Sunteți pe pagina 1din 5

Plante medicinale

1.Macesul
Macesul este un arbust care creste peste tot, la campie sau pe dealuri, pe marginea
drumului, in parcuri, astfel ca devine o planta accesbila oricui. De la maces, cel mai mult se
folosesc fructele. Acestea se culeg toamna, in septembrie-octombrie. inainte de bruma sau de
ger.
Din macese puteti fac ceaiuri, gem sau chiar vin de macese – un adevarat medicament.
Semintele din macese vindeca afectiunile rinichilor si ale vezicii urinare si cresc
imunitatea prin continutul de vitamina C;
2. Rostopasca
Se culege intre lunile mai – noiembrie. Se taie flori, frunze, tulpini si fie se stoarce sucul
lor, fie se usuca.
Rostopasca este o planta foarte activa, de aceea trebuie consumata in cantitati mici, caci
altfel prezinta efecte toxice.
Sucul de rostopasca se poate obtine si rupand frunzele plantei si frecandu-le pe piele,
direct pe zonele afectate. Planta este bogata intr-un suc de culoare galben intens, acest suc avand
proprietati miraculoase antibacteriene, antivirale si antifungice. Se foloseste pentru ciuperci ale
pielii, negi sau pur si simlu zone cu pete maronii si se lasa sa actioneze 10 minute.
Ceaiul de rostopasca are puternice efecte analgetice, fiind indicat in durerile
osteomusculare, articulare, in reumatism, dar si pentru tratarea gutei si a hemoriozilor.
Ceaiul de rostopasca mai prezinta un intens efect de echilibrare a metabolismului, fiind
indicat diabeticilor. In caz de afectiuni hepatice grave, se consuma o cana de ceai de rostopasca
la doua zile. 
3. Coada soricelului
De la coada-şoricelului se culeg tulpinile fragede şi inflorescenţele albe, uneori cu
nuanţe de roz, cu miros aromat-amărui. O găsim pe pajişti, prin fâneţe, pe marginile
râurilor şi ale pâraielor, pe lângă drumurile de ţară. Se culege pe vreme uscată, de preferinţă
în miezul zilei, când are concentraţia maximă de uleiuri volatile. Pentru cules avem nevoie
neapărat de o foarfecă de grădină sau de un cuţitaş, cu care se taie tulpina înflorită, aşa încât
să nu smulgem planta din rădăcină. După culegere, planta se întinde la uscat în strat de
maximum opt centimetri grosime, într-un loc lipsit de umiditate, umbrit şi bine ventilat. Se
poate usca foarte bine şi în bucheţele, care, de asemenea, se atârnă într-un loc umbrit. 
Aceasta planta medicinala ajuta in reglarea echilibrului hormonal, reducand riscul de
afectiuni ale uterului, ovarelor.
Coada soricelului trateaza varicele prin comprese locale.
Se mai foloseste pentru tratarea tuse, in caz de bronşită 
Ceaiul de coada soricelului ajuta in mentinerea sanatatii dintilor si protejeaza gingiile,
reducand sangerarea acestora.
4. Galbenele
Perioada si organul de recoltare: Se recolteaza florile fara codite cand sunt complet
dezvoltate. Recoltarea se face succesiv 3-4 zile, dupa ce se ridica roua si pana seara se usuca in
straturi subtiri, la umbra.
Galbenelele au poate cel mai intens efect cicatrizat, alaturi de rostopasca. Galbenelele
ajuta pielea sa isi refaca structra, fiind folosite adesea sub forma de ceai pentru a curata ranile
usoare. Galbenelele sunt poate cel mai bun aliat al sanatatii pielii, fiind folosite in foarte multe
produse de ingrijire, de la creme la lotiuni detoxifiante.

Ceaiul de galbenele calmeaza stomacul si reduce senzatia de greata.


