SISTEMUL ENDOCRIN

UMF Craiova, Disciplina de Fiziologie

Sistemul nervos

Sistemul endocrin

Sisteme majore care asigura controlul, reglarea si adaptarea functiilor organismului, la conditiile variabile ale mediului intern si extern. Sistemul nervos actioneaza prin mediatori chimici, realizand o reglare rapida, de finete.
Sistemul endocrin actioneaza prin hormoni - reglare mai lenta i de durat

Cele 2 sisteme se cupleaza datorita conexiunilor existente la nivel central si in periferie, in tesuturile receptoare.

Componentele sistemului endocrin - (SE)

componente, generalitai

1. Structura secretorie = celula cu competenta endocrina. Se gaseste in:

Glandele endocrine, unde secret hormoni

SNC (hipotalamus), SNP (SN periferic) - secret neurohormoni = sistemul neuroendocrin n alte celule, care pe langa functiile specifice secreta si hormoni cu funcie paracrin sau autocrin = sistemul endocrin difuz (SN, tract gastro-intestinal, rinichi, plamani).

2. Hormonii 3. Receptorii pentru hormoni

Hormonii - generaliti
au fost numiti asa de Starling, in 1905 dupa ce a descoperit secretina; H. sunt substante biologic active = substante mesagere, sintetizate in celule specializate (celule endocrine) dup sintez sunt eliberai in lichidele extracelulare i apoi n snge; sngele le transport la celulele tinta (la distanta), care prezint receptori hormonali specifici La nivelul celulelor tint determina un raspuns celular, fara a modifica functiile celulei, care sunt stabilite genetic; stimuleaza sau inhiba aceste functii. Transportul hormonilor in sange: liberi prin plasma majoritatea hormonilor proteici hidrosolubili (h. hipofizari, insulina) legati de proteine (h. tiroidieni si sterolici) ; Bioritmicitatea secretiei: - ritm circadian ACTH, cortizon; - GH: maximum intre orele 22-24 - ritmicitate mare, de saptamani bioritmul lunar al H ovarieni.

Hormonii generaliti
Metabolizarea si eliminarea hormonilor
ficat - metabolizare

- rinichi metabolizare, eliminare

- bil eliminare

Clasificarea H
Dupa locul de actiune: hormoni cu aciune - general - locali

Dupa modul de actiune:

Hormoni: stimulatori; inhibitori:; ambele actiuni = estradiolul este inhibitor la nivelul hipotalamusului prin feed-back negativ si simulator la jumatatea ciclului ovarian prin feed-back pozitiv, cand induce ovulaia.

Clasificarea H (continuare)
Criteriul chimic: H. peptidici: prohormoni (inactivi): proinsulina insulina; h. hipotalamusului: Gn-Rh, TRH, CRH, GH-RH, SIH (somatostatina), ADH, Oxitocina; o parte dintre h. hipofizari: GH, Prolactina; calcitonina, glucagonul. H. glicoproteici: TSH, LH, FSH H. sterolici provenii din colesterol: aldosteron, cortizol, estradiol, testosteron. H derivati din tirozina: - hidrofilici: NOR, EPI, DOPA - lipofilici h. tiroidieni: T3 si T4

Reglarea secretiei de hormoni (4 mecanisme)

1. Feed-back (conexiune inversa ) cresterea concentratiei unui hormon
n sange are efect inhibitor asupra structurii reglatoare (hipotalamus + hipofiza ) si chiar asupra structurilor producatoare (glanda care l-a produs) n functie de: tipul de hormoni si locul de actiune exist feed-back-uri lungi, scurte i extrascurte; efectul produs feed-back negativ (cel mai frecvent) i pozitiv

2. Mecanisme umorale, n care secreia de hormon este influenat de

concentraia din snge a substanei pe care o controleaz. De ex.
secretia de PTH si calcitonina => reglata de nivelul calcemiei; secretia de insulina si glucagon => reglata de nivelul glucozei sanguine.

Reglarea secretiei de hormoni (continuare)

3. Mecanism nervos realizat prin nervii vegetativi care patrund in glande
De ex. pancreasul endocrin reglat de S si PS: secretia de insulina este stimulata de PS si inhibata de S; glucagonul invers; MSR reglare aproape exclusiv nervoasa prin nervii splanhnici - cresterea secretiei de hormoni inainte ca anumite

4. Mecanismul de anticipare
substante sa patrunda in sange.

Ex : pancreasul endocrin creste secretia de insulina, inainte ca glucoza sau monozaharidele sa fie absorbite din intestin. Secretia anticipata de insulina (deficitara la diabetici) se produce: - prin mecanisme locale gastro-duodenale - pe cale nervoasa reflexa, locala - pe cale umorala prin gastrina, secretina, pancreozimina care stimuleaza secretia de insulina

Cresterea insulinei prin aceste mecanisme = riposta insulinica anticipata

ROL- previne salturile glicemiei atunci cand glucoza se absoarbe in sange.
Abrevieri: S = simpatic; PS = parasimpatic; MSR = medulosuprarenala

SISTEMUL NEUROENDOCRIN
Totalitatea neuronilor care secreta hormoni formeaz sistemul neuroendocrin, care secret: neurohormoni hormoni eliberati direct in sange (vasopresina si ocitocina); neurotransmitatori se elibereaza la nivelul sinapselor; neuromodulatori eliberati in lichidele interstitiale din SN = h. locali ai SN Sistemul neuroendocrin este localizat:

central hipotalamus;
periferic in SN periferic : ggl.spinali, terminatii postganglionare S si PS, MSR

HIPOTALAMUSUL ENDOCRIN
Neuronii magnocelulari din nucleii supraoptic si paraventricular secreta ADH si ocitocina.

Mai secreta: proteinele transportoare ale celor 2 hormoni: neurofizina I pt. ocitocin si neurofizina II pt ADH.
Hormonii + neurofizinele sunt depozitati in dilatatiile axonale si apoi prin tractul hipotalamo-hipofizar ajung in hipofiza posterioara, de unde sunt eliberati in circulatie, in functie de necesitati. Neuroni parvocelulari din aria hipofizotropa (nucleii: ventromedian, dorsomedian si infundibular din hipotalamusul median) secret: - h.stimulatori = liberine - h.inhibitori = statine cu efect pe secreia hipofizara Denumirea acestora este precedata de hormonul hipofizar asupra caruia se exercita efectul stimulator sau inhibitor.
Tema: studiind imaginea si informatiile urmatoare, denumiti liberinele si statinele eliberate de hipotalamusul median si precizati efectul lor.

