INSTRUMENTAR MEDICAL ŞI "FARMACEUTIC"

~ ~

IN DACIA PREROMANA

Liliana Daniela SUCIU

În inventarul unor muzee din ţară se găsesc adesea o serie de piese care au fost încadrate generic
în categoria instrumentelor medicale. O parte din aceste piese aparţin celei de-a doua epoci a
fierului. Prezenţa acestor inslrumente 1 dovedeşte că în Dacia acelei perioade existau medici, cu
cunoştinţe "de specialitate", cunoştinţe care le permiteau efectuarea unor intervenţii medicale
diverse inclusiv a executării unor manopere chirurgicale relativ complicate.
Instrumentele medicale pol fi împărţite în mai multe categorii în funcţie de utilizarea lor. Există
astfel instrumente de tăiat cum ar fi bisturiul (scalpellum) şi briciul (novaculum), instrumente
penetrante de investigare: sonda (specillum), instrumente utilizate la extragerea corpurilor
străine: pensetele (vulsellae), instrumente auxiliare: spatule, linguriţe etc. utilizate atât în practica
medicală cât şi în cea farmaceutică. Desigur, instrumentarul medical cunoscut de antici era n1ult
mai diversificat şi mai specializat decât clasificarea de mai sus, însă pentru teritoriul Daciei
preromane acestea sunt deocamdată tipurile de piese cunoscute şi care puteau fi utilizate în
practici medicale.
Cele mai numeroase dintre aceste instrumente în Dacia sunt pensetele (vulsellae). Acestea
sunt de tipuri variate, de la cele mai simple obţinute prin îndoirea cu 180° a unei sârme sau bare
de metal (bronz sau fier) şi până la cele mai complicate, realizate prin turnare sau prin dăltuire 2 •
Acesle pensete au fost fie produse pe loc, fie au fost importate. Datorită fragilităţii lor, foarte adesea
piesele au fost găsite fragmentare. Ele au fost identificate atât în aşezări datând din secolele III-II
î.e.n., cât şi în aşezări (sau nivele din anumite aşezări) datate în secolele I î.e.n. - I e.n. Contextele
de descoperire a acestor piese sunt dintre cele mai variate: în strat - cum este cazul fragmentului
de pensetă de fier de la Lozna3 , în locuinţe (de exemplu la Ciurea în locuinţa 4 a fost descoperită
o pensetă de fier4 - pl. 1/2) sau în necropole - unde apar împreună cu alte obiecte vestimentare
şi de podoabă, fiind depuse în urnă odată cu oasele calcinate 5 • Într-un context ritualic a fost
descoperită o pensetă de cupru la Piscul Crăsani. Aceasta a apărut într-o groapă (Gr. 7) împreună
cu o figurină antropomorfă feminină şi cu fragmente de vase, inclusiv vase miniaturale 5 • Câteva

1
Instrumente medicale au fost identificate în diverse situri, predorninând aşezările dacice de pe Siret. Este
curios număru] mic de astfel de piese descoperite în Dacia în raport cu cele identificate la alte popoare.
Acest fapt se datorează foarte probabil cercetărilor arheologice incornplete, a nepublicării integrale a
matcr]alului rezultat din săpături sau a interpretării greşite a unora din aceste piese.
2
Cum este! cazul pensetei din trusa de la Grădiştea Muncelului; l.H. Crişan, în Istoria Medicinei. Studii şi
cercotă·rii Bucureş ti 1957, p. 48
~ S. Teodor, P. Sarduschi, în MCA, XIV, 1980, p. 229
• S. Teodor, în Arheologia Moldovoi, XI, 1987, p. 79, flg. 25, 6
•. M. H<JLoş, în SCIVA, 36, 1SJ85, 3, p. 195
' 1':. Conovici, în SC/VA, 25, 2, 1974, p. 298, Jdom, în 1'011tica 27, 1994, p . 78. Piesa în sine poate ilustra
1

r<tportuJ f!Xistcnt in fJpoc;ii întro tnodic;ină ~i mahrio.

275
 pcn:-;olo ronlizaln din bro11;1, ş i din fior ~n tohnicn ob i şn uito a îndoi rii unui fir sA.u n unoi table d
n1 tRI în cl oui'i . nu fost dcscoporile ~j în Aşozaren daci co dr!! Jo Poiano 7 - pl. l/3. O penscLă de fie~
silnpln a fost dcscop orilă şi în cela loo dndcă do la Bănitu'' (pl. 1/5) şi una de bronz provine de la
Hrad 11 {J>l. l/4) .
Într·obuinţart)A oc;ostor piesa în.n~odicjn ~ e:te .oxt r~m ~i e..djve:să, d e la oxt~·~gcrea .unor corpuri
s trăine şi pâ oĂ Jn dcpăr larea n1arg1n1lor unor ran1sau1n c1z11 în tu11pul operAtulor chirurhricale. De
asen1enoa pensetele puteau fi uliliznlo în aclivilăii casnice cotidiene ş i în cosrnelic.:ă 111 •
Pense tele utilizate în Dacia prero1nanil îşi gfiscsc analogii olât in lun1ea clasici\ greco-romană cât
ş i în lunioa barbară. AsLJel, pensele din n1 ela1 cu rba Le, cu brtt~e paralole şi capă lul rolunjil (simplu
sau în forn1ă de n) au fos l descoperile la Magdalensberg, Mainz, Frejus 11, în lumea cel li că, înlr·un
n1orinân l aparti n ând unui n1edic la Stonway (Colcheslcr) 12 • dar şi în D acia ro1nană 13 •
Pense ta descoporilă în trusa medicalii de la Grăd i ş tea de Munle apariin.e unui lip n1ai complex,
fiind foarte probabil o piesă de in1porl. Cca m.ai bunll analogie pentru aceas lă piesă se a ilă înlr-o lrusă
n1 edi cală descoperită în ins ula Kos, d a la lil în epoca elenislică, nu înainlo 'în să de sec. II î.e.n.'".
Pe l ângă pensele în Dacia au mai fost găsile o sm·ie de sonde (specillia). Aceslea puleau fi confecponale
din os, bronz sau fier . .În lun1ea ron1ană se cunosc chiar piese realiza lc din aur şi argint 10 • De reguUi
sondele snnl cornpuse dinlr-o pru'le cenlrală, uneori decorală ş i două extremilă~i prelucrate, din care
w1a pulea să aibă forma unei spatule, iar cealaltă cxlremilale olivară, sau un capăl prelucrat sub forma
unei lingurjţe , iar cclăl all asemănă Lor unui bulo11 prelung. Înlrebuintru·ea acestor inslrumenle medicale
esle variată şi foaTle adesea forn1a lor esle adaptată utilizării căreia îi esle deslinală. Aslfel, ele puleau
fi folosite la sondarea rănil or, la curătarea plăgilor, în examinarea fi stulelor ele. De asemenea ele mai
puteau fi înlrebuin!ale la prepararea unor alifii şi medicamente (cele cu un capă l în forn1ă de n1ăslină)
şi la aplicarea acestora (cu capfi lul în formă de spa tulă sau linguriţă)1 11 •
În Dacia preron1ană asen1enea inslrun1enle inedicale sunl destul de rare şi foarle adesea sunl
piese de import. Astfel o sondă de bronz, piesă de origine romană, a fosl găsilă pe lerasa I a ce lă1ii
I de la Ocniţa (apar1inând nivelului dalal în sec. I î.e.n.). Cu o lungin1e de 16,3 cn1, piesa are un
capă t în formă de lingurită iar celălalt se termină sub fonna unui bulon prelung 1' (pl. 11/9). O piesă
similară, descoperită în aşezarea civilă (dalând din sec. I e.n.), are unul dinlre capele ascutil şi
celălalt sub form a unei linguriţe. Piesa are o lungi1ne de 18,3 cm 10 (pl. II/8). Deşi ar pulea fi uşor
confunda tă cu un stilus, după formă, esle Loluş i posibil ca şi aceaslă din urină piesă să fie lol un
inslrumenl medical, piese idenlice fiind descoperile adesea în lumea ron1ană în cadrul unor Lruse
medicale10, acesl Lip de sondă fiind folo sit la investigarea şi Lralarea bolilor de urechi211 •

