Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Neamt
30 SEPTEMBER 2010 0 COMENTARII
Ariile protejate din judetul Neamt impresioneaza prin pitorescul cadrului natural
deosebit si ascund adevarate paradisuri create de o natura darnica. Printre aceste peisaje de-a dreptul fascinante
se regasesc numeroase obiective turistice ce pot fi vizitate.
Judetul Neamt este plin de peisaje incredibil de frumoase insufletite de-a lungul timpului de o veche si interesanta
civilizatie. Fortele dezlantuite ale naturii au creat aici, la Neamt un adevarat muzeu in aer liber a carui exponante
sunt aceste peisaje unice, interesante si deosebit de spectaculoase care in functie de anotimp imbraca o alta
haina si care formeaza aceste arii protejate. Iata cateva informatii despre frumusetile naturale pe care le gasiti in
aceste parcuri si rezervatii naturale din zona Neamtului.
Parcul National Ceahlau a fost constituit in anul 1955 ca arie protejata iar limitele actuale au fost marcate in anul
2003, desfasurandu-se pe o suprafata de 7.742,5 ha. Rezervatia cuprinde trei arii protejate si anume: Rezervatia
Stiintifica “Ocolasul Mare”, Rezervatia natural botanica “Polita cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada
Duruitoarea” si “Avenul Mare”. In cadrul lor se regasesc peste 1100 specii de flori si 90 de specii de pasari si
animale care sunt protejate. Aici gasim Masivul Ceahlau care reprezinta cea mai mare atractie turistica din
Carpatii Orientali, fiind cel mai important masiv din Moldova si considerat al doilea munte sfant al crestinatatii.
Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas este situat in Muntii Hasmas, pe raza judetelor Neamt si Harghita si
datorita marimii impresionante a stancilor din Cheile Bicazului ele reprezinta una dintre cele mai atragatoare zone
turistice din tara. Punctele de atractie turistica ale ariei protejate Cheile Bicazului sunt: statiunea Lacul Rosu,
Rezervatia Cheile Sugaului (situate la intrarea in localitatea Bicaz-Chei), Cheile Laposului, Pestera Munticelu,
Pestera tunel sau Pestera glodului, Cheile Bicajelului, Varful Hasmasu Mare (1792 m alt), Cheile Cupasului,
Avenul Licas, Piatra Singuratica si Pestera Munticelu. Pentru iubitorii de drumetii mai sunt amenajate in scop
turistic un numar de 18 trasee turistice montane in Cheile Bicazului ce strabat Masivul Hasmas.
Parcul Natural Vanatori Neamt este declarat ca arie protejata din anul 1998 si are ca obiectiv protejarea si
conservarea populatiei de zimbri, altadata componenta a faunei salbatice din Romania. Parcul cuprinde o
diversitate de valori naturale, culturale si istorice si se intinde pe o suprafata de 30.818 hectare, din care peste
26.300 hectare sunt de fond forestier. Rezervatii naturale din cadrul Parcului Natural Vanatori Neamt:Codrii de
arama – este asezata pe dealul Filiorul din comuna Agapia si cuprinde goruni seculari, dar si peste 300 specii de
plante de o rara frumusete; Padurea de argint – este o rezervatie de tip mixt, forestiera si peisagistica si
cuprinde arbori batrani cu varsta de peste 100 de ani, dar si arbori mai tineri de 20 pana la 50 de ani; Rezervatia
de Zimbrii si Fauna Carpatina “Dragos Voda” – este una din cele 4 rezervatii de zimbri existente la noi in tara
si este catalogata ca fiind una dintre cele mai mari rezervatii exclusive zimbrilor din Europa; Padurea de
smarald (Rezervatia de stejari „Dumbrava”) – este o rezervatie de tip forestier in suprafata de 56,6 ha care
conserva stejari seculari si 209 specii de plante vasculare apartinand a 50 de familii.
Lacul Batca Doamnei este situat la o altitudine de 325 metri si reprezinta un element important al orasului Piatra
Neamt deoarece pe langa scopul de protectie, el ofera si privelisti minunate. Acest lac reprezinta o zona
deosebita pentru pasarile ce se deplaseaza pe culoarul de migratie est carpatic si constituie o veriga importanta
in pastrarea biodiversitatii si a habitatelor naturale pentru toata zona estica din continentul European. In ultimii
ani, pe acest lac au iernat populatii de corcodel cu gat negru, corcodel cu gat rosu, ferestras mare, ferestras
motat si ferestras mic.
