Glosar Termeni Expresii Documentele Latine Istoria Medie 1965

I
GLOSAR
DE TERMENI ŞI EXPRESII
DIN DOCUMENTELE LATINE
PRIVIND
ISTORIA MEDIE A ROMÂNIEI

https://biblioteca-digitala.ro / https://institutuldeistoriegeorgebaritiu.ro
B.I. 8501/~ /
9\ J (o?J}-: 7(/=-/2.
~ 13 - ~ 1 / - Î ; J
GLOSAR
DE TERMENI ŞI EXPRESII
DIN DOCUMENTELE LATINE
PRIVIND
ISTORIA MEDIE A ROMÂNIEI
ACAO rv"IA R.P.R.
J.fl C
A- AOEMIA R.P.R.
FU..IM .Â CL UJ
B
Nr,
NO T.\ l:\"THOD UC TIVĂ
Prezentul glos ar a luat fiinlă î11 (·adrul rnlectivului de documente

medi ev ale al Jn s titutului de I s tori e <lin Cluj ş i a fo s t îmbogăţit treptat
în curs ul muncii s ale, ca u11 rod al cxperi ent ei în.dehmgate pe care a
dobîndit-o ş i pe c:a re ş i-o s pore şl(· n1 erru în publicarea seriei Tra11 sil-
H1.niu clin marca t:olet:tie Dncume11 le tll'iri11d istorici României. Aces t
glosar n-a fo s t con<:eput ca u lul'rarc intl epcnd eută, oarecum t:a· un scop
în s ine, ci s- a nă scut in margin ea •·fortului principal , consacrat tl e co-
colt'c tiv coledi c i d e docum ente . Era o lu crare des I in.a lă s ,1 scrveascf1
drep t matcriai au xiliar pentru îules11irea traducerii doeumentelor lati11c,
mai ales pentrn as igurarea redării coree te ş i u11i forme a aceloraşi ter -
meni, cx pre,- ii, dauze juridi1.:e ct.- . Jn forma actuală, el oglindeşte re·
zulLatde atinse pîn[1 acum de col('t'tiv - după laborioa se dutări , în
fli s rntiil e jl urtatc între membrii sr,i - în 1.: rearea u11 ei te rminologii ro-
m â n eş ti d e tra1]ucere a materialului dot: umenlar latinesc. S-a urmă,;t
ca acea s t ă terminolo gie, fără s,i arhaizeze 1·u oriee preţ , în dauna exacti-
lit!Îi ş tiintifo.:e ş i a clarită\ii, să s ugereze totuş i ambianta generală a
e po„ ii ş i, după eaz, a mcdinlui s pecifi c- ş i divers (local, s trărin , lai e,
bi seri cesc ele. ) din care proveni e tczaw-u l lex ical. Nu s -au evitat nici
neologi s mele, a Lu nt'i dnd de erau ·o(·oli te neces are din punctul de
VPrl ere al precizi ei ş i al limpez imii .
Din cde tle mai s us reiese l.:ă mun ca d es faşurată la întocmirea
glosamlui de fală n-a putut fi w;oarf1. Ea presupune nu numai fami -
liarizarea cu particularitătile alîl de Yariate ale latinei medievale de
pe teritoriul patri ei noa s tre ş i din alte lări în care s -au emi s docu-
mente interesi nd acest teritoriu. dar ş i o bună cunoa ş tere a organi-
zilrii ş i evolufiei in titu ţ iilor la c;irc se referă izvoa rele docume ntare.
La aceasta se adaugă greutăţile irierente - din motivele arătate -
tradu cerii îns eş i , într·un domeniu lips it de tradiţii proprii is toriogra-
fi., i noas tre, ca cel al tălm ăc irilor el e documente latineş ti în româneş te .
De aeeea aces t glosar, ('li Loal ,i relati va lui bogăţi e il e material,
1111 poate avf'a în că. în s tadiul s,l u anual, · pre te nţia unei lu crări co m-
plPLe ş i d ef initive. El se bazează în primul rinei pe s tudierea documen-
telor din perioada f eudali s nmlni dezvoltai, înd eoseb i din sec. XII-XV.
<.:arc au s tat pînă acum în 1.:entrnl atenţi e i eolectivului c u prilejul pre-
g,Hirii ,m s -zi sei publicaţii. Ma terialul din YCacurile urmf1toarn a fo s t
valorifical numai într-o , mică mil s urf1. Se « · on s lată ,;i o inconsef·venp
melodică prin faplul cf1 în cazul ex pres iilor şi forinulelor nu se prcc i-
zeazf1 toldeauna izvornl din «·are ele sînt reproduse . I•: o d e fo ·ien1r1
legalfl de faza de început a culegerii d e dale pentru acea s U'1 lucrare.
Am mai observa c ă _ în razul diftongului (ae uneori , e s implu eu va-
loare ele diftong alteori) s- au r espec lat inf'on secven1clc puhlicaţiilo,·
utilizate.
lntregirile de sens inlrodu sc de noi în textul latin sau în tra<lu-
c:erc s înt cuprinse între paranteze unghiulare < >. Pentru lfunuriri
cu caracter explicativ se _folo sesc paranteze rotund e.
De şi cu lips uri în forma lui de fatf1, aces t glos ar s-a dovedit nn
instrument deosebit de util în al'livitatea colectivului ele doc-umente
clin Cluj. S-a cons iderat cf1 el ar putea fi nu mai puţin folositor ,;i
altora care lucreaz;1 cn materiale is tori ce medi evale, hunăoarf1 pcrso·
nalnlui arhivelor. Ca urmare. In s titutul de is tori e din Cluj , în dorinta
de a ajuta la punerea în valoare a fondurilor noa s tre arhivi s ti«-c, a
ră s pun s bu curos la solicitarea Direcţiunii generale a Arhivelor Sta-
lului, care s- a arf1tat di s pu sf1 a se îngriji de rnullipliearea prezentului
mat erial. Cu atare prilej . el a fo s l re văzut de r:olec tivul de <loc urnente
împreună (;tt s pec ialişli de la Arhivele Stalului , aducîndu·i- se unel e
c ompletări de t erm eni, în s peeial clin perioad ele mai noi , ş i alte mici
imbunăt.lţiri. Colec tivul din Cluj , mentinînd lt>gf1tura rn A1·hivel c
Statului , se va preocupa şi mai departe, în dt> s fa ş nrarc a mw eii s ale
ele 1wducrare a dorumentelor rnediC\'ale, el e îmhogătir1' a şi pe-rf ee ţio-
11area coulinuă a af'es tui glos ar .
L I S T A
DE ABREVIATIUNl ALE PUBLICATIILOR CITATE
11 ACEST GLOSAR
BANFFY Oklevelttir a 1'011wj-11e111 zets,; gbeli loso,u.::.i Ba11.f fy csa.lcid

tortenetehe: (Docum ente pr1v1toare la is toria familiei
Banffy de Losona <lin neamul Tomaj), vol. I. Buda-
pesta, 190:-L
BAHTAL = A. Bartal, Glossarium mediae et in/inwe lati11itatis re gni
1-fongariae, T.,i p:,iae, 190 l.
BOSSAN Y [ = .-\ . Boss[111)' i, Regeslct s11pplicationum, vol. II, Buda-
pes ta , 1916.
BUNYI TA Y, A niradi kapt. = V. B11nyitay, A t:tiraJi kaptalan
legregibb statnt:11mai, ( Cele mai vechi s tatute ale capit-
lului 1lin Oradea), Onulea , 1886.
COD ANDU;. = I. i'\agy , Codex di1,lumaticus h,nngaricns wulega-
vensis vol. 1-Vl, Bmlapes ta , 1878-1891..
DIEFENBACH = L. Dicfenbaclt , Glo:,sarium lati110-ger11wnicum me-
r • diae et in_finwe uetalis. Franckfurt pe l\lain, 1857.
DIR - C = Documente prit-ind istoria României, C. Transilvania,
veac. XI-XIII, vol. I - l i ; veac. XIV, voi. I - IV,
Bucureşti , 1951- 19.:;5.
DOCUMENTA VALACJIORUM = Documenta his toriam Valachorl),t"

in 1-lnngariom ill11s trantia usque ad anmwi 1400 p.
Christum, Ed . de E. Lukinich, Budapes ta , 1941.
DU CANGE = Dn Cange. Glossarium media e et i11fima,e latinitatis,

t. J-VJI, Paris, 1840-1850.
FABIAN. ARAD = G. Fabian. Arad. ni.rmegye /eirasa hi,.~t6riai , geo-

graphitti es sta tistikHi tel.-intetl,e11 (Descri erea i s tori că,
grog rafic,1 ,; i s tati s ti cf1 a c:o mitatului Aracl), I, Buda, 1835.
5
FEJER G. Fej er, Codex cliplomaticu.s llungariae ecclesias ticus ac
ci1Jilis, voi. VJil. 1, VIII. 4, IX. 1, X. 5, X. 6, - 7, Xl.
Budapes ta, 1832- U:44.
H AZA / OKL. = Ha::ui okleveltâr (D01·umentc pri\'itoarc la is tori !
pat:iei), Budapes ta, U:79.
H UNJADM. TORT. ES REC. TARS. EVK. = A · Hun yarlmegyei
fort,;11 eti es reg,1szeti târsulat ei: kiiny11e (Anuarul Societăţii
de is toi,ie ş i de arheologi e a comitatului Huncdoara),
vol. IT, Arad, 1884.
HURM UZAKI-DK SU$IANU = E. Hurmuzaki - N. D ens u ş ianu ,
Docu.mente pri1Jitoare la is toria romînilor, vol. I. 2,
Bu c ureş ti , U:90.
J AKAB, OKL. = E. ]akab, Oklevelta r Kolo::s vâr torUmele elsii

1.-otetdw: (Documente anexe la vol. I din I s toria Clujului),
Bucla, 1870.
J AN ITS = I. J auits, Az erdelyi vajdtik iguzsigszolgaltat6 es okleve-
lado miikudese 1526-ig (Activitatea judec ătore a că ş i
ca emitenţi de documente a voievozilor Trans ilvani ei Jlînă
la 1526), Budapesta, 1940.
KAROLYI = A nugyktirolyi Grof Kârol y csalad okleveltara (Docu-
mentele famili ei comiţilor Karolyi de Carei Mari), vol. I.
Budapesta, 1882.
KATO NA = St. Katona, Historia critica regnm Ilun gariae, X,
Bucla, 1790.
KEMENY , A PP. DIPL. = Joseph Kemeny, Appenclix di,-,lomutarii
'fran ssylvanici, 1384,-1420, n. 4.
.LUK CS ICS = P. Lukc,;; ics . Diplomata po11ti,.fic1un saei:. XV, 1, Buda-
pes ta , 1931.
MALY US Z = E. Malyu sz, Z sigmoncll.-ori okleveltar (Docum e11 Le din
cporn lui S igb111u11d) , I , H. 1-2, JJudape.."'ta, 1951 - 1956.
:M4HALYJ = I. Mihâlyi , Diplome mcu-cww,reşene din secolul XIV şi
XV, Sighet, ·1900.
ORTVAY, GEOGR. ECCL. HUNG. = T. Ort1,ay, Geographia eccle-
sias tica llungariae, vol. II, Budapesta , 1892.
ORTVAY-PESTY = T . Ortvay - Fr. P es ty, Oklevelek T emesvar-
megye es Temesvâros turtenetehe:: (Documente privitoare
la is toria comitalului Timiş ş i a oraşului Tim iş oara),
vol. I, Bratislava. 1894.
6
rESTY, KRASSO = Fr . P e ty, Krass,; vârmegye tiirtenete (Istoria
comilatului C ara ş ), voi. lll. Budapesta, 1883.
SZEKL'LY Ol{L = Szekely olde1;eltâr (Documente privitoare la secui)
voi JV, Cluj, 1895.
TELEKI = A r6111ai szentbirodalmi grof szeki 1'eleki csal<id oklevel-
ttira (Documentele familit'i Teleki ele Sic, comiţi ai sfîn-
tului Imperiu Roman) , voi. [, Budapes ta, 1895 .
THEI NEH = A. Theiner, Vetera monumentu his torica Hungarictm
sauam illustnmtia. voi. l , Roma , 1859.
T . T. = Torlt!nelmi Târ (Magazinul is tori c) .
UB . = Fr. Zimmermann, C. Wem er, Urlwnde11lmch zur Ceschichte
der Deutschen in Siebenbiirgen, vol. I, Sibiu, 1892 ; vol. II
puhl. de Fr. Zimmermann, C. Werner ş i G. Muller, 1897 ;
vol. li[, 1902 ; vol. IV puhl. de r. . Gi.in<li seh, 1937.
ZI CHY = Codex diplo11wticns comitwn Zichy , vol. I, II , IV, VI,
VIII, Budapes ta. l3îl-1895.
WEHBO CZY = St. de Werbiiczy, Decretum tripartitum iuris con-
suetudinarii inclyti re g,n H,m gariae, Cluj , 1815.
a abrasus
A
a, ab, abs, I. de ; a modo. de acum ; a modo in antea, de acum
înainte, de acum încolo ; ab antea, de mai înainte ; ab
olim et ·ab antea, de odinioară şi de mai înainte ; - 2.
de la ; - 3. din .
abavus, strămoş.
abbas, abate.
abbatia, mănăstire.
abbatissa, abatesă n: : corespunde sta re ţei în biserica ortodoxă) .
abbreviator, cel care prescurtează, cel care face un concept; abbre-

viator litterarum apostolicarum, abreviator al scrisorilor
apostolice (n. : slujbaş subaltern al cancelariei pontifi-
cale, care întocmea conceptele de acte) .
abcido, v. abscido.
ablatio, I. luare ; - 2. ridicare (de lucruri) ; - 3. jefuire; abla-
tiones rerum, jefuiri de lucruri.
abolitus, şter s,cu ştersături ; non abolitum, fără ştersături ;
<privilegiu>... fără ştersături ; quia ipsum privllegium
comperimus integrum in charta et sigillo et non cancel-
idum, non abrasum, non abolitum, nec in aliqua sui
parte vitiafum , fiindcă am găsit acel privilegiu cu per-
gamentul şi cu pecetea întreagă şi fără tăieturi, fără
răsături , fără ştersături şi nici stricat în vreo parte a sa.
abrasus, ras, cu răsături ; privilegium non abrasum, non cancel-

latum nec in aliqua sui parte vitiatum vei suspectum,
quin immo omni suspicione carens, privilegiu fără răsă
turi, fără tăieturi şi nici stricat în vreo parte a lui sau
dind <ceva> de bănuit, ci dimpotrivă lipsit de orice
bănuială.
9
abscido acqwisitio
abscido-ere, a tăia (din, de la) .

.absolutio, iertare (de păcate, de o crimă etc.), dezlegare; albsolu-
tionis beneficiam meruerint obtinere, se vor învrednici
să primească binefacerea iertării (de păcate) .
.absolutus, iertat, dezlegat; committere absolutum , a-l socoti ie rtat

(de păcate).
-absolvo-ere, I . a dezlega ; - 2. a descărca ; - 3. a socoti nevimovat.
.abstergo-ere, a feri ; quod astripotens abstergat, ferească stffipînul
cerului.
absum-abesse, I. a lipsi ; aliis absentibus, în lipsa celorlalţţ i ; -
2. a fi departe. ·
accedo-ere, I. a se duce la ; ad faciem annotatae posse$ sionis
accedendo, ducîndu-se la faţa locului, pe pormenita
moşie; - 2. a merge la; - 3. a veni ; ad nmstram
accedendo praesentiam, venind în faţa noastră .
acceptilatio, 1. descărcare ; - 2. dovadă de primire, de descăircare .
acc~ptus, I. plăcut; - 2. binevenit; ratum, gratum et accceptum

habendo, consfinţind, în c uviinţînd ş i primind ; - 3 .. iubit :
se reddiderunt gratos et acceptos, s-au făcut wlăcuţi
şi iubiţi.
;accommodo-are, a potrivi, a pune la îndemînă ; mutuo accrommo-

dare, a împrumuta .
.accumulo-are, a grămădi .
:acervus, stog.
aco, gă leată (măsură de capacitate) .
.aequleseo-eseere, a rncuvHHţa ; fustfs et l @ţfitimis petitionibuss... fo-
vorabiliter acquiescentes, încuviintînd cu bunăvcointă ...
dreptele şi legiu ifrle cereri.
:acquieto-are, I . a linişti ; - 2. a împăca ; - 3. a mulţumi ; - 4. a
cădea la învoială .
.acquiro-ere, a cîştiga, a dobîn di ; acquirere niteretur, ar cătuta sâ

dobîndească.
acquisitio, dare în judecat ă ; actio et acquisitio, pîră şi diare în

judecată.
10
acquisititius adolescens
acquisititius, cîşligat, do bîndit ; pos sessio acquisititia, moşie dobînit ă .

.
actio, t. înv inuire; - 2. pîră ; actio et acqµisitio, pîră şi dare în ju-
decată ; - 3. proces ; obtinere actionem , a cîştiga
p rocesu l.
actor, pîrî ş.
actuarius, scrib, arhivar.

ad, I. la , pentru ; contradixit ad octavas Epiphaniarum, s -a împotri •
v it pentru octavele Bobotezei (cu sensul : pentru a se ju-
deca la termenul arătat) ; - 2. pîn ă la , cam .
.addo-ere, a adăuga.
adeo-ire, I. a merge că tre ; ·- 2. a se a propia; - 3. limitationem

adire, a înf rina ; iurgi a sedamus, limitationem adimus
et aditam firmamus ( 1427, Ub ., IV., 319) , potolim
certurile, le înfrînăm ş i întărim în frînarea lor.
adhibitio, I. întrebuinţare ; - 2 . îndemn ; adhibitionis causa , ca în ·
demn ; - 3. ară tare.
adimpleo-ere, a împlini; termino legitimo adimpleto, după împlini-
re:i legiui tulu i soroc.
adinvenio-ire , I. a gă 3i ; - ~~- a rescoperi ; - 3. a r..ăscoc i ; provida
ratio adinvenit..., jttder a ta cea înţeleapt ă a născocit...
adipiscor-ipisci, a dobîndi ; nostram gratiam et favorem non inmerito
meruit adipisci, s -a învredn icit pe drept să dobîndeasc ă
milo stivirea şi bunăvoi nţ a noastr ă.
adjudicatio, I. hotărîre jud ec-ă t o rea scă ; - 2. a djudecare.
adiudico-are, a da prin judecată, a adjudeca.
administratio, da re; collatio et administratio sacramentarum, îm-
părtăşirea şi darea sii ntelor taine.
administratator; administrator ; administrator frtţctuosus, admi -

nistra tor destoin ic.
:admonitio, I. mustrare ; admonitio parochianorum, mustrarea popo-
renil or ; - 2. povăţuir e .
.adolescens, I. aprod ; - 2. ucenic.
11
adoptio aestualis
adoptio, I. adoptare ; adoptio consanguineltatis, recunoaşterea înru-

dirii de sînge ; tum ratione adoptionis cosanguineitatis,
tum etiam ratione venditionis pro decern marcis receptis
plene ab eisdem, atît în temeiul recunoaşterii înrudirii de-
sînge, cît şi în temeiul vînzării pentru zece mărci pirimite
deplin de e1 ; - 2. înţelegere ; contractus et fraternalis
adoptio, învoială şi înţelegere frăţească.
adoptivus, I. de suflet : filius adoptivus, fiu de suflet ; - 2. îmfiat ;
haeres adoptivus, moştenitor . înfiat.
adscribo-ere, a trece în scris.
adstringo-ere, a si li.
adstruo-ere, a afirma.
advenio-ire, a sosi ; termino adveniente, sosind sorocul.
adversus, l. împotrivă ; contra et adversus, către şi împotrivă ;
2. dimpotrivă ; - 3. din partea cealaltă ; - 4. la rîn-
dul său.
adverto-ere, I. a fi cu luare aminte; - 2. a refuza ; nullam sibi.
pro praemissis suis laboribu'i et expensis satisf.actio-
nem ... impendere advertentes (1427, Ub., IV, 300-
307), refuzfnd să-l despăgubească pentru ostenel ii le şi
cheltuielile sale de mai sus.
aequitas, dreptate ; equitate suadente, după cum sfătuieşte drepta-·
tea ; iuris equitate, după dreptatea legii ; omni aequita--
tis tramite, după toată rînduiala dreptăţii.
aestimatio, l . preţuire ; condigna aestimatio, preţuire cuvenită :
secundum communem aestimationem, după preţuirea
obişnuită ; statutio seu aestimatio, statornicirea preţ u
lui ; - 2. plata preţului ; ipsum Nicolaum dictum Fe-
lcerch acta~m ... in emenda omagii ~eu homiddii pre-
dicti Raphaelis prothavi sui nec non estimatione uni-
versarum possessionum et possessionariarum portionum
eiusdem convictum fore decernentes atque conmittentes
(1379, Vişegrad, Zichy okl., IV, 90-91), hotărînd şi po-
runcind ca Nicolae zis Fekech, pîrîşul, să fie osîndit la
răscu~părarea preţului omului sau a omorului mai
sus-zisului Rafael, străbunicul să u, şi la plata pneţu lui
tuturor moşiilor şi părţilor de moşii ale aceluiaşi.
aestualis ( = aestivalis ), de vară văratec ; locus aestivalis,., loc
de vărat.
12
aetas alioquin
aetas, vîrstă ; in tenera aetate, în ira ged a vîrstă ; propter defectum

aetatis, din lipsa vîrstei (l eg i uite).
aeternus, veşnic ; aetema, cele veşni ce .
a.ffectus, I . dragoste ; fraterno cum affectu sincerae dilectionis

caritatem, cu frăţea scă dragoste şi nefăţarnică iubire ;
- 2. sirhţămînt ; affectu dilectionis, din simţămîntul dragostei.
affictabilis, efectiv; solutio affictabili s, plata în mînă.
affido-are, a chezăşui ; assecuramus et affidamus vos firmiter fide

nostra per praesentes, v ă încredinţăm prin scrisoarea
de faţă şi ne chezăşuim cu t ă rie pe cuvîntul nostru.
affinis, neam, rudă ; consanguinei et affines, rude de sînge şi
neamuri.
affirmatio, ·afirmaţie, declaraţie , mărturisire, spusă, spuse cele
spuse ; series inquisitionis et affirmationis, cuprinsul
cercetării şi al celor spuse.
agaso-onis, comis (întrebuinţat mai ales la pi.) ; agasones, comişi ;

ma.g ister agasonum, mare comis.
agazo, v. agaso.
ager, I. ogor ; - 2. pămînt de ară tură.
aggravatus, I. împovărat ; - 2. asuprit ; 3. osîndit.

aggravo-are, I. a împovăra ; ~ - 2. a asupri ; - 3. a osîndi.
agilis, I. ager ; - 2. destoinic.
agnosco-ere, a recunoaşte, a mărturisi, a-şi da seama.
ago-ere, I. a face ; in multis nostris factis et agendis, în multe
treburi şi afaceri ale noastre ; - 2. a petrece timpul ;
agens in extremis, trăgînd să moară .
alias , I. altiel, zis şi ; - 2. altă dată ; - 3. (înaintea unui numt•
care arată o funcţ i e) fost.
alienatlo, înstrăinare .
alioquin, altfel ; alioquin sententias sive poenas, quas ipse rite
statuerit vei tulerit in rebelles. ratas habebimus et
faciemus, auctore domino inviolabiliter observari, altfel
vom încuviinţa hotărîrile sau pedepsele pe care le va
statornici sau le va da în chip· legiuit împotriva răzvră
tiţilor şi vom face, cu ajutorul lui Dumnezeu , ca ele să
fie păzite neştirbit.
13
aliqualis altercativus
aligualis, oarecare, cineva.

alius, altul ; aliud, sicut nostram gratiam et dilectionem coram
habetis et habere desideratis in iurturum, non facturi
in prerriissis, altfel să · nu faceţi cu privire la cele dke mai
sus, dacă ţineţi la dragostea şi milostivirea noasitr ă şi
doriţi să le aveţi şi în viitor.
allegatio, I. temei ; - 2. sp us ă ; non obstantibus aliis allegationi-

bus, dissimulationibus et consuetudinibus, fără a sie ţine
seama de celelalte spuse, ascunzişuri şi obiceiuri ; - 3.
răspuns ; allegatio minus sufficiens, răspuns neîn,destu•
lător .
allodiator, I. stăpîn de alodiu; - 2. stăpînul ur.ui prediu e reiditar;

-- 3. gospodar.
allodium , alodiu (partea de moşie c o respunzătoare ocinei). iCf. şi
praedium.
almasiator, adălmăşar.
almus, I. hrănitor; -· 2. care dă v iaţă ; · alma ecclesia, maica
biserică .
alphabetum, alfabet; alphabeto intercisas (1337, Oradea , Cod.

Andeg. I II, 320), <scrisoare > Hiiată <în două pe· mijlo-
cul literelor > alfa betului (în cazul actelor chirogr:afe; e·
vorba de un chirograf, adică un original în două exem-
plare, despărţite între ele printr-o tăietură făcut:ă prin
mijlocul unei „devize" alcătuite din literele ma j uscule
ale a lfabetului); presentes concessimus literas privile-
giales a <litteris > alpbabeti abcisas ( 1342, Oradea,
Zichy okl., li , 16), am dat scrisoarea privilegială ele faţă
t ă iată <în d ouă pe mijlocul> literelor alfabetului.
alpis, munte.
altar, altar ; rector altaris, sl ujitor al altarului.
aftarfsta, s/ujft0r al a/Iaru/ul.
alter, vreun ; a fidelibus nostris civibus seu altero eorum rmllum
tributum petere praesumatis, să nu îndrăzniţi a cere
nici o vamă de la orăşen ii n oşt ri credincioşi sau de la
vreunul din ei.
altercativus, care se face prin schimb (violent) de vorbe ; nos
itaque auditis partium altercativis obiectionibu s ( 1353,
Turda, Ub., li , 92.) , noi aşadar, ascultînd întîmp,inările
şi sr himbul de vorbe dintre părţi.
14
alumnus ampulo
alumnus, ucenic.
amanuatus, cancelarie.
ambasciator, sol.
ambasiata, solie.
ambassiator, sol ; certi arnbassiatores, soli anumiţi.
ambiguitas, îndoială.
amicabilis, prietenesc; per amicabiles compositores, prin mijlocirea

unor împăciuitori prieteni.
amicabiliter, I . prieteneşte, în chip prietenesc ; 2. cu bunătate.
amicitia, prietenie ; . (acuz. în formule de salut) amicitiam debitam

et paratam, cu toată prietenia cuvenită ; amicitiam pa-
ratam cum reverentia et honore, cu toată prientenia,
închinăciunea şi r:ins tea ; amicitiam paratam cum reve··
rentia pleniori, cu toată prietenia şi cu toată cinstea ;
amicitiam paratam et se totum cum honore, cu toată
prietenia şi cu toată cinstea . Amicitiam vestram petimus
diligenter, qm,tenus ad confirmationem litterarum
nostrarum patentium memorialium super facto tertiae
partis confectarum , litteras vestras tenorern ipsarum
litterarum- nostrarum inserentes magistro N., vei homini
• suo, per quem ipse litterae vobis exhibitae fuerunt, vestrr
gratia dare velitis, cerem stăr uitor prieteniei voastre să
binevoiţi a da m agistrul ui N. sa u omului său, prin
care v-a fost înfăţişată scrisoarea aceasta, o scrisoare a
voastră, care să cuprindă conţinutul scrisorii noastre,
spre întărirea <aceleiaşi > scrisori a noastre deschise
ir întocmită spre amintire cu privire la a treia parte <a
mosiei > ; debite amicitie et honoris continuum incremen-
tum (1345, Vişegrad, DIR. - C, XIV, v. IV, 640), spor
neîncetat al prieteniei şi cinstei cuvenite.
amitto-ere, a pierde; amittent pecuniam prius · persolutam, vor
pierde banii plătiţi mai înainte.
amor, iubire, dragoste ; divino ... arnore, rlin iubirea ... lui Dumne-
zeu ; ob amorem fraterne caritatis et sincere dilectionis
·. fratemalis, de dragul iubirii frăţeşti . şi al dragostei cu-
. rate de frate.
amputo-are, a tăia, a ci unti ; a pune capăt.
15
ancilla annuo
ancilla, roabă, slujnică; manumissio servorum et ancillarum, elibe-

rarea robilor şi a roabelor.
anelo-are, I. a năzui ; ipse siquidem magister D., ut industriosam
suae fidelitatis constantiam ostentaret, quam sui cordis
desiderio nobis et sacrae coronae regiae observa.r e ane-
labat, deoarece magistrul D. , pentru a-şi arăta zeloasa
statornicie a credinţei sale, pe care năzuia din toată
inima s-o păstreze faţă de noi şi faţă de sfînta coroană
regească ; - 2. a dori .
angaria, I. interval de trei luni, trimestru ; - 2. plata pe tre i luni ;
- 3. angariae, angarale, sarcini, munci.
angariatim, la trei luni.
angarium, loc de potcovit caii ; nullus faber equus alicuius in anga-
rio retineat (1376, Sibiu, Ub., II, 451), nici un fierar să
nu poprească calul cuiva în locul de potcovit.
angularis, unghiular ; meta angularis, semn un ghiular de hotar.
angustia, strîmtoare, n ăpas t ă ; desolationis angustia, năpasta
pustiirii.
anhelo, v. anelo-are.
anima, suflet, cura animarum, păstorirea sulletelor.
animus, suflet; animus induratus, suflet învîrtoşat; deliberato
animo, cu chibzuinţă.
annona, griu, bucate; maldrum annonae, maldăr de griu .
annotatus, sus-însemnat.
annualis, de un an, anual, de fiecare an ; revolutio annualis. timp
de un an ; in anno cuius iam quarta instaret revolutio
annualis, sînt acum. patru ani, cu patru ani în urm ă ;
collQ"regatio annualis, iarmaroc.
annuatim, pe fiecare an.
annuentia, încuviinţare.
annullo-are, a nimici.
Annunciatio beatae Virgini·s ,l\ariae, Buna Vestire ; in festo Annun-
ciationis b. V. M., la sărbătoarea Bunei -Vestiri.
annuo-ere, a încuviinţa.
16
annus , apostolatus.
.annus, an ; anno dominicae incamationis, în anul întrupării dom-

nului; anno dominicae incamationis M.CCC.XXX. primo,
tertio nQnas Octobris, regni autem nostri XXX ,primo.
în anul întrupăr-ii domnulu·i o mie trei sute treizeci şi
unu , în ziua a treia înainte de nonele lui octombrie, iar
în ' al d'omniei noastre al treizeci şi unulea an.
antecessor, I. cel care merge înaJnte ; - 2. înaintaş ; - 3. mai
mare.
~mtistes, prelat.
.aperio-ire, a deschide ; litteras clausas ... aperire, a deschide scri-
soarea închisă (1358, Sîntimbru, Ub., II, 154) :
lit<t > eras clausas per magistrum Nicolaum dictum
Wos, castellanum de Kuholm sub sigillo vestro, vobis
presentandas aperire apertasque, de verho ad verbum
transcribi faciendo vestro sub sig-ill9, sub transscripti
forma more consueto in lit<t > eris ' vestris patentibus
eidem magistr10 Nicolao . dare et concedere causa com-
munis iustitiae dignemini et velitis, easdem lit<t > e ras
per vos obtentas et apertas cum capite vestri sigilii
consignando (ibid.), să aveţi bunătatea şi să binevoiţi a
deschide scrisoarea închisă, care vă va fi înfăţişată vouă,
sub pecetea voastră de către magistrul Nicolae zis Wos,
castelanul de Cohalm şi <odată> deschisă, punînd ca
ea să fie trecută din cuvînt în cuvînt în scrisoa rea voastră
deschisă, după cum se obişnuieşte, în chip de transcriere
sub pecetea voastră, potrivit dreptăţii obşteşti s-o daţ-i
şi s-o predaţi acestui ' m'1gistru Nicolae, însemnînd voi
cu ·ca-pătul peceţii vo· stre scrisoarea primită şi deschisă
de voi.
:apex, ·creştet, culme ; ad apicem pertinet excellentiae regalis, ţine
de înălţimea regeai;că.
apopulo-are, a împopora, a coloniza; appopulare (!) ac populorum
multitudine decorare, a împopora şi a înzestra cu mul -
ţime de oa men i.
apostolatus, I. apostolat; prout nobis ex officii .debito summi

apostolatus incumbit, după cum ni se cuvine din datoria
preaînaltei <noastre> slujbe apos toli ce; - 2. slujbă de
păstor apostolic (functia papei) ; ad apostolatus nostri ...
pervenit auditum, a ajuns la auzul nostru de păstor
apostolic.
2 lî
apostolicu_s arbiter
apostolicus, apostol ic, papal ; sedes apostolica, sca uAul apos toli c ~
scriptum apostolicum, scri soare a postol i c ă .
apostolus, I . apos tol ; - 2. -(la pi.) scrisoare de îna intare (a unei
prici ni către o in s t a nt ă m a i înaltă) ; apostolos petere,
a cere o scri soare de înaintare ; apostolos dare, a id a o -
sc ri soa re de îna intare a pricinii.
apparenter, v ă dit ; bono modo et apparenter, bine şi în ch ip vă d i t.
Apparitio beati Michaelis, A răt area ieri citului Mih ail.

appellatio, apel ; appellatione cessante, fă r ă dre pt de a pel :
appellatione postposita, f ă ră drept de apel.
appensio, a tîrn a re ; <litterae > sigilii noştri appensione munitae,.
< scri soa re > înt ă rit ă cu pecetea no a str ă a tîrn a t ă .
applico-are, a alipi.
t
appopulo, v. apopulo-are.
appositio, punere ; appositione sigilii 'lostri , prin punerea tpecet ii
noastre.
apprehendo-ere, a lua ; .. ,eorpor..alem possessionem apprehender e, a
lua în s tăpîni r e de fa pt .
approbatio, în c uviinţar e .
appropriatio, în s u ş ire .
aprodanus, a prod .
aqua, apă ; cum aquis seu fluminibus, nemoribus, pratis, piscaturis.
fenetis, terris arabilibus, ingressibus et egressibus, cu
a pe sau rîur i, dumb ră vi , lunci , locuri de pescu it, lfîneţe,
pă mîn1uri de a r ă tură cu intrările ş i ieşiril e <de pe
moş i e > .
aquaeductus, apeduct.
arabilis, ar ă t ă t o r , de a r ă tur ă; terra arabilis, p ă m î nt de ar ă tur ~ .
aratrum, plug ; terras arabiles sufficientes pro uno aratro ( 1352,

Cluj-Mănă ş tur , Ub., II , 89) . pămîntur i de ară tu iră în-
d e stulătoare pentru un plug (este vorba de o m ăsmră de
s uprafaţă , v a riabilă dup ă regiuni ş i epoci : în me-cHe
90 de iu gă re cadastrale).
arbiter, î mp ăci ui t or . - 2. arb itru.
18
arbitratio armarium
arbitratio, împăciuire .
arbitrativus. de împăciuire : di spositio arbitrativa, r înd u ia lă de

î m păc iuire .
arbitrator, v. arbiter.
ltb I t'rtum,
ar . I . împaciuire ; -
V
2. jud ecată de împ ăci uire .
arbitro-are, a socoti ; se dignum ~rbitrans, socoHndu-se v~ednic.

arbor, arbore, arbor coctanea, gutui : arbor signata, arbore crestat.
cioplaş .
arcanum, t ainiţă
; in mentis nostrae arcano, în tainiţa sufletului
nostru.
archicamerarius, arhicamerar.
archidiaconus, arhidiacon.
archielectus ( = archiepiscopus electus), arhiepiscop a les.
archiepiscopus, arhiepiscop .
arcufex, arcar , meşter de arcur i.
arduus. greu ; pro urgentibus et arduis negotiis, pentru nişte grab-
nic e şi grele treburi.
area, loc (neted) : area ... duelli , locu l duelului ; tanquam in area
potentialis duelli convicti existant eo facto ( 1349, Alba
luli ~, Hazai ok!., p. 254) , ca şi cum prin însuşi acest
fapt ar fi învinşi pe locul duelului în pricini de si lnicie.
arenga, arengă (preambulul din documentele medievale).
argentum, argint; argentum finum, argint fin (90% argint) ;
bonum, finam et purum argentum, ad pondus Albense,
argint bun, fin şi curat, după greutatea de Alba Iulia ;
tam fini argenti guam communis argenti, atît din argint
fin d t şi din cel obişnuit.
argumentam. I. dovadă ; in perpetuae memoriae argumentum robo-
rentur, să fie întărite s pre veşnica lor aducere aminte;
- 2. ternei ; certum argumentum, temei îndreptăţit.
armalis, I. de s tem ă ; 2. armales < litterae>, scrisoare de
înnobilare.
armarium, dulap ; in nostri pectoris armario, în adîncul inimii
noastre.
19
ar,resto asstimo
arresto-are, 1. a popri, a pune la popreală ; - - 2. a aresta.

a'rs, I. meşteşug; arte vei ingenio, prin meşteşug sau iscusinţă ;
- - 2. artă.
articulus, ohişnuit la pi. articuli, I. împrejurări; - 2. părţi, !li> Unete

(într -o întîmpinare, pledoarie etc.) ; clausis et artii ulis.
, • t ·1 I 11
cu clauzele ş1 punctele; - 3. capete de acuzare.
asportatio, ducere ; asporfatio et ablatio <rerum>, ducere ş, luare
< _de lucruri >. , , ,
asporto-are, I. a lua ; - 2. a duce; - 3. a ridica.
assecuratio, adeverire, încredinţare ; ex nostra ... assecura tione
efficaci, din neîndoelnica noastră adeverire.
assecuro-are, a încredinţa ; assecuramus et affidamus vos firmiler
fide nostra per praesentes, vă încredinţăm prin (sc:risoa-
rea) de faţă şi ne chezăşuim cu tărie pe c uvîntul ruostru .
' I
assensus, încu v i inţare ; consensus et assensus, învoi re şi înc:uviin-
ţare ; benignum praebentes assensum, dînd o bine-
voitoare încuviinţare .
assero-ere, I . a spune; asserens et declarans, spunînd şi ar ;utînd;
asserens ( = asserendo) unanimiter pari voto oracul o vivae
vocis sunt confessi, a u mărturisit prin viu grai s p>Unînd
· îmoreună înfr-un g las ; ...;._. 2. a susţine . ·
assertio, ştire; assertio fidedigna. ştire vr ednică de cre zare.
assessor, asesor.
assigno-are, I . a hotărî ; terminum solutionis assignare, a hotărî
un soroc de plată ; --- 2. a trece în sfăpînire ; assignare
et statuere, nullo contradictore existente, a trece şi a
·da în stăpinire, nefi ind nimeni împotrivă; - 3 . .a sta-
h.1rn1cl , metas suas... e.ll':tradare nfteretu,- et assignare
(1352, Sîntimbru, Arh. ist. a Fii. din C luj a Acad.
R. P . R.: arh. fa{Jl. Kornis; transumpt în actu l capJitlului
de Alba Iulia , din 29 decembrie 1352), vrea să ar:ăte şi
să statornicească, . ... semnele sale de hotar.
assumo-ere, I . a-şi lua asupră ; ab omnibus eum indebite mo-

lestare volentibus protegere assumpsimus atque defen-
sare, am luat asupră-ne să-l ocrotim şi să- l apăr ă m de
toti cei ce ar vrea să- l supere pe nedrept ; omne onus
et gravamen ad infra denotanda negotia ad se assumendo
20
:\ssumptio auctoritas
(1356, Turda, Ub., II, 123), luînd asupra lor toată sar-
cina şi toată răspunderea
pentru lucrurile care vor fi
arătate mai jos ; - alege ; de latere nostro assu-
2. a
mimus, alegem din preajma noastră ; - 3. a se lega, a se
îndatora ; partes assumpserunt, părţile s-au legat.
Assumptio Virginis, Adormirea Maicii Domnului.
assumptor, chezaş ; assumptor termini, chezaşul sorocului.
astantia, prezenţă ; personalibus eorum astantiis, ei fiind de faţă.
astatio, înfăţişare; astatio falsi termini, înfăţi~are neîndreptăţită

la jude.cată.
asto-are, a sta, a se înfăţ i şa înaintea (cuiva) ; nunquam praesentiae
nostrae astare curavit, n-a avut grijă niciodată să se
înfăţişeze înaintea noastră .
astringo-ere, v. adstringo.
li
astripotens, stăpînul cerului.
attemptatio, încercare, îndrăzneală.
attempto-are, a încerca, a îndrăzni.
attendo-ere, I. a fi atent ; - 2. a lua aminte, a ţine seama de .. . ,

attentis et consideratis... fidelibus obsequiis, luînd
aminte şi ţinînd seama de slujbele credincioase.
attente, cu stă ruinţă ; rogare et hortari attente, a ruga şi a îndemna
cu stăruinţă.
attestatio, adeverire.
attinens, care ţine de ... . ; obişnuit la pi. attinentia, cele ce ţin de
casă, <lependinţe.
attrahens, pîrîş .
attraho-ere, a trage ; attrahere în causam, a trage în judecată.
auctor, I. a1·1tor ; 2. creator ; - 3. dăruitor ; auctor salutis,

-
dăruitorul
mîntuirii.
.auctoritas, autoritate ; auctoritas ordinaria, autoritate episcopească ;
auctoritate, în temeiul autorităţii (cuiva) ; auctoritate
nostra ordinaria, în temeiul puterii noastre de episcop ;
auctoritate praefat-a, în temeiul sus-z1se1 autorităţi ;
prae,sentium auctorita-te mandamus <în temeiul > scri-
sorii de faţă poruncim.
audio 1avrticitas
audio-ire, I . a auzi, a asculta ; ad audiendam et videndam relationis

metalis exhibitionem, ca să asculte şi să fie de faţă la
înfăţişarea dării de seamă a hotărniciei ; - 2. a fi de
f11ţă ; ad audiendam donationem inter vivos, ca să fie
de · faţă < la facerea> daniei între cei vii.
auditor, auditor; auditor causae, auditor al pricinii; auditor cau-
sarum generalis, auditor general al pricinilor.
auditus, auzire, auzit; ex auditu, din auzite.
augmentum, sporire, creşte re .
augumentum, sporire, creştere ; salutis augumentum in salutis

auctore, spornică mîntuire întru dăruitorul mîntuirii.
aurifaber, aurar.
auritactor, care face proba aurului.
I
aurum, aur : flos auri, floarea aurului ; proventus ipsorum in auro
et flore auri ( 1428. Kubin, Ub., iv, 351), veniturile lor
în aur şi în floarea aurului.
australis, de miazăzi ; plaga australis, partea de miaz ăzi.
ausus, îndrăzneală, au5.u temerario, cu o cutezătoare îndrăzneală ;_

indurati · ausibus temerariae praesumptionis, oţărîţi de
îndrăzneala unei cutezătoare semeţii.
authenticatio ( = authentificatio), adeverire.