1
R. Vulpe, Ec. Vulpe, în Dacia, Ul-IV , 1927·1930, p. 334, fig, 111, 16; S. Teodor, în A11zeologia Moldovei,
XXl, 2000, p. 114, nr. 306, fig. 12/12; R. Vulpe, S. Teodor, Piroboridava. A§czarca goto-dacică de la Poiana,
Bucureşti, 2003, fig. 32/12
11
l. Glodariu, E. larosJavschi, Civilizaţia fierului la daci, Cluj, 1979, fig. 55/5
9
V. Ursachi, în Corpica, 1968, fig. 53 / 30; 1. Glodariu, Rclatii con1crcialo ale Dacici cu lumea ofonistic6 şi
romană, Cluj, 1974, p. 250
10
D. Alicu. I.H. Crişan 1 Medicinâ la romani, Gluj, 2003, p. 61-62
11
K. Gostcn ~ nik, în Instrumcntun1, 5, 1997, p. 9, fig. I, 1-3
12
P. Grummy, în L 'aristoc:ratic celte a la fin do l'âgo du For (11-e s. avant]. C. - l-or s. apres /. C.). 2002, P· l SO,
fig. 9-1 o
11
C. Uart, în Apulum, X, 1972, fi.g. 2; D. Alicu, l.H. Crişan, op. cit, p. 61-62, fig. 13, N. Gucfoa, I. Bajusz, in
AMP, XVI. 1992, p. 258-259, pi. V. .
• Meyer- Slcincg, Chirurgischc Instrunranton des Alt01tu1ns, Jena, 1912, p. 7, 14, fig. V/3 apud. I.H. Cnşan,
1

op.cit., p. 50, nota 1.

• D. Alicu, l.H. Crişan, up.c:it., p. 59
1 1

"· Idem, op.<:it., p. 00

' n. B<:rdu , JJuriclava dacică , BU (;Uroşti 1961, p. 102, fig. 22/2
1

111
Jd<;,m , op. <:it , fig. 22/1 1 ·
11' R, Ca~m1t, V. Chapot. Muniwl <l'ure;h6ulopJo ru11u1Jno, II, 'I f>20, p. 615; A. Rttstoiu, în F'astchrift fur F. '1Tlll

Mc:df:/o,, Tirnişoarn, 2004, flg. 3

"' A. RuHloiu, op.cit., p. 207

276
 Cţitt.'\'n sonde tnedicale au fosl <lescoperite la Poiana2 1 ş i foarte probabil la Brad. în acest din
nrrn~ t'a?.. 0utorul cercetnrilor arheologice din acest sil, a identificat lrei piese din os, cu un capă t
n1ni gros si unul uşor lă ţit care puteau servi la ''d1verse ac tivităţi medical e'•u (pl. W4-6).
Pit:sale de la Ocnita au analogii în lwnea clasică greco-romană de unde foarte probabil şi
provin. onde similare au fosl descoperile peste to t în Imperiul Roman:i·i, constituind unele din
in.~trnrnen l e le n1edica le c u cele n1ai variate în trebuinţări. Exemplare asemănă toare s~u descoperit
şi mcedrul c i\· ilîzaţjei rornane din provincia Dacia::" dar ş i î n cadrul civilizatiei greceşti din oraşele
pontice.::1 . O sondii cu acel eaşi caracteris tici (un capă t sub forn1ă de lingură şi unul sub formă de
n1ăslinii) a fost descoperită şi în lumea ce llică 2 6 ş i exemplele ar putea continua.
Sondele de os sunt ceva n1ai rare în descoperiri. Piese din acest material, asemănătoare cu
c le de bronz. deci mult n1ai complicate decât cele descoperile la Brad, sunt cunoscute în luniea
ron1ană . un exemplar gallo-roman fiind descoperit la Alesiau .
A\·ând în trebuinţări 1nuJtiple, de la decoratul vaselor ceramice până la aplicarea unor unguente
în tratamentul unor afecţiuni , spatulele sunl piese foarte des descoperile în siturile dacice. Ele
puteau fi confecţionate din os, fier, lemn sau chiar piatră, având forme foarte simple, respectiv
o tijă având unul clin capete sau ambele uşor lăţite. Aslfel, la Brad au fosl descoperite mai multe
spatule de os foarte îngrijit lucrate, având un capă t rotund în secţiune şi celălalt n1ult lătil în formă
de frunză sau romb. Toale aparţin ulli1nelor două nivele dacice, respectiv sec. I î.e.n- I e.n ., palru
dintre ele provenind de pe acropola ce tă tii 28 (pl. II I 2-3). Câteva spatule de os au fost descoperite
ş i în aşezarea dacică de la Poiana, confecponate din oase mai late la un capăt şi subpate la partea
opusă., unele din ele fiind găurite (probabil pentru a putea fi suspendate)29 • Tal de la Poiana provine
şi o spatulă de fi er forn1ală dintr-o tijă subpre, rotundă, cu un capăt lăţit sub formă de lopăţică ;
avînd o lungime de 12,8 cm30 • Din aşezarea de la Mereş ti (locuinţa nr. 1) provine o spatulă de fier31
şi tot în aceeaş i aşezare (dar în locuinta nr.2) a fost descoperită şi o spatulă de culoare neagră, cu
luciu metalic, foarte probabil din lemn fosilizat32 (pl. II / 7). Aşa cun1 menţionam anterior utilizarea
spatulelor este extren1 de diversă. Nu trebuie însă exclusă întrebuintarea lor la prepararea unor
medican1enle, la amestecarea unor substanţe sau chiar la aplicarea acestora. Spatulele sunt şi ele
instrumente medicale frecvent înlâlnile în lumea clasică greco-romană fie simple, fie constituind
o parte componentă a sondelor33 , dar şi în lumea celtică 34 •
Cu acelaşi scop de preparare sau administrare a unor n1edicamente se utilizau şi linguriţele.
De forn1e şi din materiale variate linguriţele fac parte şi ele din instrumentarul n1edical roman35 •

