Sunteți pe pagina 1din 6

Conceptii asupra esteticii medievale

Generalitati
Studierea conceptiilor filozofice medievale ajuta la intelegerea
tendintelor in arhitectura Evului Mediu.

Termenul de estetic nu a devenit pertinent dect ncepnd din secolul 18 n


Germania dei era prezent noional nc din Evul Mediu.
Sf. Augustin , Dionysius i Sf. Toma dAquilo au exercitat contribuii semnificative n
istoria esteticii medievale.
Sf. Augustin i Pseudo-Dionysius sunt de filiaie Platonica i Neoplatonic n timp ce
Toma dAquilo a fost influenat de Aristotel.
Majoritatea ideilor asupra esteticii din Evul Mediu au fost preluate din Antichitate, fiind filtrate prin
perspectiva religioasa ceea ce le-a oferit un caracter aparte.
Daca epoca clasica leaga frumosul, estetica si arta de natura, epoca medievala le coreleaza cu
crestinismul. Privesc natura ca pe o reflectie a unei lumi transcedentale, chiar ca o bariera aflata inaintea
ei. Astfel cultura medievala era bazata pe ideologia unei religii, nu pe realitatea inconjuratoate.
Unele idei medievale deriva si din Biblie, insa acestea au fost absorbite intr-un nou sistem filosofic.
Gandirea medievala asupra esteticii era astfel originala.
Frumusetea explicita, clara o gaseau in armonia morala si in splendoarea metafizicii.
In primul rand, in Epoca Medievala, aceasta frumusete explicita insemna o realitate morala si
psihologica. Fara a intelege si a accepta acest principiu, nu vom putea percepe sau intelege estetica din
punctul de vedere al acelei culturi. In al doilea rand, teoria frumosului obiectiv duce la nasterea unor
teorii legate de frumosul subiectiv.
Cand scolasticii vorbeau despre frumusete se refereau la un atribut divin. Metafizica esteticii(la Plotin,
de exemplu) si teoria artei erau complet diferite.
Totusi, Umberto Eco a urmarit sa dezminta ideea ca intre lumea metafizica frumosul absolut si
tehnicile artistice nu exista o corelare, ca ele erau arii complet diferite.
Secolul al XII-lea ofera prototipul omului medieval care promoveaza bunul gust si iubirea fata de arte, in
persoana lui Suger, staret la St. Denis. Asociaza frumosul cu divinul: in conceptia sa, casa Domnului
va trebui sa fie un depozit pentru tot ceea ce este frumos (traia astfel dupa principiul dilectio decoris
domus Dei).
Suger pare sa fie impresionat in primul rand de metalele pretioase, de pietrele pretioase si de aur.
Sentimentul predominant pe care acesta il exprima prin descrierile sale este de uimire, de percepere a
colosalului, mai mult decat actul de constientizare si percepere a frumosului.
Integrarea valorilor face dificila pentru noi intelegerea faptului ca in Evul Mediu nu se realiza distinctia
intre frumusete(pulchrum, decorum) si utilitate sau bine(aptum, honestum). Acesti termeni sunt
intrebuintati in scrieri Scolastice, in piese de teatru si in poezii medievale.
Aceste doua categorii erau diferentiate la nivel teoretic. Isidore din Sevilia afirma ca pulchrum este
frumusetea de sine statatoare, iar aptum se refera la frumusetea raportata la ceva idee preluata
din Antichitate, de la Cicero, la Sf. Augustine, pana la Scolastica in general.
Perspectiva medievala asupra artei in practica, spre deosebire de cea din teorie, avea tendinta de a
combina cele doua elemente si nu de a le separa. Cel care sarbatorea frumusetea artei insista asupra
functiei sale didactice. Suger insusi considera ca ceea ce nu se intelegea in scripturi trebuia transpus in
imagini. Casa Domnului avea sa fie astfel infrumusetata ( Honorius din Autun), trebuia sa aminteasca
despre vietile sfintilor, iar pictura este literatura poporului - pictura est laicorum litteratura.
Aceste masuri aratau ca intreaga cultura a Evului Mediu nu reusea sa separe cele doua
taramuri ale valorilor, din cauza unitatii perspectivelor lor asupra moralului si esteticului.

