători că profe‑
sorii sunt milostivi. Pretind un respect incredibil, dar uneori nu oferă nimic în schimb, pedepsesc
elevii cât de mult pot și încearcă să‑i saboteze cu note proaste, crezând că aceasta este calea cea
bună pentru a‑i motiva.
R: Vrei să dezvolți puțin afirmațiile anterioare? Cum vezi tu relația intre profesori și elevi?
A. N.: Există un zid mare, solid între elev și profesor, care face ca elevii să nu îi placă pe profe‑
sori și profesorii să îi displacă pe elevi. Într‑o situație ideală, profesorul este un prieten al unui
elev, el pretinde respect, dar îl și oferă. Cadrul didactic împărtășește clasei cunoștințele și înțe‑
lepciunea, încurajând în același timp clasa să le împărtășească, la rândul ei. S‑ar crea astfel o at‑
mosferă plăcută, în care elevii ar fi dornici să învețe și să fie curioși.
R: Care ar fi, după tine, principale cerințe ale unei predări de calitate?
A. N.: Un sistem educațional bun presupune selectarea informațiilor furnizate. Trebuie să fie
interesante, să fie ușor de povestit, ușor de înțeles de către toată lumea. Este necesar să răspundă
la întrebări frecvente pe care elevii le pot adresa, cu scopul de a genera în continuare alte între‑
bări și, prin urmare, alte răspunsuri. În general, cursurile trebuie să fie distractive, interesante, să
capteze atenția elevului și să îl facă să se simtă cu adevărat înțelept odată ce înțelege conceptele.
Din nou, sistemul românesc de învățământ o ia pe o cale greșită. Se merge în profunzime extremă
cu cunoștințe matematice, totul este predat, dar rareori e explicat. În chimie învățăm reacții com‑
plexe pe de rost, dar nu știu ce anume fac, unde sunt utilizate. În matematică învățăm concepte
extrem de avansate, fără să fie nevoie cu adevărat de ele. În fizică, în loc de a înțelege universul,
cum funcționează, învățăm mai multe ecuații, facem și mai multă matematică.
Pentru ca informația să fie interesantă, ea trebuie să răspundă la întrebări pertinente. În loc de
a‑l îndesa cu informații, apoi testa cunoștințele, ca apoi să uite repede totul, trebuie ca elevul să
fie făcut să întrebe, să deducă, să înțeleagă, nu să memoreze. Sistemul românesc de educație este
greșit. Învățăm lucruri plictisitoare într‑un mod plictisitor doar pentru a primi niște note bune,
apoi uităm totul și sfârșim prin a nu înțelege nimic din doisprezece ani de școală. […]”
118
Inițiere
1 Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile

din interviul citat. 5p
Elevul A. N. este adeptul unui sistem de învățământ în care:
a. Predarea să fie amuzantă, plăcută elevilor, ca aceștia să memoreze ușor multe
formule și ecuații matematice.
b. Informațiile să nu fie preluate de pe internet, deoarece nu sunt actualizate ca
cele transmise de profesor.
c. Să transmită informații care să permită o memorare ușoară și obținerea unor
note cât mai bune.
d. Informațiile transmise să răspundă la întrebări importante și să trezească ele‑
vilor curiozitatea.
Răspuns corect:
2 Motivează răspunsul de la exercițiul anterior, în minimum 10 cuvinte. 12 p

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Precizează numele și statutul social pentru persoana intervievată și pentru

reporter. 8p
Nume și prenume Statut social

Reporterul
Persoana intervievată
Dezvoltare
4 Indică, în enunțuri, două criterii în funcție de care elevul A. N. definește un sistem

educațional bun. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
119
5 Subliniază varianta corectă, motivând alegerea prin valorificarea informațiilor din
paragraful introductiv, într‑un text de cel puțin 30 de cuvinte. 10 p
În opinia autoarei, elevii au/nu au dreptul să se pronunțe asupra eficacității
sistemului actual de învățământ.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Elevul A. N. spune că o informație este interesantă dacă poate răspunde la între‑

bări pertinente. Selectează din definiția de dicționar a cuvântului polisemantic
pertinent sensul pe care l‑a avut în vedere A. N. Motivează‑ți alegerea. 10 p
PERTINÉNT, ‑Ă, pertinenți, ‑te, adj. 1. Care se potrivește exact obiectului despre care
este vorba, care este adecvat pentru ceea ce vrea să argumenteze; potrivit, nimerit,
convenabil; p. ext. care denotă profunzime, competență. ♦ (Jur.) care se raportează
exact la chestiune, la fondul cauzei; potrivit. 2. (Despre elemente lingvistice) Dotat
cu o anumită funcțiune într‑un sistem determinat. ♦ (Despre elemente fonice) Care
servește într‑o limbă dată la diferențierea semnificațiilor. 3. (Inform.; despre sisteme
informaționale, stocuri de informații) Care are calitatea de a satisface cerințele
obiective de informare ale unui beneficiar. – Din fr. pertinent.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
7 Formulează o listă de întrebări esențiale pentru tine la care ai vrea/crezi că ar

trebui să‑ți răspundă cuvintele care denumesc disciplinele din prima coloană
a tabelului următor. 5p
Disciplina Întrebarea fundamentală

Matematică
Limba și literatura română
Geografie
Biologie
Religie
120
8 Crezi că modul în care a definit A. N. relația dintre profesor și elev în școlile româ‑
nești este valabil doar pentru situația actuală? Justifică‑ți răspunsul, în 50–80 de
cuvinte, valorificând experiența ta de viață și de lectură. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
9 Crezi că este posibil ca situația ideală despre care vorbește A. N. să devină reali‑
tate? Este posibil ca profesorul să fie un prieten al elevului, pretinzându‑i și ofe‑
rindu‑i respect?
Răspunde la întrebarea aceasta într‑un text de minimum 100 de cuvinte care ar
putea fi postat pe un blog. Secvența dominantă va fi cea argumentativă, dar vei
insera, pentru a fi convingător, și o secvență narativă, una descriptivă și una expli‑
cativă, prin care vei exemplifica modul în care ar trebui să acționeze atât elevul, cât
și profesorul, astfel încât idealul să devină real. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
121
STRATEGII DE • Reflecții asupra limbajului în textile lirice
COMPREHENSIUNE • Interpretarea limbajului figurat. Metafora.
Analogia
TESTUL 1
Amintește‑ți de vârsta când aveai mult mai puțin de învățat și când școala însemna mai mult
joc. Intră în atmosfera de atunci, citește ghicitoarea de mai jos și rezolvă sarcinile.
„Cuie mici cu măciulie

Strălucesc pe cer o mie,
Dar când iese soarele
Fug de‑și rup picioarele. […]”
Inițiere
1 Scrie pe cine reprezintă/înlocuiesc cuiele. 10 p

Cuiele din ghicitoare sunt, de fapt ………………………………………….………………………………
2 Numește un cuvânt‑cheie/o structură de cel mult două cuvinte care te‑a ajutat
să afli răspunsul. …………………………………………………………………………………………… 10 p
3 Un criteriu în clasificarea metaforelor îl reprezintă partea de vorbire prin care

se realizează. Subliniază cu o linie metaforele nominale (redate prin substantive)
și cu două pe cel verbale. 15 p
a. Ce timpuriu m‑ai cucerit, iubită/Melancolie, credincioasă soră! (Ștefan Octavian Iosif)

b. De ieri albine albe pe via ta roiesc/Toți prunii și toți merii în iarnă înfloresc.
(Ion Pillat)
c. Ninsoarea îmi cere și mie să ning. (Ana Blandiana)
d. Spicele‑n lanuri – de dor se‑nfioară, de moarte,/când secera lunii pe boltă apare.
(Lucian Blaga)
Dezvoltare
4 Modifică versurile de mai jos, astfel încât, prin înlăturarea termenilor de legătură
specifici comparației, să se obțină metafore. 10 p
Model: Fulgii zbor, plutesc în aer, ca un roi de fluturi albi. (Vasile Alecsandri) – comparație
Fulgii, roi de fluturi albi, zbor, plutesc în aer. – metaforă
122
Comparație Metaforă
„Trecut‑au anii ca nouri lungi pe șesuri.”
(Mihai Eminescu)
„Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi/ca un
miros sfios de iarbă tăiată,/ca o cădere de
fum din streșini de paie,/ca un joc de iezi pe
morminte înalte.” (Lucian Blaga)
„Carte frumoasă, cinste cui te‑a scris/Încet
gândită, gingaș cumpănită;/Ești ca o floare,
anume înflorită/Mâinilor mele, care te‑au
deschis.” (Tudor Arghezi)
5 Metafora unește lumi diferite. Ea nu descrie, ci sugerează, denumind un obiect cu

alt termen, prin analogie. Reflectează la felul în care se combină cuvintele din textul:
Un mugur întârziat se deschide și zboară din castan. Mai greu decât aerul, abia dibuind
încăpățânat și mormăind ajunge totuși unde și‑a pus în gând, cu aripile lui de ciocolată.
Alege varianta care prezintă identitatea adevărată a „mugurelui întârziat”. 5p
a. un cărăbuș; c. o frunză uscată;
b. o coajă de castan; d. vârful unei frunze.
Varianta corectă ……………..
6 Transcrie din versurile de mai jos două metafore. Explică pentru o metaforă care
este termenul înlocuit și ce a stat la baza analogiei, completând enunțul lacunar dat. 5p
„[…] E soarele biruitor. Lumină pretutindeni! Primăvară

Cireșii au ridicat, învinși, steag alb în vânt. Și verde proaspăt ca un suflet nou,
Livezile își numără plăieșii. Și mieii albi ca merii albi din țară […]”
Un cuc dictează pacea pe pământ…
(Primăvară, de Ion Pillat)
Dicționar
plăieș, plăieși ‒ s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească) Locuitor de la graniță
însărcinat cu paza frontierei țării în părțile de munte; grănicer, străjer. 2. Locuitor de
la munte; muntean. [Pr.: plă‑ieș] – Plai + suf. ‑aș.
Metafore →
……………………………………….…………………………………
→ ……………………………………….…………………………………
Metafora …………………………………………… redă sugestiv imaginea ……………………………………….
pe baza asemănării dintre ………………………………………….. și ……………………………………………………. .
123
7 În funcție de modul de manifestare a metaforelor în text, acestea se pot grupa în:
– metafore explicite (ușor de identificat, deoarece sunt prezenți ambii termeni);
– metafore implicite (în care este prezent doar unul din termeni, care își desco‑
peră semnificația doar în funcție de context).
Subliniază cu o linie metafora explicită și cu două pe cea implicită din exemplele
mai jos. 10 p
„Lună tu, regină a nopții, pe a lumii boltă luneci
Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci;
Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară,
Și câți codri‑ascund în umbră strălucire de izvoară!” (Scrisoarea I, de Mihai Eminescu)
„Deodată, o suliță de foc străpunse perdeaua de codri.”

(România pitorească, de Alexandru Vlahuță)
8 Interpretează, într‑un text de 20‒30 de cuvinte, o metaforă din ultima strofă a poeziei
Unde ești, draga mea casă?… 10 p
„Unde ești, draga mea casă, Cocoși cântă peste vale, Timpul – moară‑naripată –
Gârbovită și retrasă? Turmele se‑ntorc agale, Peste sat lasă deodată
Floare, albastra mea floare Iar, în ape, vreo trei stele Luna‑far, care‑n secară
Din nisipuri mișcătoare. Razele‑și reflectă‑n ele. Varsă‑a orelor beteală.
Unde ești, draga mea casă? Cocoși cântă peste vale. Timpu‑i moară‑naripată.”
(Serghei Esenin)
Dicționar
far, faruri ‒ s. n. 1. Construcție înaltă prevăzută cu o sursă de lumină puternică,
pentru semnalarea la distanță a punctelor importante situate de‑a lungul liniilor
de navigație maritimă. 2. Corp de iluminat (la automobile, locomotive etc.) care
proiectează lumina într‑o anumită direcție sub forma unui fascicul divergent. –
Din fr. phare, lat. pharus, it. faro
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
9 Metafore se întâlnesc și în limbajul de zi cu zi, iar în științe, la o privire mai atentă,

descoperim că mulți termeni sunt, de fapt, folosiți cu valoare metaforică: familie în
biologie, gură în geografie (gură de vărsare a unui râu).
124
Când îi spui cuiva că este o viperă, folosești substantivul viperă pentru a ex‑
prima, de fapt, altceva: răutatea persoanei, realizând un proces de înlocuire pe
baza unei asemănări (înțepătura viperei este mortală).
Dă exemple de cinci enunțuri în care să apară metafore pe care le întâlnești
în viața de zi cu zi. 15 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
ORIGINALITATE. METAFORA
Plictisiți de exercițiile de recunoaștere a unor categorii gramaticale, unii elevi au trecut la
exerciții mai interesante. Au căutat cuvinte neobișnuite prin care să ilustreze valoarea copulativă
a unor verbe și recunoașterea numelui predicativ și așa au ajuns la metaforă.
TESTUL 2
Inițiere
1 Subliniază numele predicative din enunțurile de mai jos, fiecare reprezentând

o definiție poetică a subiectului. 10 p
Fluturele este o scrisoare de dragoste împăturită în două ce caută adresa unei flori.
Măgarul este un iepure de casă care a crescut mare. (Jules Renardes)
2 Formulează trei enunțuri asertive în care să transformi ultimele trei versuri în

definiții poetice (metaforice) ale poeziei, introducând un verb copulativ adecvat. 15 p
Exemplu:
Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate,/Voluptuos joc cu icoane și cu glasuri
tremurate.
Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea. (Mihai Eminescu)
Enunțul 1 ………………………………………………………………………………………………………………………………………
Enunțul 2 ………………………………………………………………………………………………………………………………………
Enunțul 3 ………………………………………………………………………………………………………………………………………
125
3 Rescrie secvența Livada s‑a încins în somn. Din genele‑i de stufuri/strâng lacrimi
de văpaie: licurici (Lucian Blaga), înlocuind cu câte un sinonim cuvintele strâng
și văpaie. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
4 Elevii au devenit ei înșiși creatori de metafore. Unește printr‑o săgeată metafora

din coloana A cu termenul înlocuit din coloana B. 24 p
A B
O cusătură strânsă care odată ruptă este greu de reparat. dragostea
Motor al vieții ce răsuni și bați neîncetat.
Albina efemeră ce zboară din floare în floare. inima
Al vieții sfânt motor păstrează mistere adânci.
ploaia
Și toată orchestra încetează să cânte atunci când toba este defectă.
Toba care face să danseze rădăcinile. timpul
Plămânii Pământului s‑au asfixiat.
Un tren format din zile și nopți, din ierni și primăveri. pădurile
Excelență
5 Uneori oamenii folosesc cuvintele de parcă ar vrea să construiască un rebus: în loc

să spună Ești harnică! spun Ești o albinuță! Construiește și tu astfel de metafore
(cel puțin trei), răspunzând la întrebările de mai jos. 15 p
Ce sunt oamenii din punctul de vedere al:
copacilor → ……………………………………………………………………………………………………………….…………………
pietrelor → ……………………………………………………………………………………………………………….…………………
aerului → ……………………………………………………………………………………………………………….…………………
6 Interpretează, în cel puțin 30 de cuvinte, o metaforă dintre cele prezentate la ori‑

care dintre exerciții. 16 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
126
REFLECȚII ASUPRA LIMBAJULUI
ȘI A STRUCTURII TEXTELOR DE TIP LIRIC
• Verbele copulative. Semnificația textelor citite
• Metafora
TESTUL 3
Citește textul cu atenție și rezolvă sarcinile date pentru a‑ți evalua și exersa gradul de sensibi‑
litate și abilitatea de reflecție.
„Cu legănări abia simțite și ritmice, Ghirlănzi de flori îi leagă‑n treacăt și‑un arc sub
încet‑încet, fiecare ram
Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării Boltește‑albastre perspective, sub care alte cete
și prunii, ninse
Înveșmântați în haine albe se clatină Coboară pe pământ din ceruri, venind cu
în fața lunii, candele aprinse
Sunt gata parcă să înceapă un pas ușor Să facă și mai albă noaptea acestui alb epitalam.
de menuet. […]
Ce e de spumă sus pe ramuri, se face jos Așa‑s în clipa asta toate, dar mâine albii
de catifea, cavaleri,
Și astfel umbrele căzute pe pajiște par Despodobiți de‑atâtea grații, ce le‑mprumută
mantii grele luciul lunii,
Zvârlite de dănțuitorii ce au rămas Vor deveni ce‑au fost de‑a pururi: caișii,
numa‑n dantele, zarzării și prunii,
În parcul legendar în care s‑a prefăcut Banalii pomi din fața casei, ce‑i știu de‑atâtea
grădina mea. […] primăveri.”
(Balul pomilor, de Dimitrie Anghel)
Dicționar
epitalam, epitalamuri ‒ s. n. (Livr.) Cântec de nuntă sau mic poem compus în cinstea
mirilor cu prilejul oficierii căsătoriei
Inițiere
1 Selectează, prin încercuire, varianta corectă. Verbul să înceapă exprimă: 5p

a. posibilitate; c. decizie;
b. certitudine; d. obligație.
127
2 Scrie din text un cuvânt din câmpul lexical al dansului. Adaugă‑i unul care denu‑
mește un dans modern. 10 p
1 ……………………………………………………………… 2 ………………………………………………………………
3 Explică, în două‑trei enunțuri, un motiv pentru care afirmația: Titlul textului ilus‑
trează foarte bine ideea poeziei. poate fi considerată adevărată. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
4 În text există multe figuri de stil. Alege două tipuri diferite și comentează ce rol
au în realizarea expresivității. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Transcrie predicatul nominal exprimat printr‑un un verb copulativ ce creează im‑

presia de ireal. 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Rescrie un nume predicativ prin care sunt descrise contururile arborilor. 5p

_______________________________________________________________________________________________________________
7 Transcrie o metaforă care prezintă transfigurat pomii. 5p

_______________________________________________________________________________________________________________
8 Rescrie (din text) toate verbele copulative care au rolul de a reda ideea de trans‑
formare. Transcrierea se va face la forma din text. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
128
Excelență
9 Doi colegi vorbesc despre anotimpul în care este surprins peisajul din poezia ci‑
tată. Citește cu atenție fiecare opinie și exprimă‑ți părerea într‑un text de minimum
90 de cuvinte cu privire la părerea care interpretează corect mesajul poeziei. 20 p
Dan: Evident, peisajul este surprins iarna. Copacii sunt ninși (apare epitetul
ninse), totul este alb. Hainele albe reprezintă, de asemenea, stratul de zăpadă. Să
nu uităm că bal înseamnă petrecere, iar iarna este anotimpul multor petreceri.
Toate aceste indicii dau răspunsul corect: iarna.
Ioana: Eu cred că acest bal are loc primăvara. Ceea ce pare zăpada reprezintă
de fapt stratul alb și catifelat al florilor; se știe, pomii înfloresc doar primăvara.
Există în text sintagma ghirlănzi de flori care face aproape explicit referire la ano‑
timp, ca, de altfel, și ultimul vers în care anotimpul este numit. În plus, ce motiv de
sărbătoare ar fi avut pomii în plină iarnă, când sunt uscați?
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
129
EUFONIA. REPETIȚIA • Comentarea unor pasaje din texte citite
• Versificație
• Elemente de fonologie
• Elemente de versificație
TESTUL 4
Citește textul pentru a răspunde cerințelor.

„Somnoroase păsărele Trece lebăda pe ape
Pe la cuiburi se adună, Între trestii să se culce ‒
Se ascund în rămurele ‒ Fie‑ți îngerii aproape,
Noapte bună! Somnul dulce!
Doar izvoarele suspină, Peste‑a nopții feerie

Pe când codrul negru tace; Se ridică mândra lună,
Dorm și florile‑n grădină ‒ Totu‑i vis și armonie ‒
Dormi în pace! Noapte bună!”
(Somnoroase păsărele, de Mihai Eminescu)
Inițiere
1 Transcrie două cuvinte din câmpul lexical al nopții. 8p

_______________________________________________________________________________________________________________
2 Selectează varianta care, după părerea ta, explică cel mai bine eufonia versurilor
citate: 8p
a. rima care valorifică armonia unor consoane;
b. număr mare de cuvinte care conțin multe consoane;
c. existența unui număr mare de cuvinte cu vocale și diftongi;
d. prezența cuvintelor cu vocale în hiat.
Varianta corectă …………
3 Numește tipul de rimă și măsura primului vers. 8p

rima: ……………………………………………. ; măsura: …………………………………………….
4 Rescrie un cuvânt din text care conține un diftong și unul cu vocale în hiat. 8p
Cuvânt care conține diftong: …………………………………………………….
Cuvânt care conține vocale în hiat: …………………………………………………….
130
Dezvoltare
5 Desparte în silabe versul Doar izvoarele suspină și precizează caracterul accentuat

și neaccentuat al silabelor, după modelul: ‑/‑/‑/ , unde „‑” reprezintă silaba neac‑
centuată, iar „/” silaba accentuată. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Indică repetițiile realizate prin verbe și prin expresii din textul citat. 8p
Verb Persoană Mod Expresie
7 Selectează, prin încercuire, varianta care explică cel mai sugestiv efectul repetiției: 6p
a. amplifică sentimentul de liniște și de mișcare;
b. exprimă tandrețea față de persoana iubită;
c. redă teama trezită de tăcerea nopții.
8 Rescrie în spațiul punctat două personificări cu ajutorul cărora este sugerată ar‑
monia existentă în natură, pentru a‑ți dezvolta abilitățile de interpretare. 6p
Personificările ………………………………………………………………………. redau ideea că întreaga
natură se pregătește să intre în lumea vrăjită a somnului, departe de orice zbu‑
cium. Prin intermediul lor se transferă naturii stările poetului (pace/iubire).
Excelență
9 Crezi că personificarea este cea mai potrivită figură de stil pentru a reda un mo‑
ment al zilei? Motivează‑ți răspunsul în 20‒50 de cuvinte, valorificând textul. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
131
Încercuiește vocala ce poartă accentul din cuvântul subliniat: Dormi în pace! Mută
accentul și precizează ce modificare gramaticală apare. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Corectează și rescrie comentariul unui elev făcut după lectura poeziei, subliniind
corect locul unde se află accentul în cuvânt. 10 p
Este un peisaj care te face să rămâi imobil. Până și cea mai veselă fată ar simți
nevoia să tacă pentru a nu tulbura vraja. Părea că noaptea coase cu fir de stele.
Citești și vezi cu ochii minții cum pleacă către casă toate viețuitoarele.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
TESTUL 5
Citește cele două poezii și rezolvă sarcinile date.

A. „Trecut‑au anii ca nouri lungi pe șesuri Ce fruntea‑mi de copil o‑nseninară,
Și niciodată n‑or să vie iară, Abia‑nțelese, pline de‑nțelesuri –
Căci nu mă‑ncântă azi cum mă mișcară Cu‑a tale umbre azi în van mă‑mpresuri,
Povești și doine, ghicitori, eresuri, O, ceas al tainei, asfințit de sară. […]”
(Trecut‑au anii, de Mihai Eminescu)
B. „Curg ale școlii ore nesfârșite, Și ore‑n șir, să‑ngenunchezi la lac

cu temeri și‑așteptări învolburate. cu o corăbioară; să o uiți deodată,
O, timp ce trece greu, singurătate… căci altele mai mândre valuri fac,
Și‑afară: străzi răsună și sclipesc mai colorate pânze ți se‑arată,
și‑n piețe largi, fântânile țâșnesc, și doar la fața mică, scufundată,
iar prin grădini cresc lumi nebănuite… te mai gândești, ce palidă se‑ascunde:
Și‑n haină de copil să treci prin toate Copilărie, oglindire tremurată,
cum nimeni n‑a trecut și nu va trece unde pleci? Unde? Unde?”
O, timp ciudat ce tainic se petrece,
o, grea singurătate. […] (Rainer Maria Rilke, traducere Dan Dănilă)
132
Inițiere
1 Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând textul.

Tema fragmentului A este:
5p
a. școala. c. creația.
b. timpul. d. natura.
Varianta corectă ……..
2 Transcrie, din fragmentul A, două cuvinte care aparțin câmpului lexical al timpului. 10 p
…………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………..
3 Transcrie din textele citate o structură (substantiv + adjectiv) care redă ideea că în
copilărie timpul pare a trece greu. 10 p
……………………………………………………………………..
Dezvoltare
4 Atribuie un titlu poeziei scrise de Rainer Maria Rilke. 5p

Cred că acestei poezii i s‑ar potrivi titlul ………………………………………………………………………….
pentru că ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
5 Prezintă o asemănare și o deosebire între cele două texte, folosind și sugestiile

de exprimare. 20 p
Atât în poezia ………………………………………………. , cât și în …………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Dacă în prima poezie …………………………………………………………………… , în a doua …………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
6 Interpretează, în cel puțin 30 de cuvinte, o figură de stil identificată în fragmen‑

tul A, pe care o vei preciza. 15 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
133
Excelență
7 Care este emoția transmisă/sentimentul transmis prin versurile din fragmen‑

tul B? Motivează‑ți răspunsul, în 50–90 de cuvinte, valorificând textul. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
8 Scrie un text de 20–30 de cuvinte în care să arăți ce alegere ai face dacă ți s‑ar pro‑
pune să rămâi mereu copil. 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
134
ELEMENTE DE MITOLOGIE
ROMÂNEASCĂ. TIPARE DE
STRUCTURARE A IDEILOR.
ANALOGIA
În exprimarea comună este frecvent folosită metafora uzată „ești o albinuță” sau comparația
„harnică precum o albină”. La originea acestei metafore stau credințe străvechi din mitologia ro‑
mână și universală referitoare la albine.
Dicționar
mitologie, mitologii ‒ s. f. Totalitatea miturilor create de un popor sau de un grup de popoare
înrudite. ♦ Disciplină care studiază geneza și evoluția miturilor, semnificația și simbolurile
vehiculate de ele. – Din fr. mythologie, lat. mythologia.
TESTUL 1
Citește fragmentele de mai jos care, în moduri diferite, te vor ajuta să înțelegi semnificația
unor expresii și rezolvă sarcinile date.
A. „În foarte multe tradiții culturale, inclusiv la români, albina reprezintă încarnarea sufletelor
celor drepți. A fost considerată de multe popoare ca un personaj fabulos, personificat, care
ajută până și la creația lumii, datorită înțelepciunii sale. Simbolizează hărnicia, truda, viața
comunitară (roiul de albine), regalitatea, nemurirea, justiția (are ac de împuns).
Albinele apar frecvent în hieroglifele egiptene și erau favorizate de faraoni. Egiptenii antici au fo‑
losit mierea ca îndulcitor, ofrandă pentru zeii lor și chiar ca ingredient fluid pentru îmbălsămare.
În Egipt, se credea că albinele au apărut din lacrimile zeului suprem Ammon sau Amon‑Ra.”
B. „Albina este o insectă din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt și lins, iar cu
picioarele posterioare pentru strângerea polenului, cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos
și care trăiește în familii, producând miere și ceară; muscă (Apis mellifera).”
C. „Pentru greci și romani, albina era simbolul sacru al exprimării plăcute («dulce ca mierea»).”
D. „Astăzi este Ziua Mondială a Albinelor. Merită din plin să aibă o zi a lor pentru că sunt cele mai
importante viețuitoare de pe Pământ, o sursă inepuizabilă de produse utilizate medicamentos
de oameni, cum ar fi mierea, propolisul și veninul, de mii de ani.”
135
E. „Atunci când Dumnezeu a făcut lumea, a dat fiecărei viețuitoare câte o armă de apărare: unora
le‑a dat dinți ascuțiți, altora le‑a dat gheare. Albinei i‑a dat doar un ac mititel și i‑a zis:
— Cu acest ac vei birui toți dușmanii. Când îi vei înțepa, carnea se va umfla în jurul înțepăturii
și îi va ustura.
Albina însă nu s‑a mulțumit cu ce i‑a dat Dumnezeu și i‑a zis:
— Doamne, arma pe care mi‑ai dat‑o este prea mică. Dă‑mi și puterea să‑l omor pe cel pe care
îl voi înțepa!
Văzând răutatea albinei, Dumnezeu s‑a supărat și a spus: […]”
Inițiere
1 Subliniază varianta corectă, motivând alegerea prin valorificarea informațiilor din

textul dat, pe care le vei parafraza. Albinele erau/nu erau favorizate de egipteni. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Citește definiția termenului melifer și numește criteriul care a stat la baza introdu‑
cerii albinei în familia insectelor himenoptere, valorificând informațiile din frag‑
mentul B. 10 p
Dicționar
melifer, ‑ă, meliferi, ‑e, adj., s. f. pl. I. Adj. (Despre plante) Care are flori cu
mult nectar și polen, din care albinele produc mierea. II. S. f. pl. Grup de insecte
himenoptere (cuprinzând albinele și viespile) care culeg nectarul și polenul din
flori, producând apoi mierea sau ceara.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
136
Dezvoltare
3 Simbolurile albinei au plecat, de‑a lungul timpului, de la anumite caracteristici

fizice ale acesteia. Identifică analogia care a stat la baza realizării lor. 20 p
Albina este simbolul hărniciei, deoarece trăiește în colectivitate (în roi), străbă‑
tând câmpuri întregi de flori pentru a produce puțină miere.
Albina este simbolul justiției, deoarece ……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Albina simbolizează înțelepciunea, suflul vieții, deoarece …………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
4 Asociază fiecare fragment prezentat la începutul testului cu titlul cărții/al textului

din care ar fi putut să fie extrasă. 15 p
Litera
Titlul cărții/textului Motivația
fragmentului
https://www.mediafax.ro/stirile‑zilei/
iua‑mondiala‑a‑albinelor‑cele‑mai‑
i m p o r t a n t e ‑ v i e t u i t o a re ‑ d e ‑ p e ‑
pamant‑20090138
Dicționar de motive și simboluri
literare
Legende populare românești,