21
I.H. Crişan, Spiritualitatea geto-dacilor, Bucureşti 1986, p. 311
za V. Ursachi, Zargidava. Cetatea dacică de la Brad, Bucureşti 1995. p. 138, pi. 27 I 4-6
13
R. Cagnat, V. Chapot, op.cit. , p. 515; A. Rustoiu, op.cit., p. 287, nota 5
2
~ Astfel din necropola de la Potaissa provine o sondă-spatulă de bronz, descoperită într-un n1orn1ânt, piesa
fiind depusă într-o cutie în1preună cu o placă de andezit; z. Milea, A. Hopârtan, C. Luca, în M.1N. XV,
1976, p. 203, fig.4 .; din aşezarea romană de la Apulum provin de asen1enea câteva sonde de bronz: S.
Dumitraşcu, în Apulum, XXI, 1983, p. 111, fig. 2-3 ; C. Bart, în Apulu1n, X. 1972, p. 724 etc.
25
Dintr-un mormânt din necropola Callatisului provine o sondă având o extremitate terminată cu o lopăţică
alungită şi lărgită la vârf iar cealaltă prevăzută cu un buton ovoidal: M. Bucovală. în Pontica, X,1977,p.
94, fig. 8.
26
P. Crummy, op.cit., p. 150
J; Chr. Picod, în lnstrunumlurn, 9, 1999, p . 10
28
V. Ursachi, op.cit., p. 137, pl. 26/1-2,4; pl. 27/2-3
hi S.Tcodor, M.Nicu, S. Ţau, în Arheologia Moldovei, XX, 1999, p. 32, 84-85
)O S. Teodor, în Arheologia ~loldovci, XXI, 2000, p. 113, nr. 296, fig. 12/2
u V. C~an, Şt. Fcronczi, în AMN, 31, I, 1994, p. 380
):z Idem, op.cit., pi. Vil, 9

u N. Gudea, I. Bajusz, op.cit., pl. ll-IV; A. Rustoiu, op.cit.• p. 288

M K. Sudhoff, în Praohistorischc Zcitschrift, V, 1913, fig. la
3
~ D. AUcu, l.H. Crişan. op.cit., p. 61, fig. 12

277
 În Dacia preron1ană nu se cunosc foarte multe exemplare. Foarte probabil erau confecţionate
din materiale perisabile cum este lemnuP 6 • Din metal se cunoaşte o singură piesă descoperită la
Piatra Roşie'- (pl. l/1). Această penurie de astfel de instrumente s -ar putea datora şi fragilităpi
lor. dimen s iunilor red use, care a u putut facilita d egradarea rapidă a pieselor şi imposibilitatea
identificării loI ca a tare.
Din păcate foarte puţin e în descoperirile din siturile dacice. dar cu certitudine foarte frecvent
utilizate in practicile medicale antice, sunt bisturiele. Acestea sen:eau la practicarea unor incizii.
la tăirea abceselor şi în aproap e toate inten ·enpile chirurgicale. ln Dacia, asemenea piese sunt
foarte putin cunoscute, nu pentru că ele nu ar fi existat, ci pentru că astăzi este foarte greu să fie
deosebite de cuţitele obişnuite, cu care seamănă foarte mult ca formă. Lama acestor instrumente
era realizată întotdeauna din metal. de obicei din fier , fiind prinsă în mânere de lemn, os, corn sau
alte m ateriale. Cu sigurantă lama de fier descoperită în trusa medicală de la Grădiştea de Munte
era o parte componentă ale unui astfel de bisturiu38• Din acea.şi aşezare provin alte două piese care
puteau fi utilizate în diverse operaţii chirurgicale 39 (pl. Ill/4-5). Tot bisturie sunt considerate de
autorii cerce tărilor de la Poiana ~te mici lame, foarte fine, drepte şi lungi care îşi găsesc bune
analogii în situl de la Stradonitz în Boemia, ca şi un fragment de lamă foarte fin curbată.; 0 • Pentru
că sunt piese comune în toate trusele medicale romaneJ considerăm că nu este cazul să mai oferim
analogii p entru piesele din Dacia4
Aceeaşi întrebuinţare o puteau căpăta în unele cazuri şi bricele. Instrumente de cosmetică cu
predilecţie, utilizate în igiena personală, aceste piese puteau fi folosite cu succes şi în practici
m edicale. În medicina romană cu ajutorul bricelor se îndepărla părul din regiunile unde urmau să
se efectueze operaµi , dar puteau fi utilizate şi ca instrumente de tăiat. În Dacia se cunosc o serie
de brice, de obicei din fier şi prinse în plăsele de bronz, os sau realizate în întregime din fier4 1 •
Trepanaţia a fost una dintre intervenţiile chirurgicale destul de frecvente în antichitate. Unii
istorici sunt chiar de părere că medicii greci, de exemplu, abuzau de această tehnică, ea fiind
practicată pentru accidente uneori puţin importante survenite la nivelul capului. Pentru a întreprinde
aceste operaţii chirurgii se serveau de nişte instrumente de mare precizie - trepane - asemănătoare
unor mici ferestraie sau de trepane în formă de coroană.; 2 • Trepanele aparţinând primului lip erau
lucrate din fier, având lama în formă de semilună sau dreaptă prinsă într-o coadă uşor curbată care
are celălalt capăt mai subp.re, fapt ce permite prinderea piesei într-un mâner de lemn sau de metal.
Cu ajutorul acestor piese se realizau mici intervenţii la nivelul craniului, respectiv îndepărtarea unei
bucăţi din ţesutul osos, pentru a elibera meningele de presiune, sau pentru a îndepărta bucăţi de os
sfărâmate (rezultate în urma unor accidente) care puteau afecta creierul43 • În Dacia preromană se
cunoaşte un singur asemenea instrument provenind dintr-un mormânt celtic de la Galapi Bistritei.

