SCOALA CU CLASELE I VIII NR.

2, MIHAI EMINESCU
GHERMANESTI
COMUNA SNAGOV JUDETUL ILFOV












VERDE INSEAMNA VIATA!

PROIECT DE ECOLOGIZARE A ZONEI DE PADURE
GHERMANESTI - SNAGOV







COORDONATORI PROIECT: ECHIPA DE LUCRU:
PROF.CONSTANTIN FLORICA ANI DUMITRU ALINA IOANA - VI
PROF.NITU ROXANA IULIANA GHEORGHE CARMEN ANGELA- VIII A
NEACSU GEORGE CRISTIAN-VII B
POP ANCUTA MIRUNA-VI
RADU IONUT MARIAN VII B
RADU MARIA LUIZA-VI
STOICA ALINA GEORGIANA-VII B









APRILIE 2011 MARTIE 2012

1

ECHIPA DE LUCRU






















2
















,,Pentru ca viata sa se desfasoare , aerul , apa ,
fotosinteza , fluxurile de energie trebuie sa existe . Daca pe
acest pamant ar fi atatea flori cat poate cuprinde ochiul unui
copil, ne-ar fi teama sa mai purtam atatea razboaie , spunea
Goethe . ,,Pana sa avem o planeta cu flori daruite copiilor
nostri , trebuie sa gandim si sa actionam acum!



















3

I. PREZENTARE SI DATE DE IDENTIFICARE ALE ECHIPEI
CE URMEAZA SA IMPLEMENTEZE PROIECTUL




Coordonatori proiect :
Prof. Biologie Constantin Florica Ani
Prof. Limba Romana si Limba Franceza Nitu Roxana Iuliana

Echipa de lucru :
Eleva Dumitru Alina Ioana clasaVI
Eleva Gheorghe Carmen Angela clasaVIII A
Elevul Neacsu George Cristian clasaVII B
Eleva Pop Ancuta Miruna clasaVI
Elevul Radu Ionut Marian clasaVII B
Eleva Radu Maria Luiza clasaVI
Eleva Stoica Alina Georgiana clasaVII B


Parteneri: Grupuri tinta:
Fundatia Snagov -locuitorii satului
Ocolul Silvic Gruiu -elevii scolii
*Gospodaria comunala -agenti economici
*Primaria Snagov

Colaboratori proiect :
-Invatator Enache Ion
-Invatator Mitrea Gherghina
-Profesor Baragau Valeria
-Profesor Stanciu Maria
-Clasele a VIa , VIIa A si a VIIa B



4

II. DESCRIEREA PROIECTULUI


II.1.ARGUMENTE PENTRU DERULAREA
PROIECTULUI DE ECOLOGIZARE


Problemele mediului inconjurator sunt pentru unii oameni prea
neinsemnate fata de problemele si interesele personale .
Mediul inconjurator are la baza legi si principii care pun ordine in desfa-
surarea proceselor si fenomenelor .
Omul a explorat si a modificat natura dupa nevoile sale . Interventia
omului strica echilibrul ecologic. Dispar specii de plante si animale , iar in final
se rupe acest echilibru.
Poluarea are o pondere mare in procesul de degradare a sistemelor
ecologice.
In lumea contemporana , raportul om - mediu tinde sa devina coordonata
majora . La varsta scolara se realizeaza exersarea capacitatilor de observare , ca
prim pas spre investigarea independenta a realitatii inconjuratoare .
Activitatile de observare , urmate de activitati practice de relationare cu
mediul inconjurator , aplicatiile de tipul arte si abilitati asigura educarea
in spirit ecologic si implicarea activa in protejarea mediului.
Prin explorare si cercetare , copiii dobandesc din cea mai frageda varsta o
cunoastere a spatiului romanesc , a frumusetilor si bogatiilor sale , ceea ce le
furnizeaza suport al dragostei pentru locurile natale , le confera disponibilitate
pentru explorarea altor spatii si raspundere fata de propriile actiuni asupra
mediului inconjurator .