,,.,,
authenticus, I . autentic ; locus authenticus, loc de adeve rire ; - 2.
adevărat.
authentificatio, adeverire.
aviticitas, I . strămoşie ; iure naturalis genealogiae seu aviticitatis

( I '409, Bu da, F@J@r, X. 'f, 8'42- 869),
spiţe a neamului sau a strămoşi ei. (Cuvîntul „strămoşie "
după ,~~a fireşt i,
apare şi în documentele din Ţara Rom ânească, cu un

sens foarte apropiat, şi anume cu acela de drept de
mo ştenire de la înaintaşi, din părinţi, din s trămoşi. Jn
1672, de ex., în Vlaşca se vinde o parte dintr-o moşie:
,,Pentru că această moşie fost-au a noast11ă de moşie,
de stremoşie încă, mai denainte vreme". C. Giurescu,
Despre boieri, 117 ; cf. şi Scriban, la cuvîntul st rămo
şie, respectiv stremoşie) ; - 2. ius aviticitatis, legea ,
dreptul strămoş iei.
22
baccalaureus benignu~i
baccalaureus, laureat; baccalaureus in artibus, laureat în artele

libere ; baccalaureus in decretis, l a ureaţ în dreptul bis e-
ricesc ; baccalaureus sacrae paginae, laureat în învăţ ă
tura cărtilor s finte.
baculum, cîrjă.. cioma g, mă c iu că.
balnearius, de haie ; domus balnearia , baie.
balteus, cingătoare .
banalis, banal ; denarius banalis, din a r banal.

banus, ban : banus Machoviensis, ba nul de Macva .
barbaries, sălbăticie ; saevissima paiJ,anorum barbaries, preacru <la
sălbăticie a păgînilor.
barhanum, barhet.
baro, I. baron ; habito tractatu cum baronibus et multis regni no·
bilibus, s fătuindu-ne cu baronii şi cu mulţi nobili ai ţării ;
- 2. boier (în documentele latine ce privesc Moldova şi
Ţara Rom ânească) . ·
beatitudo, I. fericire; -- 2. desf ă tare; eterna beatitudo, desfătare

veşnică ; spes futurae felicitatis et eternae beatitudinis,
nădejdea ierkirii de apdi ş i a veşnicei desfătări.
beatus, I . fericit ; - 2. sfîn't.

benedictio, binecuvîntare ; munus benedictionis, carul binecuvîn-
tării.
beneficium, l. binefacere ; beneficium remunerationis, binefacerea

.
răsplătir!i ; grata beneficia dignatur . <impendere >
( 1427, Ub., IV, 298), binevoieste a hărăzi milostive bine-
facer i ; - 2. beneficiu ; benefidum ecclesiasticum, bene-
ficiu bisericesc ; beneficia unita, beneficii unite.
beneplacitum, bună plăce re ; ad ipsius beneplacita voluntatis, cu
buna lui păcere şi voi e ; de beneplacito et voluntate spon-
tane,, de bun ă plă c er e ş i de bună voie.
benignitas, bunătate.
benignus, binevoito r ; benignum praebentes assensum, dînd o bine-

voitoare încuviinţare.
23
birretum calcipams
birretum, baret, beret.

birrum, căciulă.
birsagialis, de gloabă ; , marca birsagialis, marcă de gloabă .
birsagium, g loabă : gravamen birsagii, gloabă : interemptionis bir-

sagia, gloaba omorului.
bissus, pînză : czether vei bisso, czether adică pînză ; item d~
qualibet pecia czether vei bisso denarii duo... tenetur
dare ( 14 I 2, Bistriţa, Ub., II I, 528), este dator să dea ...
de asemene a după fiecare bucată de czether adică pînz ă:
doi dinari.
bladum, grîu.
blateratio, bîrfeală , cleveteală. ·
bombicium, mătase.
bombisum, v. bombicium.
bonum, l . (lucru) bun; -- 2. bine (le) - 3. folos. 1
bonus, bun.
brachium, I. brat ; internae complectimur brachio caritatis, (îl) îm-
brăţişăm cu adîncă dragoste ; - 2. putere ; brachium
saeculare, puterea lumească.
bravium, răsplată .
breviloquium, vorbire scurtă ; sub breviloquio, pe scurt.

bulia, bulă .
huilo-are, a întări cu bulă .
burgensis, orăşean.
bu•g,:m, butzdugnn ; unum b~u.·ulum ~rreum bu•gnn voc.:atum, o mă

ci uca de fier numită buzdugan.
caementum, I. piatră de zidit; caementum pro fab rica ecclesiae,

piatră pentru zidirea bisericii ; - 2. mortar.
calceus, încălţăminte ; sutulares et calcei, cizme şi încă!ţămint~.
calciparus, cizmar.
24
calcitro canonicus
calcitro-are, a se împotrivi ; calcitrare contra stimulum, a se îm-

potrlvi.
caligo, I. întuneric ; - 2. umbră ; nec aliquo vitio caliginis offusca-
tae, nici umbrită de vreo pată (cu privire la felul în care
s-a păstrat o scrisoare, un act).
calix, I. cupă ; - 2. potir.
caliga, la pi. calligae, î ncălţări; duae calligae, două încălţări.
calumnia, p î ră nedreaptă ; de calumnia iuramentum in animum

praestare, a jura pe suflet că pîra este nedreaptă ; con-
vinci in facto calumniae, a fi dovedit (cineva) ca'•vinova t
de o pîră nedreaptă ; pena calumniae, pedeapsa pîrii
nedrepte.
cambiator, zaraf ; schmbător de bani (slujbaş i:egal) .
camera, cămară ; floreni de camera, florini de-ai cămării ; lucrum
camerae, venitul cămării.
campester, de cîmpie ; terra campestris, pămînt de · cîmpie.
camuca, ţesătură de mătase .
cancellaria, l. cancelarie ; 2. slujba de cancelar.

cancellarius, cancelar.
cancellatus, tă iat, cu tăieturi ; privilegium non abrasum, non can-
cellatum, privilegiu · rară răsături, fără tăieturi.
candela, lumînare.
canonicatus, canonicat ; providere alicui de canonicatu et prae-
benda, a da cuiva un canonicat şi o prebendă , a numi pe
cineva _într-un canonicat cu prebendă .
canonice, potrivit canoanelor.
canonicus, canonic; -canonicus -cantor, canoni·c cantor; canonicus.
,.. subrogatus, canonic ajutor ; presentibus discretis viris ...
et aliis canonicis in ecclesia dei iugiter famulantibus regi
sempitemo (1369, Arad, Kărolyi okl., I, 314), de faţă
fiind chibzuiţii bărhaţi şi alţi canonici care în biserica
lui Dumnezeu slujesc necurmat împăratului celui veşnic~
canonicus, 1. canonic, potrivit canoanelor ; - 2. legal, potrivit
legilor.
25-
cantor '.> careo
cantor, cantor. I "Jli
cantrus, urcior.
capella, capelă ; capella lignea, capelă de lemn .
capellania, s lujb a de capelan.
capellanus, capelan.
capetia, căpiţă ; capetia feni, căpiţă de fîn .
capitalis, de căpetenie ; pecunia capitalis, capital , capete.
capitulum, capitlu ; capitulum ecclesiae beati Michaelis archangeli
Transilvaniae, capitlul bisericii iericitului arhanghel Mi-
hail din Transilvania ; capitulum Varadiense, capitlul din
Oradea ; dilectis et fidelibus suis viris discretis capitulo
Transsilvano, salutem et gratiam plenam cum dilectione,
I J
iubitilor şi credincioş ilor săi, chibzuiţilor bărbaţi, ca-
pitlului Transilvaniei mîntuire, dep1ină milostivire şi
dragoste ; viris discretis et honestis, amicis suis reveren-
dis, · capitulo Waradiensi... amicitiae debitum, chibzuiţi
· lor şi cinstiţilor hărbaţi , prietenilor săi vrednici de cinste,
capi tlului din Oradea ... cuvenită prietenie; dominus ca-
pituli, mai marele capi tlulµi.
captivatio, luare în prinsoare ; captivationes personarum, luare de
oameni în prinsoare.
caput, I . cap ; - 2. izvor ; caput fontis, izvor ; - 3. început ; caput
vallis, începutul. gura văii ; - 4. vîrf; - 5. capăt;
caput sigilii, capătu l peceţii; litterae incisae capitibus
duorum sigillorum consignatae, scrisoare tăiată, însem-
nată cu capetele a două peceţi.
cardinalis, cardinal ; cardinalis diaconus, cardina l diacon ; cardi-

nalis presbiter, cardinal preot ; cardinalis episcopus,
cardinal e piscop.
cardo, document original ; •cardo harum literarum apud Schonbur-
genses depositus habetur (doc. din 6 nov. 1580, Arh . Stat.
Sibiu, comuna Ruja , L, 8), originalul acestei scri sori se
află depus la cei din Dealul Frumos .
careo-ere, I. a fi lipsit ; litterae suspicionis vitio carentes, scriso a re

lipsită de orice bănuială de str icăci une ; litterae viribus
cariturae, sc ri soare de acum înainte lipsit ă de putere,
fără putere ; ipse littere privilegiales vane, casse, frivole
26
caristia catholicus
remanerent viribusque caritu re (1344, Turda DIR. - C,

XIV, v . IV, 634), acele scr isori privilegiale să ramm a
deşarte , stri ca te, netrebnice şi lipsi te de putere.
caristia, I. scumpete ; - 2. lip s ă; în kari stia magna preterita (1416,

Bonţida, Teleki okl., I, 422) . în timpul m arei lipse trecute.
caritas, dra goste, iubire (de aproapel e) ; fraterno cum affectu sin-
cerae dilectionis caritatem, cu frăţească dragoste şi ne-
făţarnic ă iubire.
caritativus, I. blînd ; correctio caritativa, mustrare blîhdă ; - 2.

părintesc; -- 3. cucern i'c, ev lavi os ; caritativum subsidium,
ajutor cucernic.
carnisprivium, lă sat ul secului de carne.
carta, pergament ; privilegium ... integrum in charta et sigillo, privi-
legiu c11 pergamentul şi cu pecetea întreagă .
carus, scump ; cariss•imus, prea scu mp.
casso-are, I. a desfiinţa ; - 2. a strica ; cassamus, annullamus et
in irritum perpetue revocamus, stricăm, nimicim şi soco-
tim deapururi fără putere.
cassus, stricat.
castrensis, de cetate, al cetăţii ; castrenses, oameni ai cetăţii ;
iobagiones et conditionarii castrenses, iobagi şi condiţio-
nar i ai ce tăţii.
castrum, cetate; iobagiones castrl, iob agi ai ce tăţii ; iobagiones sub
castris, iobagi de sub . cetăţi ; sub eodem castro, la poa•
lele acelei cetăţi.
casualiter, din întîmplare.
-casula, patrahir.
casus, întîmplare.
caterva, obşte .
,cathedraticum\ darea preoţilor către ep iscop, darea către episcop .

.catholicus, catolic.
27
causa cedula
causa, I. pncma ; ad causam dlscutiendam et determinandam, pentru

dezbaterea şi hotărîrea pricinii ; ad causam fecimus vo-
cari suprascrlptam, am pus să-l cheme la judecata mai sus
scrisă ; causam appellatlone remota debito fine decidas,
să ldai pricinii hotărîrea cuvenită fără drept de apel ;
causa civilis et _criminalis, pricină civilă şi criminală ;
causam condescendi faciendo, făcînd ca pricina să înce-
teze ; causa condescensa (Werboczy, II, 82), încetarea
pricinii ; - 2. in causam attractus ( = incattus), pîrît ;
- 3. causa crucis, expediţie cruciată, cruciadă ; causam
prorogare, a amina pricina ; causam de voluntate par-
tium... duximus prorog·andam, cu învoirea părţilor.. . am
hotărît să amînăm prici na ; causam movere, a porni o
pricină ; causa super facto terrae... diutius ventilata
fuisset, pricina privitoare la pămînt... a fost dezbătută
multă vreme; causam terminare fine debito, a pune ca-
păt pricinii în chip cuvenit.
causidicus, I. apărător, susţinător de pricini ; - 2. împricinat (cînd

îşi apără pricina sa) ; - 3. pîrîş.
cautela, I. chezăşie; uberiorem ad cautelam, spre mai mare che-
zăşie ; ad cautelam et maiorem certitudinem, spre che-
zăşie şi mai mare încredinţare ; prorogationis cautela,
chezăşia aminării, amînare; - 2. băgare de seamă.
cautio, chezăşie ; cautio fideiussoria, chezăşie vrednică de crezare •
cautio iuratoria, chezăşie prin jurămînt ; evictoria cautio,
chezăşie de evic·ţiunc ; expeditoria cautio, chezăşie pen-
tru stă pînirene netulburată .
caveo-e.re, a băga de seamă ; caventes ne fraus et dolus interveniat
in hac parte aliqualis, (1378, Vişegrad, Zichy okl., IV,
87), băgînd de seamă totuşi să nu se facă vreo înşelă
ci une sau vicleşug în această privinţă .
cecha, breaslă ; cecham tenere, a ţine de breaslă ; ius ceche depo-
nere, a plăti taxele de breaslă ; mediam cecham dare
(habere), a plăti jum ătate din taxele de breaslă (de cea-
laltă jumătate fiind scutit).
cedo-ere, a cădea (în partea cuiva).

cedula, ţidulă, scrisoare ; commissionis sive supplicatjo!Jis cedula
( 1423, Roma, Ub., IV, 196), scrisoare de însărcinare sau
de cerere.
28
celebrarifacio ceterus
celebrarifacio-ere, a ţine (o adunare etc.).

celebro-are, I. a ţine (o adunare etc.); -- 2. a sluji (a face o slujbă
religioasă ).
celerista, corăbier de s are.

celestis, ceresc ; terrena commutare celestibus, a schimba cele lu-
me ş ti cu cele cereşti.
cella, chilie. ,
celsitudo, înălţime ; regia celsitudo, înălţimea regească ; noverit
vestra celsitudo, să afle în ă lţim e a voastr ă.
censeo-ere, a socoti ; quocumque nomine censeantur, oricum s-ar
numi.
censualis, de d a re ; pecunia censualis, bani de dare ; proventus cen-
sualis, ven it din dare.
-eensura, pedeapsă. s an cţ iune ; censura ecclesiatica, pedeapsă, san.: ·
ţi une bi se ri cească.
census, I. cens, darea pămîntului ; 2. , dare .
l I
centenaria-ae, v. centenarius. I•
centenarius, I . cîntar ; - 2. maj ~.

centenarius, de o sut ă ; florenus centenarius, fl orin ' ere o su t ă de
dinari.
cerdo, I. tăbăcar; - 2. curelar .
certamen, lupt ă; duelli certamen, duel.
ertitudo, I. ş i guranţ ă; - 2. înc r ed in ţare .; ad. cautelam et maiorem
cettitudinem, . pre ch ezăşi_ţ şi mai mare încredi ntare.
tertus, 1. sigur , neîndoios ; e·ccles:ia_ certo modo vacans, biser i că va-
- cantă în ch ip neîndo ios; - 2. anuinif; corarn certo au-
ditore causarum, înaintea unu i anumit a'uditor al pri ci -
nilor ; - 3. · cuven it ; sub certa · forma, în forma cuve-
nit ă ; litteras apostolicas impetravit sub ·certa forma, a
cerut scr isoa re apostol!că în forma cuvenită.
ceterus, I. cel ă lalt ; cum ceteris non obstantibus, cu celelalte <for-
- mule cari · încep ·cu cuvintele > fără a ţine se am ă de ... ;
- 2. de cetero, de acum înainte.
29
Chanad 1 ;J citatus
Chanad, Cenad ; Chanadiensis, de Cenad.

charitas, cf. caritas.
charta, v. carta.
chifus, ceaşcă; sex chifi argentei deaurati (1408, Bi s triţa, Ub., III,
462), şase ceşti de argint aurit.
chirographum , chirograf.
chorus, cor (în biserica catolică) ; domini de choro, domnii din cor
(canonici) ; sacerdos d~ choro, preot din cor.
chulaquii, ,,chulaquii " (monedă măruntă
de schimb - de o valoare
necunoscută - care circula în Săcuime, menţionată îrr
dijmele papale din 1332-1337).
cibrio, vadră.
cimentum, v. caementum.
cimiterium, l. cimitir ; 2. - curtea bisericii (care servea şi ca
cimitir).
circa, I. in jurul; - 2. lîn.gă ; în ·retro ort,um suum, circa paludem
Pentektowa (1347, Dealul Oradiei DIR. - C, XIV,· v.
IV, 671), în dosul grădinii sale de lingă balta Lacul lui
Pentek ; -- 3. la, pe la ; circa festum nativitatis beatae
virginis, la (pe la) sărbătoarea naşterii fericitei fecioare;
- · 4. circa quod, cu privire la .
circumspectus, chibzuit/
cirografum, v. chirographum.
citatio, chemare ; dies citationis, ziua chemării ; et post haec, diem
eihationb t)t termfnum 11e n@nlltttt eftat& um eum totiu~
facti serie in vestris litteris nobis fideliter rescribatis ;
et aliud facere non debeatis, şi după aceasta, să ne
faceli cunoscut în scris şi întocmai în scrisoarea voastră
ziua chemări'i şi sorocul hotărît, precum şi numele
celor chemaţi, împreună cu felul cum s-au petrecut toate
lucrurile ; iar altfel s ă nu faceţi ; morosae citationes,
chemări întîrziate.
citatus, chemat, cel chema t ; nomina citatorum, numele celor

chemaţi.
30
cito coaequalis
ciţo-are, a c:hema ; ad nostram citet praesentiam ad ternunum com-

petentem, să-l cheme în fat a no astră la SQrocul cuvenit.
civilis, I. om a l cetăţii ; - 2. orăşean.
civilis, I. civil ; causa civilis et criminalis, pricină ci vil ă şi crimi-
nală ; - 2. lumesc; forum saeculare seu civile, scau;1
de judecat ă mire.in s;iu lumesc .
civis , I. o r ăşean ; cives iurati, juraţ i i oraş ul !.li, orăşeni juraţi ; - 2.
ti r goveţ.
civitas, I. oraş; - 2. patrie, ţa r ă (a cuiva ) ; de civitate, de loc din;
de civitate Austriae, de loc din Aus tri a.
civitatensis, orăşean.
clarus, străi uc it ; clarissimus, preast r ă lu cit.
clausa, clauză, îngrădire ( = restricţie) ; clâusis et articulis , cu
clauzele şi punct ele.
claustrum, mănăstire.
clausula, dauză , îngrădire ; cum clausulis et non obstantibus
opportunis, cu clauzele ş i form ulel e cuvenite (care încep
cu cuv intele) fără a ţine sea ma.
clausura, I. ; - 2. iezătură ; clausura piscinae, iezătura
s t ă vilar
heleşteului ; - 3. hambar ; clausura frugum , hambar de
<le grîne ; v. reservatorium.
clavis, I . cheie; claves, cheile (apostolice) ; in contemptum clavium,
în dispreţul chei lor (apostolice) (adică : în dispreţul
puterii papale) ; - 2. zăvor (drug de lemn cu care se
închidea u şa pe dinăuntru).
clementia, îndrurare.
clenodium, odor.
clericus, I. cleric ; - 2. preot; clerici saeculares, preoţi seculari.
cliens, om în slujba (cuiva).

clima, regiune.
Clus, Cojocna .
Clusacna, Cojocna.
Clusmonostor, C luj - M ănăştur.
coaequalis, ega l, deopotriyă. totuna de man.' . .
codex color
codex,- privilegiu; seriem antiqui- codici-s (1372, Ub., II, 373), cu-
prinsul privilegiului · vechi.
coetus, I. asociaţie ; coetus, caterva et consofitio, asociaţia, obş tea
şi tovărăşia ; - 2. rînd ( = oatego11ie~ ; in coetum et nu-
. ·merum .liberorum servientium et nobilium regni nostri ,
în rîndul şi numărul slujitorilor liberi şi nobili ai ţării
noastre. ~ 11
I
cognosco-ere, a cerc ~? ; causam cognoscere, a cerceta pricina.
I J t JI
-collatio, I. drept de danie ; ad nostram pertinens collationem, cc
ţine de dreptul nostru de danie ; coţlationi regali de iure
, . pertinere asserendo, spunînd că, potrivit legii , ţin~ qe
dreptul de danie al regelui ; - 2. danie ; dubitat...
collationem viribus non subsistere, se îndoieşte . .. că
dania e lip sită de tărie ; petens a nobis cum instantia,
- ut ipsum privilegium innovando, col!ationem dictae
terrae de benignitate regia ratam ha~e,rţ et nostro digna-
remur privilegio confirmare, rugîndu-ne cu stăruinţă ca,
înnoi nd privilegiul, să binevoim a consfinţi din milosti-
v1irea noastră regea scă dania zisului pămînt şi a •o întări
cu prlvilegiur nostru ; -- 3. declaraţie (prin care se face
o danie); fassio seu collatio, mărturia sau declaraţia (prin
care se face dania)'; - 4. împărtăşire; collatio et admi-
' _nistratio sacramentorum, împărtăşirea şi darea sfintelor
taine.
·collatus, confruntat ; correcta et collata, îndreptată şi confruntată .
-collecta, I. colectă ; collecta ordinaria, colectă obişnuită ; collecta

extraordinaria, colectă neobişnuită ; collecta · regalis.
colecta · regească ; -- 2. dare; - 3. vamă ; ;,excepti s
dumtaxat colletis ( =collectis) strada viarum (1415,
Ortvay, 1,· .514), l ăsînd la o parte vămile drumurilor.
collector, I . strîngător de dare ; - 2. strîngător de dijmă .
colloquium, consfătuire .
-colonus, colon ; ţăran iobag ; unum kolonum liberam haberent

servandi potestatem (1352, Arh. Stat Cluj ., arh . ora ş .
Cluj, fasc. T. T., nr. 28), să aibă slobodă voie a ţin e
<acolo > un ţăran iobag.
color, cuvînt (în sens de pretext) ; quovis adinvento colore, sub orice
cuvînt n ăscocit ~ quovis alio .colore, sub orice alt cuvînt.
32
columtator commissio
columtator, (de la calumpniari, calumniari, cf. Diefenbach s. v.),

calomniator ; concubinarius exstitit et columtator ( 1353,
Cîrţa, Ub., li, !Ol), a fost concubin şi calomniator.
•combustio, I. ardere ; - 2. topire ; < argentum > decimae combus-
tionis, argint din a zecea topire (identic cu argentum
finum, argint fin : 90 % argint).
comes, I. comite; comes alpium, comitele plaiurilor ; comes cappel-
lae, comitele capelei <regeşti> (=şeful cancelariei
secrete sau mici de la curtea regală) ; comes curialis,
comitele curţii ; comes legalis, comitele legiuit ; comes
parochialis, comitele comitatului ; comes terrestrls, co-
mitele locului ; comes urburarum, comitele urburei ;
in praesentia comitis urburarum nostrarum (1427, Cîmpu-
lung,- Ub., IV, 279) , în faţa comitelui urburei noastre ;
camerarum salium comes, comitele cămărilor sarn ; -
2. comes curiae, vornic; Albul, comes curiae magnifici
viri Daan, vaivodae Transalpini ( 1428, Ub., IV, 346),
Albul, vornicul m ă ritului bărbat Dan, voievodul Ţării
Româneşti. ·
comitissa, comitesă.
commansor, locuitor.
commemoratio, amintire, pomenire ; commemoratio annualis, pa-
rastasul de fiecare an.
commendabilis, I, preţuit ; -- 2. bun.
commendatio, închinare; commendatio mea, închinare din par-
tea mea.
commendo-are, I. a încredinţa; - 2. a da de ştire_ ; memoriae
commendamus, dăm de ştire; memoriae commendantes
significamus, dăm de ştire şi Iacem cunoscut.
commercium, I. comerţ, negoţ ; -- 2. schimb ; temporalium com-
mercio volentes ~ţterna metere, voind să dobîndească
cele veşnice în scbrmbul celor pămînteşti.
commetaneus, megieş; commetanei et vicini, megieş: şi vecini.
commissarius, împuternicit , însărcinat.
commissio, poruncă; commissio iudiciaria, ooruncă judecătorească:
commissio propria domini regis, porunca însăşi a rege-
lui ; -- 2. delegare : commissio în partibus (ad partes),
delegare de judecători unde sîn t p ă rţile (în afara curiei
papale. la locul pricinii).
3 33
committo communis
committo-ere, 1. a î n sărc! n a ; committimus et mandamus, în să r

c in ă m şi porunci m ; - 2. a hot ă rî ; commisimus convictum
fore in iudicium, am hotărît să fi e osînd it la gl o ab ă ;
- 3. a s upune pe cineva la .,. ; . committere aliquem ad
veridicam attestationem iudicum nobilium, a supune pe
ci neva lc1 m ă rturi a a dev ă rată a juz ilor nobililor.
commode, u şor, lesne; commode nequit comparere. nu se poa te
les ne înf ăţ i şa .
commodum, înlesnire, p r ii n ţă ; commodis ... convenire, a fi sp re
prii n tă ; quae videntur sanctae matris ecclesiae commodis
utiliter · convenire, ce se văd a fi s pre fo losul ş i p riinţa
sfintei ma ici, a bi sericii; commoda et utilitates, înl esni-
rile şi fol oasele.
commoror-ari, a sta, a locui ; libere veniant et secure commorentur
in easdem, să v ină liber ş i să locu iască fără teamă în
acele < o raşe > .
communio, îm pă rt ăş ir e ; gratiam et communionem apostolicae sedis
habente, avînd harul ş i îm pă rt ăşi rea scau nului aposto lic.
communio-ire, a înt ă r i. Nos igitur petitionibus ipsorum populorum
nostrorum iustis et legi'timis acquiescentes ipsas litteras
non cancellatas, non abrasas, non abolitas nec in aliqua
sui parte vitiatas, sed in charta et sigillo integras repe-
rientes de verbo ad verbum rescribi fecimus et sigillo
nostro communiri: Noi, aşada r. în cuv iin ţî nd drep tele ş i
leg iuitele cereri ale oa menilor no şt r i şi găsind sc ri soarea-
f ă r ă t ă i e t uri, f ără răsă turi , fă r ă şte r să tur i ş i nici str ica ta
în vreo pa r te a ei, ci cu pergamen tul ş i cu pecetea în-
treagă , am pu s ca ea să fi e sc risă d in nou din cuvînt în
cuvîn t ş i î ntă ri tă cu pecetea n oas tr ă .
communis, I . comun ; communis 'inquisltio, cer cetare c omun ă' ;
communi iustitia suadente, aş a cum cere dreptul comun ;·
communl voluntate et consensu, cu î mpr eun ă învoi rea şi
"incuviin ţa r ea ... ; pro negotio et expeditione communi ,
s pre binele şi folosul ş i a l unora şi al altora ; - 2. obi ş-
nuit ; communi iure suadente, potrivit drept ulu i ob işn u i t ;
communis iustitia, drept ul obişnu i t ; secundum com--
munem aestimationem, după preţuirea o bi ş nuit ă :·
argentum communl", argint ob i şnui t ; tam fini argenti
quam communis argenti, atît din argint bun cît şi din
cel obi ş nuit ; - 3. de rînd ; communes homines, oament
de rînd ; - 4. obştesc ; in communi loco, în loc obş tesc _
34
communitas compositio
communitas, I. obşte ; communitas seu universitas, obşte ; - 2.

aşezare.
communiter, I. laolaltă, împreună ,

cu to(ii; communiter vei divisim,
laolaltă sau fiecare în parte ; · - 2. la f_el ; confessum
extitit ... communiter, au mărturisit ... la fel.
commuto-are, a schimba ; temporalem ... vitam ... in perpetuam
commutare, a schimba via ţa ... trecătoare ... cu cea
veşnică .
compareo-ere, a se înfăţişa, a se c:1răta ; commode nequit comparere,

nu se poate lesne înfăţişa .
compater, I. na';' ; - 2. curnătru ; - 3. părinte sufletesc.
compatrissa, I. naşă ; - 2. cumătră.
compenso-are, a răsplăti .
comperio-ire, a afla ; comperire et rescire, a afla şi a descoperi.

competens, I. potrivit ; - 2. cuvenit ; terminus competens, soroc
cuvenit; - 3. îndreptăţit; iudex competens, judecător
îndreptăţit.
complacentia, 1. îndatorire ; - 2. slujbă plăcută, îndatoritoare.

complector-plecti, a îmbrăţişa ; internae complectimur brachio
• caritatis, (îl) îmb ră ţişăm cu adîncă dragoste.
complementum, împlinire ; iustitiae complementum, împlinirea drep-
tăţii ; iuris aequitatem et iustitiae complementum sibi
exhibere, să i (li) se dea dreptul şi să i (li) se facă
dreptate.
compleo-ere, a împlini ; complere terminos, a împlini soroacele.
completio, împlinire; comptetio termini, împlinirea sorocului.
complex, complice, părtaş la rele.
comportionarius, părta~. copărta ş ( 1356, Sîntimbru , Arh. Ist. Fii.
Cluj a Acad. R. P . R .. Colecţia generală, nr. 319).
compositio, I. învoială ; ·e x compositione proborum virorum inter-
veniente in falern pacis devenissent unionem (1341, Alba
Iulia, Ub., I,. 514), printr-o i'nvoială mijlocită de bărbaţi
35
compositor condam
cinstiţi' au ajuns la acest legămînt al pacu; composltio

confederativa, învoială familiară ; compositio ordinativa,
învoială legiuită ; - 2. împăciuire ; per viam compo-
sitionis vei concordiae amicabilis, pe calea împăciuirii
sau .a înţelegerii prieteneşti.
compositor, împăciuitor ; per amicabiles compositores, prin mij to-

cirea unor împăciuitori prieteni.
comprovincialis, din acelaşi ţinut; nobiles comprovinciales, nobili

din acelaşi ţinut.
computo-are, I . a socoti ; 2. a nune în socoteală ; in sortem pecuniac

capitalis computare: a pune 111 socotea la capetelor (a
banilor împrumutaţi) ; v sors.
conbustio, v. combustii;>.
concambium. schimb ; permutatio et concambium, schimb ; in con-
cambium et permutationem, în schimbul şi în locul.
concanonicus, frate canonic; concanonicus noster, fratele nostru
r.anonic.
conce-do-ere, I. a hărăzi ; - 2. a încuviinţa; concessum ut petitur,
se înc uviinţeaz ă cum se cere .
Conr.eptio Virginis, Zămislirea Fecioarei.

•
concessio, îngăduinţă.
concilium, conciliu; concilium generale, conciliu general.

concordia, înţelegere.
concorditer, într-un cuget, într-un g las; qui demum ad nos reversi ,

<,c;m<,ordit@r nobi.§i r@hil@nmt. CM (', înt<~rdndY-s~ după
aceea la noi , ne-au spus într-un glas.
concors, care e în bună înţelegere cu cineva, într-un cuget cu altul.

conculcatio, călcare, bătătorire ; propter conculcationem transitus
ipsius vie, pentru trecerea şi bătătorirea drumului.
condam ( = quondam), I. cîndva, odinioa ră ; - 2. fost (înaintea
unui nume care arată o funcţie). Nos quattuor iudices
nobilium ... memoriae comrnendamus quod nobiles viri,
36
condecentia condivisionalis
condam iudices nobilium, venientes coram nobis ...

