Comunicare la biologie

Tema: Rezervatii naturale

Elev: Cerua Cristian, cl IX-a B Profesor: Echim Valentina

- Rezervaia Codru:

Creat n 1971 pe o suprafa de 5177 ha, ea servete ca depozit al genofondului pdurilor central europene. Aici sunt puse sub protecie circa 1000 specii de plante, 43 specii de mamifere, 145specii de psri, 7 specii dereptile, 10 specii de amfibii i peste 10 mii specii de insecte.Principalele specii de arbori n pdure sunt stejarul pedunculat, gorgonul i fagul. n cadrul rezervaiei funcioneaz un bogat Muzeu al naturii. Rezervatia Codrii este situata in partea NW a Podisului Central Moldovenesc, intre Prut si Nistru. FLORA Rezervatia cuprinde un trup de padure mezofila de tip Central European cu cel mai vechi statut de arie protejata din Republica Moldova. Flora se compune din specii de plante, care provin din 3 regiuni fitogeografice: mediteraneana (forestiera), central-europeana (forestiera) si euroasiatica (stepica). In rezervatie sunt inregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sunt incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova. Vegetatia zonala este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala cu formatiunile: Fagus sylvaticae, Querceta petraeae si Querceta roburis. Vegetatia interzonala s-a format in vagauni, fiind reprezentata prin fasii inguste si palcuri de plopisuri, salcisuri, rachitisuri si pajisti mezofile. Aici si-au gasit extremitatea estica a arealului unele specii central europene (fag, ferigi, orhidee, etc.) si extremitatea sudica (Eriophorum latifolium, Padus avium, etc.). In rezervatie se intilnesc numeroase specii de copaci: paltinul, plopul Canadian,

fag, carpen, tei, artar-carpen, stejar: - De gorun cu frasin si tei - ocupa o suprafata de 2322 ha (46%); - De gorun cu fag - suprafata de 1579 ha (32%); - De stejar pedunculat cu carpen - 526 ha (10,5%). FAUNA Reprezinta aproape in totalitate fauna padurilor Europei Centrale si de Vest. S-au format conditii favorabile de crestere si de reproducere pentru reprezentantii faunei din muntii Carpati si Balcani, din Asia Mica, care intrunesc circa 52 de specii de mamifere, 151 de specii de pasari, 8 specii de reptile, 10 specii de amfibieni si peste 8000 de specii de insecte. Se intalnesc specii rare, precum jderul de padure, pisica salbatica, chitcanul cu abdomen alb, usturoaia, vipera. Ornitofauna enumera 151 de specii, dintre care 10 specii sunt incluse in Cartea Rosie a Moldovei: acvila pitica, porumbelul de scorbura, ciocanitoarea neagra, canarasul, barza neagra, egreta mare, lebada de vara, acvila tipatoare, acvila tipatoare mica, soimul dunarean. Este unica rezervatie din Moldova, unde s-a efectuat regulat studiul faunei nevertebratelor. S-au publicat liste privind tipurile de insecte prezente: ordinele Homoptera (Aphidoidea - 130 de specii, Psylloidea - 74), Heteroptera - 244, Coleoptera (Curculionidae - 155), Hymenoptera (Apoidea - 184, Formicoidea - 43, Ichneumonidae - 20, Pteromalidae - 28), capuse (Gamasina 105, Ixodides - 11), moluste - 42, rame (Lumbricidae) - 12.

- Rezervaia Suta de movile:

Urmind drumul din valea Prutului, intre satele Branesti si Cobani, la circa 200 km de Chisinau, intilnim o mica, dar curioasa subunitate naturala ce poarta numele de Suta de Movile, ce prezinta un fenomen unic in spatiul dintre Prut si Nistru. In realitate movilele sunt mult mai multe decit o suta, peste 3500, ocupind o suprafata de circa 1072 ha, cu o lungime de peste 8 km si 2,3 km. Inaltimea lor variaza intre 1,5 si 30,5 m. (ultima numita Movila Tiganului ) si sunt dispuse paralel cu lunca Prutului. Aceasta ordonare a movilelor a nascut o multime de legende care fac trimitere la civilizatiile demult apuse. Sustinute de citeva descoperiri arheologice, ele au creat mituri ca ar fi in totalitate morminte ale geto-dacilor. Bastinasii cred ca movilele sint ridicate demult, de pe vremea turcilor, cind a fost o batalie prin aceste locuri. Cercetarile de ultima ora au reliefat insa realitatea ca ele sunt de fapt un fenomen natural, deocamdata neelucidat in toate aspectele sale. Intre aceste movile se acumuleaza apa freatica si cea din precipitatii atmosferice, formind pe alocuri mici lacuri. Pe teritoriul unde sint amplasate movilele si-au gasit refugiul si multe specii de plante deosebit de rare: ruscuta de primavara, tartanul sau varza tatareasca, deditelul, stinjeneii, diverse specii de in, garofitele de cimp, zambila, etc. Incepind cu primele flori timide prevernale si pina in zilele toride de iulie, multimea plantelor de stepa infloresc esalonat, oferind in fiecare zi noi culori, noi aspecte, bucurind ochiul si sufletul cu farmecul lor.