Lacul Vaduri este situat la o altitudine de 350 m si a fost desemnat din anul 2004 ca arie de protectie speciala
avifaunistica. Acest lac ofera conditii favorabile de hrana si adapost necesare iernatului pentru numeroase specii
de pasari migratoare. In ultimii ani pe acest lac si-au stabilit cartier de iarna specii ca: lebada de vara, rata mare,
rata sunatoare si corcodel mic.
Lacul Pangarati este situat pe sectorul de vale transversala al Bistritei la altitudinea de 370,6 m avand la nord
Muntii Stanisoarei si la sud Muntii Gotmanu. Lacul Pangarati reprezinta o zona importanta pentru pasarile care se
deplaseaza pe culoarul de migratie est carpatic. Totodata, lacul este o veriga importanta in pastrarea
biodiversitatii si a habitatelor naturale pentru toata zona estica in continentul european.
Lacul Cuejdel s-a format pe paraul Cuiejdel si este cel mai mare lac de baraj natural din Romania, situat in
Muntii Stanisoarei, la o distanta de 25 km de Piatra Neamt, pe teritoriul comunei Garcina. Frumusetea deosebita
peisagistica, caracteristicile geomorfologice, limnologice si biodiversitatea specifica a lacului atesta unicitatea si
importanta acestuia. Toate acestea, reprezinta argumentele care au stat in anul 2004, la baza declararii Lacului
Cuejdel ca rezervatie naturala, fapt ce permite o protectie speciala a zonei.
http://www.viziteazaneamt.ro/2010/09/vizitati-principalele-arii-protejate-din-judetul-neamt/
Situat pe văile unor ape limpezi şi repezi (Bistriţa, Siretul, Moldova), străjuit de crestele munţilor Bistriţei şi
masivul Ceahlău, este locul ideal de sejur pentru orice amator de recreere. Aflat la distanţe de cca. 350 km de
Bucureşti, cca. 325 km de Cluj Napoca, 620 km de Timişoara sau cca. 480 km de Constanţa, dispunând de
drumuri modernizate, de o reţea bogată de hoteluri, hanuri şi popasuri turistice, judeţul Neamţ permite
practicarea turismului în condiţii optime în tot cursul anului.
Străveche vatră de ţară din centrul Moldovei, ţinutul apare menţionat sub numele de Neamţ într-un
document semnat de Alexandru cel Bun în anul 1403. Pe aceste meleaguri au trăit o parte a vieţii lor şi au creat,
figuri ilustre ale culturii româneşti precum Al. Vlahuţă, I. Creangă, M. Eminescu, M. Sadoveanu, C. Hogaş,
filozoful V. Conta, pictorii N. Grigorescu, N. Tonitza, A. Băeşu, L. Vorel şi V. Brauner. Amintirea acestor
personalităţi este evocată în cadrul unor case memoriale, muzee sau manifestări culturale.
Aici, în judeţul Neamţ, se pot vizita valoroase monumente ale trecutului, restaurate şi păstrate cu grijă
- Cetatea Neamţ (Tg. Neamţ), Curtea Domnească(P. Neamţ), Palatul Cnejilor (com. Durău) - dar şi obiective de
interes turistic -rezervaţia de zimbri "Dragoş Vodă" (înfiinţată în anul 1968, lângă Tg. Neamţ) sau cele mai
spectaculoase chei ale României: cheile Bicazului, rezervaţie floristică şi faunistică de mare încântare. Şi tot
aici, masivul Ceahlău - unde legenda spune că trăia Zamolxis, zeul dacilor - oferă amatorilor ocazia unor drumeţii
montane atractive.
http://www.neamt.ro/Date_gen/Jud_NT/
Judeţul Neamţ
CADRUL NATURAL
Învecinat cu judeţele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud şi cu judeţele Iaşi şi Vaslui la est,
Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se încadrează, din punct de vedere geografic,
între 46040' şi 47020' latitudine nordică şi 25043' şi 27015' longitudine estică. Formele de relief au înălţimi cuprinse
între 1907m (vârful Ocolaşul Mare) şi 169 m (lunca Siretului).
Relieful
Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului
Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpaţii
Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă
278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de
Subcarpaţii Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc.
Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin
frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre
munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară, dar şi din străinătate. Prezenţă vie în folclorul local, înconjurat de o
aureolă magico-mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor
plastici, ca de altfel întreg ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu putem să nu menţionăm Cheile Bicazului,
străbătute de râul Bicaz.
Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera Munticelu
(Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordică a
Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă
publicului. Peştera Toşorog este situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-
est de oraşul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului.
Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe
teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.
Reţeaua hidrografică
Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are
118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.
Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova şi Bistriţa. Din
punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii
între 30-40%.
Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice,
pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul
Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ
1251 milioane m3.
Clima
Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate de variaţiile de
altitudine şi de particularităţile circulaţiei atmosferice.
Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea dealurilor
subcarpatice şi de podiş. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă absolută de 38,6 oC (august 1952 )
s-a înregistrat la Piatra-Neamţ, în timp ce minima de -33,2 oC (februarie 1954) s-a înregistrat la Roman.
Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne deplasăm spre est
(Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm, Roman 529 mm).
Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre acestea, poate cele mai
impresionante sunt Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 7.742 ha şi Parcul Naţional "Cheile Bicazului",
cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes naţional, este rezervaţia naturală de la Vânători şi care cuprinde
26.380 ha.
Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervaţia forestieră de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui
(cu 150 ha), rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-
Neamţ), Cheile Şugăului - Munticelu, peşterile Toşorog şi Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca de la
Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare). De asemenea, nu putem să nu amintim şi de Pădurea de argint sau Codrii de
aramă, situate între localităţile Agapia şi Văratec.
La acestea se adaugă Rezervaţiile Naturale Dobreni, Goşman, Brateş, Borca, Lacul Cuiejdel (cel mai mare
lac de baraj natural din România) şi Secu, Rezervaţia "Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate Pietricia,
Cozla şi Agîrcia (din zona Piatra-Neamţ), ariile speciale avifaunistice Lacurile Pângăraţi şi Vaduri.
La nivelul judeţului Neamţ au fost declarate situri de importanţă comunitară "Natura 2000" următoarele arii
naturale protejate: CEAHLĂU (Parc Naţional aflat în administrarea CJ Neamţ), CHEILE BICAZULUI - HĂŞMAŞ
(Parc Naţional aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor), CHEILE ŞUGĂULUI - MUNTICELU
(Rezervaţie naturală aflată în custodia Clubului Montan Român), PĂDUREA GOŞMAN (în custodia Direcţiei
Silvice Neamţ), VANATORI-NEAMŢ (Parc Natural aflat în administrarea RNP).
Judeţul Neamţ a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului 2006, a ajuns pe locul 3
încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de analiştii de la Coface). Materialul reliefează
faptul că în anul 2007 în judeţul Neamţ s-au înregistrat cele mai multe falimente în domeniul comerţului.
Pe întreg parcursul lui 2009 şi-au suspendat activitatea 3.129 de comercianţi, 430 s-au dizolvat şi 986 au
solicitat radierea. În total, 4.545 de agenţi economici nemţeni. Au mai rămas, la 31 decembrie 2009, 19.165 de
comercianţi activi. Dintre aceştia, 7.465 de PFA-uri şi 11.700 de firme.
Rata şomajului, de 8% la sfârşitul anului 2009 (15.669 de şomeri), a situat judeţul Neamţ pe primul loc la
nivel naţional, alături de Brăila şi Suceava. Deasemenea judeţul Neamţ a înregistrat cea mai mare rată a
şomajului din perioada 1989-2009. La sfârşitul anului 2009, numărul total al contractelor individuale de muncă
aflate în evidenţa ITM Neamţ era de 62.866.
În judeţul Neamţ producătorii din agricultură au ajuns în situaţia de a-şi desface marfa în alte zone ale ţării,
unde primesc bani mai frumoşi. În acest timp nemţenii cumpără produse similare aduse de la turci, coreeni, sau
alte naţii, ţări în care agricultura nu este "o prioritate naţională", dar oportunităţile de a-şi desface marfa pe piaţa
românească, la preţuri umflate de multiplele intermedieri, nu sunt de neglijat.
Turiştii sunt atraşi de aceste locuri fie datorită minunatelor privelişti şi a climei plăcute, fie datorită vestigiilor
istorice întâlnite aproape la tot pasul.
Obiectivele de interes turistic din judetul Neamt sunt multe. Staţiunile balneare Bălţăteşti şi
Oglinzi, staţiunea turistică Durău, staţiunile turistice de interes naţional Piatra-Neamţ şi Târgu Neamţ, salba
vechilor mănăstiri - începând cu Neamţul, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova (1367), cu mormântul
lui Petru Muşat, însemnat centru de tipărituri; apoi Secu, ctitoria lui Nestor Ureche (1602), cu frumoase
manuscrise, adevărate opere de artă;Agapia, menţionată documentar în 1437 şi ajunsă celebră prin picturile din
tinereţe ale lui Nicolae Grigorescu; Văratecul şi celelalte.
Pe drept cuvânt se poate spune că, raportat la suprafaţă, Neamţul este ţinutul cu cele mai multe lăcaşuri de
cult din lume (biserici, mănăstiri, schituri).
La acestea se adaugă obiectivele memorialistice (casele memoriale I. Creangă, C. Hogaş, V. Micle, Al.