5


II.2. OBIECTIVELE PROIECTULUI


Obiectivele proiectului de ecologizare a zonei de padure din localitatea
Ghermanesti sunt :
educarea capacitatii : de a ocroti , proteja si respecta natura ;
cultivarea interesului pentru promovarea starii de sanatate a mediului ;
atragerea elevilor in actiuni ecologice ;
schimbarea comportamentului elevilor , profesorilor , parintilor , celorlalti
membrii ai comunitatii locale , fata de problema acuta pe care o reprezinta
poluarea ;
dezvoltarea responsabilitatii fata de zonele verzi aflate in padurea
Ghermanesti ;
stimularea curiozitatii fata de viata animalelor si plantelor ;
intelegerea importantei plantelor si animalelor in asigurarea echilibrului
ecologic ;
imbogatirea vocabularului cu termeni ecologici .
























6

II.3. DESCRIEREA ZONEI DE PADURE DIN
LOCALITATEA GHERMANESTI




Padurea Snagov este o ramasita a vechilor codrii ai Vlasiei. Ea este o
padure de sleau de camp cu sol brun roscat de padure, format din loess de regula
foarte profund si reavan. In compozitia acestei paduri intra in primul rand
carpenul (Carpinus betulus) in proportie destul de mare; de asemenea este
prezent si fagul, care nu este cel obisnuit din Carpati si de pe dealurile din jurul
lor (Fagus silvatica), ci fagul caucazian (Fagus orientalis var falex), care
constituie o raritate floristica ocrotita ; o parte din acesti fagi au diametrul intre
50-70 cm si o varsta de cca. 100 de ani. Fiind o padure de amestec, mai
intalnim stejarul penduculat (Quercus robur), arbore de cca.40-50m , care
formeaza adevarate palcuri, avand apoi cateva exemplare de stejar pufos
(Quercus pubescens), gorun(Wuercus petraca). Frasinul pufos (Fraxinus
holotricht) este considerat alaturi de Tilia temantosa ca un element
caracteristic pentru Campia Romana .
Se mai gasesc, dar foarte rar, si cateva exemplare de Fagus taurica,
hibrid intre fagul comun si fagul caucazian, arbore cu mare importanta
filogenetica. Tufisurile padurii sunt formate din arbusti ca: alunul (Corylns
Avellana), cornul (Cornus mas), sagerul (Cornus Saquinea) cu frunzele
purpurii toamna , paducelul (Crataegus opulus) cu flori albe primavara,
calinul (Viburnum opulus) si darmaxul (Viburnum lantana) cu frunzele lor
ca niste cercei rosii cu alb , lemnul cainesc (Ligustrum vulgare) cu flori ca de
liliac insa mici, albe, cu miros de miere si socul (Tambucus nigra) cu florile
placut mirositoare.
Pe solul padurii Snagov cresc primavara ghiocei(Galanthus nivalis),
mai tarziu infloresc brandusele (Cracus moesiacus) si viorelele (Scilla
bifolia). Cand timpul se incalzeste infloresc brebeneii (Corydalys solide) si
brebeneii albi (Corydalis cova), apoi mierea ursului (Pulmonaria montana),
untisorul (Ficaria verne), pastitele (Anemone ranunculoides), stanjeneii cu
frunze subtiri (Iris graminea). Prin locurile mai deschise infloreste ceapa
ciorii (Muscari comasum) cu flori albe.
Prin mai iunie infloreste crinul de padure (Lilium martagon),
urzica moarta (Lamium maculatum). Sunt si destule plante parazite, cum sunt:
cuibul pamantului, diferite specii de ciuperci ca: bureti iuti , bureti galbeni,
bureti pastravi , palaria sarpelui , iasca stejarului , hribul sau manatarca.
Fauna padurii Snagov cuprinde specii de animale care traiesc mai
ales in padurile de stejar si amestec. Deoarece animalele superioare sunt mai
putin dependente de sol, ele au un areal mai larg si este greu a trage limite
distincte intre fauna de padure si cea de silvostepa si cea de lunca .
7