Linguriţe utilizate în practica medicală şi farmaceutică, realizate din lemn, au fost descoperite în număr
36

destul de mare la Tomis şi Callatis, M. Bucovală, op.cit., p. 95, fig.13, 15

31
C. Daicoviciu, Cetatea dacică de la Piatro Roşie, Bucureşti 1954, p. 88, pl. 15, fig. 16; aceasta este însă păstrată
fragmentar astfel încât este posibil ca piesa să constituie parte componentă a unei sonde-linguriţă.
38
I.H. Crişan, în Istoria Medicinei. Studii şi cerr;etări, Bucureşti 1957, p. 48, fig.4
31
Ambele piese sunt lucrate din fier şi se află într-o stare destul de avansată de degradare. Prima piesă are 0
lungime totală păstrată de 12 cm, din care partea activă (lama) se mai păstrează pe o lungime de 3,6 cm.
Cea de-a doua piesă cu o lungime totală de 9, 1 cm se compune dintr-o tijă de metal lungă de 5,3 cm şi 0
lamă de 3,8 cm, extrem de subtire.
4') R. Vulpe, Ec. Vulpe, în Dacia. ill-IV, 1927-1932, p. 334, fig. 115/9, 24, 26, 32,40
41
R. Vulpe şi colab. în SC/V, Il, 1, 1951, p. 205, 207; Idem, în SCJV, ID, 1952, p. 198; S. Teodor. ~l. Nicu. S.
Ţau . în Arheologia Moldovei, XXI, 2000, p. 46
2
' Dictionnaire des antiquites grcques et romaines, Paris, 1904, s.v. Chirurgia, p. 1110-1111

a Găurile care erau realizate cu ajutorul acestor trepane aveau forme variate în functie de lama pe car:8 °
avea instrumentul utilizat în această opera\ic (în cazul orificiilor circulare nu se utiliza trepanul, c~ se
executa o raclare circulară sau se aplicau mici găurelc pe circumferinta unui cerc, cu desfacerea puntilor
osoase rămase, Şt. Dănill, V. Bologa, T. Ghitan, în Istoria Modicinei. Studii şi comunicliri, 1957, P· 4 2•

278
 Acesla are o lungime de 11 cm şi se prezinlă sub forma unei lame zimtate semilunare prinsă într-o
coadă uşor recurb~~ă .~are ~e lermină la ~elălall ca~ăt cu un spin (pl. III/3). Piesa era ideală pentru
efecluarea unor onflcu p oligonale, aprop1ale formei de cerc44 . Cele mai bune analogii pentru această
piesă se găsesc în lu.mea cel tică răsăriteană. Astfel, un trepan similar a fost descoperit într-un
morn1ânt celtic de la Batina-Kis Koszeg, împreună cu alle instrumente rnedicale45 (pl. V). Chiar
dacă instrumentele medicale de acest tip sunt puţine, urmele intervenţiilor chirurgicale cu astfel
de instrumente, certifică utilizarea lor în Dacia preromană. Din câte se cunoaşte până astăzi de pe
teriloriul Daciei preistorice se cunosc pînă în prezent nouă cranii trepanate46, din care cel puţin
unul, descoperit în aşezarea de la Poiana, aparţine epocii La Tene47 .
Tol piese cu posibile întrebuinţări medicale sunt şi unele cârlige. Acestea erau utilizate pentru
a ridica marginile unei plăgi sau a depărta ţesuturile în timpul unei operaţii chirurgicale. Un
exemplu în acest sens ar putea fi piesa descoperită la Grădiştea de Munte. Ea este constituită din
două părţi: un cârlig foarte fin din bronz prins într-o tijă de fier cu secţiune circulară. La celălalt
capăl tija se lăţeş le dar piesa fiind ruplă este dificil de spus cum se termina în această parte. Piesa
are o lungime păs trată de 11,3 cm (din care cârligul propriu-zis are 1,9 cm); diametrul tijei este de
0,5 cm, iar al cârligului de 0,2 cm (pl. IIl/2) . Un alt cârlig, de data aceasta în întregime din bronz, a
fost descoperit în aşezarea de la Poiana (pl. 111/1). De data aceasta tija are o secţiune dreptunghiulară
şi capătul îndoit sub forma unui cârlig (având o lungime de 8,5 cm) 48 • Piese asemănătoare, cu 0
tijă lungă şi un cârlig fin au fost găsile şi în alte situri din Dacia, dar au fost interpretate de autorii
cercetărilor arheologice ca simple cârlige utilizate în activităţile casnice. Aceste instrumente au
analogii în aproape toate trusele medicale descoperite în lumea celtică sau greco-romană 49 •
Tot din bronz şi cu posibile întrebuinţări în chirurgie sunt şi unele ace. Acestea se utilizau
pentru sutura rănilor. Se consideră de obicei că în practicile medicale se utilizau acele lungi şi
uşor curbate 50 • De forme variate sunt astăzi foarte greu de diferenţiat de acele de cusut obişnuite
şi se gasesc în aproape toate aşezările dacice, cele mai multe provenind din davele de pe Siret51 •
Alte piese cu utilizare în medicină, mai precis spus în practici farmaceutice, sunt plăcuţele de
piatră. De diverse forme şi dimensiuni acestea erau utilizate pentru prepararea diferitelor substanţe
medicinale. Din Dacia preromană se cunosc trei asemenea piese. Una provine de la Poiana, este din
marmură, foarte probabil obiect de import şi era utilizată la prepararea alifiilor52 • Cealaltă, făcea
parte din trusa medicală descoperită la Grădiştea de Munte. Placa este din cenuşă vulcanică, are
o formă dreptunghiulară şi este şi ea tot o piesă de import. Spre deosebire de placa de la Poiana
aceasta din urmă putea fi folosită atât la prepararea medicamentelor, dar putea constitui ea înseşi
un medicament, praful rezultat din răzuirea acesteia, presărat pe răni şi ulceraţii având un efect
absorban.t şi cicalrizant53 • În fine o a treia placă de alabastru provine de la Piatra Roşie 5 4 • Asemenea
plăci sunt cunoscute în instrumentarul medical roman55 , la fel cum utilizarea unor minerale în
Lralamentul unor afecţiuni era prescris în antichitate de diverşi medici şi botanişti.