Influene antice asupra filozofilor medievali


Platon
Pentru el exist o Form perfect a frumuseii n care lucrurile particip i se
raporteaz la aceasta- teoria Formei divine este preluat de Sf. Augustin ,
Pseudo-Dionysius
Teoria ,,mimesului,,(copiere): exemplificare: Exist o Form perfect a
patului,care exist prin natura patului. Atunci,un tmplar ,face un pat. Mai
trziu,un pictor picteaz un tablou cu un pat construit de tmplar. Imitaia
pictorului este de trei ori mai departe de adevrata natur(Form) a patului.
Pancalismul=concepia medieval c ntreg cosmosul este n ntregime
frumos
Platon este de acord doar cu acele opere de art care puteau avea o funcie
didactic. Biserica catolicpe parcursul perioadei medievale folosete de
asemenea arta ca s sugereze funcia didactic i s comunice credina
neliterailor
Aristotel

Conform conceptului cauzalitii formale , foma unui obiect este i cauza


frumuseii sale.
,,Frumosul este o problem de mrime i ordine(Aristotel, Poetica)
Aristotel
Forma unui obiect este constituit
de proprietile motenite ale
obiectului
Imitaia este natural i poate fi
folosit s educe

Platon
Forma fiecrui lucru exist ntr-o
dimensiune care transcede lucrurile
fizice
Imitaia este o replic deficitar a
esenei

Plotin
Filozof neoplatonic
Edific c frumuseea se adreseaz cu precdere simurilor de vedere i auz
idee care se menine n Evul Mediu i la care se raporteaz constructorii de
catedrale
Pentru filozofii medievali frumuseea va fi conectat cu ideea de nelepciune
El este mpotriva noiunii c proporia este componenta primar a frumuseii
Contrazice vechile concepii conform crora obiectele nesimetrice nu sunt
frumoase i susine c un obiect frumos nu trebuie s fie compus obligatoriu
din pri frumoase, ci un obiect frumos poate avea n compoziie i pari
neplcute dar care in ansamblu se circumscrie ideii de frumos.

Exegei ai esteticii medievale


Sf. Augustin

Influenat de tradiia Platonist i Neo Platonic


Face distincie ntre creaia lui Dumnezeu (ex nihilo) i creaia artistului(ex
materia); creaia lui Dumnezeu nu este mimesis-care este doar scopul artei
Sf. Augustin crede n ierarhia lucrurilor frumoase-dup ct de mult Form dein
sau le lipsete.
Unitatea + egalitate + numr + proporie +ordine =elementele teoriei
frumosului n viziunea sa
,,Orice este fumos este datorit ordinii,,(Sf. Augustin, Of True Religion)

Sf. Toma d Aquilo

,,Frumuseea este ceea ce i face plcere cnd vezi


Frumuseea este n esen obiectivul inteligenei pentru c mintea este singura
deschis infinitului finei. Deintorul primete informaia de la lumea sensibil
prin simire , dar simurile nu recunosc frumuseea ci doar mintea.
,,Frumosul se adreseaz vederii i auzului pentru c doar acestea dou sunt
maxim cognoscitivi(Jaques Maritain) filiaie pe descendena lui Plotin
Menine obiectivitatea frumuseii n sensul c aceasta rezid din obiect
Frumuseea este sporit cnd lucrul ndeplinete scopul su: un dansator este
mai frumos cnd danseaz dect cnd bea cafea
Radiana este caracteristica frumuseii care atrage ochiul,mintea i urechea i
ne face s l privim din nou; noiunea este n corelan cu ideea medival de
lumin

Dyonisius

,,Acesta Unicul, Bunul, Frumosul este unica cauz a tot binele i frumosul,,
( Pseudo Dyonisius)
Dumnezeu ca frumos; frumuseea i Dumnezeu sunt aceeai.
Disticie ntre frumos(ceva ce particip la frumusee) i frumusee(ingredientul
ce face lucrurile frumoase). Doar Dumnezeu le deine pe amandou.