( 142 1, S ighet, Mihâ lyi, 258), noi, cei pat ru juzi a i nobi -
lilor ... fa cem cunoscut că, venind îna intea noa s tr ă
no bilii bă rb aţi, foşti j uzi ai nob ililor ... ; - 3. (înainte a
unui nume propriu de persoană) ră pos at.
condecentia, c u vi i n(ă .
condemno-are, a condamna, a osind i.

com.lescendo-ere, a trece, a coborî ; cau sam condescendi faciendo,
făcîn d ca pri cina să înceteze; causam et litem coh-
descendi fecerat et sopiri , a pus ca pr ic ina ş i procesul
să înceteze ş i să se stingă.
condignus , l . drept ; condigna aestimatio, p reţuire dre apt ă ; in con-

digna aestimatione, du pă o pr eţu i re dre a pt ă ; in condigna
aestimatione et valore, d u pă o preţuire dreaptă ş i dup ă
cît iace; - 2. potrivit; - 3. cuvenit ; -- 4. vrednic.
conditio, I. co n d iţi e ; ea conditione, cu acea c on diţie ; cum condi-
tionibus emergentibus, dependentibus et connexis, cu con-
diţ i i l e cm e r ezu lt ă, atî rn ă şi sînt legate; - 2. condiţi e,
st are ; status seu conditio, s ta re sa u condiţie ; quicunque
libere conditionis homines, t oţ i oamenii de s tare liber ă ;
proclamatum extitisset ut quicunque nobilium, vei
cuiusvis conditionis, preeminentie et status hominum
litteras cum ipso sigillo ipsorum antiquo et tune amisso
et cremato haberent sigillatas,... ad renovandum seu
confirmandum... reportarent (1344, Turda , DIR. - C,
XIV. v. IV, 633--634), s-a vestit ca fieca re nobil sau
ori ce om de orice co n d i ţie, tr ea pt ă sau s tare, care u
avea vreo scr isoa re întă r i t ă cu vechea lor pecete, ce s-n
pier du t şi ;1 a rs atunci. .. să o d u că... pentru . a o înnoi
sa u a o î n tă r i ; - 3. r în du i al ă ; conditio et constitutio,
r î n d u i~ l ă şi aşezămîn t .
conditionalis, co ndi ţ i on ar.
conditionarius, cond iţ i on a r , s lu gă.
conditor, întemeietor ; per olim conditoris fast-idium, în di s pr eţul

întemeieto rului de od i nioa ră (sa u r ă posa t ).
condivisionalis, p ă r t a ş.
37
conduco c.onfirmo
conduco-ere, I. a arenda; - 2. a închiria; - 3. a tocmi; miles con-

ductus, ostaş tocmit ; - 4. a du ce, a mîna · salubriori
intentione conductus, mînat de un gînd mai bun.
conductio, I. închiriere; - 2. arendare; per conductionem, cu
chirie ; în arendă.
conecto-ere, a lega împreună.
confectus, v . conficio.
confero-ferre, a hărăzi ; dare, donare et conferre, a da, a dărui şi a

hărăzi.
confessor, mărturisitor .
conficio-ere, I. a face; - 2. a întocmi; privilegium confectum, pri-

vilegiu întocmit.
confidentia, 1. chezăşie ; sub confidentia praescriptarum literarum
adiudicatoriarum, cu chezăşia sus-zisei scrisori de ju -
decată ; - 2. încredere.
confirmatio, confirmare, întărire.
confirmative, drept întărire ; exhibuit litteras tenores aliarum

quattuor litterarum confirmative in se habentes, a ară ta t
o scrisoare avînd într-însa drept întărire cuprinsul altor
patru scrisori.
confirmo-are. a întări, a confirma; ratificantes et confirmantes, întă
rind şi confirmînd ; nos igitur, iustis et legitimis peti-
tionibus eotundem N. N. favorabiliter acquiescentes,
concambium praelibatum ratum habemus et acceptum
atque firmum et nostra regia auctoritate duximus con-
firmandum, noi, aşadar, încuvilnţtnd cu bunăvointă
dreptele şi legiuitele cereri ale aceloraşi N. N., consfin-
ţind, primind şi întărind pomenitul schimb, am hotărît
să-l confirmăm în temeiul autorităţii noastre regeşti ;
nos igitur, qui, ex debito suscepti regiminis, quemlibet et
specialiter sanctam ecclesiam in suo iure tenemur conser-
vare, iustis et legitimis petitionibus ipsius venerabilis
patris 8. benignum praebentes assensum, quia ipsas
litteras invenimus non cancellatas, non abrasas nec in
aliqua sui parte esse vitiatas, de verbo ad verbum
praesentibus inseri fecimus, dictam donationem nostro-
38
-confiteor congrego
rum progenitoi;um ratam habentes et praesentium

auctoritate ratificantes confirmamus , noi, aşada r , care
di n dato r ia cîrmuirii lu ate asu pră-ne sî ntem ţ i nu ţi să
păstrăm în dreptul său pe oricine şi cu deosebire sfîn t a
biserică, dind o binevoitoare încuv iinţare, cereri lor
drepte şi legiuite ale venerabilulu i pă rint e B., deoarece
am găs i( acea scrisoare fără tăiet uri , fără răsături şi
nici st r icată în vreo parte a ei, am pus ca ea să fie tre-
cută din cuvînt în cuvînt în scrisoarea de faţă <şi >
încuviinţînd zisa danie a stră moşilor noştri, o întărim
consfinţind-o prin puterea sc risorii de faţă.
·confiteor-eri, a mărturisi ; sana mente, spontaneaque voluntate,

oraculo vivae vocis sunt confessi, cu mintea sănătoasă
şi de bună voie au mărturi st prin viu grai ; ultronea
ipsorum voluntate et pari voto communiter confessi sunt,
de buna lor vole şi într-un glas ne-au m ă rturi s it cu toţii ;
confessum extitit. s-a mărturisit ; confessum extitit viva
voce, sana mente spontaneaque voluntate communiter
et relatum, au mărturisit la fel şi au spus prin viu grai,
cu mintea sănătoasă şi de bună voie.
-confractio, spa rgere ; confractiones ecclesiarum et cimiteriorum,
spargeri de biserici şi cimitire.
congenerationalis, di n ace l aşi neam ;frater congenerationalis ( 1406,
Buda, Malyusz, II. I, 542), rudă din acelaşi neam.
congratulor-ari, a se ferici ; congratulari et gaudere, a se ferici şi
a se bucura .
,c ongregatio, I. şd un are; cong•r«;_gatio generalis, adunare obştească;
· · in congrega"tione noslra generali universitati nobilium
partis Transsilvane, in quindenis festi beati Georgii
martiris, publica proclamatione facta, Thorde celebrata
(1348, Turd.1, Cod. Andeg., V, 186), în adunarea noastră
ob ştească ţin ută la Turda în a cincisprezecea zi după
să rb ătoarea fericitului mucenic Gheorghe, cu obştea no-
bililor din părţile Transilvaniei, dup ă ce s-a făcut o
vestire obştească ; congregatio generalis et capitalis,
adunarea obştească şi cea mare ; congregatio nostra ge-
neralis et capitalis, ad un area noa s tr ă obş tea scă ş i cea
mare ; congregatio spec•ialis, adun are spec i a l ă ; - 2.
congregatio annualis, iarmaroc.
congrego-are, a aşeza (coloniza) ; congregare populos, a aşeza oa-
meni ; congregare villam, a aşeza un sat.
39
congressus consequor
congressus, înce rcat; pugilis congressus lupătător încercat.
congruus, pot r ivit; congruo modo, aşa cum se cuvine; congruus

atque consonus, potrivit şi întocmit cu spusa (lor) .
conprovincialis, v. comprovincialis.
conqueror-eri, a se plîn ge ; dicere conquerendo, a se plînge ; expo-
nere conquerendo, a se plînge.
conquestio, plîngere ; conquestionem facere, a face o plîngere.
consanguineitas, înrudire; Jinea consanguineitatis, grad de în-
rudire.
consanguineus, rudă de sînge ; consanguinei et affines, rude de-

s înge şi neamuri.
conscientia, 1. c un oaştere ; -- 2. cuget, gînd ; - 3. conştiinţă ~

conscientiam onerare, a face răspunzător.
conscientiose, în chip - conştiincios.
conscientiosus, conşt iin c ios .
conscribo-ere, a reproduce; litterae sensualiter conscriptae, scrisoare

reprodusă după înţe l es.
consecro-are, sfinţi.
consedeo-ere, a şedea laolaltă, a şedea împ re un ă ; in iudicio conse-

dere, a şedea la judecat ă.
consensus , I . în voire; consensus et assensus, învoi re şi încuviin-
ţare ; - 2. încuviinţare; communi voluntate et consensu ,
cu î mpreun ă învoire şi înc uviinţare ; benignum atque-
gratiosum nostrum consensqm et assensum praebere,
li da bffle 61f<'>area ~l mllt>stf a flt>a:strll ffl e uvflnţare şi
învoi re ; de consensu et beneplacito, cu încuvii n ţa rea şi
bun a plăcere ; - 3. înţelegere ; concordi consensu, în de-
pli n ă înţelegere.
consequens, următor ; per consequens, prin urmare.

consequenter, la fel.
consequor-qui , a dobîndi ; praemia donativorum nostrae gratiae ...
consequi, a dobînd i... răsplata daniilor milostivirii
noastre.
40
conservator consigno
conservator, I . apărăt o r (în timpul vacan ţeila conducerea aşeză

mintelor bisericeşti) ; -- 2. conservator.
conservo-are a păstra păstra în li-

; conservare in libertatibus, a
bertăţi ; ex debito sui ofticii iura et libertates sui regni
teneatur illibata conservare, d in datoria slujbei sale.
să fie dator să pă streze ne ş tirbite drepturile şi liber-
tăţilt> ţării sale.
consideratio, I. cinste ; consideratione alicuius, în cinstea cuiva :

- 2. gînd ; hac igitur consideratione inducti, î ndemnaţi
aşadar de acest gînd ; intuitus considerationis, luare
aminte.
tonsidero-are, a ţine seama , a lua aminte; attentis et considera-
. tis ... fidelibus obsequiis, luînd aminte şi ţinînd seama
de slujbele credincioase ; volentes et considerantes, voind
ş i ţinînd seama .
,wnsigno-are. a însemna ; litterae incisae capitibus duorum sigil-
lorum consignatae, scrisoare tăiată, însemnată cu ca-
petele a două peceţi ; nos igitur, ad petitionem eiusdem
magistri B. et maxime causa communis iuris seu
iustitiae praedictum privilegium non abrasum, non
cancellatum nec in aliqua sui parte vitiatum vei sus-
pectum quin immo omni suspicione carens, de verbo ad
verbum fideliter praesentibus transcriptum sigilii
nostri munimine fecimus consignari, noi, aşadar , la-
cererea aceluiaşi magistru, B., şi mai ales că aşa cere
şi dreptul comun şi dreptatea, am pus să se însemne cu
puterea peceţii noastre mai sus-zisul privilegiu , fără
răsături , fără tăieturi şi nici stricat în vreo parte a lui
sau dind <ceva > de bănuit, ci dimpotrivă lipsit de orice
bănuială <după ce a fost > trecut întocmai din cuvînt
în cuvînt în scrisoarea de iaţă ; nos igitur petitionibus.
ipsorum iustis et licitis ac legitimis annuentes, quia
ipsum privilegium comperimus integrum in charta et
sigillo et non cancellatum, non abrasum, non abolitum,
nec in aliqua sui parte vitiatum, tenorem eiusdem pri-
vilegii de verbo ad verbum praesentibus transcribi fe-
cimus et sigillo nostro authentico consignari, noi , aşa
dar, încuviinţînd dreptele, îngrăduitele şi legiuitele lor
cereri, fiindcă am găsit acel privilegiu cu pergamentul
şi cu pecetea întreagă şi fără tăieturi, fără răsături, fără
ştersături şi nestricat în vreo parte a sa, am pus să fie
trecut d in cuvînt în cuvînt cuprinsul acelui privilegiu
41
consilium consto
în scrisoarea de faţi:i şi să fie însemnat cu pecetea

noas'tră autentică
; nos vero petitioni eiusdem K. pala-
tini et communi iuri annuentes, praefatas litteras de
verbo ad verbum praesentibus insertas, appositione si-
gilli nostri duximus cons·i gnatas ( = consignandas), iar
noi, încuviinţînd cererea aceluiaşi palatin K. şi dînd
urmare dreptului comun, am hotărît să întărim pome-
nita scrisoare trecută din cuvînt în cuvînt în scrisoarea
de faţă , prin punerea peceţii noa s tre.
-consilium, sfat, consilium sanum, s fat chibzuit; digesto consilio
et perpensa deliberatione, după un sfat chibzuit şi o
cumpănită judecată; consilium maturum, sfat chibzuit ;
maturo et digesto consilio, după un sfat chibzuit şi cu-
minte ; consilio maturo non praehabito, fără să se fi
chibzuit bine mai înainte.
-consistorium, l. consistoriu ; - - 2. sfatul <oraşului >.
-consobrinus, văr.
-consonus, I . potrivit ; iuri consonus, potrivit cu legea ; 2. întoc-

mai ; congruus atque consonus, potrivit şi întocmai cu
spusa (lor).
consortio, tovărăşie.
-conspiratio, uneltire ; ex conspiratione maligna, printr-o mi şe

lea scă uneltire .
.constituo-ere, I. a pune ; a aşeza ; constituit et ordinavit suos

veros -et legitimos procuratores, i-a pus ş1 1-a rînduit ca
adevăraţi şi legiuiţi împuterniciţi ai săi ; - 2. a rîn-
dui, a orîndui (într-o slujbă); in sacris ordinibus
constitutus, orînduit în trepetele bisericeşti ; nune et
pro tempore constituti et in furturum constituendi
(134-4, l îng.:î Rra sov, Cod Andeg. V, 54-!l), a flăto ri în
s lujbă acum şi în timpul de faţă şi care vor fi în viitor ;
- 3. a se înfăţişa; corporaliter constitus, a se înfăţi şa
în persoană ; constitutis coram nobis nobilibus viris , în ·
iăţişîndu-se înaintea noastră nobilii bărbaţi.
-constitutio, aşe zămînt ; conditio et constitutio, rînduială şi aşe

zămînt.
-consto-are , a fi vădit, a fi învederat ; constaet evidenter, este neîn-

doios , vădit ; quia nobis de ..., veritas non constabat,
fiindcă noi nu ştiam care este adevărul (cu privire la .. .).
42
consuetudinarius contradico
consuetudinarius, obişnuit.
consuetudo, datină, obicei ; iuxta regni co nsuetudinem approbatam,

după obiceiul încuviintat al ţări i; more, ritu et consuetu-
dine, dup ă obice iul , rîndui ala ş i datina ; -non obstantibus
aliis allegationibus , dis simulationibus et consuetudini-
bus, făr ă
a ţine seama de celelalte spuse, ascunzi şuri
şi obiceiuri (la jud ecată) .
consul, I. sfetnic; iurati consules, sfetn ici juraţi ; - 2. jude, primar.
consulatus, l. sfatul <o ra ş ului > ; - 2. timpul exercitării slujbei
de jude (primar) .
consuUivus, de sfat ; evocatio consultiva, chemare la sfat.
consummo-are, a da form ă definitivă ; consummare litteras, a da
fo rm ă definitiv ă unei sc risori.
contemptus, dispreţ ; in contemptum clavium, în dispreţul cheilor

(apostolice) (în dispreţul puterii papale) .
contentum, cuprins ; ad contentum aliarum litterarum, potrivit
cuprinsului altei sc ri sori .
contextus, cuprins ; sub uno verborum contextu, <mărturie > făcută
cu aceleaşi cuvinte.
conthoralis, soţie .
contigue, în vecinăt a te ; immediate et contigue, în nemijlocită ve-

ci n ătate.
contiguus, alăturat, vecin.

continentia, cuprins .
contingo-ere, l . a se întîmpla ; -- 2. a atinge; ipsum contingens,
ce i se cuvine, care îl priveşte.
continuus, neîncetat.
contra, în faţă, către, impotrivă; contra et adversus, că tr e şi
împotriv ă .
contractus, l. învo ială ; - 2. l egă tur ă ; rerum temporalium in con-

tractibus, în le găturile lumeşti.
-contradico-ere, a se împotr ivi ; a face împotrivire ; si non fuerit
contradictum, dacă nu se face împotrivire.
43
contradictio contumaciter
contradictio, împotrivire ; contradictlo inhibitionis, împotrivire şi

oprelişte; contradictoria inhibitio, oprelişte şi împotri-
vire ; contradictlone qualibet non obstante, fără a se ţine
seama de vreo împotrivire ; contradictionis velamine
obviare, a se ridica împotrivă sub cuvînt de împotrivire ;
obstaculo contradictionis obviare, a pune stavilă împo-
trivirii.
contradictor, împotrivitor, assignare et statuere, nullo contradictore
existente. a hărăzi şi a pune în stăpînire nefiind nici un
împotrivitor ; nullo penitus contradictore existente, nefiind'
chiar nici un împotrivitor ; contradictores vero si qui
fuerint, ad nostram citet praesentiam specialem, ad ter-
minum competentem, et post haec diem citationis et ter-
minum ac nomina contradictorum cum cursibus metarum
nobis fideliter rescribatis, iar dacă vor fi împotrivitori,
să-i cheme în prezenţa noastră specială la sorocu l
cuvenit, şi după aceea să ne faceţi cunoscut în scris şi
întocmai ziua chemării, sorocul şi numele împotrivito-
rilor o dată cu mersul hotarelor.
contraeo-ire, a merge, a se pune împotrivă ; nulii ergo omnino
hominum liceat hanc paginam nostrae confirmationis.
infringere vei ei ausu temerario contraire. Si quis autem
hoc attentare praesumpserlt, indignationem omnipotentis
dei et beatorum Petri et Pauli apostolorum eius se no-
verit incursurum, nimănui deci dintre oameni să nu-i
fie îngăduit a nesocoti această scrisoare de întărire a
noastră sau a i se pune împotrivă printr-o cutezătoare
îndrăzneală . Iar dacă cineva s-ar încumeta să încerce
acesi lucru să ştie că va întîmpina mînia atotputerni-
cul u i Dumnezeu şi a fericiţilor săi apostoli Petru.
şi Pavel.
contrata, I. domeniu ; - 2-. ţinut : 3. cartier .

contrltio, penitenţă, pocăinţă , căinţă .
contumacia, I. nesupunere ; -- - 2. îndărătnicie ; aliquo spiritu con-

tumaciae ducti, mînaţi de duhul îndărătniciei; - 3. ne-
înfăţişare la judecată.
contumaciter, cu îndărătnicie ; qui quidem . contumaciter procedens,

nunquam praesentiae nostrae astare curavit, care însă,
dînd dovadă de îndărătnicie, n-a avut gri jă niciodată sii
se înfăţişeze înaintea noastră.
contumax coram
contumax , 1. nes upu s; - 2. · neînfăţi şa t la judecată; - 3. în -

dărătnic .
.convenio-ire, a fi spre ... , a se potrivi cu ... ; cum a nobis petitur,

quod iustum est et honestum , decet maiestatem regiam
facilem praebere consensum in hiis praesertim, quae
videntur sanctae matris ecclesiae commodis utiliter
convenire, cînd ni se .:ere un lucru drept şi cinstit, se
cuvine ca maies t atea r egea scă să-şi dea încuviinţarea
f ă ră greutate, mai ales la acele lucruri ce se văd a fi
spre folosul ş i priinţa s fintei maici , a hise ricii.
conventor, tocm it <pentru a face s luj bă > ; conventor ecclesiae

(1388, Braşov, Ub., II , 627), tocmit <pentru a fac e
slujbă > la biseric ă.
conventus, convent ; conventus credibilis, convent de adeverire :

religiosus conventus , convent călugă r_esc.
conversatio, I . purtare ; - 2. tr ai. viaţă.
Conversio sancti Pauli, întoarce rea sfîntului Pavel.

convîctus, I. dove dit ; - 2. osînclit.
convinco-ere, I. a dovedi că cineva e vinovat; 2. a osîndi;
commisimus convictum fore in iudicium, am hotărît să fie
osîndit la gloabă.
convocatio, chemare ; convocatio generalis, chemare obştească ;

convocationem fecissemus generalem celebrandam, am
pus să se facă chemare obştească.
coofficialis, tovarăş de slujb ă.
copia , copie ; copia seu aliud par eiusdem privilegii ( I 344, Vişegrad.
DIR . - C, XIV, v. IV, 626) , copie sau un alt exemplar
al acelui privilegiu.
coram, înaintea, în faţ a cuiva ; coram nobis, înaintea noastră ;

coram nobis exhiberi fec.it quoddam privilegium Ladislai,
ciarae memoriae, quondam Hungariae regis illustris
a pus să ni se înfăţişeze un privilegiu al lui Ladislau,
răposatul ilustru rege al Ungariei de vestită pomenire ;
coram nobis personaliter constitutus, dixit, înfăţişîndu -se
el însuşi îm1 intea noastră, a spus .
45
corium crux
corium, piel e ; ordinatio coriorum, lucrarea, tăbăcirea pieilor.

corporalis, l. corporal ; -- 2. de fapt; possessio corporalis, stăpî
nire de fapt ; corporalem possessionem apprehendere, a
lua în stăpînire de fapt ; in totali corporali aut parti-
culari dominio dictarum possessionum et praediorum
conservare (1427. Braşov, Fejer, X. 6, 859), a-i păstra
în stăpînirea de fapt întreagă sau în parte a ziselor
moşii şi predi i.
corporaliter, l . trupeşte ; corporaliter tangens, punînd mîna ; - 2.

în persoană ; corporaliter constitutus, înfăţişîndu-se în
persoană .
correctio, mustrare; correctio caritativa, mt,1strare blîndă (p ă rin -

tească).
corrector, corector, · îndreptător.

correctus, îndreptat ; correcta et collata, îndreptată şi confruntată.
corruptela, I. s tricăciune ; - 2. nelegiuire.

credens, cel care crede ; contra haereticos, credentes, fautores, de-
fensores et receptores · eorum, °împotriva ereticilor, a celor
cc cred în ei, a sorijinitorilor, apărătorilor şi a celor ce-i
adăpostesc. · ·
credentia, <scrisoare > de însărcinare, împuternicire, încredinţare .
credibilis, vredr.ic de crezare ; locus credibilis, loc de adeverire.
cremator, cel care pune foc.
criminalia, fărădelegi; criminalia publica, fărădelegi publice (pe-
depsi te cu moartea).
crlmfnaUs, ,'.ri minal; causa civms et crlminaUs, pr ici nă civilă şi
criminală.
crucifer, cruc iat ; cruciferi de hospitali sanctae Mariae Theotoni-

corum, cruciaţii spitalului sf intei Marii a teutonilor.
crudfigo-ere, a răstigni.
crux , cruce ; causa crucis, expediţie cruciată, cruciadă ; negotium

crucis, ex p ed iţie cruciată, cruciadă .
46
cubicularius l'.Urriculum
cubicularius, camerier ; magistrer cubicula riorum, mare camerier,

postelnic.
cubulus, găleată.
culpa, vină ; sine suis culpis exig-entibus , iără nici o vină a sa.
cultellus, r ă boj ; cultellus dicationis , răboj de dare: cultello dica-
tionis, după r ă bojul de dare ; sub cultello scilicet dica--
tionis (1427, Braşov , Zichy ok!., VIII , 312), adică sub
răbojul de dare; in dieto culMlo dicatorum (în text
publicat greş it ; dicatoribus , ibidem, 313), în zisul răboj
a l strîngătorilor de dare; decimae sub cultello, dijme--
sul> răboj .
cultor, miner, băieş ; cultores seu montani, mineri sau băieşi.
cultura, lucrare; cultura montium , lucrarea minelor.
cultus, slujire; cultus · divinus, slujirea lui Dumnezeu.

cultus, lucr,it ; terra culta, pămînt lucrat.
cum, cu ; cum ceteris non obstantibus, cu celelalte <formule cart:~
încep cu cuvintele> fără a ţine seama.
Cumanus, cuman.
cu ra , grijă, păstorire ; beneficium cum cura aut sine cura animarum .

beneficiu cu păstor : rea sau f ă ră păstorirea sufletelor.
curia, I. curte : curia seu mansio. rnrte sa u sesie ; fundus curiae~
loc de curte, locu l cu rţii ; curia regia, curtea regească ;
- 2. curie ; curia nobilitaris, curie nobiliară ; curia
romana, curia romanii ; extra curiam romanam, în afara
curiei romane ; in curia romana, extra et ad partes, lei!
curia romană, în afara (ei) şi unde sînt părţile.
curialis, slujbaş de la curie.

curo-are, a îngriji , a avea grijă.
currens, umbl ător, curgăto r ; denarii currentes, dinari umbl ăt ori.
curriculum, mersul vieţii; c~rriculum · temp~ris, mersul, trecerea

timpului ; quandocunque et in quocunque · curriculo tem-
poris. oricind şi în orice vreme.
47
cursor damnum
cursl)r, vestitor, crainic.

cursus, mers; cursus metarum, mersul hotarelor.
custos, paznic ; custos vinearum, pîndar, paznic de vie.
eutellus, v . cultellus.
,dacia, v. datia .
.dacio, v. datio.
,dacium, v. datium.
damnabilis, vrednic de osîndă ; praesumptio damnabilis, ' cutezanţă
vrednica de osîndă .
-damnifico-are, a păgubi, a aduce cuiva o pagubă.
-damnum, daun ă, pagubă ; damna nocumenta, destructiones et con-

bustiories villarum, confractiones ecclesiarum et cimi-
teriorum ablationes rerum, captivationes personarum,
interfectiones hominum, illationes vulnerum, mutilationes
membrorum, debetlationes exercituum quorumcumque et
generaliter ac . specialiter omnia mala et iniurias._..
quandocunque, cuicunque vei quibuscunque tam ad nos
pertinentibus quam aliis et ubicunque datas et illatas de
plenitudine regie potestatis et gratia speciali pure et
simpliciter relaxantes, ignoscentes et per omnia indul-
gentes, omnem materiam quaestionis omnemque causam
litis et actionem ... penitus amputamus, (1324, Cod. Andeg.,
II , 124-125), <noi > , din plinătatea puterii regeşti şi
din osebita milostivire, slobozil)du-1 de-a dreptul şi fără
nic i o alta form â, iertîndu-1 şi clezlegt ndu-1 cu totul
pentru pagubele, vătămările, nimicirile şi arderile de
sate, spargerile de biserici şi cimitire, jefuirile de lucruri ,
luarea de oameni în prinsoare, uciderile de oameni, răni
rile , schilodirile. război'rile de o rice fel şi îndeobşte ş i
îndeosebi pentru toate relele şi vătămările ... făcute şi
pricinuite oricînd şi oriunde, oricui sau oricaror
<oameni > , atît celor ce ţin de noi cît ş: altora, punem
capăt cu desăvîrşire ... oricărui prilej de plîngere,
oricărei pricini de judecată şi oricărei învinuiri.
-48
d1mp9 biliter decedo ,
dampnabiliter, întrun chip vredn ic ele o - î ncdă.

di°tpifer, stolnic ; magister dapiferorum , maue stolnic.
data, dată .
datia, dat (datul unor contribuţii) .

I •
datio, dat ;'1 datio Lvictualium et descensu ~ regalis , datul hranei şi

gbduirea regelui.
rt ~,;
datium , dat,.
I '
de, decît ; vili~ de Clusmonustra quoad situationem et fundationem
' anhquior de civitate Cluswar fore dignosceretur ( 1356,
Turda, Ub., II , 125), se şti e ca , în privinţa aşezării şi a
întemeierii, satul C luj -M ă n ăş t..ir este mai vechi decît
oraşul Cluj .
deauratus, aurit ; argenteus deauratus , Je argint aurit.

debellatio, ră z boire ; debellationes exercituum quorumcumque, răz
hoi rile de orice fel.
I
debeo-ere, a trebui , a datora ; cum nos sumus patronus e't tutor
omnium ecdesiarum Ung·aricalium et quamlibet ipsarum
r' in suo iure indempniter conservare debeamus' et tenere,
deo a rece noi sîntem ocrotitorul şi apărătorLI tuturor
biserici.lor din Uugaria şi sîntem datori să păstrăm ş i s3
ţinem pe fiecar e ·âin ele neştirbită în dreptul ei; debere
et teneri, a trebui şi a fi dator.
debitum, datorie : sine debito, fără greş , întocmai, neapărat.
debifos, 11. datorat ; - 2. cuve nit : debitum finem imponere, a pune

ca păt în chipul cuvenit (unei pri cini) ; debitam reverentlam
cum salute, c uven it ă plecăciun e ~i să n ătate .
'l , 111 ,, · ·
decanatus, decana t.
I •
decanus, decan ; decanus plebanus, decanul paroh ; decanus

plebanus... totumque capitulum Cibiniense et universitas
IJ Saxonum provinclae Cibiniensis et ad eosdem pertinentes,
deoanul paroh ... şi întreg capitlu l din Sibiu ş i obştea
I I ,. saşilordin provincia Sibiulu i şi toţi cei ce tin de ei.
j
decedo-ere, a muri ; decedentes, mo rţi .
4 49
decerno 1 1 c:lecima
decerno-ere, a hotărî ; decernentes ex nune irritum et inane, si secUs

a quocumque contra huiusmodi reservationis et inhibi i
tionis nostrae tenorem ·C'ontigerit attemptari, h'otă' înd a
fi de pe acum lipsită de putere şi zadarni'Că o rice măs~ră
s-ar întîmpla să încerce cineva să ia împotriva cuprin -'
s ului acestei păstrări pe seama no astră şi al ,flce tei
oprelişti a noastre ; nos igitur, una cum regni baronibus
et nobilibus nobiscum in iudicio consedentibus, auditi s
dictorum hospitum propositionibus et tenore litterarum
ipsius domini regis plene intellecto. easdem possessiones
in ius et proprietatem dicti capituli devolvendas <1ecre-
vimus, iuxta formam litterarum patentium ,praedictarum
habendas et tenendas. auctoritate, vice et nomine domini
regis memorati, noi, aşadar, împreun ă · cu baronii şi cu
nobilii ţării care şe deau cu noi la judecată, ascultîn<l
s pusele zişilor oac;peţi ş i înţe!egînd 'deplin cuprinsul
scrisorii domnului <no ş tru > rege le, în temeiul a utori-
tăţii, în locul şi în nurnele pomenitului domn al nosţru
regele. am hot ~rît ca acele moşii să trea că în dreptul şi
în s tăpînirea zisului i:;ap itlu, ca să le .aibă şi s ă i le 1 ţin~·
potrivit cuprinsului sus-zi sei scrisori . ~eschise.
decet-ere, a se cuveni ; dominorum decet providentiae suorµfll sub
di.forum fidelitatem plurimis praemiis compensare con-
dignis, ut iidem invitati ad exequenda fidelitatis opera,
de promptis reddantur promptiores, se cuvine ca înţelep
ciunea stăpînilor să răsplătească credinţa supuşilor lo:-
cu cît ma i multe răsplă.ţi cuvenite pentru ca, îndemnaţi
fiind ·ia săvîrşirea unor fapte de credinţă, e i din
<oa meni > înclinaţi <spre slujhe c redin cioase > , să
ajungă şi mai plini de rîv nâ .
decido-ere, I. a cădea : - 2. a se şterge : ab hominum 1memoria

decidere, a se şterge din amintirea oamenilor.
decima, dijmă ; decima agnorum. dijma din ti1iei ; dgt,ma · frugum,
dijma din buca te ; decima fundationalis, dijmă ,din
lă săm int e (?) ; decima hedorum, dijm a din iezi ; decima
magna, dijma cea mare; decima mellis sive apum.
dijma din miere. sau albine: decima nov~lium, dijma
curMurilor ; decima porcorum, dijma din ,pot:Ti : decima
quartanaria, pătrime de dijmş ;decima sub foliatis ( 1437,
Tălmaciu, Fejer, X. 7, 608) , dijm ă din vin : decimae sub
cultello. dijme sub răboj ; ius ... competere in primiti,is et
decimis, a 2vea ... drept la pîrgă şi dijme.
50
decimalis deliberatio
decimalis, de dijmă ; quarta decim al is, 1 Jă tn- imea de dijmă.

decimator, I. dijmuitor ; - 2. s tr îngăt,J r dte dijme.
decimus, al zecelea ; decimo se cum nobil ibus praestabit sacra-
mentum, va face j11ră m î n t im µ, n: ună cu (alţi) nouă
nobili.
decisivus, pentru totdeaun a ; decisivus fini s, s f îrşit pentru totdeauna.
declaro-are.; I. a spune; - ~- a a r ăta ; asserens et declarans,
spunînd şi arătînd: hoc declarato, cu această arătare.
decoro-are, I. a împodobi ; - 2. a în zes tra ; habitatorum multitu-
dine decorari ( I 350, Bud a. Mihalyi, 29), a se înzestra cu
mulţime de locuitori .
decorus, împodobit ; vitae ac morum honestate decorus, împodobit
cu v i aţă şi purtări cinstite.
decretum, hotă ri re.
dedicatio, tîrnosire ; dedicatio ecclesiae, lîmosirea bisericii.
deduco-ere, I. a duce dintr-un loc în altul ; - 2. a aduce.

defalcatio, îrnpărtire; defalcatio dicae, î mpărţirea dării (pe birnici) .
defectus, lip să ; per defectum seminis, din lipsă de copii; sine omni
prorsus defectu, fără nici o lipsă; sine defectu, fără greş,
negreşit.
defensor, apărător ; contra haereticos, credentes, faµtores, defensores

et receptores eorum, împotriva ereticilor, a celor ce cred
în ei, a sprijinitorilor, apărăt o rilor şi a celor ce-i
adăpostesc .
definitivus, definitiv, pe totdeaun a.

deificus, dumnezeesc.
deinceps, de acum înainte.
deliberatio, I. chibzui re, ch ibzuin t,1 ; deliberatione provida et deli-
berata provisione. după o cumpănită chibzuinţă şi după
o chi bzuit ă cump ă nire; diligenti praehabita deliberatione,
după o mai înainte sî rguitoa re chibrnire; habito tractatu
et deliberatione, sfătuindu-se şi chibzuind ; 1 -c-;- 2. jude -
cată ; perpensa de-liberatio, judeccită cumpănită.
51
deliberatus descensus
deliberatus, chibzuit.
delictor, călcător de lege.
delictum, fărădelege, nelegiuire ; delictum capitale, fărădelege
pedepsită cu moartea .
demissorium. scurgere ; demissorium aquarum, loc de scurgere
a apei.
demonstro-are, a a r ăta, a dovedi ; extra demonstrare, a arăta, a
dovedi.
demum, apoi , după aceea ; qui demum ad nos reversi, concorditer
nobis retulerunt, care întorcîndu-se după aceea la noi ,
ne-au spus într-un glas .
denarius, dinar ; denarii currentes, dinari umblători ; denarii
prompti, dinari în bani gata ; liberi denarii, dinari liberi :
marca denariorum, marcă în dinari .
•
denego-are; a nu voi ; denegat revelare, nu vrea să arate.
denoto-are, a arăta ; ad infra denotanda negotia, pentru lucrurile
care vor fi arătate mai jos.
deeendeo-ere, a atîrna .
depono-ere, a plăti; ius ceche deponere, a plăti taxele de breaslă.
depositio, înmormîntare, punere în mormînt .

deputo-are, I. a trimite ; ad hoc specialiter deputatus, trimis anume
pentru aceasta ; -- 2. a rîndui .
derobo-are, a jefui, a prăda.
derog amen, I. abatere; - încă l ca re: •- 3. pagubă .
derogatio, l. abatere ; - 2. nesocotire ; - 3. ştirbire ; - 4. încăl-

care ; - · 5. pagub ă.
derogo-are, a păgubi, a face o pagubă.
descendo-ere, l. a coborî; - 2. a se duce ; -- 3. a trage în gazdă.
descensus, l . găzduire ; descensus regalis, găzduirea regelui ;

2. tabără ; descens·us campestris, tabără ; - 3. aşe
zare ; -- 4. loc de aşezare ; quamdam possessionem nos-
52
desertus deu s
tram Lippa vocatam... pro descensu duximus dandam

et concedendam (1426, Feldi oa ra., Hurmuzaki, I. 2, 534).
am hotărît să d ă m ş i să h ă r ~z inn ca loc de aşezare o
moşie a noastră numit ă Lipova ; 5. sălaş; item
equalem medietatem cuiusdam praedii seu descensus
Ragald vocati (1408, Oradea, Karolyi okl., I, 551), de
asemenea o dreaptă jum ă t ate cl in prediul sau sălaşul
numit Ragald ; in descensu .Jangol descendendo (1424.
Timişoara, Hurmu zaki . I. 2, 530), descinzînd la sălaşul
.Jangol ; - 6. încuviinţar e; descensus supplicationis,
încuviinţarea cererii ; nulii ergo nominum liceat .infrin-
gere hanc paginam nostrae aute ntificationis, approbatio-
nis roborationis decreti et descensus supplicationis, ni ci
unui om deci să nu-i fi e în gă duit a călca acest act de
autentificare a noastră, ele în c uviinţare, de întă rire a
hotărîrii şi a încuviinţă ri i cere rii.
desertus, pustiu, nepopulat.

desidero-are, a dori ; desiderantes prout nobis ex officii debito
summi apostolatus incumbit, dorind, după cum ni se
cuvine din datoria preaînaltei <noastre> sl1:1j be
apostolice.
desolatio, pustiire.
desolatus, pustiu.
destino-are, a trimite ; duximus cum plenae legationis officio desti-
nandum, am hotărît să - l trimitem ca legat cu depline
puteri.
de: tructio, I. nimicire; destructiones et combustiones · villarum,
nimicirile şi arderil e rle sate; - 2. pustiire; destructio
diutuma, pustiire îndelungată .
detentio, I. deţinere; -- 2. ţiner e în stăpînire.
detentor, I. păstrător ; - 2. care ţine în stă pînire .
determinatio. hotărîre .
detractio, scădere .
deus, Dumnezeu ; deo ultionum et domino exercituum propitiante

feliei super ipsos obtenta victoria, dobîndind cu ajutorul
Dumnezeului răzbunării şi al stăpînului oştirilor noro-
coasă biruinţă asupra lor.
53
devenio dico
devenio-ire, a ajunge; devenire ad talem pacis et concordiae unionem,

a ajunge la acest legămî nt a l păcii , şi al înţe lege rii .
devolutio, transmitere ; devolutio mutua bonorum, transmiterea re-
cipro că a bunurilor.
devolvo-ere, a trece în .. . ; easdem possessiones in ius et proprietatem

dicti capituli devolvendas decrevimus, am hotărît ca
acele moşii să treacă în dreptul şi în stăpînirea zisului
capitl u.
devote, 1. cu credinţă ; humititer et devote, cu smerenie şi credinţă ;

- 2. cu evlavie ; ·salubriter existentibus et devote, vie-
tuind întru mîntuire şi cu evlavie.
devotio, cucernicie ; opera devotionis et pietatis, fapte cucernice şi
evlavioase.
devotus, I. plecat, s upu s ; supplicatio devota, plecată rugăminte ; -
2. cucernic ; orationum suffragia devotarum, prinosul cu-
cernicelor <noastre > rugăciuni.
dextrarius, cal de luptă.
diadema, coroană ; legale diadema, coroana legiuită ; iuxta fidem

vestram deo debitam et fidditatem nobis et sacro nostro
diademati observandam, potrivit credinţei voastre dato-
rate lui Dumnezeu şi potrivit supunerii pe care trebuie
s-o păziţi către noi şi dtre siînta noastră coroană.
dica, aşezarea dării (prin consemnarea ei !1e răboj sau în scris) :
defakatio dicae, împărţirea dării (pe birnici).
dicatio, I . aşezarea dării ; cultellus dicationis, răhoj de dare ; sub
cultello ... dicationis (1427, _Braşov, Zicky okl., VIII, 312) ,
sub răbojul... de dare; dicatio et exactio, aşezarea şi
strîn~erea dării ; - 2. dijmuire ; vindemiarum dolii mali
dicaho (1374, Oradea, Bunyitay, A vâradl kâpt.), dij-
muirea roadelor din vin cu măsură falsă.
dicator, s lujbaş însărcinat cu aşezarea dării.
dicatus, 1, pus la dare; - 2. înzestrat; praefata gratia dicati (1357,

Vişegrad, Ub., II , 132) , înzestraţi cu amintita mi-
lostivire.
dico-are, I. a aşeza darea ; dicare villam, a aşeza darea pe sat; -
2. a înzestra .
54
dico _____ dignitas
dico-ere, a zice, a spun e ; di cere conquere ndo, a se plînge ; dicitur

nobis în persona Johannis conqf.lerendo, Ioan însuşi ni se·
plîng·e ; salutem plurimam dicef'e, a dori mult ă sănătate:
(formul ă de s alut) ; iam dictus , sus-zisul.
dictio, adăugire ; dictio interlinealis, adă ugire între rînduri.