Dintre mamifere se intalnesc , in majoritate , si in alte zone de
vegetatie ca: iepurele comun (Lenus europlus) , vulpea (Eulpes vulpes),
veverita ( Sciurus vulgaris ) , lupul (Canis lupus) numai in trecere in iernile
geroase. Mistretul disparuse la un moment dat din padurile limitrofe
Bucurestiului pe o raza de cca. 50 km ; cauza disparitiei sale a fost pasunatul
intens si zgomotele din padurile devenite paduri de agrement. El reapare in 1954,
cand se mentioneaza in literatura de specialitate existenta unor mistreti iarna in
zona Tancabesti. In anii 1970 1971 el apare in intreaga zona, inmultindu-se
destul de mult si aducand chiar pagube in gospodariile de la liziera padurii.
Caprioarele (Capreolus capreolus) sunt destul de numeroase deoarece in
timpul iernii sunt hranite de padurarii ocolului silvic Snagov .
Pasarile sunt mult mai legate de acest biotop, de aceea ne incanta
auzul din primavara pana in toamna. Astfel , padurea este plina de gaite
(Gerrulus glandarius), ciocarlia de padure (Luluia arborea), mierla
(Turdus merula), privighetoarea pitica , pitulicea, diferite specii de
ciocanitoare , ca de exemplu: ciocanitoarea de stejar , sturzul cantator,
pitigoiul ; mai multe specii de grauri care merg stoluri si la camp, porumbelul
de scorbura , grangurele , botgrosul , cintezoiul , cucul. Dintre pasarile de
interes vanatoresc mentionam: sitarul si fazanul , acesta din urma fiind originar
din Caucaz si colonizat in zona inca din secolul VII-lea. Cele mai multe colonii
de fazani se afla in padurea Vlasia din preajma Snagovului , padurea fiind
umbroasa si cu frunzis des .
Reptilele sunt reprezentate prin specii comune si altor zone similare ca
serpii , soparlele. Printre batracieni se intalneste Bufo viridis.
Insectele care populeaza padurea sunt numeroase, iar dintre ele se
observa lepidopterele daunatoare. De asemenea, primavara se pot vedea tot
felul de fluturi.
In prezent in zone de padure Ghermanesti Snagov din cauza
factorilor antropici (zgomote peste limita admisa produse de masini si de iesirile
in aer liber , depozitare de deseuri , noxe etc.) multe specii de plante si animale
sunt pe cale de disparitie , fie datorita intreruperii habitatelor si distrugerii
surselor de hrana , fie neadaptarii la sursele de stres la care sunt supuse zilnic.
Putem enumera printre plantele care abia se mai zaresc in aceasta zona
de padure: brandusele , ghioceii , micsunelele etc. iar dintre animale mentionam
pasari ca: ciocanitoarea si mamifere precum veverita.
Veverita gri are o lungime de 30 - 40 de centimetri (inclusiv coada)
si o greutate care nu depaseste jumatate de kilogram. Se hraneste in special cu
alune, nuci, seminte, samburi si fructe de padure, dar nu refuza at unci cand
se muta la oras si oamenii ii ofera - biscuiti, covrigi, napolitane si chiar pizza!
Traieste aproximativ 6 ani, dar atunci cand se plimba pe strazile oraselor, viata
ei este scurtata de cele mai multe ori de rotile masinilor sub care ajunge din
nefericire.
O ruda mai mica a veveritei gri este in cea roscata (Sciurus vulgaris),
8

care masoara cel mult 20 - 25 de centimetri, are blana nuante de la caramiziu la
negru-roscat, burta alba si o coada lunga, din fire pufoase si ciufulite.
Aceasta este, de altfel, veverita care traieste si in Romania si,
bineinteles, in Padurea Snagov . Unele dintre exemplarele acestei rase au
smocuri roscate sau negre pe urechi, acestea devenind mai pronuntate in timpul
iernii. Veverita roscata prefera sa traiasca in padurile de conifere, unde gaseste
din belsug hrana ei preferata: seminte si ghinda.
Putem sa spunem ca aceste mici animale sunt active in tot timpul
anului, neintrand iarna in hibernare. Faptul ca odata cu inceperea sezonului rece
nu isi mai fac aparitia are o alta explicatie: ele se retrag in scorburi sau vizuini
pentru a-si proteja si pastra caldura corpului, parasindu-si adapostul doar pentru
a-si reface proviziile de hrana. De asemenea, aceasta este si o tactica de a se
proteja impotriva pradatorilor, care in acele perioade isi diversifica meniul,
vanand chiar si micile animale care nu se afla de obicei pe lista victimelor
preferate. Unul dintre putinii dusmani naturali ai veveritei ramane - indiferent de
anotimp - acvila, aceasta pasare de prada planand deseori pe deasupra terenurilor
pe care topaie micutele mogaldete.
Veveritele sunt animale singuratice. Nu traiesc in grupuri, iar singura
apropiere dintre masculi si femele are loc in perioada imperecherii. Dupa aceea,
in special primavara, masculul paraseste femela, pe care o lasa sa se ocupe
singura de cei, de obicei, patru micuti nou-nascuti. Puii se nasc golasi si orbi,
avand intre 30 si 50 de grame fiecare. Mama veverita ii va tine pe acestia in
vizuina pana cand vor creste destul de mari astfel incat sa se poata descurca
singuri. Aceasta perioada dureaza intre opt si zece saptamani. In acest timp,
veverita isi muta - pe rand - puii dintr-un loc in altul (daca este nevoie),
apucandu-i cu gura de ceafa, asa cum probabil ca ati vazut ca fac pisicile cu puii
lor.
Fiind atat de simpatice si de prietenoase, va veti intreba - desigur - daca
ati putea aduce o veverita in camera voastra, pentru a o creste ca pe un animal de
companie. Raspunsul este: categoric nu! Veverita are nevoie de spatiu in care sa
poata alerga, sari, sa se poata catara. Fara sa vrea, nu din rautate, ea poate
distruge pur si simplu lucrurile din casa, cu ghearele sale ascutite si cu dintii ei
formati pentru ros. Asa ca, nu ne ramane decat sa le admiram pe aceste dragute
acrobate cu coada stufoasa in mediul lor natural, sa le hranim si sa le protejam.