44
Idem, op.cit , p. 41-43, fig. 2
45
K. Sudhoff, op.cit., fig. 2 d.; E.Kiinzl, în I Celti, Milano, 1991, p. 372-373
46 Şt. Dănilă, V. Bologa, T. Chiţan, op. cit, p . 42
47 R. Vulpe şi colab., în SCIV, II,1, 1951, p. 205; Este vorba de o femeie care în timpul vieţii a suferit o
trepanatie şi care a supravietuit acestei operaţii, rana care se păstrează pe craniul descoperit la Poiana
fiind cicatrizată.
S. Teodor, M. Nicu, S. Ţau, op.cit., nr. 450, fig, 24/25; R. Vulpe, S. Teodor, Pirobol'idava, Bucureşti, 2003,
411

p . 267, fig. 140/25

49
H. Matthaus, op.cit., p. 24, fig. 4/15-18, fig. 6, fig, 18/10-11 etc.; K. Studhoff, op.cit., fig. lb-c
M> D. AHcu, I.H. Crişan, op. cit, p. 64
1
s V. Ursachi, Zargidava, p. 129; R. Vulpe, S. Teodor, Piroboridava, p. 67, fig. 187-138
~2 R. Vulpe şj colab, în SC/V, II , 1, 1951, p. 205
~') I.H. Crişan, in Istoria Medicinei. Studii şi cercatlJ.ri, Bucureşti, 1957, p. 52
'A C. Daic:ovic.;iu, Cota,toa dacică de la PiCltra Roşie, Bucureşti, 1954, p. 90
„~ Z. MHoa, A. Hopârlan, C. Luca, înAMN, XV, 1978, p. 203; D. AJicu, J.H. Crişan, op.cit., fig. 16; H. Matthaus.
op.cit., fig, 7/100; N. Gudca, I. Bajusz, op.cit., pi. XIV-XVII

279
 În pt't'puroroo unor nH dica1nont o nloc1 it:ii snu fnrnHH : i ~ l li put euu fo losi şi balnn\cle, pentru n
s l 1bilii c U\I ilt, lilo cin suhstnntc necosl!lr, trn tfirii pncimltilor. În Docin s·au dosco poJ'it ttlui nlultn
h ll Hllt'. rt'SJ>t c:tiv hrnlo dHbui into. LAlgt rolo ot~ns t orn p1slrRn clu-se1nhoologic: dc1' tnl do rnr. Astfol
dt.' ln l'rtld µrovinc un brat do lmlanlA confoc:lionu t d int r-o l rnnă rlo n~r. pă trată în soc\iun t~ ş i cnro
t'Stc prov~izut n lo 1111ht le cap locu orificii în c:n ro st1 introduc:on firu l de la lolgere. l..a n1ijloc piosa
aru o riclici lur/\ corc este de aso1ncnca gn urili1 ponlru co bnlon\o sfi poală fi agă \a t AG 0 . Tot nn brat
d. ' boln ntlt, frngn1 ont nr. a fost dLscop cril î n fortifi ca\ia docid'i de l a Mcreş li 117 • Pârghia orizonlnl ă n
unei balan10 de inici cii1nonsiu ni a [ost rloscoporiti\ IA Soc:u - 13A rhil t oş li . Acoasla asto lu c rată dintr-
o sânuii rnei grnnsfi de bronz npla lizr:llA ~i provAzntli cu un orificiu circular la n1ijloc. Copotolo
µiesoj suni dotorioralnG•l. Acas to insLrun1cn1 0 snnl nlAl produse localo ca t ş i <le imporl, având buno
ono1ogii în ]unHw cl asi cţl gr eco-ronH1ni'i!1 1 ş i i n c:oA colticiic1n. Desigur ai;e~ lo balan~o put eau uvc}a
înlrobu inţo ri rnultip1e, nu nnrnui în cJ01n e.1~itil forrnoc.ie i. Foort o prohubil ole era\1 uliliZElt l~ 1n D~cia
~ i pcrrlru cânlnritul 1no1H~d e lor, a diversolor pioso do 111 otnl proli os sau a unor mirodenii Aduse din
alte zona şi co111orcioli io to în aşezn ril c dacice.
Pc )(ingfi inslrun1onlele n1e dicale deja prezent a to, n1ni pol fii încadtale în rft ndul pi eselor ce
erau uti1iza lc în cadrul praclicilor n1cdi cinalo, diverse recipiente do ccrmnică, s liclf\, pialrA snu
os ş i caro pulcAu servi la prepararea, p5s trarcn ~a u tron s p o rlorca divnrsclor s ubs lan~e lichide
sau soJidc ce urnu1u a fi utiliznle de n1cHlici în Lratarea diversolor afecţiuni. O p arlc din acoslo
reci pie n te sunl de origine l oca lă allele sun l de i1nporl. Accs loa din urmă au ajuns pc lcriloriul
Dacici ca urmare u unor schirnburi cu h11noa c.:losicn, grcco-ro1n a nă 1". Desigur aceste rocipionle
nu au fos l co1ncrcializnle ca atare , ci foarlc probabil gTa~i o con!inulnlui lor. Unele continoau
subslante cosn1eUco, altele uleiuri aron1alc, p arfun1uri ele., dar cslc probabil ca unele dintre ele
să fi con!inul ş i prafuri sau alifii uliliza le în n1odicinA.
Asemenea rccipicnle de obicei se găsesc în o şczil rilo rnari , cum ar fi de exemplu davele de
pe Sirel, dar ş i în all c aşezări ş i forlifica1ii daci.ce. Prodo1ninan1a lor în 1narile aşezări so poetei
daLora faptului cii acestea erau de fap t principololo con tre con1erciole în care r1cguslori i slri\ini îşi
desfăcenu n1ilrfurile, a existentei în acesle cenlro a 1nedicilor, care utilizau aces te subslan\e, se u n1ai.
d egrabă stadi ului corce lă rilor arheologice, ş li ul fiin d fnplul că acesloa au fosl silurile investigale
cu prcdilecti e. O al tă expli catie a absentei unor rec ipiente pentru rnedicarnenle în aşozA ril e mici
poale fi in con1plcta publicare a materialului rccollal din acesle aşezări.
Cu loale ac.:oste in1pedi1nenle as tăzi se poale schi la un tablou câ l de câl veridic despro con1or\ul
cu asen1cnoa produse. Subslantele aces tea puloau ajunge în Dacia fie în vase de s lid ă do lipul
unguentariilor, fi e în culiute de os sau piatră. Din prin1a calogoric, cea a unguenlariilor în Dacia
au fosl descoperile ceva tnai rnulle asernenea recipient e. Cont incau foarte probabil lichide (datorilA
formei caraclerislice, cu gâtul lung ş i foarte sub!iro), în canlilate destul de mi că . A!ic11Hn1ea
unguentarii au fosl descoperile la Răcă lău 0 :t, Brad 11 \ Poiana11\ Grădiştea de Muntcor1 ole. Marea
majoritate a acestora sunt de in1port dar după c;un1 o don1onstrează tu1ele piese descoperito la
Grădi ş tea de Munte se pare că de la un mon1ent dat (probabil sec. I. e.n.) sub inllu entă r o1nantl
dacii din aceas tă aşezare au pulul produce ei înşişi asemenea recipien te00 •