,
dicio-are, a îndemna, a porun ci ; dictante iuris aequitate, aşa cum
cere dreptatea legii .
dies , zi; dies citationis; ziu a ch e m ă r ii ; dies feriata, zi nelucrătoare

(cînd nu se tinea judecata) ; dies iuridica, zi de judecată;
secundo die, a doua zi ; dies Cinerum, începutul păresimi
lor ; dies rogationum , zil ele rugăc iunilor ; in brevibus
diebus , în scurt timp ; in octavo die festi , la (în) octava
să rb ătorii ; stantibus diebu s, în zilele legiuite ..
dieta , I. o zi de drum ; neve reus alterius diocesis ultra unam dietam

a finibus suae diocesis ad iudicium evocetur, şi pîrîtul
dintr-o altă dieceză să nu fi e chemat la judecată la - o de-
părtare mai mare de o zi de drum de hotarele diecezei
sale ; - 2. adun a re ; - 3. di e tă.
dietim, zi de zi .
diffkultas, gre utate; difficultate et occasione qualibet non obstante,
fără să se tină seam ă de vreo g reutate sa u cuvînt de
· pridnă.
diffinitivus, ·defin itiv ; sententia diffinitiva, sentinţă definitivă .
diffiniţor, I. judecător ; causarum diffinitor, judecătorul pricinilor ;

2. asesor ; -- 3. viz,itator.
digestus. chiozuit,' cuminte.

dignitas. demnitate ; dignitates, personatus vei officia, demnităf)i, pre-
rogati,'. _e sau sl ujbe (deosebite trepte în ierarhia capitlului.
titluri un eori deosebite de acel e obişn u i te ale canonicilor,
care îşi aveau prebendele lo r ; Bos s ănyi, cf.
R.egesta
supp!icationum, I, 5, nr. 3); dummodo dignitas ipsa maior
post epi scopalem in dicta ecclesia non existat, numai să nu
fie în zisa b i serică demnitate mai mare după cea ep isco-
pească ; singulae dignitates, personatus, canonicatus ,
praebendae vei beneficia cum cura vei sine cura primo
vacaturos vei vacatura, orice demn itate, prerogativ ă
55
dignor diocesis
canonicat, prebendă, sau beneficiu cu păstor ie sau fă ră

păstorire <a sufletelor > , îndată ce vor ajunge vacante:
- 2. treaptă ; cuiuscunque dignitatis, de ori ce treaptă.
dignor-ari, I . a socoti vrednic; -- 2. a binevoi.
dignosco-ere, a şti ; eo iure quo ad ipsum di(g)noscuntur pertinere,
cu ·a cel drept cu care se ştie că ţin de el.
dignus, vrednic.
dilectio, dragoste, iubire ; dilectio omnimoda, toată dragostea.
diledus, iubit ; fidelis dilectus, credi ncios iubit ; grate et sincere
dilectus, din inimă şi suflet iubit.
diligentia, grijă ; patema diligentia, cu părintească grijă .
diligens, sîrguitor, stăruit or.
diligenter, I. cu stăruinţă ; 2. cu băgare de seamă, cu luare

aminte.
dimembratio, mu t ihire.
dimicatio, luptă ; dimicatio duelli, duel.
dimidium, jumătate ; altera dimidia, una şi j um ăta te ; tertia dimidia,
~·
două şi jumătat e ; quarta dimidia, trei şi jum ătate (se cal-
cu le ază unit ă ţile, din cea din urmă luînd u- se jumătate);
ad tertium dimidium centum florenos breves, cu două
s ute ci ncizeci de florini mici.
diminuo-ere, a micşora, a scă d ea.
diminutio, scă dere, micşorare ; sine diminutione, fără scăde re .
dimi ssoria ( = litterae dimiss,~riae), s~risgQH' <le plecQre, d~ voie

(aco rdată de episcop unui preot pentru a se putea muta
într-o altă dieceză); non habentes dimissorias vei formata s
(1391, Ub., III , 21). ca re n -au scrisoare de slobozi re sau
recomandare.
dimitto-ere, I . a da voie ; - 2. a . lăsa să plece.
dino sco, v. dignosco.
diocesis, diecez ă.
56
dirigo dissimulatio,
dirigo-ere, a îndrepta ; litterae nobi s di recta,e, sc ri soare sc risă nouă.

disceptatio, dezbatere ; durae approbationu m disceptationes, încuviin-•
ţări după aprige dezbateri .
disciplina, ucenicie.
disciplinatus, ucenicie.
discordia, I. neînţelegere ; - 2. dezbinare.

discretio, separare, deosebire; annus discretionis, vîrsta legiuită.
discretus, chibzuit; viri discreti, bărba ţi c h i bz uiţi.
discrimen, primejdie.
discussio, dezbatere ; discussionem prorogare, a amina dezbaterea.

discutio, dezbatere; discutionem recipere, a lua parte la dezbatere.
discutio-ere, a dezbate ; ad causam discutiendam et determinandam,.
pentru dezbatere a şi hotărîrea pricinii ; discutere causas.
iusto aequitatis libramine, a dezbate pricinile cu cum-
păna cea dreaptă a dreptăţii.
dispendium, I . pagubă ; in dispendium, spre pagubă ; - 2. zăbavă,.

pierdere de timp ; absque morae dispendio, fără nici o.
zăbavă.
dispensator, econom, chivernisitor.

displicentia, neplăcere ; in displicentiam, sp re neplăcere.
dispositio, I. hotărîre ; - 2. rînduială ; dispositio arbitrativa, rîn -·

duială de împăciuire; si praemissam dispositionem et
concordiam retractare niterentur, dacă ar încerca să nu.
se mai; 'ţln'ă 'de pomenita rînduială şi înţelegere.
dlsserte, lămurit, pe larg.
dissidens, cel de a1tă părer e .
dissimulatio, I . nesocotire, trecere cu vederea ; - 2. nepăsare ;
3. z:îbavă ; absque difficultate et dissimulatione aliquati
( 1352, Cluj-Mănăştur, Ub., II, 88), fără nici o greutate
sau zăbavă; - 4. prefăcătorie, ascunziş ; non obstantibus
aliis allegationibus, dissimulationibus et consuetudinibus,
fără a ţine seama de celelalte spuse, ascunzişuri şi
obiceiuri.
57
dissimulo •divu s
dissimulo-are, a nesocoti , a t rece cu vederea .
distinctio, des p ă r ţ ire ; sub distinctionibus metarum, · înt re semn e

d es p ă r ţ it oar e de hotar.
distinctim, deosebit ; distinctim a vobis et separatim, deosebit şi

d e s p ă r ţ it de voi.
distinguo-ere, I. a deoseb i ; distinguere et dividere, a deosebi ş i a

împ ă r ţ i ; distinguere metas, a deosebi hota rele ; - 2. a
d es p ă rţ i; - 3. a î m pă rţi .
distractio, vînza re cu am ă nuntul.
distribut<ir, îm pă r ţ itor, cel ca re împarte ; distributor notarum , sluj -

b aş î mp ă rţ itor ni ciornelor.
districte, sever, cu s trăş n ic i e ; firmiter et districte praecipientes da-

mus in mandatis, .punem în ve<;lere ş i poruncim cu ,tă r ie
ş i cu s tr ă şnici e.
I •
disturbium, tulbur are ; tempus disturbii ; vremur i tulbur i.
ii
<liu , m ult ă vreme ; diu inter eos dicta causa ventilata exstitisset,
z isa p ri c in ă s -a d ~ zb ă tut mult ă v reme î ntre e i.
r
diuturnitas, d ăin uire · ( îrade lun ga t ă ); quae diuturnitatem expetunt.
ca re cer o cit mai î nd e lungată d ăi nuire .
di versus, deosebi t ; diversis inducti voluntatibus, î ndemnaţ i •de deose-
bite d orinţ e .
diverto-ere, a se •aba te.
divinu s, dum nezeesc; officium divinum, s luj bă d umn ezeească.
divisim , (fiecare ) în pa rte; communiter vei divisim, l ao lalt ă s au fi e-
c<1re în j;) arte.
div.i~io, I. des p ă rţ ir e; - 2. î mp ă r ţea l ă ; divisionem habere velle ah
aliquo, v rea să facă î mp ă rţea l a < m oş i ei > cu ci nev a.
Divisio Apostolorum, D espă r ţ irea apos tolilor (s ă rbă t o ar e) .
divisionalis, de împ ă r ţea l ă .
divisor, s lujb aş în să rci n a t cu împ ă r ţ irea m oş tenirilor .
divus, răp o sa t ; divu s rex, r ă p osat ul rege.
58
do _____ do•minu s
do-dare, I. a da ; damu s pro me mo ria. dă1 m de şti r e ; dare , donare

ct conferre, a da, a d ă rui şi ,1 hă r ăzi; dare, donare et sta-
tuere ratione proximitati s, a da, a d ă rui şi a trece în stă-
pînire în temeiu l înrudi rii ; da re , donare, vendere ,
tradere ac irrevocabil1ter concedere. .. iure per-
petuo, a da, a d~rui , a vinclt>, ai lă s a şi a h ă r ă z i în chi p
nest r ă mut at.. .. cu drept de veci ; dedisset et coram nobis
dedit, a dat ş i d ă ş i în fat a no as t ră ; dedissent, imo de-
derunt... coram nobi s, au dat ş i da u şi în fa ţ a no a s tră;
apostolos dare , a da o scrisoa re de îna intare a prici nii
(unei i n sta n ţe ma i înalt e) ; nos igitur ipsius procuratoris
iustas et leg itimas petitiones denegare non valentes
apostolos dediinu s (I 321 , l îngă Sibiu , Ub., I, 352), ia r
noi, neput înd să t ă gă duim dreptele şi legiu itele cereri ale
num itului împuterni cit, i-am da t scri soa rea de îna intare
a pricini i ; dare in mand ati s, a po runci ; damus firmiter
in mandatis fidelitati vestrae, porunci m cu t ă ri e c redin ţei
voas tre ; - · 2. a fac e; damna, nocumenta, destructiones
et combustione s villarum ... ubicumque datas et illatas ,
pagubele, vă t ăm ă r i l e, nimi cir ile ş i arderile de sa te ...
făc u te şi săvîrşi t e oriunde.
-doctor, doctor ; doctor decretorum, docto r în dreptul ca nonic ; doctor

utriusque iuris , doctor în a mî ndouă dreptu rile.
<locumentum , act ; publicum documentum, act public.
dolium, I. bu to i ; - 2. m ăsu ră (de capac ita te) ; dolii mali dicatio,

dij mui re cu mă s ur ă fals ă .
dolus , vi cleş u g; fraus et dolu s, î n şel ăciu n e şi vicleşug.
domicellus, aprod.
domina, doa mn ă , domina generosa, do a mnă de neam, doamn ă no-
bil ă ; religiosa domina, căl u gă riţ ă.
dominatio, domn ie (titl u onorific) ; dominatio vestra, domn ia voast ră .

dominicus, I. dom nesc ; -·- 2. dies dominicus, dum i ni că ; incarnatio
dominica, întru parea Domnului .
dominium , I. s t ă pîni re ; in si g num dominii , în semn de s t ă pîn i re ; -
2. domeniu .
dominus, I:· domn ; dominus capituli , mai ma rele. capitlulu i ; domini
de choro, -domn ii din cor (canonic i) ; dominus noster rex,
domnul nostru regele ; · dominus papa, papa ; dominus
59
donius duco
rex, regele ; comm1ss10 propria domini regis, porunca

însăşi a reglui ; - 2. stăpîn ; dominus suus metuendus,
temutul său stăpîn ; dominus terrestris, stăpînul pămîn
tului ; domnul ţării (de ex. voievodul Moldovei în sec.
XV) .
domus, I. casă ; domus balnearia, baie; domus decimalis (1374,
Oradea, Bunyitay, A varadi kapt., 54), casa dijmelor ;
domus f.iltrina, cort de pîslă ; domus solofixa, locuinţă
statornică ; domus nurrierabilis, casă supusă la bir (uni-
tate de impunere) ; domus hospitalis, casa ospitalierilor
(a cavalerilor ioaniţi) ; -- 2. odaie; domus toralis, odaie
de culca re.
donarium, danie.
donatio, 1. danie ; -- 2. drept de danie; donationi apostolicae
reservamus, păstrăm pe seama dreptului de danie apostolic.
donativum, I . dar ; - - 2. danie ; praemium donativum, răsplată
prin danie.
~onativus, de danie, cu privire la o danie.
donator, dăruitor .
dono-are, a dărui ; dare, donare et conferre, a da, a dărui şi a

hărăzi .
donum, dar ; dona gratuita, daruri de bună voie.

dorsus , spi nare; in dorso montis, pe spinarea dealului.
dos, zestre ; dos paraphernalis, zestre ; in sortem dotis, pe seama
zestrei ; pro dote et rebus paraphemalibus, drept zestre
ş i daruri de nuntă.
dotalitium, dar de nuntă.
dubietas, îndoia lă ; remotis omnibus dubietat,ibus , fără nici o

îndoiaiă.
ducatus, ducat.
duco-ere, I. a duce, a purta : - · 2. a indemna, a mîna ; diligenti
ductus sollicitudine. minat de o grtJa stăruitoare ;
divino ducti amore. ob spem future felicitatls et eterne
beatitudinis volentes terrena commutare celestibus ( 1345,
60
duellum dux
Oradea , DIR . - C. XI V, v. l\/, 638), mînaţi de iubirea

de Dumnezeu ( ş i) în n ă d ejdea fericirii de apoi şi ;i
v eş nic ei desfătări. dorind să : chi mbe cele lumeşti cu
cele veşni ce ; - 3. a hot ărî : cluximus cum plenae lega-
tionis officio destinandum . am h o tărît să- l trimitem ca
lega t cu depline puteri.
duellum , duel ; area duelli , locu l du elulu i, duel; ad concordiam,
secundum arbitrium proborum et nobilium virorum ac
iudicum praedictorum devenissent sub hac forma, qliod
si de arbitrio praedictorum iudicum et nobilium resiliret,
tamquam in area duelli devictus iudicio gravaretur,
potrivit hotărîrii unor oamen i c ins tiţi şi nobili şi a pome-
niţilor judec ă tor i , au ajuns la o înţelegere în felul acesta
ca, d a că nu s-ar ţ in e de hotărîre a pomeniţilor judecători
şi nobili , el să fi e pedepsit cu a mendă judecătorească ,
ca si cînd ar fi fo st învins pe locul duelului ; duelli
certamen, duel ; dimicatio duelli, duel ; dimicatio duelli
a proprio suo capite capiti adversarii in signo consueto
porrecta, propunere de lupt ă în duel de la capul său la
capul potrivnicului în chipul o bişnuit (o modalitate de
duel) ; potentiale duellum, duel în pricini de silnicie;
penam potentialis duelli succubitus incurrere, a cădea
sub pedeapsa silniciei în urma pierderii duelului ;
dueHum fa..cti potentialis, duel în pricini de silnicie.
dum, cînd , pe cînd ; dum nobis praesentes fuerint reportatae, in

formam nostri privilegii redigi faciemus, cînd ni se va
aduce înapoi scri s0a rea de faţ ă, vom pune să fie întoc-
mit ăîn form ă de privi legiu .
dummodo, numai să.
duodenarius, de doisprezece ; duodenario numero, în număr de

doisp rezece.
duplarius, cel care are drept îndoit (din ve niturile capi tlulu i).
duplex, în!1oit, dublu.
duplum, îndoitul, dublul ; poena dupli, pedeapsa pl ăţ ii îndoitt::; cum

poena dupli, cu pedeapsa plătii îndoite ; sub poena dupli,
cu pedeapsa plăţii îndoi te.
durus, aspru aprig.
dux, duce.
61
e, ex. egressus
e, ex, din ; e converso, la rîndul său, dimpotrivă, din pardea cea-

laltă ; ex adverso, la rîndul său, dimpotrivă, din partea
cea laltă ; ex nune prout ex tune et ex tune prout ex nune,
ac um ca şi at unci, a tunci ca şi acum ; ex super abun-
danti, pe deasupra, mai mult ctecît trebuie.
ecclesia, biserică ; sancta mater ecclesia, sfînta maică biserica ;
eeclesia collegiata, biserică cu colegiu de canonici ;
eeclesia Varadiensis, biserica de Oradea (în sens de
episcopie); officium ecclesiae, slujba bisericii.
ecclesiasticus, bisericesc ; status ecclesiasticus, sta re bi se ri cească ;
viri ecclesiastici, feţe bisericeşti
edictum, I. por :rncă ; sub firmo
regio edicto, prin nestrămuta tă
poruncă reg·ească ; -. 2. scrisoare ; edictum citationis,
s aisoare de chemare ; edictum citationis peremptoriae,
scrisoare de chemare p~ntru cea ' din urmă oară .
edomo-are, i. a înfrînge ; - 2. a îmblînzi.

educillatio, desfacere, vîn za re ; educillatio vinorum, crîşmăritui
vinului.
e~ucillum, crîşmă.
etfective, în faptă , de fa pt. ,

effectus, îndeplinire ; in effectu, în faptă ; effectui manei pare, a
aduce la îndeplinire.
efficaciter, I . de fapt, intocmit; - 2. cu folos , cu izbîndă; efficaciter
dimicando, luptînd cu izbîndă .
etflcadus, mai bine.
effusio, vărsare; cum effusione sanguims, cu vărsarea sîngelui ;
ettusio sanguinis, gloabă pentru vărsarea sîngelui.
egregletas, (titlu onori fic); egregietas vestra~ domnia voastră.
1 .j,
egregius, a Ies.
egressus, ieşire : cum... ingressibus et egressibus: cu intrările şi

i eşir! le (de pe moşie).
62
elabor episcopali s
------- --- --
elabor-l'abi. a pieri, a se pierde ; quoniam gesta 'ternporum simul

cum temporibu s elabuntur gestis<que mortalium memoria
obumbrata oblivio plerurnque n@vercatur, provida ra-
tio adinvenit scriptis perenniter permansuris facta sta-
bilire, quae diuturnitatern expetumt et immutabilem fir-
mitatem' postulant et requirunt, fi iindcă faptele săvîrşite în
timp pier o dată cu timpul, iar fa ptele muritorilor de cele-
mai multe ori sînt um brite de vr itrega uitare, judecata
cea înţeleapt ă a găsit cu ca le sâ veşnicească prin scri -
?ul care să ră mîn ă de-a puru reai !"aptele care au nevoie
şi cer o cît ma i î nd e lun g at ă J ăi nuire şi o nestrămutat ă
tr ă inicie.
electus , ales (ca ep iscop sa u abat e, fă ră a fi încă sfinţit).
elemosina, milostenie.
tl
elevatio, rid ica re ; sacra elevatio, ieşirea cu darurile.
emano-are , ci da; litteras emanare, a da o scrisoare.

emenda, I. amendă , gloabi'i ; - 2. răscumpărare ; emenda seu bir-
sagium, răscump ăra re sa u. gl oabă; super emenda mortis
illius hominis (1380, Sînioan a, orig.), cu privire la
r ăsc umpărarea morţii acelui om .
emendo-are, a d es p ă gubi .
emergo-ere, a apărea, a rezu lta .

emolumentum, vama morii .
emptio, cumpărătură ; ipsam emptionem ratem habentes, întărind
c ump ă rătur a .
emptitius, cumpărat, de cumpărătură ; possesio emptitia, moşie de

cumpărăt ură.
enucleo-are, a desluşi , a l ă muri.
eo-ire a 11\erge, a se duce ; in eun~o, mor.a11do et redeundo libera-

1 ' • liter providere curetis, să -i staţi ct.i dărn ! cie într-ajuto1,
atlt la ducere cît şi la stat sa u la întoa rcere.
Epiph~·niae .. Domini, Boboteaza ; festurn Epiphaniarum domini , săr
., ·· bătoarea Bobotezei.
, ' .
episcopali~ ep iscopesc.
63
episcopus evocatoria
episcopus, episcop ; episcopus postulatus, episcop cerut ; episcopus

suffraganeus, episcop sufragan.
equa, iapă ; equa equatialis, iapă din herghelie .
•
equatialis, de herghelie, din herghelie ; equus e9uatialis, cal de
herghelie.
cquitas v. aequitas.
equus, cal ; equus equatialis, cal de herghelie ; equus tractatorius
(sau: troctatorius), cal de ham .
erroneus, greşit, rău ; gesta erronea, greşeli, fapte rele.
estimatio, v. aestimatio.
estualis, v. aestualis.
eternus, veşnic .
etiam, chiar; etiam modo, chiar şi acum.

eulogium, I . lăsămînt ; - 2. eulogio ultime sue voluntatis, ca ')
rostire a vo inţei sale din urmă .
evenio-ire, a reveni (cuiva ceva), a cădea (cuiva).
eventu·s, întîmplare ; temporum in eventu, în curgerea timpului.
evictio, chezăşie ; evictoria cautio, chezăşie (=expeditori a cautio),
chezăşie (pentru stăpînire netulburată) .
evidens, neîndoielnic ; terminus evidetis, soroc neîndoielnic.

evidenter, neîndoios, vădit.
evîto-are, a se fe ri ; ob quandam ipsorum necessitatem evHandam

(1352, Cluj-Mănăştur , Ub., II, 88), pentru a face faţă unei
nevo i a lor.
evocatio, chemare ; evocatio consultiva, -chemare la sfat ; evocatio
termini brevis, chemare la un soroc scurt; non brevi
evocatione mediante, sed longo processu, nu prin che-
mare la un soroc scurt, ci prin judecată 1 îndelungată.
evocatori a ( = litterae evocatoriae) scrisoare de chemare ; evocato-
ria et insinuatoria, scrisoare de chemare şi înştiinţare .'
evoco excommunico
evoco-are, a chema ; ad nostram legitime :praesentiam evocassent,

l- au chemat în chip legiu it în fa1 ţa noastră .
exactio, 1. plată ; - 2. strîngerea dării ; dicatio et exactio, aşezarea
şi strîngerea dării ; - 3. împlinire ; exactio et solutio,
împlinire şi plat ă; iniuriosae exactiones, asupritoare
im pliniri.
exactor, strîngător de dare ; exactor iudiciorum, strîngătorul
gloabelor.
examen, cercetare; examen iudicii nostr•, cercetarea · judecăţii
noastre.
exauditio, ascultare ; ad exauditionis gratiarn admittantur, să aib:1
parte de mil os tivirea ascultării.
excellens, înă I ţa t.
excellentia, înălţime; excellentia vestra, înălţimea voastră.
excellentissimus, preaînălţat; excellentissimus dominus suus,

preaînălţatul său stăpîn.
exceptio, I. întîmpinare ; _:_ 2. apel la o instanţă bisericească ;

terminus... exceptionis seu appellationis ( 1353, Cîrţa,
Ub., II , 101), sorocul apelului.
exceptus, scutit, l ăsat la o parte ; exceptis rebus, lăsînd deoparte

lucrurile.
excessus, nelegiuire, samavolnicie; excessus et processus, fapte
samavolni ce.
excipio-ere, I. a scoate ; - 2. a l ăsa la o parte; exceptis dumtaxat
colletis (greşit în loc de : collectis) strada viarum ( 1415,
Cseri, Ortvay, I, 514), lă sînd la o parte vama drumu-
rilor ; -- 3. a scuti ; eximere et excipere, a scoate şi a
scuti; - 4, a face o întîmpinare.
excisio, despărţire ; excisio bonorum , despărţirea bunurilor.
excommunicatio, afurisenie.
excommunico-are, a afurisi ; interdici, suspendi vei excommuni-
cari non possint per litteras apostolicas , să nu poat ă fi
pu~i sub interdict, suspendaţi sau afurisiţi prin scrisoare
apostolică.
5 65
excusatio exhibeo
excusatio, . dezvinovăţire.
excuso-are, a dezvinovăţi .
executio, aducere la îndeplinire ; executio indebita, aducere la în-

depli nire necuvenită (fără respectarea forme lor legale).
executor, împ linitor.
exemplor-ari, a lua pildă <le la alţii; ab ipso exemplati , lu înd pildă
de la dînsul.
exemptio, scutire.
exemptus, scutit; non exemptus, nescutit; ecclesiarum et monas-
teriorum capitulis et conventibus exemptis et non
exemptis, cap'i tlurilor şi conventuri lor bisericilor şi mă
n ăsti ril or, scutite şi nescutite.
exequor, v. exsequor.
exerceo-ere, a face ; obsequium exercuit nobis gratiosum, ne-a făcut
s lujb ă plăcută nouă.
exercitualis, ostă~esc ; exercitualis expeditio, expediţie ostăşească ;

gentes exercituales, os t aşi, oa s te ; more exercituali, ca
la oaste .
exercitualiter, cu oas te, cu oame ni înarmaţi.
exercituo-are, a face ~ lujh ă de ostaş.
exercitus, oştire; exercitum facere , a porni cu oastea ; exercitus

generalis, oastea cea mare ; residentia exercitus regalis
(regis), lăsarea la vatră a oastei regeşti (regelui) .
e.x:hîbtms, fttfilţişilt t>r; f)~5~tttibus p@rl@db, ex:hi~nti restitutis,

după citi rea celei de faţă, ea să fie înapoiată înfăţ işăt o
rului ; semper in exhibentis manibus remanere volumus,
voi m să rămînem tot<leauna în mîinile înfăţişătoru lui .
exhibeo-ere, I . a a r ăta ; exhibuit litteras tenore·s aliarum quattuor

litterarum confirmative in se habentes, a arătat o scr i-
soare avînd într-însa drept întărire cuprinsul alto r patru
scriso ri ; - 2. a î nfăţişa : - 3. a da : iuris aequitatem ...
sibi exhibere, să i (li) se dea ... dreptul lor: 4. a face;
propter fidelitates et servitia meritoria N. qu ae nobis ...
66
eximius expectatio
exhibuit et impendit, pentr u fa ptele de credi nţă şi

s luj bele vred nice de r ă<; plal a a le lui N., pe ca re ni le-a ...
f ăc ut şi adus: - 5. a aduce ; servitia praestita et
exhibita, slujbe făc ut e şi adu se.
eximius , alC's; eximius cancellarius aulae nostr.ae, a lesul cancelar
al cu rţii noa stre.
eximo-ere, a scoate; eximere et excipere, a scoa te şi a sc uti.
exinde, I. ca urmare, de aici, din această pricină ; - 2. în privinţa

aceasta, cu privire la aceasta ; - 3. apoi, după aceea.
existo-ere, I . a fi ; Gregorio praeposito, Thoma cantore, N. custode,
I. decano ecclesiae nostrae existentibus, Grigore fiincl
prepozit, Toma ca ntor, N. custode, iar I. decan al bise-
ricii noastre; discretis viris Ph. preposito, L. lectore,
cantore vacante, I. custode dominis et magistris cano-
nicis ecclesie nostre, sa lubriter existentibus, (1337,
Oradea, Cod. Andeg., II I, 320), pe cînd chibzuiţii băr
baţi, domnii şi magi strii ca nonici ai bisericii noast re,
erau întru mîntuire : F. preposi t, I. lector - <slujba de >
cantor fi in d vacant ă - I. custode ; domino cardinali
Bertrando praeposHo, discretis autem viris Ladislao
lectore, Philippo cantore , Petro custode, dominis et
magistris canonicis ecclesie nostre salubriter existenti-
bus, (1341 ,, Or adea, Fej er, VIJI. 4, 5 18), pe cînd ch ibzui-
ţii bărbaţi , dom nii magistri cano ni ci a i bi seri cii noastre
erau întru mîntuire: domnu l ca rdinal Bertrand prepozit.
iar L. lector. F. cantor, Petru custode; (înlocuind pe
sum în co n strucţii perifra stice ca: ) confessum extitit,
s- a m ă rtur i sit ; protestatus extitit, a făcut întîmp inare ;
<causa > ventilata extitisset, pricina a fost dezb ă tută :
- 2. a vieţu i ; ceteris canonicis et fratribus nostris in
dei ecclesia salvis existentibus, ceila l ţi ca nonici şi fraţi
ai noştri vieţuind î ntru mîntuire în biserica lu i Dum-
nezeu.
exorior-iri, I. a se naşt e; - 2. exortus, dat ; litterae patenter
exortae, scrisoare dată în form ă d eschisă.
expcctatio, aş t eptare ; sub exJ>ectatione prebende, în aştepta re a pre-
bendei (fel osebit de numire la un post sa u beneficiu care
nu era fncă liber şi ca re urma să fi e ocupat d up ă moa r-
tea deţi n ătorul ui ) .
67
expedio expono
expedio-ire, I . a fi spre fo los, a fi de tr eb u inţă ; prout decere ac

expedire videtur, după cum pare că se cuvine şi că e spre
folos; si expediens fuerit (1338, Sîntimbru , Banffy okl.,
I, 100), dacă va fi de trebuinţă, dacă va fi nevoie :
ut fuerit expediens vei si necesse fuerit, după cum va fi
de trebuinţ ă ş i d acă va fi nevoie ; - 2. a se cuveni ;
significamus universis quibus expedit, ad ucem la cu-
noştinţă tuturor căro r a se cuvine ; - 3. a apă r a ;
propriis rebus, laborius et expensis expedire, a apăra
cu avere a, cu osteneli le şi cheltui elile sale.
expeditio, 1. expediţie, război ; - 2. dezlega re ; pro maiore et
uberiore expeditione, pentru o mai bună şi mai deplină
dez legare ; -- 3. folos ; pro negotio et expeditione com-
muni, spre binele şi folosul şi al unora şi al a ltora ; -
4. judecare ; expeditio causarum, judecarea pricinilor.
expeditor, chezaş ; testes et expeditiores, martori şi chezaşi.
expeditoria, adeverinţă.
expeditorius, de chezaş ; nomine expeditorio, drept chezăşie.
expeditus, descărcat; quitum, solutum et expeditum reddere et

committere aliquem, a socoti pe ci neva şi a- l l ăsa să
plece îndestul at, plătit şi descărcat.
expensa, cheltuială ; expensae factae et expositae, cheltuieli f ăc ut e
şi plătit e .
expensum, che ltui a l ă.
expergentia, probă, ce rca re.

experimentum, probă, cercare; experimento, prin cercare.
expeto-ere, a cere; quae diuturnitatem expetunt, care cer o cît mai
îndelunga t ă dăinuire.
exponens ( = actor), pîrîş.
expono-ere. I. arăta, a spune ; exponere conquerendo, a se plînge; -

2. a cheltui ; expensae factae et expositae, cheltuieli fă
cute şi plătite ; - 3. a înşira ; meritaque suorum servi-
tiorum nobis exponens, şi în şi rîn du-ne meritele s luj be-
lor sa le ; - 4. (refi.) a se exp une, a înfrunta ; se expo-
nere casibus fortunae, a înfrun ta înt împ l ă r ile soartei.
68
expostulo exsequor
expostulo-are, a cere ; verum qui a regiae magnitudinis nostrac

expostulat et requirit offi cium OJt hiis quos opera suae
virtutis regali remuneratione di ig nos efficiunt grata de-
·beamus reddere praemi a merit(l)rum , propositis peti-
tionibus dicti magistri D. dili gemter auditis revocatisque
in memorlam fidelitatum obseqci iis laude dignis, quae
idem in diversis nostri s et reg1ni nostri expeditionibus,
tam prosperis quam adversis , dubiis fortunae casibus se
submittendo, continui s locis et temporibus opportunis,
quae suo modo per singula longum esset enarrare et
praesentibus inseri taediosu'm , cum summe fidelitatis
studio exhibuit et inpendit, de quibus ad informationem
caeterorum et memoriam posterorum haec pauca praesen-
tibus iussimus annotari, dar fiindcă sl ujb a măriei noastre
rege ş ti cere ş i pretinde ca acelora, pe ca re fapte le
lor vitejeşti îi fac vredni ci de răsplata regească să le
dăm ră s plat a c uvenită a vredniciei lor, ascultîn d cu
luare am inte cererile zisu lui magistru D., făcute < n o u ă>
ş i amintindu-ne de credincioasele lui slujbe vrednice de
l audă; pe care el le-a făcut şi să vîrşit cu rîvna celei mai
mari c redinţ e în feluritel e războ a i e ale noastre şi ale
ţării noastre, atît în cele norocoase cît şi în cele neno-
rocoase, înfruntînd împrejurările schimbăc ioa se ale
soa rtei, în tot loc ul şi în orice vreme potrivită , slujbe
care ar cere prea mult timp ca să le poves tim aşa cum
s-ar cuveni pe flecare în parte şi pe care ar fi obosi tor
să le trecem în scrisoa rea de faţă, <dar > din ca re
<tot u şi > 1 am poruncit ca aceste puţi n e să se însemne
spre ştiinţa celorlalţi ş i spre ad ucerea aminte a ur -
maşilor. ..
expresse, în chip l ă murit.
expressio, ex primare ; sub quacumque forma vei expressione ver-

borum , sub ori ce formă şi cu ori ce cuvinte.
expressus, curat, răs pi cat, l ă muri t ; per exp ressum, în chip l ă mur it,
curat, limpede, ap ri at.
exprima-ere, a sp un e, a arăta ; hoc expresso, cu această arătare .
expugno-are, a cuceri ; manu va.llata expugnare, a cuceri prin
împresu ra re.
exsequor-qui, a îm plini, a sa v1r ş 1 , ad praedicta mandata vestra
exequenda vice nostra, pentru a împ lini în locul nostru
11
sus-zisel e voastre porunci.
69
exspectativus facies
exspectativus, de aşteptat, care dă drept la aşteptare ; grati11

exspectativa, milostivirea (beneficiilor) aşteptat e.
exstinguo-ere, a stinge.
exstirpo-are, I . a dezrădăcina, a stîrpi ; - 2. a smu lge.
exterminium, nimicire, distrugere.
extollo-ere, l . a r id ica , a înă lţa ; -- 2. a slăvi ; meritis extollendis,
prin slăvire a mer;itelor.
extorsio , I. stoarcere; - 2. strîngerea dărilor.
extra, I . în afară, afar ă ; in curia

romana extra et ad partes, la curia
romană, în af_ara ei şi unde sînt părţile; potestas citandi
dictum Michaelem in curiam ramanam extra et ad partes.
putinţa de a chema pe zisul Mihail în curia romană.
în afara ei şi unele sînt părţile; extra recipere, a dejuga:
unum bovem suum de curru propria sua potentia extra
recepisset (1375 , Şemlacu Mare, Pesty, Krass6, III ,
128), a dejugat de la car cu puterea un bou al său ; -
- 2. fără; extra vei intra judicium, fără judecată sau
prin judecată.
extrado-are, I . a arăta ; si idem magister Johannes metas dictae
possessionis... eidem magistro Gallo extradare intendat
et extradabit, nec ne (1352, Sîntimbru, Arh . ist. a Fii.
din Cluj a A.cad. R. P . R. ; arh . fam. Kornis; transumpt
în actul capitlului de Alba Iulia din 29 decembrie 1352) ,
dacă acel magistru Ioan are de gînd să arate şi va arăta
s au nu acelui magistru Gal hotarele zisei moşii ... ; -
2. a pune în afara legii.
extradatus ( = proscriptus), pus în afara legii .
F
faber, fierar .
fabrica, zidire; caementum pro fabrica ecclesiae, piatră pentru
zidirea bisericii.
facies, I. faţă, faţa locului ; aci faciem dictae possessionis Zalathna
accessissent (1336, Oradea, Ub., I, 479), se duseseră la
faţa locului, pe zisa moşie Zlatna ; in facie possessionis,
70
facilis fa!ero
la faţa locului , pc m oşie ; nec aliquos proximos aut

consanguineos suos in fa cie pre\dictarum possessionum ...
conservaret, ni ci s ă p~s lreze pe vreo rudă apropiată sau
vreo rudă de s1nge de ale sa le pe pomenitele moşii;
una cum patronatu ecclesie beatti Georgii martiris în
facie eiusdem possessionis < Deuecher > fund;,i_te et
extructe, (1336, Orad ea, Zichy olkl. , I, 412), împreună cu
patronatul biseri cii sfî ntulu i GI eorghe martirul înte-
meiată şi clădit ă pe a c eeaşi moşie < Divicior > ; super
faciem possessionis capituli supra dicti Chergewd vocatae
(1336, Ora dea, ibid., 477) . pe moş:a capitlului sus-zi ~
numită Cergău ; fade ad faciertil . repertum, fiind faţă în
faţă; - 2. s uprafa ţă.
facilis, uşor , iă r ă greutate.

facio-ere, I. a face; conquestionem facere, a face plîni:ere; fada
vei fienda, făcute, sau ca re s-a r face; - 2. a porunci,
~ pune (să se facă) ; redigi faciem us, vom pune să fie în-
tocmit ; - 3. a porni ; exercitum facere, a porni cu
oastea ; - 4. a - şi lua ; facere, constituere et ordinare
aliquem verum et legitimum procuratorem, a-şi lua , a
a pune şi a rîndui ca adev ă r at şi legiuit procurator.
factor, împuternicit.
factum, I . fapt; eo facto , prin acest fapt ; ipso facto, prin însuş i
acest fapt; - 2. pricină ; in factis possessionum, în
pricinile privitoare la moşiil e ... ; in facto calumnie con-
victi, dovediţi de vina une i pîri nedrepte ; in facto
homicidii et in aliis convicti extif.issent, au fost dovediţi
de omor şi de alte <nelegiuiri > ; - 3. treabă; in multis
nostris factis et agendis, în multe treburi şi afaceri ale
noastre; - 4. ceea ce prive ş te o chestiune ; cum tamen
eadem possessio et totum eius factum... ad ipsum perti-
nere dignoscatur (1354 Oradea , Banffy okl., I, 199).
deoarece, însă, se ştie că moşia aceea şi tot ceea ce o
priveşte ... ţine ele el ; factum potentiale, sil nicie.
falcastrum, I. coasă ; - 2. f1naţ de un cosaş ; octo falcastra
foenorum (1425, Albc.1 Iulia , Banffy okl., I, 570), fînaţ d~
opt cosaşi ; foeneta seu prata ad ducenta falcastra ( 14 I8,
Leles, Mihălyi, 223) , iîneţe sau lunci cam de două
sute de cosaşi.
falero-are, a împodobi, a înzorzona .
71
faleratus favor
faleratus, împodobit ; equus faleratus , cal împodobit.

falleratus, înşelător. linguşit o r .
falsarius, făuritor de bani falşi , calpuzan.

falsitas, î n şe l ătorie.
falsus, I , fals ; - 2. înşe lăt o r ; via falsa, drum înşelător ; - 3.

ocolit.
fama, zvon ; in ipso regno vox erat et fama communis, în ţară se

vorbea şi se zvonea pretutindeni ; publica vox et fama,
zvonu l ş i vorba.
familia, familie , suită (cei din slujba stăpînului).
familiaris, I. s lujitor; familiarem domus <nostre > (1351, Oradea
Zichy okl., II , 471), pe slujitorul casei <noastre > ; -
2. om de încredere ; familiaris et iobagio) om de încre -
dere şi iobag (s . XVI) .
familiaritas, familiaritate .
famularis, s lugă.
famulatus, s lujbă, s lujire; obsequium tamulatus, supusă slu jbă.
famulo-are, a sluji.
famulus, I. slugă ; -
.2. calfă ; - 3. învăţăcel.
fassio, mărturie, mărturisire ; fassio seu collatio, mărturia sa u

declaraţia (prin care se face dania) ; fassio perhennalis,
mărtur i e cu valoare de veci.
fautor, I. spri jinitor ; contra haereticos, credentes, fautores defen-

sor@s @t r@~@ptor@s. @orum, împQtfÎVQ ereticilor. Q celor
ce cred în ei, a sprijinitorilor, apărătorilor şi a celor ce-i
adăpos t es c ; - 2. părtaş.
faveo-ere, a ajuta ; divina favente clementia, cu ajutoru l dumne -
zeeşti i îndurări.
favor, I. bunăvoinţă, spri jin ; volentes ... favore prosequi gratioso,

voind .. . a (-1) ajuta cu milostivul <nostru > spri jin ; -
2. părtinire (cînd e vorba de înce rca rea de refuz a mar -
torilor de a face depoziţii).
7'2
favorabiliter feudalis
favorabiliter, cu bun ăv oint ă; favor abi lite!r acquiescentes, încuviin-

ţînd cu bun ăvoinţă .
feliciter, I. în chip fericit; - 2. înt ru feric ire; ecclesias dei feliciter

gubemantibus, p ăs torind întru fe ricire bisericile lui
Dumn ezeu ; - 3. cu bine ; felidte r redire, a se întoarce
cu bine.
Felix, fericit , norocos.
fenetum , fîneat?. ; cum fenetis pascui s, pratis et terris arabilibus
cultis et incultis et universis iuribus temporalibus
quocumque nomine censeantur, sub eisdem metis et ter-
rninis quibus eandem possederunt usque modo, cu fîne-
lunci le ş i pămîn turile de arătură lucrate
ţele, p ăş unile,
cu toate drepturi le lumeşti oricum s-ar
şi nelucrate şi
numi ele în hotarele şi marginile în care au stăpînit-o
pîn ă acum.
fenile , I. fînaţ; pro signo fenili (139 1, Sîntimbru , D V, 415), pentru

fînaţ ; - 2. şură.
feria, zi a săptămînii; feria prima (dies dominicus), duminică; feria

secunda, luni ; feria secunda ante festum sancti Petri, în
lunea dinaintea sărbătorii sf. Petru ; feria tertia post
festum sancti Petri , în marţ ea de după să rbăt oarea sf
Petru ; feria quarta, miercur i etc. ; zilele în general ;
feriae messium, vindemiarum (1374, Oradea, Bunyitay,
A varadi kâpt., 22) , zilele s ecerişul ui, ale culesului viilor
(cîncl nu se ţinea judecat ă).
ferramentum, unealtă de fier ; ferramentum formale, tipar pentru

bani.
ferto , I. iertun (măsură sau ban), - 2. dare.
fervor, ardoare, zel.
festum beati Martini confess oris , ::ărbătoarea fericitului Martin
mărturisitorul.
festum concussionis <ovorum > , să rbătoare a ciocnirn <ouălor>