Editura Litera
Dicționarul explicativ al limbii române
Universul mitic al românilor,

Victor Kernbach

tele citate. 15 p
În fragmentul A tiparul textual dominant este ………………………………………………………………………..…………
Fragmentul B este construit pe baza tiparului …………………………………………………………………………………..
În fragmentul C tiparul textual dominant îl reprezintă …………………………………………………………………..
În fragmentul D tiparul textual dominant este …………………………………………………………………………………..
Fragmentul E este construit pe baza tiparului ……………………………………………………………………………………
137
Excelență
6 Scrie un text de minimum 100 de cuvinte în care să continui legenda din fragmen‑
tul E incluzând o secvență narativă, una dialogată și una descriptivă. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
138
INTERPRETAREA
LIMBAJULUI FIGURAT.
• Valoarea expresivă a unor semne de punctuație
REPETIȚIA
TESTUL 1
Citește textul cu atenție și rezolvă sarcinile date.
„Întâlnirea cu Hiroshima Ce tulbură văzduhu‑n care‑ți cauți

copiii,
lui Kaoru Yasui noroadele de prunci pe veci pierduți …
Mormânt
Pământ, pământ tăcut. inexistent … Vânt … vânt … vânt … vânt …
Tăcută,
cu pielea pârjolită, cu statura goală, […] Amurgu‑și țese umbrele grăbit.
iertare, Hiroshima … Lungi umbre de‑oameni‑umbre. Umbre‑adânci
Iertare pentru fiecare pas de case nalte, umbre de cutii
ce‑atinge‑o rană, rupe‑o cicatrice … de lemn în care te târăști pe brânci… […]”
Iertare pentru fiece privire,
ce – chiar de‑i mângâioasă – doare … (Surâsul Hiroshimei, de Eugen Jebeleanu)
Iertare pentru fiece cuvânt
Inițiere
1 Scrie trei cuvinte din câmpul lexical al sentimentelor/emoții‑

lor pe care ți le trezește imaginea din dreapta. 9p
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
2 Intenționezi să citești și restul poeziei? Scrie un enunț de mini‑

mum 10 cuvinte în care să motivezi răspunsul. 5p
____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Rescrie secvența ce‑atinge‑o rană, rupe‑o cicatrice, înlocuind cuvintele subliniate

cu câte un sinonim adecvat. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
139
Dezvoltare
4 Transcrie din versurile citate trei cuvinte care se repetă pentru a sublinia ideea.
Scrie‑le în tabel, în coloana potrivită. 8p
Substantive Adjective cu aceeași formă/cu formă diferită
5 Rescrie o structură în care virgula izolează un substantiv în vocativ și numește

figura de stil care se formează. 8p
Secvența care conține un substantiv în vocativ: ……………………………………………………
Figura de stil formată: ………………………………………….………………………………………………………
6 Poezia, literatura, în general, exprimă emoții și sentimente, atitudini. Indică două

cuvinte din câmpul lexical al sentimentelor pe care le regăsești în poezie. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
7 Formulează, într‑un enunț, tema poeziei și motivează‑ți alegerea în 10‒20 de cuvinte. 10 p

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
8 Completează liniile punctate cu exemple din poezia citată, după modelul dat. 9p
Repetițiile pot consta în repetarea unor cuvinte:
cu forme și funcții sintactice

sub aceeași formă cu aceeași funcție sintactică
diferite
Păreri de rău, păreri de rău/ Lumea umbrei, umbra lumei
…………………………………………………… voi sunteți negrele tarife (Mihai Eminescu)
(Ion Minulescu)
……………………………………………………
…………………………………………………… …………………………………………………… ……………………………………………………
…………………………………………………… ……………………………………………………
…………………………………………………… ……………………………………………………
140
9 Explică, într‑un enunț scurt, folosirea punctelor de suspensie din structura:
inexistent … Vânt … vânt … vânt … vânt … 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Crezi că poezia (comunicarea verbală) are un impact mai mare decât fotografia
asupra fixării unor evenimente importante în memoria omenirii? Motivează‑ți
răspunsul, în 50–90 de cuvinte, valorificând textul citat și imaginea prezentată. 15 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Crezi că alegerea repetiției ca figură de stil dominantă are un impact puternic asu‑
pra cititorului? Motivează‑ți răspunsul în 20–50 de cuvinte, valorificând textul. 9p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
141
TEXTUL EPIC.
NARATIVUL LITERAR
• Rezumatul
TESTUL 1
„Feciorul de împărat plecă cu tovarășul său înainte și ajunse la însăși muma Vântului turbat;
plecă și de acolo și ajunse la muma Vântului de primăvară, bătură în ușa și ieși o femeie ce era
înaltă și tânără, și frumoasă. Această femeie, cum văzu pe feciorul de împărat, îi zise:
— Dragă Făt‑Frumos, știu că ai plecat să cauți pe doamna Chiralina, s‑o iei de soție; dar nimeni
nu va putea să ajungă până la împărăția ei fără ajutorul fiului meu. Rămâneți toți aci, dar trebuie
să vă ascund foarte bine, căci cum o simți fiul meu că se află la mine oameni după tărâmul celălalt
vă omoară. […] Cum sosi zmeul, se așeză la masă și zise:
— Mamă, mie îmi miroase a om după tărâmul celălalt.
— Ți‑o fi mirosind, mamă, dar p‑aicea n‑are ce căuta oamenii după tărâmul celălalt.
Vântul se liniști și se puse la masă; dar după ce mâncă o strachină de lapte dulce de căprioară
și bău apă de micșunele dintr‑o oală de marmură, se puse la povestit.
Mă‑sa, văzându‑l cu voie bună, zise:
— Fiul meu, ia spune‑mi, unde este împărăția doamnei Chiralina și cum ar face cineva ca să
o ia de nevastă?
— Greu lucru mă întrebași, mamă! dar, aide, treacă‑meargă. Împărăția doamnei Chiralina este
departe de aci, cale de zece ani; dar această cale se poate face cât te ștergi la ochi dacă cineva
s‑o duce în pădurea cea neagră de lângă gârla de păcură, care aruncă cu pietre și foc până la cer,
și dacă o încăleca pe bușteanul ielelor […].”
(Omul de piatră, de Nicolae Filimon)
Inițiere
1 Explică, într‑un singur enunț, motivul pentru care eroul o caută pe doamna Chiralina. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Autorul primei replici

este: 6p
a. Făt‑Frumos;
b. Muma Vântului turbat;
c. Muma Vântului de primăvară;
d. Vântul turbat.
3 Transcrie din fragmentul citat trei cuvinte/expresii specifice limbii vorbite. 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
142
4 Imaginează‑ți că ai auzit conversația personajelor din fragmentul citat și trebuie
să o transmiți celorlalți colegi. Reformulează mesajul textului, trecând prima re‑
plică din vorbirea directă în vorbirea indirectă. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
5 Scrie ideile principale corespunzătoare primului și ultimului paragraf. 6p

Ideea principală 1:
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Ideea principală 2:
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Numește o trăsătură psihică și una fizică a Mumei vântului de primăvară, preci‑

zând mijlocul de caracterizare folosit. 12 p
Muma Vântului de primăvară este …………………………………………… , trăsătură prezen‑
tată direct de către ……………………………………………………………………………………………………………………..
Din caracterizarea indirectă, din …………………………………………………… , reiese că Muma
vântului de primăvară este ……………………………………………………………………………………………………
7 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Verbul subliniat din sec‑

vența Rămâneți toți aci, dar trebuie să vă ascund foarte bine, indică: 6p
a. o acțiune realizată, valoare specifică modului indicativ;

b. o acțiune sigură, valoare specifică modului indicativ;
c. un îndemn, valoare specifică modului imperativ;
d. o permisiune, valoare specifică modului indicativ.
8 Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect. 6p

În acest fragment, naratorul este:
a. omul de piatră; c. o voce a autorului;
b. Nicolae Filimon; d. eroul.
Varianta corectă ………..
143
9 Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect. Fragmentul citat din basmul
Omul de piatră corespunde: 6p
a. expozițiunii; c. dezvoltării acțiunii;
b. intrigii; d. punctului culminant.
Excelență
Crezi că întâmplările care vor urma vor fi, în raport cu realitatea, credibile? Moti‑
vează‑ți răspunsul, în 50–90 de cuvinte, valorificând textul citat și experiența ta
de lectură. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Redactează rezumatul fragmentului în 40 de cuvinte, respectând regulile de alcă‑

tuire a unui asemenea tip de compunere. 20 p
În compunerea ta trebuie:
• să respecți fidelitatea față de textul dat;
• să desprinzi ideile esențiale ale textului;
• să prezinți succesiunea întâmplărilor;
• să respecți convențiile specifice rezumatului;
• să te înscrii în limitele de spațiu indicate.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p
144
• Rolul indicațiilor scenice TEXTUL DRAMATIC
• Decorul ȘI ARTA SPECTACOLULUI
• Opera literară ca spectacol
Citește cele două fragmente de text, privește imaginile și rezolvă sarcinile pentru a dovedi că
ai înțeles ce reprezintă opera dramatică și care este relația ei cu arta spectacolului.
TESTUL 1
A. (vorbind despre teatru)

„O scrisoare pierdută a lui I.L. Caragiale este, neîndoielnic, capodopera teatrului românesc.
Piesa a fost pusă de nenumărate ori în scenă de la apariție până azi și în rolurile principale și
secundare au jucat actori dintre cei mai mari din toate timpurile de aproape un secol și jumătate
încoace. În aprilie 1982, în rolurile Zoei Trahanache, respectiv al lui Ștefan Tipătescu au jucat
Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc. Jocul actoricesc, surprins și modulat în reprezentație, era de
o minunată acuratețe și profesionalitate, fără inutile vociferări și exagerări.
Pierderea unei scrisori de dragoste, regăsirea și apoi pierderea ei din nou, ca și fericita regă
sire de la sfârșit dau naștere unui conflict politic, într‑un județ de munte, de la începutul sec. XX,
unde au loc alegeri. Notabilitățile locale se confruntă, când în situații comice, când în situații
dramatice. Piesa e magistral construită spre a fi pusă în scenă: personajele sunt, fără excepție,
memorabile, iar unele dintre replici s‑au fixat definitiv în memoria generațiilor succesive. Obiec‑
tele sunt diverse și conturează, alături de costume, atmosfera de epocă și statutul personajelor.
Cațavencu, de exemplu, a rămas până azi tipul demagogului politic. Îl mai auzim încă și noi vor‑
bind la … televiziune. În sfârșit, «Votează cu cine poftești!», îi recomandă prefectul cetățeanului
turmentat. Auziți replică la acesta: «Eu nu poftesc pe nimeni dacă e vorba de poftă.» […]”
(adaptare după Nicolae Manolescu)
B. (fragment dintr‑o operă dramatică)
„ACTUL II
(Același salon)
SCENA VI
Zoe și Tipătescu (venind din fund)
Tipătescu: Zoe! Aici ești?

Zoe: Fănică!… Te așteptam… Ce ai făcut? Ai arestat pe Cațavencu. Te‑ai gândit bine la ce ai
făcut? Cum ți‑a venit să faci una ca asta? Pentru ce ai făcut‑o? […]
Zoe: Să‑l alegem!
Tipătescu: Niciodată!
Zoe: Trebuie.
Tipătescu: Odată cu capul! Te gândești la ce spui? Iată pe ce depeșă am pus mâna adinea‑
ori, a adus‑o la telegraf canalia care a găsit scrisoarea ta, bețivul de ieri. E o depeșă anonimă.
145
Am oprit‑o și am dat ordin la telegraf să nu mai expedieze nimica fără știrea mea. Dar știu eu
ce poate conține o depeșă cu cheie?… Iată: «Trădare! Trădare! Prefectul și oamenii lui trădează
partidul pentru nihilistul Cațavencu, pe care vor să‑l aleagă la colegiul II. Trădare! Trădare!
Trădare! De trei ori trădare… Mai mulți membri ai partidului»… orice s‑ar întâmpla, nu se poate
să sprijinim pe mizerabilul, nu, nu, nu! … Spune‑mi, să căutăm, să găsim alt mijloc?
Zoe (zdrobită): Alt mijloc nu văz… alt mijloc nu este.
Tipătescu: Atunci…
Zoe: Atunci… (înecată) Lasă‑mă, lasă‑mă în nenorocire… Lasă‑mă să mor de rușine… Omoa‑
ră‑mă pe mine, care te‑am iubit, care am jertfit tot pentru tine… Iată unde m‑ai adus! Iată cât plă‑
teau jurămintele tale! M‑ai adus la moarte ‒ pentru că (hotărâtă) mă omor înainte de izbucnirea
scandalului, astăzi, acuma, aici! – m‑ai adus la moarte, și mă poți scăpa, și mă lași să mor (plânge).
Tipătescu: Zoe! Zoe!
Zoe: Lasă‑mă… dacă ambiția ta, dacă nimicurile tale politice le pui mai presus de rușinea mea,
de viața mea, lasă‑mă! Să mor… (plângând) Să mor cu siguranța că opt ani de zile m‑ai amăgit în
fiecare minută, că nu m‑ai iubit niciodată… niciodată… niciodată…
Tipătescu: Zoe! Să vedem, să ne mai gândim!
Zoe: Nu mai e vreme de gândit, Fănică! Fiecare minută care trece mă aproprie de pierire…
trebuie să te hotărăști.
Tipătescu (în luptă cu el însuși): Să mă hotărăsc! Să mă hotărăsc…
Zoe (înecată): Adineaori, în Lipscani, am aflat de arestarea lui Cațavencu. Am alergat ca o ne‑
bună la redacție. Iată ce foaie au scos comitetul lor (îi dă foaia, Tipătescu o citește încet). Înțelegi
la ce trebuie să ne așteptăm după arestarea lui. […]”
Imagini din piesa reprezentată pe scenă:
Imaginea 1 Imaginea 2
Inițiere
1 Notează două elemente ale spectacolului teatral, în afară de scenă. 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
146
2 Alege prin subliniere varianta corectă din enunțul: Fragmentul A reprezintă o sec‑
vență dintr‑un text dramatic/dintr‑o cronică a unei piese de teatru. Justifică răspunsul. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Scrie numele unui personaj din piesa O scrisoare pierdută care este considerat
„tipul demagogului politic”. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Transcrie două indicații scenice în care sunt prezentate două stări ale unui perso‑
naj și una în care se dau indicații privind mișcarea actorilor (fragmentul B). 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

dinea acestuia, bazându‑te pe informațiile din cele două fragmente. 6p

Opera O scrisoare pierdută a lui I.L. Caragiale are la bază un conflict politic
declanșat de pierderea și regăsirea unei scrisori de dragoste.
Tipătescu refuză categoric să‑l sprijine pe Cațavencu.
Cațavencu a fost arestat în Lipscani.
Scrisoarea care face obiectul discuției dintre cei doi a fost găsită de Cațavencu.
Unele replici din comedie se folosesc și astăzi pentru a descrie o situație.
Unul dintre personajele piesei este Cațavencu.
6 Rescrie din indicațiile scenice (fragmentul B) două cuvinte care exprimă starea
de spirit a unui personaj, altul decât cel ales la exercițiul 4. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
7 Selectează imaginea potrivită fragmentului B. Justifică alegerea prin două explicații. 6p

Consider că fragmentului citat i se potrivește imaginea ……. , deoarece …………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
147
8 Scrie numele actriței care a interpretat rolul Zoei Trahanache în aprilie 1982. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Într‑una dintre replicile Zoei, apare un indice temporal referitor la relația sa cu

Tipătescu. Formulează un enunț în care să precizezi de cât timp dura relația lor. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
Selectează prin subliniere varianta considerată corectă: Pentru a‑l convinge pe

Tipătescu să procedeze după dorința sa, Zoe folosește argumente logice/emoționale.
Justifică alegerea printr‑o secvență din fragmentul B. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Care este emoția pe care o încearcă Tipătescu atunci când rostește replica: Să mă
hotărăsc! Să mă hotărăsc? Motivează‑ți răspunsul, în 50–60 de cuvinte. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
Pe care dintre formele de împlinire a unei dorințe, enumerate mai jos, o consideri
cea mai eficace și de ce? 4p
a. rugămintea; d. apelul la rațiune;
b. impunerea; e. depinde de context.
c. apelul la sentimente;
Justifică‑ți răspunsul!
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
148
Gândește‑te la un film care ți‑a plăcut foarte mult (sau inventează unul). Te hotă‑
răști să faci o piesă de teatru după acel subiect. Scrie un dialog de 80‒100 de cu‑
vinte ce ar putea reprezenta un fragment din piesă. 20 p
În compunere vei avea în vedere:
• respectarea formatului specific unui text dramatic;
• inserarea unei secvențe descriptive;
• precizarea cadrului spațio‑temporal.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 80 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
149
TESTUL 2
Teatrul, punerea în scenă a operelor dramatice, se adresează tuturor vârstelor. Citește frag‑
mentele de mai jos, rezolvă sarcinile și reflectează dacă ai putea juca efectiv un rol în piesa din
care a fost citat fragmentul.
A. „Actul I, Scena I
Bunicul. Anuța
(Undeva, într‑o locuință oarecare, în jurul unei mese obișnuite dintr‑o bucătărie mai mult decât
obișnuită, stau liniștiți o nepoțică și un bunic.)
Bunicul: Ce faci Anuță, nu‑ți termini mâncarea din farfurie?
Ana: Nu‑mi plac legumele.
Bunicul: Atunci mănâncă niște fructe.
Ana: Bech! Vreau o prăjitură.
Bunicul: Cred că două pe zi, ajung.
Ana: O singură prăjiturică, te rog, tataie. Una mică, mică de tot, microscopică.
Bunicul: Mâine. La ora asta n‑am de unde să‑ți cumpăr.
Ana: Uf! Cred că aș fi în stare să mănânc și o sută pe zi.
Bunicul: Așșș!
Ana: Ba da, ba da. Toată viața aș mânca numai dulciuri!
Bunicul: Te‑ai plictisi, te‑ai îmbolnăvi.
Ana: Spui asta fiindcă n‑ai bani să îmi cumperi.
Bunicul: Nu! O spun pentru că mă gândesc la sănătatea ta.
Ana (imitându‑l): Așșș!
Bunicul: Nu zic că ar fi rău să mănânci dulciuri. Dar trebuie să papi și legume și fructe și lăptic
ca să te faci mare și sănătoasă.
Ana: Așșș!
Bunicul: Uite, dacă nu mă crezi, îți propun un mic rămășag. Mâine, când voi lua pensia, am
să‑ți cumpăr câte prăjituri poftești. Toată ziua vei mânca numai dulciuri. Mă prind că ai să te sa‑
turi imediat: Ei! Ce spui? […]
(Ana intră în camera ei. Pentru început, încearcă să adoarmă, dar nu reușește. Începe să se foiască
în așternut.)
Ana (se roagă): Înger, îngerașul meu (bolborosește finalul rugăciunii), Te rog mult, ajută‑mă
să câștig rămășagul! Tare îmi plac dulciurile. Dacă mi‑ar sta în putere, aș locui într‑un copac de
zahăr ars. În unul care are în loc de fructe, prăjituri și ciocolată. Iar pe lângă el, mi‑aș dori să curgă
un rău de sirop (meditativă). N‑aș mai avea nevoie de altceva.
Actul II, Scena I

Bunicul, Mărul, Spanacul, Morcovul, Căpșuna, Roșiile […]
Scena se deschide cu Bunicul care se trezește din somn. Legumele și fructele încearcă să‑l redi‑
recționeze pe bătrân, dar acesta le consideră simple obiecte de hârtie.
150
Spanacul: Pe aici, Bunicule, după frunzele noastre. […]
Bunicul îi ia pe toți de mână și se îndreaptă în direcția indicată de aceștia, fără să scoată un cuvânt […]
Bunicul: Tiii, ce de hârtii în camera asta! Îți intră‑n ochi. […]”
(Domnul de Ciocolată, de Sânziana Popescu)
B. Un grup de elevi de clasa a VII‑a și‑a propus să creeze un blog pentru iubitorii dulciurilor.
Elevii au ales ca una dintre paginile acestuia să fie dedicată ciocolatei. I‑au pus numele Degus‑
tătorii virtuali ai ciocolatei și au publicat articolul de mai jos:
„Ești înnebunit după ciocolată, dar părinții îți limitează porția? Gustă cu mintea aromele aces‑
tui dulce aliment citind despre ciocolată.
Îl poți însoți pe Charlie din Charlie și fabrica de ciocolată (de Roald Dahl) în vizita lui sau, și mai
bine, înveți de la el cum să‑ți drămuiești batoanele.
Poate îți place istoria și atunci citești Poftă de ciocolată, de Care
Santos. Afli de aici multe lucruri interesante despre ciocolată și nu
numai. Îți poți imagina mirosul și consistența ciocolatei lichide prepa‑
rate într‑un vas numit ciocolatieră. Te poți teleporta în secole diferite,
în pielea unui aristocrat, într‑o vreme când doar aceștia aveau posibi‑
litatea de a savura ciocolata.
Fă un tur virtual al Muzeului de Ciocolată din Bruxelles sau călăto‑
rește, tot virtual, prin nenumăratele ciocolaterii ale capitalei mondiale
a ciocolatei.
Și după toate aceste eforturi culturale și de voință, ca răsplată roa‑
gă‑ți părinții să mergeți pentru informare și delectare în Choco Mu‑
seum, cel mai dulce muzeu din România, în București.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de Vânzătorul de ciocolată,
cititori de pe delicatetivirtualeblog, printr‑un like dat mai jos.” pictură de Paul Gavarni
Inițiere
1 Menționează două cărți în care se vorbește despre ciocolată, identificate în frag‑

mentul B. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Transcrie o replică a bunicului care conține un argument prin care încearcă să

o convingă pe Anuța că nu este bine să mănânce numai dulciuri. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
151
3 Indică două consecințe pe care le‑ar avea, în concepția bunicului, consumul exce‑
siv de dulciuri. Reprezintă ele un argument solid? Explică! 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile

din fragmentul A. Semnul două puncte folosit după numele personajelor în textul
dramatic are rolul: 4p
a. să anunțe începerea unei enumerații;
b. să anunțe începerea unei replici în vorbirea directă;
c. să indice un raport de coordonare copulativă;
d. să anunțe apariția unui citat foarte important.

dinea acestuia, bazându‑te pe informațiile din cele două texte. 6p
Bunicul interzice total consumul dulciurilor.
Anuța se roagă pentru protejarea copacilor.
Bunicul îi lansează o provocare Anuței.
Anuța era un copil credincios.
Cândva doar aristocrații beau ciocolată.
Choco Museum este numele un muzeu de ciocolată din Bruxelles.
Dezvoltare
6 Pornind de la informațiile explicit formulate în fragmentul A sau realizând deduc‑

ții, apreciază adevărul afirmațiilor de mai jos, bifând gradul de certitudine astfel:
S (sigur), FP (foarte probabil), PP (puțin probabil), I (imposibil). 6p
S FP PP I
Opera Domnul de Ciololată este un text dramatic.
Textul citat este alcătuit doar dintr‑un act. X
Primul act are mai multe scene.
În restul operei apar și personaje care reprezintă diverse dulciuri.
Există personaje care denumesc dulciurile.
Apar personaje care reprezintă diverse legume.
Piesa de teatru are cel puțin două acte.
152
7 Rescrie enunțul Te rog mult, ajută‑mă să câștig rămășagul…, înlocuind cu câte
un sinonim cuvintele ajută și rămășagul. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
8 Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din frag‑

mentul B. 6p
Informațiile despre istoria ciocolatei se împletesc cu informații despre istoria altor eveni‑
mente în:
a. Poftă de ciocolată, de Care Santos;
b. Charlie și fabrica de ciocolată, de Roald Dahl;
c. Choco Museum, cel mai dulce muzeu din România;
d. Muzeul de Ciocolată din Bruxelles.
Varianta corectă …….
9 Transcrie o secvență de trei cuvinte din fragmentul A reprezentând o indicație

scenică care descrie modul în care pronunță Ana rugăciunea. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
Transcrie o indicație de regie în care este caracterizată direct Ana. Precizează sem‑
nul de punctuație folosit. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
Crezi că Anuța va câștiga rămășagul? Motivează‑ți răspunsul, în 50–60 de cuvinte,
valorificând ambele fragmente. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
153
La începutul scenei I, din actul I, autoarea oferă indicații foarte vagi privind mobi‑
lierul și decorul piesei. Scrie o secvență descriptivă (20 de cuvinte) în care să dai
detalii despre cum ar trebui să arate, concret, piesele de mobilier. 6p
(Actul I, Scena I
Undeva, într‑o locuință oarecare, în jurul unei mese obișnuite dintr‑o bucătărie
mai mult decât obișnuită, stau liniștiți o nepoțică și un bunic.)
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Numele personajului feminin apare sub două forme. Explică, într‑un text de aproxi‑
mativ 30 de cuvinte, ce legătură există între ele și de ce bunicul o folosește pe una,
iar autorul pe cealaltă. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Te‑ai hotărât să devii autorul unui jurnal on‑line, un blog care să‑ți aducă satisfac‑
ții și bani. Redactează un text pe care să‑l poți posta pe blogul tău. Alege una dintre
următoarele teme inspirate din fragmentul textului dramatic: gastronomia/arta
culinară, religia (rolul și valoarea rugăciunii în viața noastră), educația, alimenta‑
ția sănătoasă, familia. Restrânge tema la un subiect anume de interes și prezintă‑l
într‑un text de minimum 100 de cuvinte.
Articolul tău va conține o secvență descriptivă, una explicativă și una narativă. 20 p
Tema aleasă: …………………………………………………………………………………………………………………………………

Subiectul la care ai restrâns tema: …………………………………………………………………………………………
Conținutul articolului:
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
154
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
155
SUBSTANTIVUL.
REACTUALIZARE
TESTUL 1
Citește textul cu atenție pentru a rezolva corect cerințele.
Dedesubtul unei păpădii, pe lângă o floarea‑soarelui rătăcită, zace o albină cu aripa ruptă.
Știam că nu va mai putea ajunge niciodată la roiul ei. Văzând‑o, m‑am întristat, căci cunosc câtă
hărnicie se ascunde în această mică ființă. De aceea, dimineața, când mierea – aurul muncii sale –
îmi surâde de pe tartinele cu unt, mă gândesc la nenumăratele zboruri grațioase ale acestor gâze.
Înaintea ochilor îmi apar aripioarele lor cele drăgălașe, de un galben ce strălucește asemenea
soarelui și care contrastează plăcut cu verdele ierbii și aud vocea copilului de odinioară care
se mira necontenit:
— Draga mea albinuță, tu nu obosești niciodată?
Inițiere
1 Rescrie din text un substantiv care denumește o plantă și unul care denumește
o însușire morală. 6p
……………………………………………………. …………………………………………………….
2 Formulează un enunț în care să indici tema textului. Numește persoana la care se

povestește. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

tele de mai jos. 6p
a. Înaintea ochilor îmi apar aripioarele lor cele drăgălașe, de un galben ce strălu‑
cește asemenea soarelui.
b. Draga mea albinuță, tu nu obosești niciodată?
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Transcrie doi indici spațiali redați prin substantive. 6p

……………………………………………………. …………………………………………………….
156
5 Alege varianta corectă. În enunțul: zace o albină cu aripa ruptă există: 6p
a. două substantive articulate hotărât în același caz;
b. două substantive articulate nehotărât în cazuri diferite;
c. două substantive nearticulate și unul articulat nehotărât;
d. un substantiv articulat nehotărât și unul articulat hotărât.
Dezvoltare
6 Rescrie două substantive defective din text și unul colectiv. 6p

……………………………………………… ……………………………………………… ………………………………………………
7 Scrie substantivul de la care s‑a format adjectivul grațioase și indică mijlocul de

îmbogățire a vocabularului folosit. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
8 Precizează mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care s‑au format substan‑

tivele: hărnicie, albinuță, floarea‑soarelui. 6p
1. ……………………………………………… 2. ……………………………………………… 3. …………………………………………
9 Subliniază forma corectă a următoarelor substantive; șireturi/șirete; hotele/hoteluri;

refrene/refrenuri. 6p
Alcătuiește câte un enunț cu alte două sensuri ale substantivului aripă din enun‑
țul: zace o albină cu aripa ruptă. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
Precizează la ce caz s‑a folosit substantivul albinuța din enunțul — Draga mea albi‑
nuță, tu nu obosești niciodată? și numește valoarea stilistică pe care a dobândit‑o
acest substantiv. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
După lectura cărții Călătoriile lui Gulliver, un elev s‑a gândit să creeze o variantă
modernă a personajului, dar a avut ezitări privind scrierea unor substantive. Com‑
pletează tu, cu formele corecte, spațiile punctate din textul de mai jos. 8p
Gulliver află că acei ………………………………… (codru) fuseseră cândva populați de
niște …………………………… (albină) uriașe care însă dispăruseră brusc. La puțin timp,
câțiva …………………………… (membru) ai unei …………………………… (organizație) ecologiste
157
au hotărât să meargă în căutarea lor. Gulliver li se alătură și le spuse: „De acum
suntem ………………………… (frate), iar albinele vor fi …………………………… (copil) noștri pe
care trebuie să‑i aducem acasă. Să lăsăm manifestarea …………………………… (emoția)
pentru momentul ………………………… (reușită).”
Imaginează‑ți cum ar arăta emițătorul replicii Draga mea albinuță, tu nu obosești

niciodată? Prezintă‑i portretul, în minimum 60 de cuvinte, scriind cât mai multe in‑
formații pe care le poți deduce pe baza fragmentului citat (vârstă, gen, însușiri etc.). 14 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
STRATEGII DE COMPREHENSIUNE. VALORI EXPRESIVE ALE SUBSTANTIVELOR

DERIVATE ȘI COLECTIVE
Cuvintele folosite comunică explicit, dar și implicit informații diverse. Același cuvânt poate
indica atitudini diferite, chiar opuse, ceea ce înseamnă că este necesar să fim atenți atât la forma
cuvântului, cât și la contextul în care are loc comunicarea.
TESTUL 2
Inițiere
1 Subliniază substantivul derivat cu sufix diminutival din secvențele de mai jos.

