MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI

MEDIULUI

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL I

AGRONOMIE ȘI MEDIU

REFERAT
Tema: “Starea actuală a biodiversității din localitatea
Cuizăuca raionul Rezina.
Măsuri de protecție.”

Profesor: Dr. Conf. Univ.

Mocanu Emilian
A realizat: studenta anul III,
Grupa 3 – Ecologie,
Crețu Ioana

Chișinău 2020
Introducere
 Termenul ”biodiversitate” descrie întreaga gamă a variabilității
organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde
diversitatea ecosistemului și diversitatea genetică a unei specii din acest
ecosistem. Biodiversitatea se împarte în:
 Biodiversitate vegetală;
 Biodiversitate animală.
Biodiversitatea reprezintă variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor
terestre, marine, acvatice continentale și complexele ecologice; aceasta include
diversitatea intraspecifică, interspecifică și diversitatea ecosistemelor.

Biodiversitatea este reprezentată de ansamblul faunei și florei de pe glob.

Speciile și ecosistemele sunt produsul a milioane de ani de evoluție, timp în care
au reușit să prospere, să se înmulțească și să dispară parțial sau total.
Biodiversitatea este esențială pentru serviciile pe care le oferă natura: reglarea
climei, apa şi aerul, fertilitatea solului şi producția de alimente, combustibil,
fibre şi medicamente.
Menținerea biodiversității este necesară nu numai pentru asigurarea vieții
în prezent, dar şi pentru generațiile viitoare, deoarece ea păstrează echilibrul
ecologic regional şi global, garantează regenerarea resurselor biologice şi
menținerea unei calități a mediului necesare societății.
Biodiversitatea este un component al mediului care contribuie la
menținerea echilibrului eologic. Însă în urma factorului antropogen aceasta se
află într-o stare nu prea favorabilă.
Satul Cuizăuca este un sat din raionul Rezina, Republica Moldova.
Teritoriul raionului Rezina este amplasat într-o zonă cu o diversitate biologică
bogată, această zonă este numită Codrii Rezinei, sau Dealurile Prenistrene. Aici
putem întâlni o varitate largă de vegetație forestieră, acvatică și petrofită. Însă o
bună parte din specii sunt într-o stare alarmantă și necesită protecție.
Starea biodiversității vegetale din localitatea Cuizăuca raionul Rezina.
 Biodiversitatea vegetală din localitatea Cuizăuca raionul Rezina este
reprezentată de vegetația forestieră, vegetația acvatică, vegetația petrofită,
vegetația pajiștilor, vegetația de luncă, ș.a.
Vegetația forestieră a raionului Rezina este reprezentată de păduri de
foioase caracteristice Europei Centrale compuse din specii predominant de
stejar pedunculat (Quercus robur), salcâm alb (Rubinia pseudoacația), frasin
(Frasinux execelsior) carpen (Carpinus betula), plop (Populus), salcie (Salix),
teiul (Tilia cordata) ș.a. Ca specii ajutătoare se întâlnesc arţarul asociate cu
subarbuşti de corn, alun, păducel, cireș (cerasus avium), măcieș (Rosa canina),
tei argintiu (Tilia tomentosa) etc. La marginea pădurii localității Cuizăuca
crește, izolat, arțarul American (Acer negundo). Starea actuală a unei părţi
considerabile din arboretele fondului forestier este nesatisfăcătoare. Arboretele
de stejar, salcâm, tei, alun, alte specii de vârstă înaintată de origine vegetativă
sunt afectate de diferite fenomene, necesitînd intervenţii urgente de refacere.
Mai mult de 30 de specii de plante lemnoase reprezintă o importantă sursă de
existenţă pentru localnicii localității Cuizăuca, circa 50 de specii sunt plante
medicinale, iar circa 200 de specii de plante din flora spontană sunt furajere,
servind drept hrană pentru animalele sălbatice din pădure şi domestice.
Gestionarea fondului forestier în raion este asigurată prin cele 3
Întreprinderi Silvice subordonate Agenţiei de Stat „Moldsilva” care dispun de
personal calificat capabil sa asigure o dezvoltare durabila a fondului forestier
din gestiune.
O situație mai complicată rămâne în continuare în pădurile gestionate de
administraţiile publice locale (Tabelul 1). Vegetaţia forestieră din gestiunea
primăriilor este divizată pe suprafeţe mici in diferite parţi ale localităţilor, din
care motiv este dificil procesul de asigurare a integrităţii acestora. Majoritatea
primăriilor nu dispun de unitate care să asigure paza şi protecţia vegetaţiei
forestiere. Din cauza lipsei personalului calificat, în pădurile primăriilor nu sunt
efectuate lucrări silvotehnice ceea ce duce la îmbătrânirea şi degradarea
acestora.
Tabelul 1. Repartizarea suprafeţelor împădurite pe deţinători