(în lunea după duminica Quasimodo).
festum Epiphaniarum domini, sărbătoarea Bobotezei.
feudalis, I. feudal; - 2. în arendă; teudalis conservatio, păstrare
în arendă.
73
feudarius fideius sori us
feudarius , I. fe ud al, de fe ud ; - · 2. vasa l ; -- 3. în arendă ; sub no-

mine feudario , în a rendă; s ub nomine feudario et censu
annuali conservasset (1 349, Buda, Zichy okl. , II , 373), a
av ut-o în a r e n dă cu plata unei dă r i în fiecare an.
feudum, 1. fe ud (în une le ack extern e, ma i ales papa le). Et est
sciendum, quod in primitiva ecclesia fuit assignatum et
determinatum per dominum papam de consilio fratrum
ipsius, quomodo deberent venire ad ecclesiam romanam
pro tributo solvendo domino pape. Et hoc intelligitur de
prelatis expemptis cathedralium et aliarum ecclesiarum ,
monasteriorum et locorum religiosorum, nec non domo-
mm et hospitalium et de aliis gui tenent feudum ·a dicta
ecclesia romana, per se vei per legitimos procuratores,
et ita describuntur ad solvendum tributum , videlicet
Theutonici , Ungari et Siculi singuHs biennlis ( 131 6, sept.
5 - 1334 dec. 4, <Roma>, Thei ner.. I, 602; pentru da-
tare v. DIR. - C. XIV, v. I, 253) : Şi să se ş ti e că în
vechea bi se ri că s-a statorn icit ş i ho t ă rît de p a p ă cu sfatul
fr aţ il o r săi (ca rdin alii) în ce fe l trebui e să vi nă la bise-
r ica rom a n ă pentru a p l ă ti tr ibutul că tre p a p ă . Iar
aceasta se î n ţel e ge cu privire la p re l aţ ii sc utiţ i ai bise-
ric ilor ca tedra le şi ai a lto r biseri ci, a i m ă n ăs tiril or şi
l ăcaş uril o r că lu gă reş t i, precum ş i ai caselor şi spitalelor
ş; cu privi re la a l ţ ii ca re ţ i n fe ude de la zisa b ise r ic ă
roma n ă - prin ei în şişi sa u prin îm p ut e rn iciţ i l egi ui ţ i şi
sî nt astfel î n sc r işi pentru plata tr ibutulu i di n doi în doi
ani , anume: germ anii. un guri i şi sec uii ; - 2. a r e n dă ;
- 3. s lujb ă os t ăşească.
ficticinius, n ăscoc i t. înch ipuit , fr au dulos; modo ficticinio, pr in înşe
l ăc i u n e, de for m ă.
fictu s , fa ls.
fidedignus, vredni c de creza re ; fidedigna assertione percepimus .
dintr-o ş tir e v r edn ică de creza re am af lat; fidedi gnum
testimonium, om de m ă rtu rie
vrednic de creza re.
fideiussor, ch ezaş.
fideiussorius, de c h e z aş ; cautio fideiussoria, chezăş i e; sub cautione

fideiussoria assig·naverit ( 1435, P ia tr a Nea m ţ. Ub. , I V,
604), a î n c re din ţa t s uh c hezăşie.
74
fide!is fides
fidelis, 1. credinc ios ; servitium fidel e, s l ujbă credinc i oasă ; - 2.

credincios (suhs .) : Christi ffideles, c redi n cioşi întru
Cristos : fidelis noster dilectu s, credincios ul nostru iubi t.
fidelitas , 1. credinţă; fidelitas vestra, credunta voastră ; cum per-
petua fidelitate, cu cr e dinţ ă veş nică ; damus firmiter în
mandatis fidelitati vestrae, poruncim cu tărie cre d i nţ ei
voastre ; fidelitatis fideliumque servitiorum merita consi-
derantes, ţinînd seama de meritele cr edinţei şi ale sluj-
belor credincioase; fidelitati vest rae praedpientes man-
damus, punem în vedere ş i poruncim credinţei voastre ;
- 2. faptă de credinţă; propter fidelitates et servitia
meritoria N., quae nobi s în multis nostris factis et agen•
dis cum omni fervore fidelitati s exhibuit et impendit, pen-
tru faptele de credinţă ş i slujbele vrednice de ră splată
ale lui N., pe care ni le-a făcut şi ad us cu toată că ldur a
credinţe i în mult e treburi şi af aceri ale noastre; unde
nos consideratis fidelitatibu s fideliumque servitiorum
meritis eiusdem magi stri D., quibus semper se studuit
nobis exhibere gratiosum, drept c1ceea noi, ţinînd seama
de faptel e de credinţă şi de slujbele credincioase şi
vrednice de răsplată ale num itul ui magistru D., prin care
s -a străduit totdeauna să ni se facă plăcut; fidelitatis
opera, fapte de credinţă ; - 3. s upunere ; iuxta fidem
vestram deo debitam et fidelit atem nobis et sacro nostro
diademati observandam, potrivit cred inţ ei voastre dato-
rate lui Dumn ezeu ş i potriv it sup unerii pe care trebuie
s-o păziţi către noi ş i către sfînta noastră coroa n ă.
fideliter , cu credinţă , întocmai.

fides, I. credinţă; fide nostra mediante, pc c redinţa roastră; ad
fidem eorum deo debitam fidelitatemque domino nostro
regi et suo sacro diademati conservandam pro dicendo
·veritate et iustitia observanda tacto vivificae crucis ligno
nobis praestitam unammt et concordi testificatione
affirmarunt, pe credinţa lor datorată lui Dumnezeu şi pe
supunerea ce trebuie să o p ăst re ze domnului nostru re-
gelui şi sfint ei sa le coroan e mărtu ri sită cu mîna pe
lemnul crucii de viaţă dăt ăto r , < jurînd > că vor sp une
c1devărul , şi vor păzi drep tatea, ne-au sp us într-o . îm-
preună ş i într-un glas m ă rturi si re ; fides et humanttas,
credinţă şi omenie; - 2. mărturie ; fides medii fertonis,
mărturie de o jumătat e de fertun (valoarea mărturi e i
oamen ilor soco tit ă după starea lor materială) ; fides
75
fi duci a firmiter
unius fertonis, mărturie de un fertun ; homines fidem

facientes, oameni care dau mărturie, oameni care adeve-
resc ; oculata fides, mărturie făcută în temeiul celor vă
zute cu ochii .
fiducia, încredere.
fiducialiter, cu î ncredere.
figura, iaţa; in figura iudicii , în faţa jud ecăţii ; in figura sedi s
nostrae, în faţa scaunului nost ru .
filia , filie ( = îilia l ă) ; ecclesia sancti Michaelis ac capella sancti
lacobi, eius filia, biser.ica sf. Mihail şi capela sf. Iacob,
filiala ei.
filialis, de fiică ; quarta filialis, a patra parte c uv enită fiicei.
filius , fiu; filius adoptivus, copil de s ufl et, in filios filiorum , fii de
fiii lor, din tată în fiu.
filtrinus , de pîslă ; domus filtrina , co rt de pîs l ă .
filtrum , păt ură ; filtrum pro seta, pătură de şea.
finis, sfîr şit, capăt; debitum finem imponere, a pune capăt în chipu l
cuvenit (unei prici'ni).
finus, fin ; bun ; tam fini argenti quam communis argenti, atît din
argint bun cît şi din cel obi şn uit.
fio-fieri, I . a fi făcut, a se face ; facta vei fienda, făcute sau care
s-ar face ; fi unt et geruntur. se fac şi se săvîrşe şc ; con-
cors fieri, a ii într-un cuget (cu ci nev a) ; - 2. fiat, fie,
se înc uviin ţează ; fiat in forma, se încuviinţează potrivit
legii; fiat ut petitur in forma iuris (1424, Lukcsics, I,
156, nr. 713), se încuv iinţează după cum se cere pe ca lea
legii; ori, simplu : ut in forma, potrivit legii, pe calea
legii ; fiat pro utraque in forma, se încuvii nţea ză pentru
amîndo u ă <părţile > după rînduială ; fiat nisi alteri
fuerit ius quaesitum (1355, Bossânyi, II , 291), se încuviin-
ţează numai dacă altul n- ar avea vreo cerere îndreptăţită .
firmitas , tărie, trăinicie , immutabilis firmitas, nestrămutată trăinicie .
firmiter, cu tărie; ffrmiter damus in mandatis, poruncim cu tărie:

firmiter praecipiendo mandamus, vă punem în vedere şi
vă poruncim cu tărie.
76
firmus forma
firmus , tare; firmum habere, ;i în tări ; ratw et firma teneatur, să fie

soc otită , consfinţit ă ş i în tărit ă.
fiscalis , ai vistieriei, de dare; fiscali s pecu nia, banii vistieriei , bani

de dare.
Flandrensis, flandrez (sas) .
florenus , florin ; florenus centenarius , fl or in de o s ut ă de dinari ;

florenus communis pagamenti ; florin cu care se plă
teşte obişnuit ; floreni de camera; florini de-ai că
mării : florenus brevi s, florin mic ; florenus quarto, s fer t
de fl o r in ; floreni quartones, s ferturi de florin ; pro vi-
ginti et sexto decimo florenis (14IO, C luj-Mănăştur,
Malyusz , I I , 2, 329), pentru douăzeci ~i şaisprezece fl o-
rin i ( adică : pentru treizeci ş i şase de fi.).
flos, floare ; flos auri , floarea aurului.

flumen, rîu.
fluvius, rîu .
fodina, I. baie, rrnna; - 2. groapă; fodina lapidum cimenti (1418,
Leles, Mihălyi, 223), vărărie .
foliata, frunz i ş; decima sub foliatis (1437, Tălmaciu, Fejer, X . 7,
608), dijmă din vin.
fons , 1. izvor ; caput fontis , izvor ; fons scaturiens , izvor ţîşnitor ;

fons scaturiens seu puteus effluens et non deficiens (Wer-
boczy, I, 133) ; izvorul curgă tor sau puţul care are ap ă
< tot timpul > ; - 2. fîntînă.
forensis , I. st r ăin, din alt loc; -- 2. negustor; ·- 3. tîrguitor;
vos universos mercatores, institores, pannicidas aliosque
quosvis homines, forenses scilicet atque viatores ...
affidamus (1427, Rîşn ov, Ub., IV, 135), vă încre din ţăm
pe voi pe toţi , ne guţ ăto r i , vînzători, postăva ri şi pe or i-
care alti oameni, adică tîrguitori şi călători.
forisatio , I . tîrg; - 2. tîrguial ă.
forma , I. formă ; chip; in forma iudiciariae deliberationis, în form a

unei hotărîri judecătoreşti ; in forma iuris testium reci-
piendorum, în chipul legiuii în c?.re trebuiesc prim ite
(mărturiile) martorilor ; in formam nostri privilegii, în
77
formaliter fractio
formă de privilegiu a l nostru; in quîbuscunque formis

verborum, oricare ar fi vorbele întrebui n ţa t e ; in forma
sîmîli, înt r- o formă asemănătoare; iuxta modum et
formam iudiciarie deliberationi s, potrivit rînduieJii şi
formei hotărîrii j u decătoreşti ; sub certa forma , înt r-l)
anumită formă, avînd un an umi t cupri ns ; - 2. rîn-
duia l ă; iuxta formam iodicii, după rînduiala jud căţii;
secundum formam iodicii, potrivit rîraduielii judecăţii ;.
secundum formam et examen îudicii nostri , potrivit
rînduielii şi .cercetării judecăţii noastre; per fomam
legis, după rînduiala legii ; sub forma fiendae pacis.
pentru a se face o învoială de pace; în causam quam
domina Anna contra N. movere habuisset statu in eodem
sub forma fiendae pacis prorogassent, au amînat pri cina
pe care doamna Ana trebuia s-o pornească împotriva lui
N., în aceeaşi s tare, pentru a se face o învoială de pace;
- .3 cuprins ; cuius quidem privilegii forma haec
est, cupr in.s ul acelui privilegiu este acesta; secundum
formam priorum litterarum nostrarum, potr i'v it cuprin-
s ului unei sc riso ri a no astre Je mai înainte; in forma,
potriv it <legii > ; fiat în forma, se încuv i inţează potrivi t
<legii>, ori, simp'lu: ut in forma potrivit <ieg ii > , pe
calea < legii > ; fîat ut petitur în forma iuris (1424,
Roma, Lukcs ics, I, 156, nr. 713), se încuviinţează după
cum se cere pe calea legii.
formaliter, in forma sa, în întregime.
formata ( = formatae litterae), scrisoare de recomandare; formata
dimissoria , sc risoare de recomandare şi de pl eca re;
dimissoriae vei formatae , sc r isoa re de plecare sa u de
recomandare.
fortalitium, I. cetate; - 2. cetăţuie; - 3. înt ă ritur ă.
ff>r-tuftus, ffltfmpliH6r, f!eaşteptat; easus ff>f"tuftus, fnlîmplare
neaşteptată.
forum, I. tîrg ; forum hebdomadale, tîrg stăptămîna l ; iudicator

fori, jud edto rul tîrgu lui ; - 2. sc aun de ju deca tă;
causae forum saeculare seu civile tangentes pricini
care ţin de sca unul de ju decată mirean sa u lum esc;
forum ecclesiasticum, sca un de ju de c.ală hisericesc.
tovea, groapă ; in portu foveae, în sînul groapei, în groapă.
fractio, frîn gere; fractio fidei , călcarea credinţei.
78
fragilitas fruges
fragilitas , s l ă b ici u ne; fra gilitas sexus , s l ă !:Jiciu nea femeia s că .
frater, I. fr ate ; frater carnalis , irate d upă t a tă ; frater suus car-

nalis ex alia matre progenitus , fratele să u după tarn
n ăsc ut dintr- o a l t ă mc1m ă; fra ter concarnalis, frate bun ;
frater germanus, frate bu n; frater maternalis, frate
dup ă m amă ; frater uterinu s, frate după mamă, frate ;
fratres condivisionales, frati pă rt a şi ; fratres divisiona-
les, fr a ţi pă rt aş i ; trater fratruelis, v ă r ; - 2. fratres
congenerationales, rud e di n a ce l a şi neam (coborîtori din
ace ia ş i str ă m 0ş i) ; fratre s generationales, rude din ace-
l aş i nea m ; -- 3. vă r ; frater patruelis (1380, Alba Iul ia,
Ub., II , 5 13), v ă r cl u pă tată; - 4. nepot după tat ă ; -
5. (des pre un că lu gă r ), fraie ; ordo fratrum minorum,
ordi nul fr aţi l o r minori(i (francisca ni) .
fraternitas, I. f r ăţ i e ; fraternitati tuae, de qua gerimus fiduciam in
domino specialem, praesentium auctoritate mandarnus,
în temeiul scriso rii <le f aţă, por uncim frăţiei tale, în care
înt ru domnu I avem osebită încredere ; - 2. breaslă ;
magister fraternitatis, starostele breslei ; carnificum
fraternitas (1 376 .S ibiu, Ub., II , 450), _breasla măcelari
lo r ; mediam ... fraternitatem (habere) (1376, Sibiu ,
Ub. , II ; 450) , a pl ă ti jum ă t ate din ta xele de breaslă;
pro singulis fraternitatibus mechanicorum ( 1376, Sibiu,
Ub., II , 449 ), pentru fi eca re b r eas l ă de meşt e şugari.
fraudulenter, pr in î n şe l ăc iun e.
fraus , în şe l ăc; u ne ; fraus et dolus, î n şelăci un e ş i vicleşu g.
frequens, des, num eros ; necurmat.

frequentius, în mai multe rîndur i.
frivolus, I. netrebnic ; omnes litteras privilegiales... frivolas, cas-
sas, vanas et omnino viribus carituras reddfdissent
(1342. Buda. Zichy okl., II, 12), au socotit netrebnice.
stricate, de ş art e ş i lipsite cu totul de putere.. . toate-
. sc ri sorile . privileg iale ; - 2. u şuratic ; frivolis praetensis.
occasionalibus, adu cî ndu-se temeiuri uşuratice .
fructuosus, s pornic ; vir fructuosus, b ă rb a t cu spor (la toate) .
fructus,·' ro'd ;' fnfctus et obventiones', roade ş i venituri întîmplătoare;
fructus, red(d)itus et proventus, roa de, venituri şi foloase.
fruges, I. roade ; - 2. cereale ; - 3. grîne.
79
fruitio generalis
fruitio, luarea roadelor ; prohibuit ab usu et fruitione, a oprit de la

folosintă şi luarea roadelor .
frustror-ari, a fi lipsit de, a fi p ăgubit.
fulcio-ire, a sprijini, a susţine; perpetua stabilitate fulciantur et

sanctionibus pragmaticis principum patrocinio in per-
petuae memoriae argumentum roborentur, să fie stator-
nicite pe veci şi să fie întărite, spre veşnica lor ad ucere
aminte, cu ocrotirea privilegiilor principilor.
fundus, loc, sesie ; duo integri fundi seu sessiones ( 1341 , Oradea .
DIR. - C. XIV, v, II, 583), două locuri sau sesii în -
tregi ; fundus curiae, loc de curte, locul curţii ; fundos ,
domos et curias necnon agros, terras arabiles aliasque
utilitates i n dicta Rosno... tenentes ( 1427, Rîşnov, Ub. ,
IV, 315), locurile, casele şi curţile, precum şi ogoarele,
pămînturile de arătur ă şi · celelalte folosinţe pe care le
aveţi în zisul Rîşnov .
funiculus, funie; funiculus distributionis, funie de împărţire.
furca, ră s pintie ;
magna via seu furca (1388. Alba Iulia, Kemeny.
App. Dipl., v. 4, 18), cirumul mare sau răspîntia .
futurus, viitor; tam praesentibus quam futuris, atît celor de faţ ă
cît şi celor viitori.
gades, I. hotar ; - 2. început ; a gadibus ipsorum iuventutis, din

frageda lor copilărie.
gardianus, gardian (star eţ î n ordin ul franci sca nilor).
llii«deo-ere. ~ s.E? hMcYrn ; <;oogratulari et g.audere. ei se ferici şi tl
se bucura.
gelima, I. claie; - 2. snop.
genealogia, spiţa neamului ; iure naturalis genealogiae seu avi-
tkitatis (1409, Buda, Fejer, X. 4, 847), după legea fireşti i
spiţe a neamului sau a strămoşiei.
generalis, I. ob ş tc:sc ; congregatio generalis, · adunare obştească :

- - 2. general; officialis generalis, judecăt o r episcopesc
general.
80
generaliter globus
generaliter, 1. îndeobşte ; g·eneraliter ac specialiter, î ndeobşte şi

"îndeosebi ; - 2. în general ; litterae generaliter datae,
scrisoare dată ca p o run că ge ner ală .
generatio, I . neam ; de eadem sua generatione, din neamul să u ;
linea generationis, spiţa nea mului; linea generationis
divisionali s, spiţa neamului cu drept la împărţeală ;
proximus et generatio eorum fu isset indivisionalis ( 1353,
Turda, Ub., II, 91), a fos t rud a şi neamul lor dev ă lmaş ;
2. familie.
gen·erosus, de neam nobil ; domina generosa, doamnă de neam,
doamnă nobilă.
genltura, naştere ; ius geniturae, dreptul din naştere.
·g ens, oameni, gentes exercituales, os ta ş i.
genus, I. fel ; cuiuscumque generis, speciei vei maneriei, de orice

fel, chip sau soi ; - 2. neam .
gerebius, greav (fruntaş sas) .
germanus , din aceiaşi părinţi, frate; frater germanus, frate bun ;
soror germana, soră bună .
gero-ere, a purta, a avea ; magnificuş vir Thomas, vaivoda Transil-
vanus, comes de Zonuk. gerens officium magisterii
tavernicatus noş.tri (1341, Vişegrad, Ub. , I, 515) , mări
tul bărbat Toma, voievodul Transilvaniei, comite de Sol-
noc, avînd slujba de mare vi stier al nostru.
·g esta, fapte, isprăvi ; gesta tempore acta, fapte săvîrşite în timp ;
gesta virtuosa, fapte vitejeşti ; gesta erronea, greşeli,
fapte rele; ut gesta, que in tempore fiunt inter partes.
varietate temporum non labantur seu vacillent, ipsa
gesta ad cautelam patrocinio litterarum consueverunt
roborari, pentru ca cele săvîrşite în timp între părţi să
nu piară <din amintire > sau să , se clătească din pri-
cina nestatorniciei vremurilor, el e de obicei se întăresc
spre chezăşie prin ocrotirea scrisului.
glaudius, sabie, spadă; gladius bicellus, pumnal; iu·s gladii, dreptul

paloşului (dreptul de a pedepsi cu moartea).
globus, glonţ ; pixidae globus , glonţ de puşcă.
6 81
glorior gravamen
glorior-ari, a slăvi, a proslăvi.
gloriositas, s l ăvime; ex sua innata gloriositatis gratia, din fi-

reasca milostivire a s l ăvimii sale.
glossa ( = glos-ris), cum na tă .
grate, cu mulţumită, cu recunoştinţă.
gratia, 1. har ; gratiam et communionem apostolicae sedis habente,

avîn d harul şi împărtăşirea scaunului apostolic; - 2.
milă ; de seminandis gratiis divinis, cu privire la · îm-
părtăşirea milei dumnezeieşti; - 3. milostivire, îndu-
rare ; gratia speciali, din osebită milostivire; per gra-
tiam, prin înd ura re ; gratia plena, deplină milostivire ;
non obstante gratia exspectativa, fără a ţine seama de
milostivirea beneficiilor aşteptate; nostrae gratiae in-
tuitu (1395, Ub., ITI , I 19). avînd în vedere milostivirea
noastră; vestri gratia, milostivirea voastră ; - 4. bună
voinţă ; - 5. părtinire ; si se gratia, adio vei timore
subtraxerint, censura simili... compellas, dacă s-a r da
înapoi din părtinire, ură sau teamă ... să-i si l eşti tot
printr-o pedeapsă asemănătoare .
gratiose, cu mil iostivire.
gratiosus, plăcut obsesquium gratiosum, slujbă plăcută.
gratis, fără plată, fără bani ; relecta gratis , (scr.isoa re) citită . fără
bani.
gratuitus, de bună voie, fără răsplată; dona gratuita, da ruri de bun ă
voie; obsequia gratuita, slujbe de bună voie, slujbe fără
răsplată.
gratulor-ari, a se bucura .
gratus, t. încuviinţat; ratum, gratum et acceptum habendo, consfinţind,
încuviinţînd şi primind ; - 2. plăcut; grata merita , me-
rite plăcute ; se reddiderunt gratos et acceptos, s-au
făcut plăcuţi şi iubîţi ; - 3. fndatoritor ; grata liberali-
tate, prin îndatoritoare dărnicie; 4. milostiv; grata bene-
ficia i milostive binefaceri. ·
gravamen, I. apăsa r e, as upreal ă, asupr ire; gravamina et damna,
as upreli şi daune; - 2. gloab ă ; gravamen birsagii,
g l oabă; gravamen iudicii, gl oabă; - 3. p ovară ; prae-
82
,g ravis habilis
iudicium et gravamen, pagubă ş i povară ; in ipsorum

praeiudicium et grav amen val d~ magnum (1380, Alba
Iulia, Ub., II , 513), spre marea lor pagub ă şi povară;
-4. învinuire ; - 5. plîngere ~ - 6. răspundere ; onus
et gravamen, sa r c in ă ş i răspund ere .
gravis, I . greu ; gravi s querell a, plînger e g rea ; marca gravis pon-
deris, marcă grea ; - 2. mare ; gravis pondef'is, de
g reutate mare.
graviter, îoarte, foarte mult, ta re : graviter conqueri, a se plînge
foarte.
grebiatus, g reviat (slujba greavului) .

grebionatus, v. grebiatus.
grennicia, graniţă ; super meti s ac g rennici is iposorum territo-
riorum (1372, Ub., II , 394), rn priv ire la hotarele şi gra-
niţele ţinutului lor.
guardianus, I. gardian ; - 2. paznic.
gubernator, I. g uv ernator; - 2. cîrmuitor.

guberno-are, I. a .cîrm ui ; -- 2. a păstori ; ecclesias dei feliciter
g·ubernantibus, păstorind întru fe r icire bisericile lui
Dumneze u.
gumphus, caia, cui de potcoavă.
gurges, I. apă ; - 2. izvor ; - 3. pinu ; gurgites vei fluvios

Galadnapataka et Vechefeu nuncupatos ( I 371 , Vişegrad,
Pesty, Krasso, III, 11 0), apele sa u rîurile numite
Galadnapataka şi Vechefeu ; - 4. lac ; a predicto Iaco
Vechefeu (ibidem, 111), de la sus-zis ul lac Vechefeu .
guerra, J luptă ; turbines guerrarum, vî!torile luptelor ; - 2.
ceartă ; - 3. harţil ; guerra, rancor et discordia, harţă,
ur ă , ş i neînţelegere.
habeo-ere, I. a avea ; - 2. a ţine, a socoti ; titteras ratas, gratas

et acceptas habendo, consfinţind, încuvi inţînd şi primind
<scrisoarea > .
·habilis, indemînatic.
83
habitator homagium
habitator, locuitor.
habitio, ţinere ; habitio iurium, ţinerea dreptur ilor.

haereditarius, V. hereditarius.
haereditas, v. hereditas.
haereo-ere, a ii în aştepta re, în s uspensie; haerens sententia aposto-

lica, hotărîrc aposto l ică în aşteptare.
haeres, v. heres.
ha.ereticus, e retic ; contra haereticos, credentes, fautores , defensores

et receptores eorum, împot r iva eretici lo r. a celor ce cred
în ei, a spri j inito rilor, apărătorilor şi a ce lor ce-i adă
postesc.
hebdomadalis, săptămînal ; forum hebdomadale, tîrg să ptămînal.
herba, iarbă ; herba mattarum , papură .
hereditarius, moştenit , de moştenire; possessio haereditari a, moşie

de moştenire.
hereditas, moştenire , moşie.
heres, moşt e nitor ; heredibus, posteris et posteritatibus eius, moşte

nitor il or, coborîto rilor şi urmaşilor săi ; heredum per
heredes, din mo ş tenitor i în moştenitori ; haeres adopti-
vus , moştenitor înfiat.
hinc , de aici ; hinc est, drept aceea.
homagium, I . prinos, închina re (omagiu datorat de v.asal stăpî nu
lui său fe ud al) ; - 2. preţul om ulu i, al omorului, al
îngelui. Qlmo cut în ~IJYS, sub num ele de Wergeld, -
3. amendă, gloabă pentru răsc umpărarea capului, a
omorului, a rănir i i , a vinii (a cărei gravitate era ech_i-
v;:i l erită în multe cazuri cu aceea a omoru lui) ; ipsum
Nicolaum dictum Fekech actorem , pro indebita requisi-
tione predicte possessionarie divisionis et retractari
attemptatione prelibate pnons divisionis in emenda
omagii seu homicidii predicti RaphaeJ.is prothavi sui nec
non estimatione universarum possessionum et possessio-
nariarum portionum eiusdem convictum fore decernentes
atque conmittentes ( 1379, Vişegrad, Zichy okl. , IV, 90-
84
lmici<lcicidium honestus
9 1), hotărînd şi poruncind ca \icolae zis Fekech, pîrîşul,

să fie osîndit, pentru nedreapta tulburare a mai sus-
zisei împă r ţiri de moşi e ş i încerc are de a întoarce po-
menita întîia împărţir e , la r ăsc unnpă rarea preţului om u-
lu i sau a omorului mai sus-zisull ui Raf ael, s tr ăb uni c ul
său, şi la plata preţului tuturor moşi ilor şi părţilor de
moşii ale aceluiaşi .
1omiciicicidium, I. omor: preţul omului, al omo rului, al sîngelui , cu-

noscut în apus sub numel e ele Wergeld ; - 2. amendă,
gloabă pentru răscumpărarea ca pului, a omorului , a ră
nirii, a vinii ' (a că rei gravitate era echi valent ă în multe
cazuri cu aceea omorului , homicidium = homagium) ;
in emenda omagii seu homi cidii (1379, Vişegrad, Zichy
okl., IV, 90) , la amenda pentru răsc um pă rar ea preţului
, omului sau a omorului ; si qu a partium dictam posses-
sionariam divisionem tractu temporis infringere niteretur,
extunc pars talis contra partem alteram, dictam divi-
sionem <in > violabilite r conservantem, in suo homici-
dio ante litis ingressum deponendo et persolvendo con-
vinceretur eo facto (1358, Alba Iulia, Cod. Andeg., VII,
39 1) , dacă una din părţi ar încerca în cur ge rea vremii
să calce zisa împărţeală a moşie! , atunci acea parte să
fie p edepsită, prin chiar acest fapt, faţă de cea l a ltă parte,
care va păzi nestrămutat zisa împă rţ eală, <'la o plată
asemenea celei ce s-a r cuveni > pentru r ăsc umpărare a
omorului său, <bani > pe care să -i depună şi să-i plă
tească înainte de începerea judecăţii; de homicidio
quorundam duorum hominum (1355, Bahnea, Banffy
okl., I, 204) , drept preţ pentru răscumpărarea omorulu i
a doi oameni .
hom101, om ; boni homines, oameni buni ; homo · bullatus, om cu
drepturi căpătate printr-o bulă ; homo et testimonium,
om de mărturie ; homines communes, arbitr i ; homo im-
possessionatus, om fără mo ş ie ; homo possessionatus,.
om cu moş i e; homines praediales (1349, Sibiu , Ub., II ,
.59), oameni · predia li ; homines reg is, oamenii regelui ;
homo regiu s, omu l regesc.
honess tas, ci nste, cinstire; morum honestas, purtare ci n st it ă.
hones.tus, cinstit.
85
hon or huiusmodi
honor, I. cinste ; pro honore, drept cinste; - 2. sl ujb ă, dregăto

rie; honor lucariatus silvarum, slu jba de comite a l p ă
durilor ; honore magistri tavernicatus nostri vacante,
slujba de mare vistier al nostru fiind vacantă ; - 3.
ţinut ; de honoribus vestris, din ţinuturile voastre ; ho-
noris ac Montis Sancti Angeli dominus, domn al ţinu
tulu i şi al Muntelui Sant'Angelo; tenentes pro honore ,
ţinînd ca s lujbă .
honorabilis, cinstit.
honus, v. onus.
hora, ceas ; hora nona vei quasi nona, la ceasul al noulea sau pe
la a l n ouă lea ; noverint universi quod, Hcet incerta mortis
hora semper debeat în animo prudentis esse suspecta,
corporis tamen imminente languore. ipsius plus natura:.
liter formidatur eventus, să ştie toţi că, deşi cel înţelept
trebuie să fie mereu cu gîndul la ceasul nesigur al mor-
ţii, totuşi cînd istovirea trupului este aproape, în chip
firesc sosirea lui e şi mai temută.
hortor-ari, a îndemna ; rogamus itaque universitatem vestram et
hortamur attente, per apostolica scripta vobis firmiter
praecipiendo mandantes, rugăm, aşadar, obştea voastră
şi o îndemnăm cu stă ruinţ ă, punîndu-vă în vedere ş i
poruncindu-vă cu tărie prin scrisoare apostolică.
hortus, grădină .
hospes, I. oaspe ; auditis dictorum hospitum propositionibus, ascul-

tînd sp usele zişilor oaspeţi ; - 2. sas .
hospitalis, 1. osp italier (cavaler ioanit) ; casa ospitalieri lor (a ca-
valerilor ioaniţ i ) ; domus hospitalis, casa ospitalierilor:
- 2. spital ; cruciferi de hospltaH sanctae Marîae Theo-
tonicorum, cruciaţii spita lulu i sfintei Marii a teutonilor
(cavalerii teutoni) .
hospitalitas, găzduire· ; hopitalitas furti , tăinuire de furt.
hospitium, I. găzduire; - 2. adăpost.
hostiarius, uşi er.
huiusmodi, acesta .
86
humanitas ilustritas
humanitas, 1. omeni e ; fides et hu manitas,, credinţă şi omenie ;

humanitas et honor, omeni e şi ci1nste ; - 2. cinste ; - 3.
cuvînt de cinste.
humiliter, cu smerenie ; humiliter et devote, cu smerenie şi credinţă.
iacto-are, a arunca.
iactura, I. pierdere; -- 2 pagubă ; - 1. în1călca re _; - 4. ştir bire ;

iactura iuris, ştirbirea dreptului.
iam, dinainte ; iam dictus , sus-zisul.

ianitor, uşier; magister ianitorum, mai marele uşier i lor .
idem, eadem, idem, acel , acea, acela, aceea ; eadem possessio ... ad
ipsum pertinere dignoscetur, rno ia aceea ... se ştie că ţine
de el.
identitas, obşte; identitas procerum, obştea fruntaşilor.
idoneitas, I. destoinicie; quorum idoneitati expedit, destoiniciei că

rora li se cuvine ; - 2. potrivire .
idoneus, I. potrivit ; homo i~_oneus pro testimonio, om potrivit ca
om de mărturie ; - 2. destoinic ; - 3. vrednic.
-ignobilis, nenobil.
ignorantia, neştiinţ ă .
ignosco-ere, a ierta .
ilJegitime, împotriva legii, pe nedrept.
illegitimus, neîndreptătit ; illegitimi impetitores, pîrîşi neîn•
dreptăţiti.
illibate, neştirbft, fn întregime.

illibatus, neştirbit, neatins.
illustris, I. ilustru ; - 2 vesti t.
illustritas, lum inăţie.
87
imbuo impendo
imbuo-ere , a deprinde, a învăţa ; manu imbuta, cu mîna pricep u tă,

ca un ul înd r eptăţ i t la ...
imbutio , insuf la re; deifica imbutio, d u mneze i ască insuflare.
immediate , nemij loci t ; immediate et conti g ue, în nemi jl ocită ve-

ci n ătate.
immerito, pe ne drep t ; non immerito, pe drept.

immineo-ere, a fi lega t de; beneficiam ecclesiasticum ... , cui ab
aliquibus animarum cura imminere dicitur, benefici u bi-
sericesc despre care un ii sp un că este legat cu grija
s u fletelor.
immo, 1. şi ; dedissent, immo dederunt... coram nobis, a u dat şi dau

şi în faţa noas tr ă ; - 2. ba , ba chi ar, ci ; immo ve-
rius, ba m a i degr abă, ba m ai v îrtos.
immunitas, 1. scuti re; earum immunitate sablata, înl ă tur î n d u -se-
scut irea lor ; - 2. curăţe n ie ; in signum innocentiae et
immunitatis, . în sem n de n evinovăţie şi cu răţe ni e.
immutabiliter, nestră mut at.
immuto-are, a schi m ba .
impacatus, tu 1lbure; tempus impacatum, v rem ui i tul bu ri; propter con-
ditionem temporis impacati, quoddam privilegiam nostrum
verens secum deferre et in iudicio exhibere, d in pr ic in a
v r emu r ilo r tulbur i temînd u- se să ducă cu si ne şi să în-
făţ i şeze la judecată un privil egiu a l nostru ; propter
impacati temporis qualitatem et discrimina viarum et
alios casus fortuitos , d in pr icina vremur ilo r t ulburi , a
primej di il o r drumur ilor ş i a a lt or î n tî m p l ă r i neaşte pt ate.
fmpedft>-fre, I. a fmp!edeca ; fmpedfre et per-tur bare h>rum heb-
domadale, a îm piedica şi a t ulbu ra tîrgul săptămîna l ;
- 2 . a st in gher i ; impetere et impedire, a s u pă r a şi u
sti ngheri ; impedire et molestare in parte praefatae
ecclesiae, a stinghe ri şi a s u păra pom enita biserică.
impendo-ere, I. a pl ăti ; - 2. a r ăs pl ăti ; - 3. a da ; munus bene-
dictionis impendere, a da < cuiv a > da rul bin ec uv în t ă r ii ;
4. a dă rui, a h ă r ăzi ; - 5. a ofe r i ; - 6. a a du ce; servi-
tia meritoria N. quae nobis ... impendit, s luj be le vr edn ice
de răsp l a t ă a le lui N ., pe ca re n i le-a .. . ad us.
88
imperium în
imperium, putere.
impetitio, tulburare.
impetitor, I. p1rîş ; illegitimi impetitores. ptr1ş1 neîndreptăţiţi ;

legittimi impetitores , causidici e t actores, legiuiţii pîrîşi
şi pricina şi; - 2. tulbur ător.
impeto-ere, I. a s up ăra; impetere et inquidare, a supăra şi a tul -
bura ; impetere et impedire, a s upăra şi a stingheri ;
2. a tulbura ; - 3. a înv inu i ; - 4. a pîrî; - 5. a da
în judecată.
impetratio, I. cerere ; - 2. dobîndire.
impignoratfo, zălogire ; impignorationis titulo, ca zălog.
impignoratitius, de zălogire ; ius impignoratitium, dreptul de ză-

logire.
impignoro-are, a zălogi ; impignoramus et obligamus, zălogim şi
. legăm .
impono-ere, t. impune ; imponere perpetuum silentium, a impune
tăcere pe veci ; - 2. a pune ; finem imponere, a pune
capăt.
importabiliter, nesuferit de.
importatio, înfăţişare; importatio causarum, înfăţişarea pricinilor.

impossessionatus, fără moşie ; homo impossessionatus, om fără
moşie . ·
impresentialiter, fiind de faţă el însuşi.
impresentiarum, acum.
improbus, necinstit. nelegiuit, sf runtat; improba temeritate, prin-
tr-o sfru ntată cutezanţă.
improperium; I . mustrare ; - 2. dojană.
in, în ; in concambium, în schimb ; in forma, potrivit ; fiat in forma,
se încuviinţează potrivit <legii > , ori, simplu ; ut in
forma, potrivit <legii > ; pe cale ; fiat ut petitur in forma
iuris, . (1424, Rom a, Lukcsics, I, 156, nr. 713) se în-
cuv i inţează după cum se cere pe calea legii ; in pei"sona,
89
inanis incurro
în numele, însuşi ; in solidum, dimpreună cu toţii, unul

pentru altul.
inanis , zadarnic, fără putere ; irritum et inane decernere, a hotărî
ca zadarnic şi fără putere ; litteras cassas, inanes et
viribus carituras reddere, a socoti sc ri sorile ca desfiin -
ţate, zadarnice şi fără putere.
incattus ( = in causarit attractus ) , pîrît.

inclinatio, închinare; inclinationem cum perpetuae fidelitatis famu-
latu, slugă plecată şi veşnică credinţă.
inclinatus , înd upl ecat.
inclusio, margine ; sub inclusionibus, distinctionibus et limitationi-
bus, în marginile, d espărţi rile şi hotarele.
incola, 1. locuitor ; incolae et habitatores, locuitori ; - 2. loca ln ic.
incolatus, I. locuinţă ; - 2. sălăşluire.
incommodum, I. neajuns ; - 2. supăra r e, necaz.

incompassibiliter, fără milă, fără înd urare.
inconcussus, neclintit.
incontinenti, numaidecît, fără întîrziere ; mox et incontinenti, îndatA
şi numaidecît.
incrementum, I . creştere, spo r, sporire ; non modicum sumpsit in·

crementum, nu puţin au sporit ; - 2 . .împlinire; incre-
mentum iustitiae, împlinirea dreptăţii (v. complementum
iustitiae).
incumbo-ere. a se cuveni : in locis et temporibus sumpme incumben~
tibus, în locuri şi timpuri de mare nevoie.
incultus, nelucrat ; terra inculta, pămînt nelucrat.
incurro-ere, a alerga spre, a î ntîmpina ; penam incurrere, a cădea
sub pedeapsă ; penam dupli incursurus, urmînd a cădea
sub pedeapsa plăţii îndoite ; penam iudicii incursurus,
urmînd a fi osfndit la gloabă; penam potentialis succu-
bitus duelli incurrere (1337, Vişegrad, Zichy okl., I, 508-
509), a cădea s ub pedeapsa sil ni ciei în urma pierderii
duelului.
90
indag;o inevitabilis
indago, î nt ăritur ă , pri sacă .
indebite, pe nedre pt, fă ră c uvi int ă ; indebifte et iniuste, fără cuviinţ ă