9


Dupa cum am aflat veverita se hraneste cu seminte si ghinda produse
de plantele din zona.Daca acestea nu se mai regasesc in zona , veverita nu va
mai avea suficienta hrana si atunci va disparea din zona.Alti factori care
influenteaza disparitia din zona a acestui animal sunt zgomotele puternice ,
interventia necontrolata a omului asupra habitatului lor.Daca veverita ar
disparea ar aparea intreruperi ale lantului trofic din care ea face parte si in
consecinta si speciile care depind de ea vor disparea.





EXEMPLE DE LANTURI TROFICE DIN PADUREA GHERMANESTI
SNAGOV


PRODUCATOR CONSUMATOR 1 CONSUMATOR 2
Stejar(ghinda) veverita vulpe (lant trofic diurn)
Stejar(ghinda) soarece,iepure bufnita (lant trofic nocturn)

PRODUCATOR CONSUMATOR 1 CONSUMATOR 2 CONSUMATOR 3
stejar omida cuc uliu




















10

LANT TROFIC

























11

II.4.PROBLEME SI AMENINTARI PRIVIND
CONSERVAREA BIODIVERSITATII

Factorii antropici care au impact asupra biodiversitatii din zona padurii
Ghermanesti si in vecinatate contribuie la scaderea conditiilor de mediu astfel:

fragmentari ale habitatelor prin defrisarea unor portiuni de
padure si amenajarea de drumuri;
anumite lanturi trofice slabite sau chiar intrerupte deoarece se
folosesc anual substante chimice pentru eliminarea tantarilor:
-sustragerea ilegala de flora in scop comercial (ghiocei , viorele ,
toporasi , micsunele , brandusele)
prezenta pregnanta a oamenilor si a obiectelor folosite de ei
determina:
-stres asupra faunei si parasirea zonei de catre pasari , prin
puternice zgomote , vribatii provocate de masini de mare tonaj
prezente in numar mare pe sosea si pe drumurile care strabat
padurea;
-transformarea necontrolata a zonei de padure in zona de
agrement: aprinderea focurilor , poluare fonica datorata muzicii
si concursurilor de motociclete si paintball.





















12

II.5. NECESITATEA IMPLEMENTARII
PROIECTULUI

Totul a iesit bun din mainile naturii pentru a degenera in
mainile omului. ( J.J. Rousseau )

Proiectul Verde inseamna viata ofera posibilitatea de a desfasura
activitati de educatie ecologica , prin care sa cultivam dragostea si interesul
elevilor pentru lumea inconjuratoare , pentru protejarea mediului , sa formam
atitudini de dezaprobare fata de cei care incalca normele de pastrare a igienei
mediului.
Intrarea in acest proiect ofera scolii si elevilor ei avantaje si beneficii de
ordin intelectual , educativ , moral , afectiv si practic.
Acest proiect contribuie la formarea constiintei ecologice , ofera copiilor
posibilitatea de cunoastere a speciilor de plante si animale din zona , a
fenomenelor si proceselor din natura , vor sti cum sa procedeze atunci cand
patrund in habitate naturale si ce actiuni sa dezvolte.
Elevii vor ajunge la constientizarea ideii ca un comportament ecologic
adecvat va asigura planetei o viata indelungata .


















