Grupe funcţionale

Funcţiile pădurii
  Pădurea îndeplineşte în principal funcţia de protecţie, dar şi multiple funcţii economice. În
raport cu funcţiile prioritare, potrivit prevederilor Codului Silvic, pădurile se împart în două
grupe:

 -grupa I –a păduri cu funcţii speciale de protecţie;

 -grupa II-a păduri cu funcţii de producţie şi protecţie;

 A Funcţia de protecţie

 Pădurea participă la procesul de formare, de evoluţie şi conservare a solului, prin

concentrarea în fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă, din apă, din roca
dezagregată şi alterată. Din această fitomasă, ulterior s-a format solul. Astfel cu excepţia
zonei de stepă, solul s-a format sub pădure.
 Pădurea favorizează înmagazinarea apei, împiedicând formarea scurgerilor de suprafaţă şi
a viiturilor de apă în urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor, împiedicând producerea
inundaţiilor.
 Apără solul împotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a
terenurilor din lunci.
 Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic. Sub acest
aspect , pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă în
reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global, eliberând oxigen şi consumând bioxid
de carbon.
 Pădurea are un important rol antipoluant în cazul poluării fonice şi chimice.
 În raport de natura funcţiei atribuite, pădurile din grupa I-a se împart în următoarele
subgrupe funcţionale:
o păduri cu funcţii de protecţie a apelor;
o păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenului;
o păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători;
o păduri cu funcţii de recreere;
o păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului forestier;

B Funcţia de producţie

 Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi:

o lemn pentru construcţii, industrie ş combustibil ( lemn de foc);
o fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice, iar unele specii au şi
o valoare economică, fiind valorificate pentru blană şi carne;
o fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă şi unele
principii active;
o plante medicinale cu rol deosebit în prepararea unor ceaiuri, tincturi sau la sinteza
unor medicamente;
 https://silvanews.ro/silvicultura/amenajari/grupe-subgrupe-si-categorii-functionale-gffct/

Grupa 1: Păduri cu funcții speciale de protecție

Subgrupa 1 – Păduri cu funcții de protecție a apelor

–          Păduri situate în perimetrele de protecție a izvoarelor, zăcămintelor și surselor
de apă minerală, potabilă sau industrială, aflate în exploatare sau aprobate, delimitate 1.A.
pe baza studiilor de specialitate avizate de Ministerul Silviculturii (T.II).
–          Păduri de pe versanții direcți și lacurilor de acumulare, existente sau aprobate
1.B.
și ai lacurilor de naturale (T.III).
–          Păduri de pe versanții râurilor și pâraielor din zonele montană și colinară, care
alimentează lacurile de acumulare, existente sau a căror amenajare a fost aprobată,
situate la distanță de 15 până la 30 km în amonte de limita acumulării, în funcție1.C. de
volumul lacului și suprafața sa, de transportul de aluviuni și de torențialitatea
bazinului (T.IV).
–          Păduri din Lunca și Delta Dunării (ostroave și maluri fără zonă dig-mal),
precum și benzile de pădure constituite dintr-un rând de parcele de-a lungul râurilor
1.D.
neîndiguite, în măsura în care nu reduc secțiunile de scurgere a apelor sub limita
necesară (T.IV).
–          Păduri situate în albia majoră a râurilor, în măsura în care nu reduc secțiunile
de scurgere a apelor sub limita necesară și pădurile de protecție a malurilor cursurilor 1.E.
de apă, inclusiv a celor din regiunea de munte (T.III).
–          Pădurile situate în zona dig-mal din lunca Dunării și luncile râurilor interioare,
în măsura în care nu reduc secțiunile de scurgere a apelor sub limita necesară (T. IV)
–          Pădurile din bazinele torențiale sau cu transport excesiv de aluviuni,
determinate prin studii hidrologice, de amenajare a pădurilor sau de amenajare 1.G.a
bazinelor hidrografice (T.III).
–          Benzile de pădure constituite din unități amenajistice întregi, din jurul
izvoarelor captate pentru alimentarea cu apă a păstrăvăriilor sau situate pe versanții
direcți ai păstrăvăriilor, în cazul în care este periclitată stabilitatea izvoarelor sau
existența pericolului de inundării păstăvăriilor prin scurgerea apelor pluviale de1.H. pe
versanți.  Benzile de pădure respective se stabilesc prin studii de specialitate
întocmite cu ocazia reamenajării pădurilor sau separat și se aprobă de Ministerul
Silviculturii (T.II)
–          Jnepenișurile din jurul golurilor alpine (T.II)