HORMONII HIPOTALAMUSULUI
ADH sau vasopresina (nonapeptid ciclic)
Se secreta in neuronii magnocelulari din nucleii supraoptic si paraventricular ai hipotalamusului endocrin
ROL: controleaza reabsorbtia facultativa a apei la nivelul tubului contort distal si colector, prin actiunea asupra canalelor de apa; sub actiunea lui se reabsorb ~ 15% din FG). Prin aceast aciune, ADH mentine homeostazia osmotica, hidrica si electrolitica; Actiunile secundare apar doar, cand cantitatea de hormon (vasopresina) este crescuta. In acest caz induce: stimularea contractiei musculaturii netede din peretele vaselor (vasoconstrictie) => HTA;

stimularea contractiei musculaturii netede din tubul digestiv i musculatura neteda uterina.
Tot mai multe studii demonstreaz c vasopresina mai este implicat i n: Memorie; reglarea temperaturii;

Mentinerea ritmului circadian;

Comportamentul social i sexual realizarea legaturilor interumane i intersexuale. Vasopresina se secreta in cantitate mare in timpul actului sexual inducnd starea se satisfactie sexual. Comportamentul agresiv al brbatilor, n special fa de ali brbai;

Reglarea secretiei de ADH: 2 mecanisme:

Reglare: 2 mecanisme:

1. Osmotica
cresterea presiunii osmotice a plasmei (se pierde apa mai multa decat saruri) peste valori de 280-310 mOsm/l va stimula osmoreceptorii hipotalamusului care declanseaza secretie crescuta de ADH. Rezulta o reabsorbetie crescuta de apa (la nivelul tubului contort distal si colector), care va corecta compozitia lichidelor extracelulare = mecanism reflex de feed-back negativ neuro-endocrin.

2. Volemica
scaderea volumului de lichide circulante (hemoragii) va duce la stimularea receptorilor de volum (din atrii, vene, a.pulmonara). Prin cai aferente vagale informatia ajunge la trunchiul cerebral si apoi in hipotalamus unde este stimulata secretia de ADH => se retine apa => refacerea totala sau partiala a volemiei.

Corectand volumul ADH participa la reglarea pe termen mediu si lung a presiunii arteriale!!! Deficitul sau absenta de ADH sau a receptorilor pentru ADH de la nivelul nefronului = diabet insipid: diureza > 10-20 l /zi; urini diluate < 1006; sete
permanenta ingestie mare de lichide; deshidratare rapida in lipsa unui aport adecvat.

Ocitocina
Nonapeptid cu structura asemanatoare cu ADH , cu exceptia a 2 aa. Se mai secreta in uter, ovar, celulele interstitiale Leydig, retin, placent ROLURI : stimuleaza contractia uterului gravid, mai ales in travaliu, permitand expulzia fatului. stimuleaza expulzia laptelui prin contractia celulelor mioepiteliale din canalele galactofore facilitnd suptul n timpul sarcinii, estrogenii pregatesc uterul gravid, crescand nr. de receptori la ocitocina. intervine in atractia sexuala scade anxietatea si creste sentimentul de incredere in partener, faciliteaza orgasmul, mai ales la femei. moduleaza comportamentul matern mai ales inainte de nastere, inducand o stare de multumire si sentimente de calm si securitate.

Se mai numeste hormonul dragostei

[3]

Molecula de ocitocin
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Oxytocin-neurophysin.png

HORMONII DIN HIPOTALAMUSUL MEDIAN LIBERINE SI STATINE

Hormoni eliberatori = releasing hormone = LIBERINE
TSH-RH stimuleaza secretia de TSH (hormon tireotrop sau tireostimulina)
CRH stimuleaza secretia ACTH GRH stimuleaza secretia GH GnRH stimuleaza secretia de gonadotropine: LH si FSH

Hormonii inhibitori - STATINE

GH - IH inhiba secretia de GH =somatostatina
P- IH inhiba secretia de P (dopamina) T- IH inhiba secretia de TSH C- IH inhiba secretia de ACTH

HIPOFIZA
glanda la baza creierului situata in saua turceasca. are 2 lobi (anterior si posterior) separati de o lama de tesut = pars intermedia.

Impreuna cu hipotalamusul, cu care are legaturi nervoase prin tractul hipotalamo-hipofizar si legaturi vasculare = sistemul port hipotalamohipofizar asigura controlul neuro-endocrin al metabolismelor, cresterii, reproducerii si este un factor cheie in raspunsul peptidergic la agresiuni.
Hipofiza anterioara are 2 tipuri de celule : acidofile (80%) secreta hormoni nonglandulotropi : GH (STH), P, MSH bazofile, care secreta hormoni glandulotropi : TSH, FSH, LH, ACTH si -LIPOTROPINA

GH = STH = SOMATOTROP

(hormon non-glandulotrop)

stimuleaza cresterea cartilagiilor si osului. Majoritatea efectelor asupra cresterii nu sunt rezultatul actiunii directe, ci prin intermediul unor factori de crestere numiti SOMATOMEDINE, care stimuleaza proliferarea si diferentierea celulara. Somatomedinele sunt: factorii de crestere nervoasa = NGF; factorii de crestere epiteliala; factorii de crestere derivati din mezenchim (factori de crestere fibroblastica) : PDGF si FGF; factori de crestere ai elementelor figurate = ERITROPOIETINA, GM-CFS. Principalele somatomedine circulante sunt: factorul de crestere I

analog cu insulina (IGF I) si factorul de crestere II de asemenea analog cu insulina (IGF II).

GH=STH=SOMATOTROP (continuare)
Somatomedinele sunt sintetizate in ficat sau alte tesuturi in prezenta GH. Se mai numesc si factori de sulfatare pt. ca stimuleaza incorporarea S in acidul condroitin-sulfuric din substanta fundamentala, cartilaginoasa si osoasa. Prin somatomedine, GH stimuleaza proliferarea condrocitelor, aparitia osteoblastelor si a cartilajului de crestere diafizo-epifizar. Dupa inchiderea acestora, cresterea osului in lungime inceteaza, iar GH controleaza acum cresterea in grosime a osului. Alti factori care influenteaza sinteza si activitatea somatomedinelor, n afar de GH:
excesul de glucocorticoizi diminueaza activitatea ST; deficitul de proteine diminueaza activitatea ST; diabetul diminueaza activitatea ST (nu si cel tratat cu insulina)

