Sunteți pe pagina 1din 2

1..

Consideratii generale
Spatiile verzi reprezinta teritorii ocupate
preponderent cu vegetatie lemnoasa, ierboasa sau
floricola careia i se asociaza diferite constructii cu
caracter decorativ si/sau utilitar si care indeplinesc
numeroase functii printre care cele sanitare,
decorative si recreative au un rol important.
Totalitatea unitatilor spatiilor verzi dintr-o
localitate si de pe langa aceasta reprezinta sistemul
de spatii verzi al centrului populat respectiv.
Spatiul verde sa refera la pozitia in spatiu nu numai
in plan orizontal al vegetatiei. Pentru proiectare,
realizare si ingrijire trebuie sa se tina seama si de
situatia acestuia in plan vertical. Intinderea
unitatilor de spatiu verde poate avea de la cativa
zeci de metrii patrati la sute sau mii de ha.
Clasificarea spatiilor verzi
!" #upa folosinta a"cu acces nelimitat spatii verzi
din orase b"cu acces limitat spatiile verzi ale
institutiilor c" cu destinatie speciala pepiniere
$" #upa amplasare a"spatii verzi urbane
%orasenesti" plantatii stradale b"spatii verzi
periurbane%preorasenesti, e&travilane" parc
national, plantatii de-a lungul unei autostrazi
c"urbane si periurbane gradini botanice.
'egetatia e o componenta a mediului. Pentru ca
obiectul disciplinei il constituie mediul. (ediul
repr totalitatea componentelor abiotice care
constituie suportul material al componentelor
biotice carora li se asociaza factorul social, omul.
Ca atare mediul se caracterizeaza in timp si spatiu.
#upa interventie med poate fi-natural -modificat
(ediul natural -parcuri nationale
(ediul modificat -natural cand interventia omului
e mai mica -amenajat cand interventia
omului este mai mare
_______________________________________
2..Mediu)peisaj
Peisajul %dupa Simords" e o portiune din natura
care contine suficiente elemente ce sa permita
ochiului sa selecteze, sa accentueze si sa grupeze
aceste componente si in plus poate sa imprime
anumite stari emotionale.
Sistemul) mediul in care elementele naturale se
intrepatrund cu cele artificiale care predomina.
Ambientul)mediul care se gaseste in imediata
apropiere a unui element. #isciplina de spatii verzi
se ocupa cu proiectarea, realizarea, ingrijirea si
ocrotirea spatiilor verzi. In realizarea spatiilor
verzi omul intervine prin introducerea vegetatiei
care face legatura intre om si elementele abiotice.
Importanta spatiilor verzi este multipla,
intotdeauna acordand functia prioritara rela&arii
fiintei umane. Proiectarea spatiilor verzi luand in
considerare comple&itatea fiintei umane. In
proiectarea spatiilor verzi trebuie urmarit ca
realizarea lor sa trezeasca sentimente celui care le
priveste sau le parcurge. *mul e o fiinta biologica,
emotiva, afectiva, sociala, intelectuala.
_________________________________________
3..Amenajarea spatiilor verzi de-a lungul
timpului
+radinile din ,gipt, China
- fost influentata de cond naturale si de evolutia
populatiei respective si a posibilitatilor materiale
ale respectivei populatii. Se pare ca cele mai vechi
gradini au fost amenajate in ,giptul de astazi de-a
lungul .ilului. In ,gipt spatiile verzi s-au amenajat
sub forma unor gradini amenajate in apropierea
unor edificii importante si dateaza de acum circa
/000 de ani. -u fost amenajate in stil geometric in
partea centrala -un bazin de forma
dreptunghiulara, apoi in jurul lui erau plantate
specii floricole iar la periferia gradinii erau
plantate specii arboricole. Cele mai vestite gradini
au fost in 1abilon-+radinile suspendate, socotite
ca una din cele 2 minuni ale lumii. 3nii istorici
greci spun ca aceste gradini au fost situate pe malul
celor $ rauri. +radinile erau amenajate pe terasele
palatului care avea 4 nivele.
In China gradinile au fost amenajate in stil
peisager si se caracterizau prin intinderea mare pe
care o aveau. #in China japonezii au preluat arta
gradinilor insa au intervenit foarte mult. #atorita
spatiilor mici de care dispuneau ei au creat
gradinile miniaturale.
55555555555555555555555555555555555555555
4..radinile japoneze inspirau pacea, meditatia,
impacarea cu sine. #in China japonezii au preluat
arta grad insa au intervenit f mult. #at spatiilor
mici de care dispuneau ei au creat gradinile
miniaturale.-u fost perioade in care gradinile erau
amenajate din materiale inerte in care modul de
aranjare a pietrelor, de valurare a nisipului inspirau
pace, liniste, putere. 6a japonezi se poate vorbi
despre o perioada cand a fost la mare pret, apa
fiind sugerata de valurarea nisipului. In apropierea
gradinii era pogoda pentru servirea ceaiului. #e la
. la S era un curs de apa. In fata pagodei era
amenajat un laccu lungimea orientata de la , la '.
-menajarea se facea de-a lungul acestui lac prin
podete in zig-zag sau curbate. In apropierea
lacurilor e&istau lampadare confectionate din piatra
ce serveau ca loc de rugaciune ori o ofranda catre
zei reliefa stare materiala a proprietarului. In jurul
locului vegetatia era de talie mica. Si la japonezi
pruni considerati vestitorii primaverii erau cultivati
in toate gradinile. #e la japonezi a ramas asa
numitul pas japonez care consta in plantarea unor
dale de piatra de forma geometrica sau diferita in
peluzele de iarba. #ist dintre $ dale e 70cm
%distanta mas de la un centru al unei dale pana la
celalalt centru al dalei" in gradina #a8sen-in
proiectata de Saomi avea la intrare $ stanci de dim
mici ce reprez paznici gradini, iar in spatele
gradinii era o piatra mare seminificand muntii.
5555555555555555555555555555555555555555
!..radinile din re"ia# $oma 6a greci datorita
formei statale mai democratice au fost amenajate
piete in care se gaseau statui a lui Platon, -ristotel.
+recii au stiut f bine sa imbne elementele naturale
cu cele artificiale. +recii au fost aceia care au
apreciat ca statuile sunt cel mai bine puse in
evidenta cand se proiecteaza pe un plan cu arbori
cu frunze de culoare verde-inchis. Pt prima data in
perioada imperiului 9oman au fost infiintate
pepiniere pt cultura florilor. 6a romani arta
gradinilor a cunoscut o mare dezvoltare. ,i au
cultivat gradinile cu o anumita destinatie
:gradinile ;hortus rosaria< -gradina de trandafiri
:gradinile hortus topiaria :gradinile hortus
viridarium :gradinile hortus pinguis :gradinile
hortus pomarium. +rad din jurul palatelor erau
sistematizate in = zone -grad de langa terse
destinate plimbarilor pietonale marginite de
garduri vii :lectica)alei pietruite , veg lemnoase
-patul pt vanat. +rad maure au fost amenajate in
Pen Iberica unde apa era relativ redusa. (aurii au
adus apa din (-tii Pirinei pt a uda gradinile. In gen
au predominat elem ale stilului geometric de aceea
grad maure purtau numele de generaliff.
%..radinile perioadei &eudale
-ceasta perioada se caract prin impartirea
teritoriilor intre mai multe state, razboaie si era o
mai mica preocupare pt gradini. 3n calugar da
indicati referitoare la cultura unor specii valabile si
astazi. In gen in partea centrala a ,uropei nu s-au
infiintat gradini deosebite, dar atitudinea pt
vegetatie periurbana a fost diferita. In (oscova au
fost cultivate sp ornamentale in proportie f mica. In
perioada ranasterii pe langa arta, stiinta, cultura si
amenaj grad a cunoscut o mare dezvoltare. In
Italia gradinile erau amenajate pe terenuri
inclinate, in fata palatelor in stil geometric. In
apropierea palatului erau amenajate ronduri de
flori, gradina era imprejmuita cu vegetatie
forestiera. 'egetatia era amplasata in apropierea
cladirii formata din ronduri de flori, apoi in planul
al $-lea arbusti si la periferie specii arboricole.
In >ranta gradinile au fost amenajate pe terenuri
plane si in sec al ?'II-lea a trait arhitectul,
pictorul si gradinarul 6e.otre care a proiectat patul
de la 'erasilles pe o suprafata de 7770ha. In sec
&'II-?? specialistii in domaniul arhitecturii,
medicii au ajuns la concluzia ca sp verzi
intravilane au rol imp si a inceput sa le acorde
atentie. In -nglia sp verzi li s-a acordat o mare
atentie si datorita cond climatice cat si a formei de
proprietate. Termenul de s@uare a fost imprumutat
de la englezi.
55555555555555555555555555555555555555555
'..Spatiile verzi de pe teritoriul tarii noastre
In timpul cuceririi romane acestia au adus o serie
de sp floricole si lemnoase. Terit tari noastre a prez
avantajul ca se afla in zona de trecere din ,uropa
de ,st spre ' si de la . la S. -stfel negustorii au
adus la noi numeroase pl floricole si arboricole.
Pana in sec ?'III cele mai multe grad erau
amplasate in jurul manastirilor. In sec al ?'III-lea
odata cu stilul 1rancovenesc se acorda atentie si
mod d amenajare a gradinilorcu cele din >ranta,
+ermania, Parcul de la -vrig de langa Sibiu. In a
$-a jum a sec ?I? cand a inceput in tara noastra sa
se dezv capitalismul s-a considerat ca orasele
cetatii din Transilv sunt locuri in care se poate
infiinta promenada distrugandu-se zidurile de la
marginea orasului. 6a Iasi gradina Copou a fost
proiectata in aceeasi perioada, are 4 intranduri si
numer alei sinuase. * larga dezv a sp verzi s-a cun
si in Cj.In!A$2s-a infiintat -soc Parcurilor din Cj.
55555555555555555555555555555555555555555
(..)un"tionalitatea spatiilor verzi
!" >unctia sanitara a spatiilor verzi : Se poate
evidentia prin mai multe procedee de natura sa
creeze conditii cat mai bune de viata. Influenta
vegetatiei asupra compozitiei aeruluiB rolul acestei
compozitii a aerului asupra starii de confort a
oamenilor. Plantele elimina in proc de fotosinteza
*$ si absoarbe C*$. Se consuma odata si jumatate
mai mult C*$ decat *$ care il elibereaza. -cest
consum variaza in fctie de perioada din zi, de
specie, si de perioada din an. *$ produs de catre
plante in contact cu aerul se descompune in atomi
de *$ negativ si care este mai usor de asimilat. *$
are rol in o&igenarea centrilor nervosi a aparatului
respirator, circulator. In perioada actuala cant de
C*$ produsa de autovehicule este imensa. 3n
automobil consuma in $4 ore o cant de *$
echivalentul a $00-!000 de oameni. Plantele
produc ozon in cant mici ce influenteaza pozitiv
asupra starii de sanatate a omului. Plantele
influenteaza asuora producerii iomilor negativi
care -faciliteaza asimilatia >e si utiliz acestuia in
producerea unor enzime cu >e. :stimuleaza
asimilarea C,*$. :accelereaza o&idarea
serotoninei. :contribuie la linistirea sistemului
nervos. Plantele produc fitoncide ce au rolul de a
distruge virusi, bacterii, bacili. >itoncidele produse
de cvercinee distrug bacilul dezinteriei si altele.
_________________________________________
*..+n&luenta vegetatiei asupra poluarii
Poluarea s-a accentuat odata cu dezvoltarea
industriei devenind daunatoare. #intre industr
poluante cele mai poluante sunt ind metalurgica,
fabricile de ciment, fabricile de prelucare a pielii,
industria de fabricatie a produselor de curatat
chimice. Sp cu capacitate diferita de retinere a
no&elor. Dgomotele sunt cauze care produc
tulburari psihice. Plantele pot influenta direct
starea psihica a individului prin intensitatea
luminii, calm si forma si culoarea coroanei.
Culorile calde sunt culori active. Portocaliul si
galbenul sunt cele mai active culori avand o
capacitate de stimulare ridicate, verdele este o
culoare odihnitoare. 9osu are o capacitate de
stimulare mare, dar de scurta durata. -lbastrul este
o culoare pasiva amintind de intinderea marilor,
muntilor.