Vlahuţă, M. Sadoveanu) şi muzeale (detalii în paginile Complexului Muzeal Judeţean). Practic judeţul Neamţ este
inclus în Lista obiectivelor de patrimoniu naţional cu un număr de 552 de monumente, mănăstiri, cetăţi, situri
arheologice şi alte obiective de patrimoniu naţional. O zestre impresionantă.
Cazare în Neamţ
În ceea ce priveşte capacităţile de cazare existente, în activitatea de turism funcţionează 15 hoteluri, 120 de
pensiuni turistice şi agroturistice şi 50 de cabane. Aceste structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare deţin
licenţe de funcţionare eliberate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Respectivele unităţi au
oferit turiştilor 1.210 camere cu 3.030 paturi.
Nota: La sfârşitul anului 2008 numărul locurilor de cazare era de 4.289 de locuri, pentru ca la finele lunii iulie
2009 acesta să ajungă la 5.059 locuri de cazare, oferite de 174 structuri de primire turistică ce însumau 2.143 de
camere.
Turismul în prezent
Dincolo de toate aceste date interesante, subiectul turismul în judeţul Neamţrămâne o temă foarte dragă
pentru politicienii din Neamţ şi pentru cei din administraţie. Ba chiar se poate spune că tema turismului este atât
de iubită încât discuţiile pe marginea ei nu se mai termină, iar momentul în care se va face efectiv ceva în acest
domeniu se tot amână.
Cert este că, după atâţia ani de dezbateri pe acest subiect, s-a ajuns (de fiecare dată) la aceeaşi concluzie:
că încă avem un frumos potenţial turistic bazat pe diversitatea reliefului, mănăstiri, obiective istorice,
mesteşugurile, turismul ecumenic, cel balnear şi agroturismul. Impedimentul este că ne omoară aceleaşi
probleme nerezolvate, pe care le ştim dintotdeauna. Vorbim de lipsa unei autostrăzi dar şi starea veşnic proastă a
drumurilor existente, lipsa a unui brand judeţean, reţeaua de căi ferate slab dezvoltată, starea de degradare a
obiectivelor turistice şi slaba popularizare a potenţialului existent, lipsa unui personal calificat în domeniu.
La toate acestea se adaugă deplorabila calitate a serviciilor şi facilităţilor oferite turiştilor: ospătari indolenţi,
chelneri nespălaţi, mâncare proastă şi excesiv de scumpă, preparată în condiţii insalubre, camere cu mobilier de
pe vremea bunicilor şi aşternuturi rufoase, lipsa de spaţii amenajate pentru agrement şi a celor de joacă pentru
cei mici, lipsa grupurilor sociale în locurile publice aglomerate, lipsa parcărilor, a indicatoarelor turistice, a
panourilor (sau a centrelor) de informare turistică de la care să poţi afla relaţii şi în alte limbi şi lista poate
continua.
Iar dacă lucrurile în acest domeniu cu un imens potenţial, cel al turismului, nu s-au mişcat în anii de
creştere economică pe care i-a avut România, cu atât mai mult îi vom crede acum, în vreme de criză, pe cei care
încă bat monedă pe viitorul luminos al turismului nemţean.
Populaţia judeţului Neamţ în martie 2002 număra 554.516 locuitori (faţă de 583.686 locuitori înregistraţi la 1
ianuarie 1994). Dintre aceştia, 36,6% locuitori în mediul urban şi 63,4% în mediul rural.
Densitatea populaţiei este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp în 1992). Cele mai mari densităţi se
întâlnesc în zonele municipiilor Piatra Neamţ şi Roman.
Conform datelor obţinute în urma recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a judeţului
Neamţ numără 554.516 locuitori, din care masculină 49,1% (272.339 locuitori) respectiv feminină 50,9% (282.177
locuitori). Conform unui bilanţ statistic al Direcţiei Regionale de Statistică Neamţ, la sfârşitul anului 2006,
populaţia judeţului Neamţ a fost de 568.808 locuitori, din care 280.670 bărbaţi şi 288.138 femei.
Sporul natural al populaţiei judeţului Neamţ pe ultimii doi ani este negativ: -1,4 la mia de locuitori în anul 2007,
respectiv -1,8 la mia de locuitori în 2008 (4.950 naşteri vs. 5.979 decese în 2008).
La 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Neamţ a fost de 566.740 locuitori, în scădere cu 2.068 de persoane faţă de
1 ianuarie 2007.
Organizarea administrativ-teritorială
Conform Legii nr. 5 din 6 septembrie 1950, zona Neamţ a aparţinut de raionul Bacău. Odată cu Legea
55/1968 se revine la organizarea administrativ-teritorială tradiţională românească (judeţ, municipii, oraşe,
comune, sate) şi se înfiinţează astfel judeţul Neamţ aşa cum este el astăzi.