GH=STH=SOMATOTROP (continuare)
efecte metabolice: pe metabolismul proteic = efect anabolizant: faciliteaza patrunderea aminoacizilor in celula i stimuleaza sintezele proteice. Consecinta este un bilant pozitiv al azotului si fosforului (ca semn al utilizarii) pe metabolismul glucidic efect antagonic insulinei = efect hiperglicemiant, mai evident in caz de hipersecretie = efect diabetogen. Mecanism: - creste productia hepatica de glucoza - efect anti-insulinic in muschi pe metabolismul lipidic efect antagonic insulinei prin mobilizarea AG (lipoliza) stimuleaza sinteza de corpi cetonici folositi ca material energetic si in sinteza proteinelor. alte efecte: stimuleaza eritropoieza; mentine secretia lactata

In concluzie, GH are efecte sinergice cu insulina in crestere si antagonice pe metabolismele lipidic si glucidic

Factorii care influenteaza secretia de GH:

1. Factori care augmenteaza secretia: Somnul lent, profund (maximum de secretie intre orele 22- 24) Deficit de substante energetice: - hipoglicemia; - exercitiul fizic moderat; - foamea; Cresterea unor aminoacizi plasmatici; Glucagonul; Stimuli stresanti: pirogeni, stresul psihogen Estrogenii * si androgenii

*Estrogenii in exces grabesc fuziunea epifiza diafiza si subiectii

raman mici!!!
2. Factori care scad secretia: Somnul REM Glucoza in cantitate mare AGL Progesteronul, GH-ul exogen

Reglarea secretiei de GH se face prin intermediul hipotalamusului

care secreta: Un hormon eliberator de GH (somatoliberina) = GH-RH Un hormon inhibitor de GH (somatostatina) = GH-IH cresterea secretiei de GH are efect inhibitor asupra celulelor secretoare de GH ale adenohipofizei si structurile secretoare de hormoni de eliberare din hipotalamus = GH-RH (somatoliberina ) si stimuleaza celulele secretoare de GH-IH (somatostatina).

mai exista o somatostatina eliberata la nivel gastro-intestinal si in pancreasul endocrin, unde inhiba absorbtia de glucoza si secretia de insulina, glucagon si gastrina.

Alterari ale secretiei de GH

Deficitul de GH in copilarie = nanism hipofizar = scade rata de crestere cu pastrarea proportiei normale intre diferitele parti ale corpului; fara deficit intelectual; cu slaba dezvoltare a organelor sexuale. Hiperfunctia in copilarie =gigantism = insotit de diabet metahipofizar sau chiar diabet franc. Se poate datora unor formatiuni tumorale la nivelul celulelor acidofile. Acromegalia = hipersecretie de GH la adulti. De obicei se datoreaza unor tumori la nivelul celulelor acidofile; apare dupa adolescenta si se manifesta prin cresterea tesuturilor moi (cresterea rinichiului, ficatului, limbii), cresterea in grosime a oaselor (mandibula proeminenta, arcade frontale, piramida nazala proeminenta) , cresterea oaselor de la mini si picioare, cifoza.

PROLACTINA = P
Hormon non-glandulotrop, deoarece celulele tinta nu apartin unei glande endocrine. Glanda mamara este o glanda exocrina.

O prolactina asemanatoare se mai secreta si la nivelul placentei.

Roluri: stimuleaza secretia lactata a gl.mamare sensibilizata in prealabil de estrogen si progesteron inhiba secretia gonadotropilor hipotalamici, prevenind ovulatia, si determinand lipsa ciclului ovarian si a menstruaiei in perioada de lactatie post-partum la barbati nu se cunoaste rolul fiziologic Reglare: rolul esential in reglare il au P-IH (dopamina), desi exista si un hormon eliberator

Alterari ale secretiei de P:

Hiperprolactinemia = exces de P circulanta cauze: adenoame hipofizare; dezechilibre intre hormonii eliberatori si cei inhibitori ai

hipotalamusului
- la femei excesul = infertilitate si amenoree - la barbati excesul = impotenta si scderea libidoului

HORMONUL MELANOCITOSTIMULATOR = MSH

Hormon ancestral, legat de apararea prin mimetism schimbari prompte ale culorii pielii in acord cu culoarea si luminozitatea mediului. Are acelasi precursor ca si ACTH.

Roluri:
la pesti si reptile produce dispersia granulelor de pigment melanic in celulele melanofore din piele => culoare intunecata a pielii la omul adult rol incert. In tratamentul cu MSH, melanocitele raspund prin sinteza de melanina => pigmentarea pielii (culoare inchisa a pielii si fanerelor)

Reglarea:
datorita secventei comune de aa, MSH creste in hipersecretie de ACTH si in insuficienta corticosuprarenala primara (in care ACTH este crescutca necesitate reglatoare. Reglarea - MRH <=hipotalamusul median MSH se sintetizeaza si in lobul intermediar si in cel anterior-subunitatea rMSH.

HORMONII TROPI AI HIPOFIZEI ANTERIOARE

1. HORMONUL CORTICOTROP = ACTH = polipeptid, in care primii 13 aa sunt
identici cu ai MSH.

Roluri:
stimuleaza sinteza si descarcarea glucocorticoizilor (cortizol) la nivelul CSR (corticosuprarenalei) secundare metabolice: hiperglicemie prin gluconeogeneza; efecte catabolice pe metabolismul proteic; efecte lipolitice scade nr. de eozinofile din sangele circulant

Reglare:
feed-back lung initiat de nivelul circulant al cortizolului liber: cresterea concentratiei cortizolului determina inhibarea structurilor hipotalamice in care se produce CRH sau chiar a celulelor adenohipofizare in care se produce hormonul. Alterarea secretiei: hipersecretia de ACTH = boala Cushing care determina hiperplazia CSR, cu cresterea concentratiei cortizolului, pigmentarea pielii datorata stimularii MSH = diabet bronzat, nivel crescut de ACTH

Reglarea secreiei de ACTH - feed-back negativ lung initiat de nivelul circulant al cortizolului liber

HORMONII TROPI AI HIPOFIZEI ANTERIOARE

2. TIROTROPINA = TIROSTIMULINA= Thyroid stimulating hormone =TSH
Stimuleaza activitatea si dezvoltarea tiroidei (deci secretia de h.tiroidieni - T3 si T4 Reglarea: prin feed-back negativ declansat de concentratia plasmatica a T3 si T4: cresterea concentratiei inhiba in primul rand celulele tireotrope ale adenohipofizei (le reduce sensibilitatea la actiunea TRH ) si in masura mult mai mica neuronii secretori de TRH din hipotalamus, mai putin dependenti de nivelul plasmatic al T3 si T4 . Secretia de TRH este determinata in primul rand de necesitatile de termoreglare (scaderea temperaturii ambiante este principalul stimul pt cresterea secretiei de TRH )