Din datele din tabelul de mai sus putem scoate în evidenţă că primăria raionului
Rezina deţine 87,67 ha de păduri masive, fâşii forestiere de protecţie 5 ha şi
spaţii verzi 83,31 ha. De asemenea primăria localităţii Cuizăuca deţine 15 ha de
păduri masive, 11 ha fâşii forestiere de protecţie şi 6,64 ha spaţii verzi.
Raionul Rezina este situat de –a lungul rîului Nistru, pe malul drept, în
partea de nord – est a țării. Suprafaţa totală al terenurilor acoperită cu vegetație
forestieră 10644,498 ha din suprafaţa totală a raionului de 621,7947 km2.
Dintre care:
• 9747,84 ha păduri masive,
• 252,16 ha spații verzi.
• 644,498 ha fîşii forestiere de protecţie .
Majoritatea terenurilor silvice din raionul Rezina sunt în gestiunea Agenţiei
de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva” prin cele 3 întreprinderi silvice, inclusiv:
• ÎS Șoldănești - 7412 ha.
 • ÎS Orhei - 1100 ha.
• ÎS Telenești - 80,8 ha.
Vegetația pajiștilor. S-a format în locuri cu umiditatea moderată, umiditatea
excesivă, locuri saline, etc. În funcție de regimul de umiditate, troficitate,
salinitate, ș.a., s-au format comunități de plante cu o diversitate pronunțată:
pajiștile de luncă mlăștinoase (comunitățile de plante sunt formate din specii de
plante ultrahigrofite-Phragmites australis, Typha angustifolia, Th.latifolia,
Glyceria maxima, higrofite-Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia
palustris, Galium palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia,
C.vulpina); pajiștile de luncă propriu-zise (edificatorii comunităților vegetale
sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia repens); pajiștile de luncă
halofite (în comunitățile halofite domină Jancus geradi, Puccinelia distantis, P.
limosa, Cynodon dactylon); pajiștile de luncă neinundabilă (au fost evidențiate
următoarele specii de plante: Poa angustifolia, Elytrigia repens, Dactilis
glomerata, Fragaria vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla argentea, P.
Recta, Melilotus officinale, Clinopodium vulgare, Origanum vulgare, Salvia
nemorosa, Agrimonia eupatoria, Betonica officinalis, Phleum phleoides).
Vegetația acvatică. Ocupă suprafețele mici și este slab exprimată. Cel mai
mare bazin acvatic din localitatea Cuizăuca, raionul Rezina este râul Cogâlnic.
Lunca râului Cogâlnic și iazului localității găzduiește câteva pâlcuri de salcie
(Salix alba).
Flora. Flora din localitatea Cuizăuca este relative bogată. Pe solul scund se
dezvoltă o vegetaţie petrofită caracteristică pentru pantele calcaroase. Aici
prevalează stejarii seculari petrofiţi cu vârsta de peste 150-200 ani. Pe solurile
sărăcăcioase cresc mai multe specii de muşchi şi licheni. Pădurea care se întinde
în partea de sus a localității cu o suprafaţă de 15 ha. Aici sunt întâlniţi: stejarul,
arţarul cu frunze ascuţite, arţarul tătăresc, arţarul de câmp şi numeroşi arbuşti
printre care: păducelul, măcieşul, cornul ş.a. Deasupra coastei pe malul drept al
Nistrului între valea Ţâpova şi a Blănăriţei se întinde o pădure numită „Stânca
Horodişte-Cot”, în care putem întâlni stejarul, vişinul, arţarul şi alte specii.
Marginile pădurii sunt populate de diferiţi arbuşti: scumpie, măcieş, păducel. În