13

II.6. MATURITATEA PROIECTULUI


In scoala noastra in ultimii 5 ani s-au derulat proiecte ecologice .
Unele au fost initiate de catre noi si au avut finantare extrabugetara , altele au
fost desfasurate in colaborare cu diferite fundatii ( Ecosophia Concursul
,, Impreuna pentru natura) . Numai aceasta toamna am participat la actiunea
de ecologizare desfasurata in zona propusa pentru ecologizare prin proiect ,
impreuna cu Fundatia Snagov si sub titulatura ,, Lets do it , Romania ( a se
vedea fotografiile din anexe ) .
In perspectiva , asteptarile noastre sunt ca acest proiect sa-si atinga
obiectivele si sa creeze o generatie de tineri care vor avea o atitudine pozitiva
fata de mediu si valorile sale .






















14

II.7. ACTIVITATI / ACTIUNI PREVAZUTE A FI
REALIZATE

Actiuni si activitati ce urmeaza a fi realizate in perioada derularii
Proiectului de ecologizare Verde inseamna viata sunt:
1.Organizarea a patru evenimente:
-actiune de lansare a proiectului;
-concurs pe teme ecologice ;
-concurs de orientare ;
-actiune de diseminare a realizarii proiectului.
2.Realizarea unui studiu de caz cu privire la speciile de plante si animale din
zona ecologizata(prin chestionare si sondaje);
3.Editarea de materiale informative :pliante , afise , fluturasi etc. ;
4.Panouri de informare (2x1m) la intrarea in Padurea din zona Ghermanesti;
5.Informari/protocoale semnate de catre posibili parteneri cu solicitarea de avize;
6.Actiuni de ecologizare in zona Padurii Ghermanesti ;
7.Distribuirea de materiale in localitate si in vecinatati ;
8.Monitorizare a zonei ecologizate ;
9.Publicarea de articole in ziare locale.


















15

II.8. DURATA DE IMPLEMENTARE A
PROIECTULUI SI CALENDARUL ACTIVITATILOR


Proiectul Verde inseamna viata propus de echipa Scolii nr.2 , Mihai
Eminescu Ghermanesti Nuferii albi va avea o perioada de derulare de 12
luni, timp in care elevii vor participa la organizarea si desfasurarea unor
actiuni ecologice practice , la informarea membrilor comunitatii locale , la
crearea de panouri informative precum si la toate celelalte activitati cuprinse
in calendar.

CALENDARUL ACTIVITATILOR
Martie 2011-martie 2012


Nr.

crt.
Activitatea Responsabil Termen Observatii
1. Infiintarea echipelor de
elevii si profesorii pentru
ecologizarea zonei implicate
in proiect,informarea cu
noutati in cadrul
progamului .
Echipa de lucru
Nuferii albi
Martie-
aprilie
-
2. a.Realizarea panoului
informativ intitulat Nuferii
albi-prieteni ai
padurii,afisat in scoala si in
zona padurii Ghermanesti .
b.Elaborarea si distribuirea
fluturasilor,pliantelor,afiselor
informative despre
importanta realizari
proiectului.
Inv.Mitrea
Gherghina
Inv.Enache Ion
Periodic -
3. Discutii ,aprobari,incheiere
de parteneriate cu posibili
parteneri:Primaria
Snagov,Gospodaria locala si
Ocolul Silvic Gruiu.
Inv.Mitrea
Gherghina
Prof.Nitu
Roxana
Mai-iunie -
4. Activitati practice de
ecologizare in zona padurii
Ghermanesti .
Echipa de
proiect:elevii
claselor:VI-
Iunie
Iulie
August
-
16