Judeţul Neamţ este înfrăţit din 1991 cu regiunea Champagne-Ardenne, fiind primul judeţ care a realizat
acest lucru cu o regiune occidentală. Numeroase comune s-au înfrăţit cu localităţi din Franţa sau Belgia. Există
relaţii de colaborare cu Germania, Elveţia, Olanda, Italia sau Danemarca.
Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al judeţului Neamţ datează din paleoliticul
superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidenţiate îndeosebi pe Valea Bistriţei, unde s-au descoperit
numeroase situri arheologice.
Evoluţia comunităţilor umane, concentrarea lor în adevărate sate, introducerea uneltelor din piatră şlefuită,
corn, os, lut ars, pe lângă cele din silex, diversificarea tehnicilor de modelare şi de decorare a ceramicii,
dezvoltarea vieţii spirituale, toate acestea au condus treptat la formarea celei mai strălucite civilizaţii preistorice a
Europei: Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200 - 2.600 î.e.n.). Cercetările efectuate de către
specialiştii Muzeului de Istorie Piatra Neamţ în staţiunile arheologice de la Izvoare-Piatra Neamţ, Traian-Dealul
Viei, Târpeşti, Frumuşica, Calu, Văleni, Ghelăieşti, dar şi în alte locuri, au evidenţiat în special valoarea plasticii
antropomorfe şi zoomorfe, a ceramicii pictate, aducând o contribuţie de excepţie la o mai bună cunoaştere a
acestei civilizaţii. De altfel, sălile acestui muzeu adăpostesc cea mai impresionantă colecţie de obiecte aparţinând
acestei culturi.
Epoca bronzului şi apoi epoca fierului, caracterizate prin apariţia şi dezvoltarea metalurgiei, sunt evidenţiate
prin aşezările de pe cuprinsul bazinelor Bistriţei şi Moldovei. Treptat, ele au lăsat locul societăţii tracice şi apoi
civilizaţiei dacice. Acesteia din urmă îi aparţin aşezările descoperite în zona oraşului Piatra Neamţ, la Bâtca
Doamnei, Cozla şi Calu, care au oferit importante informaţii referitoare la nivelul înalt de dezvoltare economico-
socială, militară şi spirituală atins de civilizaţia dacică din această parte a ţării. Chiar şi după constituirea
provinciei Dacia, mărturiile arheologice de la Poiana-Dulceşti atestă gradul înalt de civilizaţie atins de dacii liberi
în sec. II-III e.n.
Apariţia popoarelor migratoare a modificat puternic evoluţia populaţiei daco-carpice existente în sec. IV e.n.
pe teritoriul actual al judeţului. Influenţa acestora, dar şi cea a civilizaţiei romane sau romano-bizantine, a dus la
apariţia, între secolele V-VII e.n., a culturii Costişa-Botoşana, care a coincis, pentru această parte a ţării, cu
perioada formării poporului român. Dintre aşezările ce datează din această perioadă, merită amintită pe cea de la
Davideni, unde a existat între sec. V-VIII o comunitate romanică, aflată într-un proces de creştinare.
Informaţiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente sau prea puţin analizate. În
schimb se cunosc suficiente elemente legate de populaţia autohtonă a secolului XIII, dar mai ales despre
aşezările medievale de la Piatra-Neamţ - Bâtca Doamnei şi Pietricica.
Evoluţia aşezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. XIV, a primelor centre cu
nuanţă urbană: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ. Cu timpul, târgul Piatra capătă o mai mare importanţă,
aceasta şi datorită constituirii aici a unei Curţii Domneşti, iar Romanul devine unul dintre cele mai însemnate
centre, făcând parte din sistemul defensiv al Moldovei, aici fiind întemeiată în 1408 şi o episcopie. La fel de vechi
ca şi Piatra sau Roman, oraşul Neamţ va deveni mai cunoscut odată cu ridicarea, pe Culmea Pleşului, a Cetăţii
Neamţului. Tot din perioada medievală datează începuturile Mănăstirii Neamţ, unul dintre cele mai vechi şi mai
vestite centre religioase din ţară, alături deMănăstirile Bistriţa, Secu, Sihăstria, Agapia sau Văratec.
Continua creştere a producţiei de mărfuri şi a celei agricole, dar şi intensificarea schimburilor comerciale,
face ca dezvoltarea economică a ţinutului să fie din ce în ce mai vizibilă. Astfel, spre sfârşitul sec. XVIII sunt
atestate o serie de centre de schimburi, iar odată cu începutul sec. XIX încep să apară şi primele fabrici.