55555555555555555555555555555555555555555
1,...)un"tia re"reativa a spatilor verzi
#orinta oamenilor de a-si petrece o parte din
timpul liber in mijlocul naturii, mai ales in padure
este de data recenta si s-a dezvoltat pe masura ce
actiunile pe care le desfasoara devin tot mai
stresante. In !E77 in >ranta s-a desfasurat un
simpozion destinat activitatii creative. Prin
recreare se intelege activitatea pe care o desfasoara
omul dupa ce s-a achitat de sarcinile sociale si
familiale. Timpul se imparte in -timp de e&istenta
) timp afectat activitatilor necesare e&istentei
-timp de subzistenta)timp afectat cumpararii
alimentelor, pregatirii hranei, timp necesar
deplasarii de la serviciu -timp liber)zilnic, sf de
sapt, concediu, pensionarii Sarcinile recreerii
!.#ivertisment sau amuzament $.9ela&are-
indeparteaza oboseala =.evadare- desfasurare pe
un plan superior a unor activitati fictive
#ezvolatrea personalitatii. >azele recreerii
!.pregatirea recreerii $.deplasarea care poate fi
facuta pe jos sau cu diferite mijloace de deplasare.
(ersul pe jos este sanatos, ieftin. 3.activitati pe
loc -odihna activa -odihna pasiva 4.intoarcere-
,ste mai importanta decat faza de deplasare pt ca
omul are o incarcatura emotionala mai mare decat
la deplasare si de aceea se recomanda ca traseul la
intoarcere sa fie mai usor decat la deplasare
5.Reculegerea- Pers trece in revista intreaga activ
retinanad aspectele pozitive, dar si unele negative.
55555555555555555555555555555555555555555
11..)a"torii "are in&luenteaza re"reerea
!.fact economici-starea materiala din tara si a
persoanei respectiva dar nefiind un factor limitativ
$.dezvoltarea tehnica a mijloacelor de transport si
informatie. 6a mijloacele de transport intereseaza
viteza, gr de confort si diversitatea mijloacelor de
transport. #e multe ori reclamele la T' folosesc pe
fundal peisaje turistice
=.factorul social-populatia din mediul urban
prefera sa se recreeze departe de mediul urban, in
mediul rural sau in natura. -popul din mediu rural
doreste sa se recreeze la orase, sa vada un concert
in aer liber -nivelul de pregatire a individului
-temperamentul individului -legislatia si climatul
politic din tara respectiva.
55555555555555555555555555555555555555555
12..-urismul -activitate de deplasare pe jos sau cu
dif mijl de transport pt ca un individ sa se
instruiasca , sa-si imbogateasca cunostintele si care
se face in afara localitatii de domiciliu.
-lte def ale turismului !AA0->reuler) fen al
timpurilor moderne bazat pe cresterea necesit de
refacere si schimbare a mediului, de cultivare a
sentimentului de receptivitate fata de natura,
rezultat al dezvoltarii comertului, ind si
perfectionarii mijl de transport. #upa !E70
turismul era def ca ansamblu relatiilor si
fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul
persoanei in afara localitatii de resedinta atat timp
cat deplasarea nu este motivata de activit lucrativa.
In !E2A turismul a fost def ca latura a sect
economic, unde activit prestata are ca scop organiz
si desfas calatoriilor de recreare sau a deplasarii de
persoane la dif congrese si reuniuni, incluzand
toate nevoile si activitatile necesare satisfacerii
tuturor nevoilor turistilor.
Clasif turismului -"dupa mod de organiz turismul
poate fi-organizat- toate actvitatile sunt stabilite in
prealabil -semiorganizat- numai o parte a
serviciilor sunt stabilite anterior -turismul
neorganizat- nu se angajeaza nici o activitate
anticipata 1" dupa durata turismul poate fi
-ocazional-cateva ore -itinerant-in FeeGend $4h
-de scurta durata -!-= zile -de durata medie 4-=0
zile -de lunga durata H=0 zile C" dupa tara
-intervin -reprez Icel mai ridicat E0Idin turisti
-international Hemitator Hreceptor #" dupa activit
org turismul poate fi -de sejurHse practica o odihna
pasiva -balnear Hscopul e un tratament -tehnico-
stiintificH activit stiintifica se desf in mediu
cercetarii, speologie, alpinism -sportivHpracticat
in colectiv Hindividual -de congreseH membr
participanti au o anumita perioada de timp
rezervata vizitarii unor obiective turistice
-turismul de afaceriH in afara orelor de lucru,
participantii beneficiaza de scurte deplasari pt
vizitarea unor obiective turistice.
-ctivitatea turistica poate fi considerata o
industrie pt ca -nu apeleaza la devize, ci devine o
sursa de devize -pune in val frumusetile tarii
respective muzee -prez situatia culturala prin
organiz unor vizite spectacole - este generatoare
de reinvierea unor activitati restaurator, hotelier,
generatoare de noi activitati ghid in turism,
instructor de schi, hipism HHHpotentialul tur./
_________________________________________
13..Potentialul turisti" al tarii noastre 0relatat d
noi"
-relief variat -bogata traditie culturala mansatiri,
cetati, sculpturi, e&pozitii de pictura -ospitalitatea
binecunoscuta
)un"tia de"orativa a spatiilor verzi -veget e
decorativa in orice anotimp indiferent sub ce forma
se prezinta veget lemnoasa, pl verzi, flori
-decorativa prin varietate in unitatea mediului
Hnaturala Hartificiala 6a campie peisajul e
monoton, se schimba acest lucru daca apare o
padure sau un palc de arbori. -introd elem surpriza
de la un anotimp la altul -aceeasi varietate o prez
veg si de-a lungul anilor intr-un fel arata sp de
puieti si altfel arata la maturitate-batranete. S-a
constatat ca veget prez fc decorativa si ca prin
interv omului aceasta functie poate sa sporeasca)fc
estetica -prez veget poate avea si alte forme de
atractie pt turisti prez unei anumite faune, prin
culori, sunete -este si o fctie sonora a sursurului
apelor ce trec prin paduri, cascade sau prin
amenajarea apelor in diferite spatii verzi fantane
arteziene sau cazatoare, cascade.
_________________________________________
14..Spatiile verzi1 stiina si arta
Simondo ;pt ca o proiectare sa fie reusita trebuie
ales cel mai convenabil sit%loc" care sa sugereze
folosintele cele mai adecvate si folosirea intregului
sau potential<. Se fol unele principii proprii sau
preluate din alte domenii.