Precizează cazul și indică o deosebire între cele două apariții ale acestuia. 20 p
A. Profesoara către elevă:
— Fetițo, iar te‑ai fardat?
…………………………………………………………………………………
158
B. Mama către fiica sa:
— Fetița mea, iar ți‑ai pătat uniforma!
…………………………………………………………………………………
2 Completează tabelul cu informațiile solicitate, deducând atitudinea vorbitorului

față de ascultător, în fiecare dintre cele două secvențe de la exercițiul 1. 24 p
Secvența Vorbitorul Atitudinea vorbitorului Ascultătorul

Secvența A
Secvența B
3 Identifică substantivul derivat cu sufix diminutival din enunțurile următoare, su

bliniază‑l și selectează informația pe care folosirea lui o transmite. 8p
Andrei vrea să devină scriitor. Îi spune prietenului său, Mihai:
— Sunt convins că am talent. Voi deveni un mare scriitor!
Mihai: — Sigur … un scriitoraș.
a. Mihai nu crede în talentul prietenului, considerând că va ajunge un scriitor lipsit
de valoare.
b. Mihai e convins că prietenul său va ajunge un scriitor valoros.
Dezvoltare
4 Amintește‑ți substantivele colective și rezolvă sarcinile date. 20 p
a. Identifică substantivul colectiv din enunțurile următoare: Ia uite, și‑a făcut apari‑
ția turma! A venit vremea păstoritului. Subliniază‑l! Scrie în ce caz se află acesta.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
b. Comentează, într‑un enunț, atitudinea unei persoane care, văzând un grup de

copii pe stradă, face următoarea afirmație: Ia uite, și‑a făcut apariția turma!
S‑au terminat cursurile.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
159
Excelență
5 La fel ca în cazul locuțiunilor verbale, locuțiunile substantivale se folosesc frecvent

în diverse registre ale limbii vorbite și în textele literare pentru a le conferi expre‑
sivitate. Scrie în a doua coloană echivalentul substantival al locuțiunilor verbale
din prima coloană, iar în a treia coloană scrie un enunț din care să reiasă sensul
locuțiunii substantivale, după modelul dat. 18 p
Locuțiune Locuțiune
Enunț
verbală substantivală
a‑și bate joc bătaie de joc Să arunci pâine pentru distracție este bătaie de joc.
a‑și aduce aminte Răul era făcut. Acum nu mai era timp de ……………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
a‑i părea rău …………………………………………………………………………………………………………
a trage pe sfoară …………………………………………………………………………………………………………
După recapitularea cunoștințelor referitoare la substantiv și în urma monitorizării greșelilor

de exprimare, la nivelul clasei s‑a ajuns la concluzia că există două mari probleme pe care le ri‑
dică aceste părți de vorbire: redarea cazurilor genitiv‑dativ și scrierea cu doi sau cu un i.
Vânătorii de greșeli au pornit. Urmărește‑le activitatea, înregistrează numărul de construcții
greșite, scrie forma corectă și apoi fă clasamentul.
Notă! Pentru fiecare greșeală se scade un punct din cele 10 acordate în total.
Grupa furnicilor Grupa ciocănitorilor Forma corectă

I‑am arătat Mariei I‑am arătat lui Maria toată
toată considerația. considerația.
Rochia lui Denisa Rochia Denisei este foarte
este foarte drăguță. drăguță.
A văzut un film A văzut un film cu monștri.
cu monștrii.
Avea doi fiii medici. Avea doi fii medici.
Altădată erau niște Altădată erau niște codrii
codri uriași pe acolo. uriași pe acolo.
Punctaj: Punctaj:
……………… ………………
Clasament:
160
ATRIBUTUL.
MODALITĂȚI DE EXPRIMARE
PROPRIETATEA TERMENILOR
TESTUL 1
Inițiere
1 Corectitudinea gramaticală este necesară, dar nu totdeauna și suficientă. Există cu‑

vinte care nu se pot combina din cauza sensului. Subliniază grupurile de mai jos (sub‑
stantiv + atribut) care nu reprezintă exprimări corecte din punct de vedere logic. 9p
valurile oceanului; hanul Franței; descoperirea Americii; bordei de paie;
vase de navigație; palat de paie; haine din piele de damă
2 Exersează și verifică‑ți spiritul de observație selectând și scriind litera corespun‑

zătoare variantei corecte. Substantivul diamant prezent în grupurile inel împodo‑
bit cu diamant; inelul magic din diamant are: 5p
a. o singură funcție sintactică, deoarece este același cuvânt;
b. două funcții sintactice diferite, deoarece este centru pentru cuvinte cu valori
morfologice diferite.
c. două funcții sintactice diferite, deoarece are ca centru (termen regent) părți
de vorbire diferite.
3 Identifică cinci grupuri care conțin atribute din secvența descriptivă de mai jos.
Completează apoi rubricile tabelului. 15 p
Sora Ioanei a apreciat mult culoarea aceasta a noului tău ghiozdan. Îi plăcea
mai ales desenul cu lampa fermecată pe el, cu inelul de diamant și casa ei din turtă
dulce.
Partea de vorbire
Grupul care conține atributul Atributul
prin care se exprimă
161
Dezvoltare
4 Înainte de a trece la o nouă lecție de gramatică, profesorul i‑a cerut lui Cristian să alcă‑
tuiască un enunț corect în care substantivul Mihaela să fie în cazul genitiv, fără prepo‑
ziție. Cristian iese la tablă și scrie următorul enunț: Paltonul lui Mihaela este drăguț.
Ce punctaj crezi că îi acordă: total, parțial, niciun punct? Justifică! 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Atributul stă fie înaintea, fie în urma termenului regent. Indiferent de locul ocupat,
rolul său este de a face mesajul clar, ușor de înțeles, nu de a genera ambiguități.
Citește anunțul (real) și modifică‑l astfel încât să fie logic și să nu stârnească râsul.
În realizarea acestei operații te va ajuta identificarea grupurilor din care fac parte
atributele și cunoștințele despre coordonare.
Anunțul: De vânzare birou de epocă pentru doamnă cu picioare subțiri și sertare
lungi.
a. Completează tabelul cu informațiile solicitate.
b. Scrie enunțul modificat. 15 p
Grupul în care este plasat Termenul regent pe care‑l

Atributul Termenul regent
termenul regent din text determină în mod logic
de epocă birou birou de epocă birou
pentru doamnă
cu picioare
subțiri
(cu) sertare
lungi
Enunțul corect:
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Reorganizează enunțurile următoare, astfel încât acestea să nu mai prezinte nicio

ambiguitate. Pentru a realiza cerința poți modifica topica/forma, poți insera sau
elimina cuvinte etc. 6p
Căutăm femeie la fetiţă în vârstă şi nefumătoare.
_______________________________________________________________________________________________________________
Vindem scaune pentru copii cu trei picioare.
_______________________________________________________________________________________________________________
Vând castron pe placul oricărei gospodine pentru batere eficientă.
_______________________________________________________________________________________________________________
162
7 Descoperă grupul intrus din fiecare listă. Subliniază‑l. 6p
a. poveștile oamenilor, jucăriile pentru copii, speranțele tinerilor;
b. procesul hoților, frumusețea călătoriilor, petale de crizanteme.
Excelență
8 Alege varianta corectă. În enunțurile: Am reflectat la sfatul primit de la fratele meu.

Sfatul de la fratele meu a fost înțelept. cuvântul subliniat are/nu are aceeași func‑
ție sintactică. Justifică. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Subliniază primele cinci atribute din enunțurile următoare și completează tabelul

cu informațiile solicitate în fiecare rubrică. 15 p
Discuțiile de ieri despre faptul că munca degeaba era istovitoare prilejuiseră dez‑
bateri despre scopul unor activități. Cineva a spus: mersul înapoi al racului este renu‑
mit, dar când vine vorba de oameni, uneori nu‑i prea bine să dai înapoi.
Atributul
Termenul regent
a cuvântului prin care
este exprimat atributul
Folosind cunoștințele gramaticale, explică într‑un enunț de 10‒15 cuvinte de ce

este greșită afirmația următoare a unui elev grăbit: 5p
„În enunțul Este interzisă plecarea înainte, atributul adverbial se acordă în gen,
număr și caz cu substantivul determinat.”
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
163
ADJECTIVUL PARTICIPIAL.
TOPICA
TESTUL 1
Un poet asocia lumea cu o corolă de minuni. Pentru a reda universul acesta plin de forme,
culori, sunete, însușiri, proprietăți, folosim multe cuvinte care în gramatică se numesc adjective.
Verifică‑ți și exersează deprinderea de a folosi corect aceste cuvinte.
Citește textul următor cu atenție pentru a rezolva cerințele.
Pufi, cățelul meu drag, e foarte leneș. Îi place mult să doarmă și să primească oase gus‑
toase. Este fricos, dar latră noaptea tare pentru că ar vrea să credem că este și el folositor
și chiar că ar fi cel mai fioros de pe strada Rozmarinului. În afara lătratului, este cel mai
cuminte cățel, un exemplar apreciat până și de mâțe.
Inițiere
1 Alege varianta corectă: Pufi este/nu este cel mai fioros de pe stradă. Motivează
alegerea într‑un enunț de opt‑zece cuvinte. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Completează enunțul de mai jos cu sinonimul din lista dată, ținând cont că autorul
enunțului este un membru al familiei care nu poate suferi cățeii: 6p
Pufi, cățelul tău drag, e foarte …………………………………………………
Listă sinonime: trândav, puturos, pierde‑vară, indolent, inactiv, domol, încet, molâu,
molcom.
3 Indică numărul de forme și gradul de comparație (din textul dat) pentru adjecti‑
vele de mai jos. 6p
• leneș → … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … …
• cuminte → … … … … … … … … … … … … … … …………………………………………………………………………………… … …
• drag → ………………………………………………………………………………………………………………………………… … …
4 Rescrie în tabel, din textul dat, câte un exemplu potrivit pentru fiecare grupă de
adjective clasificate după modul de formare. 6p
derivat compus obținut din participiu
164
Dezvoltare
5 Numește cazul și funcția sintactică a primelor două adjective din textul dat. 6p
Adjectiv Caz Funcție sintactică
6 Înlocuiește atributele exprimate prin substantiv din enunțul următor printr‑un

adjectiv obținut prin derivare. 6p
Cu gesturi ca de bărbat, smulgea pământului ca de piatră tot ce putea să dea.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
7 Selectează din lista dată câte un adjectiv care să ilustreze fiecare grupă. 6p
Adjective din limbajul Adjective din limbajul

Adjective din limbajul cultivat
științific popular
Listă: antiinfecțios, lichefiat, electronic, mișto, cool, iubite, diluvian, autumnal,

binevoitor, clarvăzător, breaz, țuguiat, îndulcit, osos, vivace, volubilă, vindicativ,
verosimile, rapace, prolixă, cumsecade, ferice, doldora, leoarcă, ad hoc, perspicace,
atroce, ambiguu.
8 Realizează acordul atributelor adjectivale, indicate între paranteze, cu termenii

regenți ai acestora. 6p
Privirea pisicuței mele ……………………………………… (drag) îmi apare deseori în minte
și atunci mă gândesc la copilărie, când toți membrii familiei aveau grijă de animale
și înțeleg că este adevărat că ………………………………………… (propriu) părinți ne sunt ade‑
sea modele ………………………………… (demn) de urmat.
Excelență
9 Reconstituie secvențele din jurnalul unui sportiv, păstrând adjectivele din paran‑
teză la locul potrivit, înainte sau după substantiv. Rescrie forma rezultată. 15 p
O (singură) sportivă (singură) ar putea câștiga: Simona. Pentru o (singură) mamă
(singură) nu este ușor să crească patru copii. În unele state o (singură) femeie (sin‑
gură – neînsoțită, izolată) nu poate merge la meciuri. O (bună) parte (bună) dintre
165
sportivi se alege doar cu satisfacția de a participa. Trebuie căutată mereu (bună)
partea (bună) a unei situații.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Doi elevi, într‑o oră liberă, au selectat trei locuțiuni adjectivale, le‑au introdus în
trei enunțuri și au decupat cuvintele componente ale locuțiunii. Reconstituie‑le ca
într‑un scrabble. 3p
Termenii amestecați ai unor
Enunțurile incomplete
locuțiuni adjectivale
Să înveți ca un papagal este un lucru ………… întreagă noimă
Deranjante aceste vorbe …………………… ! topor din cu mintea fără
Un copil …………………… nu copiază la examen.
Enunțurile completate:
Să înveți ca un papagal este un lucru ……………………………………………………………… .
Deranjante aceste vorbe ………………………………………………………………. !
Un copil …………………………………………………………………………. nu copiază la examen.
Te numești Narcis/Narcisa și ai primit în dar de la părinții tăi un animal de com‑

panie. Redactează o scrisoare de cel puțin 150 de cuvinte adresată bunicii tale, în
care să‑i prezinți experiența împrietenirii cu acest animal. Vei insera o secvență
narativă și una descriptivă. Data redactării scrisorii este 1 martie 2021, iar locali‑
tatea, Iași. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
166
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
Grupa furnicilor și cea a ciocănitorilor concurează din nou. Acestea trebuie să selecteze din
surse diferite cât mai multe exprimări în care adjectivul este folosit greșit. Câștigă grupa care
a selectat numărul cel mai mare de formulări greșite!
dragele mele colege dragile mele colege
părerile a mai multe persoane părerile mai multor persoane
copii trezi ferestrele camerei luminată de lună
ochi ficși ochi fixi
grijuliii părinți fructe aurii
termeni complecși ortodoxi
Albaștrii ochi mă vrăjiseră. Auriii peștișori erau minunați.
fiecărei dungi cafenii fiecărei dungi cafenie
perdelele ferestrei luminate de lună perdelele ferestrei luminată de lună
romanul scriitoarei devenită celebră romanul scriitoarei devenite celebră
Numărul formulărilor greșite Numărul formulărilor greșite
identificat de grupă: 2 identificat de grupă: 5
Numărul formulărilor greșite identificat de tine: Numărul formulărilor greșite identificat de tine:
…………………………………………… ……………………………………………
Clasament:
167
STRATEGII DE
COMPREHENSIUNE. • Tipare textuale de diverse tipuri
• Momentele subiectului
REFLECȚII ASUPRA • Adjectivul participial
LIMBAJULUI ȘI A STRUCTURII • Posibilități combinatorii ale adjectivului
• Caracterizarea personajului
TEXTELOR EPICE
TESTUL 1
MOMENTELE SUBIECTULUI
SECVENȚE TEXTUALE
Citește fragmentele de mai jos cu atenție, pentru a rezolva sarcinile.
A. „— La naiba! Să mă slăbească! Mai dă‑o încolo de curățenie!”
B. „Primăvara plutea prin văzduh deasupra lui și zvâcnea în adâncul pământului sub el și împre‑
jurul lui, străbătând până și întunecoasa și micuța‑i locuință, cu suflu‑i de neliniște și de dor.
Nu e de mirare deci, că, deodată, Sobolul, zvârlind jos bidineaua, zise: […]”
C. „— Oprește‑te! îi zise un iepure bătrân, postat în deschizătura gardului. Cincizeci de bănuți

taxa de trecere pe șoseaua particulară!”
D. „«Frumos e! își zise Sobolul. E mai frumos decât să văruiești!» Razele soarelui îi cădeau fier‑
binți pe blană, adieri blânde îi mângâiau fruntea înfierbântată și – după pustnicia în care trăise
timp atât de îndelungat, în casa lui de sub pământ – ciripiturile vesele ale păsărelelor îi izbeau
urechea‑i amorțită ca niște strigăte de bucurie.
Săltând pe toate patru picioarele dintr‑odată și pătruns de dragoste de viață și de bucuriile pri‑
măverii, își urma drumul, străbătând poiana, până ajunse la gardul viu care mărginea capătul.”
E. „Și o zbughi din casă, fără să‑și pună măcar haina pe el. Parcă‑l chema de sus un glas porunci‑
tor, căruia nu i se putea împotrivi. Se îndreptă spre micul tunel ce ducea drept în sus și care,
în cazul lui, dădea în drumul pentru trăsuri, presărat cu pietriș, pe care‑l aveau în stăpânire
animalele cu locuințe mai aproape de soare și de aer.
Zgârie și zgândăre și râcâie și sapă, și iar sapă și râcâie și zgândăre și zgârie, lucrând de zor cu
lăbuțele și mormăind în sinea lui: «Mergem sus! Mergem sus!», până când – zdup! – botul îi
răzbi la lumina soarelui și se pomeni rostogolindu‑se în iarba caldă a unei poiene.”
F. „Fu dat peste cap într‑o secundă de către Sobolul nerăbdător și plin de dispreț, care continua
să țopăie de‑a lungul celuilalt hotar al poienii, bătându‑și joc de neamurile iepurelui, ce‑și
scoseseră în grabă căpșoarele din găurile lor, să vadă care era pricina neînțelegerii.”
168
G. „— Spanac! le mai trânti el ironic, și dus fu, înainte ca iepurașii să fi putut găsi un răspuns
demn. Atunci începură să se certe:
— Ce dobitoc ești ! De ce nu i‑ai spus …
— Ar fi trebuit să‑i amintești că …
Și așa mai departe, cum se obișnuiește în asemenea cazuri; dar bineînțeles că era prea târziu,
ca întotdeauna.”
Dicționar
sobol, soboli ‒ s. m. (Zool.) 1. Cârtiță. 2. (Înv.) Samur; p. restr. blană de samur. –
Din (1) bg. sobolec, (2) rus., ucr. sobol’.
Inițiere
1 Indică personajele din aceste fragmente. 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
2 Explică formarea cuvântului curățenie și legătura acestuia cu acțiunea. 8p

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Ordonează fragmentele astfel încât să refaci secvența originală din textul Vântul
prin sălcii, de Kenneth Grahame. Primul este fragmentul B. 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
4 Formulează un enunț de minimum 15 cuvinte în care să numești spațiul unde

se afla locuința Sobolului, valorificând textul dat și cunoștințele tale de cultură
generală. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Transcrie din fragmentul D două adjective participiale care dau informații despre
felul cum arăta Sobolul. 6p
………………………………………………………. ……………………………………………………….
169
6 Scrie o propoziție afirmativă în care adjectivul furios să fie regent (centru) pentru
un complement prepozițional și o propoziție negativă în care furios să fie nume
predicativ. 10 p
Propoziția afirmativă:
_______________________________________________________________________________________________________________
Propoziția negativă:
_______________________________________________________________________________________________________________
7 Transcrie litera variantei care conține răspunsul corect.

În enunțul ce‑și scoseseră în grabă căpșoarele din găurile lor există: 4p
a. un derivat care redă duioșia resimțită față de iepurași;
b. două derivate care redau mișcarea personajelor;
c. un derivat cu ajutorul căruia se prezintă un element al cadrului spațial.
8 Rescrie, din fragmentul în care este descris Sobolul, două adjective prin care este
prezentată starea de spirit a acestuia. 6p
…………………………………… …………………………………….
Excelență
9 Opera epică are ca trăsătură importantă prezentarea gradată a acțiunilor în ordine

logică și cronologică. Completează tabelul de mai jos, pentru a realiza o corespon‑
dență între fragmentele citate și etapa/momentul subiectului în care s‑ar putea
încadra. 15 p
Momentul Desfășurarea Punctul

Expozițiunea Intriga Deznodământul
subiectului acțiunii culminant
Fragmentul
Rescrie enunțurile de mai jos, care reprezintă secvențe din jurnalul Iepurelui, com‑
pletând spațiile punctate. 15 p
Ce‑o fi crezut? Că are de‑a face cu iepurași ……………………………………… (nou‑născut),
ca să ne arate atâta lipsă de respect? Că noi suntem …………………………………………………….
(demn, comparativ de inferioritate)? Suntem datori să veghem hotarul, așa că ră‑
mânem ………………………………………………. (treaz)!
170
TESTUL 2
Citește fragmentele următoare din nuvela Cănuță, om sucit, de I.L. Caragiale.
„[…] Se împlinea acu, peste o minută, a treisprezecea învârteală a pământului împrejurul soa‑
relui de când tânărul Cănuță se grăbise a ieși să se bucure de razele acestuia. Cănuță oftă adânc
ca și cum ar fi răsuflat întâia dată, își șterse repede ochii ca și cum ar fi văzut întâia oară lumina.
Își luă într‑o basma lucrușoarele lui, mai nimic, și ieși.
Mijea de ziuă când, rupt de oboseala trupului și mai ales de a sufletului, înghețat de atâta um‑
blet pe frig, bătea în geam la cocioaba bunică‑sii, în fundul unei mahalale de la marginea orașului.
Baba se deșteptase, își aprinsese candela la icoane și se‑nchina.
— Cine e?
— Eu, bunico.
I‑a deschis.
— Ei! ce cauți tu până‑n ziuă?
— Am fugit de la jupânul. […]
— De ce? a‑ntrebat bunica încruntată de cine știe ce urât gând i‑o fi fulgerat prin mintea ei
veche.
— … Pentru că … nu mai vreau să stau.
— Nu‑ți dă de mâncare?
— Ba da.
— Muncești prea mult?
— Mult … dar … nu mult.
— Te bate?
Băiatul dete din cap și‑ncepu să plângă. A vrut bunica să‑l mustre, să‑l îndemne la supunere ‒
ba, că așa bate stăpânul, să‑nvețe băieții minte; ba, că trebuie să aibă copilul răbdare dacă e la
stăpân: că dacă n‑a vrut să‑nvețe carte și nici la stăpân nu vrea să stea, atunci ce‑o să se facă el?
s‑ajungă vagabond, ori pungaș, ori să se prăpădească pe drumuri; că de! e băiat mare acuma, de
treisprezece ani… de treisprezece ani…! Și și‑a adus aminte baba că adineaori, acu, a împlinit co‑
pilul copilului ei d‑abia atâta, și că e destul de mâhnit el și de bătut la ziua lui, când alți copii cine
știe ce bunătăți și ce mângâieri au la ziua lor: ce să‑l mai mustre și ea?… și tot uitându‑se la el cum
plângea ca un prost, șezând pe marginea lăzii, cu legătura într‑o mână, și se ștergea cu căciula la
ochi, a început și baba să plângă ca o proastă.
[…] Tot așa și iar așa, pentru nimicuri, a schimbat Cănuță mulți stăpâni. Istoria lui se poate
asemăna cu istoria unui pahar care rabdă să‑l umpli cu litra și pentru o picătură se supără și dă
pe‑afară. […]
Multe și de toate a încercat el în viața lui, ca să și‑o poată cârpi de azi pe mâine. A făcut, fiindcă
și el era român, a făcut și politică: a părăsit totdeauna opoziția, din cauza nemărginitei și injustei
ei violențe, în anul venirii ei la putere, și s‑a alipit totdeauna de guvern, care în definitiv nu era
așa de vinovat, cu câteva zile înainte de trecerea acestuia în opoziție. Și pe urmă iar așa și tot așa.
171
Ducând viață destul de grea, i‑a venit și lui ceasul, și s‑a însurat ca toată lumea. L‑a înșelat la
început soacră‑sa, nu i‑a dat zestrea făgăduită ‒ el a zis și n‑a prea zis ceva. L‑a înșelat nevasta în‑
tâia oară ‒ el a zis prea puține. A doua oară ‒ n‑a zis nimic. Dar odată, la Blagoveștenii, a făcut ce‑a
făcut și din toată sărăcia a cumpărat un crap mare și borțos, ceva rar: patru chile și plin cu icre.
L‑a dus acasă și a rugat pe nevastă și pe soacră să i‑l facă umplut la cuptor cu stafide și coconari.
Femeile, din una într‑alta, mai cu treabă, mai cu vorba, au uitat să scoată peștele la vreme. Când
l‑a dat la masă ‒ sfarog. Cănuță și‑a ieșit din pepene. Fără nicio vorbă și‑a lăsat nevasta și a pornit
divorț a doua zi cu probe de altă dată; ar fi pornit numaidecât, dar nu se putea, era sărbătoare,
mâncare de pește, nu se ținea tribunal. […]”
Dicționar
jupân, jupâni ‒ s. m. (Înv.) 1. Titlu de politețe dat în Țările Române persoanelor care ocupau
anumite demnități sau funcții înalte. ♦ Titlu de politețe dat unei persoane, echivalând cu
„domn”, „cucon”. 2. Patron, stăpân (considerat în raport cu angajații săi).
sfarog, sfaroguri ‒ s. n. (Pop.) Lucru uscat, întărit din cauza căldurii sau a vechimii.
Inițiere
1 Menționează din text două cuvinte din câmpul lexical al locuinței. 6p

…………………………………………………. ………………………………………………….
2 Rescrie enunțul Și și‑a adus aminte baba că adineaori, acu, a împlinit copilul copilu‑
lui ei d‑abia atâta, și că e destul de mâhnit …, înlocuind printr-un sinonim cuvintele
subliniate. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Subliniază varianta corectă, justificându‑ți apoi alegerea. Citind primul paragraf,

putem spune că, în momentul în care este prezentat, personajul acesta are: 6p
a. 15 ani;
b. 10 ani;
c. 11 ani;
d. 13 ani.
Justificare: ……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
172
4 Alege, prin încercuire, varianta corectă, iar apoi justifică‑ți opinia într‑un enunț de
minimum 20 de cuvinte. Bunica îi arată lui Cănuță: 10 p
a. indiferență; c. compasiune;
b. ostilitate; d. exigență.
Justificare: ……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
5 Din enunțul Multe și de toate a încercat el în viața lui, ca să și‑o poată cârpi de azi
pe mâine deducem că: 6p
a. personajul era croitor și din asta își câștiga existența;
b. își ducea traiul cu greutate, de pe o zi pe alta;
c. trăia din repararea sumară (cârpeala) a diferite obiecte.

tele de mai jos. 6p
a. jupân, jupâni ‒ s. m. (Înv.) 1. Titlu de politețe dat în Țările Române persoanelor
care ocupau anumite demnități sau funcții înalte.
_______________________________________________________________________________________________________________
b. Ducând viață destul de grea, i‑a venit și lui ceasul, și s‑a însurat ca toată lumea.
L‑a înșelat la început soacră‑sa, nu i‑a dat zestrea făgăduită.
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
7 Formulează un enunț în care să prezinți o emoție pe care o încearcă personajul,

urmărind și manifestările nonverbale ale acestuia. Poți folosi modelul de mai jos. 12 p
În paragraful ……………………………. este redată ………………………………… pe care personajul
o simte atunci când/la gândul că ………………………………………………………………………………………….
8 Crezi că descrierea spațiului, a mediului în care trăiește personajul poate repre‑

zenta un indiciu pentru reușita sau nereușita în viață? Motivează‑ți răspunsul, în
50–60 de cuvinte, valorificând textul citat, lectura ta suplimentară sau experiența
de viață. 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
173
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Alege, prin încercuire, varianta care conține afirmația corectă. 6p

a. Portretul lui Cănuță se realizează prin intermediul autocaracterizării.
b. Mediul reprezintă un mijloc al caracterizării indirecte folosit în text.
c. Bunica este personajul principal din fragmentele citate.
Excelență
Redactează o compunere, de minimum 100 de cuvinte, în care să caracterizezi
personajul principal din textul citat. 20 p
În compunerea ta, trebuie:
– să prezinți două trăsături ale personajului, prin valorificarea textului dat;
–-săsăilustrezi
ilustrezidouă
douămodalități de caracterizare
mijloace diferite folositediferite,
de caracterizare în text;prin câte o
secvență comentată;
– să prezenți rolul stilistic al modurilor de expunere în caracterizarea
−personajului;
să corelezi o valoare transmisă prin acest personaj cu una importantă
pentru tine, justificându-ți
– să respecți răspunsul.
precizarea privind numărul de cuvinte.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
conținutul compunerii - 12 puncte
•_______________________________________________________________________________________________________________
redactarea compunerii - 8 puncte
_______________________________________________________________________________________________________________
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea
_______________________________________________________________________________________________________________
are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
174
• Organizarea unui text în funcție COMENTAREA
de situația de comunicare UNEI EMOȚII
• Tiparul descriptiv
TESTUL 1
Citește fragmentul din Cezara, de Mihai Eminescu, pentru a rezolva cerințele.
„Onufrei și Ieronim, trecând pe stradă, nu vedeau că erau urmăriți de‑un om. Era pictorul.
Ieronim avea să caute la poștă, unde și află o scrisoare de la un unchi al lui, un bătrân sihastru.
Iată ce scria:
«Lumea mea este o vale, încunjurată din toate părțile de stânci nepătrunse, cari stau ca un zid
dinspre mare, astfel încât suflet de om nu poate ști acest rai pământesc, unde trăiesc eu. Un singur
loc de intrare este – o stâncă mișcătoare ce acopere maestru gura unei peștere, care duce pân‑în‑
lăuntrul insulei. Altfel, cine nu pătrunde prin acea peșteră crede că această insulă este o grămadă
de stânci sterpe înălțate în mare. Fără vegetație și fără viață. Dar cum este inima? De jur împrejur
stau stâncile urieșești de granit ca niște păzitori negri, pe când valea insulei, adâncă și, desigur
sub oglinda mărei, e acoperită de snopuri de flori, de vițe sălbatice, de ierburi înalte și mirositoare
în care coasa n‑a intrat niciodată. Și deasupra păturei afânate de lume vegetală se mișcă o lume
întreagă de animale. Mii de albine cutremură florile lipindu‑le de gura lor, bondarii îmbrăcați în
catifea, fluturii albaștri împlu o regiune anumită de aer deasupra căreia vezi tremurând lumina
soarelui. Stâncele înalte fac ca orizontul meu să fie îngust. O bucată de cer am numai, dar ce bu‑
cată! Un azur întunecos, limpede, transparent, și numai din când în când câte un nourel alb, ca și
cum s‑ar fi vărsat lapte pe cer. În mijlocul văii e un lac, în care curg patru izvoare cari ropotesc, se
sfădesc, murmură, răstoarnă pietricele, toată ziua și toată noaptea. E o muzică eternă în tăcerea
văratecă a văii și prin depărtare, prin iarbă verde, pe costișe de prund, le vezi mișcându‑se și șer‑
puind cu argintul lor fluid, transparent și viu, aruncându‑se în brațele bulboanelor, în care se‑n‑
vârtesc, apoi repezindu‑se mai departe, până ce, suspinând de satisfacere, s‑adâncesc în lac. […]
Îți sărut fruntea.
[…]
Euthanasius»”
Inițiere
1 Odată cu încheierea lecturii, ai rămas cu o impresie, o reprezentare. Alege varianta

care ți se potrivește și scrie un enunț în care să prezinți imaginea care ți‑a rămas
întipărită sau emoția trăită. 8p
a. Văd peisajul. c. Simt teamă, bucurie neliniște.
b. Aud zgomote. d. Simt mișcarea.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
175
2 Transcrie din text două cuvinte din același câmp lexical al cuvântului albine. 4p
………………………………………………………. ……………………………………………………….
3 Fragmentul face parte dintr‑un text scris în urmă cu peste 100 de ani, ceea ce
explică forma diferită a unor cuvinte. Selectează din primul paragraf trei cuvinte
a căror formă nu face parte din limba standard, dar care pot fi întâlnite în unele
contexte din limba vorbită mai puțin îngrijită. 6p
………………………………………………. ………………………………………………. ……………………………………………….