HORMONII TROPI AI HIPOFIZEI ANTERIOARE

3. GONADOTROPINELE: FSH = H.FOLICULOSTIMULANT; LUTEOTROP FSH: LH =H.

la nivelul ovarului stimuleaza maturarea foliculului ovarian i secretia de h. estrogeni; la nivelul testiculului stimuleaza spermatogeneza

LH:
la nivelul ovarului determina ovulatia si formarea corpului galben care secreta estrogeni si progesteron; la nivelul testiculului stimuleaza secretia de testosteron

Reglarea:
Controlata de nivelul plasmatic al steroizilor sexuali prin feed-back lung. Controlul hipotalamic se realizeaza printr-un hormon de eliberare comun LH-RH (eliberat prin sistemul port hipotalamo-hipofizar); Mecanismele reglarii difera in functie de sex, si au caracter ciclic la femei.

GLANDA TIROIDA
Glanda de 25-30 g, formata din 2 lobi uniti printr-un istm +/- al 3-lea atasat de istm. Prezinta 2 compartimente functionale : folicular, care secreta T3 si T4 si al celulelor interstitiale (parafoliculare), care secreta calcitonina
Foliculii sferici, delimitati de un singur strat de celule epiteliale secretoare, care secreta coloidul = stoc extracelular de hormoni tiroidieni.

Coloidul este format din tireoglobulina (TG) bogata in tirozina, aminoacid care constituie substratul sintezei de T3 si T4 .

HORMONII TIROIDIENI: T3 - triiodotironina SI T4 tiroxina

Biosinteza: h tiroidieni rezulta din iodarea tirozinei. Sunt necesare 150-500 g/zi de iod. Sarea de buctrie este iodurat pentru a preveni deficitul de iod. Dup sintez sunt descarcati in sange, unde: 90 % dintre ei sunt reprezentai de T4 cu actiune de 4-5 ori mai lunga; 10 % T3 cu actiune de scurta durata, dar mult mai intensa

Circula
legati de TBG = tiroxine binding globuline - TBPA = tiroxine binding prealbumine

- ALBUMINA
liberi = forma activa. Concentratie: T4 = 2 ug/dl; T3 = 0,3 ug/dl Celulele tinta se afla practic in toate tesuturile.

HORMONII TIROIDIENI
Receptorii pentru hormonii tiroidieni sunt localizati in nucleu; au afinitate mai mare pt T3 (astfel se explica efectul fiziologic mai puternic). Roluri: Stimuleaza metabolismul energetic in majoritatea tesuturilor, cu exceptia creierului adult, adenohipofizei, retinei, testiculului, uterului, ggl. limfatici si splinei. Ca urmare a intensificarii ratei metabolice : - se intrebuinteaza maximal energia furnizata de principiile alimentare - se intensifica termogeneza = efect calorigen Ipoteze de actiune: T3 si T4 stimuleaza sinteza unor enzime care regleaza transportul activ, consumator de O2 (deci creste si consumul de O2 ).

HORMONII TIROIDIENI
efecte pe metabolismul intermediar: metabolismul glucidic : stimuleaza: absorbtia intestinala a glucozei; transportul intracelular al glucozei; glicoliza; gliconeogeneza metabolismul protidic: stimuleaza: sintezele proteice, astfel se explica rolul in crestere, dezvoltare si diferentiere celular; catabolismul proteinelor in lipsa unui aport proteic suficient pot domina efectele catabolice. metabolismul lipidic: stimuleaza: lipoliza, urmata de cresterea acizilor grasi liberi n plasma si accelerarea proceselor de -oxidare; sinteza de lipide la nivelul ficatului => scaderea concentratiei plasmatice a trigliceridelor, fosfolipidelor si mai ales a colesterolului; creste nr. de receptori LDH la nivelul hepatocitului = mecanism fiziologic de protectie antiscleroz.

HORMONII TIROIDIENI - ROLURI

stimuleaza cresterea si diferentierea celular: cresterea este controlata direct si indirect (sinteza si secretia de GH se afla sub control tiroidian; diferentierea tesuturilor este controlata mai ales direct, in special modelarea osoasa si dezvoltarea cerebrala

efecte specifice pe sisteme si organe :

aparatul cardio-vascular: - efect inotrop si cronotrop pozitiv - vasodilatatie - creste debitul cardiac muschii scheletici: creste tonusul si forta de contractie aparatul respirator: creste amplitudinea si frecventa miscarilor respiratorii ca urmare a utilizarii crescute de O2 si a eliminarii CO2 sistemul nervos: imediat dupa nastere stimuleaza diferentierea neuronala, dezvoltarea sinapselor, mielinizarea; activitatea psihica: stimuleaz viteza de ideatie si reactivitatea reflexa, funcii care se coreleza pozitiv cu functia tiroidiana efecte pe alte glande endocrine : stimuleaza secretia de insulina, parathormon, glucocorticoizi, sexosteroizi gonadali => se implica astfel in reglarea glicemiei, a cresterii si a functiei de reproducere.

HORMONII TIROIDIENI reglarea Asigurat prin feed-back negativ lung, declansat de concentratia T3 si T4 ciculante, libere, asupra adenohipofizei secretoare de TSH (mecanismul principal) si asupra hipotalausului secretor de TRH in caz de crestere a necesarului de termogenez.

Anomalii ale secretiei de hormoni tiroidieni

Insuficienta tiroidiana
la copil determin cretinism gusogen (nanism dizarmonic, deficit mintal, metabolism bazal scazut ); la adult determin mixedem: edeme prin acumulare de MPZ, piele uscata, neelastica, pierderea parului, diminuarea activitatii mentale; ideatie lenta, capacitate redusa de memorare, somnolenta; aspect facial buhait fa inexpresiva, pleoape umflate (asociere edem psihism scazut); rezistenta slaba la frig; Gua (hipertrofia tiroidei + hipersecretie de coloid) se intalneste frecvent in insuficienta tiroidian !!! Mecanism: T3 si T4 scazut => cresterea secretiei de TSH, care induce: hipertrofie tiroidiana, hiperproductie de coloid, debit circulator crescut. Aceasta nu nseamn c la nivelul tiroidei se produc cantiti mai mari de hormoni, datorita deficitului de iod. Gua lipseste in hipofunctia hipotalamusului (TRH scazut) sau hipofizara (TSH scazut). ATENTIE !!! Excesul de iod inhiba TSH => insuficienta tiroidiana, dar negusogena.

