RESURSELE

BIOSFEREI
Lala Andrada-Lorena
Clasa a X-a B
Ce este biosfera?
• Biosfera = învelişul
viu al Pământului,
care cuprinde
totalitatea
plantelor şi
animalelor de pe
planeta noastră.
• Biosfera cuprinde:
 FLORA/VEGETAȚIA
(totalitatea
plantelor )
 FAUNA (totalitatea
animalelor)
Importanța biosferei
• Întreţine viaţa datorită oxigenului
produs de pădurile întinse
(“pădurile reprezintă plămânii
planetei”)
• Plantele şi animalele ajută la
formarea solului, mai ales a
humusului;
• Biosfera oferă materii prime pentru
economie: lemn (construcţii,
industria mobilei); fructe şi legume
(proaspete sau procesate sub formă
de conserve); plante medicinale;
animale (sursă de hrană, industria
 Resursele biosferei
• Valoarea economică a resurselor
biosferei este deosebită, dacă avem în
vedere că din produsele vegetale și
produsele animale se asigură hrana,
îmbrăcămintea și încălțămintea,
materiale de construcție și combustibili,
fie în stare naturală, fie prin valorificare
industrială.
• Resursele biosferei sunt împărțite în
mai multe categorii, precum:
Resursele forestiere;
Resursele pastorale;
Plantele cultivate;
Resursele faunistice.
 Resursele biosferei

RESURSELE FORESTIERE
• Însemnatatea mare a pădurii derivă din cele două mari și
importante funcții ale ei: funcția economică (furnizoare de material
lemnos și produse derivate, protecția unor obiective de interes
economic) și funcția geoecologică (fiind cunoscută influența pădurii
asupra climei, apelor, solului etc.).
 Resursele biosferei

RESURSELE PASTORALE
• Resursele pastorale cuprind pășunile și fânețele naturale, care se
desfășoară pe circa 3.000 milioane ha. Valoarea economică este dată
de faptul că pajiștile reprezintă baza furajeră pentru animalele care
oferă lapte, carne, lână și piei.
Resursele biosferei
PLANTELE CULTIVATE
• Culturile agricole, deși aparent
ocupă o suprafață relativ
redusă (11%), constituie
principalele surse biotice de
agroalimentație. Aceste culturi
agricole reprezintă, pe
ansamblul lor, ceea ce s-ar
putea numi ,,biosfera
transformată’’.
 Resursele biosferei
RESURSELE FAUNISTICE
• Resursele faunistice ale uscatului sunt reprezentate
prin producția de carne, piei, blănuri, oase, grăsimi,
puf, corn, pene, ouă, lapte, cochilii, perle, oferite
prin vânat și pescuit, dar și de animalele
domesticite. Calitativ, aceste resurse se diferențiază
de la potențialul faunistic de tundră, la cel de
pădure, de savană și de stepă.