!"Principiul functionalitatii %sau al proiectarii
organice" * unitate de spatiu verde trebuie
proiectata ca sa fie functionala a"sa fie
compatibila si sa permita desfasurarea anumitor
activitatii luand in considerare omul b"sa fie
decorative, estetice, caci altfel proiectarea nu e
facuta pt oameni ,& intr-o padure de recreere e
functionala o alee de !-$ m latime, marginita de sp
arborescente care in timpul orelor insorite asigura
functional umbra si d.p.d.v. decorativ jocul de
lumini. .u este o proiectare functionala daca, de
e&, pt a ajunge la o mica insula trebuie traversat un
podet f ingust de 70-20cm, care poate produce o
stare de stres, pt ca nu poate trece decat o singura
perosana.
$"pricipiul contabilitatii -pres incadrarea
convenabila a sp verde in ambient de e& nu e
compatibil sa amplasam o gradina zoo in centru
populat, deoarece mirosul si zgomotele produse de
anumite animale deranjeaza locuitorii din
vecinatate. #easemenea nu e bine daca se
realizeaza un scuar sau un teren sportiv in
apropierea unui spital sau al unei institutii de
invatamant.
="principiul armoniei se realizeaza prin $ legi
-legea identitatii Hfolosirea acelorasi elemente
-legea asemanarii Hunitate in diversitate
In ceea ce priveste culorile e&ista a"armonia
legaturii care presupune ca, culorile sa fie calde si
reci b"armonia generalitatii- numai culori calde
sau numai culori reci c"armonia contrastelor -se
folosesc si culori calde si culori reci, dar fara culori
neutre.
55555555555555555555555555555555555555555
1!...42prin"ipiul unitatii -unitatea presiune
e&istenta unei subordonari intre comp unui obiect
astfel incat sa fie independenti, dar si integrat in
sistem. In gen apare o dominanta, careia i se
subordoneaza alte componente. ,& dominanta
pote fi o cladire f imp. 3nitatea trebuie respectata
si se poate realiza prin ritm, echilibru,
consecventa.
9itmul -e tot atat de imp pe cat e de imp ritmul
intr-o melodie. Pres repetarea acelorasi comp dupa
anumite regului. 9itumul -simplu Hspecii
arborescente de-a lungul unei strazi -compus Hde
forma Hde culoare Hde inaltime -dinamic Hde
distanta Hde inaltime -static
,chilibru -pres ca de o parte si de alta a unei a&e
de simetrie, obiectele amplasate sa fie identice.
-cest echilibru simetric se remarca usor. >recvent
se intalneste echilibrul asimetric si plce mai mult
consecventa -trecrea de la un obiect la altul sa fie
facuta treptat.
/" Principiul proportionalitatii- a fost avut in
vedere din cele mai vechi timpuri sa e&iste o
anumita proportie intre componentele elementelor.
#a'inci stabileste ca proportie lungimea
bratelor)inaltimea omului, sau lungimea
capului)de /-7 ori mai mica decat lungimea
trunchiului.
Modul de amplasare a obiectelor fata de ochiul
privitorului
-obiectul trebuie privit sub un unghi de 4/J
-obiectul privit sub un unghi de $2J-se reduc
detaliile
-obiectul privit sub un unghi de !AJ -nu mai apar
detaliile
7"principiul armoniei se realizeaza prin $ legi
-legea identitatii Hfolosirea acelorasi elemente
-legea asemanarii Hunitate in diversitate
In ceea ce priveste culorile e&ista a"armonia
legaturii care presupune ca, culorile sa fie calde si
reci b"armonia generalitatii- numai culori calde
sau numai culori reci c"armonia contrastelor -se
folosesc si culori calde si culori reci, dar fara culori
neutre.
________________________________________
_
16..Modularea se poate realiza prin: -conservare,
alterare, accentuare, distrugere Hnu se admite, pt ca
este o degradare a mediului, dar uneori e
folositoare la modulare
9elieful tarii noastre e apreciat dat succesiunii lui
munti, dealuri, podisuri, campie. -rmonia se poate
realiza prin imbinarea reusita a elem naturale cu
elem artificiale. ,& intr-o padure de recreare ar fi
lipsa de armonie daca am introduce in zona
montana partere de trandafiri.
-rmonia se poate realiza si prin imbinarea
simetritatii cu varietatea.
7" principiul economic -s-a considerat ca acest
principiu e valabil intr-o anumita perioada de
dezvoltare a unei tari. Intr-o economie de piata, pt
cei ce proiecteaza spatii verzi, e indicat sa realizeze
$-= variante diferite.
2" principiul istoric -pres ca in proiectarea si
realizarea sa se aiba in vedere ceea ce au facut si
inaintasii nostrii
A" principiul fle&ibilitatii -proiectarea si realizarea
trebuie facuta astfel incat sa nu se distruga unitatea
teritoriului. 9espectand principiul proportionalitatii
obiectele sp verzi se proiecteaza luand in
considerare anumite proportii.
3nele sunt proiectate la scara individual %banci,
alei" si la scara monumentala %terenurile sportive"
55555555555555555555555555555555555555555
1'..Stiluri &olosite in spatii verzi
Prin stil se intelege totalitatea particularitatilor
caracteristice unei epoci, constructii, legata de o
anumita perioada istorica si stabilita in fctie de
cond geografice si de fact sociali. In sp verzi prin
stil se intelege modul in care sunt imbinate elem
naturale cu cele artificiale >actorii -elem majore
Hforme %relieful" Htrasaturi %precipitatii, caldura,
temperatura" -elemente minore Hforte%vant, rad
solara, eroziune" #e-a lungul perioadelor istorice
s-au evidentiat elem apartinand mai multor stiluri.
#e-a lungul perioadelor istorice se pot remarca
stilurile !"geometric -linii drepte $"gradinile
chinojaponeze, englezesti, in care interventiile
arificiale sunt evidente. ="peisager 4"mi&t
Stilul geometric -elem acestui stil au aparut din
cele mai vechi timpuri. +radinile romane la care
specializarea a fost bine precizata se caract prin
elem ale acestui stil. (ai tarziu%sec 'II-'III" in
pen Iberica au aparut deasemenea gradini
organizate in acesat stil. In per renasterii in Italia si
>ranta s-a practicat realizarea gradinilor in stil
geometric. Cele mai reusite gradini in stil
geometric au fost realizate de 6e .otre. -ceste
gradini au inspirat si pe altii. -cest stil mai e den si
stil clasic francez. Caract stil geom !-dominanta e
reprezentata printr-oi constructie sau edificiu
situata in centru sau la cotele cele mai inalte $-
aleea imparte planul in $ cu echilibru simetric sau
asimetric. =-diferenta de nivel e corectata prin prez
scarilor monumentale. -pa e fol sub forma de apa
curgatoare cu malurile regularizate, rectilinii, sub
forma de apa statatoare, apa tasnitoare ori sub
forma de cascada. In apropierea palatului
vegetatia e repr de sp floricole. Pe masura ce ne
indepartam de dominanta sp floricole se inlocuiesc
cu arbusti, iar apoi cu sp arborescente. Sp sunt
amplasate a.i. sa se proiecteze pe fundalul verde a
spatiului arborescent.
55555555555555555555555555555555555555555
18..Stilul peisager nr gradinilor si a parcurilor in
stil geometric a inceput sa scada dupa moartea lui
6e.otre din urm cauze -teritoriile din -nglia erau
mult mai intinse si se pretau la dispunerea veget de
talie mare, cu peluze intinse -reactii impotriva
rigiditatii stilului geometric si au inceput sa se
proiecteze in stil peisager.
Elementele stilului peisager -veget repr mai putin
prin specii floricole, predominand specii
arbustive si arborescente locale, totusi sp
lemnoase erau dupa inaltime, sp de talie mare
ocupand periferia parcului de accea nu se facea o
delimitare precisa. -pa era folositoare in special
sub forma statatoare %iazuri, helestee" cu maluri
neregularizate, nebetonate. -pa curgatoare era
folosita sub forme de mici cascade. #iferentele de
nivel se faceau prin alei ce urmareau curbele de
nivel. ,le schimbau directia, locul de schimbare
facandu-se in prez unui obstacol natural.
Stilul mixt #atorita cresteri numerice a pop
oraselor terenurile erau tot mai scumpe si nevoia
de petrecere a timpului liber in natura se accentua.
#e accea arhitectii peisagisti au incercat si au
reusit sa imbine elem ale stilului geometric cu
elem ale stilului peisager.
Elem stilului mi!t -alei inguste sinuase
_________________________________________
1*..enul peisajului
Se intelege modul in care se realizeaza un peisaj si
influenta acestuia asupra starii fizice. S-a convenit
ca peisajele sa fie proiectate in $ genuri de baza
!"genul major Hgrandios Hveselie, bucurie
$"genul minor Hlinistit%calmant"
Hvisator %romantic"
="genul maiestuos pres suprafete mari de teren,
prez apelor curgatoare. 'eget e reprez de sp de
mar I folosindu-se si sp arbustive pt a evidentia
inaltimile. Sunt preferate specille cu coroana
columnara sau conica.
4" genul bucurie -se recomanda culori calde si in
rest ca mai sus
/"genul linistit asocierea sp cu aceeasi forma a
coroanei, armonia culorilor 7"genul romantic
prezenta ruinelor, prez sp cu ramuri pendule, cu
coroana franjurata, cursuri de apa linistite,
folosirea anumitor statui, cu poteci in pas japonez.
55555555555555555555555555555555555555555
2,..Cara"t si proie"tarea sp verzi urbane
-mplasarea spatiilor verzi in centrele populate.
Sp verzi e pot amplasa sub forma de pete, fasii.
Ca pete-avantaje
-suprafaKa mai mare de unde rezulta o sistematizare
mai buna in unitatea respectiva, funcKii sanitare si
recreative sunt Lndeplinite mai bine
de"avanta#e
-teritorii Lntinse nu apar repartizate uniform si ca
atare efectul este limitat.
$ub forma de fasii
>MNiile pot fi dispuse radial%concentric". -cest
mod de amplasare are avantajul ca aceste fasii se
continua in afara perimetrului construibil astfel
incit spatiile pariurbane pot fi considerate plOmMni
ai oraNelor.
#ezavantaje in general fMNiile nu au latimi prea
mari de-a lungul strazilor ca atare sistematizarea
teritoriului nu ofera mai multe variante dar in
ambient efectul benefic se simte mai putin.
Capete si fasii avantaje suprafata spatiului verde
pe cap de locuitor difer aparerile fiind impartite.
,& in ultimile propuneri se prevede pentru
localitati cu $0000 locuitori ca suprafata de spatiu
verde sa fie de !! m$. pentru centrele populate cu
$0000-/0000 locuitori suprafata ideala este de !$
m$ de locitor, pentru localitati cu peste /0000
locuitori suprafata este de != m$.
55555555555555555555555555555555555555555
21...PA$C3$+45
Sunt cele mai mari unitati de spatiu verde cu
suprafete mai mari de $0 ha. #e aceea normativele
recomanda sa se amenajeze parcuri in localitati cu
peste =0000 locuitori, socotind ca !0Idin
populatie viziteaza concomitent.
-legera va urmari ca teritoriu sa aiba si
suprafete plane dar si inclinate pentru partii,
saniute stilul practicat in general fiind mi&t. In
partea centrala a parcului e recomandebil stilul
geometric, iar la periferie se adoprta elemente ale
stilului peisager.
$EC%&'RE(E )'RC*(*+
Se"torul pentru plimbare construit din alei
rectilinii ce pot fi parcurse concomitent de mai
multi pietoni. Se folosesc elemente decorative
statui, postere, jocuri de apa chiar spatii e&otice.
Se"torul destinat odi6nei a"tive se
recomande amplasarea in apropierea intrarilor
principale dat izolat de sectorul odihnei pasive. In
afara terenurilor sportive trebuie neaparat o
suprafata destinata jocurilor neorganizate. In acest
sector vegetatia este reprezentata de specii
arborescente co coroana conica, columnara, nu cu
ramuri pendule.
Se"torul destinat a"tivitatilor "ulturale1 se
amplaseaza in apropierea intrarii principale dar
izolat de sectorul sportiv. Se recomanda o scena
pentru spectacole, ringuri de dans,un teatru verde.
Sectorul e&pozitional amplasat in apropierea
unei intrari secundare pentru ca atunci cand se
schimba caracterul e&pozitiei oamenii din parc sa
nu fie deranjati.
Sectorul destinat copiilor consta intr-o
suprafata relativ intinsa, amplasata in apropierea
sectorului sportiv
Sectorul destinat odihnei pasive este situat spre
periferie.
Proportia de specii floricole in parcuri este de $-
= I vegetatia lemnoasa P gazon 7,/-2,/I restul de
==-$=Ireprezinta constructiile aleile, oglinzile de
apa.
55555555555555555555555555555555555555555
$$... $A7+8+45
*C3P- S3P9->-T- #, =-$0 ha presupune
situarea lor la ! Gm una fata de alta ai distanta de la
una la alta sa fie strabauta in !/-$0 min.
Particularitati -gradinile au =-4-/ ha -pot avea o
singura intrare -nr lor cat mai mic pt a fi linistite
-gradinile se izoleaza de ambient prin perdele de
arbori si arbusti ai aerul sa nu fie poluat -stilul
adoptat este geometric sau mi&t -sa aiba sectoare
pentru activitati culturale
-dupa durata se deosebesc
_________________________________________
23...Amenajarea spatiilor verzi pt "opii
Studiile psihologilor au aratat ca timpul liber al
copiilor de la gradinita, creste il petrec in natura
pana la E0I vara, si ==I iarna. Sp verzi pt copii
pot fi amenajate ca unitati de sine statatoare sau
integrate in alte unitati de sp verzi. In sp verzi
destinate copiilor se recomanda ca teritoriile sa fie
amenajate in functie de varste -pana la =ani -de la
= la 7ani -7-!$ ani
-ceasta separare a teritoriilor pe categorii de varste
se poate realiza prin modul de dispunere a
vegetatiei. In functie de varsta copiilor amenajarile
vor fi diferite din punct de vedere al dispozitivelor
folosite. In situatia in care se amenajeaza inafara
centrului popular teritorii destinate recreeri
copiilor%tabere" se recomanda ca respectivele
cladiri sa fie departate unele de altele pt ca in cazul
unor epidemii sa fie indepartat riscul imbolnavirii
intregii colectivitati. Ca veget se recomanda
folosirea sp arbustive si arborescente de mar III. Pt
a nu crea comple&e copiilor de inaltimi relativ
mici, pe de o parte, daca acestia s-ar compara cu
e&emplarere de marI. Pe de alta parte se vor alege
specii care sa nu aiba fructe cu gust neplacut,
fructe care sa pateze, sp arbustive vor fi alese astfel
incat sa aiba o per cat mai lunga de inflorire si sp
care sa nu aiba ghimpi. Ca sp floricole se vor alege
specii cu un timp indelungat cu flori.
*biectivele pricipale pentru proiectarea sp verzi pt
copii -terenurile de sport vor fi grupate in jurul
terenului de fotbal, dar separate intre ele pe cat de
varsta. -amenajarea unor locuri pt jocuri linistite
%sah, table" -amenajarea spatiilor pt cultura
plantelor. In padure de recreere se folosesc
materiale simple.
_________________________________________
24...Spatiile verzi din zonele rezidentiale
In aceste zone se recomanda un nr realtiv redus de
specii, $-= dominante si cateva care sa aduca
varietate in uniformitate. Sa se evite sp de mar I pt
ca la varsta e&ploatarii apar probleme dificile in
legatura cu taierea arborilor fara sa strice
ambientul.
Cara"terizarea si proie"tarea sp verzi
periurbane
)adurile de recreere - paduri de agrement
Se mai folosesc notiunile de paduri parc prin care
se intelege o suprafata ocupata cu vegetatie
lemnoasa in care interventia omului e mai
pronuntata.
)arc-padure-interventia omului e si mai evidenta.
Intensitatea interventiei e det de posibilitatile
materiale ale tarii respective sau ale zonei
respective.
Tendinte in evolutia turismului de la sf de
saptamana -tendinta este de a creste timpul
petrecut in naturaB -sporirea gradului de solicitare
psihica si fizica ceea ce presupune o crestere a
comple&itatii activitatilor care obosesc atat fizic
cat si psihic. -cresterea nivelului general de
instruire a populatiei privind efectele benefice de
petrecere a timpului liber in zone cu poluare fonica
si fizica minima -cresterea numerica a oraselor si
a populatiei in aceste orase, populatie venita din
mediul rural obisnuita sa petreaca mai mult timp in
natura. -inmultirea si modernizarea retelei de
drumuri -imbunatatirea calitatii serviciilor
-reducerea zilelor lucratoare din saptamana.
Studiile facute pe plan mondial precizeaza ca nr
celor care participa la traficul la sf saptamanii e de
- /0I din cea a ,lvetiei, 4/I a >rantei, =/I a
+ermaniei,=0I a Poloniei,$/I a 1ulgariei,
$0Idin cea a 9omaniei. Ca urmare a acestei
preferintei si a lipsei padurii in unele tari sau a
numarului mare a populatiei in alte tari, limitarea
pad de recreere nu mai e o conditie esentiala, dat
vitezei sporita a mijloacelor de transport. 6a noi cu
instructiunile de amenajare a pad din !EE0 s-a
incercat sa se faca o zonare a acestora si in scop
recreativ. #e asemenea pot fi amenajate ca pad de
recreere pad din jurul statiunilor balneo-
climaterice, padurile din jurul ospiciilor, banzile de
pad in suprafata de pana la /0 ha situate in jurul
hotelurilor, motelurilor, paduri in suprafata de pana
la /0 ha situate la o distanta de $ Gm de la limita
perimetrului construibil din zona de campie sau de
colina, padurile situate de-a lungul cailor de
circulatie de interes turistic, pad de interes
cinegetic, si padurile incluse in parcurile nationale.