Revoluţia tehnică, reformele de după 1859, cucerirea independenţei de stat în 1877 şi măsurile legislative ce au
urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial şi în această parte a ţării.
Participarea României, începând cu 1916, la primul război mondial a făcut însă ca situaţia generală a
judeţului să aibă mult de suferit. În anii de după război s-a reuşit refacerea vieţii economice, perioada interbelică
fiind o perioadă relativ prosperă (vezi harta judeţului în 1929). Intrarea României în cel de-al doilea război
mondial, moment ce l-a găsit pe mareşalul Ion Antonescu la Piatra Neamţ, a determinat trimiterea pe front a
unităţilor militare din zona Neamţului, alături de alte unităţi din ţară, şi participarea la lupta pentru reîntregirea
Patriei. Evoluţia ulterioară a evenimentelor, mai ales după străpungerea de către armata sovietică a fortificaţiei
Tg. Neamţ-Paşcani, a făcut ca multe dintre localităţile din estul judeţului să sufere mari distrugeri.
Anii de după război şi schimbarea regimului politic în 1947, au determinat o nouă etapă în evoluţia istorică a
judeţului Neamţ, în care se pot distinge, totuşi, şi transformări pozitive, care şi-au pus amprenta asupra zonei şi
locuitorilor săi.
Eroi martiri ai judeţului Neamţ care s-au jertfit în decembrie 1989 pentru libertate, democraţie şi pentru
ideea de demnitate:
Bulai N.
Ioanesei V.
Mândru D.
Monoreanu N.
Moşneagu I.
Nemescu I.
Simionescu V.
Ungureanu M.
Judetul NEAMT are numele legat de cel al cetatii Neamt, ctitorita de Petru I Musat în a doua jumatate a secolului
al XIV-lea, precum si de Targu Neamt - veche asezare mentionata documentar pe lista oraselor românesti care
existau între 1387 si 1392.
Urme ale culturii au ramas materializate în diverse zone, atestând popularea acestor meleaguri:
paleoliticul superior (urme de vetre, unelete de silex, vase) pe terasele Bistritei respectiv sat Ceahlau,
Piatra Neamt, Piatra Soimului, Români
asezari atestând prezenta omului neolitic în zonele Bodesti, Frumusica, Izvoare, Podoleni, Hangu.
http://www.cjneamt.ro/prezentare-istorie.html
http://www.cjneamt.ro/prezentare-general.html
agricola - 283.789 ha (arabil - 170.473 ha; pasune - 39.394 ha; fânete - 40.108 ha; livezi - 2.703 ha)
Asezare
Cu un teritoriu in suprafata de 5.896 km2, judetul Neamt este situat în zona central-vestica a Moldovei. Prin
amplasarea sa, judetul Neamt se învecineaza:
Reprezentând 2,5% din suprafata totala a tarii, respectiv locul 18, încadrându-se în categoria judetelor mici, este
strabatut de cursul mijlociu al râurilor Bistrita si Siret.
Partea de est a judetului este strabatuta de magistrala rutiera si feroviara care face legatura Capitelei tarii cu
nordul Moldovei, iar ramificatiile acesteia spre vest asigura legatura cu zona Ardealului.
Geologia
Evolutia în decursul erelor geologice a dus la existenta în prezent a trei unitati morfostructurale cu alcatuire
geologica:
Relieful
Relieful are în ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu fatada orientata spre est: partea vestica o formeaza
culmile înalte ale muntilor (800 - 1907 m), dupa care urmeza treptele descrescatoare ale dealurilor subcarpatice
(500 - 700 m), de podis (400 - 450 m) si luncile joase (100 - 200 m). Muntii, cu o suprafata de 2653 km 2,
reprezinta 45% din suprafata totala a judetului, iar dealurile si podisurile 55%, cu o suprafata de 3245 km2.
Muntii au forma unor culmi si platouri cu vârfuri izolate, puternic fragmentati de vai adânci, inclusi în întregime
Carpatilor Orientali- grupa muntilor Bistritei Moldovenesti si cuprind: muntii Bistritei, Ceahlau, Hasmas, Tarcau si
Stînisoarei.
Dealurile subcarpatice formeaza o fâsie continua de la nord la sud, lata de 15 km incluzând depesiunile
subcarpatice Neamt, Cracau - Bistrita si Tazlau ce se individualizeaza ca niste câmpii colinare de-a lungul vailor,
intens cultivate.
Culoarele de vale ale Siretului, Bistritei si Moldovei ocupa un loc aparte în relieful judetului având aspectul unor
câmpii largi terasate, dezvoltate la o altitudine de 180-200 m.