&t. V. Ursnchi, Zcirgidava, p . 130-131 , pl.15/ 7; :l28/ 1

'1 V. Crişan, Ş t. Fcronczi, în AMN, 31, I, 1904, p. 386, pJ. Vlll/20
7

~ P. Ghorghc, Gh. Calotoiu, în MCA, XVll, 19921 p. 160 1 fig 5/6-1 O

~·, D. Alicu, 1.H .Cri şa n , op. cit., fig.15; H. Malthaus, op. cit., fig. 6;
61) J. Bron, in I Co/li, Milano, 1991, p . 541
" I. Glodariu , op.c;it., p. 72, 249
1

62
V. CftpHanu , în Carpic:n, VUI, 1976, p. 61
u V. Ursnc;hi, Zcu·nidavu, Uucuroşti, 1995, p. 224-225, fig. 202,8; :124,!J- 10; 325,4 .
MS. Tnodor, C. Chiriuc;, Vase: do stic.·/6 din aşozarun J40lo-dcu:icl'l da lu J>oiann [jucl. C:ulafi}, în Arlwo/u>flU
M()/dovoi, 17, 1UH4, p. 1fJ0-101, unt. 50-56
,,., G. f'lorou, J.. Sudu, 1n Duoa-Ro(ii, Deva, 2004, p. 05, fiM. V, 3„5 ln curu so oduuMli şi alto o ornplaro lnudito
"'' E. lur(Jfil1tVH<:hi. Toh11i<:c1 la ticu:/, CluJ·Napocu, 1007, p. 100„lCJ:l

280
 Tot de import par să fie şi o serie de cutiuţe de os dar care, ca şi unguentariile, puteau să fie
şi creaţii ale n1eşterilor locali. De dimensiuni mici şi forme variate ele puteau să conţină atât
cosn1eticale cât şi subs lante farmaceulice. La Brad de exemplu a [ost găsită o asemenea cutiuţă
de os de formă dreptunghiulară, cu marginile rotunjite şi decorată , în care se mai păstrata încă
o subs lanlă negri cioasă. Interesant este în acest caz şi locul de descoperire, piesa provenind din
locuinta n1are, "palatul" de la Brad 67 (pl. I/7). Tot dintr-o locuinţă provine şi o altă cutiuţă de os
descoperită la Mereş ti 68 (pl. I/6). La Poiana sunt de asemenea senmalate descoperiri de astfel de
recipiente, unele dinlre ele prevăzute şi cu capac. Conform opiniei autorilor descoperirilor şi aceste
piese erau utilizate la păstrarea unor cosmeticale sau a unor substanţe medicamentoasess.
Cu a celaşi rol puteau fi utilizate ş i tuburile de os de diferite mărimi, foarte frecvente în
descoperiri mai ales în zona davelor de pe Siret. Acestea au fo st confecţionate din oase goale la
interior sau din diverse coarne, care prin blocarea unuia dintre capete puteau fi folosite l~ păstrarea
altor obiecte de os sau de metal (ace, sule, împungători etc), dar şi a unor substanţe 70 •
Tot pentru păstrarea unor substanţe sau alifii erau utilizate foarte probabil şi o parte din vasele
ceramice miniatura1e 71 • De data aceasta piese cu certitudine locale, care imită forme aulhtone de
vase, acestea au fost descoperite în aproape toate aşezările dacice. Considerate o vreme simple
jucării penlru copii, pahare etc 72 , mai nou cercetătorii le-au atribuit valenţe ritualice, considerând
că aceste piese erau utilizate în practici magico-religioase. Această din urmă afirmaţie este sprijinită
de descoperirea unora din aceste vase miniaturale în cadrul truselor magice73 • Desigur nu toate
vasele miniaturale aveau doar o funcţie utilitară , de depozitare a unor substanţe deoarece unele
dintre ele nici nu se pretează la asemenea întrebuinţări (cele de dimensiuni foarte mici - d . 1
cm, cele prevăzute cu perforaţii laterale sau pe fund 74 sau imitaţiile de capace etc.). Este de
remarcat însă că marea majoritate a acestor văscioare imită vasele borcan, ceştile dacice, bolurile
etc., forme care pot să se constituie în recipiente pentru depozitarea unor substanţe . Conform
opiniei unor cercetători aceste vase nu aveau numai un rol funcţional în viaţa de zi cu zi, ci mai
degrabă erau utilizate la păstrarea unor alifii şi medicamente necesare vindecării bolnavilor, fie la
prepararea unor substanţe cu puteri magice75 • Vase miniaturale au fost descoperite la Grădiştea Oud.
Brăila)7 6 , Sprâncenata 77 , Răcătău 78 , Poiana79 , Brad80 , Socu Bărbăteşti 8 1, Piscu Crăsani82 , Sighişoara
-Wietenberg83 , Căpâlna84 etc., respectiv în toată aria locuită de geto-daci.
Aşadar p e lângă instrumentele medicale şi descoperirea unor asemenea recipiente poate indica
practicarea medicinei sau cel puţin a existenţei unor preocupări în acest domeniu. Care anume erau

67
V. Ursachi, op.cit., p. 138, pl. 30 I 21
68
V. Crişan, Şt. Ferenczi, înAMN, 31, I, 1994, p. 380, pl. IV, 8
09
R. Vulpe şi colab., Activitatea şantierului arheologic Poiana Tecuci, în SCIV, II, 1, 1951, p. 205
S. Teodor, M. Nicu, S. Ţau, în Arheologia Moldovei, 20, 1999, p. 32, fig. 28/1, 5-9; 29/1 ,3,6; 30/3-7, 10 etc.
70