55555555555555555555555555555555555555555
2!...Criterii de sele"tie a padurilor de re"reere
-accesibilitatea Hsa se poata ajunge cu dif mijloace
de transport, iar traseul sa fie agreabilB -calitatea
drumurilor -forma terenului prezinta importanta
mai ales in zonele cu relief accidentat. 'or fi
preferate terenurile care sa permita amenajari
atractive pe tot parcursul anului. In zonele cu relief
accidentat, atunci cand se urmareste amenajarea
pMrtiilor de sOniuKe, de schi, de bob, se aleg
e&pozitii umbrite. #aca se urmareste instalarea de
corturi vor fi preferate e&poziile estice. Pt
amenajare plajelor destinate bailor sunt preferate
e&pozitiile sudice deoarece multi turisti vin dupa-
amiaza in zonele respective. -e&pozitia versantilor
va fi evitata treimea inferioara a versantilor si vaile
ingusteB nu sunt preferate nici treimea superioara
sau platourile de pe versanti deoarece viteza
maselor de aer e mai mare. , indicata treimea
mijlocie a versantilor pt amenajare sp pt corturi,
constructii. -prez apei curgatoare sau statatoare
-prez apei potabile
_________________________________________
2%...Capa"itatea de primire a pad de re"reere
-pt amenajarea pad de recreere se prefera suprafete
cu vegetatie instalata deja. -compozitia pad e cea
amestecataB -din pct de vedere a varstei se
considera ca pot fi amenajate pad a caror varsata
depaseste jumatatea ciclului de productie. In
suprafete cu vegetatie de varsta mica pe langa
detariorarile aduse padurii, turistii nici nu vor sa
parcurga astfel de suprafete datorita inaltimii
reduse, desimii. -consistenta e de preferat 0.7-0.2
adica sa e&iste luminisuri. In arboretele cu
consistenta 0.2-0.A solul se usuca mai repede in
urma precipitatiilor fiind mai usor de parcurs.
Sistematiz pad de re"reere de intindere mare
-menajarea pad de recreere nu trebuie inteleasa ca
o interventie evidenta in modul de amenajare,
deoarece s-a constatat ca cei mai multi oameni
prefera sa-si petreaca timpul liber in pad cat mai
nat. -tunci cand padurile au suprafete de sute de
ha ele se sistematizeaza in = zone -zona de primire
si sedere repr !/-$0I din intinderea paduriiB ea
poate fi intr-o singura portiune sau in mai multe
teritoriiB trebuie sa aiba o accesibilitate buna,
trebuie sa aiba locuri de liniste, locuri pt servirea
picnicurilor, sa aiba vetre de foc. 'etrele de foc se
fac in cavitati de =0-40 cm, si se captusesc cu
caramida. In multe tari se pot procura carbuni in
zona unde se gasesc vetrele. 'egetatia trebuie sa
fie construita din e&emplare care sa implementeze
linistea. Pot fi amenajate terenuri sportive cu
conditia sa nu se taie e&emplarele arborescente, in
luminisuri. -zona pt plimbare repr 2/-A0I. Se
recomanda ca in aceasta zona sa se traseze poteci,
sa se confectioneze banci din lemn din loc in loc,
iar in zonele cu precipitatii abundente in unele
perioade ale anului, pot fi amplasate constructii
care sa fereasca de ploaie. -zona de regen repr /I
din supraf tot a padB aici accesul turistilor e nedorit
pt ca sa se poata asigura regen nat sau artificiala.
55555555555555555555555555555555555555555
2'...Sistematizarea padurilor de re"reere de
intindere mi"a
-menajarea padurilor se face ca o padure parc.
#aca nu se poate face o astfel de amenajare se
amenajeaza ca padure de plimbare. Iara daca nici
aceasta nu se poate realiza, atunci se amenajeaza
ca padure naturala. In leg cu dotarile, in padurea de
recreere, ele se pot grupa in $ categorii
-echipamente de baza -echipamente specializate
,chip de baza constau in trasarea si mentinerea
cailor de circulatie potecile. -cestea trebuie sa
aiba o latime de A0-!00cm, sa porneasca si sa
revina in acelasi loc. Traseul potecilor sa aiba
lungimi diferite care sa fie mentionate la inceputul
traseului. Pt a nu deveni monotone e recomandabil
ca aleele sa nu fie mai lungi de =00m. Potecile vor
fi fie numerotate fie vor avea un nume. .eaparat
potecile vor fi marginite de rigole mai ales cand ele
se traseaza la baza unui teren inclinat. #e obicei
potecile sunt trasate si nivelate. -leile au o latime
de !.$0 - !./0m sau multiplu. 3neori in zona de
campie aleile pot fi trasate partial pe liniile de
litiera pt a limita patrunderea vehiculelor in
padure.
_________________________________________
...Par"arile pt ca turistii sa nu patrunda cu
automobilele in padure e necesar ca marginea
drumurilor forestiere sa fie prevazute cu bare, pe
de alta parte e necesara amenajarea de parcari sub
forma de pinten sau de ciorchine. Parcarile sub
forma de pinten prez avantajul ca masinile sunt
protejate de soare. S-a constatat ca parcarea unor
autoturisme printre e&emplarele varstnice nu aduc
prejudicii acestora. Cand parcarile se fac la
marginea padurii e bine ca locul de parcare sa fie
delimitat de un gard viu. #intre echipamentele
specializate fac parte parcurile pt vanat si
arboretumurile. Parcurile pt vanat sunt teritorii rel
intinse in care se aduc specii de vanatB teritoriile
respective sunt imprejmuite cu plasa de sarma si
intrarea se face la una sau $ porti. Scopul acestor
parcuri e de a prezenta animalele turistilor si de a-i
face sa inteleaga importanta lor in ecosistemul
padure. -rboretum-urile sunt asociatii de plante
lemnoase locale avand rol decorativ. Pt a fi cu
adevarat decorative este bine ca suprafata atribuita
unui e&emplar sa fie suficient de mare astfel incat
e&emplarele sa nu se stanjeneasca. In mod
obligatoriu speciile vor fi etichetate.
55555555555555555555555555555555555555555
2(...Mijloa"e de orientare si in&ormare
Informarea se poate face in alte teritorii decat cele
ale padurii de recreere. *rientarea se face in
padurea de recreere. Pt ca sa fie eficienta
semnalizarea %orientarea" trebuie sa fie evidenta pt
a fi observata de turist, la o inaltime de !,/-$m. In
padurea de recreere se poate recurge si la trasarea
unor alei destinate nevazatorilor, alei prevazute cu
bare avand anumite semne. Pt paduri de recreere
sunt indicate potecile sportive. Pistele pt calarie
nuj trebuie sa traverseze aleile sau potecile
pietonale, pot insa sa fie paralele cu acestea oferind
o priveliste frumoasa pt cei ce parcurg potecile.