Sentimentul pe care îl trezește peisajul celui care descrie este de:
a. admirație; c. teamă;
b. melancolie; d. neplăcere.
Varianta corectă ……….
5 Imaginează‑ți că un coleg al tău a ajuns în acest spațiu pe care ți-l prezintă într-o
scrisoare. Ce crezi că s‑ar schimba în descrierea lui: părți din natura terestră/cos‑
mică, elementele componente, sentimentele/emoțiile pe care le trăiește? 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Crezi că acest spațiu merită definiția rai pământesc pe care i‑o dă bătrânul sihastru?
Motivează‑ți răspunsul, în 50–90 de cuvinte, valorificând textul citat și experiența
ta de viață/culturală. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
176
Dezvoltare
7 Completează enunțul prin adăugarea unui atribut aflat în raport de coordonare cu

primul atribut din enunțul Fluturii albaștri împlu o regiune anumită de aer. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
8 Rescrie din prima frază a textului un adjectiv participial și un substantiv obținut

prin derivare dintr‑un adjectiv. 4p
………………………………………………………. ……………………………………………………….
9 Reconstituie portretul personajului, încercând să‑i construiești și o biografie. 10 p

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect. 2p

Se constituie în indice temporal implicit următoarea structură:
a. tăcerea văratecă;
b. prezența mării;
c. dulceața cea proaspătă;
d. o stâncă mișcătoare.
Varianta corectă ……….
Excelență
Un vizitator al acestei insule a trimis un mesaj prietenilor săi. Reconstituie un
fragment din text, completând spațiile punctate cu forma corectă a cuvintelor din
paranteză. 10 p
Se aude doar zbuciumul valurilor ………………………………… (argintiu). Vocea mării
……………………………. (liniștit) îmi dă o stare de bine. Las ……………………………………….. (ultim)
177
raze ale soarelui să mă mângâie. Amintirea fluturilor ………………………………… (albastru),
cu dansurile lor ………………………………… (zglobiu), mă adoarme.
Dacă aș fi avut conexiune v‑aș fi trimis niște imagini. De, nu le putem avea
pe toate!
Imaginează‑ți că ai fost în excursie într‑un loc foarte asemănător insulei descrise.

Redactează un e‑mail, de cel puțin 100 de cuvinte, adresat prietenului tău, Andrei,
sau prietenei tale, Andreea, prin care să‑i prezinți modul în care îți petreci timpul
alături de familie și cum ai descoperit un personaj ca bătrânul sihastru din frag‑
mentul citat. Vei insera în mesaj o secvență narativă, una descriptivă și vei pre‑
zenta o emoție. Adresa de e‑mail a lui Andrei/a Andreei este andrei123@abc.ro/
andreea123@abc.ro, iar a ta este narcis456@abc.ro sau narcisa456@abc.ro. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
178
• Reactualizare
PRONUMELE PERSONAL,
DE POLITEȚE ȘI REFLEXIV
TESTUL 1
Citește cu atenție textul pentru a putea rezolva cerințele.
„— Ia veniți încoace… Hai să vă văd aici pe amândoi! zise Olguța autoritară.

Băieții se apropiară cu capul în pământ, temându‑se ca nu cumva să‑și bată joc de ei.
— Ia întindeți fiecare câte‑o mână, răsună vocea ei.
Pumnul lui Pătru înghiți bumbii. Ionică îi privi pe‑ai săi cu mai mult «rămas‑bun» decât «bi‑
ne‑ați venit», purtându‑și privirile când spre palma lui, când spre pumnii ceilalți, ai lui Pătru.
— Monica, dă‑mi șase pere. Monica alese, făcu un buchet din cozi și le întinse Olguței.
— Pătrule, na două pere și nu mai fi prost să‑ți pierzi bumbii la Ionică. Și ție, măi Ionică, îți dau
eu patru pere busuioace. Pune‑ți și bunghii la loc, că nu ți‑i ia nimeni înapoi. […]
— Mulțumiți acestei duduițe, măi urșilor, zise moș Gheorghe.
— Sărut mâna.
— Sărutați‑i‑o măi, că ea v‑a făcut dreptate! […].”
(La Medeleni, de Ionel Teodoreanu)
Dicționar
bumb, bumbi (bunghi) – s. m. 1. Nasture. 2. Mic ornament arhitectural de formă sferică.
3. Dispozitiv cu care se leagă coarda la unele instrumente cu coarde. – Cf. magh. gomb.
Inițiere
1 Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect. 12 p

Replica Sărut mâna a fost rostită de:
a. Pătru și moș Gheorghe;
b. Monica și Ionică;
c. Pătru și Olguța;
d. Pătru și Ionică.
Varianta corectă …………….
2 Rescrie din text numele personajului la care se referă pronumele personal lui din
structura palma lui. Precizează la ce persoană se află acest pronume. 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
179
3 Rescrie un pronume personal în genitiv și unul în cazul dativ. 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
4 Alcătuiește o propoziție negativă în care să transformi pronumele personal din

structura îți dau în pronume reflexiv. 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Precizează tipul și funcția sintactică a fiecărui pronume subliniat.

— Sărutați‑i‑o măi, că ea v‑a făcut dreptate! 12 p
Pronumele o ‒ substantivul înlocuit ………………………………………………………
‒ funcția sintactică ………………………………………………………………
Pronumele v ‒ substantivul înlocuit ………………………………………………………
‒ funcția sintactică ………………………………………………………………
Excelență
6 Alcătuiește un text (80‑100 de cuvinte) în care să‑ți imaginezi că ești pus să faci
dreptate, să rezolvi conflictul dintre doi prieteni/colegi din clasa ta. 30 p
Vei avea în vedere următoarele repere:
• vei insera o secvență descriptivă, una dialogată și una argumentativă;
• vei folosi corect omofonele: va, v‑a; ia, i‑a pe care le vei sublinia.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
180
REACTUALIZARE
TEXTUL ARGUMENTATIV
TESTUL 2
Citește textul cu atenție pentru a răspunde la cerințe.

În scorbura din nucul bătrân al bunicilor mei locuiau două familii de iepurași. Prima avea trei fii,
a doua doar unul. Într‑o zi, acesta îi spuse mamei lui:
— Mamă, mamă, vreau să plec în Pădurea Verde, să‑i vizitez pe foștii mei colegi, Tărcatu și
Codiță‑Scurtă. De ceva timp, mă gândesc mereu la ei. Te rog să‑mi pregătești bagajul, se vor bucura
mult să mă vadă.
— Eu sunt de acord cu tine că ți‑e dor de prieteni, dar drumul e lung și periculos.
— Nu‑ți fie teamă! Îl voi lua și pe Săgeată, prietenul meu mai mare. El o să mă apere.
Inițiere
1 Crezi că Tărcatu și Codiță‑Scurtă mai învățau la aceeași școală cu iepurașul din

text? Formulează o scurtă secvență explicativă în care să‑ți motivezi, pe baza tex‑
tului, părerea. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Arată ce tip de argument folosește iepurașul pentru a‑și convinge mama să‑l lase
să plece (încercuiește litera care indică varianta potrivită). 6p
a. emoțional; b. utilitar; c. economic.
Ce argumente ai fi folosit tu?
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Scrie substantivul înlocuit de pronumele personal i din enunțul: să‑i vizitez. 4p

…………………………………………………………………………………………
4 Precizează persoana și cazul pronumelor personale subliniate din enunțurile ur‑

mătoare: El o să mă apere; Acesta îi spuse. 12 p
Pronumele Persoana Cazul
181
Dezvoltare
5 Selectează formele clitice ale pronumelor din enunțul următor, precizând cazul în
care se află: 12 p
— Nu‑ți fie teamă! Îl voi lua și pe Săgeată, prietenul meu mai mare. El o să mă apere.
Forma clitică
Caz
6 Alcătuiește un enunț în care pronumele cu funcție sintactică de atribut din enun‑

țul îi spuse mamei lui să devină complement indirect. 10 p
Pronumele cu funcție de atribut: …………………………………………….
Enunțul conținând pronumele cu funcție de complement indirect:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
7 Bunica iepurașului se gândește să‑i transmită un bilet fiicei sale. Are dubii cu pri‑
vire la ortografia unor cuvinte. Ajut‑o tu, subliniind forma corectă: 10 p
Dăi/Dă‑i copilului mai multă libertate! Va/V‑a învăța astfel mai multe despre
viață. I‑a/Ia și tu aminte la alți părinți care nu ezită a‑și/ași trimite singuri copiii
chiar în tabără la/l‑a munte.
8 Transcrie pronumele reflexive din secvența: De ceva timp, mă gândesc mereu la ei.
Te rog să‑mi pregătești bagajul, se vor bucura mult să mă vadă. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
9 Crezi că o prietenie se poate păstra și între persoane care se află la distanță? Scrie
un text argumentativ, de minimum 100 de cuvinte, în care să susții răspunsul la
întrebarea de mai sus, valorificând experiența ta personală/de lectură. 20 p
În scrierea textului, vei avea în vedere:
• inserarea unei secvențe dialogate prin care vor fi formulate două opinii dife‑
rite referitoare la problema citată;
• prezentarea a două argumente care să susțină opinia formulată;
• enunțarea unei concluzii;
• utilizarea corectă a conectorilor în argumentare.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
182
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;

Deosebirea dintre pronumele personal și cel reflexiv
Întrecerea dintre Grupa furnicilor și Grupa ciocănitorilor se desfășoară acum sub deviza Amin‑
tiri din clasa a VI‑a. Câștigă grupa care a reușit să dovedească faptul că nu a uitat să deosebească
pronumele reflexiv de cel personal, dând doar exemple corecte.
Pentru fiecare selecție greșită se scade un punct din cele 10 acordate în total.

– pronume reflexive – pronume personale
Mă gândeam la tine. Mi‑a pierdut umbrela.
Îmi plac trandafirii. Vorbește pentru sine.
A venit și Ioana. Nu‑mi vine să plec.
Mă bucură venirea ta. Penarul este al lui Viorel.
Să‑și revizuiască ținuta! Ne‑am adunat toți aici.
Punctaj: ……………. Punctaj: …………….
Clasament:
183
PRONUMELE ȘI ADJECTIVELE
PRONOMINALE POSESIVE
TESTUL 1
Cuvântul „pronume” reprezintă un termen științific, specific gramaticii. De înțelegerea corectă

a elementului din realitate la care se referă depinde înțelegerea mesajului transmis și realizarea
unei comunicări eficiente care să ne asigure reușita în viață. Citește textul următor care repro‑
duce o situație de comunicare din viața obișnuită, răspunde la întrebări și rezolvă sarcinile date
dovedind că ai înțeles mesajul.
Ioana se întoarse spre Mihai și‑i zise zâmbind:

— Mulțumesc că nu le‑ai spus alor mei de ultima mea ispravă de la bio. Părinții mei sunt foarte
aspri.
Mihai se pregăti să răspundă, dar auzi soneria, iar profesorul de mate apăru în ușă. Privirea sa
nu promitea nimic bun, așa că Mihai s‑a așezat rapid în banca lui, de unde îi șopti prietenului său,
Victor:
— Îmi spui în pauză când să vin pe la tine să iau cartea pe care ți‑am împrumutat‑o. Tatăl meu
ține mult la ea, deoarece i‑au făcut‑o cadou colegii săi de ziua lui.
Inițiere
1 Încercuiește litera variantei corecte. Prima replică îi aparține: 5p

a. lui Andrei; c. profesorului;
b. Ioanei; d. lui Mihai.
2 Numește un indiciu gramatical care te‑a ajutat să dai răspunsul. 10 p

_______________________________________________________________________________________________________________
3 Formulează un enunț în care să arăți care este autorul isprăvii despre care se vor‑
bește în text. Motivează‑ți părerea, folosind argumente gramaticale. 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Încercuiește litera variantei corecte.

Mihai se adresează
5p
a. Ioanei; b. colegilor; c. profesorului.

184
Dezvoltare
5 Precizează pe cine înlocuiesc cuvintele subliniate din grupurile: și‑i zise, privirea
sa, în banca lui. Menționează pentru fiecare felul (valoarea morfologică), cazul
și funcția sintactică. 18 p
Cuvântul Valoarea morfologică Cazul Funcția sintactică

i
sa
lui
6 O exprimare îngrijită, elegantă presupune redarea spuselor cuiva prin înlănțuirea

propozițiilor, și nu prin citarea exactă a cuvintelor. Exersează această deprindere,
trecând prima replică din vorbirea directă în vorbirea indirectă. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
7 Scrie un enunț asertiv în care să explici de ce în secvența prietenului său există un

adjectiv pronominal posesiv, și nu un pronume posesiv. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
8 Unor elevi li s‑a cerut să scrie un enunț în care să arate dacă ei cred că Ioana va mai
face sau nu isprăvi la ora de biologie. Apreciază corectitudinea celor două răspun‑
suri citate mai jos, notându‑le astfel: 20 p
‒ pentru folosirea conectorilor specifici ‒ 4 p;
‒ pentru credibilitatea răspunsului (răspunsul este logic, credibil) ‒ 4 p;
‒ pentru corectitudinea gramaticală ‒ 6 p.
Notă! În funcție de cum vei nota fiecare participant la dialog, vei primi: 20 p/
15 p/10 p/0 p din totalul de 20 p.
Xenia: Nu, nu cred că v‑a mai face, deoarece sa speriat foarte tare și se teme de părinți.
Maria: Eu cred că este foarte probabil că nu va mai face vreo ispravă, deoarece s‑a
speriat suficient de tare.
Conectori Logica și Corectitudinea Punctaj
Vorbitor
specifici coerența gramaticală total
Xenia
Maria
185
TESTUL 2
Temele date la gramatică nu au fost, de‑a lungul timpului, sarcini prea agreate de elevi. Citește
textul dedicat acestei probleme sensibile și apoi rezolvă sarcinile date.
„[…] Draga mea gramatică,

Nu fi antipatică!
Nu fi zău, nesuferită!
Și transcrie într‑o clipită
Exercițiile mele!
Vezi că eu n‑am timp de ele! […]”
(În țara lui Mură‑n Gură, de Nina Cassian)
Dicționar
mură, mure, s. f. Fructul comestibil, negru și lucios, al murului1. ♦ Expr. Mură‑n gură =
lucru (obținut) fără muncă, fără osteneală, de‑a gata.
Inițiere
1 Știind titlul poeziei din care a fost extras fragmentul citat, formulează un enunț
prin care să arăți pe cine crezi tu că reprezintă adjectivele posesive din text. 10 p
Eu cred că posesorul gramaticii este ………………………………………………………………………………………
2 Precizează cazul pentru fiecare adjectiv pronominal posesiv. 10 p

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Un elev silitor i‑a dat o replică emițătorului din versurile citate, operând unele modi‑
ficări strategice. Completează spațiile lipsă cu forma potrivită a adjectivelor pronomi‑
nale posesive pentru a reconstitui strofa replică. Toate vor fi la persoana a II‑a. 20 p
Draga (………………… ) gramatică

Nu va transcrie
Exercițiile ………..…………. !
4 Rescrie enunțul Manualul lui de gramatică nu‑i poate rezolva exercițiile!, înlocuind
pronumele personal cu unul posesiv. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
186
Dezvoltare
5 Alcătuiește două enunțuri în care pronumele posesiv a ta să fie, pe rând, comple‑

ment direct și atribut pronominal. 16 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Transcrie din lista de mai jos două structuri care conțin pronume posesive folosite
în limba vorbită, nonstandard. 6p
bunicu‑meu; maică‑tii; lui bunică‑meu; bunică‑mii; mătușă‑mea;
tanti Magda cu fie‑sa/fiică‑sa
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
7 Alcătuiește o poezie sau un paragraf amuzant în proză cu un titlu de tipul Prietenul

meu, manualul de… . Vei folosi cel puțin două pronume posesive. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
8 Alcătuiește patru enunțuri respectând condițiile următoare: în fiecare să apară

câte un pronume posesiv, de fiecare dată la un alt caz și cu altă funcție sintactică
pe care o vei nota în paranteză. 16 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
187
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL
DEMONSTRATIV
TESTUL 1
În limba vorbită, pe lângă cuvinte, folosim gesturile, intonația (comunicarea verbală și paraver‑
bală), ceea ce ne determină un mod de a ne exprima mai schematic. Când spunem copilul acesta
a dat un răspuns excelent arătăm către cineva și toată lumea înțelege. Într‑un text scris însă, situ‑
ația nu este atât de clară, de aceea folosirea demonstrativelor (a pronumelor în general) cere mai
multă atenție.
Citește relatarea de mai jos și rezolvă sarcinile.
Îmi amintesc perfect că în vremea copilăriei mele, albumul acesta de fotografii
mai prezenta încă interes pentru fratele meu cel mare, în timp ce, pentru celălalt,
acest obiect era complet neinteresant. Am fost foarte emoționată când am aflat că
și părinții mei avuseseră un album cu o copertă cu același format. Deși celălalt mai
vechi nu se mai păstra, răsfoindu‑l pe acesta mai nou, mi se părea uneori că zăream
și chipurile acelora de altădată. Răsfoiam cu un văr albumul:
— Uite‑o pe Ioana, îmi zise Mihai. Această fată mi‑a fost colegă din grădiniță, iar
dincolo, în spatele ei, se află Ionel. Pe acesta l‑am avut coleg doar în clasa a V‑a.
Inițiere
1 Alege varianta corectă. Mihai l‑a cunoscut/nu l‑a cunoscut pe Ionel de la grădiniță.
Justifică. 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul afirmațiilor următoare și justifică răspun‑

surile cu secvențe din text. 12 p
Albumul părinților lui Andrei avea un format deosebit. ………
_______________________________________________________________________________________________________________
Emițătorul avea doi frați. ………

_______________________________________________________________________________________________________________
Ioana era verișoara lui Mihai. ………

_______________________________________________________________________________________________________________
188
3 Corectează greșelile din enunțurile de mai jos și apoi rescrie forma rezultată. 12 p
Elevului acesta îi place matematica. Vă dau și vouă același sfat. Fetei aceleea
îi arde de glume. Aceeași băieți au fost și la concurs.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
4 Precizează valoarea, cazul și funcția sintactică pentru cuvintele subliniate din

textul dat. 24 p
mei: _________________________________________________________________________________________________________
același: _____________________________________________________________________________________________________
o: ____________________________________________________________________________________________________________
această: ____________________________________________________________________________________________________
5 Rescrie două pronume din fragmentul de mai jos, precizându‑le felul și la cine fac
referire. 12 p
Deși celălalt mai vechi nu se mai păstra, răsfoindu‑l pe acesta mai nou, mi se
părea uneori că zăream și chipurile acelora de altădată.
Pronumele Felul Referentul (la cine se referă)
Excelență
6 Alcătuiește două enunțuri în care să existe un pronume demonstrativ de diferen‑

țiere cu funcția sintactică de complement direct, respectiv nume predicativ. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
7 Gândindu‑se la ultima oră de curs, un elev și‑a notat impresiile în jurnalul său.
Reconstituie textul completând spațiile punctate cu forma cerută între paranteze. 12 p
Deși am exersat (același, plural) ………………………. pronume, exercițiile mi s‑au
părut acum (ușor, grad comparativ de superioritate) ………………………………. . Prietenii
mei, Vlad și Robert, au avut (același) ……………………. impresie. (Celălalt, cazul dativ)
……………………… colegi însă ora li s‑a părut mai dificilă.
189
TESTUL 2
Corectează formele greșite ale pronumelor și adjectivelor pronominale demonstrative

din enunțurile următoare, dacă este cazul: 90 p
a. Elevului acesta îi plac jocurile pe calculator. …………………………………………………………………

b. Vă dau și vouă acelaș sfat. …………………………………………………………………
c. Fetei aceleea îi arde de glume. …………………………………………………………………
d. Aceeași băieți au fost și la ora de sport. …………………………………………………………………
e. În aceea zi m‑am lovit de aceiași probleme. …………………………………………………………………
f. Pe indivizii aceea nu‑i cunoaște nimeni. …………………………………………………………………
g. Amintirea vremurilor acelea mă copleșise. …………………………………………………………………
h. Le‑am explicat acestora situația. Au înțeles totul și problema aceasta a devenit
și a lor. …………………………………………………………………
i. Codrul va fi totdeauna acelaș. …………………………………………………………………
j. Aceleiași eleve i‑am făcut observație. …………………………………………………………………
Timp de realizare: 15 minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.
TESTUL 3
Maximele și proverbele conțin de multe ori adevăruri provenind din înțelepciunea multimile‑
nară a popoarelor.
Una dintre grupele maratoniste a creat un potpuriu de proverbe/maxime, adaptându‑l pentru
a le propune colegilor exerciții mai amuzante. Citește‑l și rezolvă corect sarcinile.
Poezia cea adevărată este aceea care vorbește inimii, iar nu fanteziei numai. Nu uita că natura va
fi totdeauna aceeași. Vor fi aceiași meteori și aceleași câmpii, doar tu nu vei mai fi același. Și ține minte
că acela care deschide ușa unei școli, închide o închisoare. Învățătura este cheia către o viață bună.
Unii cred că altele sunt drumurile către succes și aleg căi ocolite și nu întotdeauna corecte. De cojocul
acestora, se va găsi cu siguranță, la un moment dat, ac, iar când se va întâmpla asta va fi exemplu și
pentru ceilalți. Așa că cine are urechi să audă și să nu uite că „Ce ție nu‑ți place, celuilalt nu‑i face”.
Inițiere
1 Transcrie patru pronume demonstrative din enunțurile citate, precizându‑le felul. 20 p
Pronume Pronume Pronume Pronume

demonstrative demonstrative demonstrative demonstrative
de apropiere de depărtare de identitate de diferențiere
190
2 Selectează din enunțurile date patru pronume demonstrative de tipuri diferite
și în cazuri diferite. 12 p
3 Alege varianta corectă.

