Rolul pădurii în menținerea

echilibrului în natură !

REALIZAT DE BORACIU IONUȚ, CORNEL IONATAN ȘI NEDELCU DRAGOȘ

CLASA A XI-A C
 Cuprins
 Luna Pădurii
 Rolul pădurilor
 Pădurile în România
 Grafic defrisările din România
 Hartă cu pădurile din România
 Pădurea Letea
 Rolul Pădurii Letea
 Pădurea Cozia-Fauna
 Pădurea Cozia-Flora
 Curiozități geografice
 Concluzii
 Bibliografie
 Luna Pădurii Cuprins

 Acest eveniment, desfășurat în fiecare an între 15

martie - 15 aprilie, are în prim plan evidențierea
rolului și importanței pădurii în menținerea echilibrului
în natură. În această perioadă este sărbătorită pe 21
martie și Ziua Internațională a Pădurilor.
 Cunoscut la începuturi ca „Sărbătoarea sădirii
arborelui”, evenimentul își are rădăcinile în Statele
Unite ale Americii, încă din 1872. Inițierea sa a venit
ca răspuns la nevoia de protejare a pădurilor care în
acea perioadă erau grav afectate de o exploatare
masivă. Și-a făcut debutul cu o acțiune de mobilizare
a populației pentru plantarea de arbori în locurile cele
mai afectate de despăduriri, apărute ca efect al luptei
pentru cucerirea Vestului.
 În România, acest eveniment a fost introdus de către
Spiru Haret, pe atunci ministrul Cultelor și Instrucției
Publice, 30 de ani mai târziu, în 1902.
 Rolul pădurilor Cuprins

 Echilibru ecologic Este definit ca o stare, observabilă în comunitățile

ecologice din ecosisteme, în care compoziția și abundența speciilor
rămâne relativ stabilă pentru o lungă perioadă de timp.
 Pădurile asigură numeroase servicii  ale ecosistemelor, esențiale pentru
mediu și pentru climă. De exemplu, ele contribuie la reglarea climei pe
planeta noastră, la alimentarea bazinelor hidrografice, oferindu-ne apă
curată și la purificarea aerului pe care îl respirăm. Creșterea fondului
forestier contribuie adesea la captarea unor cantități mari de dioxid de
carbon din atmosferă. De asemenea, pădurile contribuie la conservarea
și protejarea biodiversității, dat fiind că o multitudine de specii trăiesc în
păduri și depind de acestea. Ele reprezintă și o resursă economică
importantă, nu numai pentru producția de lemn, ci și pentru alte materii
prime utilizate la obținerea medicamentelor și a altor produse. Pădurile
au un rol important și în ceea ce privește recreerea și starea de bine a
oamenilor.
 Datorită arborilor, pădurea funcționează ca un scut în calea vânturilor
puternice, ferindu-ne de troienile de zăpadă care se formează atunci
când viscolește. Rădăcinile arborilor, fixează solul și împiedică
alunecările de teren, zăpada se topește mai lent la umbra pădurilor,
astfel reducându-se riscul revărsării râurilor din matcă și al inundațiilor.
Menținând umiditatea, pădurile reglează temperaturile extreme atât
vara cât și iarna.
 Cuprins

Pădurile în România
 Pădurile au acoperit, timp de milenii, o mare parte din actualul teritoriu al
României, însă defrișările masive din timpul erei industriale au restrâns suprafața
ocupată de codrii seculari la puțin peste 6 milioane de hectare. Doar în ultimul
secol, România a pierdut o zecime din suprafața pădurilor.
 Au rămas, mai mult sau mai puțin intacte, păduri splendide, precum
 Codrii Vlăsiei. Rămășițele acestei păduri uriașe, care acoperea o mare parte din
sudul țării, din Prahova, până în Giurgiu, încă mai pot fi văzute în preajma
Bucureștiului.
 Pădurea Snagov, Pădurea Comana sau Pădurea Pustnicu sunt doar trei astfel de
rămășițe ale uriașei păduri unde, în vremuri de criză, se pitula populația locală.
 Pădurea Letea. Cea mai nordică pădure subtropicală a Europei, Pădurea Letea
este relativ tânără, având doar 700 de ani, însă codul aflat între brațele Sulina și
Chilia, în Delta Dunării, este printre cele mai frumoase din țară.
 Cuprins

Grafic-defrișările ilegale din România

 În graficul de mai sus se observă o creștere masivă în anii 1991-1992 la defrișările ilegali.
 Se observă o scădere în anii: 1993,1994,1995,1998,2003,2004,2006,2007,2010.
 Se observă o creștere în anii: 1991,1992,1996,19972001,2002,2005,2009,2011.
 In concluzie, este o continuă fluctuație în defrișările ilegale ale pădurilor României, dar nu se mai ajunge la valoarea din 1992
Hartă cu pădurile din România Cuprins
 Cuprins