partea de Sud a pădurii creşte o plantaţie de salcâm alb. În afară de stejarul
petrofit aici mai creşte arţarul de câmp, părul sălbatic, carpenul, iar la marginea
pădurii – scumpia, păducelul, măcieşul, cornul, porumbrelul. Pe unele parcele
se întâlnesc plantaţii artificiale de salcâm, scumpie ş.a.
Speciile rare. 20 de specii de plante sunt considerate rare. Este vorba de
sorb( Sorbus torminalis), clocotiș (Staphilea pinnata), călin (Viburnum opulus),
vonicer (Euonymus nana), dumbrăvița (Epipactis helleborine), cuibul
pământului (Neottia nidus-avis), vioreaua nopții (Platanthera bifolia), crinul de
pădure (Lilium martagon), rodul-pământului (Arum orientale), bălbisă (Stachys
sylvatica), lalea (Tulipa biebersteiniana), buruiana-de-junghi (Cephalanthera
longifolia), căpșunică (Cephalanthera rubra), celnușă (Ornithogalum
flavescens), ferigă (Dryopteris filix-mas), ghiocel (Galantus nivalis), iarba-
vrăjitoarei (Circea lutetiana), iarba-neagră (Scrophularia umbrosa), omag
(Aconitum lasiostomum) și Carex cespitosa.
Fauna. Fauna din localitatea Cuizăuca este relativ bogată şi variată. Din
animalele sălbatice se întâlnesc: căprioare, dihorele de stepă, dihorele de
pădure, vulpea, epurile sălbatic, popândăul comun, popândăul pătat, veveriţa,
şoarecele gulerat, şoarecele de câmp şi şoarecele de pădure, pârsul de pădure,
ariciul cu abdomen galben. Din păsări întâlnim aici: lăcarul mare, lăcarul de
mlaştină, lăcarul de rogoz, piţigoiul codat, ciuful de pădure, cucuveaua comună,
uluil porumbar, uluiul păsărar, şorecarul comun şi şorecarul încălţat. Din reptile
putem întâlni: năpârca, şarpele de casă, şarpele de apă, şarpele cu abdomen
galben, şopârla verde şi şopârla sură.
Aspecte generale privind starea faunei cinegetice.
Lumea animală depinde implicit de caracterul florei care îi oferă hrană,
adăpost și siguranță. Fauna raionului Rezina cuprinde specii de mamifere,
animale superioare din clasa principală a vertebratelor terestre (rozătoare,
chiroptere, carnivore, insectivore, paricopitate, logomorfe).
Fondul de vînătoare se constituie din teritorii (terenuri forestiere şi
agricole, ape) cu suprafeţe între 2 000-15 000 ha în funcţie de specia principală
de vînat, cu hotare fixe naturale (rîuri, cumpene de apă, defileuri) şi artificiale
(drumuri) delimitate distinct, care asigură stabilitatea vînatului în ele.
La 01.01.2020 Societatea Vânătorilor și Pescarilor din rl. Rezina (SVP)
gestionează terenuri de vânătoare pe o suprafață de 53637 ha, inclusiv:
a) Fondul silvic – 1434ha.
b) Terenuri agricole – 51483ha.
c) Bazine de apă, bălți – 720ha.
Societatea Vânătorilor și Pescarilor din rl. Rezina (SVP) dispune de un număr
de 118 hrănitoare, 11 locuri pentru hrană, 32 adăpătoare, 40 sărării, remize 0,60
ha. Numărul de vînători care dispun de carnetul de membru SVP din rl.Rezina
este de 226 persoane.
Fondul cinegetic este resursă naturală de interes naţional şi internaţional,
care se constituie din fondul funciar, inclusiv fondurile silvic şi acvatic şi din
totalitatea animalelor sălbatice de interes vânătoresc care le populează, şi care
pot fi folosite în gospodăria cinegetică.

Tabelul 2. Evidenţa faunei cinegetice în raionul Rezina

Numărul animalelor
Nr.
Denumirea speciei la începutul Recoltate
d/o Dobîndite
sezonului de
(ex.) ilegal (ex.)
vînătoare (ex)
MAMIFERE
1. Cerbul lopătar* - -
2. Cerbul nobil* - -
3. Cerbul pătat* - -
4. Căpriorul* 92 -
5. Mistreţul* 9 -
6. Muflonul* - -
7. Iepurele de cîmp** 3780 92
 8. Vulpe**** 895 94
9. Lup**** - -
10. Şacal**** - -
PĂSĂRI
1. Gîsca*** - -
2. Raţă*** 3546 38
3. Lişiţa*** 830 -
4. Fazanul** 3479 73
5 Porumbelul** 7135 58
6 Prepeliţa** 935 88

Evidenţa s-a petrecut în:

* Fondul silvic
** Terenurile agricole
*** Bazinele de apă
**** Fondul silvic şi terenurile agricole
La nivel de raion în scopul reducerii impactului negativ cauzat prin excesul
utilizării resurselor regnului animal, dar şi pentru a crea condiţii optime de
dezvoltare şi înmulţire a animalelor salbatice au fost intreprinse unele actiuni:

- la 12 iunie 2019 terenurile de vinatoare din gestiunea SVP au fost

repopulate cu 300 pui de fazan. Eliberarea puiului de fazan s-a petrecut pe
teritoriul primărielor Saharna, Bușeuca, Păpăuți rl.Rezina. In colectivele
acestor primării au fost întreprinse acţiuni care au favorizat acomodarea şi
paza pasarilor. Pînă la aducerea fazanilor au fost construite voliere temporare
unde au fost întreţinuţi fazanii în primele 1-2 săptămîni. In această perioada au
fost administrate hrana suplimentară şi organizată paza în special contra
atacurilor din partea daunătorilor vînatului (vulpi, cîini şi pisici hoinare).

Evaluarile efectuate pe parcursul an. 2019 sa constatat unele sporuri la

mamifere cum ar fi epurile de cîmp, la păsări cum ar fi fazanul, porumbelul,
rața. Conform legislaţiei în vigoare şi Hotarîrii Guvernului nr.418 din
19.08.2019 cu privire la efectuarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2019-2020
a fost permisă la majoritatea speciilor de interes vinătoresc cu excepţia la
următoarele specii de mamifere şi păsări: cerb, elan, căprior, găinuşă de baltă,
becaţină mare, porumbelul de scorbură şi în fondul ariilor naturale protejate de
stat.