Deşi sunt folosite foarte probabil de către diverşi vraci şi mai puţin de către medici specializati, prezenţa
71

acestor recipiente în aşezările dacice sugerează existenta unor cunoştinţe de medicină şi la nivel
popular.
M. Macrea, I. Glodariu, Aşezarea dacică de la Arpaşu de Sus, Bucureşti, 1976, p. 53
72

73
V. Sârbu, în Banatica, 12, p . 129-175
" V. Sârbu, Dava getică de la Grădiştea, jud. Brăila, Brăila, 1996, p. 24
1

Idem . Credinto şi practici funerare, religioase şi magice în lumea daco-gopjor, Galati, 1993, p. 69
75

1
" De la Grădiştea au fost publicate 33 asemenea vase, din care 16 sunt vase-borcan şi 11 sunt ceş ti opaite,

Idem, op,cit. p. 86-88

C. Preda, Coto-dacii 1n bazinul Oltului lnforior. Dava de la Sprâncenata, Bucuroşti, 1986
17

1; De aici provin cca 20 de văscioare în miniatură, V. Căpitanu , în Carpica , VIII, 1976, p. 67

1

7
~ R. Vulpe, Ec. Vulpe, în Dacia, HI-IV, 1927-1932, p. 313-315; R. Vulpe şi colab., în SCN, ll, 1, 1951, p. 207
1
" V. UrsCJchi, op.cit., p. 199„200

•l P. OhHrghH, tn MCA, XIII, 1970, p. 98; P. Ghergho, Ch. Calotolu, în MCA, XVll, 1992, fig. 2/3
~:t N. Conovid, Obiecte pentru cult şi mugio doscoporHo la Piscul Crăsani, în Ponticn 27, 1994, p. 64
0
A . Rustoiu, în Marisiu, XXV, 1996, p . 5-20
.,. I. GJlJdariu, V. Moga, Cotatoa clucioă do la COpâlna , 13uc;uroşti, 1 U89, p. 74-75

281
 subs t anţel e depozUute în acHs{e vase, ca r~ c~ra form.a suh care Hie e:rau P.reparate &unt lucturj P<t
cure a,;tăzi nu le irtai put em cunoaşte. Putem d~ar _J"'Hsu~~ne cli o P~~e ~1n ele erau CQ?stit1.1it.e p~
bază de p Jant , medicina le, plante ce 1;unt menţJoruJte de i 1;;tol"ic.li antLC1 sau care au fost identifir~
pe cula arh.colCJgj că 8 '.
în IJacia pr~romanli, truseJe medicale sunl foarte rare. Aşa cum &..a. putut observa majoritatea
instruJnenteJor 1n(~di cafr~ au fos t găsite disparat în sjturile dacice. Sin~ra trusă cunoseu~
deocamda1A csLe cea d escoperită fn Jocuin ta de pe terasa a V-a a plaloulu1 c.u şase terase de la
Gr~diştea de Muntc'ir, (pl. IV). Piesele au fost descoperile 1mp.reună. ele constituind inventarul u.nej
casele oe lemn dln care s-au mai păstrat mânerul d.e fi er şi fragmente din ferecă tura de bronz eaT~
o decora. Pe lângă instrumenteJe de me~l (pe~_seut .bistu~iu) ~ i pialră (plac~ din ce~~ă vulcan"i'că)
pe care le-am discutat mai sus, trusa mt:U conpnea §1 cincJ reG1plenle ceram1(;e de m1c1 dimen.sîuni.
rroate au fo1;fl confectionate la roată ~i reprezinl~1 minjaturi ale unor vase tipice civilizaţiei dacice'ff.
Ţinând cont d e inventarul Lrusei putem presupune ca, ea apartinea unui medic chirurg, spre această
interpretare ducând pre;tenta în componenta trusei a pensetei ş i bisturiului. Placa de cenuşă putea
fi folosi tă la stoparea bemoragjilor şi grăbirea ci catrizării rănilor, iar văscioarele erau utili7--ate
Ja pă strarea unor s uhs lante necesare în tratarea unor afecţiuni. Interesantă este di'n acest punct
de vedere compon enta trusei, deoarece o parte din piese s unt cu certitudine importate (penseta
probabH din ins ula Kos 8 ~, placa de cenuşă provine dintr-unu] din vulcanii mediteraneeni Etna,
Vezuviu sau SlromboJiw..i) pe când alt,~le sunt de origine loca lă (vasele ceramice). Pe baza contextului
stratigrafic lrusa se dalează în sec. I e.n. (locuinţa în care a fost descoperită fiind incendiată la
răzuoajeJe daco-romane).
Descoperirea pe lcriLo.riulDaciei a jnslrumentelor medicale, pomenirea în izvoare sau descoperirea
pe cale arheologică a diverselor plante medicinale, c unoaş terea şi probabil utilizarea izvoarelor
termale în tratarea diverselor .afec!iuni demonstrează existenta în aria locuită de geto-daci a unor
cunoş tinte medicale :relativ avansate pentru epoca respectivă. Foarte probabil că în Dacia, ca şi
in alte părţi ale lumii existau mai multe calegorii sociale care practicau o medicină mai mult şau
mai puţin empiri că, la care se adaugă de la un moment dat şi o categorie de oameni specialJzati.
adevăra1i medici ş i chirurgi care folosesc în tratarea bolnavilor principiile unei .medicine şliintifice.
Aceş tia utilizează un inslrumentar medical bine pus la punct, similar celui din lumea clasică greco-
romană, de unde şi provin o serie de piese# Până acum prezenta acestora poale fi documentată
·în cel putin două aşezări: Ocnita0 " şi Gră d~lea de Mun1e91 • Care era naţionalitatea acestor medici
este greu de spus# Dacă ţinem cont de provenienţa mediteraneană a unora dintre piese putem 1

presupune că avem de-a face cu medici greco-romani. Acest lucru este perfect explicabil în cazul
capitalei Blatului dac, unde ştim din izvo.are că în preajma războaielor au ajuns o serie întreagă
de meşte.ş ugarl de lOL felul "şi pentru timp de pace şi pentru timp de ră-'zboi" trimişi de Imperiul
Roman.' în urma păcii încheiale între Domjţîan şi Decebal92 • Desigur existenta unor medici daci
care să utilizeze piese de import în practicile chirurgicale nu este de exclus.