Cretinism gusogen (endemic)

Mixedem

HORMONII TIROIDIENI - alterari ale secretiei

Hiperfunctia tiroidiana = Hipertiroidismul
are mai multe cauze; cea mai frecventa = boala Basedow-Graves = tireotoxicoza produsa prin mecanism autoimun datorat prezentei anticorpilor antireceptor pt TSH . Simptome: exoftalmie gus Metabolism bazal crescut, uneori pan la 100%; nervozitate, insomnie, tremur muscular fin, reflexe miotatice rapide, inteligent vie, dar uneori ineficace ideatie rapida; scadere in greutate, hipercatabolism proteic; intoleranta la caldura, piele calda si umeda;
!!! Gusa se intalneste si in insuficienta tiroidiana (fara secretie de hormoni ) si in hiperfunctie (cu secretie crescuta de hormoni).

Hiperfunctia tiroidiana = Hipertiroidism (Gusa si exoftalmie)

CORTICOSUPRARENALA
Gland indispensabil vieii. Prezint 3 zone funcionale: - zona fasciculat secret glucocorticoizi: cortisol, corticosteron; - zona reticulat secret sexosteroizii (DHEA, androstendion); - zona glomerular secret mineralocorticoizii: aldosteron.

Cortisolul (hidrocortizon) circul legat n proporie de 95% (din care 80% legat de transcortin, iar restul de albumin), iar circa 5% liber = forma activ. Roluri metabolice: metabolismul proteic: inhib sinteza de proteine i
stimuleaz degradarea proteinelor celulare, efectul final fiind de catabolism proteic. Acest efect se exprim clinic la doze mari de cortisol, datorate hipersecreiei sau administrrii terapeutice prelungite.

Hormonii rezultati din colesterol

Rolurile cortizolului - continuare

Efectele catabolismului proteic accentuat apar n urmtoarele esuturi: esutul limfatic: apare atrofia esutului, cu scderea sintezei de -globuline; esutul muscular: se produce miopatie cortizonic (atrofie muscular); esutul osos: distruge matricea proteic i osoas i mobilizeaz Ca2+ din oase apare osteoporoza cortizonica. Se recomand pruden la administrarea glucocorticoizilor la

indivizii cu osteoporoz i la femei dup menopauz!

metabolismul glucidic: produce hiperglicemie prin: stimularea
gluconeogenezei i antagonizarea efectelor periferice ale insulinei.

Pruden n administrarea la diabetici (sau, nu se administreaz)! metabolismul lipidic: lipoliz prin stimularea lipazei dependente hormonal
din esutul adipos; crete concentraia acizilor grai liberi i cetogenez.

Rolurile cortizolului - continuare

Efecte specifice pe organe i sisteme: os osteoporoz; scade numrul de eozinofile i bazofile circulante, scade numrul de limfocite;

Deprim reaciile inflamatorii i alergice! (imunosupresie, permitand

tolerana grefelor i transplantelor! )

SNC ritmuri lente pe EEG; iritabilitate, deficit de atenie; exagerarea sensibilitii gustative i olfactive.

Hormonii glucocorticoizi sunt hormoni de stress!!!

Stressul reprezint totalitatea modificrilor nespecifice determinate de funcionare (solicitarea susinut a unei/unor funcii, depindu-se limitele mecanismelor de meninere a homeostaziei) sau lezare. Stressorul este agentul care declaneaz stressul. Ex. de stressor: debutul unei boli infecioase, alterri ale constantelor homeostaziei de cauz endogen sau exogen (hipoxie, hiponatremie, hipovolemie, acidoza), traumatisme, inclusiv cele psihoafective.

Rolurile cortizolului - continuare

Glucocorticoizii intervin n stress prin susinerea metabolismului energetic i intermediar la cote maxime, de urgen, oferind combustibil (glucoz, acizi grai, aminoacizi), prin activarea unor enzime cheie. In plus, catecolaminele nu pot avea efecte specifice decat la o concentraie permisiva de cortizol.

Diabetul de stress!
Utilizarea corticoizilor n terapie: Cortizonul reprezint forma sintetic a
cortisolului. Preparat farmaceutic Prednison

Deprim reaciile inflamatorii i alergice = imunosupresie, permitand tolerana grefelor i transplantelor!

Efecte secundare ale terapiei cu cortizon:

ntrzie cicatrizarea plgilor (inhib proliferarea fibroblatilor); imunosupresie (n situaia n care nu se urmrete acest efect), ceea ce determin patologie infecioas sau fungic; stimuleaz secreia de HCl, ceea ce duce la apariia ulcerelor duodenale; osteoporoz i deficit de cretere; retenie de H2O (a nu se mnca srat); cresc glicemia; gastro-

blocheaz secreia de ACTH urmat de atrofia CSR i semne de insuficiena CSR la ntreruperea brusc a terapiei; de aceea se scade treptat doza !

Reglarea se afla sub controlul ACTH cortisolul liber circulant crescut inhib
secreia de ACTH la nivelul hipofizei i de CRH la nivelul hipotalamusului. n stress, dominant este stimularea neurogen prin CRH.

Anomalii ale secreiei Hipersecreia de glucocorticoizi - tumori de adenohipofiz = boal Cushing este nsoit i de creterea ACTH; sindromul Cushing este datorat unor tumori hiprsecretante de CSR

reducerea masei musculare, mai ales la nivelul membrelor; reducerea esutului subcutanat datorata proteolizei vergeturi; osteoporoz; toleran sczut la glucoz, determinnd diabetul zaharat metasuprarenalian; redistribuirea grsimii pe abdomen, pe fa aspect de lun plin, la nivelul cefei i
spatelui ceaf de taur = obezitate centripeta;

hirsutism pilozitate excesiv, acnee, modificri ale ciclului menstrual, datorate androgenilor (ACTH stimuleaz i hormonii sexoizi CSR); rezisten sczut la infecii; modificri psiho-afective.

 Hiposecreia de cortisol apare in hipopituitarism sau prin ntreruperea brusc

a tratamentului cu glucocorticoizi. Se caracterizeaz prin: hipoglicemie, anorexie, grea, scderea n greutate, scderea rezistenei la stress.

Hormonii mineralocorticoizi = aldosteronul

Celulele int tub contort distal i colector renal, glande sudoripare, salivare.

Roluri:
- reabsoarbe Na+ i Cl- i secret H+ i K+ - reabsorbia H2O este consecina gradientului osmotic creat de reabsorbia NaCl.