Clima
Intalnim doua tipuri de clima aproximativ în proportii egale: în jumatatea vestica un climat specific montan, iar în
restul teritoriului un climat temperat continental puternic influentat de masele de aer din est.
Reteaua hidrografica - Judetul Neamt dispune de importante resurse de apa de suprafata si subterane.
Ape de suprafata - Întreaga retea hidrografica ce dreneaza teritoriul judetului apartine râului Siret si principalilor
sai afluenti Bistrita si Moldova la care se adauga râurile Ozana, Cracau, Tarcau, Cuiejdi.
Ape subterane - Regimul si raspândirea lor sunt determinate de conditiile structural - litologice si de etajarea
principalelor conditii fizico - geografice, cele mai bogate pânze freatice fiind cuprinse în complexul luncilor si
teraselor râurilor Siret, Moldova, Bistrita, Cracau, Ozana.
Lacuri - Lacurile constituie un element nou în peisajul geografic al judetului având nivelul influentat de regimul de
functionare al hidrocentralelor, ele se desfasoara pe valea Bistritei: Izvorul Muntelui, Pîngarati, Vaduri, Bîtca
Doamnei.
Solul prezinta o succesiune zonala între Valea Siretului si culmile muntoase. Pe terasele Siretului si Moldovei
gasim cernoziomuri, în subcarpati domina solurile cenusii si brune podzolice iar în zona montana cele brune
acide si brune podzolice.
Resursele de subsol
materiale de constructie si materii prime pentru industria materialelor de constructii (calcare, gresii,
argile, marne, pietrisuri, nisipuri) pe vaile Bicazului, Tarcaului, Tazlaului, Moldovei, Cracaului, Neamtului
ape minerale la Baltatesti, Oglinzi, Ghindaoani, Agîrcia, Bicazu Ardelean, Borca, Gîrcina, Pipirig, Straja,
Tarcau, Vînatori Neamt
saruri de potasiu la Cracaoani, Negresti, Gîrcina, Cut, Mastacan, Borlesti, Baltatesti, Tazlau
Vegetatia
În functie de altitudine si relief se pot evidentia urmatoarele etaje de vegetatie:
etajul subalpin în zonele cele mai înalte ale Masivului Ceahlau, a Muntilor Hasmasului si Budacului unde
se dezvolta tufarisuri de jnepeni si pajisti.
etajul padurilor de molid cu extindere maxima în jumatatea de vest a judetului, pe toti versantii muntilor
luncile se dezvolta în lungul malurilor râurilor , predominând o vegetatie ierboasaiar o mare parte a lor
fiind ocupata de terenuri agricole
Fauna
Domeniul forestier adaposteste o fauna bogata si de mare interes cinegetic: urs, lup, cerb, caprior, râs, vulpe,
jder, veverita, cocos de munte, soim, ierunca.
În apele curate din zona montana, în râuri si lacuri, traiesc diverse specii de pesti: pastrav, lipan, scobar, clean,
morunas, babusca.
Protejarea naturii
O serie de aspecte ale cadrului natural constituie unicate sau raritati pentru peisajul tarii ceea ce a determinat
luarea de masuri care sa puna sub protectie elementele naturale de o deosebita importanta stiintifica, educativa,
turistica si economica.
Una din cele mai importante este Parcul National Ceahlau cu o suprafata de peste 8.396 ha (din cele 38.448 ha
cât ocupa ariile naturale protejate din judet), rezervatie naturala complexa ce cuprinde numeroase raritati
floristice, faunistice si geologice. Parcul National Ceahlau este o arie protejata, de interes national si international,
care are ca principal obiectiv conservarea biodiversitatii biologice, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei naturale, precum si excluderea si prevenirea activitatilor de exploatare privind regimul ariilor protejate.
Parcul adaposteste ecosisteme de mare valoare, cu numeroase raritati floristice si faunistice, dintre care 61 specii
sunt protejate prin lege, monumente ale naturii, endemite, relicte ale erei glaciare.
Incepand cu 1999, s-a infiintat si Parcul National Vanatori-Neamt, unul dintre cele mai interesante monumente
ale naturii din tara. Aici exista unica rezervatie de zimbri din Romania, infiintata in 1970, cu o suprafata de 16 ha
si care cuprinde, alaturi de zimbri, o bogata fauna carpatina.
