LICHENOPHYTA

Organisme simbionte
 Lichenii

Micobiont Ficobiont

Ciupercă: Algă:
Ascomicete Cyanophyte
Bazidiomicete Chlorophyte
Deuteromicete
 Actualmente pe Terra sînt cunoscute peste 20 mii de
specii de licheni grupate în 400 genuri. Trăiesc în unele din
cele mai diverse locuri de pe Terra, deșerturi, coaste
stâncoase, scoarța copacilor, pe pamint, la înălțimi mari
sau în anumite zone toxice. Însă suprafeţe deosebit de
mari lichenii le ocupă în tundra.
Structura.
Corpul lichenilor reprezintă un Celulele algale
tal care nu este diferențiat în
țesuturi și organe. Talul
lichenilor este alcătuit din
hifele împletite ale ciupercii,
printre care sînt situate
celulele algale.

Hifele ciupercii
Se disting două forme de tal: homeomer - mai străvechi şi structural
mai primitiv, cînd celulele algelor sînt dispuse neordonat sau relativ
uniform în toată grosimea talului; heteromer - cînd algele sînt
concentrate într-un strat numit gonidial.

heteromer
homeomer
Majoritatea lichenilor au tal
heteromer. Acest tip de tal are
la suprafață un strat –
cortical(a), cu funcții de
protecție de dehidratare și
leziuni macanice. Următorul
strat este cel gonidial (b) –
care este format din celulele
algale și puține hife ale
ciupercii. În mijloc se află
stratul medular (c) care este
format din hifele ciupercii si
servește ca rezervor de apă.
Ultimul strat este stratul cortical
inferior (d) care are niște
excrescență, constituite din
mănunchiuri de hife, numite –
rezine (e) cu ajutorul cărăra
lichenii se fixează de substrat.
Nu la toate speciile de licheni
cu tal heteromer sânt prezente
toate patru straturi.
Tipuri de tal
 Gelatinos
 Crustos
 Foliacei
 Fruticuloși
Licheni gelatinoși

Talul gelatinos are aspect

subțire, membranos și
foarte friagil la uscăciune și
gros, gelatinos în stare
umedă. Consistența talului
umed se datorează tecii
mucilaginoase a
componentei algale (alga
albastră; ex. Nostoc sp.)
care este foarte dezvoltată
și în care sunt înglobate
hifele ciupercii (Collema sp).
 Tal lamelar, foliaceu (de
Licheni frunzoși aspectul unei frunze) cu
(foliacei) simetrie dorso-ventrală, fixat
parțial de substrat (sol,
scoarța arborilor) cu ajutorul
unor hife asemănătoare unor
rizoizi (rizine); corpul său sau
cel puțin marginile sunt
ridicate de pe substrat.
(genurile: Parmelia, Peltigera)
Licheni crustoși
Tal sub formă de crustă ce
aderă puternic de suprafața
substratului sau este
încrustat în acesta
(suprafața stâncilor, trunchiul
arborilor). În numeroase
cazuri constituie singuri
vegetația stâncilor golașe.
(genul: Lecanora,
Diploschistes)
Licheni tufoși
Au aspectul unor tufe mici
și ramificate, verticale sau
pendule (atîrnă) cu
simetrie radiară. Când
sunt foarte lungi și subțiri
au aspect filamentos.
(genurile Stereocaulon,
Usnea, )
Reproducerea (vegetativă)
Lichenii se înmulţesc mai ales vegetativ, prin fragrnente de
tal, alteori prin formaţiuni specializate - soredii şi izidii

Izidii

Soredii
 Reproducerea sexuată
Se înmulțesc prin ascospori și
bazidiospori (în dependență de clasa
din care face parte ciuperca). Lichenii
formați din ciuperci ascomicete
formează două tipuri de corpi de
fructificație:
 Apotecii- se prezintă ca niște mici
discuri, cu diametrul de câțiva milimetri,
ce se prind de tal printr-un picioruș
(podețiu). În apotecii se află stratul
himenial cu asce. Culoarea apoteciilor
variază, fiind de obicei diferită de cea a
talului pe care se formează.
 Peritecii – se întîlnesc mult mai rar,
reprezintă niște formațiuni aproape
sferice la suprafața talului.
Apotecii
Reproducerea asexuată

Se înmulțesc prin picnospori – formați în picnidii

care reprezintă niște cavități sferice în corpul de
fructificație și arată ca niște puncte negre.
Atît sporii sexuați cît și cei asexuați sînt foarte
mărunți și sînt ușor răspîndiți de vînt la mii de km.
Sporii germinează formînd miceliu hifele căruia vor
căuta alga necesară, în caz că nu va fi găsită alga,
miceliu este sortit peirii.
Importanţa
 Hifele cipercii care intră în componența lichenului
elimină în exterior acizi organici care contribuie la
eroziunea rocilor și formarea solului. Licenii sînt
“Pionerii” vegetațieii, dar ei la fel duc la eroziunea
construcțiilor din beton și piatră.
 Licenii sînt o importantă bază trofică mai ales în
tundră. Iarna circa 90% din consumul renilor îl
constituie licenii din genul Cladonia. Multe
nevertebrate ca larve de fluturi, gîndaci, melci,
consumă talul lichenilor
 Pentru multe nevertebrate populațiile de liceni
constituie mediu de viață, iar unele păsări îi
folosesc pentru construcția cuibarelor
Importanța
 Unele specii de licheni (Bryoria fremontii) servesc pentru
alimentația unor popoare nordice
 Unele specii de licheni se utilizează din antichitate pentru
tratarea diferitor boli. Dar și în prezent în medicina
populară a diferitor popoare se folosesc licheni. Și
industria farmaceutică folosește lichenii din genul
Cetrarie pentru medicamente de tuse, iar în lichenii din
genul Usnea sau găsit antibiotice eficiente înpotriva
bolilor de piele.
 Lichenii sînt foarte sensibili la poluare, mai ales
atmosferică, deacea ei pot servi ca bioindicatori. În
dependență de ritmul de creștere și prezența anumitor
specii de licheni se poate judeca despre gradul de
poluare a atmosferei
Importanța

 Datorită faptului că lichenii trăiesc foarte mult și cresc cu

o viteză mai mult sau mai puțin stabilă, în baza
dimensiunilor lor se poate de determinat aproximativ
vîrsta unor construcții, metodă numită - lichenometrie.
 Din antichitate diferite popoare folosesc lichenii pentru a
extrage din ei coloranți pentru țesături. De exemplu
unele specii din genurile Roccella și Pertusaria se
foloseau pentru a colora țesăturile în roșu purpuriu, iar
genurile Evernia și Parmelia pentru culoarea galbenă și
brună.
 Tot genul Roccella se folosea pentru a extrage un
indicator chimic –lacmus
Importanță

 Unele specii, Evernia prunastri și Pseudevernia

furfuracea, se folosesc și în prezent în parfumerie
 Sînt specii de licheni toxice ca de exemplu
Letharia vulpina care se folosea în europa ca otravă
pentru vulpi. Alte specii erau folosite ca halucinogene de
șamanii din siberia.