În enunțurile Natura va fi totdeauna aceeași și Natura va fi totdeauna aceeași
lume neschimbătoare, cuvântul subliniat are/nu are aceeași valoare morfologică.
Justifică alegerea. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
4 Transcrie din secvența Vor fi aceiași meteori și aceleași câmpii, doar tu nu vei mai fi
același. două adjective pronominale demonstrative precizându‑le cazul și funcția
sintactică. 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Modifică topica (locul) adjectivelor pronominale demonstrative din secvența

Vor fi aceiași meteori și aceleași câmpii. Rescrie enunțul rezultat. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
6 Alcătuiește sintagme în care substantivele: stradă, pisoi, copil, roșie să fie determi‑
nate pe rând de părțile de vorbire din coloana întâi. 10 p
stradă pisoi copil roșie

• articolul nehotărât la plural niște străzi niște roșii
• adjectiv pronominal demonstrativ
așezat înaintea substantivului
• adjectiv pronominal demonstrativ

așezat după substantiv
191
7 Transcrie un enunț (din fragmentul inițial) al cărui mesaj ți se pare valoros și
demn de urmat și unul care ți se pare incorect/neadevărat. Motivează-ți de fiecare
dată alegerea într-un enunț scurt. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
8 Crezi că enunțul Acela care deschide ușa unei școli, închide o închisoare redă un
adevăr? Motivează‑ți răspunsul, în 50–90 de cuvinte, valorificând textul, experi‑
ența ta de viață și cunoștințele dobândite în școală. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
192
PRONUMELE
ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL
NEHOTĂRÂT
Când a învățat pronumele și adjectivul pronominal nehotărât, Andrei și‑a amintit de o situa‑
ție din ultima tabără de vară. Citește relatarea lui și rezolvă sarcinile pentru a înțelege mai bine
ce asocieri a făcut.
Căpitanul echipei noastre intră în cameră și zice: „A apărut o problemă foarte

importantă și toți suntem datori să o rezolvăm”. Am dat din cap, spunând: „Sigur!
Cineva o va face, pentru că oricine poate să o facă”. Fiecare însă se gândea că altul
o va rezolva, așa că nu se agitau să facă ceva. Cu oricâtă bunăvoință aș privi acum
situația, nu pot să nu accept că nu a fost cea mai bună dintre abordări.
TESTUL 1
Inițiere
1 Transcrie patru pronume nehotărâte care te‑au dus cu gândul la situația din rela‑
tarea sa. 8p
a. …………………………………… c. ……………………………………
b. …………………………………… d. ……………………………………
2 Ilustrează, prin patru exemple preluate din text, clasificarea pronumelor nehotă‑
râte în compuse și simple. 8p
Pronume nehotărâte simple Pronume nehotărâte compuse
3 Influența adjectivelor pronominale nehotărâte asupra ortografiei substantivelor

diferă de la un adjectiv la altul. Completează spațiile libere cu forma potrivită. 6p
Trebuie să fii nepărtinitor cu toți (copil) ……………………… . Mulți (copil) ……………………….
își ajută mamele. Le‑a dat câtorva (copil) ……………………….. cadouri frumoase.
193
4 Crezi că problema prezentată la începutul testului a fost rezolvată? Exprimă‑ți pă‑
rerea folosind unul dintre termenii foarte posibil, sigur, puțin posibil. Motivează‑ți
părerea într‑un text de minimum 20 de cuvinte. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Transformă enunțul Fiecare însă se gândea că altul o va rezolva, așa că nu se agi‑

tau să facă ceva astfel încât un pronume nehotărât să devină adjectiv pronominal
nehotărât. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
6 Transcrie din lista următoare trei pronume nehotărâte care nu au și corespondente

adjectivale: cineva, oricare, oricine, mulți, puțini, vreunul, unul, altcineva. Alcătuiește
cu fiecare câte un enunț asertiv. 6p
Pronumele: 1. …………………………………… 2. …………………………………… 3. ……………………………………
Enunțul 1 ……………………………………………………………………………………………………………………………………..
Enunțul 2 ……………………………………………………………………………………………………………………………………..
Enunțul 3 ……………………………………………………………………………………………………………………………………..
7 Bifează Stereotip dacă afirmația din enunț este prea generală și selectează enunțu‑
rile care conțin stereotipuri. Încercuiește pronumele nehotărât/adjectivul prono‑
minal nehotărât responsabil de apariția stereotipului. 10 p
Enunț Adevăr Stereotip

Toți scoțienii sunt zgârciți.
Unii scoțieni sunt zgârciți.
Toți politicienii sunt corupți.
Câțiva politicieni sunt corupți.
Toate mamele sunt cicălitoare.
194
8 Alcătuiește o propoziție negativă în care substantivul codru la plural să fie prece‑
dat de adjectivul nehotărât tot și una afirmativă în care același substantiv să fie
precedat de adjectivul pronominal alt. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Analizând relatarea lui Andrei, un coleg și‑a notat în jurnal câteva observații.
Citește notițele lui și corectează greșelile de orice fel, astfel încât să le poată
folosi la tema de la educație civică. 10 p
Este adevărat că nu orcine poate să rezolve orice, dar ar trebui ca toți membri unei
colectivități să‑și asume responsabilitatea asupra bunului mers al grupului. Când fi‑
ecare dintre noi ne gândim că este mai important propriul confort, când pe chipul
a tuturor se citește neimplicarea, să nu ne mirăm că nu se va înregistra vre‑o rezol‑
vare. Din fericire, există întotdeauna câțiva oamenii care înțeleg cu adevărat situația.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
Grupează după apartenența la aceeași clasă morfologică diferitele apariții ale
cuvintelor o și un din contextele următoare, respectând ordinea în care apar. 12 p
S‑a lansat o explicație corectă pentru eșecul acțiunii. O sarcină a fost clară, alta
vagă, așa că problema nu s‑a putut rezolva dintr‑o singură intervenție.
Un răspuns a sosit, dar a fost nesatisfăcător. Un membru al juriului a cerut relua‑
rea votului, altul s‑a opus. Doar un evaluator s‑a abținut.
Clasa morfologică
articol nehotărât adjectiv pronominal nehotărât numeral cardinal
Alcătuiește un enunț negativ în care să apară adjectivul pronominal câțiva în cazul

acuzativ și unul afirmativ în care pronumele altul să fie atribut. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
195
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL NEGATIV.
NEGAȚIA ÎN PROPOZIȚIE
TEXTUL EPIC. NARAȚIUNEA LA PERSOANA I
TESTUL 1
Citește textul de mai jos cu atenție pentru a rezolva corect sarcinile de lucru.
A. „Prima carte pe care am pus mâna în viața mea a fost, din câte mi s‑a povestit mult mai târziu,
cea de la tăierea moțului, când, după obiceiul strămoșesc, am fost pus să aleg în necunoștință
de cauză câteva obiective care mi‑ar fi putut hotărî viitorul.
Nimeni dintre cei prezenți la mărețul eveniment nu a reușit să‑și amintească despre ce carte
a fost vorba. Întrucât aveam numai câteva luni, mă aflam într‑o ceață deplină pe vremea aia, așa
că nu‑mi amintesc nimic. Mult mai clar au stat lucrurile cu prima carte pe care, hm, să zicem că
am încercat să o citesc. […]”
(Cărți de bucate, enciclopedii, mâzgăleli, de Paul Cernat, în volumul Care‑i faza cu cititul?)
B. „Tăierea moțului este un obicei care se desfășoară pe aproape întreg teritoriul României, fiind
considerat păgân, deoarece Biserica respinge ideea că destinul poate fi influențat. Se organi‑
zează acasă la părinți, la nași sau la un restaurant. Principala semnificație este cea de a prezice
care va fi viitorul celui mic, pe baza alegerii de către prichindel a trei obiecte de pe o tavă fru‑
mos decorată. Obiectele care se pun de obicei pe masă sunt:
• carte ‒ dacă o va alege, atunci va manifesta o pasiune pentru meseria de profesor;
• pix ‒ se va îndrepta către învățătură sau poate va fi jurnalist;
• chei de mașină, de apartament ‒ va avea fler în afaceri;
• bijuterii ‒ bogăție;
• bani ‒ noroc în viață și bogăție;
• verigheta ‒ noroc în dragoste;
• oglinda ‒ îi va plăcea să arate mereu bine;
• farduri, ruj, rimel ‒ preocupat de frumusețe, de propria imagine;
• icoana ‒ va fi om cu frica lui Dumnezeu și, poate, va fi preot;
• stetoscop ‒ ar putea să fie încântat de meseria de doctor/asistent medical;
• obiecte muzicale ‒ probabil va avea un talent în această direcție etc.
Obiectele trebuie neapărat să fie la vedere, aranjate cât mai frumos, pentru a atrage atenția.
Copilul va alege doar trei dintre ele, fiecare având o anumită semnificație pentru viitor.”
(adaptare după https://www.4kidsromania.ro/blog/
13_Taierea‑motului‑‑‑traditie‑importanta‑la‑roma.html)
196
Inițiere
1 Notează două obiecte pe care părinții le pot pune pe masă la tăierea moțului. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
2 Scrie folosind un adjectiv pronominal negativ răspunsul la întrebarea: Câte obiecte

care simbolizează bogăția a luat la tăierea moțului naratorul primului fragment? 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Indică două persoane la care s‑ar putea referi pronumele nimeni din fragmentul A. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Rescrie din ultimul paragraf al fragmentului A pronumele negative, trecându-le

în coloana potrivită. 10 p
Pronume negativ care face referire Pronume negativ care face referire
la persoane/ființe la lucruri
Dezvoltare
5 Scrie dacă în enunțul Cine nu a citit nicio carte este un nimeni. există sau nu
un pronume negativ. Justifică‑ți părerea într‑o scurtă secvență explicativă. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Supărat că părinții l‑au pedepsit pentru nota mică de la chimie, un elev le‑a scris
acestora un bilet. Când l‑a citit, mama i‑a observat greșelile de scriere, dar a reflec‑
tat la ideile prezentate. Citește biletul, corectează greșelile de orice tip și rescrie‑l
în forma rezultată. 15 p
Nu mai doresc nici un telefon. Nu sunt niciun băiat rău, niciunul prost. Niciunul
dintre colegii mei nu iau doar zece. Nu are nici un sens să fiu pedepsit pentru nota 7.
Nu am nici un patru, nici mai mulți.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
197
Excelență
7 Înțelesul unui cuvânt este dependent de forma lui și de locul pe care‑l ocupă.
Citește cu atenție enunțurile Niciunul nu‑l iubește. Nu‑l iubește pe niciunul și com‑
pletează în tabel, pentru fiecare apariție a pronumelui negativ, funcția sintactică. 10 p
Pronumele negativ Funcția sintactică

Niciunul – enunțul 1
Niciunul – enunțul 2
8 Suprimă negația verbului, înlocuiește pronumele și adjectivele pronominale nega‑

tive cu antonimele lor și scrie enunțurile astfel obținute. 15 p
Niciun un profesor nu‑l ceartă! → ………………………………………………………………………………………..
Nimeni nu‑l antipatizează. → ………………………………………………………………………………………………..
Nu a copiat nicio temă la matematică. → ……………………………………………………………………………
9 Redactează o listă de 10 enunțuri imperative la forma negativă, în care să apară

pronumele și adjectivul negativ. Alege una dintre temele: călătoria, școala, familia,
lectura. 10 p
Tema aleasă: …………………………………………………………………………………………………….

1. ____________________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________________
6. ____________________________________________________________________________________________
7. ____________________________________________________________________________________________
8. ____________________________________________________________________________________________
9. ____________________________________________________________________________________________
10. ____________________________________________________________________________________________
198
PRONUMELE
ȘI ADJECTIVUL
PRONOMINAL
INTEROGATIV
ORGANIZAREA UNUI MESAJ/TEXT ÎN FUNCȚIE DE SITUAȚIA DE COMUNICARE
TESTUL 1
Inițiere
1 Asociază enunțurile interogative din prima coloană cu litera contextului de comu‑

nicare potrivit, prezentat mai jos. 30 p
A. Maria, o vecină de 14 ani, își alcătuiește un oracol și stabilește întrebările.
B. Andrei, venind de la școală, primește întrebări la care nu are chef să răspundă.
C. Doamna Ionescu, mama Ioanei, o adolescentă de 14 ani, se adresează fiicei ei,
care e tristă.
D. Domnul Marin încearcă să se apropie de fiul său, dar își alege prost întrebările
și fiul se enervează.
E. Victor Georgescu susține un interviu pentru postul de fotograf profesionist.
Dicționar
oracol, oracole ‒ s. n. (aici) Caiet al unui tânăr care conține o întrebare pe fiecare pagină,
la care răspund prieteni, foști colegi, cunoscuți și care este păstrat ca amintire.
Enunțul interogativ Contextul

1. Pe cine să invităm de ziua ta? C
2. Ce ți‑ar plăcea la cină?
3. Ce loc mai ocupă în top formația ta?
4. Ca cine dintre vedetele de muzică îți place să te îmbraci?
5. În ce zodie ești?
6. Cui i‑ai încredința un secret?
7. Câte note de‑alea frumoase ai mai primit iar?
8. Ce ai făcut astăzi la școală?
9. Ce isprăvi ai mai făcut?
10. Câți ani de experiență aveți?
199
Dezvoltare
2 Încercuiește primele trei pronume interogative din enunțurile din coloana 1 de la

exercițiul anterior. 15 p
3 Transcrie în tabel pronumele interogative din enunțurile 9, 6, 4, 2, 10 de la exerci‑

țiul 1 (prima coloană), precizându‑le cazul și funcția sintactică 30 p
Enunțul Pronumele Cazul Funcția sintactică

9
10
Excelență
4 Alcătuiește o propoziție în care să existe un pronume interogativ cu funcție sintac‑

tică de complement indirect și una cu un pronume interogativ cu funcție de circum‑
stanțial de loc. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Alege varianta corectă. Pentru introducerea enunțurilor interogative putem folosi și

cuvintele unde/când/cum/cât care sunt/nu sunt pronume interogative. Justifică
răspunsul/alegerea printr‑o secvență explicativă de 10‑15 cuvinte, aducând argu‑
mente gramaticale. 9p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
200
ATITUDINI ȘI RELAȚII.
MODIFICAREA CONTURULUI INTONAȚIONAL PENTRU A TRANSMITE EMOȚII
TESTUL 2
Într‑un dialog, tipul întrebărilor, frecvența acestora și intenția care le însoțește reprezintă re‑
pere cu privire la relațiile dintre personaje, la atitudinile și emoțiile acestora.
Citește replicile următoare și rezolvă sarcinile.
— Am cumpărat patru kilograme de cireșe.
— Câte kilograme?! Mâine plecăm în vacanță!
Inițiere
1 Transcrie adjectivul pronominal interogativ din a doua replică. 5p

_______________________________________________________________________________________________________________
2 Încercuiește răspunsul corect. În a doua replică, emițătorul are intenția: 5p

a. de a cere repetarea informației, deoarece nu a auzit bine;
b. de a‑și arăta mirarea și dezaprobarea față de cantitatea cumpărată;
c. de a‑și arăta bucuria și entuziasmul că vor pleca în vacanță;
d. de a‑și arăta surprinderea și entuziasmul.
3 Modifică punctuația enunțului — Câte kilograme?! astfel încât intonația lui să in‑
dice solicitarea unei informații. 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Formulează câte trei enunțuri interogative pentru fiecare răspuns scris în coloana
a doua, folosind un pronume interogativ și un adjectiv pronominal interogativ. 20 p
Întrebare Răspuns
1. Pentru ce te‑ai hotărât? M‑am hotărât pentru
2. Pentru care pulover te‑ai hotărât? puloverul roșu.
3.
1. Nu‑ți ascund nimic.
2.
3.
1. Nu m‑am întâlnit
2. cu nimeni.
3.
1. Niciunui coleg
2. nu i‑am spus.
3.
201
5 Transformă enunțul — Câte kilograme?! astfel încât adjectivul pronominal să de‑
vină pronume interogativ. 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Încercuiește răspunsul corect. În enunțul Cine nu știe atâta lucru?!?, autorul între‑
bării, un profesor, intenționează: 5p
a. să afle care elevi nu știu un lucru simplu;
b. să le ceară elevilor să spună ce știu;
c. să le arate că nu știu lucruri foarte simple.
Dezvoltare
7 Explică dacă în enunțul L‑am întrebat cine l‑a ajutat. există sau nu un pronume
interogativ. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
8 Corectează greșelile din enunțurile: 10 p

A cărui elev sunt mingile acestea? În locul la care fată a venit? Care dintre băieți
vor merge la film? Care plecați acum? Care ai văzut‑o?
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
9 Imaginează‑ți că vii de la școală obosit/obosită și supărat/supărată că ai luat nota

patru. Scrie cinci enunțuri interogative pe care nu ai vrea să le auzi de la părinți.
În trei dintre ele vei folosi adjective interogative și în două pronume interogative. 25 p
Enunțuri interogative nedorite exprimate prin adjective pronominale interogative
Enunțuri interogative nedorite exprimate prin pronume interogative
202
PRONUMELE
• Rescrierea textului pentru ȘI ADJECTIVUL
a‑i da coerență și claritate
PRONOMINAL RELATIV
Pronumele și adjectivul pronominal relativ prezintă un grad ridicat de dificultate în folosire,

utilizarea lui generând uneori neînțelegerea mesajului sau chiar greșita lui înțelegere.
Citind/Auzind următorul enunț: Ion întâlni un băiat care îl rugă să‑l ajute. nu este clar cine este
subiectul. Ascultătorul/Cititorul va încerca să înțeleagă dacă Ion ajută un băiat sau pe el îl ajută
acel băiat. Dacă știm că aici care este complement direct și‑i punem prepoziția pe, înțelegerea
devine foarte clară: Ion întâlni un băiat pe care îl rugă să‑l ajute.
TESTUL 1
Exersează‑ți și dezvoltă‑ți abilitățile de recunoaștere și de folosire corectă a pronumelui și

adjectivului pronominal relativ, rezolvând sarcinile următoare.
Inițiere
1 Transcrie ultimul pronume relativ din textul de mai jos și precizează substantivul
pe care‑l înlocuiește. 10 p
Menționăm, se arată în răspunsul amintit, că pe primele patru luni ale anului
1985 s‑au efectuat 37 de asemenea acțiuni, în cadrul cărora au fost depistate 175 de
abateri de la Legea 10, între care și vânzarea de alimente și băuturi, cărora li s‑au
aplicat amenzi de circa 105 000 lei.
Ultimul pronume relativ Substantivul pe care‑l înlocuiește
2 Crezi că fragmentul de la exercițiul anterior este în întregime logic? Motivează‑ți

părerea. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
203
3 Știind că pronumele/adjectivul pronominal relativ are (cu o singură excepție)
forme omonime cu ale pronumelui interogativ, dovedește că știi să le deosebești,
completând patru rubrici din tabelul de mai jos cu exemplu potrivit. 20 p
Pronume/Adjectiv Pronume/Adjectiv
pronominal relativ pronominal interogativ
Știu ce te doare și cine te‑a
supărat.
L‑am întrebat lângă care
persoană te‑ai așezat.
Pentru cine ai cumpărat flori?
Dezvoltare
4 Încercuiește răspunsul corect. Enunțul Vecina a cărei mamă ne‑a vizitat este coa‑
feză. transmite următoarea informație: 5p
a. Mama vecinei este coafeză.
b. Vecina este coafeză.
c. Și vecina, și mama ei sunt coafeze.
d. Și vecina, și mama ei ar putea fi coafeze.
5 Încercuiește răspunsul corect. Enunțul Ordonanța este în cele mai bune relații cu fu‑
rierul care‑l aprovizionează din belșug cu țigări. transmite următoarea informație: 5p
a. Furierul este cel care îi dă ordonanței țigări.
b. Ordonanța îi dă furierului țigări.
c. Fie furierul îi dă ordonanței, fie invers.
Dicționar
furier, furieri – s. m. Ostaș care îndeplinește lucrări de birou într‑o unitate sau
într‑o subunitate militară. [Pr.: ‑ri‑er] – Din fr. fourrier.
ordonanță, ordonanțe – s. f. (aici) Soldat în serviciul personal al unui ofițer.
6 Transformă propoziția La ce număr este casa ei? în frază, astfel încât adjectivul
pronominal interogativ să devină adjectiv pronominal relativ. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
7 Subliniază cu o linie pronumele relative și cu două linii adjectivele pronominale

relative din enunțurile următoare: 10 p
Îmi ascundeau cine spărsese geamul de la vitrină.
Am zărit un vapor pe catargele căruia se odihneau păsările călătoare.
204
S‑a ivit o problemă pentru rezolvarea căreia ne vom ocupa toți.
M-am hotărât ce titlu îi voi da noului roman.
Am primit lucrările de pe foile cărora voi afla noi informații.
8 Completează spațiile libere cu forme corespunzătoare ale pronumelui și ale adjec‑

tivului pronominal în genitiv și în dativ: 20 p
Vai! Am cumpărat biscuiți ………. ……………………. termen de valabilitate era expirat.
Nu am primit niciun indiciu de pe ambalajul ………. ………………. imagine era viu colorată.
Din fericire, ieri am dat de un produs nou, niște madlene ………. ……………………. textură
m‑a încântat teribil. Aveau o glazură despre care vorbise bucătarul ………. ……………….
emisiune o urmăresc mereu. Aseară am asistat la un concurs în care juriul nu a putut
decide ………. …………………….. concurent sunt cele mai bune brioșe.
Cum pronumele relativ și adjectivul pronominal pun probleme de exprimare pentru multe
persoane, „sanitarii limbii”, maratoniștii, au trecut la identificarea/„arestarea” unui număr cât
mai mare de enunțuri/fraze care conțin greșeli de folosire a pronumelui relativ.
Va câștiga grupa care va găsi numărul cel mai mare de greșeli.
Enunțul tău (cel pe care‑l

Grupa furnicilor Grupa ciocănitoarelor
consideri corect)
Caietul ale cărui file s‑au rupt nu Caietul al cărui file s‑au rupt nu
era al meu. era al meu.
Persoana a cărui voce ai auzit‑o Persoana a cărei voce ai auzit‑o
pare foarte obosită. pare foarte obosită.
Colega a cărui compunere a luat Colega a cărei compunere a luat
zece a fost și la olimpiadă. zece a fost și la olimpiadă.
Prietenii ale căror sfaturi le Prietenii ale căror sfaturi le
urmezi sunt persoane valoroase urmezi sunt persoane valoroase
care merită să le apreciem. pe care merită să le apreciem.
Aceasta este persoana căreia Aceasta este persoana care i s‑a
i s‑a întâmplat accidentul. întâmplat accidentul.
Număr de greșeli găsite: ……….. Număr de greșeli găsite: ………..
Clasament:
Locul I → grupa ..........................................
Locul II → grupa .........................................
205
ADJECTIVUL PRONOMINAL
DE ÎNTĂRIRE
Cunoașterea și folosirea corectă a formelor adjectivului pronominal de întărire nu sunt doar

un „moft” gramatical, ci reprezintă șansa de a înțelege rapid și corect mesajul, ceea ce vei ilustra
tu însuți/însăți rezolvând sarcinile următoare.
TESTUL 1
Citește textele de mai jos și apoi rezolvă sarcinile.

A. La un talk‑show participă doi parlamentari, doamna Iriceanu și domnul Stamatiad, care discută
aprins pe marginea unui articol formulat incoerent și contestat juridic.
Moderatorul rostește următoarea replică:
— Dumneavoastră însevă ați inițiat legea, vă amintiți?
B. În clasa a VII‑a B, elevii formau două grupuri distincte: cel al fetelor și cel al băieților. Constatând
că există o problemă și vinovații trebuie să o rezolve, diriginta a chemat ambele grupuri pentru
consultări. În urma discuției, s‑a îndreptat către un grup și a spus:
— Voi înșivă trebuie să rezolvați problema, de vreme ce de la voi a pornit.
C. — Maria, Mihai, am corectat o compunere extraordinară de la banca voastră, dar niciuna dintre
cele două nu este semnată. Cine a scris despre eroii Greciei antice?
— Da, eu însumi, doamna profesoară!
Inițiere
1 Completează tabelul următor pentru a indica persoana/grupul căreia/căruia

căreia îi este adresată fiecare dintre replicile din situațiile menționate. 15 p
Secvența Destinatarul mesajului

A
B
C
2 Transcrie adjectivul pronominal de întărire din enunțul — Da, eu însumi, doamna

profesoară! și scrie ce informații oferă despre vorbitor. 15 p
Adjectivul pronominal de întărire Genul Numărul Persoana Cazul
206
Dezvoltare
3 Indică autorul celei de a doua replici din textul C (numele vorbitorului) folosind
ca reper adjectivul pronominal de întărire. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Precizează genul și persoana adjectivului pronominal de întărire din replica întâl‑

nită în textul B. Numește identitatea ascultătorilor. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Modifică enunțul — Da, eu însumi, doamna profesoară! înlocuind adjectivul prono‑

minal de întărire printr‑o formă potrivită pentru genul feminin, numărul plural. 10 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
6 Imaginează‑ți că ai auzit discuția de mai jos. Scrie cine va primi premiul: echipa de
baschet sau cea de majorete? Justifică‑ți răspunsul. 10 p
Arbitrii invită pe teren jucătorii echipei de baschet și majoretele care susțin
echipa. După anunțarea componenței echipei, crainicul rostește entuziasmat:
— Vouă însevă vi se va acorda un premiu.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
7 Modifică enunțul asertiv Chiar moderatorul rostește următoarea replică. într‑unul

exclamativ introducând un adjectiv de întărire. 5p
_______________________________________________________________________________________________________________
8 Completează spațiile libere din enunțurile de mai jos cu forme corespunzătoare

ale adjectivului pronominal de întărire: 15 p
Tu ……………….. ești foarte talentată și ar trebui să încerci arhitectura/designul.
Noi ……………….. am cumpărat toți mărțișoarele. Doamnele profesoare ……………….. le‑au
apreciat foarte mult. Tu și colegele tale, voi ……………….. meritați toate laudele noastre.
Mamelor voastre, lor ……………….. , să le transmiteți felicitările noastre.
207
POSIBILITĂȚI COMBINATORII ALE PRONUMELOR ȘI ADJECTIVELOR PRONOMINALE
Rezolvând rebusul dat, vei obține pe verticală prenumele unui tip de adjectiv.
Pronumele (recapitulare)
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
B
1. Ba are gen, ba nu‑l are, uite cazul, nu e cazul, dar are sigur persoană. (pronume …)
2. Sâsâie ca șarpele, să fie liniște ca să reflecteze la probleme importante, după
care merge să se împrumute pe la vecini.
3. E respectuos!
4. Spune mereu ceva, câteva, cuiva, fără să te lămurească prea bine.
5. Tip de pronume pe care lacomul îl folosește frecvent la persoana I!
6. Pe acesta îl folosesc des profesorii când descriu și dau explicații.
7. E foarte curios!
8. Nu‑i intră nimeni și nimic în voie!
9. E semn de respect (mai scăzut) doar pentru munteni. Moldovenii îl folosesc
și pentru obiecte.
10. Nu mai e așa curios, dar e binevoitor; îți face rapid legătura.
Verticala AB: ……………………….…………………………………
208
• Caracterizare PRONUMELE ȘI
• Rezumat ADJECTIVUL PRONOMINAL.
RECAPITULARE CLASA A VII‑A
TESTUL 1

„[…] Până să‑mi recapăt vederea, mă pomenesc luat de mână și fui scuturat de un individ ciu‑
dat, ce părea că are intenția de a mă opri.
— Isaiia Finichi! Dați‑mi voie să mă recomand! Vechea dumneavoastră cunoștință. Este impo‑
sibil să nu vă reamintiți de mine, se prezentă el, strângându‑mi cu putere mâna.
În acest timp (destul de îndelung), încep să disting o față rotundă și lătăreață, turtită ca un
taler, asezonată cu lațele sale pline de rumeguș, cum se poartă de câtăva vreme printre clienții
café‑barurilor de pe marile bulevarde.
Chipul înverșunatului mi se pare cunoscut. Isaiia Finichi? Parcă am mai auzit undeva numele
acestui individ bondoc, cu niște blugi cenușii, întocmai ca Lucky‑Lucky, numai că ceva mai slinoși
și roșii. Numeroasele curele și curelușe îi vrâstează vindiacul subțire, prevăzut cu multiple și
inutile fermoare.
De curele atârnă câteva aparate fotografice, vreo trei sau patru, un mega‑flesh japonez, niște
exponometre, precum și alte ustensile moderne din dotația unui fotoreporter contemporan. Nu
pierdea nicio ocazie să se pună la punct cu noutățile meseriei. Nu‑i scăpa niciun eveniment care
i‑ar fi prilejuit o fotografie reușită Ne‑a fotografiat prin surprindere. Încă mai are aparatul în
mâna stângă. Se uită prelung la mine, contrariat că nu‑l recunosc.
— Păi, n‑ați colaborat la noi, la Actualitatea, cu reportajul ăla de la Sibiu?… Crima din strada Haller!…
În sfârșit mi se aprinde dioda. Cum să nu mi‑l amintesc? E unul din cei mai aiuriți fotoreporteri
ai Actualității. Omul care fotografiază orice și oriunde. Părea că nu știe altceva decât asta. Dar cu
lațele care i se vedeau curgând de‑o parte și de alta a capului, nu mai seamănă deloc cu persoana
pe care o văzusem la redacție. Numele, ce‑i drept, i‑l uitasem, deși nu‑i un nume obișnuit.
— Ce mai faci, dom’le Finichi? Ce meșterești pe‑aici?
— Vacanțier, dom’le Conan, vacanțier. Aici îmi petrec totdeauna concediul. La madam Nachtigal…
de ani de zile…
— Și‑n fiecare an, îmi rămâne dator cu câteva sute de lei…
Coana Marița îi mai retează din entuziasm, furnizând această informație ce nu pare să‑l bu‑
cure din cale‑afară.
— Vai de mine, venerabilă doamnă, dar până la urmă nu vi le‑am achitat? […]”
(De‑a puia gaia, de Vlad Mușatescu)
Dicționar
diodă, diode ‒ s. f. Element al unui circuit electric cu doi electrozi, care are o rezistență mică față
de un sens de trecere a curentului electric și foarte mare față de sensul opus; tub electronic care
are doi electrozi (dintre care unul emite electroni).
vindiac, vindiacuri ‒ s. n. Haină scurtă special confecționată pentru a apăra de vânt; canadiană.
209
Inițiere

dinea acestuia, bazându‑te pe informațiile din text. 8p

Naratorul avea o diodă la el când l‑a întâlnit pe Isaiia.
Isaiia era pasionat de fotografie.
Isaia venea la madam Nachtigal pentru prima dată.
Naratorul a lucrat într‑o perioadă la Sibiu.
2 Trece replica — Vacanțier, dom’le Conan, vacanțier. Aici îmi petrec totdeauna conce‑
diul. La madam Nachtigal… de ani de zile… din vorbirea directă în vorbirea indirectă. 8p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Citește textul cu atenție și scrie substantivele pe care le înlocuiesc pronumele

subliniate: 8p
— Și‑n fiecare an, îmi rămâne dator cu câteva sute de lei…
Coana Marița îi mai retează din entuziasm, furnizând această informație ce nu
pare să‑l bucure din cale‑afară.
Pronumele îmi ‑l
Substantivul înlocuit (referentul)
Dezvoltare
4 Alcătuiește un enunț imperativ în care pronumele personal lui să aibă funcția sin‑
tactică de complement indirect (1) și un enunț asertiv în care pronumele posesiv
al tău să aibă funcție sintactică de atribut (2). 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

tele de mai jos. 10 p
a. Ne‑a fotografiat prin surprindere. Încă mai are aparatul în mâna stângă. Se uită
prelung la mine, contrariat că nu‑l recunosc.
Tiparul textual este …………………………………………………………….
210
b. În acest timp (destul de îndelung), încep să disting o față rotundă și lătăreață,
turtită ca un taler, asezonată cu lațele sale pline de rumeguș.
Tiparul textual este …………………………………………………………….
6 Completează spațiile libere din textul de mai jos, care reprezintă comentariul unui
coleg, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 12 p
(pronume reflexiv) ……………. ‑am întâlnit și eu cu (adjectiv pronominal demonstrativ
de identitate) ……………………… situație odată. Cineva m‑a oprit ca să‑mi spună că am
fost colege și că noi (adjectiv pronominal de întărire feminin) ……………………. am elu‑
cidat un caz (pronume relativ în genitiv) …………………… rezolvare poliția nu o găsise.
7 Transcrie din fragmentul următor patru pronume diferite și precizează‑le felul și

cazul. 12 p
În sfârșit mi se aprinde dioda. Cum să nu mi‑l amintesc? E unul dintre cei mai
aiuriți fotoreporteri ai „Actualității”. Omul care fotografiază orice și oriunde. Dar cu
lațele care i se vedeau curgând de‑o parte și de alta a capului, nu mai seamănă deloc
cu persoana pe care o cunoscusem.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
8 Scrie o compunere, de minimum 100 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe Isaiia,

personajul din text. 20 p
În redactarea compunerii:
− vei menționa două trăsături ale personajului; 4 p
− vei ilustra două modalități de caracterizare diferite, prin câte o secvență
comentată; 6 p
− vei corela o valoare transmisă prin acest personaj cu una importantă pentru
tine, justificându‑ți răspunsul. 2 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
211
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
TESTUL 2
Citește textul cu atenție pentru a rezolva cerințele date.
„[…] — Asta‑i tot, le vorbi Puma, încetișor și blând. Acum știu de ce v‑a îndemnat doamna
Zgripțobuna să mă salvați de copoi. Cred că inima mea știa din capul locului, de când am venit eu
aici cu voi, că se va întâmpla acest lucru ‒ și iată de ce gândesc eu c‑am fost în ultima vreme mai
tristă ca de obicei… Dar nu plângeți. Cei din neamul meu mai totdeauna mor în luptă și ce impor‑
tanță are dacă lupta aceea se dă aici sau în țara mea! Scopul este același!
Dina și Dorinda plângeau atât de amar încât niciuna dintre ele nu putea răspunde. Dina hohoti:
— Te iubesc atât de mult!
Iar cealaltă adăugă:
— Te iubesc mai mult decât orișicine pe lume, afară de Dorinda.
212
— Voi mi‑ați dat ceea ce iubesc eu mai presus de toate, spuse Puma. Mi‑ați dat pentru scurtă
vreme libertatea. V‑am răsplătit oare darul vostru?
Dina simți capul nobilului animal devenind greu în poala ei și văzu ochii strălucitori tulburân‑
du‑se. Cu un tremur ușor în pielea‑i aurie, Puma se stinse. […]”
(Vântul din lună, de Eric Linklater)
Inițiere
1 Scrie numele primului personaj care‑i declară Pumei că o iubește. 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
2 Selectează din fragmentul ― Voi mi‑ați dat ceea ce iubesc eu mai presus de toate,
spuse Puma, trei pronume diferite, al căror fel îl vei preciza. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Rescrie din text două pronume care înlocuiesc numele Pumei, precizându‑le persoana. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
4 Trece ultimele două replici din vorbirea directă în vorbirea indirectă. 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Înlocuiește adjectivul pronominal din structura în țara mea cu un substantiv potri‑

