Ariile protejate și lumea animală din Republica Moldova: expoziție virtuală de carte

Ariile protejate și lumea animală dintr-un stat sunt foarte importante.

Care sunt ele aflați mai jos.

Expoziție virtuală de carte

Lumea animală a Moldovei : în 4 vol. / Min. Ecologiei și Resurselor Naturale al Rep.

Moldova, Acad. de Șt. A Moldovei, Fondul Ecologic Naț. – Chișinău : Știința.

Vol. 1: Ciuperci. Plante fără flori / Adam Begu, Ștefan Manic, Vasile Șalaru, Gheorghe
Simonov. – 2005. – 204 p.

„Volumul Ciuperci. Plante fără flori va acoperi un spațiu important în literatura științifico-
populară cu privire la lumea vegetală a Moldovei. Expunerea materialului a fost efectuată în baza
principiului integrării cunoștințelor depsre biologica și ecologia organismelor, respectându-se
ierarhia taxonomică în consecutivitate sistematică evoluționistă” se afirmă în prefața volumului.

În volum veți citi informații despre ciuperci și alge (clase și film).

Vol. 2: Plante cu flori – I / Andrei Megru, Ana Ștefârță, Valentina Cantemir, Gheorghe
Gânju. – 2005. – 204 p.
„Flora Republicii Moldova cuprinde peste 5500 de specii de plante inferioare și superioare. După
compoziția floristică, cele mai bogate sunt ecosistemele forestiere (peste 850 de specii), apoi cele
de stepă (peste 600 de specii), de luncă (circa 650 de specii), petrofite (circa 250 de specii),
acvatice și palustre (circa 160 de specii)” se afirmă în Argumentul cărții.

Vol. 3: Păsări / Andrei Munteanu, Tudor Cozari, Nicolae Zubcov. – 2007. – 215 [5] p.:
fotogr. color., tab.

„Flora Republicii Moldova cuprinde peste 5500 de specii de plante inferioare și superioare. După
componența floristică a speciilor de plante vasculare, cele mai bogate sunt ecosistemel forestiere
(peste 850 de specii), apoi cele de luncă (circa 650 de specii), de stepă (peste 600 de specii),
petrofite (circa 250 de specii), acvatice și palustre (circa 160 de specii).”

În volumul 3 sunt prezentate păsările din diferite ordine: Gaviiformes, Podicipediformes,

Pelecaniformesm Ciconiiformes etc.
Vol. 4: Mamifere / Andrei Muntean, Mina Lozanu. – 2004. – 129 p.

„Din punct de vedere, teritoriul Republicii Moldova se mărginește cu regiuena balcanică și

formează zona de tranziție dintre elementele faunei stepei asiatice continentale și de silvostepă
europeană. Fauna Republicii Moldova constituie circa 14800 de specii de animale (461 de specii
de vertebrate și 14339 de specii de nevertebrate)” afirmă academicianul Gh. Duca în Argumetnul
cărții.

În volumul 4 sunt incluse mamifere din ordinele chiroptere, lagomorfe, rozătoare, carnivore etc.

Ariile naturale protejate din Moldova: în volume. – Chișinău : Știința.

Vol. 1: Monumente ale naturii: geologice, paleontologice, hidrologice, pedologice. – 2016. –

176 p.

„Primele arii naturale protejate (ANP) au fost instituite în Basarabia acum 79 de ani, când, în
baza Hotărârii Consiliului de Miniștri al României din 19 iulie 1937, erau declarate monumente
ale naturii din Basarabia opt sectoare (Căpriana, Cărbuna, Valea Mare, Hârbovăț, Hârjauca-
Palanca, Pârjolteni, Delacău, Ruhotin), un sector de stepă (Cucuruzeni), un rest de pădure
(Manzâr), doi stehjari și un păr secular. Aceste arii naturale au fost propuse pentru protejare în
baza cercetărilor științifice efectuate de cunoscutul profesor al Universități din Cluj-Napoca
Alexandru Borza” afirmă Gh. Postolache, dr. hab. în biologie, prof. cercetător., coordonator al
proiectului.

În volumul 1 veți citi despre podișurile din R. Moldova, complexele acvifere monumentele
pedologice.

Vol. 2: Arbori seculari. – 2015. – 180 p.

„Fenomenul dispariției arborilor seculari și necesitatea protecției lor au constituit obiectul de

studiu al unor priecte de cercetare. Rezultatele acestor cercetări au fost publicate în câteva
articole științifice.
Obiectivul acestui studiu constă în generalizarea informației privind starea actuală a arborilor
seculari, printr-o documentare științifică, și familiarizarea populației cu anumite recomandări și
măsuri necesare în vederea optimizării procesului de conservare a lor.

