File din cartea rosie

Editura "Stiinta" din Chisinau a scos de sub tipar cea de-a doua editie a
Cartii Rosii a Republicii Moldova cu un tiraj de 1000 de exemplare.
Lansarea acestei lucrari a avut loc la Ministerul Ecologiei, Constructiilor si
Dezvoltarii
Teritoriului.
Prof. lon Dediu, membru corespondent al A.S. a R.Moldova mentioneaza,
ca prezenta editie a Cartii Rosii a Republicii Moldova este un document
elaborat pe o solida baza stiintifica, in care este caracterizata starea
actuala a speciilor critic periclitate, periclitate si vulnerabile ale faunei si
florei salbatice. Astfel va fi posibila prognozarea si elaborarea unor actiuni
concrete privind conservarea, reproducerea si valorificarea rationala a
acestor
specii.
Pentru fiecare specie de animale sau plante este rezervata o pagina de
carte, care include denumirile latina si romana ale speciei, imaginea speciei
in cauza, harta cu aria de raspandire in spatiul republicii, descrierea speciei
- statutul, raspandirea, habitatul, aspectul cantitativ, factorii limitativi,
particularitatile biologice, reproducerea in captivitate (pentru animale),
cultivarea (pentru plante), starea si masurile de protectie si sursele de
informatie.
Compartimentul Plante cuprinde 126 de specii: angiosperme - 81,
gimnosperme -1, pteridofite - 9, briofite -10, lichenofite - 16, micofite - 9 si
Compartimentul Animale include 116 specii: mamifere -14, pasari - 39,
reptile - 8, amfibieni - 1, pesti - 12, ciclostomate - 1, insecte - 37, crustacee
1,
moluste
3.
Fiecare compartiment are o pagina de garda care introduce potentialul
cititor
in
tema.
Lucrarea

include

si

un

indice

al

speciilor.

Speram ca aceasta carte, elaborata cu cea mai profunda seriozitate si

profesionalism de un colectiv de autori - specialisti cunoscuti in
comunitatea stiintifica, va prezenta un interes deosebit pentru oamenii de
stiinta, studenti, doctoranzi, oameni de stat, pentru toti cititorii care
manifesta nu numai un interes cognitiv, dar si o datorie civica fata de
ocrotirea
Vietii
opera
unica
a
Creatorului.
Mai ramane sa actionam prompt, dar serios si in cunostinta de cauza, spre
binele Naturii care ne-a nascut, ne intretine, dar si care ne poate pedepsi
aspru, daca, treptat, Cartea Rosie nu va fi transformata in Cartea Verde.
CUVANT INAINTE

Este bine stiut faptul ca activitatea umana are un impact decisiv asupra
mediului inconjurator, indeosebi asupra regnului animal si a celui vegetal.
Impactul respectiv a luat o amploare deosebita in republica mai ales in
ultimii 20-25 de ani. Valorificarea excesiva a terenurilor agricole, poluarea
resurselor acvatice si a solului, reducerea suprafetelor cu vegetatie
naturala, inclusiv a celor forestiere, au provocat fragmentarea, limitarea
ariilor naturale, agravarea conditiilor de viata, limitarea ariei de raspandire a
multor spetii de plante si animale si, drept consecinta, reducerea numarului
lor
si
chiar
disparitia
unora
dintre
acestea.
Comparand numarul actual al speciilor de animale si plante vulnerabile,
periclitate si critic periclitate cu cel de acum 15-20 de ani, putem ajunge cu
facilitate la concluzia ca starea ecologica a multora a devenit critica. Daca
prima editie a Cartii Rosii includea 29 specii de animale si 26 specii de
plante, apoi editia de fata cuprinde 126 specii de plante si 116 de animale.
Situatia respectiva reprezinta un semnal alarmant si demonstreaza
necesitatea intreprinderii unor actiuni urgente si eficiente in scopul
conservarii, protejarii si restabilirii ecosistemelor si, in special, a speciilor de
plante si animale rare, amenintate cu disparitia sau pe cale de disparitie.
Solutionarea urgenta a acestor probleme de prima necesitate este stipulata
in documentele Conferintei ONU de la Rio de Janeiro (AGENDA XXI,
1992), in Conventiile si Acordurile internationale, in Legea Republicii
Moldova privind protectia mediului inconjurator (1993), Legea privind regnul
animal (1995), in Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat
(1998)
etc.
In baza celor mentionate mai sus, Cartea Rosie a Republicii Moldova
urmareste nu numai sa caracterizeze si sa prezinte starea ecologica
actuala a speciilor de animale si plante vulnerabile, periclitate si critic
periclitate, dar propune sl actiunile strict necesare pentru conservarea,
reproducerea
si
valorificarea
rationala
a
acestora.
Este de datoria tuturor factorilor de decizie si a cetatenilor Republicii
Moldova sa contribuie la realizarea prevederilor documentelor
internationale si legislatiei nationale referitoare la protectia mediului, care
va favoriza restabilirea unui echilibru ecologic si conservarea genofondului
tarii.