şi pe nedrept.
indebitus, nedatorat, nec uvenit , nedrept .
indefesse, necurmat; indefesse conservare, a păstra necurmat. ,
indefessus, neobosit , necurm a t.

indemnitas, nevătămare: ut ipsius idemnitati per nostram regiam
maiestatem condescendenter consulatur, pentru ca
maiestatea noastr ă regească să aibă cuvenita grijă de
nevătămarea lui .
indemniter, neştirbit , fără pagub ă.
indempniter, v. indemniter.
indirecte, pe ocolite, pe delături, nu de-a dreptul.
indivlsionalis, (care e) în devălmăşie.
induco-ere, a îndemna .
inductura, mărfuri ce se aduc în ţară ; inductura aut porta tura,
mărfuri ce se aduc în ţară ; (res mercimoniales) sive
sint... vectura vei inductura aut portatura (1370, Ub., II,
338), (mărfuri) fie că ar fi ... de cele ce se cară din ţară,
fie (mărfuri) ce se aduc în ţară.
lndulgentia, indulgentă , sepiem annos et totidem quadragenas
indulgentiarum, indulgente · de şapte ani şi de tot atîtea
ori cîte patruzeci <de zile >.
indulgero-ere a dezlega .(de păcate) ; a îngădui.
indultum , îngăd uinţ ă , scutire.

induratus, învîrtoşat ; animus induratus, suflet învîrtoşat; oţărît ;
indurati ausibus temerariae praesumptionis, oţă rîţi de
îndrăzneala unei cutezătoare semeţii.
indutiae, contenire de arme, armistiţiu.

inevitabilis, de neînlăturat : urgentibus quibusdam necessitatibm,
suis inev,itabilibus, <silit > de unele nevoi grabnice ale
sa le de neînlăturat.
91
infamia ingredior
infamia, I. necinste; nota infamiae, vina, pedeapsa necinstei ; -

2. nelegiuire.
infero-inferre, a pricinui.
infeudo-are, a arenda , a da în arendă ; infeudare decimas , a arenda
dijmele.
infidelis, necredincios ; infidelis notorius, necredincios învederat.
infidelitas, necredinţă ; nota infidelitatis, vină, pedeapsa necre-
dinţei.
infi11itus, nesfîrşit ; infinita et irrecuperabilia damna, pagube ne-

sfîrşite şi de neînlocuit.
informo-are, I. (refi.) a cerceta, a face cercetare ; ut te informes
super praemissis, ca să faci cercetări cu privire la cele
de mai sus; -- 2. (tranz.) a înştiinţa, a face cunoscut.
infra, în, între, ; infra tempus consuetum, în răstimpul
înăuntru
; infra mensem. într-o lun ă, în timp de o lună ;
ob i şnuit
infra tempus aniversarium, în timp de un an.
infradescendo-ere, a pune capăt ; fassum extiterunt... quod univer-
sas ... causas ipsorum ... inter se · habitas usque diem
datarum presentium infradescendi fecissent (1431, Şem
lacu Mare, Pesty, Krasso, III, 341), au mărturisit... că
au făcut să se pună capăt tuturor... pricinilor pe care
le-au avut între ei pînă la data scrisorii de faţă .
infrafacio-ere, a pune jos ; dictas pecunias infrafaciendo, punînd jos
zişii bani.
infringo-ere, a nesocoti; nulii ergo omnino hominum liceat hanc pa-

ginam nostrae confirmationis infringere vei ei ausu
t@mt'radq <;Ootrafr~, oim~nui deci <Hnt.e ci:imeni să nu-i
fie îngăd uit a nesocoti această scrisoare de întărire a
noastră sau a i se pune împotrivă printr-o cutezătoare
îndrăzneală.
ingenium, I . iscusinţă ; arte vei ingenio, prin meşteşug sa u i!::::u-

sinţă ; - 2. meşteşug; de novo ingenio, după un nou
meşteşug; - 3. unealtă ; tormentorum ingenium, unealtă
de caznă.
ingredior-i a păşi ; viam universae carnis ingredi, a păşi pe calea a

toată făptura.
92
ingressus inquisitio
ingressus. I. intrare ; cum ... ingressibus et egressibus, cu intrările

şi ieşiril e (de pe m oşiE>) ; - 2. început, începere; ante
litis ingressum, înaint e de înce pe rea judecăţii.
ingressus, neîncerc at ; pugilis ingressus, lu ptă tor neîncercat.
inhibitio, I. oprelişte, act de opreli ş t e; cont radictio inhibitionis, îm-
potrivire şi oprelişte ; contradictoria inhibitio, oprelişte
şi împotrivire; reservatio et in hibitio, rezervaţie şi opre-
lişte ; - 2. oprire.
inhibitor, cel care pune oprelişte.
iniungo-ere, a da ; iniungere poenitentiam, a da canon.
iniuria, vătămare.
iniuriosus, I. asupritor ; - 2. ji gnitor.
iniuste, pe nedrept.
inlicidus ( = illicitus ), op rit , neîngă duit : inlicida fada, que nobis et
nostre ecclesie sunt facta in tempore vestri ( 1406, Re rne-
tea, Malyusz, II, I, 598), fapt e neîngăd uite săvîrşite îm-
potri va noastr ă şi a bisericii noastre în timpul vostru .
inmerito, v. immerito.
innatus, I. înnăscut; - 2. iiresc.

innocens, nevinovat ; innocentes sancti, sii n\ii <prunci > nevinovaţi.
innocentia, nev inovă ţie.
innodo-are, a lega.
innovo-are , a înnoi.
inopia, sărăcie ; extremae desolationi s inopia, cea mai cumplită
sără de.
inquilinus, I. locu itor la ... ; ~ 2. jeler.

inquiro-ere, I. a cerceta ; - 2. a întreba : - 3. a afla ; scire et
inquirere, a şti şi a afla; inquirere ah aliquo, a afla de
la cineva.
inquisitio, cercetare ; communis inquisitio, cerceta re obişnuită, cer-
cetare comună (la care sînt re rezentate ambele părţi) .
93
inq_uisitor ins tanti a
inquisitor, I. cercetător ; - 2. închizitor.

inquisitoria, <scrisoa re > de cercetare.
inscribo-ere, 1. a înscrie; 2. a întocmi ; in forma iuris inscribere,

a întocmi în scris, aşa cum cere legea.
inscriptio, · 1. înscriere ; - 2. act ; fassiones et inscriptiones , măr
turii şi acte.
inserifacio-ere, a pune să fie trecut în ; sub nostro sigillo emanando
verbotenus inserifaciendo, punind să fie trecută cuvînţ
cu cuvînt şi dată sub pecetea noa s tră.
insero-ere, a trece ; inseri et redigi , a se trece şi a se întocmi ;
inseri, transsumpmi et transcribi facere, a pune să fie
trecut, cuprins în chip de transumpt şi transcris.
insignia, 1. semn ; - 2. dovadă ; virtutum insignia , semnul, dovada
virtu{ilor.
insignite, în chip deosebit.
insignitus, însemnat, deosebit, care s-a învrednicit (de o cinste etc.).
insinuatio, I. înştiinţare ; ob defectum obmissae insinuationis, din

lipsa unei în~tiinţări care nu s-a făcut ; - 2. dare de
seamă.
insinuo-are, I. a spune ; - 2. a face cunoscut ; insinuare, intimare,

publicare, sollennizare appellationem, a face cunoscut, 3
aduce la cunoştinţă, a o bşti, a vesti în chip so lemn ape-
lul ; - 3. a împărtăşi ; insinuare, intimare, · notificare,
a împărtăşi, a pune în vedere, a face cunoscut.
insolentia, semetie; insolentie, fapte de semeţie .
inspector, inspector ; inspector rerum venalium, inspector comerci al.
instans, care e de fată; in instanti, pe loc, numaidecît, stăruitor;

instantissime, foarte stă rui to r.
instantia, I. s t ăruinţă ; ad instantiam alicuius, la s t ă ruinţa cuiva :
ad instanfiam et petitionem, la stăruinţa şi cererea, la
cererea s t ă ruit oa re; instantia precum, rugăminţi s t ă ru i
toare ; - 2. obicei ; instantia requirente, aşa cum cere
obicei ul.
94
instauro intentio
instauro-are, a face. a pregăti; instaura re e.xercitum, a ridica oas tea.

propter praesentis exercitu s ex peditionem versus partes
Transalpinas contra Turcos in$t a urati , din pn cma por-
nirii în părlile Ţ ă rii Rom â ne ş ti a oastei de faţă ridica te
împot riva turc ilor.
institor, î . negustor ; - 2. vlnz ă t o r.
institutio, aşezare.
instructio, I. înd rum a re ; 2. lămurire.
instrumentum , act : instrumenta primordialin, actele cele dintîi,

actele dintru început ; instrumentum publicum, act publk
(adică act dat de un notar pub li c) ; litterale instrumen-
tum, act sc ri s, sc ri soare.
insula, 1. in s ul ă, ostrov ; ·- 2. căt un ; 3. ţinut.
insultus, I. năvălire ; - 2. lovire.
insurgo-ere, a se ridi ca ; ea propter ad universorum notitiam harum

serie volumus pervenire, quod N. N. a via fidelitatis
nobis et sacrae coronae regiae observanda divertendo,
inflati spiritu superbiae, non attendentes quod qui re-
sistere naturali domino moliuntur manifeste videntur
divinis dispositionibus obviare, damnabili praesumptione
contra nostram maiestatem insurg-endo, drept aceea, prin
aceste rfn dur i voim să ajungă la cun oş tinţa tuturor că
N. N. , abătîndu-se din calea cred inţ ei datorate nou ă şi
sfintei coroa ne r egeşti, plini de duhul trufiei şi neţinînd
seama că cei ce uneltesc a se împotrivi stă pînului firesc,
în chip văd it î nfrunt ă rîndui elile dumnezeieşti, ridicîn ·
du -se prin cutezanţa lor vredni că de osîn d ă împo triva
maiestăţii noastre.
insurrectio, ridicar e la oaste.

integre, în întregime ; integre, pure et amlcabiliter, în întregime.
· de-a .dreptul şi în ch ip . prietenesc .
integritas, întregime ; litterare omni integritate pollentes, sc ri sua re
valab il ă în toate privinţele .
intellego;ere, a întf l.ege_; dâturi intellegi , se aduce la cun oş tinţă.
intentio, gînd ; salubriori intentione conductus, mînat de un gînd

mai bun .
95
intercessio intra
.intercessio, mijlocire.
intercido-ere, a tăia la mijloc.
interdico-ere, a pune sub interdict : •interdici , suspendi vei excommu-

nicari non possint per litteras apostolicas, să nu poată
fi puşi sub interdict, susp·endaţi sau afurisiţi prin sc ri-
soare apostolică.
interdictum, in terdict, sententia interdicti , pedea psa interdictului.
interessentia, prezenţă ; sine interessentia, f ă ră prezenţa (cuiva) ,

fără să fie de faţă .
interfectio, ucidere; interfectiones hominum, ucider i de oameni.
interlinealis , (care e) înt re rînduri.

interlocutorius, provizoriu ; sententia interlocutoria , sentinţă provi -
zorie.
interpello-are, a mijloci ; sublimium personarum precum suffragia
interpellant, mijloceşte ajutorul rugăminţilor <unor >
feţe înalte.
interpono-ere, a pune între, a pune la mijloc ; viri probi partes suas

interponentes, punîndu-se ca mijlocitor i bărbaţ i cinstiţi .
interrogatio, întrebare ; per viam interrogationis , prin înt rebări.
prin ..:erceta re.
intersero-ere, a adăuga ; hoc interserto, cu acest adaos.
intervenio-ire, a int erveni, · a se ivi, a se întîmpla ; quibusdam pro-
rogationum cautelis et tenninis intervenientibus ( 1341 ,
Vişegrad, Cod. Andeg., JV, 148), intervenind unele che-
zăşii şi soroace de amînare.
inthronizare, a înscăuna; inthronizare episcopum , a înscăuna epi-

scopul.
intimatio, încunoşti in ţare.
intime, din toată inima .

intimQ-are, 1. a aduce la cunoştinţă ; - 2. a pune în vedere.
intra, I. inău ntru ; - 2. î n; - 3. extra vei intra iudicium , fără
judecat ă sau prin judecată .
96
intrepidus invitus
intrepidus, neînfricat; intrepidi et inconcussil, neînfricaţi şi neclintiţi .
introduco-ere, a pune în stăpînire; in corp(O ralem possessionem in-

troducere, a pune în stăpînirea de fapt; introducat eundem
Ivan in dominium eiusdern possessionis, statuatque
eandem eidem Ivan (1378 martie 24, - publicat cu data
greşită: 1368 marti e 15, Buda , M1ih ălyi, 60), să-l pună pe
acel Ivan tn s tăp înirea acel ei moşii şi <moşia > s-o
treacă în stăpînirea acelui Ivan.
introductio, punere în s t ăpîn i r e ; introducti o et statutio, punere şi

trecere în stăpînire.
introitus, venit.
i ntromissio, amestec.
intronizare v. inthronizare.
intuitus, privire. aluid intuitu noastrae gratiae non ausuri, altfel să

nu îndrăzniţi <a face > , dacă vreţi să păstraţi milosti-
virea noastră ; contrarium nostrae gratiae intuitu non
faciendo in praemissis (1395, Ub., III, 119), altfel să nu
faceţi în cele de mai sus, avînd în vedere milostivirea
noast ră ; intuitus considerationis, luare aminte; intuitum
nostrae considerationis sublevantes, atrăgîhd luarea
noastră· aminte.
invenio-ire, I. a afla ; a quibus decuit et licuit invenisset et scivisset,

a aflat şi a căpă t at ştiri _ de la cine s-a cuvenit şi a putut.
invicem, pe rînd, cînd ·unul cînd altul; ab invicem, una de alta , unele
de alte)e ; ad tres partes inter ipsos taliter divisissent
et per hec signa metalia ab invicem separassent (1347,
Boghiş, DIR. -- C, XIV, v. IV, 677), au împărţit astfel
între -ei <acea pătrime de moşie > în trei părţi şi le-au
des·părţit un ele de altele prin aceste semne de hotar.
inviolabilis, neclintit ; inviolabilis firmitas , t r ă ini cie neclintită .
inviolabiliter, l. neclintit, nestrămutat; - 2. neştirbit.
invito-are, a invita .
invitus, 1. fă ră voi a sa ; - 2. fără vina sa.
97
iobagi o iudicatus
iobagio, iobag. iobagiones castri, iobagi ai cetăţ ii ; iobagiones sub

castris, iobagi de sub cetăţi ; iobagiones et conditionarii
castrenses, iobagi şi condiţionar, i ai cetăţii ; iobagiones
et servientes impossessionati, iobagi şi slujitori făra pa-
mînt: iobagio terminosus, iobag mărginaş , iobag c u so -
roc ; universitas iobagionum, obştea iobagilor.
iobagionalis, iobăgesc; ortus iobagionalis, gră din ă iobăgească .

irrecuperabilis, de neînl ocuit ; irrecuperabilia damna, pagube de
neînlocuit.
irregularitas, abatere de la canoane.
irrevocabiliter, nestrămutat, în chip nestrămutat.
irritus, fără putere ; in irritum perpetue revocamus, socotim deapu-

ruri f ă r ă putere : în irritum revocari, a fi zădărnic i t .
iteratus, repetat ; iteratis vicibus, ~n repetate rînduri.

iudex, I. jude ; iudex curiae regis, jude le curţii regelui ; iudex dr-
putatus, jude tr imi s ·; iudex iuratus, jude jurat : iudex
nobilium, judel e nobflilor; nos quattuor iudices nobi-
lium, noi cei patru juzi ai nobililor; iude,; officialis, jude
legiui t; iudex pagi, judele satului ; iudex provincialis,
jude al cornitatului ; iudex regius, jude r egesc; iudex
regius et provincialium sedis Cibiniensis (1380, Ub., 11,
529), judele regesc şi a l locuitorilor provinc iei sca unului
Sibiu ; iudex septem pagorum, judele celor şapte sa te
(dependente de mănăstirea Cîrta); iudex specialis, jude
s pecial ; iudices et villici, juzi şi vilici ; universi iudices,
nobiles et communes homines, toţi juzii, nobilii şi oame-
nii de rînd; iudex temporalis, jude mirean ; iudex ter-
restris ( = iudex sedis), judele scaunului; - 2. jud ecă tor
(în call ul actelo r papale e vorba de delegatii pontificali
- de obicei episcopi şi abaţi - însărcinaţi cu a nch eta-
rea chestiun ii pentru care erau numiţi) ; iudex compe-
tens, judecătorul îndreptăţit ; iudex ordinarius, judecăto r
legiuit.
iudicator, jude; iudicator fori, jud ecăt orul tîrgului : cum tertia parte
iudicatorum fori , cu a treia parte cuv cn ' t ă judecă torilor
tîrgu lui.
iudicatus, s lujba de ju de . de judecător; tempore iudicatus, pe cînd
e ra jude, (judecător).
98
iudicialis iur,isdictio
iudicialis, I. judecător esc ; per proces us ii udiciales, pe cale de ju-

decată ; - 2. de g l oabă : ma nca iudicialis, marcă de
g loab ă.
iudiciarius, judecătoresc; ordine iudi ciario,, după rînduiala judecă

torească.
iudicium, 1. judecat ă; extra vei intra iudkium, fără judecată sau

prin jud ecată ; iudicium moder:ativum, judecat ă cumpă
nită ; iudicium novum, ju deca tă nouă ; iudicium reci pere,
a lua la cuno şti nţ ă jud ecata ; .si veneritis vei miseritis
et iudicium in praemi ssis receperitis bene quidem,
alioquin ... (1428, Tirna via , Ub ., IV, 330), dacă veţi veni
sa u veţi trimite (pe ... ) şi ve(i lua la cunoştinţă judecata
în cele de mai s us, bine, alt feL .. ; remanere in iudicio,
a rămîne de judecat ă; - 2. scai un de judecată; iudicium
generale, sca un de jud ecată <O bştească ; - 3. gloabă;
iudicia seu birsagia, gloabe ; sU1 per facto exactionis iudi-
ciorum seu birsagiorum (1 3 16, Fej er, VIII, I, 612), cu
privire la strîngerea gloabelor; iudicium pacis (1339.
Vişegrad, Cod. Andeg., III, 6 14-- 616), gloaba pac11 :
iudicium regale (1353, Zichy okl., II, 543), gloabă re-
gească (taxa cuven 1 tă jude căt or ului în faţa căruia se-
făce a împăcarea) ; gravamen imdicii, gloabă ; poena iu-
dicii, gloabă ; commisimus corlVictum fore in iudicium.
l-am socotit osîndit la gloab ă.
iugerum, I. iugăr ; - 2. pămînt ; iugerum seu mansum, pămîntul
sa u sesia.
iugiter, fără preget, necurmat ; ipsam possessionem iugiter perpe-
tuare, a pă s tra necurrnat acea moşie ; iugiter famulan-
tibus, care slujesc necurmat.
iuramentum, jurămînt ; sacramentum iurarnenti, legămîntul jură
mîntului.
iuratus, jurat; cives iurati, jur aţii oraşului, orăşeni juraţi; iura-
torum consulum universitas, ob ştea sfetnicilor juraţi ;
iurati consules et seniores civitatis, sfetnicii juraţi şi bă
tîrnii oraşului.
iuridicialis, judecătore sc, <le judecată ; per processus iuridiciales
(1438, Buda , Mihalyi , 307), pe ca le de judecată.
iurisdictio, I. jurisdicţi e ; - 2. dreptul de judecată ; - 3. atîrnare.
99
iuro iustitia
iuro-are, a jura ; iurae super terram, a jura pe <acel> pămînt (o

modalitate de jurămînt judiciar).
ius, 1. drept ; ius commune, drept comun ; communi iure suadente,

potrivit dreptului com un ; ius dominale, dreptul stăpînu
lui ; ius femineum, drep tul femeii ; sequi ius femineum,
a urma dreptul femeii ; ius geniturae, dreptul din naştere;
ius gladii, dreptul paloşului (dreptul de a pedepsi cu
moartea) ; ius haereditarium, drept de moştenire ; ius
impignoratitium, drept de zăloigre ; ius latens, drept cu-
prins în ... ; titulo latentis iuris regii, în temeiul dreptului
regel ui cuprins în .. . ; ius muncipale, drept orăşenesc:
ius perpetuum, drept de veci ; iure perpetuo, cu drept de
veci; ius possessionarium, drept de stăpîni re ; iura pos-
sessionaria, drepturi de stăpînire; ius patronatus, drep t
de patronat : ius successorium, drept de moştenire ; ius
temporale, drept lumesc ; ius et proprietas, dreptul de
proprietate; de iure, de ,lrept ; iure perpetuo et irrevoca-
biliter possidendam, tenendam pacifice et habendam, ca
s-o stăpînească, s-o ţină şi s-o aibă în pace cu drept de
veci şi nestrămutat ; omis iuris titulo, în temeiul între-
gului drept ; pleno iure, cu drept deplin ; ius et domi-
nium. drept şi stăpîni r e ; nullum sibi et suis haeredibus
haeredumque suorum successoribus in facto possessio-
nis praedictae ius et dominium reservando, fără a-şi
păstra pentru sine şi pentru moştenitorii să i ca şi pentru
urmaşii moştenitorilor lor vreun drept şi stăpînirea
asupra sus-zisei moşii ; iuris aequitatem ... sibi exbibere ,
să li se da dreptul lor; -- 2. dreptate ; medela iuris ,
leacul dreptăţii ; - 3. lege; de iuris necessitate, aşa ce-
rînd legea, în temeiul legii; iure competente, potrivit
legii ; iure requirente ( 1379, Buda, Szekely okl. , IV, 7) ,
a<şa c um cere legea ; iure suadente, după cum sfătuieşt e
legea; iuris ordine observato, păzindu-se rînduiala legii;
ius n ie ihttb, Jt,gt-l'.I , dr~ptul slrilmt>~id ; - '4. taxă.
iuste , în chip drept; iuste et legitime, în chip drept şi legiuit: minus

iuste et indebite, pe nedrept şi · fără cuviinţă.
iustitia, I. drept ; communis iustitia, dreptul comun ; communi
iustitia suadente, aşa cum cere dreptul comun ; -- 2.
dreptate; iustitiae complementum, împlinirea dreptăţii ;
incrementum iustitiae, împlinirea dreptăţii; iustitia sua-
dente, asa cum cere dreptatea ; - 3. judecată ; iustitia
mediant;, pe calea judecăţii, prin judecată ; nulla iusti-
100
iustitiarius
lapis
tia postulata, f ă r ă să C' ceara jut decarea pricinii; iusti-

tiam prosequi, . a-şi cere legea (ctt ci neva), a chema în
judecat ă.
iustitiarius , împă r ţitor de dreptat e, jud ecă t 01 r (ju decător îndeob ş te,
nu jud ecă to r sup rem, cum r ezultă gr eşit din Bartal) .
iustitiarius , ju decătoresc, de judecată ; absq ue iustitiario processu,
f ă r ă jud eca t ă.
iustus, I. drept ; - 2. înd reptăţit.
iuvenis, I. aprod; aule nostre iuveni s, aprod al c u rţ ii noastre;

iuvenis aulae regiae, aprod al curtii regeş ti ; - 2. uceni c
(în statutele de breas l ă).
K
kalcndatus-us , ca lend at (asociati e cu caracter reli g ios a corăbieri l o r;
doc. din 16 dec. 1550, Arh. St-Sibi u, copii de doc. VI, 65) .
kenezius, cneaz, la pi. cneji .
kolonus, v. colonus.
labor, I. muncă ; 2. ostenea l ă ; proprii s laboribus et expenis, cu

ale lor osteneli şi chelt ui eli ; sudoresque lobores, trudnice
osteneli; remunerare labores , a răs plăti ostenelil e; vo-
lens remunerare labores et refundere expensas , voind a
răsplăti ostenelil e şi a întoa rce cheltu ielile.
labor-i, a se pierde din am in ti rt' .

ladro, ·tîlr. ar; ladro publicus, tî lhar de rînd .
Iadula, i ă diţă (în ca re- se p ă strează acte, bi juterii şi . alte obiect,;;

de preţ).
laedo-ere, I. a vătăma ; 2. a învinui ; si sacerdos ad sanguinis

laederetur effusione m (1351, Sibiu, Ub., II , 82), dacă
preotu l se face vinovat de văr s area sîngelu i.
lancea, lance; servire cum una lancea , a sluj i cu o lance.
lapis, piatră ; lapis cimenti (1418, Leles, Miha lyi, 223), piatră· de
var; lapis salis, drob de sare.
10 1
larg ior levator
larg ior-iri , a împărţi ; in illo qui dat g ratias et largitur praemia,

întru ace la ca re dă haruril e şi împarte răsplăţil e.
largitor, dăruitor ; salutis largitor; dăru i torul mîntuirii.
latrocinium, tîlh ă r ie; latrocinium publicum, tîlhărie ştiută de toată

lumea.
Jatus, I. parte; de latere nostro assumimus, alegem din
preaJma noastr ă; a latere nostro, din preajma noa str ă:
de - Iatere nostro, din preajma noas tr ă ; legatus a Iatere ,
lega t din preajma noastră; missi de latere, trimişi din
preajma (noas tr ă) .
laudabilis, vrednic de l audă .
laurea, laur ; militiae !aurea coronatus, încununat cu laurii vitej iei.
lectio, citire; sine alia etc. lectione, fă r ă altă etc. ci tire (eliberarea
actului, fă r ă ca el să mai fie prezentat din nou şi citit
în faţa papei).
lector, lector.
legatio, I. solie; officium legationis; s lujba de legat ; cum plenae

legationis officio, ca legat cu depline puteri ; duximus
cum plenae Iegationis officio destinandum , am hotărît să-l
trimitem ca legat cu dep line puteri ; tibi commisso, inibi
plenae leg·ationis officio, după ce ţi-am încredinţat aco lo
s lujba de legat cu depline puteri ; - 2. împ uternici re ;
legationes simplices, îm puterniciri obiş nuite ; simplices
legatlones negotiorum, împuterniciri (solii) obişnuit,.~
pentru împ linir ea unor treburi.
Iegatus, lega t ; apostolicae sedis legatus, legat al sca unului a posto-

lic ; lega tus a latere, legat d in preajma noa s trJ ; legatus
natus , legat de drept.
legitime, în chip legiuit, pe ca lea legii.
legitimus, legi u it.
letaliter, mortal , de moarte ; letaliter vulneratus , rănit de moarte.
levator, s trîngăto r de oas te; Ievatores seu sollicitatores, strîngăto-
rii de oaste.
102
liber
levo-are, a dezb ate ; levata causa, dezbaterea procesului.

lewlensis, de Louvain ; pannus lewlenis, postav de Louvain.
lex , I. lege; - 2. drept : lex consuetudinaria, lege obişnuieln i că,
dre pt obişn ui e lnic .
libellus, sc ri soare, carte ; libellus oblationis, scrisoare de dăruire ;
libellus repudii, carte de despărţenie; quasi libello dato
repudii, ca şi cum s-ar fi <lat carte de despărţenie.
libenter, bucuros ; libenter illos apostolici favoris gratia praeveni-
mus, pro quibus apud nos non solum eorum merita probi-
tatum ," verum etiam sublimium personarum precum suf-
fragia interpellant, bucuros întîmpinăm cu milostivirea
apostolicei bunăvoinţe pe aceia pentru care mi _iloceşte la
noi nu numai vrednicia cinstei lor, ci şi ajutorul rugâmin -
ţilor unor feţe înalte.
liberalitas, dărnicie ; grata liberalitate, pr~n îndatoritoare dăr-

nicie.
liberaliter, cu dărnicie.
liberatio, răscumpăr are.
libere, liber; libere perdpiant -et utantur, să strîngă şi să se folo-

sească liber ; libere veniant et secure commorentur in
easdem, sub nostra protectione speciali, eademque liber-
tate gaudeant et fruantur, să vină liber şi să locuiască
(sau : să stea) fără tea'mă · în acele <oraşe> , sub osebita
noastră ocrotire şi să se bucure şi să se folosească de
aceleaşi libertăţi.
libertas, libertate ; eademque libertate gaudeant et fruantur, să se

bucure şi să se folosească de aceleaşi libertăţi ; praeroga-
tivae libertatum, prerogative şi libertăţi ; spondentes
eisdem promisimus in eisdem libertatibus ipsos inviolabi-
liter oonservare, ne-am legat şi le-am promis să-i păstrăm
nestrămutat în a c e leaşi libertăţi .
libertinus, libertin.
liber, liber; liberi denarii, dinari liberi ; pecunia libera, bani umblă
tori ; în libera pecunia (1382, Sibiu, Ub., II, 554) , în bani
umblători.
103
libitum linea
libitum , I . voie ; 2. plac.

fibra, li b r ă, fun t.
libramen , cînta r, cumpă n ă.
libro-are, a cîntă r i ; librando in pondere cum statera , cîntărind cu

cînta rul.
licentia , I . voie ; - 2. învo ire ; sine nostra licentia speciali, f ăr ă în-
voi rea n o a st ră
spec i ală ; - 3. îngăd uin ţă.
licentiatus , I . l ice n ţiat; licentiatus in decretis, l icen ţiat în dreptul
ca nonic ; - 2. învoit ; - - 3. li berat ; iobagio licentiatus,
iobag învoit.
licitus , î n gă du it.
limen , prag; < testamenta > que fiunt ad pias causas, utputa ad
limina beatorum Petri et Pauli atque lacobi apostolorum
et ad alia terre sancte loca aut ecclesiis seu in relidis
ecclesie aut personis ·ecclesiasticis ( I 42 1, .J ak a b, Kol. okl. ,
I, 16 1) . <testamente> , ca re se fac pentru pricini cucer-
nice, de pi l dă, <c u pri lejul pelerinajelor> la praguri ]~
fe ri ciţi l or apos1oli Petru ş i P avel ş i Iacob ş i la alte
locuri sfin te sa u în fo los ul biseri ci lor ori cu pri vire la
cele ce se l a să biserici i sa u feţelor bi ser iceşti.
limes , I. hota r ; limites territorii seu teilimenti , hotarele terit oriul ui
sa u a le moş i ei; - 2. margine; metae et limites, hotare
şi ma rg ini .
limitatio, I. hotar ; sub inclusionibus, distinctionibus et limitationi -
bus, în ma rg in ile, d espă r ţi r i l e ş i hotarele ; - 2. sta tor-
nici rea p r e ţulu i ; secundum limitationem universitatis
nobilium , d u pă sta torn ici rea pr eţ uril or f ăc ută de o b ş tea
rn:ibilifoir ; - 3. îngr ~dire; Um itt1(i(u1em ti dire, a înfrîna;
iurgia sedamu s, limitationem adimus et aditam firmamu s
(1427, Ub., IV, 3 19), potolim certur ile, le î n frîn ă m ş i în-
tărim înfrîna rea lor ; limitatio iudiciorum, în grădi r ea pri-
cinilor.
linea , I. li nie; in linea , de-a lu ngu l ; - 2. grad ; linea consangui-
neitis, grad de înrudi re : ab omnibus prox1m1s suis
qualicumque linea consanguineitatis , de toa te nea mur ile
sa le, în ori ce gra d de înrudire s-ar a fl a cu el; - 3. sp iţ ă;
generationis linea, spiţa neam ului ; in divisionali g ene-
104
lingua litterae
rationis li nea (I 360 octombr ie 12, Oradea, Arh. Muz.

Reg . Orade:i, fond. Boli:in i, 8/ 11 ), în sp iţ a n ea mului cu
drept la împăriPală ; line a cog1t1ationis et generationis.
spiţa înrudirii şi a neamului.
ling ua, limbă : super linguam suam convi ctus, osîndit pentru vor-
bele sale; osîndit la <glo aba ră scumpă r ă rii > limbii.
li quor, licoare; sacri liquore s, sfintele li co ri (ca re servesc la admi-
nistrarea unora din tain ele bisericeşti).
lis, I. p ri ci n ă; - 2. p îr ă; - - 3. jud ecată ;
causa litis, p r ic in ă de
judecată; litis materi a, pricin ă
de jud ecată; lite pen-
dente, pricina fiind în curs de judecată ; terra in lite
remanens , pămînt pentru care (părţile) se jud ecă ; litis
pendentia, judecată în curs; litis pendentia si qua foret
inter ipsos , non obstante, fără să fie pie di că un proces
ca re s-ar judeca între ei; materia litis, pric in ă de jude-
cată; litis long o process u, judeca t ă înde lungat ă .
litera, v . litterae.
literae, v. litterae.
litigionarius. (care e) în pricin ă; liti gion aria quaestio, judeca tă.
litigiosus, (care e) în pricin ă; terra liti giosa, pămînt în pricină .
litigo-are, a se judeca .
littera, v. litterae.
litterae, scrisoare; litterae adiudicatoriae, scrisoare de judecată,
scr isoare de adjudecare ; litterae adiudica.t oriae et senten~
tionales, scrisoare de adjudecare şi de sentinţă ; litterae
adiudkatoriae iuramentales, scrisoa re de jud eca t ă şi de
jurămînt ; litterae affirmatoriae, scrisoare de adeverire ;
litterae agravatoriae, sc ri soa re de înăsprire a afuriseniei
(Du Cange, s. v.); litterae allegatoriae, scri soa re dovedi -
toare (în judeca t ă) : litterae alphabeto intercisae (incisae,
abcisae), scr isoare tăia tă <în două pe mijlocul lite relor >
alfabetu lui; litterae ambulatoriae et consignatoriae, scri -
soa re de hotărnicire şi de însemnare a hotarelor ; litte-
rae ammonitoriae, scri soa re de înştiinţa r e ; litterae am-
monitoriae et evocatoriae, scrisoa re de înşti nţare şi de
chemare în judecată ; litterae annuales ( = litterae rega-
Ies generales) (cf. DIR. - In trod., II, 258), scrisoare
105
Jitter.ac litterae
dată ca poruncă ge n erală pe timp de un an; litterae an-

nuentiales, scri soare de încuviinţare ; litterae apostolicae ,
scrisoare apostolică ; litterae arbitrâtionales, scrisoare
de împăcare, de împăciuire; litterae armales, scrisoare de
înnobiliare ; Iitterae attestatoriae, scrisoare de mărturi e,
scrisoa re de adeverire ; litterae causales, scrisoare de
judecată ; actele procesului ; litterae causarum, scrisoare
de judecat ă ; litterae certae, o anumită scrisoare ; litte-
rae citatoriae, scrisoare de chemare în judecată ; litte-
rae citatorfae peremptoriae, scrisoare de chemare făr ă
altă amînare ; litter~e citatoriae et evocatoriae, sc ri soare
de cita re şi de chemare (în · jude"cată) ; · litterae clause
emanatae, scrisoare dată sub formă închisă ; quasdam
duas litteras, unam predicti domini nostri regis... aliam
vero vestram... clause emanatam... presentarunt ( 1366.
Turda, D .V., 186) , au înfăţişat... două scrisori, una a
s us-zisului domn al nostru regele ... , iar cealaltă a voastră
(a capitlului de Alba Iulia) .. . dată sub formă închisă:
litterae commissionis, sc risoare de poruncă ; lltterae com-
positionales, scrisoare de împăcare, scrisoare de învo.ială ;
litterae compositionales obligatoriae, scrisoare de învoial ă
obligatorie, litterae compulsoriae, poruncă scrisă pentru
ascultare de martori ; litterae confirmatoriae, scrisoare
de întărire; litterae credentiales, · scrisoa re de încredin-
ţare; litterae credentionales, scrisoare de încredinţare ;
litterae dimissoriae, scrisoare de voie, sc risoare de ple-
ca re ; litterae dimissoriales, scrisoare de voie, scrisoare
de plecare; litterae divisionales, scrisoa re de împărţeală ;
litterae efficaces, scrisoare cu deplină putere ; litterae
evocatoriae, sc ri soare de chemare (în judecată) ; litterae
evocatoriae et insinuatoriae, scrisoare de chemare (în
judecată) şi de înştiinţare; litterae exhibitoriae, scrisoare
de înmînare ; litterae exmissionales, scrisoare de împuter -
nicire pentru aducerea la îndeplinire a unei sentinţe ;
litterae @,xp@ditoriae, sc ri şoarn de de c-ărna r e, a d e verint ă ;
litterae fassionales, scrisoare de mărturie ; litterae forma-
tae, scrisoare de recomandare; <litterae > dimissoriac
vei formatae, scris0are de plecare sau de recomandare ;
litterae generaliter · datae (Fabian , Arad varmegye, I.
204) ( = littere generales seu annuales = mandatum ge-
neraie), scri soare dată ca poruncă generală (cf. DIR.
Introd ., II , p. 258) ; litterae gratiae, scrisoare de milost i-
vire; litterae gratiosae, scrisoare de iertare, de milosti-
vire; litterae gratiosae efficacissimae, scrisoare de mi-
106
!itterae litterae
losti vi re cu deplin ă putere: llitterae gravatoriae, sc ri-

soare de pedepsire ; ornnes ips;as litteras inquisitionales
et quaslibet alias gravatori as, iin factis potentialibus et
quibuslibet malorum generibus pretactis... emanari pro-
curatas, cassas et viribus caritwras coram nobis commit-
tendo partes prenotate ( I 35Î , V i şe grad, Arh. capit. Alba
Iulia, fotocopi e în poses. In s!. de ist. din Cluj, V/ 15),
toate acest e scrisori de cerceta r1e şi orice alt fel de scri-
sori de pedeps ire pentru fapt e tde silnicie şi pentru oricf
fel de rel e arătate mai sus ... ce- s-a pus să fie întocmite,
sus-zisele părţi socotindu-le în fa ţa noastră ca zadarnice
şi lipsite de pute re pe viitor; litterae impignoratitiae,
scrisoare de z ă logire; litterae incisae capitibus duorum
sigillorum consignatae, scrisoare tăiată, însemnată cu
capetele a două peceţi (cf. DIR. - Introd. , II, 583) :
litteras nostras incisas capitib11s quorundam duorum si-
gillorum consignatas ( I 391 , Alba Iulia, Bibi. Batthyân .
din Alba Iulia , arh . conv. de C luj-Mănăştur, comit. Cluj .
A. nr. 66), scrisoarea noa s tră tăiată, însemnată cu cape-
tel e a două peceti ; litterae inquisitoriae, scrisoare de
cercetare ; litterae inquisitoriae, prohibitoriae nec non
protestatoriae, scrisoare de cercetare, de oprelişte şi de
întimpinare; litterae insinuatoriae, scrisoare de înştiin
ţare; litterae introductoriae, scrisoare de punere în stă
pînire ; litterae introductoriae causae, scrisoare de por-
nire a pîrii ; litterae introductoriae et statutoriae, scri-
soare de punere şi dare în stăp înire ; litterae iudiciales,
scrisoare de judecată , scri soa re de globire ; litterae
iurisdictionis, scrisoare de aco rdare a jurisdicţiei ;
litterae libertatum, scrisoare privilegială ; litterae ma-
nutentionales, si,r isoa re de păstrare (a cuiva) într-un
drept; litterae memoriales , sc risoare memorială ; litterae
metales, sc risoare de hotărnicire, hotarnică; litterae monito-
riae (1436, Bologna, Ub., IV, 619), scrisoa re de înştiinţare;
litterae nobis loquf'ntes, scri so11 re trimis ă nouă ; litterae
nobis sonantes, sr ri soare trimisă nouă ; litterae... non
obumbratae , scrisoare... fără pe1e, litterae oblationis ,
scrisoare de ofert ă ; litterae obligatoriae, sc ri soare de în -
da torire ; assupserunt nobis literas capituli ecclesiac
Varadiensis et alias ubicumque voluerimus obligatorias
super firma observatione omnium praemissorum dare et
facere emanari ( 1335, Ruda Ub., I, 471 ; cf. şi DIR. -
.
C., XIV, v. 11 I, 556), şi-au luat îndatorirea să ne dea şi
să pun ă să se scoată pentru noi o sc risoare de îndatorir,~
107
litterae litterae
a capitlului din Oradea sa u din orice alt loc am voi , cu