Subliniază adjectivul pronominal posesiv din structura „țara mea” . Scrie
vit. Scrie enunțul rezultat. 10 p
numele posesorului la care se referă.
_______________________________________________________________________________________________________________
213
6 Precizează felul și cazul pronumelor din coloana 1: Te iubesc; este același; cealaltă
adăugă. 6p
Pronume Felul Cazul

te
același
cealaltă
7 Precizează ce valoare morfologică au cuvintele subliniate: lupta aceea; Voi mi‑ați

dat; darul vostru. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
8 Rescrie din text două adjective posesive precizându‑le cazul și funcția sintactică. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Precizează funcțiile sintactice ale pronumelor subliniate: în poala ei; Te iubesc;

voi (mi‑ați dat). 6p
Pronume ei te voi
Funcție sintactică
Alcătuiește două propoziții în care să existe: 6p

a. un pronume demonstrativ cu funcție de complement indirect;
b. un pronume posesiv cu funcția sintactică de atribut pronominal.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Subliniază varianta corectă: va asculta/v‑a asculta; la/l‑a prins pește; ia cartea/

i‑a cartea. 6p
Excelență
Citește cele două rezumate de mai jos (A și B) ale fragmentului citat și expri‑
mă‑ți opinia cu privire la nota pe care o poate primi fiecare. Punctajul va fi
acordat în funcție de respectarea reperelor. Nota va fi argumentată cu exemple
din text, cu semnalarea greșelilor (cel puțin patru greșeli semnalate). 20 p
214
Repere:
Scrie, în 50–60 de cuvinte, rezumatul fragmentului citat.
În alcătuirea rezumatului:
• vei formula ideile importante, dovedind înțelegerea textului; 4 p
• vei prezenta evenimentele în succesiune logică; 4 p
• vei respecta regulile unui rezumat. 6 p
Conținut: 14 p
Redactare – 6 p (coerența textului – 1 p; corectitudine gramaticală – 1 p; clarita‑
tea exprimării ideilor – 1 p; respectarea normelor de ortografie – 1 p; respectarea
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are
minimum 50 de cuvinte.
Rezumatele:
A. Puma le explică fetelor că a știut de ce le‑a îndemnat doamna Zgripțobuna să
o salveze și că a simțit că va muri în luptă. Ea le cere să nu plângă, deoarece va
muri în loc. Fetele îi declară, plângând, că o iubesc foarte mult. Puma le mulțu‑
mește pentru libertatea pe care i‑au dăruit‑o și moare în poala Dinei.
B. În acest text naratorul povestește cum Puma le explică fetelor încetișor și
blând știu de ce va îndemnat Zgripțobuna să o salveze. Puma le spuse: V‑am răs‑
plătit eu oare? După puțin timp, muri în poala Dinei. Fetele începură să plângă,
iar Puma muri.
Cred că primul rezumat ar trebui să primească ________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Cred că al doilea rezumat ar trebui să primească ______________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
215
LUCRĂRI SEMESTRIALE • Verbul. Opera epică. Structuri textuale
LUCRARE SEMESTRIALĂ 1
(semestrul I)
Citește textele de mai jos și rezolvă sarcinile.
A. „Cică era odată o babă și un moșneag care ajunsese tare bătrân. Și baba de nouăzeci: și amân‑
doi bătrânii aceștia erau albi ca iarna și deveniseră posomorâți ca vremea cea rea din pricină
că n‑aveau copii. […]
În una din zile, baba oftă din greu și zise moșneagului:
— Doamne, moșnege, Doamne! De când suntem noi, încă nu ne‑a zis nime mamă și tată! Oare
nu‑i păcat de Dumnezeu că mai trăim noi pe lumea asta? Căci la casa fără de copii nu cred că mai
este vrun Doamne‑ajută!
— Apoi dă, măi babă, ce putem noi face înaintea lui Dumnezeu?
— Așa este, moșnege, văd bine; dar, până la una, la alta, știi ce‑am gândit eu astă‑noapte? […]”
(Povestea porcului, de Ion Creangă)
B. „A fost odată un împărat. El ajunsese cărunt, și nu se învrednicise a avea și el măcar un copil.

Se topea d‑a‑n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii, măcar o stârpitură de
fecior, dară în deșert.
Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dumnealui și dobândi un
drag de copilaș, de să‑l vezi și să nu‑l mai uiți. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când se întâmplă
a‑l boteza, împăratul adună Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte, ca să se veselească de veselia
lui. Trei zile și trei nopți ținură petrecerile și se chefuiră și se bucurară, de o ținură minte cât trăiră.
— Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a‑mi da obștescul sfârșit. Eu văz
că tu ai să ajungi om mare. Și chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale.
Asupra cârmuirei împărăției n‑am nimic să‑ți zic, fiindcă tu, cu iscusința ta, știu că ai s‑o duci bine.
Un lucru numai am să‑ți spui: Vezi tu muntele acela de colo, să nu te ducă păcatele să vânezi p‑acolo, că
este nevoie de cap. Acel munte este moșia lui Jumătate‑de‑om‑călare‑pe‑jumătate‑de‑iepure‑șchiop:
și cine calcă pe moșia lui, nu scapă nepedepsit.”
(Aleodor împărat, basm popular)
Inițiere
1 Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând ambele fragmente. 4p

Tema (motivul) comună celor două texte este:
a. lipsa unui moștenitor; c. venerarea lui Dumnezeu;
b. istoria; d. timpul.
216
2 Notează numele a două puncte cardinale, așa cum apar în textul B. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
3 Explică, într‑un enunț de 10‑12 cuvinte, motivul pentru care cei doi bătrâni din
fragmentul A erau necăjiți. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Naratorul din primul text este:
a. baba; c. un martor la întâmplări;
b. Ion Creangă; d. o voce a autorului.
5 Prezintă, în 30‑50 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutu‑

lui, între cele două texte‑suport. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Transcrie un adjectiv provenit din verb la participiu care redă explicit starea sufle‑
tească a personajelor din fragmentul A. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
7 Transcrie din ambele texte trei cuvinte/forme specifice limbii orale/populare

și trece în coloana a doua echivalentul lor în limba scrisă. 6p
Cuvintele din text Forme literare
217
8 Transcrie un derivat care indică vârsta, un substantiv derivat cu sufix diminutival
și un pronume compus din fragmentul următor: 6p
Când, tocmai, la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dumnealui și
dobândi un drag de copilaș, de să‑l vezi și să nu‑l mai uiți. Împăratul îi puse numele
Aleodor.
Derivatul referitor la vârsta personajului: ……………………………………………….
Derivatul diminutival: ……………………………………………….
Pronumele compus referitor la personaj: ……………………………………………….
Dezvoltare
9 Transcrie din fragmentul următor trei verbe copulative diferite precizându‑le timpul: 12 p
Cică era odată o babă și un moșneag care ajunsese tare bătrân. […] și amândoi
bătrânii aceștia erau albi ca iarna și deveniseră posomorâți ca vremea cea rea din
pricină că n‑aveau copii. […]
Verbul copulativ
Timpul
Alcătuiește o propoziție afirmativă în care verbul la infinitiv din secvența: Când se

întâmplă a‑l boteza, împăratul adună Răsărit și Apus, Miazăzi și Miazănoapte să fie
nume predicativ (1) și o propoziție dezvoltată, negativă în care verbul subliniat în
secvența El ajunsese cărunt să îndeplinească funcția sintactică de predicat verbal (2). 8p
Propoziție afirmativă (1):
_______________________________________________________________________________________________________________
Propoziția negativă (2):

_______________________________________________________________________________________________________________
Completează spațiile libere din textul de mai jos, care reprezintă gândurile unui
cititor de basme, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 12 p
Mi‑ar fi plăcut și mie ……………………. (a crea, modul conjunctiv, timpul prezent)
basme. Cu ele m‑a crescut bunica. Mai realistă, mama mi‑a spus că odinioară bas‑
mele o ……………………. (a fascina, mai‑mult‑ca‑perfect) și pe ea, dar ……………………. (a ști,
gerunziu) că azi tinerii sunt prinși în mrejele tehnologiei m‑……………………. (a sfătui,
condițional‑optativ) să compun SF‑uri.
— ……………………. (a fi, imperativ, singular) realistă și succesul ……………………. (a veni,
viitor standard) curând!
218
Excelență
Redactează o pagină de jurnal, de cel puțin 100 de cuvinte, în care să relatezi un vis
pe care l‑ai avut după lectura fragmentului B și în care ți s‑a înfățișat continuarea
întâmplărilor, la care deveniseși tu însuți/însăți personaj. Vei insera, pe lângă sec‑
vențele narative, și una descriptivă. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
termenilor folosiți – 1 p; corectitudine gramaticală – 1 p; claritatea exprimării ideilor – 1 punct;
respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitate – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
219
(semestrul I)
A. „Pe cea câmpie lungă a cărei tristă zare De mii de ani în sânu‑i dormind, zace ascunsă
Sub cer, în fund, departe, misterios dispare, Singurătatea mută, sterilă, nepătrunsă,
Nici casă, nici pădure, nici râu răcoritor, Ce‑adoarme focul verii l‑al greierilor hor
Nimic nu‑nveselește pe bietul călător. Și iarna se deșteaptă sub crivăț în fior.
Pustietatea goală sub arșița de soare Acolo floarea se naște și moare‑n primăvară,
În patru părți a lumei Acolo piere umbra în zilele de vară,
se‑ntinde‑ngrozitoare, Și toamna‑i fără roadă, ș‑a iernii vijelii
Cu iarba‑i mohorâtă, cu negrul ei pământ, Cutrieră cu zgomot pustiile câmpii. […]
Cu‑a sale mari vârtejuri de colb ce zboa‑
ră‑n vânt. Un car cu bivoli negri a stat lângă fântână.
Vro doi români în soare ș‑o sprintenă română
Încongiură ceaunul ce ferbe fumegos
Pe foc, și mai departe un câne roade‑un os.”
(Bărăganul, de Vasile Alecsandri)
Dicționar
ceaun, ceaune ‒ s. n. Vas de tuci, de formă emisferică, cu două toarte unite printr‑un mâner, folosit
pentru fierberea mămăligii sau a altor mâncăruri. ♦ Conținutul unui asemenea vas; cantitatea care
încape într‑un asemenea vas. [Pl. și: ceaunuri] – Din tăt. ca(h)un, ucr. ca(v)un.
hor ‒ int. Cuvânt care redă zgomotul produs de cei care sforăie.
B. „[…] Întins, de când lumea, peste toate țarinile pe care le arde soarele, între duioasa Ialomiță și
Dunărea ursuză, Bărăganul se află, cât ține primăvara și vara, în luptă vicleană cu omul harnic,
pe care nu‑l iubește și căruia îi refuză orice bunăstare, afară doar de aceea de a hoinări urlând
în toată voia. De‑acolo vine și vorba, cunoscută în toate țările locuite de români, și care se
adresează aceluia ce‑și îngăduie prea multe libertăți în public: — Ia ascultă, mă! ce, te crezi pe
Bărăgan…? Căci Bărăganul e singuratec. Pe spinarea lui, niciun copac! Și de la un puț la altul, ai
tot timpul să devii mort de sete. Nici de foame nu te apără.
Dar dacă cumva ești înarmat contra acestor două nevoi ale gurii și dacă vrei să te afli singur cu
dumnezeul tău, atunci du‑te pe Bărăgan: e ținutul pe care Creatorul l‑a hărăzit Munteniei pentru
ca românul să poată visa în voie. O pasăre zburând între două lanțuri de munți e ceva demn de
milă. Pe Bărăgan, aceeași pasăre urcă, cu ea în zbor, pământul și depărtatele lui zări. Întins pe
spate, simți cum talerul pământesc se înalță spre zenit. E cea mai frumoasă ascensiune ce poate
s‑o facă nevoiașul lipsit de toate. […] Spre sfârșitul vijeliei vin ciulinii singuratici. Aceștia ajung cei
mai iubiți, sunt cei mai așteptați. Tulpina lor devine uscată și se lasă purtată de vânt târziu. […]”
(Ciulinii Bărăganului, de Panait Istrati)
220
Inițiere
1 Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând ambele texte. 4p

Tema comună este:
a. natura; c. viața socială;
b. istoria; d. timpul.
2 Notează, din fiecare text, un cuvânt din câmpul lexical al vegetației. 4p

………………………………………………… …………………………………………………

Imaginea Bărăganului pustiu, exprimată explicit prin substantivul pustietate,
este dezvoltată în prima strofă în:
a. primul vers; c. al treilea;
b. al doilea vers; d. ultimul vers.
4 Rescrie în tabel un adjectiv, un substantiv și un verb obținute prin derivare din ver‑
surile: Pustietatea goală sub arșița de soare/În patru părți a lumei se‑ntinde‑ngrozi‑
toare; Nimic nu‑nveselește pe bietul călător. 6p
Adjectiv derivat Substantiv derivat Verb derivat
5 Prezintă, într‑un paragraf de 30‑50 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la

nivelul conținutului, între poezia Bărăganul, de Vasile Alecsandri, și fragmentul
extras din Ciulinii Bărăganului, de Panait Istrati. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Selectează două forme verbale nepersonale diferite din secvența căruia îi refuză
orice bunăstare, afară doar de aceea de a hoinări urlând în toată voia, apoi preci‑
zează‑le numele și funcția sintactică. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
221
7 Alcătuiește un enunț interogativ în care cuvântul vijeliei să fie complement prepo‑
zițional și un enunț asertiv în care același cuvânt să fie circumstanțial de cauză. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
8 Transcrie din fragmentul A trei cuvinte/forme specifice limbii orale/populare

și trece în coloana a doua echivalentul lor în limba scrisă. 6p
Cuvintele din text Forme literare/Limba standard
Dezvoltare
9 Transcrie din fragmentul următor trei verbe copulative diferite precizându‑le tim‑
pul: Spre sfârșitul vijeliei vin ciulinii singuratici. Aceștia ajung cei mai iubiți, sunt cei
mai așteptați. Tulpina lor devine uscată și se lasă purtată de vânt târziu. 12 p
Verbul copulativ
Timpul
Alcătuiește o propoziție afirmativă în care verbul la gerunziu din secvența: O pa‑

săre zburând între două lanțuri de munți e ceva demn de milă. să fie circumstanțial
de cauză (1) și o propoziție dezvoltată negativă, în care verbul subliniat în sec‑
vența Aceștia ajung cei mai iubiți. să îndeplinească funcția sintactică de predicat
verbal (2). 4p
Propoziție afirmativă (1):
_______________________________________________________________________________________________________________
Propoziția negativă (2):
_______________________________________________________________________________________________________________
Completează spațiile libere din textul de mai jos cu forma corectă a cuvintelor
scrise între paranteze pentru a reda gândurile unui turist aflat pentru prima dată
pe meleagurile Bărăganului de azi. 12 p
……………………. (a sosi, gerunziu) la Casa Memorială „Panait Istrati” din Brăila, nu‑ți
va fi ușor să reconstitui atmosfera din Ciulinii Bărăganului. Privești pe geam, vezi
cum se așază puful unei păpădii pe iarba corect ……………………. (a tunde, participiu)
din fața muzeului și te gândești că și vântul pare să se fi îmblânzit. Îți vine să închizi
222
ochii pentru ……………………. (a cere, infinitiv) imaginației ……………………. (a recrea, con‑
junctiv prezent) lumi dispărute. Cu adevărat, ……………………. (a reînvia, supin) ciulinii,
nu mai putea ……………………. (a fi, infinitiv) vorba. Acum trăiau doar printre foile ma‑
nuscrisului aflate la loc de cinste în casa memorială.
Excelență
Redactează un text, de cel puțin 100 de cuvinte, în care să prezinți o zi din viața unui
copil din Bărăgan, în perioada când Panait Istrati evocă peisajul în romanul Ciulinii
Bărăganului, incluzând o secvență narativă, una dialogată și una descriptivă. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
Redactare – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 p; coerența textului – 1 p; proprietatea
223
(semestrul al II‑lea)
A. „Acesta‑i un cântec pe care demult Cu crengile ude și fără veșmânt

Am vrut să vi‑l cânt dumneavoastră. Salcâmii la poartă se‑ndoaie.
Natura‑l repetă cu aspru tumult. Pe stradă se plimbă iernaticul vânt
Acesta‑i un cântec pe care‑l ascult. Și fluieră‑n tactul aceluiași cânt.
Cu nasul lipit de fereastră. Plângând cu lacrimi de ploaie.”
Ca vechiul ceasornic cu muzică, port (Fantezie de toamnă, de George Topîrceanu)

Cântare latentă în mine,
Se pune‑n mișcare un tainic resort
Și‑mi cântă romanța trecutului mort
În freamăte lungi de suspine.
B. „Îl începe o frunză – cu glasul stins de sfială, cu obrajii dogorați – șoptindu‑l: «A fosst odat’!»
Dar șoapta îi sporește în freamăt răspândit prelung, și frunzele, ’mpreună, murmură întrebă‑
tor: «A fosst?» […] Frunzele viei prind culori aprinse, deapănă amintiri de demult și se clatină
de beție, că doar sunt mici, și o boabă de poamă e damigeană de must pentru o frunză.
Prin văzduh, vara a semănat, în mersul său, zboruri de păsări, ca să nu‑și piardă calea la întors.
Dar păsările s‑au împrăștiat și vara s‑a rătăcit departe. […] Basmul e lung, dar trece pe nesim‑
țite și poposește în împărăția lenei, pesemne, căci de la o vreme frunzele pică de somn, cerul
picură… Când te deștepți, ești cu capul în poala altei ierni care‑și toarce fuiorul de fulgi și‑ți
pare că de când lumea iarna îți povestește basmul, căci de frunze nici urmă nu‑i. Copilul ridică
ochii și‑ntreabă: «Cine a furat toamna?» […]”
(Basmul toamnei, după Ionel Teodoreanu)
Dicționar
fuior, fuioare – s. n. Mănunchi de cânepă, de in, melițat și dărăcit, gata de tors; p. ext. mănunchi
de borangic sau de lână.
fantezie, fantezii – s. f. 1. Facultate umană de a crea noi reprezentări mentale pe baza percepțiilor,
a ideilor și a reprezentărilor anterioare Si: imaginație. 2. (Pex) Reprezentare mentală produsă
de fantezie (1) Si: fantasmă (3), himeră, reverie, vis. 3. (Spc) Imaginație specifică unui creator
Si: creativitate. 4. (Înv; îs) Articole de ~ Obiecte decorative (fără valoare). 5. Produs al imaginației
Si: născocire, plăsmuire. 6. Capriciu (1). 7. Creație care iese din tiparele obișnuite. 8. Compoziție
muzicală instrumentală de formă liberă, cu elemente de virtuozitate și improvizație. 9. (Înv) Paradă
militară cu demonstrații.
Inițiere
1 Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sensul cuvântului polisemantic fantezie din titlul fragmentului A este:
4p
a. compoziție muzicală instrumentală; c. paradă militară cu demonstrații;

b. obiecte decorative (fără valoare); d. creație care iese din tiparele obișnuite.
224
2 Definește atmosfera degajată de versurile din fragmentul A, încercuind varianta
de răspuns pe care o consideri potrivită: 4p
a. melancolică; b. de vrajă; c. relaxantă; d. exuberantă.
3 Notează, din fragmentul B, doi termeni din câmpul lexical al anotimpurilor, în

afara toamnei. 4p
………………………………………. ………………………………………..
4 Rescrie două figuri de stil din ambele texte prin care este sugerat peisajul specific
toamnei. Numește‑le. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Completează propoziția interogativă Cine a furat toamna? cu un enunț astfel încât

să obții o frază în care pronumele interogativ să devină pronume relativ. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6 Desparte fraza în propoziții și scrie în tabelul de mai jos informațiile solicitate. 6p

Pe stradă se plimbă iernaticul vânt
Și fluieră‑n tactul aceluiași cânt,
Plângând cu lacrimi de ploaie.
Numărul de propoziții Raportul sintactic
a elementului de relație
7 Transcrie din secvența Când te deștepți, ești cu capul în poala altei ierni care‑ți toarce
fuiorul de fulgi pronumele și adjectivele pronominale, precizându-le felul. 8p
Pronume ‒ felul Adjectiv pronominal ‒ felul
225
Dezvoltare
8 Transcrie trei atribute realizate prin trei părți de vorbire diferite, precizând felul
părții de vorbire, din secvența: 6p
Frunzele viei prind culori aprinse, deapănă amintiri de demult și se clatină de
beție, că doar sunt mici, și o boabă de poamă e damigeană de must pentru o frunză.
Atribut
Partea de vorbire
prin care se exprimă
9 Alcătuiește un enunț interogativ în care pronumele mine din secvența Cântare

latentă în mine să fie complement direct și un enunț asertiv în care același cuvânt
să fie circumstanțial de cauză. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Crezi că toamna este un anotimp trist sau este unul al bucuriei pe care o dă belșu‑
gul ei? Alege una dintre cele două variante și motivează‑ți răspunsul, în 50‑90 de
cuvinte, valorificând cele două texte și experiența ta personală și de lectură. 12 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Enunțurile următoare reprezintă o notă din jurnalul unui elev căruia îi place să
citească, dar care nu este prea bun prieten cu gramatica. Rescrie‑le, corectând gre‑
șelile de orice natură. 12 p
Anotimpul al cărei poveste am citit‑o îi fascinează pe toți, chiar dacă imaginea sa
nu le trezește tuturor aceași tip de emoție. Privirile mele, de exemplu, se îndreaptă
226
spre coșurile pline de fructe, ale tele poate că rămân ațintite asupra copacilor goi.
Un ochi râde, celălant plânge.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
Imaginează‑ți că ești alături de bunica ta, este toamnă, afară plouă și ea îți po‑
vestește un basm în care un copil curios dialoghează cu toamna. Scrie un text,
de minimum 100 de cuvinte, în care să inserezi, pe lângă secvențele dialogate,
și o secvență narativă și una descriptivă pentru a reda basmul bunicii. 20 p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
227
(semestrul al II‑lea)
Citește textele cu atenție pentru a rezolva sarcinile.
A. „Jalnic vâjâie prin noapte glasul codrilor de brad,

Ploaia cade‑n repezi picuri, repezi fulgerele cad,
În castelul de pe stâncă, la fereastra solitară,

Stă pe gânduri o femeie și privește‑n noapte‑afară.
Al ei suflet e furtună, noapte e gândirea ei.
Astăzi ea e pusă‑n rândul celor mai de jos femei!
E regina ostrogotă! Dar în turn aici e roabă;

Lacrimile‑n ochii palizi îi sunt singura podoabă.
În tăcerea din odaie‑i intră cruntul Teodat,

Ea se‑ntoarce tristă, blândă: «— Tu‑mi ești rege și bărbat.
M‑ai privit întotdeauna ca pe‑o piedică din cale,

Pentru ce‑mi ascunzi de‑a pururi taina gândurilor tale?
M‑ai închis aici în lanțuri; am răbdat în chip păgân,

Și mi‑am zis: El are dreptul! Mi‑e bărbat și mi‑e stăpân. […]
Vii, acum trimis de alții, vii să scapi și de regină,

Teodot, îți temi domnia! O s‑o pierzi, a cui e vina?
Am putut să fac revoltă, ori pe‑ascuns să te omor,

N‑am făcut‑o, că mi‑e milă! Nu de tine, de popor!
Tu erai un om de luptă, fără rang și fără nume,

Eu ți‑am dat coroana țării, să te fac stăpân pe‑o lume.
Și‑acum asta‑i răsplătirea ce mi‑o dai? E tot atât!