Pădurea Letea
 Pădurea Letea este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei
Ia IUCN (rezervație naturală strictă), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ
al comunei C.A. Rosetti. Pădurea Letea este cea mai veche rezervație naturală
din România. Ea este și cea mai nordică pădure subtropicală din Europa.
 Ea începe din nordul satului Letea și se întinde pe suprafață de aproximativ 5250 ha,
din care 2.825 ha intră în categoria zonelor strict protejate și a fost în atenția oamenilor
de știință încă din anul 1930, când a fost pusă sub ocrotire.
 Din anul 1938, o suprafață de aproape 500 ha a fost declarată Rezervație naturală, în
zona cunoscută sub numele de „Hasmacul Mare”.
 Mulți dintre turiștii care ajung în Pădurea Letea, vor să vadă, pe lângă dune și copacii
seculari, caii sălbatici. În cea mai veche rezervație naturală din România, există
aproximativ 2000 de cai sălbăticiți.
 Ei au fost abandonați de localnici în perioada comunistă, fie pentru că nu mai aveau cu
ce să îi hrănească, fie după ce a fost declarată ”anemia infecțioasă”, o afecțiune care i-
a determinat pe mulți deținători de cai să își abandoneze animalele. Ei s-au înmulțit de-
a lungul anilor, iar în prezent se estimează că există între 3000 și 5000 de cai în toată
rezervația și aproape 2000 de exemplare în zona Letea.
 În urmă cu 6000 de ani, în locul în care se află acum Pădurea Letea era marea. Tocmai de
aceea sunt și multe dune de nisip. Cele mai înalte dune de acolo, au ajuns la un moment
dat la 22 de metri. Și aceasta, din cauza vântului, care le spulberă pe timpul iernii.
 Rolul Pădurii Letea Cuprins

 Diferite specii de plante si de animale trăiesc in această pădure și fiind

rezervată ele au posibilitatea de a trăi în spațiul lor natural fără intervenția
omului: aici trăiesc 2500 de specii de arahnide, insecte, moluște, reptile,
amfibieni și mamifere, plus 300 de specii de păsări, dintre care unele
migratoare(vulturul codalb (Haliaeetus albicilla), a cărui deschidere a aripilor
poate ajunge la 2,5 metri)
 O singură plantă, ”Cârcelul de nisip”, ephedra distachya după denumirea lui
științifică, are rădăcină sub formă de rizomi s-a adaptat și crește pe dune, astfel
că le stabilizează cumva și coboară până la apă. Această plantă face la sfârșitul
lunii iunie niște fructe roșii care seamănă cu murele și au gust de pepene roșu.
Dunele se înroșesc de la acele fructe, care sunt comestibile și evident, foarte
gustoase.
 În Pădurea Letea poți admira stejari masivi, cu ramurile răsucite și aspect
neobișnuit, precum arborii fermecați din codrii ilustrați în cărțile de povești ale
copilăriei. Peisajul este completat de către lungile tulpini de viță de vie sălbatică,
precum și de către lianele ce pot atinge lungimi de peste 20 de metri. Se afirmă
că Letea este cea mai nordică zonă europeană unde se dezvoltă lianele. În aceste
frumoase locuri pot fi observate numeroase plante de origine mediteraneană.
Priveliștile sunt de un exotism aparte!
 Cuprins

Pădurea Cozia
Fauna
 Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentată de aproape toate grupele mari de
animale. Dintre vertebrate importanta deosebită o prezinta speciile de carnivore  mari:
ursul, lupul ,  râsul, pisica sălbatică, dar şi ierbivorele: căpriorul , cerbul, capra neagră.
Alte specii întâlnite în parc sunt: jderul de copac, jderul de piatră, bursucul, veveriţa,
pârşul, şoarecele de pădure, ariciul, etc.
 În ceea ce priveşte ornitofauna, sunt cunoscute în P.N.Cozia  peste 120 specii de păsări.
Defileul Oltului pe lângă importanţa sa peisagistică, este şi un culoar favorabil pentru
migraţia păsărilor dinspre Europa Centrală spre Marea Egee şi invers, iar ca urmare a
apariţiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului, s-au creat condiţii pentru
staţionarea temporară şi chiar iernarea pasarilor de apa.
    Reptilele sunt prezente prin următoarele specii : guşterul, şoparla de munte,
şoparla de ziduri, napârca, şarpele de apă, vipera de munte, berus, vipera cu corn.
Vipera cu corn e protejată prin lege datorita raritaţii sale.
 Pădurea Cozia
Cuprins