Consecina acestor mecanisme este meninerea volemiei, de fapt a echilibrului hidro-electrolitic.

Blocanii de aldosteron (Spironolacton) sunt folosii n clinic pentru efectul lor diuretic => n acest caz creterea diurezei este nsoit i de pierderi de K+ => hipopotasemie => tulburri de ritm cardiac.

Reglare:
prin sistemul renin-angiotensin activat de scderea TA sau de hipovolemie si hiponatremie; mai ales de creterea potasiului seric care determin creterea cantitii de renin. Renina va determina creterea cantitii de angiotensin II (AT II) care, pe lng alte efecte, stimuleaz i producia de aldosteron. prin ACTH mecanism controversat, dar argumentat experimental.

Anomalii ale secreiei:

Deficitul de aldosteron - rar singur, de obicei apare insuficiena global a CSR; se nsoete de pierdere cronic de H2O i NaCl, ceea ce determin hipovolemie, hipotensiune arterial, hiponatremie, hiperpotasemie, deshidratare. Excesul de aldosteron: primar (boal a CSR) = boala Conn tumori hipersecretante glomerulare; ale zonei

secundar stimulare crescuta prin sistemul renin-angiotensin hipopotasemie, hipertensiune arterial.

CORTICOSEXOIZII = hormonii sexosteroizi

CSR secret DHEA i androstendionul (hormoni androgeni). Aceti hormoni au aciune masculinizant redus fa de testosteron (20% din activitatea lui) i se secret att la femei, ct i la brbai.

Roluri: apariia caracterelor sexuale secundare la pubertate:

Controleaz n special pilozitatea la ambele sexe, mai ales cea axilar i pubian. n circulaie, DHEA i androstendionul pot fi convertii n estrogeni, fiind principala surs de estrogeni circulani la brbat.

Secreia excesiv:
efecte masculinizante puternice. La brbatul adult, caracterele se accentueaz, iar la biatul prepuber caracterele sexuale apar precoce, fr o dezvoltare testicular corespunztoare = sindromul de pseudopubertate precoce. la femeie, excesul poate determina pseudohermafroditismul.

MEDULOSUPRARENALA (MSR)
Secret: adrenalin hormon caracteristic al MSR la adult (la ft se secret numai
noradrenalin, iar la copil predomin noradrenalina)

noradrenalin Nor. circulant mai provine i de la nivelul sinapselor

noradrenergice (hipotalamus, sinapse simpatice periferice neuroni efectori).

dopamin provine din MSR 50%, iar restul din sinapsele neuro-vegetative ale
SNV simpatic.

Roluri: acioneaz pe receptorii adrenergici:- ambele CA, dar mai ales Nor; pe ,
mai ales Adr, avnd efecte metabolice.

Rolul major al CA este de a stimula funciile organismului, cu excepia tractului digestiv. Pun organismul n alert, n stare de atac sau ripost la o agresiune.

Reacia general de alarm mecanisme funcionale adaptative (mediate de CA):

Mecanisme hemodinamice: crete debitul cardiac (prin creterea frecvenei i a forei de contracie) golirea rezevoarelor de snge din piele i viscerele abdominale pentru a le redistribui spre organele vitale. crete debitul sanguin n muchii striai. in organele cu autoreglare a circulaiei: creier, cord, rinichi, modificrile vosomotorii nu influeneaz foarte mult debitul. Efecte metabolice determinate n special de adrenalin (receptorii ): hiperglicemie prin glicogenoliz hepatic i muscular lipoliz crete concentaia AGL circulani, utilizai ca surse energetice crete consumul de O2, efectul final fiind calorigen.

 Prin efectele hemodinamice, metabolice i asupra SNC, MSR formeaz cu SNV simpatic o unitate funcional.

Aceast unitate funcional, mpreun cu axul hipotalamo-hipofizocorticosuprarenalian particip la reaciile de stres.

PANCREASUL ENDOCRIN
Insulele Langerhans reprezint 1-2% din masa pancreasului i sunt alctuite din mai multe tipuri de celule:
- celule Alfa la periferia insulelor, n proporie de 20%, secret glucagon. - celule Beta n interior, n proporie de 60%, secret insulina - celule D la marginea insulelor, n proporie de 10%, secret somatostatin - celule F n afara insulelor, secret peptidul pancreatic.

Insulina = hormon proteic secretat ca preproinsulin

Este codificat de o gen aflat pe braul scurt al cromozomului 11.
Circul aproape nelegat, concentraia normal fiind de 5-20 microuniti/ml.

Celulele insulino-dependente - celulele hepatice, musculare, adipocitele, granulocitele, limfocitele, monocitele. n afara facilitrii ptrunderii Glu, insulina mai faciliteaz (crete permeabilitatea celulelor) i ptrunderea: aa, K+, Mg, fosfailor.

Roluri:
Pe metabolismul glucidic:
glicogenogenez hepatic i muscular postprandial; stimuleaz activitatea enzimelor responsabile de sinteza glicogenului; faciliteaz intrarea glucozei n celulele dependente de insulin; favorizeaza lipogeneza din glucide; la nivel de hepatocit sunt sintetizti precursori necesari pentru lipogeneza. Apare cnd sinteza de glicogen este autoblocat, prin exces de glucoza).

Pe metabolismul lipidic:
sintez de acizi grai la nivel hepatic de unde, sub form de lipoproteine sunt transportate n esutul adipos i stocate sub form de trigliceride; blocheaz eliberarea de acizi grai i trigliceride, din adipocite n circulaie.

n absena insulinei!!!
TG adipocitare sunt hidrolizate n AG i glicerol, ajung n plasm, apoi n ficat, unde AG n exces sunt transformai n fosfolipide i colesterol, care ajung din nou n plasm, in concentratie crescuta, constituind un risc de iniiere a aterosclerozei; crete producia de acid aceto-acetic la nivel hepatic prin amplificarea betaoxidrii acizilor grasi, care in exces va genera acid -hidroxibutiric i aceton = acido-cetoz (prezena n cantiti crescute a corpilor cetonici n plasm).
Efecte ale insulinei pe metabolismul proteic: faciliteaz transportul activ al unor aminoacizi n celule i stimuleaz sinteza de ARN, ducnd la sinteza de noi proteine, avnd astfel efect anabolic; inhib catabolismul proteic prin blocarea aminoacizilor n celule, mai ales la nivel muscular.

Alte roluri fiziologice ale insulinei: pe metabolismul electoliilor:

scade K plasmatic prin stimularea transportului n celulele hepatice i musculare; stimuleaz transportul intracelular al Mg i fosfailor; stimuleaz reabsorbia Na la nivel tubular;

Concluzie:

Insulina este singurul hormon hipoglicemiant i singurul hormon cu efecte anabolizante pentru toate metabolismele intermediare!!!!