Dacă moartea mea ți‑ajută, vino, strânge‑mă de gât.»
Nobilă, cu ochi de flăcări, ea privește‑n față‑i drept,

Și, zicând, desface haina de pe tânărul ei piept.
[…]”
(Regina ostrogoților, de George Coșbuc)
228
B. „Ostrogoții (în latină: Ostrogothi, Austrogothi) au fost un popor germanic. În secolul al V‑lea,
i‑au urmat pe vizigoți în crearea unuia dintre cele două mari regate gotice în cadrul Imperiul
Roman, bazat pe marile populații gotice care se stabiliseră în Balcani în secolul al IV‑lea, după
ce au traversat Dunărea de Jos. În timp ce vizigoții se formaseră sub conducerea lui Alaric I,
noua entitate politică ostrogotă care a ajuns să conducă Italia a fost formată în Balcani sub
influența dinastiei Amal, a familiei lui Teodoric cel Mare (454–526).”
(Wikipedia.org)
Inițiere
1 Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din am‑

bele texte. 6p
Acțiunea din poezia Regina ostrogoților ar fi putut avea loc în:
a. secolul XX; c. secolul IV;
b. secolul X; d. secolul V.
Varianta corectă ………
2 Notează, din fragmentul A, două cuvinte din câmpul lexical al sentimentelor/

emoțiilor. 6p
…………………………………………………. ………………………………………………….
3 Precizează măsura primelor două versuri și rima ultimelor patru. 6p

_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
4 Alege varianta pe care o consideri corectă, justificând răspunsul într‑un enunț,

prin valorificarea ambelor fragmente. 6p
Poezia are/nu are ca sursă de inspirație istoria.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5 Indică tiparul textual în care se încadrează secvența Pentru ce‑mi ascunzi de‑a pu‑
ruri taina gândurilor tale? și precizează două mărci gramaticale specifice acestuia. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
229
6 Selectează din fragmentul următor trei pronume diferite precizându‑le cazul
și funcția sintactică: Și‑acum asta‑i răsplătirea ce mi‑o dai? 12 p
Pronume Felul Cazul Funcția sintactică
7 Alcătuiește un enunț interogativ în care pronumele altul să aibă funcția sintactică

de atribut (1) și un enunț asertiv în care verbul a fi la infinitiv să fie circumstan‑
țial de scop (2). 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Dezvoltare
8 Modifică fraza Am putut să fac revoltă, ori pe‑ascuns să te omor astfel încât raportul
de coordonare între propoziția a doua și a treia să se realizeze printr‑o conjuncție
copulativă. Scrie fraza rezultată. 4p
_______________________________________________________________________________________________________________
9 Numește valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate: al ei

suflet; ce mi‑o dai; moartea mea. 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Interpretează, în cel puțin 30 de cuvinte, o metaforă și o repetiție identificate

în primele zece versuri ale poeziei (fragmentul A). 6p
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Un elev a dorit să afle mai multe informații despre Theodoric Strabon. A găsit un
site în limba engleză și a folosit traducerea automată. Textul rezultat conține însă
greșeli care îl fac greu de înțeles. Corectează greșelile și rescrie forma rezultată. 6p
Theodoric Strabon, fiul lui Triarius, a fost un șef al Goți traci. A jucat un rol impor‑
tant find implicat în politica din Imperiul Bizantin în timpul domniei din Împărați bi‑
zantini Leo I, Zenon și Basilisc. A fost un contemporan a mai faimosului Theodoric Amal.
O parte din armata gotică au atacat Filipi în timp ce el îi conducea pe ceilalți
oameni să atace Arcadiopolis, care l‑a și ocupat într‑un final.
230
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Excelență
Redactează o compunere, de minimum 100 de cuvinte, în care să caracterizezi
personajul principal din fragmentul A, respectând următoarele repere: 20 p
‒ prezentarea a trei trăsături și ilustrarea lor;
‒ indicarea unei valori importante după care se ghida personajul;
‒ precizarea a două mijloace/modalități de caracterizare folosite.
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________

Conținut – 12 p;
231
ANEXE
ANEXA 1
DIALOGUL ORAL ȘI DIALOGUL ÎN LITERATURĂ
Dialogul este o formă de comunicare frecvent întâlnită în viața de zi cu zi. Realizarea unei
astfel de secvențe textuale presupune interacțiunea dintre cel puțin două persoane, sub forma:
replică ‒ răspuns la replică.
Formele sub care se realizează diferă în funcție de situația de comunicare (participanți, rela‑
ția dintre ei, timpul și spațiul când are loc comunicarea, mesajul și scopul acestuia): conversații,
discuții, interviuri ș.a.
Dialogul scris apare în completarea unor formulare și reprezintă răspunsurile pe care le dă

solicitantul la diverse chestionare.
În rețelele sociale are elemente specifice atât limbii vorbite, cât și celei scrise:
• sublinierea emoțiilor prin majuscule;
• trunchierea cuvintelor;
• folosirea emoticoanelor și a altor imagini pentru a transmite emoții, atitudini;
• folosirea semnelor de punctuație pentru a reda elemente ale comunicării paraverbale.
În conversație, în dialogurile orale trebuie respectate strategii de ascultare activă (reformulăm

ca să arătăm interlocutorului că am fost atenți la el, transmitem doar informația necesară înțelege‑
rii – nici mai multă, nici mai puțină). Intervențiile participanților vor fi pertinente (vor avea rele‑
vanță pentru subiectul discuției) și vor fi politicoase, evitând întreruperile. Cuvintele vor fi însoțite
de expresia, mimica, gestica potrivite și de distanța adecvată față de interlocutor (ascultător).
Interviul
• Interviul publicistic reprezintă un dialog între un ziarist și o personalitate po‑
litică sau culturală etc. Reporterul îi pune întrebări persoanei intervievate în
special pe teme din domeniul acesteia, dar sunt adesea abordate și probleme
diverse de actualitate.
Întrebările puse se referă la fapte sau la opinii.
• Interviul de angajare reprezintă conversația dintre un potențial angajator
și candidatul la o funcție dorită.
Condiții de realizare a unui interviu publicistic:
‒ pregătirea reporterului în domeniul în care persoana intervievată este expertă;
‒ formularea unor întrebări adecvate, de obicei deschise, și ascultarea cu atenție a interlocu-
torului/interlocutoarei;
232
‒ transcrierea textului interviului – integrală sau fragmentară;
‒ organizarea și analiza materialului;
‒ identificarea ideii centrale și a informațiilor utile pentru redactare.
Respectarea unor reguli de comunicare verbală și nonverbală pentru reușita la un interviu

de angajare, precum:
‒ punctualitate;
‒ sinceritate;
‒ respect;
‒ limbaj adecvat.
Politețea în comunicare. Regulile. Net‑eticheta
E‑MAILUL
Acest tip de corespondență a devenit foarte popular, datorită avantajelor sale: rapiditate și
costuri scăzute. Are, în general, structura unei scrisori, nemaifiind obligatorie data, care se înre‑
gistrează automat. Ca și în cazul altor forme de comunicare pe internet, cum ar fi social media,
aplicații de mesagerie, telefon, există însă considerații, constrângeri prevăzute printr‑un set de
reguli (net‑eticheta) care trebuie respectate.
Regulile politeții cer ca un e‑mail să înceapă cu o formulă de salut și să se sfârșească cu una de

încheiere, ambele adecvate destinatarului, iar prescurtările să fie doar cele consacrate și să nu
se exagereze cu folosirea. Nu se recomandă excesul de majuscule și nici prescurtările prea per‑
sonale. O caracteristică a acestui tip de text o reprezintă utilizarea limbajului grafic: emoticoane,
imagini‑șablon. În dreptul rubricii „Subiect” vei trece un cuvânt-cheie care să redea cel mai bine
tema discuției.
DIALOGUL ÎN LITERATURĂ
În literatură, dialogurile sunt fictive, dar redau structura celor reale, utilizând semnele de
punctuație pentru a marca grafic elementele nonverbale și paraverbale (intonația, pauzele, în‑
treruperile, gesturile etc.).
Dialogul conferă vioiciune și naturalețe celor povestite, rezumă, ajută la caracterizarea indi‑
rectă a personajelor, la identificarea relațiilor dintre acestea, imprimă un caracter oral textului,
face acțiunea să avanseze.
Dialogul în literatură se caracterizează prin:
‒ formele de adresare specifice (vocative, pronume la persoanele I și a II‑a, propoziții intero‑
gative etc.);
‒ prezența unor interjecții (în special a celor de adresare);
‒ verbe de declarație postpuse replicilor;
‒ semne de punctuație care marchează enunțuri de tip interogativ, exclamativ, imperativ sau
care oferă indicații despre starea sufletească a personajelor.
233
Dialogul apare în opera epică, alături de alte tipuri de secvențe textuale, în opera lirică (un fals
dialog) și este tiparul textual pe care se construiește opera dramatică.
Rolul dialogului în textele epice: Introducerea replicilor

a. captează atenția; Replicile sunt introduse prin verbe declarative
b. oferă secvențe informative (i se dă cu rolul de:
partenerului o informație); a. a indica mișcări faciale și corporale;
c. de comentariu (se comentează conținutul); b. a reda atitudini emotive (se miră, se înfurie,
d. caracterizează direct/indirect. se indignează), mimică, gestică;
c. a indica atitudinea emițătorului față de cele
spuse (cred, mi se pare, se spune, cică etc.).
TIPURI DE REPLICĂ
După relațiile După dimensiuni

După intenție:
dintre interlocutori: și frecvență:
‒ de prezentare; ‒ oficiale; ‒ construite simetric/
‒ de salutare; ‒ formale; asimetric;
‒ de rămas‑bun; ‒ informale; ‒ lungi, scurte;
‒ de răspuns la mulțumiri; ‒ familiare; ‒ dese, rare.
‒ de adresare de mulțumiri; ‒ autoritare;
‒ de cereri, scuze: ‒ agresive;
‒ pentru confirmare; ‒ defensive;
‒ pentru solicitare; ‒ între persoane egale
‒ pentru schimbarea temei; ca vârstă, statut
‒ pentru apel; social etc.
‒ de amenințare, promisiune, aserțiune,
justificare.
Dialogul, prin numărul și tipul de replici, poate reflecta și relațiile dintre personaje: subordo‑
nare, colaborare, dependenţă, prietenie, camaraderie/adversitate, dușmănie, indiferență, veci‑
nătate, rudenie, egalitate, neutralitate etc.
234
ANEXA 2
TEXTUL EPIC. INSTANȚELE NARATIVE. LECTURA UNEI
SCHEME. PREZENTAREA TEXTULUI. OPERA EPICĂ
Tiparele
Naratorul Acțiunea Personajele
textuale
• vocea autorului; • Întâmplările (acțiuni, • Participă la acțiuni,• Tiparul textual

Întâmplările (acțiuni,
• cel care povestește evenimente) se desfășoară intră în relație, se dominant este
evenimente) se desfășoară
întâmplările și care nu într‑o succesiune
pe episoade, legatelogică și
între ele ajută, se confruntă cel narativ.
există decât în carte; temporală.
din punct de vedere logic și (adversari). • Se folosesc,
• nu trebuie confundat • Stemporal.
ubiectul unei opere epice de asemenea,
cu autorul! cuprinde un număr variabil • Personajul principal secvențele
de episoade: expozițiunea, se poate schimba dialogate,
Naratorul poate fi: intriga, dezvoltarea de‑a lungul operei, descriptive.
• un personaj acțiunii, punctul culminant modificându-și Pot apărea
participant; și deznodământul. personalitatea, și secvențe
• un martor; • Opera epică are la bază statutul social. explicative și
• un transmițător; un conflict, un motiv argumentative.
• un confident; care să determine cursul • Acționează:
• naratorul anonim ‒ întâmplărilor, implicând/ ‒ cu un scop;
o voce despre care ducând la schimbări ale ‒ dintr‑o cauză;
nu știm nimic. situației inițiale.
• Acțiunile au loc într‑un
• Uneori, naratorul cadru spațio‑temporal care (Vezi fișa
stabilește contactul cu poate fi exprimat explicit Caracterizarea unui
cititorii (prin folosirea sau implicit cu ajutorul personaj literar)
persoanei a II‑a, prin contextului.
propoziții exclamative,
interogative, prin
ziceri tipice etc.).
Caracterizarea unui personaj literar

Sintagma „caracterizarea personajului” are mai multe înțelesuri:
‒ modalitățile și mijloacele folosite de autor pentru a da viață personajului (a prezenta direct
sau indirect caracteristicile unei ființe pentru a‑i crea o identitate);
‒ textul creat pornind de la o operă epică prin care sunt prezentate modalitățile și mijloacele
folosite de autor și sunt identificate particularitățile, trăsăturile personajului.
235
Caracterizarea personajului înseamnă să răspunzi la următoarele întrebări:
1. Ce tip de personaj este?
9 După importanța lui în operă: principal (central), secundar, episodic, figurant.
Uneori titlul te poate ajuta, mai ales în caz că nu‑ți este prezentat decât un
fragment.
9 După raportul cu realitatea: fictiv/istoric (a existat cândva).
Cum majoritatea personajelor sunt fictive, nu este nevoie să mai semnalezi acest lucru
în compunere, decât în caz contrar.
9 După gradul de individualizare: individual/colectiv (personajul este un
grup uman: clasa, gașca, un grup de prieteni, o familie, poporul, mulțimea etc.).
9 După valoarea pe care o reprezintă: pozitiv/negativ; simbolic/tip/eroic etc.
În cazul în care nu poate fi încadrat în niciuna dintre aceste categorii, nu vei mai face
nicio specificare.
2. Cine este personajul?

Ipostazele în care apare, starea lui socială, familială, profesională etc. (domnitor, elev,
rob, oștean, muncitor, poet, soț, funcționar, haiduc, prieten, copil etc.).
3. Ce face personajul?
Care sunt acțiunile la care participă și relația lui cu celelalte personaje? Pentru a răs‑
punde la această întrebare, va trebui să folosești fie povestirea, fie rezumatul. Compunerea
de tip caracterizare nu se va reduce la relatarea întâmplărilor!
4. Cum este personajul?

Care sunt trăsăturile fizice și morale ale acestuia? (Vezi lista de trăsături de mai jos!)
Fii atent la substantivele și adjectivele care denumesc însușiri, la epitetele substantivului și
ale verbului, deoarece ele îți pot da indicații importante despre firea personajului. Este un
personaj în schimbare/în evoluție? Se maturizează/Decade?
5. De unde știm cum este personajul?

Scriitorul are la dispoziție două modalități de caracterizare, fiecare putându‑se înfăptui
prin mai multe mijloace.
a. Cunoaștem trăsăturile personajului, pentru că ele apar direct în text, sunt nu‑
mite (zgârcit om). Vorbim în această situație de caracterizarea directă, care
poate fi realizată:
‒ de către narator (autor);
‒ de către alte personaje;
‒ de către personajul însuși (autocaracterizare).
b. Scriitorul poate alege o altă modalitate de prezentare a trăsăturilor personaju‑

lui; îl invită pe cititor să le deducă el, pornind de la diverse informații. Această
236
modalitate de a prezenta personajul poartă numele de caracterizare indi-
rectă, care prezintă trăsături ce reies din:
‒ fapte (întâmplări semnificative);
‒ ceea ce gândește și simte personajul;
‒ comportamentul său, relația cu alte personaje (despre o persoană care nu le oferă
celor apropiați condiții de viață bune, deși este bogată, știm că este zgârcită, deși cu‑
vântul ca atare nu apare nicăieri în text);
‒ nume (eventual porecla sau formula de adresare folosită);
‒ mediul în care trăiește;
‒ vestimentație (sărăcăcioasă, distinsă, de prost gust, elegantă etc.), indicând astfel po‑
ziția socială, educația, trăsături precum dorința de a crea o anumită impresie;
‒ felul cum vorbește;
‒ semnificația, sentimentele, emoțiile pe care le trezește acest personaj, comparația cu
altele asemănătoare, legătura titlu‑operă‑personaj (dacă există), valoarea simbolică
a personajului (dacă există) etc.
‒ valorile în care crede personajul, după care se conduce acesta: dorința de avere, de
glorie, generozitatea, altruismul, patriotismul etc.
Poți folosi următoarele modalități de formulare:

‒ Portretul fizic/moral se conturează direct/indirect prin prezentarea trăsăturilor de
către narator…/prin intermediul…;
‒ Din…, un mijloc al caracterizării indirecte, reiese trăsătura…;
‒ Cu ajutorul inversiunii/repetiției etc. este subliniată trăsătura…;
‒ Comportamentul său reliefează…;
‒ Trăsătura… se deduce din…/se desprinde din…/este sugerată indirect, prin…;
‒ Figura de stil… redă trăsătura… .
Evită monotonia și repetițiile supărătoare în numirea trăsăturilor unui personaj fie prin
adjective (Personajul… este generos, așa cum reiese direct/indirect din…), fie prin substantive
care denumesc însușiri (Generozitatea lui reiese direct/indirect din…; Faptele sale îi scot în evi‑
dență generozitatea/răutatea/eroismul).
Interpretează:
• semnificația, sentimentele, emoțiile pe care le trezește acest personaj;
• atitudinea scriitorului față de personaj: aprobativă, admirativă/laudativă,
compătimitoare, ironică etc.;
• legătura titlu-operă-personaj (dacă există);
• valoarea simbolică a personajului (dacă există);
• posibilitatea de a fi comparat/asemănat cu alte personaje.
237
Descrierea portret
Textele literare reprezintă modele pentru realizarea propriilor descrieri, prezentări, pe care
trebuie să le realizăm în diverse situații de comunicare.
Urmărește recomandările de mai jos, pentru a exersa și perfecționa deprinderea de a prezenta
o persoană.
În descrierea portretului fizic, te poți referi la vârstă, siluetă/statură (scund, înalt, gras, slab),
expresia chipului, a feței așa cum arată în general sau în anumite momente (încruntat, zâmbind
mereu), forma feței, tenul, fizionomia (față rotundă/ovală, mare/mică etc.), ochi (formă, culoare),
nas, frunte, sprâncene, gură, păr, bărbie, obraji, umeri, mâini, picioare, mers etc.
Vei insista asupra elementelor care individualizează personajul: semne distinctive, un mod
aparte de a vorbi (glas, voce caldă/blândă/răgușită), de a se îmbrăca, un tic, o manie sau un obi‑
cei. Acestea nu se vor prezenta sub forma unei enumerații, ci vor fi punctate pe rând, cu ajutorul
unor conectori.
Citește lista de mai jos care cuprinde trăsături umane. Ca să reții un număr cât mai mare, rea‑
lizează o clasificare a lor, după diverse criterii. Nu uita să consulți și un dicționar.
Trăsături ale personajului:

inteligent, cultivat, cult, înțelept, abil, capabil, îndemânatic, rafinat, practic, fin, gos‑
podar, curios, plin de inițiativă, civilizat, prudent, cu o memorie deosebită, original,
creativ, credincios, inventiv, pasionat, revoltat, modest, cu spirit de sacrificiu, cinstit,
sincer, curajos, harnic, patriot, precaut, sensibil, milos, darnic, generos, cu putere
de stăpânire, tenace, orgolios, bun, încrezător în sine, loial, calm, tolerant, entuzi‑
ast, răbdător, optimist, responsabil, demn, drept, vesel, sensibil, prietenos, serios,
bine‑crescut, strângător, democrat, sociabil, cumpătat, prost, incult, grosolan, ne‑
priceput (neîndemânatic, stângaci), incapabil, indolent, lent, rigid, vulgar, viclean,
indisciplinat, încăpățânat, trufaș, egoist, trădător, necinstit, mincinos, laș, leneș,
impulsiv, inconsecvent, insensibil, crud, zgârcit, indisciplinat, agresiv (verbal/fizic),
neserios, lăudăros, încrezut, lipsit de responsabilitate, necivilizat, pesimist, ipocrit,
iresponsabil, bolnăvicios, naiv, obraznic, risipitor, nesociabil, imprudent etc.
Acordă atenție tuturor elementelor care pot sugera însușiri morale: caracteristicile fizice,
ticurile, gesturile, comportamentul, vocabularul, relația cu celelalte personaje.
Urmărește indicii, reacţii prin care persoana/personajul comunică informaţii fără a avea
această intenție, uneori chiar în ciuda dorinței de a şi le ascunde; paloarea, roșeața sunt simp‑
tome ale unor sentimente, stări pe care cineva nu doreşte să și le trădeze. Tonul vocii poate indica
stări emoționale ca tristeţe, supărare, furie, fericire, teamă.
238
ANEXA 3
STRUCTURI TEXTUALE. COMPARAȚIA.
CLASIFICAREA. ANALOGIA
Comparația
• Termenul este folosit în viața cotidiană, în literatură, dar și în diverse discipline. În matema‑
tică, de exemplu, termenul comparație se împletește cu noțiunea de relație. Comparând nume‑
rele cu egalitatea sau inegalitatea, descoperim diferența dintre ele.
• Prin intermediul comparației scoatem în evidență notele comune și diferențele dintre ele‑
mentele aparținând unui domeniu, stabilim avantajele și dezavantajele lor.
• Compararea stă la baza clasificării.
Analogia
• Analogia este un proces asemănător comparației, dar este superioară acesteia deoarece leagă
termeni din sfere diferite, având la bază inferențe, deducții. Cu ajutorul analogiei trecem de la
cunoscut la necunoscut. Se poate folosi în secvențele explicative și argumentative pentru a ne
face mai bine înțeleși.
Folosim analogia pentru a explica, a crea și a descifra metafore.
Exemple:
‒ Structura unui atom este ca cea a sistemului solar: nucleul este soarele, iar electronii sunt
planetele care se învârt în jurul lui.
‒ Sabia este arma războinicului, iar stiloul arma jurnalistului, a scriitorului.
Clasificarea
• Prin clasificare, operație și metodă logică, distribuim/grupăm elemente dintr‑un domeniu
(o mulțime dată) în mai multe clase/submulțimi, în funcție de asemănările și deosebirile din‑
tre ele. Compararea obiectelor se face dintr‑un anumit punct de vedere, numit criteriu.
Exemple: modul de formare a munților, a lacurilor în geografie; criteriul însușirii de a avea sau
nu coloană vertebrală ‒ animalele ‒ conduce la formarea a două clase: vertebrate și
nevertebrate (în biologie).
Și în viața cotidiană folosim clasificările, ordonăm lucrurile în funcție de criterii diverse: atrac‑
tivitate, periculozitate, ierarhie (superior/inferior), după studii, categorii de vârstă, etnii etc.
Atunci când realizăm o clasificare trebuie să ținem cont de mai multe reguli:
‒ asemănările trebuie să fie mai importante decât deosebirile între elementele unei clase;
‒ trebuie să existe un singur criteriu pe nivel de clasificare;
239
Exemplu: În județul X există: 90% cetățeni români, 5% studenți și 5% de alte naționalități.
→ Clasificarea nu a avut un criteriu comun.
‒ între clasele rezultate trebuie să existe o relație de opoziție.
Exemplu: Elevii din clasă sunt împărțiți în două grupe: elevi buni la română și elevi buni la
matematică.
Secvența explicativă
Secvența explicativă are rolul de a da răspuns la două întrebări:
a. De ce s‑a produs un anume efect? (Care este motivul unei acțiuni/al unui
proces/al unei stări?)
b. Cum să ajungem la efectul dorit?
Explicația se folosește adesea de comparații, de definiții, de reformulări și de exemplificare:

• subiectul unei explicații îl va reprezenta un fapt sau o teorie admisă (incontestabilă);
• are caracter complex (este nevoie de mai multe răspunsuri, mai multe operații logice);
• apelăm adesea la cunoștințele deținute de experți;
• urmărim relațiile între evenimente, stabilind cronologia acestora, succesiunea.
IDENTIFICAREA ȘI INTERPRETAREA SEMNIFICAȚIEI TEXTELOR/

A UNOR PASAJE DIN TEXTELE CITITE
La semnificația textului ajungem după înţelegerea lui, prin lecturi repetate, formulând ipoteze
şi „traducând” în limbaj propriu ceea ce spune mesajul, sensul acestuia, parcurgând următorii pași:
A. Citește cu atenție întregul text; identifică sensurile proprii și figurate ale
cuvintelor.
B. Reflectează la cele ce ai citit, pentru a-ți forma propriile reprezentări/opi-
nii, răspunzând la întrebări de tipul celor de mai jos.
• Despre ce este vorba în acest text/fragment? Se descrie ceva? Se povestește o
întâmplare (tristă, veselă, amuzantă)? Se prezintă un personaj? Sunt exprimate
sentimente, idei/atitudini/dorințe/aprecieri? Sunt adresate îndemnuri? Care
este tema? Relatările sunt verosimile sau puțin credibile? Ce nu se spune, dar
putem citi printre rânduri (putem deduce)?
• Ce se ascunde dincolo de povestea propriu-zisă/de peisajul descris? Perso‑
najele, întâmplările, spațiul au o valoare simbolică? Există un mesaj religios,
moral, filosofic? Seamănă cu un alt text? Prin ce consideri tu că impresionează
în mod deosebit acest text? Sunt prezentate fapte, opinii, idei?
• Ce tip de text este: narativ, liric, dramatic? Este literar sau nonliterar? Cu ce
scop a fost redactat?
• Care este tonul general: comic, tragic, narativ, ironic, didactic, moralizator, pole‑
mic, nostalgic, confesiv, ludic, grav, neutru etc.?
• Ce legătură se poate stabili între începutul şi finalul fragmentului?
Imaginează-ți textul literar ca pe un puzzle: un cuvânt/o structură/un pasaj este doar
o piesă care trebuie să se potrivească cu cele din jur.
240
ANEXA 4
OPERA LIRICĂ
Termenul liric aparține literaturii.
Opera lirică este o creație literară (de ficțiune), chiar dacă are aparența realității. Lumea de‑
scrisă nu există identic decât în imaginația scriitorului. Spre deosebire de cea epică și cea drama‑
tică, opera lirică nu cuprinde întâmplări și personaje în mișcare, ci prezintă sentimente și emoții,
confesiuni, reflecții redate direct.
Caracteristici
• Tiparul textual specific (secvența descriptivă în versuri)
Prin intermediul descrierii se creează o atmosferă, se prezintă o stare, o emoție. Atmosfera
poate fi: familiară, stranie, monotonă, apăsătoare, feerică, ludică, tensionată, destinsă, misteri‑
oasă, de vis, idilică, sobră, gravă, tristă, fermecată, încântătoare etc. Indicii pentru recunoașterea
lor sunt adjectivele și adverbele.
• Caracter puternic subiectiv

Prezența figurilor de stil, a cuvintelor polisemantice, precum și scrierea la persoana I, îi per‑
mit cititorului să aibă propria reprezentare mentală a universului conturat în poezie.
Reprezentarea mentală definește modul în care informațiile, senzațiile și percepțiile se or‑
ganizează în mintea noastră.
• Eul liric este vocea poetului. El există doar în poezie, prezența sa fiind redată de mărci lexi‑
co‑gramaticale precum: verbe și pronume la persoanele I și a II‑a, interjecții, enunțuri excla‑
mative și interogative. Are rolul de a exprima experiențe de trăire, de cunoaștere, de gândire.
‒ Ipostaze în care poate apărea: visător, contemplator, îndrăgostit, meditativ, melancolic etc.
‒ Atitudinea/Stările transmise poate/pot fi: admirație, tristețe, bucurie, reproș, tristețe,
nostalgie etc.
• Teme și motive
În literatură, cuvântul polisemantic temă reprezintă o idee centrală, un fel de schelet în jurul
căruia/pe care se construiește textul (epic/liric/dramatic). În linii mari, tema reprezintă răs‑
punsul la întrebarea „Despre ce este vorba în text?”. Recunoașterea câmpului lexical dominant
reprezintă un indiciu prețios.
Identificarea temei dominante nu exclude și prezența altor micro‑universuri. Numărul te‑
melor nu este foarte mare, dar ipostazele sunt variate, posibilitatea de combinare extrem de
fecundă. Deși prezentă la mai mulți scriitori, aceeași temă este tratată într‑o manieră unică, ori‑
ginală de către fiecare.
Temele cuprind, la rândul lor, structuri care se repetă, situații oarecum schematice, numite
motive.
241
Teme frecvent întâlnite
Dragostea: ‒
maternă/filială; față de o persoană/față de patrie/de natură;
‒ împlinită, pierdută, trecută, dorită, visată, imposibilă, posibilă,
așteptată etc.
Prietenia: ‒
între persoane aparținând aceleiași culturi;
‒ între persoane aparținând unor culturi, vârste și etnii diferite.
Timpul: vârstele omului (copilăria, adolescența, bătrânețea); etape esențiale:
nașterea, moartea.
Religia: venerarea sau respingerea lui Dumnezeu, relația omului cu Dumnezeu.
Creația: creatorul, geniul, poet și poezie, forța sau slăbiciunea cuvintelor, inspira‑
ția, izolarea poetului/scriitorului în sfera ideilor.
Natura: terestră, regnul vegetal/animal/mineral; cosmică; anotimpurile; viața
micilor viețuitoare.
Istoria: evenimente sau personalități istorice, învățăminte, reflecții pe marginea
acestora, în care se aduce un elogiu trecutului, luptei pentru libertate.
Jocul: aventura călătoriei; bucuria jocului etc.
Viața socială: mentalități, moravuri, scene din existența cotidiană, din prezent sau
din trecut, relații dintre oameni, goana după bani, violență sau războaie.
(Este prezentă mai mult în operele epice și dramatice.)
Forma de redactare a textelor lirice este cea în versuri.

Rima și ritmul conferă poeziei muzicalitate.
Poezia modernă se realizează adesea prin versuri lipsite de rimă (versuri albe) sau versuri
în care nu se regăsesc nici ritmul, nici rima și nu au nici măsură fixă (versuri libere).
Opera lirică este creatoare de atmosferă, de o stare de spirit care poate fi: familiară, stra‑
nie, monotonă, apăsătoare, feerică, ludică, tensionată, destinsă, misterioasă, de vis, idilică, sobră,
gravă, tristă, fermecată, de încântare etc.
242
ANEXA 5
LIMBAJUL FIGURAT.
REPETIȚIA ȘI METAFORA
Repetiția
Repetiția este o figură sintactică (de construcție) care constă în reluarea de două sau mai
multe ori a aceluiași sunet, radical, cuvânt ori grup de cuvinte.
Repetiția are mai multe roluri. Prin repetiție:

• se obține concentrarea atenției asupra unei imagini anterioare;
• se accentuează ideea exprimată;
• se repetă același cuvânt printr‑o serie sinonimică, pentru a crea gradarea
tensiunii (înfiorare, teamă, frică, groază etc.);
• se exprimă ideea de superlativ;
• se redă o acțiune continuă;
• verbele imprimă dinamism;
• conjuncțiile repetate pot exprima: aglomerarea, opoziția, restricția;
• se intensifică lirismul poeziei;
• cititorul este avertizat asupra a ceea ce urmează;
• contribuie la crearea suspansului.
Repetițiile pot consta în reluarea cuvântului/cuvintelor

cu forme și funcții
sub aceeași formă cu aceeași funcție sintactică
sintactice diferite
„Păreri de rău, păreri de rău […] „Mircea însuși mână‑n luptă „Lumea umbrei, umbra lumei
Voi sunteți negrele tarife.” vijelia‑ngrozitoare, se amestec, se‑nfășoară.”
(Ion Minulescu) Care vine, vine, vine, calcă (Mihai Eminescu)
totul în picioare.”
(Mihai Eminescu)
Sugestii de comentare a structurilor care conțin repetiții:

9 Frecvența repetițiilor evidențiază nerăbdarea, indiferența, concesia, intensi‑
tatea unei convingeri, nemulțumirea, uimirea, intensitatea trăirii etc.
9 Euforia/spaima/tristețea, admirația, sentimentul de împăcare, de liniște su‑
fletească, de tristețe etc. se accentuează/se conturează încă de la început;
crește treptat, domină întreaga poezie, ceea ce se realizează și prin folosirea
repetiției.
243
Metafora
ÎNȚELEGEREA ȘI EXPLICAREA/COMENTAREA UNEI METAFORE

Metafora nu este doar o figură de stil care le dă emoții elevilor la ore sau examene. Este un
mod de gândire, deoarece dezvăluie relațiile dintre lucruri/fenomene, mai mult sau mai puțin
vizibile. La baza ei stă analogia, operație care se folosește și în matematică, fizică, biologie și care
a stat la temelia multor invenții. A găsi asemănări și a realiza transferuri de sens, dintr‑un dome‑
niu al cunoașterii în altul, este o mare calitate de care avem nevoie în toate profesiile. Exemple:
familie în biologie, gură în geografie.
Pentru dezvoltarea inteligenței, a spiritului de observație, pentru condimentarea limbajului
și, bineînțeles, pentru o notă mai mare la compuneri, puteți exersa și voi crearea de metafore,
pornind de la comparații din care să lipsească termenul de legătură.
Comparația Metafora
un om înalt ca un munte un munte de om
se năpusti mânios ca un leu se avântă leul
copii neastâmpărați ca niște draci dracii de copii
viața agitată ca o furtună furtunile vieții
părul era ca argintul pe tâmple argintul tâmplelor
Este bine ca termenii asemănați să facă parte din categorii/domenii diferite.