[…]

Arborii din această lucrare sunt descriși dupa următoarea schemă: înălțimea (m), diamtetrul
tulpinii (cm, măsurat la înălțiema de 1,3 m), diametrul coroanei (m), înălțimea coroanei,
suprafața proiecției coroanei, numărul de ramuri primare, numărul de ramuri uscate, starea de
sănătate (5 categorii), vârsta (ani), impacturile naturale și antropice, recomandările de ameliorare
a copacului.”

În carte sunt incluse 2 liste de arbori seculari din țară și din mun. Chișinău.

Vol. 3: Rezervații silvice. – 2018. – 212 p.; fig., fot., tab.

„Lucrarea Ariile naturale protejate din Moldova, vol. 3. Rezervațiile silvice include
descrierea a 89 de arii naturale protejate, care au menirea de a conserva in situ diversitatea
plantelor din pădurile Republicii Moldova. Conservarea in situ include procesul de protecție a
speciilor de plante ăn habitatul lor natural sau în cadrul ariei naturale protejate” afirmă Gheorghe
Postolache, dr. hab. în științe biologice, prof. cercet. în Prefața cărții

În volum veți citi informații depsre pădurile de fag, păduri de gorun, păduri de stejar-pedunculat,
păduri de stejar-pufos, rezervații peisagistice cu păduri pe substraturi pietroase și păduri de
luncă.

Resursele acvatice ale Republicii Moldova: în 2 volume / Min. Ecologiei și Resurselor

Naturale al Rep. Moldova. – Chișinău : Știința.

Vol. 1: Apele de suprafață / Valeriu Cazsac, Constantin Mihailescu, Gherman Bejenaru,

Gavril Gâlcă. – 2007. – 248 p.

„Volumul Apele de suprafață, care inaugurează colecția Resursele de suprafață, care inaugurează
colecția Resurse acvatice ale Republicii Moldova, abordează pentru prima dată într-o asemenea
manieră hidrografia Republicii Moldova. La baza ei se află datele publicate în diferite ediții le
Cadastrului de Stat al Apelor, Anuarele Hidrologice, materialele expedițiilor și cercetărilor
istorice ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat, precum și investigațiile autorilor.”

Volumul are 3 părți:

1. Caracteristicile morfometrice și morfomologice ale obiectelor acvatice;

2. Caracteristicile regimului hidrologic al râurilor;

3. Hidrografia obiectivelor acvatice.

Vol. 2: Fântâni și izvoare = Колодцы и родники: atlas ecologic / Aureliu Overcenco,

Constantin Mihailescu, Oleg Bogdevici, Gabril Gâlcă. – 2008. – 208 p.
Majoritatea fântânilor și izvoarelor au fost construite lângă trasee, case, drumuri publice, la
intrările în localități, unde există numeroase surse de poluare a apelor, și din acest motiv calitatea
lor lasă mult de dorit.

În volum veți citi despre:

1. Cultura fântânii și al izvorului;

2. Fântânile și izvoarele Moldovei;

3. Regiuena de Nord;

4. Regiunea de Centru;

5. Municipiul Chișinău;

6. Regiunea transnistreană;

7. Regiunea de Sud;

8. Particularitățile componenței chimice a apei;

9. Calitatea apei și sănătatea.

Cartea include texte în limbile română și rusă.

Lazu, Ștefan. Pajiștile de luncă din Republica Moldova (flora, vegetația, plantele
indicatoare, renaturalizarea pășunilor degradate, sectoare reprezentative) / Ștefan Lazu. –
Chișinău : S. n., 2014. – 452 p.
„Pajiștile de luncă ca formațiuni ale ierburilor perene au preferințe selcte față de habitat și se
întâlnesc în Republica Moldova prin văile râurilor cu condiții prielnice de umiditate și troficitate
a solului, iar factorul termic este pretutindeni favorabil pentru ciclul vital. Aceste formațiuni
ierboase sunt prezente în condiții similare în toate zonele de climă și vegetație, precum și în tot
spațiul est-vest european” afirmă academicianul Mihail Lupașcu în prefața cărții.

Cartea are 10 capitole:

1. Caracterizarea condițiilor naturale ale teritoriului Republicii Moldova;

2. Metodele de cercetare utilizate în studiul pajiștilor de luncă din Republica Moldova;

3. Flora pajiștilor de luncă din Republica Moldova etc.

Republica Moldova. Primul raport național cu privire la diversitatea biologică. –

Chișinău : Știința, 2000. – 67 p.
„Primul Raport Național cu privire la Diversitatea Biologică în Republica Moldova este elaborat
de un grup de savanți și specialiști sub egida Ministerului Mediului și Amenajării Teritoriului în
conformitate cu art. 26 al Convenției, care obligă Părțile să prezinte periodic rapoarte privind
implementarea Convenției” se afirmă în introducerea Raportului.

Raportul are 8 capitole:

1. Date despre Republica Moldova;

2. Biodiversitatea: starea actuală și tendințele evoluției;

3. Estimarea resurselor biologice, utilizarea și dinamica lor etc.