privire la păzirea sta tornică a tuturor celor de mai sus :
litterae obmissionales, scrisoare de îna intare (a unei pri-
cini la o instanţă superioară) ; litterae patenter emana-
tae, scrisoa re dată sub formă deschisă ; litterae paten-
ter exortae, scrisoare da t ă sub formă deschisă ; litterae
patentes, scrisoare deschisă ; litterae patentes priori et
antiquo sigillo nostro consignatae, scrisoare deschis ă,
însemnată cu vechea n oas tră pecete de mai înainte :
litterae perpetuales, sc risoare de stăpînire pe veci ;
litterae petitoriae, cerere scrisă ; litterae praeceptoriae,
scri soa re de p o runc ă, poruncă sc risă ; litterae praescrip-
tionales scrisoare de prescripţie ; litterae prefectionales ,
scrisoare de înzestrare a fiicei cu dreptul de moşt enir e
al fii lor ; litterae primariae evocatoriae, scrisoare de
ch emarea dintîi în judecată ; litterae privilegiales, sc ri -
soa re privilegiafă ; promittentes eidem quod, quam pri-
mum praesentes ad nos fuerint reportatae, ipsam nostram
collationem eidem per nos factam , nostris litteris privi-
legialibus mediantibus confirmare, făgăduindu-i c ă îndată
ce ni se va aduce înapoi scrisoare de faţă, vom întări pr in
scrisoa rea n oas tră privileg i'a l ă dania noastră făc ută .de
noi ; litterae processuales causarum , scrisoare de ju de-
ca t ă ; litterae proclamatoriae, scrisoare de vestire, scri-
soa re de st riga re ; litterae procuratoriae, scrisoare de
împuternicire ; litterae procuratoriae generales et cau-
sales, scri soa re de î mputernicire deplin ă şi pentru pri-
cini judecătoreşti : litterae procuratoriae sufficientes,
sc risoare de împuternicire îndestu l ătoare; litterae prohi-
bitoriae, scrisoare de op relişte ; litterae promissionales,
sc ri soa re de f ă găduinţă ; litterae propositionales, scri-
soa re de prop unere ; litterae prorogatoriae, scri soare de
amîn a re ; litterae proscriptionales, scrisoare de punere
în afara legii ; litterae -protectionales, scrisoare de ocro -
t ire; Utt@Nte p Nrtesfott>r-ftt@, . serl s{'.)a re d e ffttftttpina rc:
litterae reagravatoriae, sc risoare de repetată înăsprire a
afur iseniei (Du Cange, s. v.) ; litterae recaptivatoriae,
sc risoa re de redobîndire ; litterae recongnitoriae, scri-
soa re de recun oaş tere : litterae refutatoriae, scrisoare de
cedare (Du Ca nge, s. v.) ; litterae regales generales
( = litterae annuales, resp. mandatum generale) (cf. DIR.
- Introd ., I I, 258) , sc ri soare regească d ată ca p o runc ă
ge neral ă pe timp de un an; litterae regratiat_oriae (1374,
Bud?., Ub., II , 426), scrisoare de mulţumire; litterae re-
108
!itterae litterae
latoriae, sc ri soare ele dare de s; ea m ă ; litterae relatorio-

testimoniales, scrisoare de d:i re'. de seamă şi mărturie ;
litterae remansoriae, scr isoare privitoare la pi·e rderea
procesulu i; litterae rem issionale§, scrisoare de răspun s ;
litterae repetitoriae , scriso a re <de cerere înapoi (a unui
ioba g fug it) ; litterae requi sitoriiae, sc risoare de cerere
(a unui tr a nsumpt ); litterae restcriptionales, scrisoare de
răspuns ; litterae reversa le s, scir isoare de legămînt ; re-
versales Michaelis, filii Etreh de Kalno (1426, Fej er, XI.
489) , scrisoarea de l eg ă mînt a Il ui Mihail, fiul lui Etreh
din Cîlnic ; litterae revisionales, scrisoare de stabilire a
vîrstei ; litterae sententionales, scri so are de sentinţă;
litterae speciales, scrisoare s p ec: ială ; litterae statutiona-
les, sc ri soa re de trece re, de datre în stăpînire; litterae
statutoriae, sc ri soare ele trece re , de dare în stăpînire :
litterae testimoniale s, scrisoare de mărturie ; litterae
transcriptoriae privilegiales (transumptum continentes) ,
scri soare privilegial ă de tran scr iere (în care se cuprinde
transumptul) ; litterae transmissionales, sc ri soare de.
inaintare a pricinii; litterae transmissoriae, scrisoare de
înaintare a pricinii ; litterae transsumptionales, scriso are
de tran s umpt ; litterae transsumptoriae, scrisoare de
transumpt; litteras cassas , inanes et viribus carituras
reddere, a socoti scri so ril e ca desfiinţate, zadarnice şi
fără putere în vii tor ; litterae mera veritaUs et plenitu-
dinis intergritate praepollentes , scrisoare bucurîndu-se
de plinătat ea adevărului; litterae omni integritate pol-
lentes, scrisoare valabilă în toa te privinţele ; litterae
omni prorsus suspicionis vitio carentes, scri soa re . lipsit ă
cu totul de orice sem n de b ă nui a l ă ; litteras ratas, gratas
et acceptas habendo , con sf inţ i n d, încuv iinţînd şi primind
<scrisoarea > ; litterae vanae, cassae viribusque earum
cariturae vei nociturae, scri sor i zada rnice, desfiinţate şi
lips ite de putere sa u dăunătoare; praescriptas .litteras ...
quoad omnes earum continentias clausulas et articulos
acceptamus. approbamus et ratificamus, primim, încu-
viinţăm ş i întărim sus-z isa scr isoare cu toate cele cu -
prin se în ea, cu toate dauzele ş i punctele ei ; ut igitur
praedictae permutationes terrarum supradictarum coram
nobis factae robur obtineant perpetuae firmitatis nec
tractu temporis per quempiam possint immutari aut in
irritum revocari, ad instantiam et petitionem utriusque
partis littera s nostras praesentes concessimus sigilii
nostri munimine roboratas , penim ca, aş~da r, sus -
109
litteralis lodex
zisele schimburi ale sus-ziselor pămînturi, făcute în faţa

noastră, să capete tăria veşnicei trăinicii, şi ca nu cumva
în curgerea vremii să poată fi schimbate sau zădărnicite
de cineva, la stăruinţa şi cererea amînduror părţilor
le-am dat scrisoarea noastră de faţă întărită cu puterea
p eceţii noastre; _requisitor litterarum, arhivar.
litteralis, scris ; litterale instrumentum, act scris, scrisoare ; littera-

lia instrumenta (1361, Cluj-Mănăştur. Ub., 11, 187), scri-
sori , acte scrise.
litteratorie, sub form ă scrisă, în scris; mandatum seu praeceptum
litte.ratorie < datum > , însărcin a re sau poruncă dată în
scris.
litteratorius, scris, în scris .

litteratu s, I. cleric ; - 2. diac ; --- 3. student; - 4. notar. Şi ca
nume ele pers o ană ; Litteratus, Diac.
liturgia, liturghie.
livor, pizmă ; livor discordiae, dezbinare pizmaşă ; ut omnis livor

discordiae de medio ipsorum exstirpetur et pulchritudo
pacis glorietur et se fratrem dilectionis affectu amplecti
possint et valeant, pentru ca orice dezbinare pizmaşă s.~
fie stî rpit ă clin mijlocul lor şi să se proslăvească frumu-
se\ea păcii şi pentru ca ei să poată şi să fie în sta re să-şi
îmbrăţ işeze fratele cu simţămîntu l dragostei.
Jo·co-are. I. a c.la în arendă, a arenda ; vendere et locare, a vinde şi

a da în arendă; - 2. a da cu chirie, a închiria.
locumtenens, loctiitor.
locus, I. loc ; continuis locis et temporibus, în tot locul ş1 m tot
timpul ; focus authentkus, toc de adeverire ; locus cre-
dibilis, loc de adeverire ; locus communis, loc comun ;
locus publicus, loc public; - 2. lăcaş ; loca ecclesiastica,
l ăcaş uri bisericeşti ; loca ecclesiastica, quae monasteria
in illis partibus vulgariter nuncupantur ( 1332 februarie
24 , Avignon , Theiner, I, 549), lăcaşuri bisericeşti, care
în acele părţi se cheamă în limba obişn uită mănăstiri;
locus sessionalis, loc de sesie, sesie ; locus et iudic"atus.
loc de jud ecată.
lodex-icis, pănură_
110
loquium magister
loquium, sfa t; mane loquium, sfat de dirn i n ea ţă .
loquor-i, a vorhi, a gr ă i ; litterae nobi s loiquentes, sc risoare trimis ;i

nou ă.
lotho-onis, I. loton (a 16-a parte din m a r c ă) ; - 2. unitate de im-

pun ere (sec. XVIII) .
lucrativus, 1. care aduce fol os ; - 2. în folosinţă ; silva lucrativa.

pădure în f o l osin(ă.
lucrum, venit ; lucrum camerae , venitul că mării.
luculente, limped e.
lux-cis, lum i n ă, viată ; ab hac luce decede re, a se s tinge din vi aţă.
mactatio, t ă ier e ;
mactatio seu mutilatio manus, tăierea sau c iunti-
rea mîinii.
magister, 1. magistru; magister artium, magistru a l artelor; ma-

gister artium liberalium, magistru al artelor
Iibere ; magister paginae sacrae, magistru tîlcuitor
al evangheliei ; magister montis, magistrul mi-
neior; magister montis annualis, magistrul minelor
din anul acela ; 2. das căl ; magister în scien-
tiis primitivis, dascăl al celor dintîi cunoştinţe; - 3 .
staroste ; magister fraternitatis, starostele breslei ; ma-
gistri carnificum ( 1376, S ibiu, Ub., li, 450), starostii mă
celarilor ; magister civium, judele oraşului (primar) ;
nos comes Johannes, iudex regius et provincialium sedis
Cibiniensis, Johannes Siilczener, magister c1v1um, et
Stephanus Hiizen, villicus ciYitatis Cibinii (1380, Ub.,
li, 529), noi comitele Ioan, judele regesc şi al locuitori -
lor provinciei scaunului Sibiu, Ioan Siilczener , judele
oraşµlui. şi Ştefan Hiizen, economul oraşului Sibiu;
magister oculator, mai stru controlor (al lucrărilor de probă
pe care trebuiau să le întocmească calfele, doc. 23 iunie
1840, Arh . St. Sibiu, Biserica Făgăraş, XL 8) ; magister
sodalium, mai s trul ca lfelor (ibid.) ; _primarius cehae ma-
gister, siamste (ibid.) ; vice cehae magister, vicestaroste
(ibid.); magister agasonum, mare comis; magister cubicu-
lariorum, marele, camerier, postelnic; magister depiferorum,
111
magistratus mando
mare stolnic; magister ianitorum, mare uşier; magister pin-

cernarum, mare paharnic; magister tavernicorum, mare
vistier.
magistratus, sl ujb ă ; preotul care face slujbe avînd un benefic iu

(de ex. folosinţa unei vii).
magnificentia, mărie, mărime ; magnificentia vestra , măria voastr ă.
magnificus, mărit ; magnificus vir, măritul bărbat.
magnitudo, mărie ; prout nostrae magnitudinis expostulat officium,

după cum cere datoria măriei noastre.
magnus, mare , ce.I mare.
magulator, măglaş ; magulator fodinarum, măglaş la ocne.
ma·iestas, maiestate; maiestas regia , maiestatea regească .
maior, I. cel mare; - 2. cel bătrîn.
maldrum, grămadă , maldăr (cantitate, măsură de diferite produse,

cereale, lemn e, etc. va ri abi le după loc şi timp) ; maldrum
annonae, m a l°dăr de grîu, de bucate.
malefactor, răufăcător; malefactor publicus, răuf ăcă tor cunoscut.
malum, rău.
mancipium, slugă; cum portione manc1p1orum suorum (1327, - Alb a

Iulia, Cod. Andeg., II , 280), cu partea slugilo r lor.
mandatum, .I. poruncă ; dare in mandatis 1 a porunci ; mandatum
e;l(ecutionale, poruncă de adµcer.ţ la îndeplinire; manda-
tum generale, poruncă generală ( =sc risoare regal ă
deschisă dată ca poruncă generală (cf. DIR. - Introd .
tt , 258); mandatum promofodum, poruncă de grăbire a
dezbaterii pricinii, poruncă de grăbire a înaintării prici -
nii' (la o instanţ ă superioară) ; mandatum statutorium,
poruncă de trec.ere în stăpînire ; - 2. însărcinare ; nos
vero, praeceptis et mandatis vestrae obedientes, ut
tenemur, maiestatis, · iar noi dînd ascu lt are, după cum
sîntem datori, pornncilor şi însărcinărilor maiestăţii
voastre. · ·
mando-are, a porunci ; committimus ·et mandamus, însărcin ă m şi
poruncim .
112
mane marchio
mane, I. dimin eaţă ; -- 2. de dimineaţ ă ; mane loquium , sfat de

di mineaţă .
maneries, fe l, soi ; cuiuscumque generis, speciei vei maneriei , de

ori ce fel, chip sa u soi.
manifeste, pe faţă, vădit.
tnanipulus, snop.
mansio, I. sesie (1380, Alba Iu lia , Ub. , II, 526) ; curiae seu man-
siones vulgo teluk dictae, curţi sau sesii zise în limba
poporulu i telu k ( = loc< ur i> ); mansiones civilium, sesii
ale oamenilor cetăţii; mansiones vacuae (1 380, Alba
Iul ia, Ub.,, II , 526) , ses ii pustii ; - 2. loc; 3. go s p o d ă
r ie; mansiones castrensium , gos p odă r i il e oa menilor ce-
t ăţ ii ; - 4. l ocuin ţă ; -- 5. casa; mansio dotis , casa pa-
ro hi a l ă (?).
mansum v . mansu s .
mansus, sesie ; ·i ugerum seu mans um, pămî ntul sa u sesia.

manumissio, eli be rare; manumissio servorum et ancillarum , eli be-
rarea rob ilor şi a roabelor.
manus , m i'nă ; ad manus iudiciarias devenire, a ajun ge în mîinil e
(cuiva ) ca jud ecăto r ; manibu s armatis et potentia11iis, cu
br aţ ul înarm at ş i cu slinicie; manibus validis , cu siln icie,
cu puterea ; manu imbuta, cu m în ă pr ice put ă, ca unul în-
d rept ăţit la ceva ; manus communis , t ute l ă (s. XVI ) ;
manu publica, în chip ofici al ; manu vallata expugnare ,
a cucer i prin îm presura re.
manuteneo-ere, a păs t ra, a s t ăpîni, a avea, a ocroti, a apă r a.
manutentionali s , de păstrare; litterae manutentionales , scrisoare

de păstrare a cuiva într-un drept.
ruarca , m a r că : marca birsagialis, m arcă de gloabă ; marca de-
nariorum, m a rcă în dinari ; marca iudicialis, m a r că de
g l oabă ; marca iudiciaria, m arcă de gl oa b ă ; marca pa-
gamenti, m a r că de p l a t ă; marca terrestris, ma rca locului .
marcha, v. marca.
marchio, margraf.
mardurina medio·
mardurina, piele de jder: solutio ... collectae mardurinarum et sub-

mardurinarum, plata ... dării în piei de jder şi în piei de
jder de mai puţin preţ.
massa, I. grămadă; - 2. cantitate (de metal), lingou; octuaginta
sex marchas ... in massa, optzeci şi şase de mărci. .. în me-
tal ; octuagfota sex marchas cum dimidia et quatuor pon-
dera, in argento, in massa librando in pondere, cum sta-
tera, ad valorem centum octo marcarum ad numerum
Budensem computando ( 1333, Vişegrad, Ortvay, Geogr _
eccl. Hung., I I, p. XXI, n. I), optzeci şi şase de mărci şi
jumătate şi patru ponduri de argint, în metal, cîntărite
la cîntar şi socotite la va I oa rea de o sută opt mărci după
socoteala de Buda.
materia, 1. cuprins; materia quaestionis , cup rinsul plîngerii; liti-
gionarie quaestionis materia, cupri nsul pricinii de jude-
. cată; materia litis, cuprinsul pricinii de judecată.
matta, papură ; herba mattarum, papură.
maturus, chibzuit, cuminte ; matura deliberatione ac fraternae dilec-

tionis unione praehaoita, taliter inter se disposuissent et
ordinassent, după o cuminte chibzuire şi un l egămînt de
dragoste frăţe<1scă, au hotărît şi au rînduit între ei
astfel.
ineatus, I. a lbi e; - 2. trecere; - ~- vad.
mecanicus, v. mechanicus.
mechanicus, meşteşugar ; fraternitas mechanicorum, breasla meşte
şugari lor ; universis fraternitatibus mechanicorum nos-
trorum ( 1376, Sibiu Ub., II , 449), tuturor breslelor de
meşteguari ai noştri.
medela , leac ; medela iuris, leacul dreptăţii.
media quadragesima, v. quadragesima.

medietas, jumătate ; directa medietas, o dreapt ă jumătate.
medio-are, a mijloci ; mediante, prin mijlocirea, în temeiul, cu ; me--

diante patrocinio privilegii nostri, prin rnijlo:.: irea privi-
legiu lu i no:-tru ; mediante sigillo nostro, cu peceţea
noastră.
114
mediocris meritorius
mediocris, mijlociu; sigillum mediocre, pecete mijlocie.
medium, mijloc; in medio vestri , în mijl oc ul vostru.

memoria, amintire, aducere aminte, pomen ire; ab hominum memo-
ria decidere, a se şterge din aminti rea oamenilor; ad
perpetuam rei memoriarn, spre veşnica aducere aminte a
lucrului ; in memoriam nostri revocans, aducîndu-ne
aminte ; clarae memoriae, de vestită pomenire; damus
pro memoria, dăm de şt ire; în cuius rei memoriam per-
petuamque• firmitatem praesentes concessimus litteras
novi et authentici sigilii nostri duplicis munimine robo-
ratas, s pre pomenirea şi veşnica trăinicie a acestui lucru.
am dat scrisoarea de fat ă, întărită cu puterea noii şi au-
tenticii noastre peceţi dubl e; laudandae memoriae, de
pomenire vrednic ă <le l a udă .
memorialis, memor ial ; sigillum memoriale, pecete mem o rială.
memorialis ( = liţterae memoriales), scrisoare memorială; super

memoriale pro Nicolao... contra... prorogatoria, scrisoare
de amînare cu privire la scrisoarea memorială <dată >
pentru Nicolae ... împotriva ...
mensa, masă ; mensa episcopalis. ma sa e piscopească (bunuri, veni-
turi episcopeşti la dispoziţi a episcopu lui , dosebite de ale
capitlului).
mensale, faţă de masă : mensale sollenne, faţă de masă de sărbă
toare <în altar >.
mensura, măsură ; mensura· montium, măsura minelor ; mensura
silvatica, măsură de pădure.
mentio, amintire.
mercator, neguţător .
mereo-ere, a fi vrednic; nostram gratiam et favorem non inmerito

meruit adipisci, s-a învrednicit pe drept să dobîndească
milost ivirea şi bunăvoinţa noa stră.
meritorium, lucru de căpetenie.
meritorius, vrednic ; vrednic de răsplat ă ; servitia meritoria, slujbe

vrednice de răsplată.
115
meritum meta
meritum, I. merit, vred nicie ; consideratis fidelium obsequiorum

gratis meritis, ţ in î n d seam a de p l ăc ut e l e merite <cîş ti
ga te > prin s luj be le credincioase ; fidelitatis fideliumque
servitiorum merita considerantes, ţi n î nd sea ma de me-
ritele c r e dinţe i şi a le s lujbelor c redinci oase; meritaque
suorum servitiorum nobis exponens, ş i î n ş irîn d u-n e me-
ritel e s lujbelor sa le ; non exigentibus suis meritis , fă r ă
să mer ite; - 2_ s lu j bă ; obsequissima eius merita, p rea
înd a tor itoa rele S.? le s lujbe.
merus, I . în treg; de mera regia auctoritate et potestatis plenitu-
dine. în temei ul întregii noastre a u to r ităţ i regeş ti şi al
de pl inei <noast re > pute ri ; merum ius, dre ptul înt reg ;
- 2. curat; mera vertias , adevăru l cur a t ; < litterae >
merae et sincerae veritatis integritate, praepollentes
<scriso r i> cu pr inzînd adev ă rul dep lin , cu ra t ş i neascuns.
messis , secer i ş; feriae messium, zi lele sece r iş u l ui .
met, însuş i ; met quintus , el cu a l ţi patru ; met quintus (praestare

iuramentum) , a jura) î m p re un ă cu al ţ i pa tru.
meta, I. hota r ; cursus metarum, me rs ul hot a relor ; meta capitalis ,

capu l hota rul ui; meta primaria (1 377, Tîrg u M u reş,
Ub., II , 465), cap de hota r ; meta principalis, ca p de
hota r ; - 2. semn de hot ar; meta angularis, se mn un ghi u-
la r de ho tar ; meta arborea , semn de hota r < f ăc ut >
dint r- un a rbore ; meta concavata, se mn de hot ar scobi t ;
metae continuae (1 358, A lb a Iul ia, Cod. Andeg., V II ,
392), semne de hota r neî ntreru pte ; meta currens , sem n
de hot ar de l egătură ; ibi reperissent post invicem
currentes duas antiquas metas terreas ( 1357, C luj -Mă
n ăşt u r, Teleki okl. , I, 105), a u găsit acolo d o u ă movi le
vechi de hot a r, î n şi r ate un a d u pă 9 lta ; unam metam
cUl'rehftHtt 1?lev1:tssent (l3-d 9, Oradea, DIR C., X I V v. l\T,
690) , a u rid icat un semn de hota r de l egă tur ă; meta
curs ualis, semn el e hotar de l egăt u ră ; ad unam metam
terream carsualem pervenissent ( 1377, Tîr g u M ur eş, Ub-,
II , 466), a u ajun s la o mov il ă de hotar de l egătură;
tenderetur ad plures metas antiquas curs ua!es per ordinem
existentes, se îndreaptă la mai m ult e sem ne vech i de ho-
t a r de l egăt ură aşeza t e în rî n d; metae duplicatae ( 1338,
Cenad, Cod. Andeg _, III , 460), semne dubl e de hot ar;
metae p!uries duplicatae , se m ne de hota r dublate de m ai
m ulte ori ; meta ficta, semn de hota r fa ls; meta perfo-
116
meta meto
rata. semn <le hotar găuri t, se mn de hotar cu gau~ă ~n

vîrf; ordo autem cursus metarum ipsius possesstoms
Arapataka sic distinguitur : prima enim meta incipit in
fine montis Verhul. iuxta fluvium 01th, deinde per
Kuzepberch, quod pro communi meta habetur, directe
eundo, octo metas terreas eisdem monstrassent, quarum
quatuor in cacumine pro signo sunt perforate, iuxta quas
novas metas erexissent (1349, Alba Iulia, Szekely okl., I,
56-57) ; iar şirul în care merg hotarele pomenitei moşii
Arpătac se deosebeşte astfel : semn ul dintîi începe la ca-
pătul dealului Vechul, l î ng ă rîul Olt, apoi mergînd de-a
dreptul pe Creasta de Niijloc, care este socotită hotar şi
pentru unii şi pentru alţii, le-au arătat opt movile de ho-
tar, dintre care patru sînt însemnate cu găuri în vîrf,
lîngă care au ridicat movile noi; metae post sese conse-
quenter separantes, semne de hotar despărţitoare care
urmeaz~i unul dup ă altul; meta protava, semn de hotar
străvechi ; metae singulae et currentes, semne de hotar
înşiruite unul cîte unul; meta in terra, movilă de hotar;
meta terrea, movilă de hotar ; meta terrea de novo erecta,
movilă de hotar din nou ridicată ; metae terreae simplices
seu currentes, movile de hotar simple sau de le_gătur ă ;
tres metas terreas simplices seu currentes posuissent seu
erexissent (1345, Albei Juli a, DIR. - C. XIV,~- IV , 645), au
aşezat şi au ridicat trei movile de hotar s;mple sa u de
legătură ; metae veteres et antiquae, bătrînele şi vechile
hotare ; metae et limites, hotare şi margini ; metae .e t
signa metalia, hotare ~i semne de hotar ; metis et signis
praesentibus infra scriptis ab invicem separando, despăr
ţindu-le una de alta prin hotarele şi semnele de faţă mai
jos scrise; metam distinguere, a face hotarul dinspre .. . ,
metam dividere, a face hotarul dinspre ; metae hoc or-
dine protenduntur, semnele de hotar se înşiră în felul
următor ; sub certis metis et terminis antiquis, între ho-
tarele neîn aoioase şi marginile străvechi ; sub distinctio-
nibus metarum, între semne despărţitoare de hotar; sub
eisdem metis et terminis, quibus idem N. tenuit et pos-
sedit, în ace l eaşi hotare şi margini în ca re le-a ţinut şi
stăpînit pomenitul N.
metalis, de hotar ; signum metale, semn de hotar.

meto-ere, a dobîndi ; temporalium commercio volentes aeterna me-
tere, vo ind să clobîndeasc ă cele veşnice în schimbu l celor
p ă minteşti.
117
metuo modernus
metuo-ere, a se teme.
miles, I . cavaler ; miles aulae nostrae, cavaler a l curţii noastre ; -

2. ostaş , oştean ; miles conductus, ostaş tocmit.
militia, armată, oş t ire ; militiae !aurea coronatus, încununat cu la-
urii vitejiei; militia inquartiriata, oştire incartiruită (doc.
10 sept. 1772, Arh . Stat. Bucureşti. Arhiva centrală
isto rică, Actele scaunulu i Odorhei); militia limitanea
('.bid .), grăniceri.
minister, sl u gă; minister provincialis, provincial (demnitate în or-

dinul franciscanilor) .
ministerialis, sluji tor.
ministerium, I. slujbă ; - 2. osteneală ; nostro ministerio, prin oste-

neala noastr ă .
minor, cel mic, cel tînăr.
minuo-ere, a micşora, a scădea, a ştirbi ; nihil addendo, nihil mi-

nuendo (1350, Buda, Zichy okl., II , 426), fără a adăuga
< şi > fă ră a ştirbi nimi c.
miseratio, îndurare ; miseratione divina, clin îndurare dumne-

zeiască.
misericorditer, cu în dura re ; misericorditer agentes riteque pro-

cedendo, lucrînd cu îndurare şi urmînd d up ă c uviinţ ă .
missa, liturghie ; missa choralis, liturghia mare ; missa beatae Marie

virglnis singulis · feriis cum capellanis, . in festivitatibus
vero cum scolaribus decantetur (1414, Jakab , Kol. okl.,
I. 153) , liturghia fericitei fecioare Maria să se cînte în
zi lele de rînd cu capelanii, iar la sărbători cu şcolarii ;
mfssa V6tfva, lftu rg·h le fag-ad ulta : sumnu1 m issa, litur•
ghia cea mare.
missus, trimis; missi de latere, tr i'm işi din preajma (noastră) .
moderamen, 1. rînduială ;- 2. condiţie ; hoc moderamine, cu această

condiţie .
moderativus, cumpănit ; iudicium moderativum , judecată cupănită .
modernus, de acum ; waywoda modernus, voievodul de acum.
118
modestus mons
modestus, rnmp ăta t , cuviincios .
modicus, puţin ; non modicus , nu puţ i n ; non modicum sumpsit

incrementum, nu puţin a sporit.
modo, tocmai acum, etiam modo, chiar şi acum.
modus, I. mod, chip, fe l ; bono modo et apparenter, bine ş1 m chip

vădit ; cong-ruo modo, aşa cum se cuvine ; modo prae-
misso per omnia, 'întru totul în chipul arătat mai s us;
omnibus modis, în toate chipurile, în orice chip ; propo-
suit eo modo quod, a spus aşa că ... ; per modum senten-
tiae, prin sentinţă , în chip de senti nţă ; modo ficticinio,
de formă ; - 2. rînduial ă ; iuxta modum et formam iu-
diciariae deliberationis, potrivit rînduielii -şi formei ho-
tărîr i i judecătoreşti : suo modo, cum se cuvine; sic et
suo modo, (1411 ; Cluj-Mănăştur, Teleki okl., I, 375), aşa
şi cum se cuvine.
molendinum, moară; molendinum decurrens, moară de apă; molen-

dinum ah inferiori decurrens, moară de apă mînată ele
jos ; molendinum ah inferiori pellens, moară de apă
mînată de jos; molendinum desuper decurrens, moară
de apă mînată de s us; molendinum pilatorium, piuă ;
obstaculum molendini, stăvi larul morii.
molesto-are, a supăra ; si processu temporum molestarent vei im-

petere niterentur, dacă în curgerea vremii i-ar supăra
sau ar încerca să-i tulbure.
monasterium, mănăstire ; loca ecclesiastica, quae monasteria in illis
partibµs vulgariter· nuricupantur ( 1332, Avignon, Theiner,
I, 549). lăca ş uri bisericeşti, care în acele părţi în limba
poporului se cheamă mănăstiri.
moneta, ban; vice-prob_ator monetarum , ajutoru l cercătorului de
ban i.
monetarius, bănar.
monitio, îndemn, mustrare , punere în ve<lere ; canonica monitione

praemissa, punînd în vedere mai î11tîi potrivit canoanelor.
mons, deal ; montes vinearum, dealuri de vii ; în dorso montis,
pe spina rea dealului ; in superfkie montis, pe faţa
dealului ; supercilium montis, culmea dealului ; cultura
montium , lucrarea minelor ; magister montis, magistrul
119
monstrantium munitio
min elor ; magister montis annualis, ma g' strul minel or

din a nul acela .
monstrantium, mon s tranţă .
montana, ba ie, min ă .
montanista, bă i eş, miner.
montanus, mine r. băieş ; cultores seu montani, mineri s au băieşi.
morosus, întî n iat; morosae citationes, ch e m ă ri întîrziate.
mors, moarte ; in articulo mortis , î n cea s ul m o rţii .
mortalis, murit or.

mos , I. ob icei, d a tină ; more, ritu et consuetudine, dup ă obiceiul ,
rînduial a şi datina ; - 2. purtare; honestas morum ~
·purt a re c instită ; more exercituali, ca la oaste.
motio, ex pediţie militară .
motus, mişc are, plecare, pornire ; motu proprio, din a s a (a lor)

pornire .
moveo-ere, a mişca , a porni ; causam movere, a porni o pîr ă .
mox. îndată ; mox et incontinenti, îndată şi numaid ecît.
macro, I . s a bie ; providere alicui de mucronis episcopalis autoritate,

1 a înves ti pe cinev a cu autoritatea săbiei episcopeşti.
multifarius, felurit.
multitudo, mul (ime; habitatorum multitudine, cu mulţim e dc-
loc u!tor i.
munimen, putere ; novi et authentici sigilii nostri duplicis mummme,
cu !JUterea noii ş i a utenti ce i noastre peceţi dubl e.
munimentum, d ov a d ă ; munimenta litteralia, dovezi scri se.
munio-ire, a înt ă ri ; muniri et fortificari, a se întări.
munitio, d ova d ă ; litterae, instrumenta et munitiones, scrisori , act~

ş i dovezi .
120
munus nemus
munus, da r ; munus con secra tionis, dar ul sfi n tir ii ; munus benedic-
tionis impendere, a trece <cuiva> d a rul b i n ecu vî nt ă rii ;
munu s, donativum , dar.
mutilatio, ciunt ire, schi lodi re; mutil a tiones membrorurn , schil od ir i.
mutuus (care e) deopotrivă,

mutual ; mu tua ca11itate in domino cu
aceeaş i dragoste în tru <lomnul ; mutua vicissitudine , ş i
di ntr-o parte şi din alta.
nam , I . caci; •- 2. iar; -- 3. anume.

natio, neam.
natus, I. fiu ; -- 2. om; natis et na sci turis, oamenil or de az i şi

celor ca re se vor n aşte.
nauta, n ă i er.
navale, v a ma co r ăb i e i ; cum recta medietate navalis seu tributi

( 1420, O radea, Zichy okl., VI, 609), cu dreap t a jum ă t ate
a vămii corăbiei.
navis , cora bie.
necessitas, nevo ie. lip să ; de iuri s necessitate, aşa ce rîn d legea, în
temei ul legi i ; ob quandam ipsorum necessitatem evitan-
dam ( 1352, C luj -Mă n ăşt u r, Ub . , li, 88), pentru a face faţă
unei nevoi a lor ; pro quibusdam arduis suis necessitatibus
ipsum ad praesens summe urgentibus evitandis, ca să
scape de n iş t e nevoi foa rte grabni ce ca re îl a p a să acum.
neg legens, nPpăsă t o r .
neglego-ere, a nesocot i ; si secundum < terminum > neglexerint,

dacă vor n esocot i a l doi lea <soroc>.
negotiator, negustor.
ne~otium; tre abă; negotium cruci s, expe d iţia c ru cia t ă, cru ci ad ă ;
pro ne-gotio et expeditione communi , spre binele şi folosul
şi a l unora şi al a ltora.
nemus , I . păd ur e; - 2. d um h r avă .
121
nexus notarius
nexus, l egătură, legămînt ; ab omni conditionario et servitutis nexu,

(1393, Bud a, Mâlyusz, I, 347), de orice legătur ă de con-
diţionar şi de s lujbă.
nichil, v. nihil.
nichilominus, v. nihilominus.
nihil, nimic ; nihil ex toto, nimic, cu totul nimic.
nihilominus, de asemenea, totodată, tot aşa .
nitor-ti , a căuta. a se sHi, a înce rca ; si processu temporum molesta-
rent vei impetere niterentur, dacă în - curgerea vrem ii
(i)-ar supăra sau ar încerca să-i tulbure.
nobilis, nobil ; nobiles comprovinciales, nobili din acelaşi ţinut ;
nobiles potiores, nobili fruntaşi.
nobilitaris, nobiliar ; curia nobilitaris, curie nobiliară.
nobilita~, I . nobilitate ; nobilitas vestra, nobilitatea voastră ; nobi.,.

litates vestrae, n obilităţ ile voastre ; - 2. nobleţă.
nocumentum, vătămare.
nodulus, nasture.
nomen, nume ; nomine, în numele ; nomine expeditorio, drept chezaş.
nominanter, mai ales, şi anume.

non, nu ; non immerito, pe drept; non obstare; a nu fi o piedică (h
ceva) ; non obstante, non obstantibus, făr ă a fi o piedică ,
fără a ţine seama de ...
nona, a noua pcJrte. non a.

norma, instrucţiuni.
nota , I . însemnare ; in notam recepi , am trecut în însemnarea mea ;

- 2. vină, pedeapsă ; nota infamiae, vina, pedeaps.1
necinstei ; nota infideJitatis, vina, pedeapsa necrectinţei ;
nota proscriptionis, pedeapsa punuii în afara legii.
notarius, notar ; notarius specialis, notar special ; tabellio et nota-
rius, notar public.
122
notifico obedio
notifico-are, a face cunoscut.
t10titia, cunoştinţă_; ad universorum notitia m harum serie volumus

pervemre, voim să ajungă la cunoştinţa tuturor;
omnibus Christi fidelibu s praesentium notitiam habituris
salutem in omnium salvatore, tuturor credincioşiior întru
Cristos care vor lua c un oştinţă despre cele de faţă,
mîntuire întru rnîntuitorul tuturo r ; - 2. cunoaştere ;
de cuius notitia per N. nobis fides este adhibita, despre
cunoaşterea căruia ni s -a f ăc ut încredintare de către . N .
notorius, cunosc ut , învederat ; infidelis notorius, necredincios

învederat.
novate, la pi. novalia, recoltă nou i'i.
novalis, curătură, laz .
novercor-ari, a se purta ca o mamă vitregă.

novitas, I. noutate , înnoire; - 2. tulburare.
novus, nou ; de novo, din nou.
nudus, I. gol ; - 2. desculţ.
nullatenus, de loc, nicidecum, cîtuşi de puţiri .
numeralis, supus la bir; domus numeralis, casă s upu să la bir.