VII
5. Activitatea de ecologizare in
parteneriat cu :LETS DO
IT ROMANIA .
PRO TV
Fundatia
Snagov
Echipa de lucru
24-25
septembrie
-
6. Activitati cultural-artistice
dedicate zilelor:Apei , Luna
Padurii , Pasarilor ,
Pamantului.
Prof.Nitu
Roxana
Prof.Constantin
Ani
Echipa de lucru
22.03
15.03-
15.04
01.04
22.04
-
7. Informarea eventualilor
parteneri (Primaria Snagov ,
Ocolul Silvic Gruiu ,
Gospodaria comunala
Snagov),a elevilor,parintilor
si cadrelor didactice care vor
colabora in proiect.
Prof.Nitu
Roxana
Prof.Constantin
Ani
Echipa de lucru
Mai-iunie -
8. Realizarea de expozitii de
pictura cu ocazia Zilei
Mediului Inconjurator
Prof.Baragau
Valeria
5 iunie -
9. Activitatii de diseminare a
informatiilor acumulate ca
rezultat al derularii
proiectului Verde inseamna
viata!
Activitati cultural-artistice
Echipa de
proiect
Prof.Stanciu
Maria
Noiembrie
2011
-
10. Activitate de plantare puieti
de pomi in zona de padure
Ghermanesti-Snagov.
Ocolul Silvic
Gruiu
Echipa de
proiect si
colaboratori
Martie
2012
-
11. Concurs pe teme ecologice
Clasele VI-VII.
Prof.Constantin
Ani
Echipa de
proiect
5 Iunie -
12. Concursuri de orientare in
padure .
Prof.Nitu
Roxana
Echipa de
proiect
iulie -



17

II.9. METODOLOGIA DE IMPLEMENTARE A
PROIECTULUI SI RESURSELE ALOCATE


Pentru realizarea obiectivelor propuse in proiect vom utiliza o serie de
metode si mijloace precum:
Metode :
discutii cu posibili parteneri si colaboratori;
sondaje la nivelul Consiliului reprezentativ al parintilor;
chestionare aplicate elevilor in legatura cu protectia mediului ;
anchete informative asupra habitatului , asupra conditiilor de
conservare a speciilor de plante si animale din zona vizata ;
reportaje de la actiunile de ecologizare;
studii de caz pe tema conservarii speciilor de plante si animale din
zona ;
autoscopia activitatiilor desfasurate pentru inplementarea
proiectului;
Mijloace :
mijloace informativ-demonstrative :ilustratii , imagini , planse ,
harti , desene , filme documentare , fluturasi si pliante etc ;
mijloace imagistice: fotografii , grafice , tabele , afise etc.;
mijloace tehnice :videoproiector , computer , xerox , aparat de
fotografiat , camera de filmat etc.;
mijloace de evaluare :fise , chestionare , sondaje etc.
Resursele alocate:
resurse materiale:saci gunoi , manusi , remorca transport , hartie , CD-uri ,
trusa sanitara etc.;
resurse umane:elevii din proiect si grupul tinta , cadrele didactice
implicate in proiect , parteneri;
resurse financiare:proiectul se va finanta din resurse proprii ,
individuale(Consiliul reprezentativ al parintilor si echipa
de proiect) .









18

II.10. REZULTATE ASTEPTATE PRIN
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI SI IMPACTUL
ASUPRA MEDIULUI


Optimizarea starii de sanatate a habitatului din zona de padure
Ghermanesti-Snagov;
Constientizarea locuitorilor cu privire la depozitarea deseurilor ;
Crearea unei splendide zone naturale si curate ;
Dorinta de a avea in vecinatate o oaza naturala cu padure , cu
verdeata , cu sute de specii protejate;
Speranta de a lasa mostenire generatiilor urmatoare un mediu
curat si natural de care sa se bucure;
Cresterea nivelului de trai prin cresterea numarului de turisti
constientizati de valoarea mediului in care patrund.

























19

II.11. INDICATORI SI MASURI DE EVALUARE A
REZULTATELOR



Indicii de evaluare a gradului de inplementare a Proiectului Verde
inseamna viata vor fi:
1.Cresterea informarii si constientizarii localnicilor cu cel putin 10% ;
2.Reducerea nivelului de gunoaie aruncate in Zona de Padure Ghemanesti cu
cel putin 10% ;
3.Cresterea implicarii grupurilor tinta in protejarea si conservarea speciilor de
plante si animale din Zona de Padure Ghermanesti ;
4.Cresterea implicarii mass-media in diseminarea informatiilor cu privire la
protejarea zonei de padure prin cel putin doua aparitii pozitive in mass-media
pe perioada derularii proiectului.





