Subiecte n estetica frumosului


1. Proporia
Important pentru arta medieval n muzic i arhitectur
Pitagorenii sunt primii care iniiaz relaia dintre numr i sunete
Armonia ii are originea n Dumnezeu i astfel muzica este proiectat s l
aduc pe om mai aproape de Dumnezeu
Meievalii nu erau avocaii formei deasupra funciunii
Sf. Augustin si Boethius promoveaza filosofia pitagoreica a proportiei, mai ales in
contextul lucrarilor muzicale.

Boethius muzica este stiinta matematica a legilor muzicale. Muzicianul este un teoretician,
care studiaza legile matematicii sunetului.
Teoriile proportiei le-a preluat din Antichitate. Considera ca legile numerice guverneaza
arta si natura. Estetica proportiei patrunde in Evul Mediu ca o dogma, ca o teorie luata ca
atare. Totusi, s-a incercat demonstrarea ei.
Pitagoreicii au asociat variatia sunetelor din lovirea ciocanului unui fierar cu greutatea
ciocanului. Astfel, sunetul era dictat de numere. Boethius Consonanta (sunete diferite
percepute uniform) dicteaza modulurile muzicale si nu exista fara sunet.
Perceperea estetica a muzicii era de asemenea inradacinata in porportie. Diferite sunete
muzicale influenteaza in mod diferit omul. Ex: Pitagoreicii foloseau diferite melodii pentru a
induce somnul sau pentru a se trezi mai usor dimineata. Spartanii considerau ca muzica le
poate influenta sufletul.
Boethius considera ca sufletul si corpul este supus de aceleasi legi care guverneaza
muzica si, prin extrapolare, intreg universul.
Pitagoreicii considerau ca cele 7 planete care orbiteaza in jurul pamantului creeaza prin
miscarea lor o muzica armonioasa pe care omul nu o poate percepe.

2. Ordine
In secolul XII Scoala de la Chartres preia ideile platonice. Ca si Augustin, considerau ca
Dumnezeu a creat lumea prin ordine si masura.
Pentru Scoala de la Chartres lumea era ordine, natura era mediator al actelor Sale. Natura, in
metafizica chartriana nu era doaar o personificare alegorica, ci o forta ubicuua, activa. Frumusetea
lumii constra in ordine (fiecare lucru sa isi pastreze locul natural oamenii pe pamant, pasarile in cer
pestii in apa). Frumusetea sa infloreste atunci cand apar variatii in functie de numere si cantitate, in
functie de noi forme si culori.
In secolul XIII, teoria frumosului se concentreaza asupra formei. Armonia cosmosului devine o
metafora largita a perfectiunii organice a formelor individuale, atat naturale cat si artistice.
In aceasta teorie, rigiditatea matematicii este temperata de sensibilitatea calitatilor organice ale
naturii. Filosofi medievali precum William din Conches, Thierry din Chartres, Bernand din Tours si
Alan din Lille nu vorbeau despre o ordine matematica imuabila si de un proces organic a carui
natura era cel mai bine explicata prin Creator. Fiul era principiul formei, al organizarii
armonioase din punct de vedere estetic, iar Tatal era cel care a creat universul. Duhul Sfant era cel ce
anima lumea. Natura si nu numarul era cea care guverna pamantul.

3. Lumina i culoare
Credina c ,,Dumnezeu este Lumin
Robert Grosseteste: ,,Lumina este aceea care permite frumuseea unor
obiecte n special culorii s fie luminat
Teoria culorilor: culorile cauzeaz frumusee i sunt relevate de lumin

4. Simbolism
Folosit ca instrument s dea sens operelor de art
n sens hermeneutic: s descopere semnificia textelor din Biblie
Umberto Eco: ,,La ncput a fost simbolismul metafizic legat de obiceiul
medieval de a discerne mna lui Dumnezeu n fruuseea lumii , apoi a fost
alegoria universal

Pseudo-Dionysius: ,,Orice persoan inteligent realizeaz c apariiile


frumuseii sunt semne ale unei iubiri invizibile
Pentru medievali construcia n mod simbolic ajut la atingerea lui
Dumnezeu

Binele si frumosul transcedental

tema recurenta in timpurile medievale o reprezinta frumusetea existentei in general.


Medievalii preiau concepte regasite in invataturile crestine si le transpun in estetica:
Geneza 1:31- i Dumnezeu a vzut tot ce a fcut i iat, [a fost] foarte bun.
Cartea Intelepciunii - Dumnezeu a creat in functie de numere, greutate si unitate.

Scripturile, raspandite de preoti, reproduceau aceasta viziune pancalista. Era confirmata si de


mostenirea Antichitatii. Teoria conform careia lumea este o imagine reflectata a Frumusetii Ideale apartine
lui Platon. De asemenea, Cicero scria in De Natura Deorum Nimic nu e mai bun decat acest

pamant, nici mai excelent sau frumos.

Aceste afirmatii ale pancalismului antic erau traduse in timpurile medievale in termeni mai
accentuati consecinta a sentimentului crestin de adorare pentru creatia Domnului, pe de o parte, rezultat al influentelor neo-platonice pe de alta.
John Scotus Eriugena, filosof neo-platonic, concepea universul ca fiind o revelare a lui Dumnezeu in
frumusetea sa inefabila, Dumnezeu fiind regasit atat in frumusetea ideala, cat si in cea
materiala, in toata Creatia. Toate lucrurile se combima armonios intr-o unitate perfecta, ilustrand
fascinanta polifonie a universului tema abordata de toti scriitorii Evului Mediu.
Numeroase concepte au fost create pentru a oferi concretizare filosfica acestei viziuni asupra esteticii
universului, toate fiind derivate din triada din Cartea Intelepciunii:
numar (numerus), greutate(pondus) si unitate/ masura (mensura).
dimensiune, forma si ordine - (modus, forma, ordo);
substanta, natura si putere - (substantia, species, virtus)
ceea ce determina, ceea ce ofera proportie si ceea ce face distinctie - (quodconstat, quod congruit,
quoddiscernit)
Forma e determinata de dimensiune sau cantitate (modus) si deci prin proportie si masura.

Frumusetea universala presupune proportie intre intreg si elementele sale componente.

Termenii trebuiau sa defineasca atat binele cat si frumosul. William din Auxerre: Binele unei
substante si frumusetea sa sunt acelasi lucru... Frumusetea unui lucru consta in trei atribute (specie,
numar si ordine) asa cum defineste Augustin binele.

Obiectivitate i subiectivitate

Anticii i medievalii au susinut c frumuseea este obiectiv

-Sf. Augustin: lucrurile sunt frumoase pentru c ne ncnt sau ne ncnt


pentru c sunt frumoase?
-Aristotel: ,,Pentru a fi frumoas o creatur i fiecare ntreg fcut din pri
trebuie s prezinte o anumit ordine n aranjarea prilor
Din sec. 18 se merge pe ideea c frumosul se nelege subiectiv
-Hume:,,Fruuseea nu este o calitate n lucrurile nsele;exist doar n mintea
celui ce contempl, i fiecare minte percepe diferit frumuseea. O persoan o
percepe deformat n timp ce alta este sensibil la frumusee
Crispin Sartwell: ,,Frumuseea nu trebuie atribuit exclusiv subiectului sau
obiectului ci relaiei dintre ele
Emund Burke: ,,Prin frumos neleg calitatea acelor caliti n corpuri rin care pot
cauza determina iubire ori pasiuni similare

Frumusetea privita cu obiectivism prin doua moduri:

Pentru Albertus, frumusetea e prezenta in mod obiectiv intr-un lucru, fara implicarea umana.
Celalalt tip de obiectivitate priveste frumusetea ca o proprietate transcedentala, perceputa totusi
prin capacitatea cognitiva, dupa cum afirma Thomas Aquinas.