Starea actuală a animalelor sălbatice din Fondul Ariilor Naturale Protejate

de Stat

Rezervația peisagistică Saharna este situate în partea de nord-vest a satului

Saharna, pe malul drept și foarte stîncos al fluviului Nistru. În componența
rezervației sînt incluse partea de jos a rîulețului Saharna cu cele 22 cascade
(dispuse pe o lungime de 5 km), pădurea de pe versantul stîng (parcelele 17 –
23, 25 – 28); Saharna-Zemstva, (parcela 29), cu o suprafață de 674 ha.
Un interes deosebit prezintă fauna rezervației Saharna și anume coloniile de
lilieci care numără 9 specii, două din ele fiind introduse în Cartea Roșie a
Republicii Moldova:
• Liliacul-mic-cu-potcoavă - o colonie de aproximativ 70 de indivizi;
• Liliac-mic-cu-urechi-ascuţite - cîndva a fost o colonie de apr. 1000
indivizi. Acum au rămas circa 20;
• Liliac-de-apă - specie comună pentru aceste locuri;
• Liliac-de-apă - specie rară pentru întreaga Europă. Saharna este unul din
cele doua locuri unde se întîlnește această specie pe teritoriul Moldovei;
• Liliac-cu-mustăţi - specie relativ comună;
• Liliac urecheat - specie relativ rar întalnitî la noi din cauza modului de
viață specific;
• Liliac-recheat - specie comună în Moldova și în Saharna în particular;
• Liliac tîrziu. - specie comună la noi;
• Liliac-cîrn - în Saharna se află unica colonie a acestei specii in Moldova.
Un farmec aparte îi conferă rezervației prezența pupăzei întîlnită des aici, tot
aici mai pot fi întîlnite și mierla-de-piatră, ciocănitoarea verde, buha mare ș.a. În
această rezervație au condiții prielnice pentru viață colonii de fazani, multe
căprioare, mistreți, iepuri, vulpi, jderul de piatră, bursucul.
Rezervația peisagistică Țipova este o arie protejată, situată în apropierea satului
omonim din raionul Rezina, Republica Moldova (ocolul silvic Pohrebeni,
Stînca-Horodiște, parcela 42; Horodiște-Funduc, parcelele 43, 44; Scala-Stînca,
parcela 45). Are o suprafață de 306 ha.
Dintre animalele sălbatice aici se întîlnesc: căprioare, dihorele de stepă, dihorele
de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat,
veveriţa, şoarecele gulerat, şoarecele de cîmp şi şoarecele de pădure, ariciul cu
abdomen galben.
Din păsări întîlnim lăcarul mare, lăcarul de mlaştină, lăcarul de rogoz,
piţigoiul codat, ciuful de pădure, cucuveaua comună, uluil porumbar, uluiul
păsărar, şorecarul comun şi şorecarul încălţat. Un simbol al rezervaţiei este
corbul, avînd cuiburi în stîncile unde se află mănăstirea rupestră.
Din reptile putem întîlni: năpîrca, şarpele de casă, şarpele de apă, şarpele cu
abdomen galben, şopîrla verde şi şopîrla sură.
Măsuri și propuneri de protecție a resurselor cinegetice și piscicile.

1. Pentru conservarea diversității faunei piscicole în bazinul de acumulare rl.

Nistru, păstrarea speciilor valoroase, rare și a celor pe cale de dispariție,
ameliorarea structural - funcțională a populațiilor pentru pescuit, restabilirea
loturilor de reproducători, menținerea și îmbunătățirea condițiilor favorabile de
reproducere naturală, este necesar de elaborat un șir de măsuri de ameliorare
piscicolă.

2. Recultivarea terenurilor deteriorate şi crearea condiţiilor de vieţuire şi

reproducere pentru speciile de animale folositoare.

Starea fondului ariilor naturale protejate de stat.

În conformitate cu Legea privind fondul ariilor protejate de Stat (nr. 1538 –
XIII din 25.02.98) în raza de activitate a IPM Rezina se află 8 obiective, care
fac parte din fondul ariilor protejate asupra cărora se extinde controlul de Stat
 ptivind regimul lor de protecţie, cît şi respectarea altor cerinţe prevăzute de
legislaţia ecologică.
Inclusiv:
a) rezervații peizagistice – 2;
b) monumente ale naturii – 6;
Protecția genofondului luat sub protecție se face dificil prin nerespectarea
regimului de protecţie pe unele suprafeţe din cadrul fondului ariilor naturale
protejate de stat, prin lacunele cadrului instituţional (lipsa unităţilor de
administrare a ariilor protejate), nivelul insufcient de califcare a cadrelor şi al
responsabilităţii autorităţilor locale (Tabela nr.3). Toţi aceşti factori au un
impact negativ de proporţii asupra stabilităţii ecologice pe întreg teritoriul
Republicii Moldova.
Tabelul 3. Starea ariilor naturale protejate de Stat rul. Rezina