Dintre ariile protejate de interes mai pot fi amintite:
Rezervatia naturala "Codrii de arama" - rezervatie forestiera alcatuita din goruni seculari si "Padurea de
Argint" (mesteceni seculari) din apropiere (zona Agapia- Varatec), care au fost izvor de inspiratie pentru marele
poet Mihai Eminescu
Piatra Teiului - rezervatie geologica, (langa Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamt), urias bloc de
calcar format prin eroziune
Padurea Vanatorii Neamtului - rezervatie forestiera, (la 3 km de comuna Vanatori), codru secular de
stejar, cu mare valoare peisagistica
Padurea Gosmanu - rezervatie forestiera din Muntii Tarcau, include molizi, brazi si fagi seculari, de
dimensiuni impresionante
Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas - prezinta un deosebit interes stiintific din punct de vedere
geologic, geomorfologic, paleontologic, dar si din punctul de vedere al diversitatii biologice generate de marea
diversitate a conditiilor geoclimatice. Situate la 3 km de Lacul Rosu si la 20 km de Bicaz si modelate de raul
Bicaz in calcarele Masivului Hasmas, pe o lungime de 8 km, Cheile Bicazului ofera o priveliste de o rara
frumusete. Aici apar din loc in loc pereti abrupti numiti "pietre ": "Piatra Altarului " (1121 m altitudine), "Piatra
Arsitei", "Piatra Singuratica " si portiunea centrala denumita sugestiv "Gatul Iadului" cu aspect de canion.
Declarate monument al naturii, Cheile Bicazului formeaza o rezervatie complexa, geologica si floristica.
Rezervatia naturala Cheile Sugaului-Munticelu este singura carstica din judetul Neamt, una dintre
putinele din Moldova si una dintre cele mai valoroase din Romania. Rezervatia aflata in Muntii Hasmas, comuna
Bicaz-Chei, judetul Neamt, urmeaza sa fie inclusa in reteaua internationala de arii protejate NATURA 2000,
datorita unicitatii peisagistice si a patrimoniului natural - Pestera Munticelu - remarcabila prin stalagmitele
luminare, si Pestera Tosorog - habitat natural al unei specii de lilieci pe cale de disparitie.
http://www.cjneamt.ro/prezentare-geografie.html
http://www.referat.ro/referate/Neamt_5848.html
http://www.tourist-informator.info/ro/info-turism/piatraneamt/timp_liber_distractie-
arii_protejate_atractii_turistice-parcul_national_cheile_bicazului-39-piatraneamt/
Localitatea
Coordonate geografice Populaţia (1) Populaţia (2)
(oraşul / comuna)
Alexandru cel Bun (Viişoara) 46056' lat. N 26014' long. E 4.730 5.281
Dochia - - -
TOTAL 554.516
http://www.neamt.ro/Date_gen/Loc/
Roznov este cel mai "tânăr" oraș al județului, această localitate devenind oraș doar în octombrie 2003.
Bălțătești (populație ~ 7.000)
Cândești (populație ~ 4.000)
Girov (populație ~ 7.000)
Grumăzești (populație ~ 5.000)
Hangu (populație ~ 4.000)
Horia (populație ~ 7.000)
Poiana Teiului (populație ~ 5.000)
Săbăoani (populație ~ 11.000)
Tazlău (populație ~ 3.000)
comuna Stefan Cel Mare (populatie 4.000)
comuna Bira (populatie 4,398)
Ultima modificare 15:03, 16 februarie 2011.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9B
tatie de transfer
Staţia de transfer şi sortare are ca scop preluarea deşeurile menajere solide colectate selectiv,
compactarea fractiei de “refuzuri” în scopul diminuării volumului acestora, precum şi sortarea
aprofundata a deşeurilor reciclabile în vederea recuperării şi valorificării lor. Suprafaţa ei totală
este de 5.980 mA², cu o capacitate de prelucrare a deşeurilor menajere nereciclabile de 53 t/zi.
Principalele componente ale staţiei de transfer şi sortare sunt următoarele:
omponentele proiectului
Proiectul cuprinde urmatoarele componente:
Componenta nr. 1 – Construirea infrastructurii de baza a staţiei de sortare şi transfer al deşeurilor menajere
nepericuloase valorificabile colectate selectiv şi a punctelor de colectare selective .
Componenta nr. 2 – Achizitionarea de echipamente pentru colectarea si transportul deseurilor
Componenta nr. 3 – Cresterea nivelului de informare si educare a populatiei.
Ce reprezinta colectarea selectiva?
Colectarea selectiva a deseurilor este solutia la indemana tuturor si presupune depozitarea deseurilor in
locuri special amenajate in vederea reciclarii. Conform HG 621/ 2006 ( completata si modificata prin 1872/2006 )
institutiile publice, asociatiile, fundatiile, persoanele fizice sunt obligate sa colecteze selectiv deseurile de
ambalaje in containere diferite, inscriptionate in mod corespunzator si amplasate in locuri speciale accesibile
cetatenilor.
Culorile, pentru identificarea containerelor si recipientelor destinate colectarii selective a deseurilor de ambalaje,
sunt: