Pdurea Brnova

Cuprins
1. Introducere
2. Biodiversitate: flora i fauna
3. Vulnerabilitatea sitului
Introducere
Pdurea Brnova este o arie de protecie special avifaunistic,
care se afl n sud-estul judeului Iai, pe teritoriile administrative ale
comunelor Brnova, Ciurea, Comarna, Dobrov, Grajduri,
Schitu Duca i Tometi i este strbtut de drumul naional DN24
care leag municipiul Vaslui de Iai..
n cadrul sitului de importanta comunitara sunt incluse patru rezervatii,

constituite in baza Legii 5/2000 ca arii naturale protejate (ANP) de interes

national, incadrate in categoria rezervatiilor naturale, conform clasificarii

IUCN, dupa cum urmeaza:

1) Padurea Pietrosu, in categoria a IV-a (tip F - forestiera) si anume arie de

conservare a habitatelor/speciilor prin interventii active de gospodarire;

2) Poiana cu Schit, in categoria a IV-a (floristica) si anume arie de

conservare a habitatelor/speciilor prin interventii active de gospodarire;

3) Poieni Carbunarie, in categoria a IV-a (tip F - forestiera) si anume arie de

conservare a habitatelor/speciilor prin interventii active de gospodarire;

4) Locul fosilifer Dealul Repedea, se incadreaza in categoria a IV-a si

anume arie de conservare a habitatelor/speciilor prin interventii active de

gospodarire.
Biodiversitatea
Situl este reprezentat, n cea mai mare parte, de pduri de

foioase pduri dacice de fag (aproximativ 70%) i pduri

dacice de stejar i carpen (aproximativ 20%), cu o deosebit
valoare tiinific i peisagistic, unde i gsesc habitat circa
116 specii de psri rare, vulnerabile sau periclitate, o specie de
plant i 4 specii de mamifere mici de importan comunitar,
precum i alte specii de plante i animale.
Fauna
La baza desemnrii Pdurii Brnova ca arie de protec ie special
avifaunistic se afl mai multe specii de psri, printre care: uliu porumbar
(Accipiter gentilis), acvil de munte (Aquila chrysaetos), acvil iptoare
mic (Aquila pomarina), pescru albastru (Alcedo atthis), bufni (Bubo
bubo), orecar mare (Buteo rufinus), orecar comun (Buteo buteo), orecar
nclat (Buteo lagopus), barz alb (Ciconia ciconia), erpar (Circaetus
gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vnt (Circus cyaneus),
erete cenuiu (Circus pygargus), erete alb (Circus macrourus), cristei de
cmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), dumbrveanc
(Coracias garrulus), ciocnitoare de stejar (Dendrocopos medius),
ciocnitoare neagr (Dryocopus martius)
Fauna
ciocnitoare cu spatele alb (Dendrocopos leucotos), ciocnitoarea
verzuie (Picus canus), ciocnitoarea de grdin (Dendrocopos
syriacus), presura de grdin (Emberiza hortulana), oim de iarn
(Falco columbarius), oim cltor (Falco peregrinus), oimul
rndunelelor (Falco subbuteo), vnturel de sear (Falco vespertinus),
vnturel rou (Falco tinnunculus), muscar-mic (Ficedula parva),
muscar-gulerat (Ficedula albicollis), acvil pitic (Hieraaetus pennatus),
sfrncioc roiatic (Lanius collurio), ciocrlia de pdure (Lullula
arborea), sfrnciocul cu frunte neagr (Lanius minor), gaie neagr
(Milvus migrans), gaie roie (Milvus milvus) i prigoare (Merops
apiaster).
 Acvil pitic

Crstel de cmp
 Dumbrveanc

Erete cenuiu
Flora
Arbori i arbusti cu specii de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus
petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), jugastru
(Acer campestre), tei pucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinus
excelsior), tei argintiu (Tilia tomentosa), mesteacn (Betula nana),
cire-psresc (Prunus avium), paltin de munte (Acer pseudoplatanus),
alun (Corylus avellana), pducel (Crataegus monoghyna), corn
(Cornus mas), snger (Cornus sanguinea), salb moale (Euonymus
europaeus), lemn cinesc (Ligustrum vulgare), mce (Rosa canina).
Flora
Flori i ierburi: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), piciorul
cocoului (Ranunculus repens), ghiocel (Galanthus nivalis), piciorul
caprei (Aegopodium podagraria), laptele cinelui (Euphorbia
cyparissias), pti galben (Anemone ranunculoides), viorea (Scilla
bifolia), piperul lupului (Asarum europaeum), plmnric (Pulmonaria
officinalis), leurd (Allium ursinum), coada-calului (Equisetum
arvense), dumb (Teucrium chamaedrys), pieptnri (Cynosorus
cristatus), suliic (Dorycnium herbaceum), iarba-cmpului (Agrostis
stolinifera), iarba vntului (Nardus stricta) sau piu uri din speciile
Festuca stricta, Festuca ruoicola i Festuca valesiaca.
Vulnerabilitatea sitului

Vulnerabilitatea sitului este data de influentele antropice:

- pasunat (cam n proportie de 30%);

- retrocedarea unor suprafete de padure, urmat de administrarea

necorespunzatoare a lor; ca urmare a lipsei unui sistem de paza a
padurilor retrocedate, acestea sunt afectate si de furtul materialului
lemnos;

- turismul de weekend, practicat haotic.