Flora
 Pădurile îmbracă în proporţie de 93% masivele Cozia, Narăţu, Doabra-Călineşti. Principalele etaje de vegetaţie
existente sunt reprezentate de pădurile etajate , în functie de altitudine, de la 300 m la 1667 m. Compoziţia
generală a pădurilor din Parcul Naţional Cozia este constituită majoritar  din fag (57%), gorun (14%), molid
(18%) şi specii de amestec: carpen, cireş, tei, mojdrean, etc. (11%). Suprafaţa arboretelor cu vârsta de peste 80
de ani este de 62%, iar arboretele naturale cvasivirgine însumează peste 6000 ha. Valoarea ştiinţifică a Parcului
Naţional Cozia o constituie existenţa pe suprafeţe întinse a ecosistemelor forestiere şi de pajişti naturale, puţin
modificate de om, de o mare originalitate şi variabilitate. Existenţa concentrată a acestor ecosisteme variabile se
datorează formaţiunii geologice majoritare – gnaisul-relieful de tip “horst” şi pantelor abrupte cu expoziţii diverse,
factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate.
 Flora micologică. Până în prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. Numărul combinaţiilor ciuperci-
substrat este de 630 specii, foarte multe ciuperci parazitând un număr mare de plante. De pe teritoriul parcului au
fost descrişi patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris, Melampsoridium alni, Peronospora
eynoglossi, Tamularia thesii.
Dintre licheni au fost identificaţi 71 taxoni. Muntele Cozia prezintă un interes deosebit şi din punct de vedere
lichenologic. Comunităţile de licheni de pe scoarţa arborilor, le considerăm drept sinuzii şi le vom trata că
subordonate  formaţiunilor forestiere în care vegetează.
 Muşchii. Dintre briofite au fost inventariate  în total 199 specii. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae, iar
158 din clasa Musci. Cercetările s-au efectuat în toate formaţiunile vegetale ale muntelui, şi s-au recoltat
materiale saxicole 35 % , tericole 34 % , corticole 20 % , poliedafice şi supralignicole 11%
 Cuprins

Curiozități geografice
 Se spune că numele pădurii Letea provine de la legendara Leto (Latona în mitologia romană), care, fiind
prigonită de către geloasa Hera – soția lui Zeus, și-ar fi găsit adăpost la gurile Dunării, în ținuturile locuite de
către hiperboreeni (pelasgi), unde i-a născut pe gemenii Apollo și Artemis. În mitologie, tatăl celor doi gemeni
era Zeus, zeul suprem al anticilor.
 E posibil ca legenda nașterii lui Apollo și Artemis să își aibă originea la strămoșii noștri, apărând cu milenii
înaintea erei noastre și ca numele acestei păduri unice în România să fi rămas de la Leto, mama celor doi
gemeni divini și fiica titanului Keos. Toponimele pot spune extrem de multe lucruri despre istoria îndepăratată
a popoarelor, precum și despre legendele și credințele religioase din vechime, așa că, din punct de vedere
pur științific, ipoteza etimologiei Leto – Letea ar trebui analizată pe îndelete și fără idei preconcepute
 Pădurea Baciu a căpătat notorietate datorită asocierii ei cu fenomene paranormale. În anii 1950, biologul
Alexandru Sift a susținut că a fotografiat mai multe „forme ciudate, cu aspect nebulos”. Fotografiile nu au fost
niciodată publicate. Ulterior, chimistul Adrian Pătruț a publicat mai multe materiale despre apariția unor
fenomene paranormale în pădure cu legături cu „proiectări subconștiente ale unor energii psihice”. Cercetarea
lui Pătruț este de natură pseudoștiințifică, neavând la bază observații sau date concrete.
 Pădurile găzduiesc 80% din animalele, plantele, ciupercile și bacteriile din lume. Acestea includ aproape două
treimi din toate plantele, trei sferturi din toate păsările, 80% din amfibieni și 68% din mamifere. Cele mai
diverse și complexe păduri sunt cele tropicale, potrivit World Wide Fund for Nature, deoarece precipitațiile
sunt abundente, iar temperaturile sunt în mod constant ridicate.
 Cuprins

Concluzii
De ce este important să prezervăm pădurile?

 Reduc dioxidul de carbon din atmosferă.

 Producerea de oxigen care ne este esențial pentru a supraviețui.
 Sunt un scut împotriva vânturilor puternice.
 Rădăcinile arborilor fixează solul și impiedică alunecările de teren.
 Are un rol social: oamenii pot vizita aceste locuri pentru a observa fauna
și flora.
 Reprezintă spațiul de viață al multor specii de plante si animale, acestea
putând fi studiate în habitatul lor natural.
 Descompunerea arborilor oferă nutrienți solului astfel natura
întreținându-se independent.
 Cuprins

Bibliografie
 https://cozia.ro/fauna.html
 Pădurea Letea (wikimapia.org)
 Paduri | Ministerul Mediului (mmediu.ro)
 5 lucruri pe care poate nu le știți despre păduri, dar ar trebui - Green Report (green-report.ro)
 Pădurea Hoia – Wikipedia
 Padurea Cozia (scribd.com)
 Luna Pădurii (romaniasalbatica.ro)
 Pădurea Letea, povestea nemuritoare din Delta Dunării | Descopera Dobrogea (discoverdobrogea.ro)