1

Cap 10. Avangarda. Arh. interbelica - traditionalism si modernism

- arh sec XIX s-a mentinut dar apar
-procedee de constructii noi
-materiale si tehnici noi
- halele turnatoriei Lemaitre si a fabricii de zahar Chitila, peronul Garii de Nord -
realizate din metal

- Anghel Saligny realizeaza din metal -1890-1895 podul peste Dunare peste Cernavoda
- 1913-1915 halele fabricii Semanatoarea
- hala de carne si peste din Piata Unirii
- apare si betonul armat-constructii cu caracter industrial
- Saligny construieste silozurile din Constanta 1889 (piloti si radieri din BA)
- hotelul Athenee Bradeau - prima constr. civila din BA (a 31a constr din lume cu sistemul
"Hennebique")
- intre 1922-1928 se reia activ constructiva ce stagnase pe perioada razboiului
- stilistic, arh postbelica - continuare a curentului neoromanesc, se finalizeaza:
Banca de Investitii(P.Antonescu),Muzeul de Arta Nationala(sos.Kisselef)-(N.Ghika-Budesti)

- a doua generatie de arh: Toma T. Socolescu, Constantin Iotzu, Paul Smarandescu, Statie
Ciortan, I.D. Trajanescu, Gh. Simotta.
- in perioada postbelica se manifesta scaderile curentului:
-fortarea functiunii si a constr de dragul efectelor plastice
-vocabular de forme involuat
-exces decorativ
-unii arhitecti si critici de arta au sesizat contradictiie arhitecturii, arh Stefan Ciocirlan spera sa
nu mai alunece stilul romanesc spre decadenta, cu coloane masive(egipt antic), arcuri
butucanoase,frante in mai multe locuri, stil greoi care prezinta si franghii groase, element uzat si
abuzat de peste un sfert de veac
-competenta profesionala si talentul unor arhitecti, sustrag operele lor din caracteristicle negative
ale curentului ba chiar unii maestri ai stilului modernizeaza arh(P.Antonescu, C.Iotzu)
-Palatul Facultatii de drept 1935 (P. Antonescu)-compozitie academica, fatadele si unele
interioare de natura clasicismului modernizat
-Sediul institutului de Istorie N. Iorga (P. Antonescu) nu pastreaza vocab. stilurilor
istorice
-catre sf crizei economice (1929-1933) apar reinnoiri stilistice formulate teoretic in revista
Contemporanul, cu realizari arh din europa si SUA

-Marcel Iancu construieste cladire de locuit(sos.Kiseleff) in spiritul curentului
functionalist(manifest al noii ahitecturi).

-1931 Horia Creanga - cladirea societatii ARO, program complex (locuinte, birouri, sala cinema
1200locuri), transf. artera N-S a capitalei in demonstratie a arh. moderne
-dupa criza 1929-1933 se realizeaza cladiri de productie: uzine metalurgice otelarii, fabrici de
vagoane si de avioane => utilizarea de materiale noi(otel,beton armat, sticla) si definirea expresii
plastice adecvate pt acestea

-1933 G.M.Cantacuzino construieste prima hala de montaj la I.A.R. Brasov
-1933-1938 arh. Octav Doicescu constr. uzinele chimice de cauciuc Victoria, hangarele de aviatie
Silistea, Buzau.
-Horia Creanga construieste o uzina moderna(Malaxa) si fabrica de tevi (uzina Republica)
-Programul industrial realizat cu materiale si tehnici noi devine program conducator in arh
contemporana, arhitectura civila urmeaza dezv arh moderne



2
-casa de pe aleea Alexandru 12 (H.Creanga) marcheaa extinderea arh moderne in domeniul
locuirii.
-arh de stil national si modern - orientare traditionalista si modernista
-arh de valoare au evitat caract. negative ale modernismului si au contribuit la evolutia sa, peste
limitele curentelor in conflict
-Arh Horia Creanga
- cladirea hotelului Carpati unul dintre cele mai reusite exemple din europa de insertie a
unei cladiri moderne in context istoric
-imobilele Bd N.Balcescu 35, str. Corneliu Botez 3 bis, str.Lt. Lemnea 12, Calea
Victoriei 91-93, Piata Cosmonautilor 5A si casa de pe Aleea Alexandru 4
- ultimele 3 in colaborare cu H. Georgescu, colaborator de aceeasi talie si idei
-opera lui H Creanga se caract. prin caracter rational al solutiilor funct. si constr., unitatea facturii
estetice, plastica-expresie fidela a comp. func. si struc. se def. prin propotrii bune, sobrietate si
absenta decoratiilor

- Duiliu Marcu face scoala academismului francez (casa str Ana Ipatescu 54), cu transf. Teatrului
National Timisoara si realizarea cladirii Politehnicii si a caminelor se alatura noului curent
-atelierul lui creeaza lucrari monumentale reprezentative pt oras: Palatul Ministerului de
Externe(piata Victoriei),Academia Militara(piata Eroilor),cladirea Comitetului de Stat pentru
Planificare si Bibleoteca Academiei Socialiste Romania(calea Victoriei), Palatul Ministerului
Transporturilor(Piata Garii de Nord), Institutul de chimie si fizica(Cluj)

-Duliu Marcu caracter predominant constructivist(marcarea el. verticale de struc.), ofera o
amprenta autohdona cladirilor
-Lucrarile lui H.Creanga- iz predominant functionalist cu viziune plastica cubista
-G.M.Cantacuzino pledeaza pt o cale ferita de excese si pt asimilarea experientelor moderne si a
celor furnizate de traditie, poarta amprenta studiilor sale clasice si a fost impins spre structura sa
romantica.(Palatul Mitropolitan Iasi, Galeriile Kretzulescu- plastica clasicizanta modernizata,
hotelul Intercontinental, Mamaia- arh moderna)

-Octav Doicescu arh de formatie umanista,motive de factura clasica si renascentista(sediul
P.T.T.R.-str Banu Manta,blocul Banloc-calea Victoriei) si motive spatiale si de fatada inspirate de
arh autohtona(restaurantele din Gradina Botanica si Padurea Baneasa, clubul din parcul
Herastrau si de la Snagov, cladirile de locuit din parcul U.C.B.)
-locuinta de masa la scara modesta-15ha in Vatra Luminoasa, 75 de vile in cartierul
Cotroceni,cateva zeci de vile in parcul Jianu. au devenit proprietatile paturii mujlocii,
migrarea de la sat la oras.
-proiectele de sistematizare obligatorii nu au fost realizate, cu exceptia asanariilacurilor din
N capitalei si crearea parcului Herastrau si crearea Muzeului Satului.