- Rezervaia Prutul de Jos:

Rezervatia naturala Prutul de Jos este sinonimul virginitatii naturii. Ea este amplasata in cursul de jos al raului Prut. In componenta sa intra lacul Beleu si o retea de balti care, in ansamblu, formeaza un ecosistem unic de importanta nu numai nationala, dar si internationala si se intinde de la Cahul pana la Giurgiulesti. Rezervatia stiintifica Prutul de Jos a fost creata in scopul ocrotirii florei si faunei din lacul Beleu si a luncilor inundabile din imprejurimile lui. Suprafata rezervatiei este de 1691 hectare, circa1/3 din suprafata rezervatiei este ocupata de apele lacului Beleu, restul teritoriului este prezentat prin vegetatia palustra si de lunca inundabila. Dupa provenienta lacul Beleu este un relict al Dunarii si are o varsta de 5-6 mii ani. Lungimea lacului este de 5 km, latimea - 2km, adancimea medie 0,5-1,5 m, adancimea maxima fiind de 2,5 m. Nivelul apei din lacul Beleu in mare masura depinde de nivelul apei din Dunare si din Prut. Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care servesc ca loc de cuibarire a pasarilor, iar in perioada migratiilor sezoniere acest ecosistem acvatic serveste ca loc de odihna si hrana a pasarilor migratoare. Tot aici au fost evidentiate peste 20 specii de pesti. Lacul Beleu serveste drept mediu preferat de depunere a icrelor, pentru speciile de pesti care traiesc in lac, precum si pentru speciile migratoare de pesti din Dunare. Se intalnesc astfel de specii ca crapul, platica, vaduvita, salaul etc. Asadar, pescarii amatori la sigur isi vor gasi revelatia aici printre cele mai selecte specii de pesti.

- Rezervaia Padurea Domneasca:

Rezervatia naturala Padurea Domneasca este cea mai mare rezervatie naturala de pe teritoriul Moldovei, in care pot fi intalnite specii de plante si animale pe cale de disparitie. In mare parte rezervatia este acoperita cu padure de zavoi, care s-a pastrat cel mai bine din toate padurile din Moldova. Rezervatia naturala "Padurea Domneasca" reprezinta un tezaur national, care urmeaza sa fie imbogatit, valorificat si extins in tot arealul Prutului de Mijloc, de la Criva pana la Pruteni. Padurea din lunca Prutului, luata sub protectia statului din anul 1993, este una dintre cele mai valoroase si batrane paduri de lunca din Europa. Suprafaa - 6039 ha, din care 3054 ha sunt pduri. Rezervaia se ntinde pe o suprafa de 40 km. De la intrarea r.Prut n Moldova (satul Criva) i pn n aval de satul Pruteni, unde se termin rezervaia, pe un teren relativ restrns, se afl adevarate perle ale naturii moldoveneti, care, de regul, sunt luate formal sub protecia statului. Rezervaiile peisagistice i monumentele naturii cuprinse n acest areal sunt dispersate i separate unul de altul, fr s fie unite ntr-un sistem unic de protejare i valorificare ecologic. Rezervatia gazduieste arboretele de stejar, de plop alb, salcie, plop negru, se intalnesc, de asemenea, rachitisuri, sectoare de plop tremurator, gorun, alun, paducel, clocotici, sanger, vita-de-vie salbatica, liane si altele. In invelisul ierbos predomina racotelul, piciorul caprei, lacramioarele. Primavara domina viorelele, brebeneii, toporasii, floarea vantului. Ambianta tocmai potrivita pentru a face o surpriza persoanei dragi.

- Rezervaia Plaiul fagului:

Plaiul Fagului, creat n 1992 n partea de nord-cest a codrilor din jud. Ungheni, pe baza fostei rezervaii cinegetice de stat Rdenii Vechi (5526 ha), fondate n 1976. Actuala rezervaie a fosc creat n scopul de a ocroti fgetele preioase de unicat i alte specii de copaci pe o suprafa de 5642 ha (inclusiv 96,4% ocupate de pduri). Regimul de rezervaie iniial a fost instituit datorit obiectivelor botanice, hidropedologice i geologice de aici. Teritoriul rezervaiei este foarte fragmentat., drept consecin a eroziunilor i alunecrilor de teren. Altitudinea max este de 408,6 m. De aici i iau cursurile rul Bc i mai multe priae. Flora rezervaiei include peste 900 specii de plante (dintre care 77 rare, aflate pe cale de dispariie), inclusiv plante vasculare - 639, macromicete - 151, licheni - 48, briofite - 65. Conform datelor din anul 1985, suprafaa pdurrilor spontane din rezervaie constituia 4639,2 ha (83,3%). Cele mai mari suprafee de pdure natural snt ocupate de gorunete (31,5%), frsiniuri (20,6%) i crpinete (18,6%). Fgetele ocup o suprafa comparativ modest - 256,7 ha (4,6%), pdurile de stejar - doar 232 ha (4,2%). Numai n aceste locuri din republic s ntlnesc mlinul, periorul, pana zburtorului, anumite specii rare de ferigi. Fauna este reprezentat de aproape 200 specii de animale.