Par"uri nationale au fost constituite datorita
disparitiei unor specii de flora sau fauna, pt
formele de relief f frumoase. Parcurile nationale
fac parte din cat $-a, trebuie sa aiba cel putin
!000ha. Parcurile nationale au = zone -zona
periferica Haici sunt admise sate, inclusiv
desfasurarea unor activitati industriale nepoluante
-zona tampon Hteritoriile din aceasta zona sunt
destinate actvitatilor turistice -zona rezervatiilor
integrale care sunt integrate in cat I in care accesul
turistilor e nedorit sau daca e admis accesul se face
numai pe jos si supravegheati de paznici.
6a noi Parcul .ational 9etezat, Parcul .ational
Piatra Craiului, Pacul .atural 'anatori de la Piatra
.eamt, Parcul .ational Calimani%tinde sa se
e&tinda", Parcul .ational Padis%1ihor"
Parcurile nationale nu sunt limitate ca marime si
nici nu trebuie sa fie teritorii cu medii naturale. ,le
sunt caracteristice tarilor care nu mai beneficiaza
de paduri care sa constituie parcuri nationale.
Cuprinde = zone -zona e&terioara -zona de calm si
liniste -zona interzisa%rezervata"
_________________________________________
2*...Alegerea spe"iilor pt spatiile verzi
-legerea sp depinde de nat speciilor, de marimea
e&emplarelor, timpul din zi cand sunt ma&ime
no&ele, viteza curentilor de aer. , necesar ca atunci
cand se pune problema amenajarii spatiilor din
apropierea zonelor industriale este bine sa se
e&perimenteze cat mai multe specii si sa elimine
specille putin rezistente. In regiunea de munte sunt
preferate masivele opace intelegand prin masiv
opac masivul cu coroane rare care permit instalarea
des sub arboret. In reg de campie sunt preferate
masivele compacte care au coroana deasa pt a
asigura umbrirea. In sp verzi urbane varsta
e&emplarelor e mult mai mica deact in padure. In
leg cu rapiditatea de crestere la sp verzi urbane se
adopta specii cu crestere rapida urmand apoi
instalarea de specii cu crestere inceata. 3n alt
criteriu de alegere tine seama de forma si marimea
frunzelor.
55555555555555555555555555555555555555555
3,...Subie"te posibile
+rupul de arbori-def
Cuprinde un nr de e&emplare. , recomandat sa fie
constituit dintr-o specie din 4-/ e&emplare in cazul
unor grupuri mici si din mai multe specii in cazul
grupurilo mari care sunt mai decorative, prez o
imunitate mai mare la boli, creaza varietate in
uniformitate
+arduri vii -scop, realizare, intretinere.
Sunt plantatii f dese de specii arbustive sau
arborescente care se mentin la o anumita inaltime
garduri vii f mici)0./m cu Ti, mahonie, garduri
mici de talie mica) 0./-!m, garduri vii inalte)
!-=m si garduri vii f inalte H=m.
Scopul este -decorativ, cand se folosesc specii
decorative prin frunze, flori, fructe, si care sunt
amplasate pt a fi observate usor. -de camuflare,
cand se amplaseaza pt a masca unele obiective
insesteticeB ele pot fi dispuse in mai multe randuri
de inaltimi diferite, iar gardul din fata sa aiba
ramificatii de jos. -garduri vii pt protejare au rol de
a limita accesul spre anumite obiective, ele se
realizeaza din sp numeroase, ramificate, cu ghimpi
si tepi. Ca realizare se pot realiza garduri vii pe !-$
-= randuri. Cele mai indicate sunt cele pe $ randuri
in care plantarea se face pe o adacime de =0-=/cm.
-cestea pe $ randuri se inchid intre ele,
e&emplarele au destul spatiu de nutritie si efectul e
mai rapid. #aca se iau = randuri e&ista riscul ca
randul din mijloc dat insificientei luminii si
spatiului de nutritie poate ramane mai mic decat
randurile marginale. +ardurile vii netunse sunt
recomandate in paduri de recreere si cand adoptam
stilul geometric. Tunderea gardului viu trebuie
facuta de $ ori pe an %inainte de inceperea
vegetatiei si a $-a dupa ce se termina cresterea
anuala" si se recomanda ca tunderea urmatoare sa
se faca cu un cm deasupra cele precedente.
55555555555555555555555555555555555555555
Cuprins
1..Consideratii generale
Clasificarea spatiilor verzi
2..Mediu Peisajul Sistemul Ambientul
3..Amenajarea spatiilor verzi de-a lungul
timpului
+radinile din ,gipt, China
4..radinile japoneze
!..radinile din re"ia# $oma
%..radinile perioadei &eudale
'..Spatiile verzi de pe teritoriul tarii noastre
(..)un"tionalitatea spatiilor verzi
!" >unctia sanitara a spatiilor verzi
*..+n&luenta vegetatiei asupra poluarii
1,...)un"tia re"reativa a spatilor verzi
Sarcinile recreerii >azele recreerii
11..)a"torii "are in&luenteaza re"reerea
12..-urismul
Clasif turismului
13..Potentialul turisti" al tarii noastre 0relatat d
noi"
)un"tia de"orativa a spatiilor verzi
14..Spatiile verzi1 stiina si arta
!"Principiul functionalitatii
$"pricipiul contabilitatii
="principiul armoniei
1!...42prin"ipiul unitatii
9itmul ,chilibru
/" Principiul proportionalitatii 7"principiul
armoniei
16..Modularea se poate realiza prin:
7" principiul economic
2" principiul istoric A" principiul fle&ibilitatii
1'..Stiluri &olosite in spatii verzi
Stilul geometric
18..Stilul peisager Stilul mixt
1*..enul peisajului
2,..Cara"t si proie"tarea sp verzi urbane
21...PA$C3$+45
$$... $A7+8+45
23...Amenajarea spatiilor verzi pt "opii
24...Spatiile verzi din zonele rezidentiale
Cara"terizarea si proie"tarea sp verzi
periurbane
)adurile de recreere
)arc-padure
2!...Criterii de sele"tie a padurilor de re"reere
2%...Capa"itatea de primire a pad de re"reere
Sistematiz pad de re"reere de intindere mare
2'...Sistematizarea padurilor de re"reere de
intindere mi"a
...Par"arile
2(...Mijloa"e de orientare si in&ormare
Par"uri nationale
2*...Alegerea spe"iilor pt spatiile verzi
3,...Subie"te posibile