Subgrupa 2 – Păduri cu funcții de protecție a terenurilor și solurilor Cod

–          Pădurile situate pe stâncării, pe grohotișuri, pe terenuri cu eroziune în
adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, iar cele situate pe substrate 2.A.
de fliș, nisipuri sau pietrișuri, cu înclinare de 30 grade (T.II)
–          Pădurile constituite din parcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes
deosebit și căilor ferate normale, în zone cu relief accidentat (terenuri cu pante 2.B. mai
mari de 25 grade și cu pericol de alunecare) (T.II).
–          Benzile de pădure din jurul golurilor alpine, cu lățimi de 100 – 300 m,
constituite cu ocazia lucrărilor de amenajare a pădurilor în funcție de pante și natura 2.C.
terenului, precum și de starea de vegetație a pădurilor respective (T.II).
–          Pădurile din jurul construcțiilor hidrotehnice și industriale pe o rază minimă
2.D.
de 50 m, în funcție de pericolul de eroziune și de alunecare a terenului (T.II).
–          Plantațiile forestiere executate pe terenuri degradate (T.II). 2.E.
–          Pădurile situate în zonele de formare a avalanșelor și pe culoarele acestora
(T.II)
–          Pădurile situate pe nisipuri mobile (T.III). 2.G.
–          Pădurile situate pe terenuri alunecătoare (T.II). 2.H.
–          Pădurile situate pe terenurile cu înmlăștinare permanentă, de pe terase, lunci
interioare, lunca și Delta Dunării (T.II).
–          Benzile de pădure cu lățime de 100 – 300 m din jurul minelor la suprafață și
carierelor, stabilite în raport cu pericolul de eroziune (T.II).
–          Pădurile situate în carst (T.IV). 2.K.
–          Pădurile situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la
2.L.
eroziuni și alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la pct. 2.A. (T.IV).
Subgrupa 3 – Păduri cu funcții de protecție contra factorilor climatici și
Cod
industriali dăunători
–          Pădurile de stepă, cele de la limita dintre stepă și silvotepă, cu excepția
3.A.
zăvoielor și pădurilor de luncă din aceste zone (T.III).
–          Pădurile situate în vecinătatea Mării Negre și a lacurilor litorale, pe o distanță
3.B.
de 15 km (T.II).
–          Pădurile de stejari din zonele de câmpie supuse regimului de conservare
3.C.
(T.II).
–          Benzile de pădure constituite dintr-un rând de parcele situate în jurul
3.D.
bazinelor de retenție, a iazurilor și heleșteelor (T.III).
–          Perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole, căilor de comunicație,
3.E.
obiectivelor industriale și a localităților (T.II)
–          Pădurile situate la mare altitudine în condiții foarte grele de regenerare (găuri
de ger, stațiuni cu vânturi reci) (T.II)
–          Trupurile de pădure dispersate, cu suprafețe sub 100 ha, situate în zone de
3.G.
câmpie (T.III).
–          Pădurile situate în zona cu atmosferă puternic și mediu poluată, la care efectul
noxelor industriale a fost determinat prin studii de specialitate avizate de Ministerul 3.H.
Silviculturii (T.II).
–          Pădurile situate în atmosfera slab poluată, la care efectul noxelor industriale a
fost determinat prin studii de specialitate avizate de Ministerul Silviculturii (T.III).
–          Benzile de pădure din vecinătatea depozitelor de steril, cenușă și alte reziduri,
în situațiile în care  pericolul degradării mediului înconjurător este evident (T.II)
–          Lizierele situate de-a lungul trupurilor de pădure din zonele de câmpie și
3.K.
coline joase, pe o lățime de până la 20 m (T.II)
Subgrupa 4 – Păduri cu funcții de recreere Cod
–          Păduri parc și alte păduri de recreere la intensitate funcțională foarte ridicată,
4.A.
stabilite de Ministerul Silviculturilor (T.II).
–          Pădurile din jurul Municipiului București, al celorlalte municipii, orașelor și
4.B.
comunelor precum și pădurile situate în perimetrul construibil al acestora (T.III).
–          Pădurile din jurul stațiunilor balneoclimaterice și a sanatoriilor, de intensitate
funcțională foarte ridicată, stabilite prin studii de specialitate, avizate de Ministerul
4.C.
Silviculturii (T.II).
–          Pădurile din jurul stațiunilor balneoclimaterice și climatice și al sanatoriilor,
de intensitate funcțională medie și ridicată, stabilite prin studii de specialitate, avizate
4.D.
de Ministerul Silviculturii (T.III).
–          Pădurile de interes social din jurul monumentelor de cultură arheologică, de
arhitectură, istorice și de artă plastică, stabilite în raport cu importanța obiectivului
4.E.
respectiv (T.II).
–          Benzile de pădure din jurul hotelurilor, motelurilor, cabanelor turistice,
campingurilor și taberelor de copii cu caracter permanent, cu o suprafață de până la
50 ha (T.II).