5. Sunatoarea
Epoca optima de recoltare este situata in intervalul dintre inceputul si toiul infloritului. In
conditii normale toamna se mai obtine o recolta, la infloritul tulpinilor regenerate.
Recoltarea se poate face cu secera sau coasa. In cazul recoltarii mecanice, se va regla cutitul
astfel ca sa fie taiata intreaga materie prima vegetala nelignificata
Sunatoarea este un excelent calmant si echilibrant psihic. Ceaiul de sunatoare, dar si orice
extract din aceasta planta este indicat in tulburarile psihologice, de la depresii la anxietate,
atacuri de panica sau tulburari de somn.
6. Urzicile
Se recoltează plantele în întregime (frunze, herba, rădăcini, seminţe), întrucât toate
organele vegetale au proprietăţi terapeutice. Recoltarea se poate prelungi până în luna octombrie.
Se lasă să se ofilească pentru a pierde proprietăţile urzicante şi apoi se usucă la umbră.
Rădăcinile se smulg din sol primăvara şi toamna, se spală şi se usucă la soare sau în locuri bine
aerisite.
Urzica prezinta proprietati unice in natura, avand un puternic rol antiinflamator. Micii
peri de la nivelul frunzelor contin substante cu intense efecte antiinflamatorii, dar ofera si acea
senzatie neplacuta de usturime, specifica urzicilor.
Urzicile amelioreaza durerile din reumatism, refac structurile pielii, elimina matreata si
stimuleaza regenerarea si ingrosarea firului de par. Cei care se clatesc cu ceai de urzici dupa
fiecare spalare pe cap albesc mai tarziu.
Urzicile trateaza anemia (mai ales consumate ca preparat culinar) si ajuta in vindecarea
afectiunilor respiratorii, cum ar fi raceala, gripa, laringita, bronsita. Ceaiul de urzica devine astfel
si un bun aliat al fumatorilor, protejand sanatatea plamanilor.
7. Sunatoarea
Epoca optima de recoltare este situata in intervalul dintre inceputul si toiul infloritului,
iunie-iulie. In conditii normale toamna se mai obtine o recolta, la infloritul tulpinilor regenerate.
Recoltarea se poate face cu secera sau coasa. 
Sunatoarea este si un bun pansament gastric reducand arsurile si tratand gastrita si
ulcerul.
Ceaiul de sunatoare ajuta si in mentinerea sanatatii cavitatii orale, protejand impotriva
cariilor si a aftelor bucale.
Ceaiul de sunatoare, folosit in comprese, trateaza eczemele si calmeaza mancarimile sau
senzatiile de arsura din unele afectiuni cutanate.
 Mai este folosita in tratamentul starilor depresive. 
8. Lavanda
Campurile s-au colorat in nuante superbe de violet, semn ca lavanda este gata de
cules(mai-iunie). Daca dorim sa recoltam florile aromate ale levanticai veritabile , este bine sa
facem acest lucru imediat dupa inflorire, sa nu se piarda din uleiul ei eteric. Din acelasi motiv ar
trebui sa fie recoltata dupa ora 10 dimineata, in zile fara vant. Pentru recoltarea florilor de
lavanda se foloseste secerea. Dupa recoltare trebuie pusa intr-un loc umbrit, bine aerisit,
preferabil legata in manunchiuri si atarnata cu capul in jos. Dupa uscare florile trebuie pastrate in
borcane bine inchise, pentru a nu-si pierde prea repede aroma.
Este cea mai folosită plantă pentru a avea o piele frumoasă şi sănătoasă, dar este bună şi
în tratarea unor probleme de sănătate precum anxietatea, insomniile sauafecţiunile declanşate de
stres. Uleiul de lavandă este unul dintre cele mai bune antidepresive, dar şi cel mai bun remediu
pentru arsurile solare şi durerile de cap.
9. Musetelul
Musetelul este o planta ierboasa, aromata, inalta pana la 60 cm, raspandita in toate
zonele de campie, in locurile insorite, pe pajisti in margini de drum,
De la musetel se recolteaza inflorescentele (Chamomillae flos), in luniile Mai si
Iunie.
Recoltarea musetelului se face pe timp uscat, insorit, cel mai bine la amiaza. Se folosesc
piepteni speciali, montati pe cutii metalice usor de purtat sau masini speciale.
Recoltarea se repeta la intervale de 2 – 5 zile, dupa cum apar din nou florile. In culturi,
perioada de recoltare poate sa dureze 4 – 7 saptamani. Se transporta imediat la centrele de
colectare sau se intinde in strat subtire pana la predare. Inainte de uscare se aleg si se
indeparteaza corpurile straine si se scurteaza coditele mai mari de 1 cm. Se usuca la cel mult 35
grade Celsius, apoi se lasa 1 – 3 zile pentru revenire. Se poate usca si pe cale naturala, ferit de
lumina soarelui, in locuri aerisite, in straturi subtiri, de 3 – 4 cm grosime, cu cel mul 1 Kg/mp,
pe prelate – hartii, rame sau cergi. Pe toata durata uscarii, musetelul nu se intoarce.
Se ambaleaza in cutii de carton sau in lazi captusite cu hartie.
Ceaiul din inflorescente (flori) de musetel are nenumarate proprietati:
– antiinflamatoare,
– antiseptice,
– antialergice,
– cicatrizante,
– usor antispastice,
– sedative,
– anestezice,
– proprietati favorizante ale digestiei,

10. Paducelul.
Se culege în luna iunie, păducelul, un bun diuretic, este recunoscut mai ales pentru
beneficiile sale asupra sistemului cardiac.
Păducelul este un arbust spinos ce creşte spontan la marginea drumurilor şi este folosit
asedeori la construirea gardurilor viiÎn scop medicinal se folosesc florile, frunzele, ramurile şi
fructele de păducel.Atât fructele, cât şi florile sunt folosite la prepararea de infuzii, capsule şi
tincturi

Produsele pe bază de păducel sunt indicate în cazurile de angină pectorală, hipertensiune


arterială, nevroze cardiace, insomnii, oboseală, iritabilitate etc..
Maces Rostopasca

Coada soricelului Galbenele

Urzica Sunatoarea
Lavanda Musetel

Paducel

S-ar putea să vă placă și