Nr Denumirea Amplasamentul Lucrări Instalarea Suprafaţa

d\ Deţinătorul obiectului/c întreprinse bornelor/pa (ha) Categoria
o omplexului nourilor În În
informative lege natur
ă
1 ÎS”Şoldăne Saharna La vest de satul Efectuat Sunt 674 674 Rezervaţie
şti” Saharna,Ocolul control instalate, peizagistic
Silvic ecologic necesită a fi ă
Cinişeuţi,Saharna, (1), cu renovate.
parcelele 17- indicarea
23,25-28;Saharna- prescripţiil
Zemstvo,parcela or
29 obligatorii
2 ÎS”Orhei” Ţipova Împrejurimile Efectuat Sunt 306 306 Rezervaţie
satului Ţipova, control instalate, peizagistic
OS „Pogrebeni”, ecologic necesită a fi ă
Stînca – (1), cu renovate.
Horodişte, parcela indicarea
42; pacelele 43, prescripţiil
44; Scala – or
Stînca,pacela 45. obligatorii.
3 Primăria Izvoarele Satul Horodişte Efectuat Sunt 1,5 1,5 MONUME
s.Horodişte din satul control instalate, NTE ALE
. Horodişte ecologic necesită a fi NATURII
(1), cu renovate. (A)Hidrolo
indicarea gice
prescripţiil
or
obligatorii.
4 Primăria Amplasame La sud de satul Efectuat Sunt 1 1 MONUME
Ignăţei. ntul de Ignăţei lăngă control instalate, NTE ALE
floră fosilă punctul ecologic necesită a fi NATURII
de lîngă trigonometric (1), cu renovate. (B)Geologi
satul 225,5 m indicarea e şi
Ignăţei prescripţiil paleontolo
or gie
obligatorii..
5 Primăria Amplasame La sud de satul Efectuat Sunt 1 1 MONUME
s.Pripiceni- nt fosil de Pripiceni-Răzeşi, control instalate, NTE ALE
Răzeşi. dinoteriu coasta dreaptă a ecologic necesită a fi NATURII
văii rîului (1), cu renovate. (B)Geologi
Cogîlnic indicarea e şi
prescripţiil paleontolo
or gie
obligatorii.
6 Primăria Cariera din La vest de satul Efectuat Sunt 5 5 MONUME
or.Rezina. Boşerniţa Boşerniţa control instalate, NTE ALE
(părăsită) ecologic necesită a fi NATURII
(1), cu renovate. (B)Geologi
indicarea e şi
prescripţiil paleontolo
or gie
obligatorii.
7 Primăria Argile La vest de satul Efectuat Sunt 3 3 MONUME
or.Rezina. etuliene pe Ciorna control instalate, NTE ALE
malul ecologic necesită a fi NATURII
Nistrului (1), cu renovate. (B)Geologi
indicarea e şi
prescripţiil paleontolo
or gie
obligatorii.
8 Primăria Stejar s. Pripiceni- Efectuat Sunt 1 1 MONUME
s.Pripiceni- pedunculat Răzeşi, în curtea control instalate, NTE ALE
Răzeşi. dlui Țurcan B. ecologic necesită a fi NATURII
(2), cu renovate. (C)
indicarea Botanice
prescripţiil
or
obligatorii..
7. Măsuri şi propuneri de protecţie a florei.
– De susţinut financiar la nivel de Stat implementarea programelor raţionale de
extinderea fondului forestier pe terenurile degradate şi crearea noilor fîșii
foristiere de protecţie a cîmpurilor.
– Pentru compartimentul floră, de întocmit volume de acte legislative, care se
vor folosi inspectorii, întru îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu.

Cauzele pierderii biodiversităţii

Exploatarea ilegală şi iraţională a biodiversităţii
1) Tăierile ilicite. Un aspect important în procesul de asigurare a capacităţilor
productive ale pădurilor este asigurarea pazei şi integrităţii acesteia. Măsurile
întreprinse de către autorităţile abilitate (Agenţia „Moldsilva”, Inspectoratul
Ecologic de Stat etc.) pentru a stopa pierderile considerabile cauzate de tăierile
ilicite sînt încă insuficiente. Conform datelor oficiale, doar pe parcursul
ultimilor 5 ani tăierile ilicite reprezintă circa 40 mii m3 (rapoartele anuale ale
Inspectoratului Ecologic de Stat), îndeosebi în pădurile administrate de
autorităţile administraţiei publice locale.
2) Braconajul şi utilizarea neraţională a resurselor cinegetice. Suprafaţa
fondului cinegetic constituie 2902,3 mii ha, din care: 390,7 mii ha din fondul
forestier, 2431,4 mii ha terenuri agricole şi 80,2 mii ha bazine de apă şi bălţi.
Condiţiile de viaţă ale speciilor de vînat sînt favorabile pentru creşterea unui
efectiv relativ mare de animale. În scopul soluţionării problemelor în domeniul
cinegetic, prezenta Strategie vizează activităţile de revizuire şi perfectare a
cadrului legislativ în domeniul protecţiei regnului animal, în special prin
elaborarea şi promovarea proiectului de lege privind fondul cinegetic şi
protecţia vînatului.
3) Pescuitul ilegal şi utilizarea iraţională a resurselor piscicole. Resursele
piscicole naţionale s-au redus cu circa 90% în ultimii 10 ani. Cauzele principale
care au provocat acest declin sînt pescuitul ilegal, utilizarea neraţională a
resurselor piscicole, precum şi poluarea bazinelor acvatice, extragerea nisipului
şi prundişului, pomparea apei în diferite scopuri, neadoptarea unor măsuri
ameliorativ-piscicole. Pescuitul exagerat a condus la dispariţia unor specii de
resurse biologice acvatice.
4) Păşunatul ilegal. La organizarea păşunatului nu se respectă principiile de
utilizare durabilă a ecosistemelor naturale. Păşunile au o productivitate
biologică scăzută, compoziţia floristică este mică şi fondul genetic al învelişului
ierbos din cadrul pajiştilor este sărac. Productivitatea actuală a pajiştilor este
extrem de scăzută, constituind doar 3 chintale/ha unităţi furajere. Astfel,
păşunile existente, care sînt în mare parte degradate, nu pot satisface cerinţele
crescînde ale sectorului de stat şi cel particular. Un pericol mare pentru
vegetaţia forestieră îl prezintă păşunatul neautorizat şi necontrolat exercitat, care
aduce prejudicii semnificative ecosistemului forestier prin afectarea procesului
de regenerare a pădurilor. În acest mod, au fost compromise suprafeţe
importante de culturi silvice sau cu regenerare naturală în fondul forestier.
5) Comercializarea ilicită a produselor naturii. Comercializarea ilicită a
produselor naturii este o practică frecventă, care afectează populaţiile mai
multor specii importante ale regnului animal şi vegetal.
Multe specii de plante şi animale din ecosistemele naturale fac obiectul
recoltării,
dobîndirii şi comercializării ilicite sau excesive. Cele mai afectate specii de
plante sînt cele utilizate pe larg în cosmetică, farmaceutică, alimentaţie şi cu rol
decorativ (ghioceii, crinii, lalelele etc.). Unele specii rare de animale (insecte,
reptile, păsări, mamifere) sînt recoltate pentru a fi folosite la confecţionarea
obiectelor de artizanat şi comercializarea ulterioară a acestora.