Verificarea temei pentru acasă

• Diagrama Vienn
 Subiectul:
PROBLEMELE ȘI PROTECȚIA NATURII. ARIILE
NATURALE PROTEJATE. REZERVAŢIILE ŞTIINŢIFICE
Problemele mediului natural sunt
provocate de:
Activitatea
umană

Exploatarea
Defrișarea Desțelenirea Desecarea Poluarea neadecvată a Etc.
resurselor naturale
naturali
Factorii

Cutremurele de Alunecările de Modificările Etc.

Inundațiile Incendiile
pământ pământ climei
Analizați schema şi identificați principalele căi
de protecţie a mediului natural din R.Moldova

Protecția
mediului

Valorificarea Prevenirea și Reconstrucția

Reducerea
Conservarea rațională a combaterea ecologică a
cantității de
biodiversității resurselor fenomenelor unor terenuri
poluanți
naturale naturale de risc degradate
 Particularități
 Rezervaţie ştiinţifică – spaţiu terestru sau acvatic de importanţă naţională, cu statut de
instituţie de cercetări ştiinţifice, în care protecţia naturii este totală, având drept scop
conservarea unor elemente rare; în ele sunt interzise accesul publicului şi orice intervenţii
antropice.

Valorificarea intensivă şi, deseori, neraţională a naturii, a determinat degradarea

peisajelor naturale. Destinaţia ariilor naturale protejate constă în următoarele:

 conservarea şi protecţia speciilor reprezentative şi a celor rare de plante şi de animale;

 protecţia peisajelor naturale şi a unor obiective unice;
 efectuarea cercetărilor ştiinţifice în scopul elaborării
 unor măsuri adecvate de conservare, regenerare şi protecţie a obiectivelor de mare
valoare.
 În Republica Moldova au fost stabilite opt categorii
 principale de arii naturale protejate .
1. Rezervația științifică ”Codrii”
• REZERVAŢIILE ŞTIINŢIFICE constituie cea mai
importantă categorie de arii naturale protejate din ţară.

• Rezervaţia ştiinţifică „Codru” este situată în partea

centrală a Podişului Codrilor, luând sub protecţie
peisajele pădurilor de foioase central-europene de gorun
în amestec cu fag, stejar-pedunculat, frasin, carpen etc.
Flora numără circa 1 000 de specii de plante, dintre care
peste 20 de specii sunt incluse în Cartea Roşie
(nemţişor-fisurat, dumbrăviţă-de-baltă, bumbăcăriţă,
ferigă etc.).

• Lumea animală este bogată (cerb-nobil, cerb-pătat,

căprior, mistreţ, bursuc, păsări, amfibieni, şerpi). În
Cartea Roşie sunt incluse jderul-de-pădure, pisica
sălbatică, barza-neagră, şerparul, acvila-ţipătoare-mare,
2. Rezervaţia ştiinţifică „Iagorlâc”
 este situată în valea râului Iagorlâc, afluent de stânga al
Nistrului, la vărsarea în fluviu, şi cuprinde un sector de uscat
şi altul acvatic

 În rezervaţie sunt ocrotite peisaje de stepă, de luncă,

acvatice, petrofite.

 Flora include 700 de specii (stejar-pedunculat, carpen, tei,

scumpie, liane etc.), inclusiv 8 specii de plante înscrise în
Cartea Roşie.

 Fauna protejată include mamifere (căprior, mistreţ,

popândău ş.a.), păsări, şerpi, şopârle, broaşte, insecte.

 Sectorul acvatic al rezervaţiei este important pentru

3. Rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos”
• include lacul Beleu şi o reţea de bălţi din lunca
Prutului Inferior.
• Rezervaţia, cu o lume organică foarte bogată, are
statut de zonă umedă de importanţă
internaţională. Acest areal serveşte ca loc de
vieţuire şi cuibărire pentru păsările sedentare,
precum şi ca loc
• de hrană şi de odihnă pentru păsările migratoare
(pelicani, lebede, gâşte, raţe ş.a.).
• În rezervaţie se întâlnesc peste 20 de specii de
pești, inclusiv specii rare (plăticade-Dunăre,
bibanul-soare, ţigănuşul ș.a.).
• apele lacului Beleu depun icre şi speciile de peşti
migratoare din fluviul Dunăre.
4. Rezervaţia ştiinţifică „Plaiul Fagului”
 este situată partea nord-vestică a Podişului Codrilor şi ia
sub protecţie peisajele pitoreşti şi de valoare ştiinţifică ale
pădurilor de fag cu gorun, în amestec cu alte specii .

 În rezervaţie se întâlnesc 77 de specii de plante rare. În

Cartea Roşie sunt incluse mălinul, perişorul, vonicerul-
pitic, papucul-Venerei, feriga-feminină, ghiocelul-nival
etc.

 Din 49 de specii de mamifere, în Cartea Roşie sunt

înscrise jderul-de-pădure, pisica sălbatică, hermelina,
chiţcanulcu-abdomen-alb şi vidra.

 Pe teritoriul rezervației îşi are izvorul râul Bâc, în bazinul

căruia se află și orașul Chișinău.
5. Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească”
 deţine cea mai mare suprafaţă dintre
rezervaţiile ştiinţifice.
 Ea cuprinde un sector de luncă din cursul de
mijloc al râului Prut, acoperit de păduri de
luncă (zăvoaie).
 Pădurile luate sub protecţie sunt dintre cele
mai vechi de acest tip din Europa, fiind
reprezentate de stejarul-pedunculat, plopul-alb,
plopul-negru, răchită etc.
 Dintre animale sunt prezente mamifere incluse
în Cartea Roşie (jderul-de-pădure, vidra,
nurca-europeană ş.a.),diverse păsări ș.a.
 În această rezervaţie au fost introduşi şi zimbri
aduşi din Polonia
 Rezervaţiilor ştiinţifice le revine rolul principal în
protecţia naturii ţării noastre, de aceea este necesară
extinderea suprafeţei lor şi respectarea unui regim
judicios de protecţie.
 Tema pentru acasă

• Caracterizarea la alegere a unei

rezervații științifice