Metafora reprezintă figura de stil prin care un cuvânt/o expresie se folosește în locul altuia/
alteia, pe baza unei asemănări de sens neexprimate. La baza metaforei se află analogia.
Se poate spune că metafora este o comparație subînțeleasă din care lipsește termenul de legătură.
Metafora unește lumi diferite, deoarece nu descrie, ci, mai degrabă, sugerează un lucru ca fiind, de
fapt, altceva. Metafore se întâlnesc și în limbajul de zi cu zi (așa‑numite metafore uzate). Când îi spui
cuiva că este o viespe, folosești substantivul viespe pentru a exprima, de fapt, altceva: răutatea per‑
soanei. Când spui: Timpul înseamnă bani ai construit o metaforă, căci ai realizat un transfer de sens.
Etape în identificarea și interpretarea unei metafore:

1. Lectura atentă a textului/fragmentului.
2. Identificarea acelor cuvinte/expresii folosite cu alt sens decât cel obișnuit, sesi‑
zarea combinațiilor/asocierilor surprinzătoare. Alegerea acelor combinații care
înlocuiesc ceva.
Contextul te va ajuta să sesizezi care este termenul înlocuit și pe baza căror asemănări s‑a
ajuns la respectiva substituție.
De ieri albine albe pe via ta roiesc.
Toți prunii și toți merii în iarnă înfloresc. (Undrea, de Ion Pillat)
După citirea atentă a fragmentului și sesizarea combinațiilor insolite s‑au identificat următoa‑
rele metafore:
‒ Albine albe roiesc.
‒ Toți prunii și toți merii în iarnă înfloresc.
244
9 Identifică acele cuvinte, expresii folosite cu alt sens decât cel obișnuit; urmărește
combinațiile, asocierile surprinzătoare. Exemplu: Pomii nu pot înflori în iarnă!
9 Titlul îți poate oferi indicii. Undrea este numele popular al lunii decembrie.
Ambele structuri își dezvăluie statutul de metafore doar prin prezența în context a cuvântului
iarnă, care exclude interpretarea comună, proprie a verbelor a înflori, a roi.
Deoarece, în mod firesc, experiența noastră asociază fenomenul înfloririi cu explozia de alb
din primăvară, nu ne va fi greu să înțelegem că, de fapt, se face referire la ninsoarea care acoperă
copacii. Al doilea vers dezvăluie și înțelesul primului vers.
Odată situat peisajul în iarnă, albinele nu mai pot fi prezente, așadar ambele cuvinte sunt fo‑
losite cu un alt sens, înlocuiesc alți termeni:
Termenul I ‒ albine (albe) ‒, având sensul comun de insectă cu anumite caracteristici, înlocu‑
iește termenul II, căpătând astfel un sens nou, figurat, care trebuie descoperit.
Contextul indică al doilea termen, înlocuit de cuvântului albine, ca fiind fulgii de nea. Elemen‑
tele comune care au făcut posibilă această înlocuire sunt cele care se află la intersecția dintre
termenii ce definesc cele două cuvinte:
Termenul I: Albinele … (roiesc) sunt insecte de dimensiuni mici, ușoare, cu aripi fine, sunt în număr
mare și zboară; zborul lor, bătaia aripilor, creează o imagine plină de grație, transparentă în văzduh.
Termenul II: Fulgii de nea (termen înlocuit) sunt cristale de apă (de o anume transparență), se
formează în văzduh, înghețând în aer, sunt în număr mare, formează zăpada care acoperă copacii
cu un strat gros.
De ieri albine albe pe via ta roiesc
Metafora albine albe creează o delicată imagine vizuală care sugerează mișcarea grațioasă
a fulgilor de nea ce împodobesc peisajul hibernal, coborând din cer ca un roi de albine. Sensul
metaforic al cuvântului albine se revelează prin raportare la titlul poeziei și la indicii temporali
prezenți în text.
9 Alege acele combinații care înlocuiesc ceva: analogia între ce și cine?
Albinele nu zboară iarna!, deci este exclusă înțelegerea literală. Albinele semnifică, de fapt, altceva!
De asemenea, este exclusă înflorirea pomilor în iarnă.
9 Folosește contextul și cunoștințele tale despre lume și viață pentru a sesiza care este
termenul înlocuit și pe baza căror asemănări s‑a ajuns la respectiva substituție.
Iarna, culoarea albă este dată de zăpadă.
Albine albe constituie o metaforă, deoarece un cuvânt este folosit în locul altuia.
Termenul/Cuvântul prezent în text Termenul II, cuvântul înlocuit
ALBINE ?
Insecte
• de dimensiuni mici, ușoare • cristale de apă (de o anume transparență)
• cu aripi fine • se formează în văzduh
• în număr mare (vezi verbul roiesc) • îngheață în aer, sunt în număr mare
• zboară în văzduh • formează zăpada care acoperă copacii cu
• bătaia aripilor creează impresia de ceva transparent un strat gros de culoare albă
• au un zbor plin de grație
FULGII DE NEA
245
După cum se observă din definiția de dicționar, elementele comune care au făcut posibil tran‑
sferul de sens sunt:
• impresia de aglomerare și de zbor pe care numărul imens al fulgilor o creează,
asemănătoare impresiei evocate de florile (în număr mare) care acoperă co‑
pacii în timpul primăverii, având, când se scutură, o mișcare asemenea unui zbor;
• culoarea alb (frecvent întâlnită la florile copacilor primăvara) reprezintă un
alt element comun.
Răspunde la întrebarea următoare: Dacă nu pot exista albine care să roiască iarna, despre ce
am putea spune că sunt ca niște albine albe, care așezate în pomi par a fi flori albe?
Repere pentru realizarea unor comentarii/explicări/motivări ale unui vers/

unei structuri poetice
1. Citește mai întâi toată poezia.
2. Identifică tema, sentimentele, atmosfera dominantă în poezie.
3. Identifică relația dintre semnificația versurilor și restul poeziei/titlu.
4. Exemple de formulare:
‒ Versul/Structura creează o opoziție/un contrast cu titlul/restul poeziei/atmosferei prin
prezența …
‒ Versul/Structura întărește/dezvoltă/amplifică ideea/tema din titlu/din poezie. Cuvin‑
tele din structură orientează lectura, introduc o modificare de atmosferă/sporesc/dimi‑
nuează tensiunea.
5. Identifică figurile de stil/imaginile poetice rezultate din combinația de cuvinte
prezente în text.
6. Caută sinonime ale cuvintelor care alcătuiesc structura, pentru a înțelege mai
bine modificările de sens suferite și pentru a demonstra evaluatorului că ai în‑
țeles sensul lor.
7. Dacă nu cunoști sensul cuvintelor din structură, încearcă să‑l aproximezi din text.
Exemplu: Chiar dacă nu știi ce înseamnă mărgăritare, în versul cad din cer mărgăritare
pe orașul adormit vei deduce destul de ușor că este vorba despre fulgii de nea, deoarece în
restul poeziei este descris un peisaj de iarnă.
Sugestii pentru formulări/explicații/prezentări/comentarii:

În versul dat/structura dată, se creează prin intermediul unei personificări/metafore/unui epi‑
tet etc. o imagine care reia/reliefează/întărește/intensifică/nuanțează/introduce sentimentul/
senzația de…/ideea de …., prezentă și în restul poeziei.
246
ANEXA 6
OPERA DRAMATICĂ
Termenul dramatic provine de la dramă, care înseamnă acțiune. La baza unei opere dramatice
se află conflictul dramatic.
Conflictele pot fi:

– de natură exterioară (om și natură, om și societate, generat de contradicțiile dintre scopuri
și mijloace; de ciocnirea voințelor);
– de natură interioară (generate de ciocniri între sentimente și rațiune; între conștient și in‑
conștient; între datorie și vinovăție; libertate și necesitate, pragmatism și gratuitate, cre‑
dință și scepticism etc.).
Timpul și spațiul sunt (în general) limitate, deoarece operele dramatice sunt destinate repre‑
zentării pe scenă. Pot fi redactate în proză sau versuri (mai rar).
Dialogul constituie tiparul textual dominant. El este format din replici.

Replica reprezintă un enunț/text adresat de un personaj altui personaj sau mai multora.
Eroului îi revin cele mai numeroase replici.
Tipuri de replici:
‒ succesive, care contribuie la evoluția acțiunii, a dialogului;
‒ de completare, replici ecou;
‒ de opoziție.
Uneori se poate vorbi de un adevărat duel verbal prin care se definesc raporturile dintre per‑
sonaje: respingere, confruntare, justificare, acuzare.
Descrierea apare succint în indicații scenice, în caracterizarea personajelor.
Se regăsește un tip special de dialog: monologul și dialogul adresat.
Structura unei opere dramatice

a. Textul propriu‑zis, structurat în acte și scene (în număr variabil), tablouri.
Actul este unitatea cea mai lungă a unei piese.
Scena este cea mai scurtă subdiviziune a unui act. De obicei, intrarea și ieșirea personajului
sunt însoțite de schimbarea scenei.
b. Didascaliile (trecute între paranteze) sunt notații inserate de autor pentru a‑i ghida pe actori și
pe regizor, scenograf, costumier privind modul de reprezentare. Ele se pot referi la vestimentație,
gestică, mimică, intonația personajului, decor.
De asemenea, la începutul textului sau al unui act, apare o listă cu personajele și o scurtă pre‑
zentare a acestora.
247
Personajele se prezintă singure, autorul oferind informații suplimentare în cadrul didascali‑
ilor. Caracterizarea personajului dramatic se realizează mai ales prin modalități indirecte. Sunt
importante: rolul și numele personajelor, ponderea în cadrul scenei, apartenența la o clasă soci‑
ală, la anumite valori simbolice, diversele raporturi/relații care se stabilesc între ele etc.
Tipare textuale folosite: dialogul, falsul dialog, monologul (o formă specială a dialogului);
descrierea și narațiunea apar în didascalii sau în intervențiile personajelor.
Falsul dialog: un personaj se adresează altuia, prezent în scenă, dar fără a avea loc un schimb
de roluri. Personajul emițător se confesează celui receptor.
Monologul este o formă particulară a dialogului, o amplă intervenție în stil direct, formulată
de un personaj, în prezența sau în absența altui personaj (eventual colectiv), de care se poate
face abstracție. Prin intermediul lui, personajul își exprimă sentimentele, intențiile sau anunță
o decizie.
Monologul poate fi rostit doar pentru sine (monolog interior), prin el personajul își exprimă
sentimentele, intențiile sau anunță o decizie.
Monologul propriu‑zis (scenic) este destinat unui personaj sau unui grup de personaje, cu
intenția clară de a fi receptat; se poate realiza ca discurs, declarație, confesiune sau narare orală
a unei întâmplări.
Textul dramatic și arta spectacolului

Fiecare spectacol este unic. Pot rămâne neschimbate coloana sonoră, scenografia, costumele,
regia, în mare, dar actorii introduc modificări, ei creează permanent rolul; vorbirea, gesturile au
valoare instantanee.
Spectacolul presupune prezența unor interpreți sau actori și a unui public spectator. La reali‑
zarea unei piese de teatru contribuie mai multe arte: coregrafia, pictura, decorul, vestimentația,
actoria, codurile teatrale (reguli de joc), muzica.
După diverse criterii referitoare la conținut, operele dramatice se grupează în: comedii,
drame, tragedii.
La realizarea spectacolului teatral contribuie: regizorul, actorii, scenograful, costumierul,
machiorul, tehnicienii de sunet, sufleorul.
248
ANEXA 7
CALITĂȚI ALE STILULUI. EUFONIA.
EVITAREA CACOFONIEI
Exprimarea orală sau scrisă trebuie să fie adecvată contextului. Într-un fel vorbim pe mess,
altfel față în față, într-un mod cu prietenii, colegii și altfel cu un profesor, la televizor etc., într-un
cadru oficial. Limbajul folosit în fiecare situație trebuie să aibă calități diverse.
Puritatea reprezintă utilizarea mijloacelor lingvistice admise de simțul cultivat al limbii, evi‑
tând regionalismele, arhaismele, abuzul de neologisme, barbarismele, expresiile argotice, de jar‑
gon sau obscene.
Eufonia reprezintă un termen prin care este denumită impresia acustică plăcută formată pe
baza succesiunii armonioase de vocale și de consoane. Se opune cacofoniei.
Cacofonia nu înseamnă doar alăturarea silabelor ca‑ca sau ca‑că, ci și a silabelor precum
petalele lalelelor, generali liberali, tăcute terifiante alte planete etc.
Cum evităm cacofonia?

9 Folosim sinonime:
Stau la voi pentru că casa mea a ars. → Stau la voi deoarece casa mea a ars.
A lucrat la noi ca corespondent de presă. → A lucrat la noi în calitate de corespondent de presă.
9 Introducem un articol nehotărât:
Te apreciază ca colaborator apropiat. → Te apreciază ca un colaborator apropiat.
Este cunoscut ca cadru didactic valoros. → Este cunoscut ca un cadru didactic valoros.
9 Reformulăm enunțul, inversăm ordinea cuvintelor:
Dacă cade guvernul, avem alegeri anticipate. → Dacă guvernul cade, avem alegeri anticipate.
Atenție!
• Nu recurgem la structura ca și!
• Nu punem virgulă!
Claritatea este o condiție esențială a unei comunicări eficiente. Mesajul trebuie să fie acce‑
sibil, coerent formulat. Trebuie evitați termenii prea specializați, cei pretențioși, construcțiile
pleonastice sau contradictorii.
Originalitatea reprezintă abilitatea de a crea un stil personal caracterizat prin umor, prin
folosirea unor figuri de stil, a unor jocuri de cuvinte etc.
249
ANEXA 8
PREZENTAREA/DESCRIEREA UNEI EMOȚII
1. Listă – emoții/stări
Pozitive: admirație, veselie, speranță, încântare, satisfacție, plăcere, bucurie, relaxare etc.
Negative: dezgust, tristețe, deznădejde, plictiseală, amărăciune, regret, furie, enervare, zbu‑
cium, disperare etc.
2. Manifestări ale acestora/atmosfera pe care o creează.

Atmosfera/Atitudinea asociată emoțiilor pozitive: destindere, liniște, pace, încântare, exu‑
beranță, satisfacție.
Atmosfera/Atitudinea asociată emoțiilor negative: respingere, desconsiderare, revoltată,
detașare.
3. Elemente de construcție a comunicării pe care le vei folosi:

• enunțuri exclamative, fără excese însă;
• interjecții (cuvinte neflexibile care exprimă emoții: o, vai, brr);
• adjective la gradul superlativ relativ/absolut;
• verbe de percepție (analizatori): văz (a vedea, a privi, a se uita); auz (a asculta,
a auzi, sunet); senzație (a atinge, a ține, a simți).
Sugestii pentru expresii prin care redăm tonul vocii, gesturi, mimica pentru:
BUCURIE
eram fericit; zburdam ca peștele în apă; eram încântat, răpit de bucurie; plângeam
de bucurie; lacrimi de bucurie îmi scăldau obrazul; îmi sălta inima de bucurie; viața
părea să‑mi surâdă; eram extaziat; eram fericit și liber ca pasărea cerului; îmi venea
să sar de bucurie; o emoție caldă puse stăpânire pe mine; un surâs larg i se contură
pe față; mă scăldam în bucurie; eram în al nouălea cer etc.
ADMIRAȚIE
eram hipnotizat/fascinat; nu‑mi puteam dezlipi ochii; rămăsesem fără grai; rămă‑
sesem mut de admirație; totul te lăsa fără grai; de toată frumusețea etc.
TEAMĂ, FRICĂ
de‑abia mai respiram; îmi îngheță sângele în vine; m‑a luat cu răcori; mi s‑a pus
un nod în gât; mi‑am pierdut capul; nu mai puteam scoate nici măcar un cuvânt;
250
rămăsesem fără grai; eram îngrozit; abia mai respiram; de‑abia mă mai țineam pe
picioare; devenisem livid; mi‑am pierdut cunoștința; simțeam că mă ia cu frig; cu
fălcile strânse; ca din gură de șarpe; i s‑a pus nodu’n gât; m‑au trecut toate sudorile/
sudori reci; mi se ridică părul (măciucă) etc.
TRISTEȚE
de‑abia îmi stăpâneam lacrimile; îmi venea să plâng; sunt/devenisem palid ca un
mort; fața îmi era scăldată în tristețe; eram mohorât ca un cer de toamnă ploioasă;
îmi simțeam aripile frânte; pierdusem gustul vieții; mă simțeam un nimeni; nimic
nu mai avea interes; se dărâmase cerul; mi se înecaseră toate corăbiile etc.
NERĂBDARE
îmi ard călcâiele; îi arde buza; pleacă/merge/iese ca din pușcă; stă ca pe jar etc.
Observație!
Nu uita ca în compunerea ta să pui în legătură emoția, manifestările ei și elementele (ființe/
evenimente/peisaje/locuri etc.) care provoacă respectiva emoție/stare!
251
ANEXA 9
PREZENTAREA TEXTULUI. ELEMENTE GRAFICE
SPECIFICE UNOR TIPURI DE TEXTE
Afișul
Reprezintă o înștiințare publică, tipărită, de dimensiuni mai mari (de obicei), care se expune
în locuri publice, special amenajate, pentru a informa cu privire la evenimentul avut în vedere
(cultural, sportiv, administrativ, publicitar, politic), locul desfășurării, data evenimentului, orga‑
nizatorii, participanții.
Exemplu:
Afișul pentru anunțarea unui spectacol de teatru va cuprinde: titlul spec‑
tacolului, autorul piesei, numele trupei, al regizorului/actorilor principali, data
reprezentării, sala unde se desfășoară, imagini cu relevanță pentru piesă.
Romeo și Julieta
de William Shakespeare,
în interpretarea Teatrului
„Tony Bulandra”, din Craiova,
regizor Andreescu Pop,
cu Leona Popescu (Julieta)
și Andrei Cosmin (Romeo)
Marți, 24 ianuarie 2021,

la Sala Mică a Teatrului Național
București
252
ANEXA 10
REDACTAREA UNUI REFERAT
Cu siguranță că ai auzit despre referat la toate materiile, ba mai mult, ai redactat și tu câteva.
Referatul reprezintă o formă de evaluare pe care o vei întâlni atât în cadrul gimnaziului, cât și la
liceu, iar apoi la facultate.
Ce este referatul? De ce primești referate?
Dicționar
referat, referate ‒ s. n. Dare de seamă, scrisă sau orală, asupra unei cărți, a unei activități
etc. ♦ Raport (de câteva rânduri) scris pe marginea unei cereri, a unui act etc. (în care se
propune o soluție)
Sensul pe care îl are acest termen în școală este puțin diferit. Prin referat înțelegem un text,
o lucrare cu caracter științific de dimensiuni medii, în care trebuie să demonstrezi (cel puțin la
această vârstă) că:
9 ai parcurs și ai aprofundat o anumită temă, un anumit text;
9 știi să selectezi informații din surse diferite și să le compari;
9 știi să deosebești esențialul de secundar, să dezvolți ideile principale;
9 știi să lucrezi cu cărțile de la bibliotecă;
9 știi să utilizezi corect motoarele de căutare pe internet;
9 recunoști sensul unor termeni științifici;
9 poți exprima în cuvinte proprii noțiuni, idei, prelucrând informațiile găsite;
9 știi să citești și să înțelegi imagini, diagrame, texte;
9 ce și câte informații stăpânești după ce ai redactat referatul;
9 poți redacta un text unitar, coerent.
Redactarea referatului. Pași

1. Alegerea temei
9 În cazul în care profesorul nu îți indică o temă anume sau îți dă o temă
foarte generală (Turismul în Europa), trebuie să te orientezi către una mai
restrânsă, către un aspect particular care să prezinte și pentru tine un inte‑
res mai mare (să spunem că ai vizitat o țară din Europa și ai materiale sau
tatăl tău este meteorolog/apicultor și te poate sprijini etc.).
9 Evită subiectele care nu te atrag deloc.
9 Alege o temă/un subiect care să nu fie prea vast sau prea vag!
253
2. Documentarea
9 Stabilește sursele de documentare (enciclopedii tradiționale sau on‑line;
albume, cărți de popularizare, manuale, Wikipedia/motoare de căutare,
manualul).
9 Folosește mai multe surse.
9 Alege/Notează pe un carnețel ideile mai interesante, mai importante.
9 Asigură‑te că stăpânești sensul cuvintelor pe care intenționezi să le folosești.
3. Redactarea propriu‑zisă
9 Prezintă tema, motivația alegerii acesteia (de ce te‑ai oprit asupra unei per‑
sonalități, și nu asupra altora, definirea termenilor etc.).
9 Indică ce aspecte vei prezenta.
9 Dezvoltă ideile principale.
9 Consemnează aprecierile, observațiile și sugestiile diferiților specialiști.
9 Ca orice text/compunere, va trebui să aibă: introducere, cuprins și încheiere.
9 Folosește marcatori, subtitluri cât mai personale.
9 Textul să fie coerent, unitar, ideile să se lege între ele.
9 Subliniază legăturile dintre fenomene, evenimente.
9 Asociază ilustrații, diagrame cu un conținut potrivit.
9 Mai întâi valorifică imaginile.
RECOMANDĂRI
9 Evită plagiatul!
• Nu copia fragmente întregi!
• Folosește mai multe surse de documentare!
• Înlocuiește cuvintele din text cu sinonimele cele mai potrivite!
• După ce ai citit informația, scrie ce ai reținut cu propriile cuvinte!
• Organizează ideile în paragrafe/alineate!
• Informațiilor prezentate alătură‑le imagini potrivite!
• Dovedește că ai înțeles termenii de specialitate, folosind parafrazări/
reformulări și dezvoltând ideea principală prin idei secundare.
Dicționar
plagia ‒ vb. tr. a lua, a fura ideile, expresiile, invențiile cuiva, prezentându‑le
drept creație proprie; a publica pe numele său fragmente din lucrarea altuia
(fr. plagier).
plagia ‒ vb. tranz. (mai ales texte literare sau științifice străine) A reproduce
integral sau parțial, prezentând drept creație personală; a copia.
254
EDITAREA LA CALCULATOR
1. Folosește diacritice. În România limba oficială este limba română (dacă nu știi,
roagă pe cineva să‑ți seteze calculatorul, astfel încât să poți utiliza la editare și
limba română)!
2. Respectă regulile de ortografie și de exprimare corectă, chiar dacă referatul pe
care‑l redactezi nu este evaluat la limba și literatura română.
3. Folosește titluri și subtitluri. Prin felul în care le utilizezi se vede originalitatea
ta, ele reflectă contribuția personală.
4. Fiecare idee principală trebuie să aibă alineatul ei și să fie dezvoltată prin idei
secundare.
5. Folosește material ilustrativ. Acesta economisește mult text.
6. Delimitează clar ideile proprii de cele împrumutate de la alții și menționează
întotdeauna sursele.
7. Întocmește corect o bibliografie a lucrărilor consultate.
8. Frazele formulate de tine sunt mai scurte sau, din contră, sunt mai dezvoltate
decât cele din textul sursă.
Consemnarea corectă a bibliografiei

• Pentru cărți vei nota: numele și prenumele autorului, titlul cărții, editura, ora‑
șul, anul apariției (eventual, pentru cărțile de la bibliotecă, cota de împrumut
a cărții), de la pagina … la pagina … .
• Pentru reviste: numele articolului, numele revistei, unde apare, numărul și
anul, de la pagina … la pagina … .
• Pentru site‑urile web: adresa web.
255

Auxiliar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auxiliar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VREAU SĂ ȘTIU

Copyright © 2021 Grup Media Litera

Editor: Vidrașcu și fiii

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Citește textele cu atenție pentru a rezolva cerințele.

A. „Voind să uit, pe‑o seară dulce lăsasem să m‑adoarmă crinii…

Visând, trăiam cu ei acuma, și‑atât de alb eram subt lună,

Enunțul Textul A Textul B Ambele texte Niciun text

4 Numește măsura primelor două versuri și rima pentru prima strofă.

7 Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

a. copulativă; b. auxiliară; c. predicativă.

8 Enunțurile următoare reprezintă comentariul făcut după lectura poeziei de către

9 Precizează cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în textul A: să m‑adoarmă

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

Citește textele cu atenție pentru a rezolva cerințele.

O rază dete peste ea

În vreme ce se destrăma în pulbere de soare,

Enunțul Textul A Textul B Ambele texte Niciun text

7 Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 8p

Alcătuiește un enunț interogativ în care să aibă altă valoare.

8 Enunțurile următoare reprezintă comentariul făcut după lectura poeziei de către

9 Precizează cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în textul A: o lacrimă

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

2 Menționează două detalii descrise în textul B, care nu prezentau interes pentru

6 Nicolae Manolescu (scriitor, critic literar și cititor neobosit) mărturisește că lec‑

Scrie, în dreptul destinatarilor, litera corespunzătoare cărții pe care i‑o oferi.

Motivarea alegerii pentru sora mai mică/fratele mai mic.

Se acordă 10 p pentru redactarea întregii lucrări (marcarea corectă a paragra‑

Timp de realizare: 30‑40 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

FIȘA DE LECTURĂ. JURNALUL DE LECTURĂ

a. Ceasurile, de Agatha Christie, Editura Litera, 400 de pagini

b. Povestea unui orfan, de Pam Jenoff, Editura Litera, 336 de pagini

c. Marele Portret, de Dino Buzzati, Editura Tineretului, 1969, 184 de pagini

3 În lista dată, fiecare carte este însoțită de o recenzie/prezentare. Selectează din ea

Punctajul se acordă astfel:

Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

1 Știind că fișele de lectură se întocmesc în special pentru textele nonliterare, iar

Informații potrivite Informații potrivite Informații potrivite pentru

2 Imaginează‑ți că ești în vacanță într‑o zonă fără semnal la telefon. Ai parte de

a. Marele Portret, de Dino Buzzati, Editura Tineretului, 1969, 184 de pagini

M‑ar interesa această carte, deoarece .............................................................................................

Nu aș dori să citesc această carte, pentru că ...............................................................................

M‑ar interesa această carte, deoarece .............................................................................................

Nu aș dori să citesc această carte, pentru că ...............................................................................

Îmi surâde ideea să citesc cartea ………………………………………...………………………………………………. ,

mă fac(e) să mă aștept la …………………………………………………………………………………………………………

Nu mă tentează deloc ideea s‑o citesc, din cauză că ……………………………………………………………

„Eu știu că într‑o vreme când Și marțian Având ca prieten un biban

3 Imaginează‑ți că profesorul de română ți‑a cerut să citești Cărțile cu Apolodor,

Timp de realizare: 30‑40 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

1 Indică relația dintre narator și doamna Gherghescu: 5p

Registrul familiar standard Registrul familiar nonstandard

B. Rescrie enunțul folosind în locul cuvântului subliniat un sinonim specific

Enunțul tău nr. 1:

Enunțul tău nr. 2:

Timp de realizare: 15‑30 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.

Citește fragmentele următoare pentru a rezolva sarcinile date.

1 Ce reacție/stare ai avut la citirea acestui text? Selectează cuvântul care o denumește:

3 În primul paragraf, vorbitorul intenționează să declare ce știe despre un incident

4 Scrie într‑un enunț ce ai înțeles tu din fragmentul A, care reprezintă, de fapt, un

5 Exprimă‑ți părerea, într‑un enunț scurt, cu privire la nivelul de educație al persoa‑

B. Rescrie enunțul folosind în locul cuvântului subliniat un sinonim specific