–          Păduri din jurul întreprinderilor agricole de stat și stațiunilor de mecanizare a
agriculturii situate pe o rază de 1 km și în suprafață de până la 50 ha, în situațiile 4.G.
în
care îndeplinesc și funcții speciale de agrement (T.III).
–          Pădurile situate la o distanță de până la 2 km față de comunele din regiunea de
4.H.
câmpie și coline joase, în suprafață de până la 50 ha (T.IV).
–          Benzile de pădure constituite din parcele întregi, situate de-a lungul șoselelor
turistice de importanță deosebită, internațională și națională, prevăzute în
amenajamentele silvice, precum și cele care se vor stabili prin studii speciale aprobate
de Ministerul Silviculturii (T.II). Arboretele situate de-a lungul celorlalte căi de
comunicație  de interes turistic se vor menține în aceeași categorie funcțională,
încadându-se în T.IV.
–          Pădurile de interes cinegetic deosebit, stabilite de Ministerul Silviculturii
(T.IV).
–          Pădurile care protejează obiective speciale, stabilite cu avizul Ministerului
4.K.
Silviculturii (T.II).
Subgrupa 5 –   Păduri de interes științific și de ocrotire a genofondului și
Cod
ecofondului forestier
–          Parcuri naționale, care cuprind suprafețe de teren și de ape din fondul
forestier, ce păstrează nemodificat cadrul natural de flora și fauna sa, destinate
5.A.
conservării ecofondului și genofondului, cercetării științifice, recreației și turismului,
constituite potrivit “Legii privind protecția mediului înconjurător” (T.I).
–          Parcuri naturale, care cuprind suprafețe de teren din fondul forestier în care se
urmărește menținerea peisajului natural existent și a folosințelor actuale, cu
5.B.
posibilități de restrângere în viitor acestor folosințe, constituite potrivit “Legii privind
protecția mediului înconjurător” (T.III).
–          Rezervații naturale, ce cuprind suprafețe de teren și de apă (din fondul 5.C.
forestier) de întinderi variate, desstinate conservării unor medii de viață, a
genofondului și ecofondului forestier, constituite potrivit “Legii privind protecția
mediului înconjurător” (T.I).
–          Rezervații științifice, ce includ suprafețe de teren, și de ape (din fondul
forestier), de întrinderi variate, destinate cercetărilor științifice de specialitate și
5.D.
conservării fondului genetic autohton, constituite potrivit “Legii privind protecția
mediului înconjurător” (T.I).
–          Rezervații peisagistice, în care sunt cuprinse asociații de vegetație sau forme
de relief de mare valoare estetică din fondul forestier, prin care se urmărește
5.E.
conservarea frumuseților naturii, constituite conform “Legii privind protecția
mediului înconjurător” (T.I).
–          Monumente ale naturii, reprezentând asociații sau specii de plante și de
animale pe cale de dispariție, arbori seculari, fenomene geologice unice, precum și
locuri fosiliere din fondul forestier, constituite potrivit “Legii privind protecția
mediului înconjurător” (T.I).
–          Pădurile – parcele sau părți de parcele constituite cu unități amenajistice
distincte – în care sunt amplasate suprafețe experimentale pentru cercetări forestiere 5.G.
de durată, neconstituite în rezervații științifice (T.II).
–          Pădurile stabilite ca rezervații pentru producere de semințe forestiere și
conservării genofondului forestier stabilite de Ministerul Silviculturii, neincluse în
5.H.
rezervațiile constituite potrivit “Legii privind protecția mediului înconjurător”
(categoriile 5A – 5F) (T.II).
–          Zonele de pădure destinate ocrotirii unor specii rare din fauna indigenă
(zonele de ocrotire a cocoșului de munte, cele de ocrotire a caprei negre) sau
colonizată (mufloni, capre ibox etc) și zonele bârloagelor de urs constituite ca atare
prin amenajamentele silvice (T.II).

–          Pădurile seculare de valoare deosebită, precum și porțiunile de pădure cu

specii forestiere rare (tisă, zâmbru, castan comestibil, alun turcesc, liliac ș.a.)
delimitate ca atare  prin amenajamentele silvice și aprobate de Ministerul Silviculturii
(T.II).
–          Parcurile dendrologice și arboretumu-rile (T.II). 5.K.
–          Pădurile constituite în zone de protecție (zone tampon) a rezervațiilor din
5.L.
parcurile naționale și a altor rezervații (T.III).

Grupa 2: Păduri cu funcții de producție și protecție

– Păduri destinate să producă, în principal, arbori groși și de calitate superioară, în

vederea obținerii de lemn pentru furnire estetice și tehnice, precum și lemn de
rezonanță și claviatură (T.V).
–  Păduri destinate să producă, în principal, arbori groși și de calitate superioară, în
vederea obținerii de lemn pentru cherestea (T.VI).

– Păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii și subțiri pentru celuloză,

contrucții rurale și alte utilizări (T.VI).