20

II.12. CONSTRANGERI SI RISCURI PRIVIND
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI SI MODURI DE
COMBATERE A ACESTORA

Riscuri ce pot aparea in perioada derularii proiectului Verde inseamna
viata:
Conditii de vreme nefavorabila desfasurarii actiunilor de
ecologizare , concursului de orientare (extreme ale vremii);
Nefinalizarea discutiilor /parteneriatelor prin lipsa raspunsului la
discutii si implicit asigurarea mijloacelor de transport a gunoaielor
colectate ;
Reticenta oamenilor la depozitarea gunoaielor menajere si din
constructii in zona de padure;
Participarea in numar mic a elevilor din grupul tinta ;
Realizarea panourilor informative ;
Intalnirea cu cainii vagabonzi , mistretii din padure .
Moduri de combatere a riscurilor ce pot aparea in derularea proiectului:
Consultarea timpului probabil si oraganizarea actiuniilor de
ecologizarea si a concursului in zile cu vreme favorabila
desfasurarii acestora ;
Organizarea unei activitati de informare la care sa participe si
partenerii vizati si a elevilor din grupul tinta;
Distribuirea de materiale informative in localitate si vecinatati;
Solicitarea ajutorului partenerilor de proiect (Fundatia Snagov si
Ocolul Silvic) pentru realizarea panourilor informative;
Alegerea unor zone care sa nu se intersecteze cu habitatele
animalelor periculoase din padure .












21

III. BUGETUL PROIECTULUI



Resursele financiare vor fi proprii , individuale , ale elevilor , cadrelor
didactice participanti la proiect precum si contributia parintilor si a
partenerilor cuprinsi in proiect .




























22

IV. ANEXE
HARTI :















23












24


Mesaje ecologice















Natura sufer i
v roag s o iubii
i s o protejai
ca pe cel mai bun prieten!













Ocrotii natura!
Nuferii
galbeni
Pdurea=aurul
verde !
Nu-l mai
exploatai ilegal!
Ancua
Lacul i
pdurea nu
sunt
tomberoane!
Angela
Stop defririlor!
Alina
Nu
mbolnvii
plmnii
planetei !!!
Luiza
Protejai
Frumuseile
naturale ale
Snagovului !
Angela
Polund apa, v
poluai pe voi!
Ionu
APA = aurul
albastru! Nu-l
mai distrugei!
Cristi
Salvai pdurea
cu tot ceea ce
are ea!
Cristi
Oprii deversrile
n lac!!!
Alina

APA este
elementul
primordial al
vieii !!! Luiza




25


FOTOGRAFII EFECTUATE IN DATA DE 27-03-2011
IN ZONA DE PADURE GHERMANESTI-SNAGOV











26

FOTOGRAFII REALIZATE IN CADRUL ACTIUNII
LETS DO IT, ROMANIA !- 25-09-2010








27

A fost odata?
de Stoica Alina

A fost odata ca niciodata?!Oare ?Hmmm!Mai bine a fost odata si inca
mai esteCe mai este? O padure!
O padure care alta data era verde ,frumoasa ,vesela , cu copaci tineri si
voinici , cu sute de pasarele cu diferite triluri , cu zeci de animale mai mici si
mai mari care zburdau in voie prin desisurile ei.
In padure locuia Zana Padurii , care era o fata foarte frumoasa ,cu parul
auriu ca razele soarelui ,ochii verzi ca mugurii de primavara , imbracata cu o
rochie verde crud , iar in picioare purtand cizme din frunze moarte Buzele erau
asemenea unor petale de trandafir, era gingasa, foarte buna , sociabila.
Era iubita de toate fiintele padurii , slujitorii ei , care o inconjurau cu grija
si erau gata oricand sa isi dea viata pentru ea si pentru salvarea padurii.
Viata in acest loc de basm decurgea normal si linistit , fata padurii
schimbandu-se doar in functie de capriciile vremii si anotimp.
Dar , intr-o zi , linistea padurii si a locuitorilor ei fu tulburata de un racnet
cumplit.Toata fiinta incremeni si se aduna speriata in jurul firavei Zane a
Padurii.Aceasta incerca sa ii linisteasca spunandu-le ca nu li se va intampla
nimic si ca totul va si bine.Dar instinctul animalelor le spunea altceva . Acestia
simteau ca niciodata , de aici incolo viata nu va mai fi ca inainte.
Niste nori negri , amenintatori incepura sa acopere padurea prevestind
dezastrul , zgomotul devenea din ce in ce mai puternic , urletul acelei fiare era
din ce in ce mai aproape , padurea se umplu de o negura ce acoperea incet tot
verdele , iar pasarelele si animalele fugeau care-ncotro pentru a se salva.
Singura , speriata , neputandu-se misca , ramase Zana Padurii parasita de
supusii sai.
Deodata in fata ei a aparut o fiinta hidoasa , o namila cu capul imens ,
negru , cu ochii iesiti din orbite cu dintii inegali , imbracat cu niste haine de o
culoare nedefinita si care racnea cat il tineau puterile. Printre urlete Zana Padurii
deslusi ca l-ar chema Capcaunul Poluarii ,o fiinta nemiloasa gata sa acapareze
toata mosia zanei . In momentul in care s-a apropiat hidosenia , Zana n-a mai
putut sa se miste fiind inconjurata de alaiul acesteia:gunoaie , praf , noxe
reziduale si zgomote nefiresti . Ea isi pierdea puterile si parea atat de
neajutorata in mijlocul acestui dezastru.
Vietuitoarele alergau disperate sa scape de aceasta nenorocire si anuntau
pe toti cei pe care ii intalneau .
Asa se facu ca se intalnira cu niste copii inimosi , sinceri si deschisi care
veneau sa vada cum Capcaunul Poluarii o distruge incet pe Zana Padurii .Cand
ajung in adancul codrului si vad raul produs de fiara , se hotarasc sa lupte , dupa
puterile lor , cu aceasta forta malefica , sperand ca prin gingasia si bunatatea lor
sa o readuca la viata pe Zana Padurii .
28