Dihor de stepa Mustela eversmanni

Ordinul Carnivore (Carnivora)
Familia Mustelide (Mustelidae)
STATUTUL. Specie periclitata [En-dangered (EN)], efectivul careia s-a
redus
brusc.
RASPANDIREA. in Republica Moldova populeaza landsafturile deschise
ale stepelor Baltiului si Bugeacului, precum si suprafetele neimpadurite din
zona centrala. in afara republicii este raspandita in Ucraina, Caucazul de
Nord,
Kazahstan
si
spre
est
pana
in
HABITATUL. Fopulea/a' suprafetele intelenite de stepa, lizierele si
terenurile necultivate, pasunile. in conditii naturale dihorul-de-stepa
foloseste ca adapost galeriile tistarilor si harciogilor, pe care le largeste.
FACTORII LIMITATIVI. Destele-nirea terenurilor; reducerea numaru-lui de
tistari - una dintre componen-tele principale ale hranei speciei.
PARTICULARITATILE BIOLOGICE. Se remarca schimbarea sezoniera a
biotopurilor, care este in functie de prezenta hranei. Primavara si vara
dihorii se stabflesc , in coloniile tistarilor, toamna si iarna - in locurile de
concentrarea muridelor din biotopurile naturale si in vecinatatea localitatilor.
Puii se nasc in lunile aprilie-mai (3-4) si traiesc impreuna cu parintii pana
toamna
tarziu.
(2)
REPRODUCEREA

IN

CAPTIVITATE.

Se

reproduce

usor.

STAREA DE PROTECTIE. Este ocrotit conform legislatiei in cadrul

rezervatiei stiintifice "Codru", unde se afla in numar neinsemnat.
MASURILE DE PROTECTIE. Orga nizarea rezervatiilor naturale in locurile
de reproducere a speciei si interzicerea vanatului.

Urechelnita (Sempervivum ruthenicum Schnittsp. et C.B. Lehm)

Familia Crasulacee (Crassulaceae)
Unicul reprezentant al genului pe teritoriul Republicii Moldova, care se
intalneste la limita arealului. - STATUTUL. Specie vulnerabila [Vulnerable
(VU)].

RASPANDIREA. Vegeteaza in apropierea com. Corjeuti, Balasinesti, jud.

Edinet; Costesti, jud. Balti; s. Butuceni, jud. Orhei. Peste hotarele republicii
este raspandita in Campia Est-Europeana, Peninsula Balcanica, Asia Mica.
HABITATUL. Stancile dezgolite din partea superioara a versantelor, fisurile
stancilor.
ASPECTUL CANTITATIV. Cel mai mare numar de plante (cateva sute de
exemplare) a fost inregistrat langa comuna Corjeuti, unde specia formeaza
pe stanci grupuri mari. Populatia este stabila si reprezentata de indivizi de
varsta diferita, care se inmultesc bine pe cale vegetativa si prin seminte.
FACTORII LIMITATIVI. Nisa ecologica limitata (creste numai pe pantele
pietroase calcaroase); distrugerea locurilor de crestere la extragerea pietrei
de
var.
PARTICULARITATILE BIOLOGICE Sl ECOLOGICE. Planta suculenta;
vegeteaza numai in conditii de iluminare puternica. infloreste in iulieaugust, fructele se coc in august-septembrie. Se inmulteste prin
inradacinarea
lastarilor
supraterestri.
Calcifila
CULTIVAREA.

Nu

se

cultiva.

STAREA DE PROTECTIE. Este ocrotita in cadrul rezervatiilor peisagistice

"Fetesti"
si
"La
Castel".
MASURILE DE PROTECTIE. Crearea in preajma comunei Corjeuti a unei
arii naturale pentru protejarea speciei; intensificarea controlului asupra
starii populatiei; cultivarea plantei