• Resursele faunistice ale apelor oceanice sunt

repartizate mai mult în spațiul platformei
continentale și sunt formate din specii de apă dulce:
midii, stridii, crustacee, pești (hering, sardea, cod,
somon, ton, macrou, calcan), apoi bureți,
lamelibranhiate (care produc perle) și vidre de mare
(vânate pentru blană).
Parcul Național Semenic
–
Cheile Carașului
 Localizare
• Parcul Național Semenic - Cheile Carașului este o arie protejată de
interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național,
zonă specială de conservare), situată în partea sud-vestică a
României, pe teritoriul județului Caraș-Severin.
• Aria protejată se află în partea central-vestică a județului Caraș-
Severin (pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Reșița și
pe cele ale comunelor Bozovici, Brebu Nou, Carașova, Goruia,
Mehadica, Prigor, Teregova și Văliug).
Imagini
 Istoric
1955: Prin Hotarârea Consiliului de Ministrii 1625/1955 se declară prima data Rezrvaţia mixtă Cheile-Caraşului cu o suprafaţă de 800
ha.
1973: Prin Ordinul Ministrului 2974/1973 se declară prima dată Rezervaţia Forestieră Izvoarele Nerei.
1982: Prin Decretul 499/1982 se declară pentru prima dată Rezervaţia mixtă Buhui-Mărghitas, Rezervaţia mixtă Izvoarele Caraşului,
Rezervaţia mixtă Cheile Gârlistei, Rezervaţia Forestieră Groposu şi se reconfirmă Rezervaţia Izvoarele Nerei.
1990: Prin Ordinul Ministrului nr. 7/27.01.1990 se stabilesc limitele şi supraţetele Parcului Naţional precum si a rezervaţiilor integrale.
1991: Asociaţia Speologica Exploratorii Reşiţa întocmeste Studiul de Fundamentare, propunând noi rezervaţii speologice: Pestera
SpeoSport, Pestera Rasuflatoarei, Pestera Frumoasa, Pestera Ramonei, Pestera 2 Mai, Pestera Exploratorii ‘85.
1993: Prin Procesul Verbal din 1993 încheiat între ICAS Caransebeş si Direcţia Silvică Reşiţa cu ocazia realizării noului amenajament
pentru Ocolul Silvic Văliug Rezervaţia Bârzăviţa pierde acest statut.
1994:Prin Hotarârea Consiliului Judeţean Caraş-Severin nr 8/1994 se reconfirmă Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului cu mai
multe rezervaţii componente.
1994: Universitatea Bucuresţi în baza contractului încheiat cu Autoritatea Centrala de Mediul, întocmeste "Studiul de Fundamentare a
Rezervaţiei Biosferei Munţii Aninei".
1995: Prin Procesul Verbal nr 76/10.05.1995 încheiat între ICAS Caransebeş şi Directia Silvică Reşiţa cu ocazia realizarii noului
amenanjament pentru Ocolul Silvic Nera s-au schimbat categoriile funcţionale ale pădurii cuprinse în rezervaţie.
2000: Prin Legea nr. 5/2000 se reconfirmă Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului cu urmatoarele rezervaţii/monumente ale naturii
componente:
2001: Inspectoratul pentru Protecţia Mediului Reşiţa, Direcţia Silvica Reşiţa şi Consiliul Judeţean revizuiesc limitele Parcului Naţional
Semenic-Cheile Caraşului si a rezervaţiilor componente.
Imagini
 Faună
• Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere,
păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN.

• Mamifere: urs carpatin (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus
capreolus), lup (Canis lupus), râs eurasiatic (Lynx lynx), jder de copac (Martes martes),
jder de piatră (Martes foina), viezure (Meles meles), nevăstuică (Mustela nivalis), dihor
(Mustela putorius), veveriță (Sciurus vulgaris), liliacul cu aripi lungi (Miniopterus
schreibersii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliacul cărămiziu (Myotis
emarginatus), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul mediteranean (Rhinolophus
euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu
potcoavă (Rhinolophus hipposideros), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula),
chițcanul de câmp (Crocidura leucodon), chițcanul de apă (Neomys fodiens) sau
chițcanul mic de apă (Neomys anomalus).
căprioară urs carpatin
jder de copac

lup cerb
râs eurasiatic

vulpe
chițcanul de câmp

veveriță
jder de piatră
dihor
 Faună
• Reptile și amfibieni: șarpele de alun (Coronella austriaca), gușter
(Lacerta viridis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), vipera cu corn
(Vipera ammodytes), șopârla de munte (Lacerta vivipara), viperă
(Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata),
broască râioasă verde (Bufo viridis), broasca roșie de munte (Rana
temporaria), broasca mare de lac (Rana ridibunda) și tritonul de
munte (Triturus alpestris).
 gușter
broască râioasă verde
Tritonul de munte