Reglarea secreiei de insulin:

principalul reglator al secreiei de insulin l reprezinta nivelul glicemiei celulele sunt infomate despre nivelul glucozei n mediul intern; mai intervin i aminoacizii circulani i hormonii gasto-intestinali gastrina, colecistokinin-pancreozimina; sistemul nervos vegetativ: PS stimuleaz, S inhib.

Deficitul de insulina = Diabet zaharat = DZ = valori crescute ale glicemiei.

Cauze: ereditatea, infeciile virale cu tropism pancreatic, obezitatea, vrsta, ingestia exagerat de glucide rafinate (dulciuri).

Mecanisme fiziologice afectate n deficitul de insulin:

scade utilizarea glucozei n celule;
scade depozitarea glucozei la nivel hepatic

(hiperglicemie);
dezechilibru ntre lipogenez i lipoliz n favoarea lipolizei

(hiperlipemie);
catabolism proteic accentuat.

Excesul de insulin tumori ale insulelor beta pancreatice

Induce hipoglicemie. La o scdere sub <50%, crete excitabilitatea neuronal, tremurturi, nervozitate, halucinaii, transpiraii reci. Dac glucoza scade sub 40% pot s apar convulsiile.

Glucagonul - secretat de celulele alfa cnd nivelul glicemiei scade; concentraie

30-150pg/ml.

Roluri: Pe metabolismul glucidic glicogenoliz i gluconeogenez hepatic, rezultnd hiperglicemie; Pe metabolismul lipidic: lipoliz prin activarea lipazei glucagon-sensibile cu formare de acizi grai (substrat energetic) i glicerol (folosit pentru gluconeogenez); stimuleaz sinteza de corpi cetonici.
Pe metabolismul proteic proteoliz i inhib sinteza proteic.

Reglarea secretiei de glucagon:

secreia este determinat de scderea glicemiei concentraiile crescute de aminoacizi (alanin, arginin) stimuleaz sinteza; n efortul fizic intens, concentraia creste de 4-5 ori; hormonii intestinali secretina, CCK, gastrina, secretina stimuleaz secreia.

GONADELE
Ovarul gonada feminina. Prezint 3 zone:
- corticala conine foliculi n diferite stadii de dezvoltare; - medulara celule interstiiale, esut conjunctiv, vase, nervi; - epiteliu de acoperire la periferie. Hormonii secretai de ovar sunt: Estrogenii; Progesteronul; Hormonii androgeni (n cantitate mic); Peptide: relaxina, ocitocina, inhibina, activina. Hormonii estrogenii sunt: 17 estradiolul, estrona, estriolul; se secret la nivelul celulelor foliculare, tecii interne, celulelor corpului galben si placentei; secreia este ciclic, cu dou vrfuri: unul preovulator, altul la jumtatea fazei luteale.

Cea mai mare activitate biologic o are 17 estradiolul.

Rolurile estrogenilor:
Pe organele genitale ale femeii adulte: Stimuleaz creterea foliculilor ovarieni; Stimuleaz motilitatea trompelor uterine; Crete fluxul sanguin uterin; Stimuleaz contractilitatea musculaturii netede uterine i crete sensibilitatea la ocitocin. n dezvoltarea i meninerea caracterelor sexuale secundare feminine; modificrile aprute la pubertate se datoreaz prezenei estrogenilor i lipsei androgenilor.

*Efecte pur estrogenice:

instalarea comportamentului feminin prin efect direct asupra unor neuroni hipotalamici; dezvoltarea gl. mamare; pigmentarea areolelor.

Efectele estrogenilor continuare

pstrarea dimensiunilor prepuberale ale laringelui voce subire; distribuia esutului adipos predominant pe olduri i coapse (form de amfor); grsimea reprezint rezerv de lipide pentru sarcin; distribuirea specific a pilozitii aspect prepuberal (n linie dreapt) al liniei de implantare a prului scalpului.

Alte aciuni: stimuleaz anabolismul proteic;

stimuleaz fuzionarea cartilajelor diafizo-epifizare, inhibnd creterea; stimuleaz secreia de angiotensin cu retenie de Na+ i H2O premenstruala; scad colesterolul plasmatic (efect protector, antiaterogen); scad secreia de FSH i uneori de LH.

Progesteronul
steroid secretat de: celulele corpului galben, placent, n cantiti mici de celulele foliculare, n cantiti foarte mici de CSR i testicul. secreia ciclic este redusa la nceputul fazei foliculare i crescut n faza luteal.

Roluri:
induce modificrile endometrului n faza luteal; scade excitabilitatea musculaturii netede uterine (este hormonul sarcinii) i sensibilitatea la ocitocin; scade numrul de receptori pentru estrogeni i stimuleaz conversia estradiolului n estrogeni cu activitate mai slab; la nivel uterin determin secreia unui mucus vscos; la nivelul mucoasei vaginale determin proliferarea epiteliului i infiltrarea cu leucocite i secreia unui mucus vscos; pregtete glanda mamar pentru lactaie; efect termogen stimuleaz eliberarea proteinei de oc termic.

Reglarea secreiei de estrogeni i progesteron

n perioada de maturitate sexual, n absena sarcinii, secreia de hormoni ovarieni este controlat de hipotalamus i hipofiz prin mecanisme de feed-back negativ i pozitiv. Neuronii din nucleii arcuai din hipotalamus secret GnRH (gonadotropine releasing hormone), care este transportat prin sistemul port hipotalamo-hipofizar n adenohipofiz, unde stimuleaz secreia de FSH i LH, care, la randul lor stimuleaz dezvoltarea folicular i sinteza de estrogeni.
Secreia de GnRH este pulsatil un vrf secretor de cteva minute la 1- 3 ore, ceea ce determin un caracter ciclic i pulsatil i secreiei de LH, mai puin de FSH. FSH stimuleaz maturarea foliculului i secreia de estrogeni; LH controleaz ovulaia i formarea corpului galben care secret estrogeni i progesteron.

Ciclul ovarian
Modificrile ovariene din timpul ciclului ovarian sunt strict legate de hormonii hipofizei anterioare, FSH i LH.

Absenta acestor hormoni face ca ovarele s rmn inactive.

La vrsta de 9-10 ani adenohipofiza ncepe s secrete FSH i LH, a cror secreie culmineaz cu iniierea ciclului menstrual ntre 9-15 ani. Aceast perioad de schimbri = pubertate, iar primul ciclu menstrual = menarh.

