Rezervaţii naturale din Republica Moldova

Denumirea Descrierea
Rezervaţia A fost creată în 1971. Este amplasată în mijlocul Codrilor Centrali, la
„Codru” 49 km spre nord de mun. Chişinău, şi se întinde pe o suprafaţă de 5 177
ha. Din rezervaţie fac parte păduri de gorun, stejar şi fag ce cresc pe
dealuri înalte. Acest teritoriu este străbătut de defileuri (văi înguste și
adânci), cu pâraiele râului Bâc, care formează un sector caracteristic de
luncă cu o vegetaţie ierboasă bogată şi diversificată. O parte din plante
sunt specii rare, incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova,
(bumbăcăriţa, mlăştiniţa, untul-vacii-de-baltă, poroinicul, păducelul-
pentagin). În rezervaţie trăiesc specii rare de mamifere (jderul-de-
pădure, pisica sălbatică),de păsări (viesparul, buha, acvila-ţipătoare
mare, acvila-mică, cristelul, ciocănitoarea-neagră), de reptile (vipera
comună), de amfibieni (broasca-de-câmp).
Rezervaţia A fost creată în 1992 şi cuprinde o suprafaţă de 5,5 mii ha cu
„Plaiul păduri tipice Codrilor. Teritoriul rezervaţiei este limita estică de
Fagului” răspândire a fagului în cadrul continentului european. Tezaurul
floristic şi faunistic silvic se caracterizează prin diversitate şi un
număr mare de specii de animale. Cele mai reprezentative sunt:
căpşuniţa-roşie, poroinicul-de-mai, papucul-doamnei, sugătoarea,
lăcrimiţa, mălinul comun, scoruşul, creasta-cocoşului, poroinicul-
palustru, poroinicul-purpuriu. Dintre speciile rare de animale se
întâlnesc: două specii de mamifere (orbetele şi pisica sălbatică); 15
specii de păsări (barza-neagră, viesparul, acvila-ţipătoare-mare,
cristelul-de-câmp, porumbelul-de-scorbură, ciocănitoarea-neagră)
Rezervaţia A fost creată în 1993, în scopul protejării celor mai caracteristice şi
„Pădurea mai valoroase păduri de luncă (zăvoaie) şi a florei şi faunei lor
Domnească tipice. Are o suprafaţă de 6 032 ha.Pădurile rezervaţiei sunt
alcătuite din stejar, plop-alb şi salcie-albă.Aici se află o colonie
” mare de stârci (regiune numită de localnici„Ţara Bâtlanilor”), se
întâlneşte zimbrul, adus din Polonia în scopul repopulării
pădurilor.
Rezervaţia Cuprinde o suprafaţă de 1 691 ha. A fost creată în 1991 în scopul
„Prutul de protecţiei florei şi faunei acvatice şi de baltă. Include lacul Beleu,
Jos” păduri de luncă alcătuite din răchitişuri şi sălcişuri, pajişti de luncă
inundabilă, stufărişuri şi suprafeţe cu vegetaţie acvatică. Fauna
rezervaţiei este reprezentată de diverse păsări acvatice – pelicani,
lebede, stârci, gâşte, raţe. Dintre păsările rare aici vieţuiesc:
cormoranul-mic, pelicanul comun, pelicanul-creţ, stârcul-galben,
egreta-albă, lopătarul, lebăda-de-vară.
Rezervaţia A fost înfiinţată în anul 1988. Pe o suprafaţă de 836 ha sunt
„Iagorlâc” protejate ecosisteme acvatice, păduri de luncă, ecosisteme de stepă
şi păduri naturale de stejar.