Povestea aceasta nu are un final asa cum va asteptati , lupta lor se
continua si astazi si veti vedea imediat cum !

VEVERITA IN LUMEA DESENELOR ANIMATE

Chip si Dale sunt doua personaje Disney foarte populare in anii 40-50, dar
din pacate aproape uitate in timp, chiar daca in la sfarsitul anilor 80 au beneficiat
de o spectaculoasa revenire, din pacate de scurta durata. Cele doua sunt veverite
dintr-o specie aparte, veverite cu falci, in engleza "chipmonks", dar prea putini
si-au dat seama de aceasta particularitate, asa ca Chip si Dale au ramas
cunoscute in istoria filmului de animatie ca cele doua veverite haioase care fac
totul pentru a-si aduna alunele si nu ezita sa necajeasca alte personaje celebre.
Cele doua veverite si-au capatat numele dupa Thomas Chippendale, un faimos
creator de mobilier, iar ideea a prins foarte repede.
Cuplul a aparut pentru prima oara in desenul animal "Soldatul Pluto" din
1943, in care il necajeau pe cainele Pluto, desi la inceput nu aveau nici nume,
nici trasaturi care sa le diferentieze. Abia in desenul animat "Chip si Dale" din
1947, unde victima le cadea de aceasta data Donald Duck, veveritele capatau
personalitate si identitati distincite. Chip este cea mai inteligenta, cu nas negru,
iar Dale este cea cu nas rosu si dinti stirbi, ceva mai stupida. Au mai aparut in
mai multe desene animate, de regula enervandu-l si terorizandu-l pe Donald
Duck, pana spre jumatatea anilor 50, cand erau deja o prezenta constanta si in
revistele de benzi desenate editate de Disney. Cele doua veverite au aparut in 23
de episoade diverse marca Disney. Principala lor preocupare este sa isi adune
alunele si ghindele necesare, dar cand cineva incearca sa le opreasca, atunci
Chip si Dale dezlantuie haosul pana reusesc sa il invinga pe opozant.
Abia in 1989 au avut si prima lor serie de animatie, numita "Chip 'n Dale
Rescue Rangers", in care erau doi detectivi, ajutati de doi soricei si o musca pe
nume Zipper.
In Germania seria este cunoscuta ca "Ahornchen und Behornchen" sau
"Chip und Chap", in Olanda ca "Knabbel en Babbel", in Franta ca "Tic et Tac",
in Spania ca "Chip y Chop", in Italia sub numele de "Cip e Ciop", in Orientul
Mijlociu ca "Sanjub wa Sanjoob", iar in Brazilia ca "Tico e Teco".





1


AFIS PADURE


1


BIBLIOGRAFIE



Coordonator : profesor Adelina Iacob Educatie ecologica si de protectie
a mediului Editura Brevis Oradea 2008 ;
Linkuri de pe internet : Zooland.ro . , referate.ro , animalute.ro , Google
Earth , site-ul Fundatiei Snagov ;
Creatii proprii : editarea proiectului , lantul trofic , compuneri , poezii
fotografii proprii;
Zaharescu Andreea Paula Monografia comunei Snagov .