La un ciclu sexual de 28 de zile, prima zi corespunde debutului menstruaiei.

Faza menstruala eliminarea mucosei uterine insotita de hemoragie. La sfrtul menstuaiei, endometrul s-a descuamat, rmnnd doar straturile profunde.

Faza foliculara. n ziua 4-5 a menstruaiei, concentraia de FSH i LH ncepe s creasc (mai ales FSH). Sub aciunea FSH un folicul ovarian ncepe s se dezvolte rapid, devine folicul de Graaf, aceasta fiind faza folicular.
Sub actiunea FSH foliculii ncep s secrete estrogeni, a cror concentraie maxim este atins n zilele 10-12.

Ciclul ovarian -

continuare

In zilele 6-12, FSH i LH scad uor, pentru ca n preajma zilei a 14a s ating cea mai mare concentraie, mai ales LH i se produce ovulaia, cnd foliculul matur se rupe si elibereaz ovulul. Ovulul este captat de trompele uterine i transportat n uter. Restul foliculului rupt se transform n corp galben = corpus

luteum.
n apropierea ovulaiei, concentraia de estrogeni scade foarte mult. Dup ovulaie FSH i LH scad.
Faza luteala. Corpul galben secret estrogeni (al 2-lea vrf n jurul zilei a 20-a) i ncepe s secrete progesteron n cocentraie mai mare dect a estrogenilor. Aproximativ n ziua a 24-a, corpul galben ncepe s involueze, deci scade secreia de estrogeni i progesteron. Endometrul, lipsit de suport hormonal se subiaza, arterele sunt comprimate, apar focare de necroz din ce n ce mai numeroase care afecteaz i peretele vasului. Apar sngerri iniial punctiforme i apoi sngerarea menstruala (se descuameaza pana la stratul bazal) o noua menstruatie.

Contracepia = prevenirea sarcinii

calendar: ntre zilele 9-20 perioada fertil; ligatura tubelor uterine/ducte defernte; hormonal estrogeni + progesteron sau numai progesteron - stimuleaz secreia de GnRH, mpiedicnd ovulaia; dispozitive intrauterine mpiedic nidaia oului; diafragm uterin, spermicide locale; prezervativ (condom)- de recomandat deoarece previne i bolile cu transmitere sexual!!!!!

Menopauza:
45-55 ani scade sensibilitatea ovarelor la gonadotropine scade numrul de foliculi primordiali.

GONADA MASCULIN TESTICULUL Hormonii androgeni:

1. Testosteronul. secretat de celulele interstiiale Leydig (dar i la nivelul CSR i n cantiti mici n ovar).
steroid cu 19C, care n periferie, la nivelul esuturilor int se

transform ireversibil n dihidrotestosteron (DHT), n proporie de 80%. DHT are putere virilizant mai mare dect testosteronul.

2. DHT-ul (dihidrotestosteron) Are o putere virilizant mai mare i provine n procent de 80% din testosteron, iar 20% este sintetizat de celulele Leydig.
3. DHEA (dihidroepiandrosteronul) i androstendiolul. Este produs n cantitate mic n testicul i CSR i reprezint 10% din hormonii androgeni circulani. Sinteza la nivel testicular a hormonilor androgeni se realizeaz n aceleai etape ca la CSR.

Testiculul mai secret:

- hormoni estrogeni al cror nivel crete cu vrsta; - peptide: ocitocin, vasopresin, lipotropin, angiotensin II.

Rolurile hormonilor androgeni

Determin caracteristicile morfologice i comportamentale masculine. Efectele lor ncep s se manifeste la pubertate i n cursul adolescenei i persist la senescen. determin maturarea celulelor sexuale;

sunt hormoni intens anabolizani stimuleaz sinteza de proteine i scad catabolismul proteic;
dezvolt i menin caracterele sexuale secundare: creterea organelor genitale externe i interne; hipertrofia mucoasei laringelui voce ngroat; pilozitate caracteristic: facial, implantarea prului de pe cap deplasat anterolateral; pubian form rombic; creterea glandelor sebacee, mai ales la nivelul feei acnee;

Rolurile hormonilor androgeni (continuare)

dezvolt i menin caracterele sexuale secundare:

creterea scheletului stimuleaz anabolismul proteic i

secundar induc retenie de calciu;

creterea brusc a concentraiei de testosteron la pubertate

determin explozia n nlime, dar prin stimularea fuziunii diafizo-epifizare, oprete creterea.

Reglarea.
Este controlat de axul hipotalamo-hipofizar prin feed-back negativ. Scderea nivelului testosteronului influeneaz hipotalamusul care va sintetiza cantiti mai mari de GnRH, care va stimula adenohipofiza s secrete cantiti mai mari de FSH i LH. FSH induce maturarea spermatidelor; LH stimuleaz secreia de androgeni.

Paratiroidele
Sunt situate posterior de tiroid, cte dou la fiecare pol superior i inferior al tiroidei. Au dou tipuri de celule: principale care secret parahormon - PTH i celule mari, oxifile cu rol incert. Parahormonul aste un polipeptid secretat sub form pre-pro-PTH.

Roluri:
particip la meninerea echilibrului fosfo-calcic alturi de calcitonin i dihidroxi-colecalciferol stimuleaz absorbia calciului la nivel intestinal la nivelul osului: prin efect rapid (minute) produce mobilizarea Ca2* din oase i eliminarea lui in spatiul extracelular, consecinta fiind hipercalcemia. stimuleaz activitatea osteoclastelor inducnd osteoliz (efect tardiv - zile, sptmni).

Roluri ale PTH

la nivelul rinichiului: particip la generarea formei active a vitaminei D3 care alturi de PTH controleaza excretia calciului si fosfatilor; stimuleaz absorbia renal a calciului i elimin fosfaii, producand hipercalcemie si hipofosfatemie

Reglarea se realizeaz prin feed-back scurt la nivelul celulelor secretoare de

PTH, declanat de nivelul calciului ionic.

Hipersecreia de PTH poate fi primar (tumor) sau secundar scderii

calcemiei. Se caracterizeaz prin hipercalcemie i hipofosfatemie.

Consecine:
- demineralizare osoas care favorizeaz apariia fracturilor - efecte negative asupra SN, aparatului cardiovascular, muscular, digestiv - calculi renali - depunere a calciului n plmni, rinichi, gland tiroid, etc.

Hiposecretia de PTH induce hipocalcemie, care se exprim clinic prin

spasmofilie i n formele manifeste prin tetanie