~" M. Cirrdumaru, Pweoc1tnobotanfcd, Iaşi, 1996, p. 186, 188; L. Suciu, în Or/Jis ontlquus, Ch1j--Napoca, 2004,
p. 7-7~
"" C~ D~icc:>vic,,iu, în MCA, lll, 1957·, p. 260-261
'17 J.H. Crlfl.an, în Istoria Medicinei, p, 49-50, fig. 6
1.e v , supra

~ J.H. Cri.csan, op.cit., p. 51

(#(.J Est~ vorba foa1tc probabiJ do maJ multi medici care utilizează un instrumentar modf;cal de origine rotnană

(cefe dC>uă B(jJ'.ldc dit bronz, desc-0pc:.rit'o în nivolo dif,Jrite ale aşe~rii), v. supra. ire
~ JAI Grădifte~ do Muni0 cJ;Xfeta un alt medjc dupli cun1 o dovedoşto desoopodrea tru1of mocllcalo. GAs b:i
':1 tntr·o Jacuin1ţă domonstrcaza fuphd c;â în preajma războaielor daco-romano, un chirurg.foarte pro~~ d
(c111t~ ţjnl;m e<11nt do (U»mJ:>c>zi,tJa tru11eJ), ftJ punea în prac.UoA cuno1Un,tole fn capitala statului dac. etao
data W<;($hfftff fn fnv:ontamJ tru wof tntra o ttorio do instrumonto de Import, de orlgfno greco~romani (pens '
p}ac;a rle tuf vuJc:anfc),
t"J Cas• fue DlCJ, L-XVJl, 7

282
 Aşa dar în Dacia epocii de dinainte de războaie existau cu siguranţă 0 serie de indivizi care
ofereau celor aflaţi în suferin~ tratamentul de care aveau nevoie. Că erau ei vraci, preoţi sau
rnedici specializati acest lucru este mai puţin important. Ce este cu adevărat semnificativ este că
aceste persoane ~e!ine:u cunoştinţe d~ ~edicină, .dispuneau de un instrumentar diversificat şi
cunoş teau o larga gama de plante med1c1nale, cu aJutorul cărora puteau să efectueze tratamente
de la cele mai simple, până la intervenţii chirurgicale mai complicate.

MEDICAL AND „PHARMACEUTICAL" INSTRUMENTS

IN PRE-ROMAN DACIA
Abslract

Over time a number of various medical inslruments were retrieved on lhe territory of pre-
Roman Dacia. They have been used for surgical operations as well as to cure differenl illnesses.
Sucb instruments consist of: pincers, scalpels, s urgical hooks, needles, meclical probes etc. Al the
same time, lhe pre-Roman Dacian sites provide us alsa with pieces used for some "pharmaceutical
practices". Such inslrumenls are: palette knives (for various works such as the preparation and
Lhe application of h ealing substances); spoons, containers for various substances (small poltery
vessels, bone boxes etc.), slane plates (Lo prepare the medication) etc. At the moment only one
complete medical kit is known coming from Grădiştea de Munte. It contains important medical
instruments of the Greek-Roman world and potlery recipients of native origins. There is information
on another possible medical kit at Ocniţa bul only the lid of the box is preserved. Slill, olher medical
instrum.ents of Roman tinl have been found at this site. Apart from Lhe imporled pieces in Dacia
have been alsa used instruments roade by the natives (palette knives, some of lhe pincers, needles
ele.). The finding of lhese arlefacts on the Dacian territory logether wilh lhe documentation from
ancient authors on lhe knowledge of medical simples of the Dacians and the finding of remains
from medical simples in the archaeological excavations may reveal some aspecls:
- the presence of quite a high medical knowledge on the area inhabited by lhe Dacians at lhat
time;
- Lhe exislence of some individuals who were capable to use proper medical instruments in
surgical operalions, either simple or complicate ones.

283
N
~
•.,„
·• ....
..
4

.
•••
..•.. .„ ..
• • I ""11•

••

. -.
..
2 3
4
I

~ ) I 1 • I t l 1 !..&
t I I I I 1 J

®@©
@@@
@@@
I
JI - „ ... ._
I
~ - ...
,
' \
ee ·O ' '
@@@
©@@
oeo
o••
•
•
I
l
F ~
.'
• „
t.
'

@®@) ' '

@@@)
@@@
.... I
~

PL 1: 1 . Piatra Roşie (după C. Daicoviciu); 2. Ciurea (după S. Teodor); 3. Poiana (după R. Vulpe, S. Teodor); 4. Brad (după''· Ursachl); 5. Bănita
(după l. Glodariu, E. Iaroslavschi); 6. Mereş li (după V. Crişan. Ş l. FerencziJ; 7. Brad (după V. Ursachi) ·
 o
-
c „: :::::;::: .. .-
' 5 ?.n• ., . .... . . , •
1
. , _ .,.,.., , , • • • •• „t t f" ~ O•• • • • •- • t ' I I"'
• , . 'I'

=s
.....
(.)

: ij I F-:;:1'
~
1-4
Q)

.
o
)ctj
o..
;j
"'d
..........

O>
I
co

...-._. -. '..'.. „·:..„.„. ~ ·:·:

I 1• • te e • • t •e I •

1
~~=================·~
c::::::::
- .:=:::------
c:::::-~:----~~---; co
I
.
ri

=
-
~
.

~=-----------------------------__;~:->~

285
 ~
..,. :
..
c-•'•
• •• ::±:::: -•
• •• • ••••
+-- •• „ •I ţ ! ... . t ...
O I I
}\@ · ,· · ·· · ··· , , ·.~
„. .·„ _
l

--

-
5

PI. ill: 1. Poiana (după R. Vulpe. S. Teodor); 2. Grădiştea de Munte; 3. Galapi Bistritei
(după ŞL Dănilă, V. Bologa. T. Ghitan); 4-5. Gră~lea de Munte

286
 _...
..o
-«S
o
u

.:..
... ..
~ i

- .
Q..

287
 ...
~ • #
.
• •

.. .
.. ..'... ....
...".
/
. ..
. .. . . ...
•:' ...
.;; .,t. ..„".
... ..
m
;

„.....
I
.'

. .
·~

..
• I

·.·.
.., .f
.."
:· . „
·'.
„
.··:... ..
·. ..
.·.
.. ..
..
.„„.·.
..
.. \
..'.
.;:f
.
.•. .....
..... .. ~
....
.. ..
..
„. . ....·
.
..··...
t.
,. '' I

... ...
.... •:

...... .
,,. ..
..„.:: :·. © ....
.. .
„..
". ..
........
.~

·:·..
f•

..
.....
....
.....·-
............
'

....
: „.... „ ,...•... :
.........
. .... ...
..
............

PI. V: Satina- Kis Kos~eg (după K.Sudhoff)

288