șopârla de ziduri broască roșie de munte

izvorașul cu burta galbenă
 Faună
• Specii de păsări protejate: acvila de munte (Aquila chrysaetos),
cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), caprimulg (Caprimulgus
europaeus), șerpar (Circaetus gallicus), corb (Corvus corax),
ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare
neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos
medius), presura de grădină (Emberiza hortulana), șoim călător
(Falco peregrinus), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula
albicollis), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), viespar (Pernis
apivorus), ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea), pițigoiul sur (Parus
palustris), pițigoiul de munte (Parus montanus) sau ciocănitoarea
verzuie (Picus canus).
 presura de grădină
muscar

șerpar

ciocănitoare cu spatele alb corb

ciocănitoare verzuie
caprimulg

cocoșul de munte

sfrâncioc roșiatic acvila de munte

 Flora
• Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în
concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii
geomorfologice sau altitudinii.

• Arbori și arbusti cu specii de conifere: brad (Abies), molid (Picea abies); precum și
foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar
(Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), cărpiniță (Carpinus orientalis), frasin
(Fraxinus), ulm (Ulmus carpinifolia), paltin de munte (Acer pseudoplatanus),
gârniță (Quercus frainetto), cer (Quercus cerris), mojdrean (Fraxinus ornus);
bârcoace (Cotoneaster integerrimus), liliac sălbatic (Syringa vulgaris), scumpie
(Cotinus coggigria), ghimpe (Ruscus aculeatus), tulichină (Daphne mezereum), soc
roșu (Sambucum racemosa), caprifoi (Lonicera xylosteum), rubus (Rubus hirtus).
 ulm
brad
carpen

scumpie liliac sălbatic

 gorun rubus
fag

stejar

frasin tulichină
molid cărpinița
 ghimpe soc roșu
caprifoi

gârniță

paltin de munte
bârcoace
 Flora
• La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii
și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice
pentru această zonă a țării; astfel: floarea-semenicului (Antennaria
dioica), brândușa galbenă (Crocus moesicus), brândușa de toamnă
(Colchicum autumnale), o specie de garofiță (Dianthus trifasciculatus),
șofran (Crocus banaticus), linum (Linum pubescens), crucișor (Pulmonaria
rubra), vinariță (Asperula odorata), brei (Mercurialis perenis), năpraznică
(Geranium robertianum), cimbrișor de câmp (Thymus serpyllum), garofiță
bănățeană (Dianthus banaticus), sânziene de pădure (Galium schultesii),
crin de pădure (Linum uninerve), talpa ursului (Acanthus balcanicus), ai
sălbatic (Allium moschatum), pesmă (Centaurea atropurpurea), carlina
(Carlina acanthifolia).
 garofiță
linum
năpraznic

vinariță

brei crucișor
 Cimbrișor de câmp

Floarea-Semenicului
Brândușă galbenă

Garofiță bănățeană
Brândușă de toamnă
Șofran
 pesmă

Sânziene de pădure
Crin de pădure

Talpa ursului carlină Ai sălbatic

 Atracțiile naturale
• Rezervația Naturală Izvoarele Nerei, component a sitului UNESCO;

• Rezervaţia Naturală Cheile Caraşului;

• Rezervația Naturală Cheile Gârliştei;
• Rezervația Naturală Peştera Comarnic;
• Rezervaţia Naturală 2.287 Buhui-Mărghitaş;
• Lacul Buhui;
• Cascada Sumbrac;
• Seqoiadendron giganteum.
 Cascada Sumbrac

Seqoiadendron giganteum

Seqioadendron giganteum
Lacul Buhui
 Izvoarele Nerei

2.287 Buhui-Mărghitaș

Lacul Buhui
Izvoarele Nerei

Cheile Gârliștei

Lacul Buhui
 Peștera Comarnic

Seqoiadendron giganteum

Cheile
Carașului
Cheile Gârliștei
Harta parcului
 Bibliografie
• https://pnscc.ro/ro/
• https://muntii-nostri.ro/ro/routeinfo/cheile-carasului
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Semenic_-_Ch
eile_Cara%C8%99ului
• https://www.scribd.com/doc/313724781/Biosfera
• https://pe-harta.ro/obiectiveturistice/parcul-national-semenic-cheile-
carasului