numerus, num ăr, socotea lă : ad numerum, după socoteala (de ex.
de Buda).
nummularius, schimbător de bani.
nuc, acum ; ex nuc, de acum ; ex nuc prout ex tune et ex tune prout
ex nune, acum ca şi atunci, atunc:-i ca şi acum .
riuncupo-are, a numi.
nuntius, trimis; nuntius idoneus, trimis potrivit.
o
obedientia, supunere ; obedientia devota, credincioasă supunere.
obedio-ire, a da ascultare ; nos vero, praeceptis eius obedientes, ut
tenemur, iar noi , dînd ascultare poruncilor lui, după cum
sîntem datori.
123
obiectio observ anti a
obiectio, opunere.
oblatio, prinos .
oblegium, 1. îndatorire ; - 2. sa rci nă ; -- 3. s lujb ă ; oblegia prona.
sluj be binevoitoa re.
obligamen, îndatorire ; tali obligaminis vinculo interiecto, cu acest
l egă mînt ş i înd a torire.
oblig-atio, da tor;e, înd atorire, le gă m î nt.
obligo-are, a lega ; impignoramus et obligamus, ză l ogi m ş i d ă m ca

z ă l og; pignori obligare, a da ca ză l og, a z ălo g i ;
obligare se, a se lega ; obligando se nullam suscitare
questionem, legînciu-se să nu p orn ească n ici o plîngere ;
obligarunt se coram nobis talimodo, s-a u legat în faţa
n oastră în acest chip.
obliyio, uitare.
obmitto-ere, v . omittere.
obnixus, s t ă ruit or ; obnixis precibus, cu rug ăm in ţ i s t ă ru i t oa r e .
obsequens, I . supu s ; - 2. îndato ritor ; obsequissima eius merita,

prea îndator ito a rele sale slujbe.
obsequium, sl ujb ă ; fidelitatis obsequia, slujbele credin ţe i ;
obsequium exercuit nobis gratiosum, ne-a f ăcut slujb ă
p l ăc u tă nou ă ; obsequium famulatus, s lu gă pl ec at ă ;
obsequia gratuita, s lujbe de bun ă voie, slujbe fă ră r ăs
pla t ~ ; obsequium paratum cum constantia perpetuae
fidelitatis hum11iter praeacceptum, cu smereni e şi cu
stato rni că şi veşni că c redinţ ă prea bucuros gat a de
slujbe : obsequium promptitudinis perpetua cum fideli-
tate, gata de s luj b ă cu veş ni că cr e d i n ţ ă ; - 2. dov adă de
s upunere ; - 3. sup unere ; orationes in domino, cum
obsequio perpetuae fidelitatis, rug~ciu ni întru domnul .
cu s upun ere şi cred i n ţă veşn ică ; obsequium indefessun:i,
n eobo s it ă s luj b ă .
observantia, I . depr indere, p ază, p ă zi r e (a une i reguli ) ; observantia

regularis , paza rîn dui eli i că lu gă reş ti ; ordo fratrum
minorum de observantia, ord inul fr aţ il o r min o r iţi
o b se rv a n ţi.
124
obstaculum obsto
obstacu!um , I. stav il ă ; obstaculo contrad ictionis obviare, a pune

stav !l i'î împotrivirii ; - 2. <; t ă 1 ilar ; obstaculum moten-
-dini, stăvi l aru l mor ii.
obsto-are, I. a împiedica ; - 2. a se împo trivi ; non obstante con-
tradictione (1341, Vi~egr ad, Cod. Andeg., IV, 152), făr-1
a ţine seama de împotrivirea; contradictione qualibet
non obstante, f ără a se ţine seama de v reo împotrivire ;
cum ceteris non obstantibus, cu celelalte <formul e care
încep cu cuvintele> făr ă a ţine sea m a ; cum clausulis et
non obstantibus opportunis, cu cla uzele şi fo rmul e i.~
cuve nit e <care încep ,::u cuvintele > fără a ţine seama ;
non obstantj < bus > exemptioni < bus > et quibusvis
aliis priv-ilegiis, indul g entiis , gratiis et litteris aposto-
licis, cuiuscumque tenoris existant, quibusvis personis,
locis seu ordinibus communiter vei divisim sub qua-
cumque forma vei expressione verborum ab apostolica
sede concessis, etiamsi de illis esset in presentibus spe-
cialis et expressa mentio facienda ; seu si aliquibus
communiter vei divisim ab eadem sit sede indultum,
quod interdici, suspendi vei excomunicari non possint
per litteras apostolicas non facientes plenam et expres-
sam, ac de verbo ad verbum de indulto huiusmodi men-
tionem (1326, Avigno n, Theiner, I, 507), f ă r ă a se ţine
seama de sc utir i şi de o r ice a lte privilegii, indulgenţe,
milostiviri ş i scrisori apostolice, o r ice cupr in s ar ave:i
e le, date de sca unul apostolic, oricăror feţe, locuri sa u
stă ri , l ao lallă sa u în parte, sub orice form ă ş i c u orice
cuvinte, chiar dacă despre e le a r trebui să se iacă ose-
bit ă şi a nume ami ntire în scrisoarea de faţă; sa u dacă
unora li s-a r fi îngăduit l aol altă sa u în parte de către
ace l aşi sca un să n u poată îi puşi sub interdict, suspen-
daţi sa u afuri siţi prin sc ri so ri apostolice, care nu fac
deplină ş i an ume pomenire, din cuvînt în cuvînd, desp re
o astfel de îngăduinţă ; non obstantibus litteris, instru-
mentis, iuramentis, renuntiationibus, poenis et confir-
mationibus supra dictis, ad ius et proprietatem eiusdem
ecclesiae legitime revocare procures, contradictores per
censuram ecclesiasticam appellatione postposita com-
pescendo,testes autem, qui fuerint nominati, si se gratia,
odio vei timore subtraxerint, censura simili, appellatione
cessante , compellas veritati testimonitim perhibere,
f ă ră a ţine seama de s us-zisele scrisori, acte, jurămint e .
r e nunţări , pe dep se şi confirma ri, să a i- grijă a aduce
înapoi pe calea leg ii în dreptul de proprietate a numitei
125
obsum occasio
biserici (acele bu nu ri), fnfruntînd pe cei ce se împotri-

vesc prin pedepse bisP.r iceşti, f ă r ă drept de apel, iar pc
martorii care vor fi n u miţi să-i sileşti tot prin pedepse
asemănătoare. fără drept de a pel, a mărturisi adevărul,
dacă s-a r da înapoi d in părtinire, ură sa u teamă ;
noo obstantibus quibuslibet privilegiis et indulgentiis
apostolicis, făr ă a ţine sea m a de vreun privilegiu sa u
indulgenţă apostolic ă; non obstantibus aliis allegationi-
bus, dissimulationibus et consuetudini bus, făr ă a ţine
seama de celelalte spuse, ascunzişuri şi obiceiuri.
obsum-esse, ;:1 împiedica ; obesse et praeiudicare, a împ iedica şi a
vă tăma.
obtempero-are·, a asculta , a da asr.ultare ; nos igitur, praeceptis et

mandatis excellentiae vestrae obtemperantes, noi, aşadar,
dînd ascultare porunci lor şi însărcinărilo r înă l ţimii
voastre.
obtentus, I. ţ inere (in seaniă); suae devotionis obtentu (1329,
Ub., I, ·430), ţ i nînd seama de cucernici a sa ; obtentu
probitatis, ţinînd seama de vrednicia sa ; --- 2. dobîndire :
obtentu nostrae gratiae aliud facere non audentes ( 1351 ,
Bud a , Ub., II , 84), să nu îndrăz n i ţi a face altfel, dacă
vreţi să dobîn diţi milostivirea n oas tr ă ; sub obtentu
plenioris gratiae nostrae ( 1322. Ub. , I, 357), dacă vret~
s,} d obîndi ţi o mai mare milostivire din partea noastră ;
- 3. păstrare ; secus obtentu gratiae nostrae non facturi,
a ltfel să nu faceţi, dacă vreţi · să p ăstraţi milostivire:-i
no as tr ă.
obtineo-ere, I. a tine; - 2. a avea ; - 3. a primi ; - 4. a dobîndi ;

- 5. a cîş t iga ; obtlnere actionem, a cîştiga un proces.
obumbro-are, a umbri, a întuneca ; obumbratus, cu pete; non
obumbratus, fă ră pete ; litterae... non obumbratae,
scrisoare ... fără pete ; gestisque mortalium memoria
obumbrata oblivio plerumque novercatur, iar faptei ~
muritorilor de cele mai multe ori sînt umbrite de vitrega
uitare.
obventio, venit întîmpl ător; fructus et obventiones, roade şi venituri
întîrr.p lătoar e.
occasio, I. pril ej ; occasione vei praetextu, cu prilejul şi în temeiul,

sub cuvînt că ; - 2. cuvînt de pricină ; sine occasione
126
ocidens offero
aliqua, îără nici un c11 vînt ele pr:c111a ; 3. temei:

frivolis praetensi s occasionibus ( l 427, Ub., IV, 282).
aducînclu -se teme iuri u ş ur atice; - 4. pî r ă nedreaptă:
- 5. pricină.
occidens, ap us ; occidens-hiemale, a pu s - mi a z ănoapte .
occupatio, I. cuprindere ; - 2. cot ro pi re; possessionaria orcupatio.

cotrop irea unei moşi i.
occupator, înc ă lcăto r ; occupatores et detentores, încălcători şi

p ă strători (ai unei moşii) .
occupo-are, I. a pune s tăpînire; -- 2. a cuprinde ; occupare violenter.

a cuprinde cu puterea, cu s il a , a cotropi.
oct31is, a opta parte.

octava octavă, (mai des la pi.) octave (a opta zi după o să rbă toar e
sa u interv a lul de opt zile după o sărbă toa re o ri du pă un
soro(') ; ad praedictas octavas festi Epiphaniarum
domini, la s us-z isele octave a le sărbă t o ri i Boboteze i ;
in octavo die festi E. d., în a opta zi după să rbăto a r ea
B ; octavae iuridicae, octave de j udecată ; octava die-
termini prenotati (1379 cc. mai 25, Vişeg ra<l , Zichy okl.,
IV, 105), în a optr1 zi a sorocului mai s us-însem na t.
(Din a II -a jumăt ate a sec. a l XV-iea [.Janits, p. 8.81
duminicile şi sărbă to rile nu se socoteau în intervalvf
denumit octavă sau octave : necunoscîndu-se în toate-
cazuri le care era u sărbătorile „legale" , astfe l de dak
nu po t fi stabi lite decît cu aprox imaţi e).
octavalis, de octav ă ; in octavalibus terminis, la soroacele octavelor.
oculatus, care are ochi ; oculata fides, mărturie făcută în temeiul

('elor văzute cu ochii ; oculata revisio, cercetare la fata
loc ului.
offero-offer:re, a înfăţişa ; et nos quidem praetactum tenorem dili-

genter perspectum et .omni, Sl!i- parte perfectu.m inventum,
de vorbo ad verbum transcriptum praesentibus et
insertum regiae maiestatis vestrae conspectul sub nota
fidelitatis debitae, nostris sub sigiHis, humiliţer duximu s.
offerendum, iar no i, după ce am cerce_tat cu luare aminte
cupri ns ul de mai s us <al scrisori i>', şi ·. am găsit că e
desăvîrşit în fiecare parte a lui ş1 după -ce l-a m transcris
127
officialis omnino
şi l-a m trecut din cuvînt în cuvînt în sc risoarea de fat ă,

am hot ă rît să-l înfăţi şă m cu smerenie mai e stăţii voastre
regeşti sub semnul c redinţei cuvenite, sub peceţiil e
noastre.
officialis , I. sllljbaş ; - 2. dregător; - 3. judecător episcopesc:

officialis generalis , judecător episcopesc general ;
vicarius et officialis generalis, vic a r şi jud ecător general.
offkiolatus, sl ujb ă.
officium, s lujb ă; cum plenae legationis officio, ca legat cu depline

puteri; officium apostolatus, s luj bă apostolic ă; officium
. di.vinum, slujbă dumnezeiască; officium ecclesiae, slujba
biseric ii ; sacerdotale officium, s lujba preoţească .
Olachia Minor, Moldova ( 1396, Braşov, Ub. , II I, 16 1).
offusco-are, 1. a întuneca ; - 2. a înnegri ; 3. a umbri :

nec aliquo vitio caliginis offuscatae, (despre o scrisoare )
nici umbrită de vreo pată; ·- 4 a înfi era ; offuscatus ,
înfiera t.
olim, I . od1ni o ară; ab olim et antea, de o dinioară şi de mai înainte ;

- 2. (înaintea unui nume de pe rsoane) răposat ; olim
domini Benedicti, arhidiaconi de Tylegd, a răposatului
domn Benedict, arhidiacon de Tileagd ; super portionibus
Christiani olim de Fatha, cu privire la p ă rţile de m oş i c
a le răp osatului Cristian de F a tha .
omagialis, s upu s , în supuşenie
omagium, v. homagium.
omitto-ere, a trece cu vederea. a nu lu a în· se am ă; obmissis omnibus
rumoribus, neluînd în seamă ni c i un zvon ; si ·primum
terminum omiserint, dacă nu vor ţ in e sea m a de întîiul
soroc; ob defectum obmissae insinuationis, din lips3
unei înştiinţări ca re nu s -a fac ut.
omnimodus , tot , de tot fe lul ; omnimoda dilectio , t oa tă dragos tea ;
omnimoda veritas, tot adevărul.
omnino, c u totul , în totul, în întregime; duas literas ... omnino in
festo beati Briccii confessoris în Themeswar emanatas
(1406, Sîntimbru , Ub, III. 420), rl ouă scrisori ... dat e
amîndo u ă la sărbătoarea sfîntului Bricc ius m ă rturi si
torul la Timi şoara.
128
omnrs oratio
omnis, tot ; per omnia, cu totul ; penitus et per omnia, cu desăvîrşire

şi cu totul.
onus, I. sarcina ; onus et gravamen, sa rcina şi răspunderea ;

omne <mus et gravamen ad infra denotanda negotia ad
se assumendo (1356, Turda, Ub., II, 123), luînd asupr~
lor toată sarcina şi toată răspunderea în legătură cu
lucrurile care vor fi arătate mai jos ; - 2. vină ; pro
onere facti potentialis, pentru vina silniciei ; - 3. onus
iudiciarium, amendă .
operarius, I. lucrător ; - 2. econom ; operarius monasterii, econo-
mul mănăstirii.
operativus, care s luje şte ; rota ad opus lodicum operativum, roaUi
care slujeşte la facerea pănurii.
oppidanus, tîrgoveţ .
oppidum, tîrg.
opportunus, 1. potrivit ; opportunum remedium, leac potrivit ; -
2. de trebuinţă ; opportunum favorem, consilium et
auxilium efficaciter exhibere, a da tot sprijinul, sfatul
şi ajutorul de trebuinţă ; ut fuerit opportunum, după cum
va fi potrivit.
oppositus, din faţă, dimpotrivă .
oppressio, asupri re; oppressio et penuria, asuprire şi lipsă.
optimus, cel mai bun ; optimus quisque, toţi cei buni ; optimo
cuique, tuturor oamen ilor buni , de treabă.
ppus, I. lucru •de trebuinţă ; opus est, trebuie ; cui id opus est, cui
îi trebuie, cine are nevoie; - 2. faptă ; fidelitatis opera.
fapte de c redinţ ă ; . opera devotionis et pietatis, fapte
cucernice şi evlavioase ; opera suae virtutls, faptele lor
vitejeşti ; - 3. I ucrare, facere: rota ad opus lodicum
operativum, roată care slujeşte la fa cerea pănurii.
oraculum, Cilvînt (rostit într-o împrejur are 0fic ială) ; oraculo vivae
vods, prin viu grai.
oratio, rugăciune ; cum orationibus in domino tam debitis quam
devotis perpeti.tae fidelitatis obsequium indefessum,
• neobosită slujbă de veşnică" c redinţă, cu rugăciunile
9 129
orator ortodoxu~
întru domnul atît datorate cît şi supuse ; orationes in

domino debitae ac devotae, cuvenite şi cucernice rugă
ciuni întru domnul ; orationes in domino, cum obsequio
perpetuae fidelitatis, rugăciuni întru domnul cu supunere
ş i credi nţă veşni că ; orationum suffragia devotarum,
prinosul cucernicelor sale rugăciuni.
orator, 1. trimis - 2. sol ; - 3. rugător, jelbar.
ordinarius. l . episcop ; ordinarius loci, episcopul locului ; - 2. epis-

copal, de epi scop; auctoritate nostra ordinaria, în temeiul
puterii noa st re de episcop; -- 3. legiuit.
ordinatio, I. rînduire ; ordinatio et relaxatio, rînduîre şi iertare ;
-- 2. hÎcrare ; ordinatio coriorum, lucrarea, tăbăcirea>
pieilor.
ordinativus, legiuit ; compositio ordinativa, învoială legiuită .
ordino-are, 1. a rîndui ; ordinavit suos veros et legitimos procura-'-

tores, (i)-a rînduit ca adevăraţi şi legiuiţi împ uterni'cip
ai săi ; ordinaverunt etiam praedictae partes inter se,
s us-zisele părţi au mai rînduit între ele; - 2. a rîndu i,
a sfi nti (într-un grad bisericesc) ; ordinare et consecrare,.
a rîndui şi a siinţi.
ordo, 1. rînduia lă ; ordine iudiciario, după rînduiala judecă torească ;

ordine iuris observato, păzindu-se rînduiala legii ;·
ordine, modo et forma quibus foret opportunum, dup ă,
rînduială, chip ş i formă ar fi potrivit ; in eodem ordine,
în aceeaşi rînduială, în acelaşi fel, tot aşa ; - 2. rînd ~
vicus simplicis ordinis, uliţă cu un s ingur rînd <de
case > ; - 3. (la pi.) cuprins ;. ordines aliarum littera-
rum ... in se continebat, avea în ea cµprinsul alte ţ.
scri's ori ; - 4. treaptă ; cuiuscunque ordinis, de orie·~
tl'eapt:f; - 5. ordin (c:ftug!îresc); ordo fratrum mlnorum„
ordinul fraţilor minoriţi.
oretenus, prin viu grai.
orgia, stînjen.
Orod, Arad ; Orodiensis, de Arad.
orthodoxus, dre pt credincios ; orthodoxa fidcs, dreapta credinţă.
ortodoxus, v. orthodoxus.
130
ortus pannitonso(
ortus, grădină; ortus iobagionalis. gr ădi n ă iobăgească.
osculum, s ă rut ; (formul ă de închinare) pedum oscula beatorum,

(credinciosul) să rut ă picioareie sfinţilor; cum suprema
reverentia et obedientia devota, pedum oscula beatorum,
cu adîncă închinăciune ;,i c r e di ncioas ă supunere, sărută
pic ioarele sfinţilor.
os tensor, înf ăţişător.

ostiarius, uşier.
pacifice, în pace ; pacifice et quiete, în pace şi linişte .
pacificus, paşnic ; per modum pacificum, în chip paşnic, prin bun ă

învoială.
pactatus, soco tit ; quinquaginta florenis per centum pactatis, cu

cincizeci de florini soco tiţi drep t o sută (de dinari).
pacto-are, I. a se înţelege, a se învoi (cu cineva) ; - 2. a socoti.
paenitens, pocăit.
pagamentum, 1. plată ; marca pagamenti, marc ă de plată ; - 2.

va loare; pagamentum commune, valoare obi şn uită (în
bani).
pago-are, a plăti.
paganus, păgîn.
pagascriptio. (1351, Sibiu, Uh , II , 83), act privind o plată.
pagina, i". carte ; paginae sacrae, cărţile sfinte ; - 2. scrisoare ;

- 3. act.
palatlnus, palatin.
pancerla, platoşă.
pannicida, 1. postăvar; civis et pannicida de civitate Beztricia (1361,

Oradea, Ub. , II , 189), o răşan şi postăvar din oraşul
Bistriţa ; - 2. negustor de postav.
pannitonsor, tunzător de postav.
131
_pannus partiali~
pannus, postav ; patmi, postavuri.

papa, papă; dominus papa, papa ; dominus noster papa, domnul
nostru papa.
par (obişnuit la pi. paria), I. pereche; - 2. exemplar; alia paria
celălalt exemplar ; instrumenta quorum paria, acte di11
care un exemplar .. . ; - 3. copie ; paria litterarum, copia
unei scrisori ; copia seu aliud par eiusdem Privilegii
(1344, Vişeg·rad, DIR. , C. XIV, v. IV, 626), copie sa u ur1
alt exemplar al aceluiaşi privilegiu .
par, asemenea. deopotrivă; pari passu, o dată cu .. ., laolalt ă, îm-
preună ; pari voluntate, într-un cuget.
paraphernalis, de nuntă; res paraphernales, daruri de nuntă ;

pro dote et rebus paraphernalibus, drept zestre şi daruri
de nuntă .
paraphornalis, v. paraphernalis.
pararifactio, I. reparare ; - 2. reclădire ; -- 3. zidire.
paratio, păzire ; par-atio rei iudicate, păzirea lucrului judecat.
parator, meşteşugar .
paratus, gata ; obsequium paratum cum con5tantia perpetuae fide-

litatis humiliter praeacceptum, cu smerenie şi cu sta-
tornică şi veşnică credinţă, prea bucuros gata de slujbă.
paritio, ascultare
parochia, parohie .
parochian 1\s, enoriaş, poporean.
pars, parte ; pars praecedens sive alienans, parte care îa mai mult:
pro parte actoris, din partea (în numele) pîrîşului ;
episcopus in partibus, episcop în părţile <necredin-
cioşilor> " (teritorii in care nu se exercita efectiv juris-
dicţia bisericii catolice) ; commissio · in partibus (ad
partes), deiega re de judec ă tori unde sînt părţile (în
·afara curiei papale, la locul ·pricinii) ; in hac parte, în
această privinţă ; pars maritima, părţile din spre mar e
(Dalmaţia).
partialis, p a rţial; servitia partialia, slujbe întîmplătoare.
132
particeps patruelis
particeps, părtaş, dev ă lmaş : portionatu-s et particeps, părtaş şi

devălmaş.
particula, bucată ; particula possessionis, bucat ă de moşie.
particularis, în parte ; particulare dominium, sUipinire în parte.

parvus, cel Mic (poreclă, nume) .
pascua, păşune .
passus, pas ; pari passu, o dată cu ... , laolaltă, împreună.
patens, deschis ; litterae patentes, scrisoare deschisă.
patenter, deschis, în formă deschisă ; Iitterae patenter emanatae,

scrisoa re dată sub formă deschisă ; litterae patenter
exortae, scrisoare dată sub formă deschisă ; sattem
patenter, măcar în chip de scrisoare deschisă .
pateo-ere, a fi lămurit : pateat bene vestre fidelitati, să (ie bine
l ămurit credinţei voastre.
pater, I. tată; --- 2. părinte (preot) ; - 3. meşter; pater pro inqui-

rendis laboribus, me?ter <însărcinat > să caute de lucru
(pentru calie).
paternitas, cuvioşie , sfinţi e ; paternitas vestra, cuvioşia, sfinţia
t
voas.ra. V
paternus, părintesc .
patrocinium, l. ocrotire; patrocinio (praesentis scripti), cu ocrotirea

(scrisorii de faţă) ; - 2':' ajutor; litterarum patrocinium,
ajutorul scrisului ; ea quae in tempore geruntur, ne cum
tempore dilabantur, litterarum patrocinio solent com-
muniri, este obicei ul ca cele ce se petrec in timp, să fie
întărite cu ajutorul scrisului, pentru ca să nu piară o
dată cu vremea; -- 3. mijlocire; mediante patrocinio
privilegii nostri, prin mijlocirea privilegiului nostru .
patronatus, patronat ; ius patronatus, drept de patronat.
patronus, ocrotitor.
patruelis, I. <rudă > după t ată; -- 2. unchi ; patruelibus eorum
(1344, Alba Iulia, DIR. - C., XIV, v. IV, 618), unchilor
133
pauperta~ pena
lor; patruelis ipsorum (1380, Alba Iuli a, Ub., II , 519),

unchiul lor; Stephanus. filius Michaelis, filii Tyba a
magistris Petro et Thoma, filiis Tyba, fratribus suis
patruelibus ... ducentas marcas recepisset (1352, Oradea .
Acad. R P. R., Filiala Cluj, Arh. ist., LXXXII), Ştefan .
fiul lui Mihail ,fiul lui Tiba ... a luat <împrumut> de
la magiştrii Petru şi Toma, fiii lui Tiba, unchii lor,
două sute de mărci ; frater patruelis, unchi ; - 3. văr ;
fratrum suorum patruelium in personis ( l 380, Alba Iulia,
Ub., II, 513), în numele verilor săi ; - 4. nepot de frate;
Andreas, filius Petri, pro se personaliter, ac pro Blasio
carnali <fratre > , Anthonio et Blasio, filiis Bodo, filii
dicti Petri, patruelibus fratribus suis, Andrei, fiul lui
Petru , în numele său el însuşi, iar pentru Blasiu, fratele
său bun, pentru Anton ie şi Blasiu fiii lui Bodo, fiul
zisului Petru, nepoţii săi de frate.
paupertas, sără<.ic ; paupertas, inopia, sărăcie, lips ă.
peccatum, greşeală , păcat ; peccata concurrentia, păcate care se

adună .
pecia, bucată.
pecunia, bani ; quantitas pecunie, sumă de hani ; pecunia censualis,

banii de dare ; fiscalis pecunia, banii vistieriei , bani de
dare ; pecunia fumalis, darea iumu!ui ; pecunia capitalis,
capete. capital; pro sua pecunia capitali (1351, Oradea,
Cod. Andeg., V. 515), pentru capetele sale ; pecunia
principalis, capital, capete; pro praedicta pecunia prin-
cipali (1352, Cluj-Mănăştur, Ub., II, 88), pentru mai
sus-zisele capete.
pedagia, povară, sarcină, ce se duce în spinare sau pe cal :
(res mercimoniales) pedagiae (1370, Ub. , II , 338),
(mărfuri) ce se duc în spinare.
pellipar, 1. blănar, cojocar; - 2. pielar, tăbăl.:ar.
pelllparius, v. pellipar.
pena, I. pedeapsă ; pena calumniae, pedeapsa ptm nedrepte ;
penam incurrere, a cădea sub pedeapsă ; penam dupli
incursuri, urmînd a cădea sub pedeapsa plăţii îndoite ;
cum pena dupli, cu pedeapsa plăţii îndoite ; pena pri-
vationis perpetuae, pedeapsa lipsirii (de ceva) pe veci ;
134
pendeo perditio
sub pena dupli, cu pedeapsa p:l ăţii îndoite ; pena iudicii,

gloabă ; penam iudicii incursurus, urmînd să fie osîndit
la gl oabă ; - 2. vină ; pena potentialis, pedeapsa
si lniciei.
pendeo-ere, a sta atîrnat, în suspensie ;lite pendente, pricina fiind
în curs .
-penitus, cu desăvîrşire ; penitus et in toto, cu desăvîrşire şi întru
totul ; penitus et per omnia, cu desăvîrşire şi cu totul.
-pen so-are, a cumpăni ; temporum qualitate pensata, cumpănind
vitregia vremurilor.
penuria, lipsă .
per, I. prin ; per amicabiles compositores, prin mijlocirea unot

împăciuitori prieteni ; per cuius frequens et laudabile
mlnisterium, honor, imperium et sublimltas . serenitatis
nostrae non modicum sumpsit incrementum, prin a cărui
necurmată şi vrednică de laudă slujbă, cinstea, puterea
şi măreţia luminăţiei noastre nu puţin au sporit ; per
consequens, prin urmare ; per expressum, curat, apriat ;
- 2. pentru ( = pro); per discretos viros, videlicet
capitulum ecclesiae Transilvaniae, pentru chi bzuiţi i
bărbati, anume capitlul bisericii Transilvaniei ; - 3. de ;
per antecessores suos extiterint limitatae et possessae
ab antiquo, au fost hotărnicite şi stăpînite din vechime
de înaintaşii lui.
perceptio, culegere ; fructuum et utilitatum ... perceptio, culegerea
roadelor şi foloaselor ; qui si fecerit, bene quidem (et)
alioqui(n) prohibeatis ipsum ab ulteriori detentione et
conservatione usuque fructuum et quarumlibet utllitatum
perceptione et percipifactione, dacă va face aşa, va fi
bine ; altfel, să-l opriţi de a o ţine mai departe în
stăpînire 5i de a o păstra, de a culege şi de a pune să
se cu leagă roadele şi oricare alte foloase .
percipifactio, culegerea (roadelor) de către alţii; fructuum et utili-
tatum earundem quarumlibet perceptione et percipifac-
tione ... prohibuit, i-a oprit ... de ta culegerea roadelor
ş i foloaselor lor, oricare ar fi ele, prin ei înşişi sau
prin alţii.
-percipio-ere, a strînge, a culegt;>.
perditio, pierzare, pieire; in vim perditionis, sp re pierzare.
135
perduro permutatio
perduro-are, a d ă inui ; in perpetuum debeant perdurare, t reb uie să

dă inui ască veşn ic.
peremptorie, l. fă r ă a'mînare; -- 2 . pen tru ul tima oa ră.
peremptoriu s, l . fără amîna re; terminus perempţorius, soroc fă r.'i

amînare ; ad peremptorlam responsionem faciendam,
pent ru a da fă r ă nici o amînare r ăs pun s ul (cuvenit) ; -
2. pentru cea din urm ă o ar ă ; peremptoriae citationis
edictum , scrisoare de chem are pen t ru cea din urm ă oa ră.
perenniter, totdea un a, veş n ic .
perfruo-frui , a avea parte de ; utuntur, gaudent et perfruuntur, se

fo losesc, se b u c ur ă şi a u parte de
perhennalis, veşn i c .
perhibeo-ere, I a so une, a m ă rt urisi ; veritati testimonium perhi-

bere, a ~ărt ur is i adevă rul ; - 2. a în făţişa .
perhoro-are, a stărui.
perimpendo-ere, a nesocoti ; mandatis ipsius condam domini

Sigismundi, imperatoris et reg-1s perimpensis ( 1428,
Bud a,. Mihalyi, 307), nesocot ind po run cile r ă p osa tului
domn S igismun d, îm pă r a t ş i rege.
perinpendo, v. perimpendo.
perlego-ere, a c iti ; praesentes etiam perlectas semper în exhibentis
manibus remanere volumus, m a i vo im ca sc ri soa rea de
fa ţ ă d up ă ci t ire s.:î r ămîn ă totdea un a în mîi nile î n făţ i
şă t o rul ui.
permaneo-ere, a r ă m îne ; provida ratio adinvenit scriptis perenniter

permansuris facta stabilire, j udecata cea î n ţe l eaptă a
găsit cu cale să veş ni ce a scă faptele prin scr isul care să
ră m în ă de-a pu ru rea.
permissionarius, slobod; silva permissionaria , păd u re s l obodă.
permissorius, slobod; silva permissoria, păd ur e s l obo d ă .
permutatio, 1. sch imb ; permutatio et concambium , schimb ; con-

cambialis per'mutatio seu arbitratio, schim b sa u împ ă
ci uire ; in concambium et permutationem , în sch imbul
ş i în locul ; - 2. schimba re.
136
perpelis personalis
perpelis ( =perperus, hyperperum), per per (monedă).
perpensus, cumpănit ; perpensa deliberatione, după o judecată

cumpănită.
perpetuatio, I. danie pe veci, - 2. moşie de veci ; - 3. înveşnicire ~

perpetuatio usufructuum, folosinţă de veci.
perpetuitas, I. danie pe veci ; - 2. moşie de veci .
perpetuus, veşnic, de veci.
persolvo-ere, a da ; sua factis insignibus iura persolvimus, si de
eis, ne labantur cum tempore, providemus, ut ad laudis
preconium nostro ministerio certum habere valeat grata
posteritas argumentum, faptelor de seamă le dăm ceea
ce pe drept li se cuvine, dacă ne îngrijim ca ele să nu
piară cu vremea, pentru ca prin osteneala noastră,
urmaşii recunoscători să poată avea un îndreptăţit temei
spre vestirea slavei < noastre > .
persona, I. om ; ad dictum forum hebdomadale ... secure et absque
omni pavore seu formidine rerum et personarum
vestrarum veniatis ·(1427, Rîşnov , Ub., IV, 315), să
veniţ.i la zisul tîrg săptămînal ... sigur şi fără 111c1 o
teamă sau frică pentru lucruri şi pentru voi înşivă ;
2. faţă ; persona ecclesiastica, faţă bisericească ; personae
ecclesiasticae eiusdem regni, saeculares et regulares,
cuiuscunque ordinis, conditionis, status vei dignitatis,
feţe bisericeşti din acea ţară, de mir şi călugăreşti, de
orice treaptă, condiţie, stare sau rang ar fi ; sublimes
personae, feţe înalte; - 3. in persona, în numele;
exponitur nobis in persona universorum populorum et
hospitum regalium in possessione Hegen vocata com-
morantium (1428, Deva, Ub., IV, 332), ni se spune nouă
în numele tuturor oamenilor şi oaspeţi lor regeşti, locui-
tori în satul Hendorf; dicitur nobis in personis religiosi
viri fratris N., prioris cruciferorum sancti Johannis, et
sui conventus, ni se spune în numele călugărului, fratele
N., priorul cruciaţilor sfîntului Ioan, şi al conventului
său ; in personis honorabilis capituli, în numele cinsti-
tulu i capitlu.
personalis, personal ; nostrae personali fideliter rescribi edicimus
maiestati, poruncim să răspundeţi în scris <şi > întocmai
chiar maiestăţii noastre ; personalibus eorum astantiis,
ei fiind de faţă.
137
personaliter pharetricia
personaliter, îr.suşi
; coram nobis personaliter constitutus, dixit,
înfătisîndu- se
el îns11~i înaintea n o astră , a spus ;
pro se personaliter, pentru sine, el însuşi.
personatus, prerogativă (titlu onorific, preeminenţă în ierarhi c1
canonicilor) ; etiam si dignitas, personatus vei officium
ac beneficium cum cura vei sine cura ac electiva fuerit,
chiar dacă <acel canonicat> ar fi o demnitate, o prero-
gati\,· ă, o slujbă sau un beneficitt cu păstorire sau fără
păstorire, şi ar fi electiv.
pertinens, care ţine de ; (substantivat la pi.) ad eosdem pertinentes,

cei ce tin de ; pertinentia, cele ce ţin de, pertinenţe.
pertineo-ere, a ţine de ; ad nostram pertine'ns collationem, ce ţine
de dreptul nostru de danie ; discussioni et determinationi
regiae pertinere, a ţine de chibzuinţa şi hotărîrea
regească.
perturbo-are, a tulbura.
pes, picior; pedum oscula beatorum, (credinciosul) să rută picioarele
sfinţilor .
petitio, cerere ; petitionis series, cuprinsul cererii ; satisfacere

petitioni, a împlini o cerere.
peto-ere, a cere; apostolos petere, a cere o scrisoare de înaintare

a pricinii de la o instanţă de judecată la alta superioară ;
idcirco, quia me sentio gravari iniuste et indebite contra
eundem dominum Petrum plebanum de Apoldia et de-
canum de Kyzd ... excipio et appello et iterum excipiQ
et appello ad faciem seu sedem domini episcopi Andreac
Transilvani, et apostolos peto et instanter peto et instan-
tissime peto (1353, Cîrţa, Ub., II, 101), de aceea,
deol:lh?Ce mă :simt a suprit pe ned rept şi împotriva cu-wiin ·-
ţei, ridic întîmpinare şi fac apel împotriva acestui domn
Petru, paroh de Apold ş i decan de Saschiz ... şi iarăşi
ridi'c întîmpinare şi fac apel înaintea sau la scaunul
rlonmului episcop Andrei al Transilvaniei, şi cer scri-
soare <le înaintare a pr icinii mai departe şi o cer stă
ruitor, şi o cer cît mai stăruitor.
phalero-are, v. falero.
pharetricia, ce a tă de săgeta ş i (1424, Hurmuzaki, I, 2, 532) .
138
pietas plene
pietas, evlavie, opera devotioni s et pietatis, fapt e cucernice şi

evlavioase.
pignus, zălog; pignori obligare, a da ca zălog, a zălogi ; pignoris
titulo, sub nume de zălog, ca zălog.
pilatorius, de piuă ; molendinum pilatorium, piuă .
pinc:erna, paharnic ; magister pincernarum, marele paharnic.

piscatura, 1. loc de pescuit (Fejer, X, 5, 167) ; - 2. drept de pescuit
(Bartal) .
piscina, heleşteu ; piscina et piscatura, heleşteu şi loc de pescuit.
pistor, brutar.
pixida, puşcă .
placitare, a se judeca (cu cineva) , v . litigare.

plaga, parte ; ad eandem plagam occidentalem estivalem, spre
partea de apus-miazăzi ; plaga australis, partea de
miazăzi.
planus, drept ; de plano, fără înconjur; simpliciter et de plano,

de-a dreptul şi fără înconjur.
platea, drum, uliţă ; platea simplex, uliţă cu un singur rînd
<de case>.
plebanus, paroh ; plebanus parochialis, preot paroh ; plebanus sive
rector, parohul sau capu l (unei biserici) ; universi et
singuli plebani et rectores ecclesiarum de et sub eodem
decanatu existentes ( 1428, Strigoniu, Ub., IV, 342), toţi
şi fiecare dintre parohii şi capii bisericilor Elin şi află
tori în acel decanat ; plebanus plebis rectorque paro-
chialis ( 1427, Ub., IV, 298), parohul poporenilor şi
capul parohiei; decanus plebanus, decanul paroh .
plebizanus (1351, Sibiu , Ub., IJ, 83), enoriaş, parohian,
plebs, pameni de rînd, popor-eni ; plebanus plebis, parohul popore-
nilor.
plene, deplin ; tenore litterarum plene intellecto, înţe legînd deplin
cuprinsul scrisorii.
139
plenitudo populo
plenitudo, plinătate; de plenitudine regie potestatis et gratia spe-

ciali, din plinătatea puterii regeşti şi din osebită milosti-
vire.
plenus, pJ.in, deplin.
plerumque, de cele mai multe ori.
plicatura, plicatură (îndoitura actului pentru fixarea peceţii atîrnate).
pluries, de mai m ulte ori.
poena, v. pena.
poenitentia, pocăinţă ; iniungere poenitentiam, a da canon.
polleo-ere, a fi puternic, a avea tărie ; litterae omni integritate pol-·
lentes, scrisoare valabil ă în toate privinţele.
pondus, I. greutate (în sens de· etalon monetar) ; octuaginta sex
marchas ... in massa, librando in pondere cum statera, opt-
zeci şi şase de mărci.. . în metal, cîntărite la cîntar ;
marca terrestris ponderis, marcă de greutatea locului ; -
2. măsură ; pondus regale, măsură ' regească ; - 3. pond
(monedă) ; quatuor pondera in argento, patru ponduri de
argint.
pontifex, pontifice.
pontificale, I. (la pi.) odăjdii episcopeşti; pontificalibus uti, a se fo-
losi de odăjdiile episcopeşti ; ut liceat eidem in medio
vestri officium pontificalis dignitatis exercere et pontifica-
libus uti (1428, Strigniu, Ub. , IV, 344), să-i fie îngăduit
a. îndeplini în mijlocul vostru slujba de episcop şi a se
iolosi de / odăjdiile episcopeşti; - 2. cartea slujbelor
episcopeşti.
pontificalis, pontifical, de episcop ; officium pontificalis dignitatis,

slujba de episcop; officium pontificalis dignitatis exer-
cere (1428, Strigoniu, Ub., IV, 344), a îndeplini slujba de
episcop ; pontificalis status, stare de episcop.
pontificatus, păstorie.
popularis, om de rînd, om din popor.

populo-are, a impopora.
140
populus p_ossessio
populus, I. popor ; - 2. oameni ; nos igitur petitionibus ipsorum

populorum nostrorum iustis et legitimis acquiescentes,
noi, aşadar, încuviinţînd dreptele şi legiuitele cereri ale
oamenilor noştri ; populus regius, oameni ai regelui;
terragium populorum, birul de pe pămînt al oamenilor.
portatura, mărfuri ce se aduc în ţară ; inductura aut portatura
<mărfuri > ce se aduc în ţară ; (res mercimoniales) sive
sint... vectura vei inductura aut portatura ( 1370, Ub., II,
:338), mărfuri fie că ar fi ... de cele ce se cară din ţară, fie
mărfuri ce se aduc în ţară .
portio, I. parte ; cum portione manciporum suorum (1327, Alba

Iulia, Cod. Andeg., II , 280), cu partea iobagilor lor;
portio iudiciaria, partea cuvenită judecătorului ; - 2.
portio possessionaria, partea de moşie. ,,,,
portionatus, părtaş ; portionatus et particeps, părtaş şi devălmaş.
porto-are, a duce ; iubi licet et decet portari ac produci, pentru ca el

să poată fi dus şi arătat acolo unde-i îngăduit şi unde se
cuvine.
portus, I. port; - 2. vad ; in portu ipsius fluvii, la vadul
acelui rîu (Nadaş, afluent al Someşului); - 3. (spaţiu
interior) ; in portu eiusdem magne fovee, înăuntru!
unei mari gropi ; in portu eiusdem alvee, chiar în albia
(rîului); - 4. vama vadului.
possessio, 1. m? ş ie ; possessio acquisititia, m oşie dobîndită :
possess10 emptitia, moşie de cumpărătură ; possessio
haereditaria, moşie de moştenire ; particula possessionis,
bucată de moşie; privilegium super factis possessionum,
privilegiu cu privire la moşii ; - 2. stăpînire ; possessio
corporalis, stăpînire de fapt ; temeiul moşiei (=partea
principală a moşiei) ; corporalem possessionem apprehen-
dere, a lua în stăpînire de fapt; in corporalem possessionem
introducere, a pune în stăpînirea de fapt; in reali et cor-
porali possessione et dominio, în stăpînirea aievea şi df'.
fapt; petens a nobis cum instantia .ut ipsam possessionem
sibi restituere et ipsum in ipsa conservare de regiJ
benignitate dignaremur, cerîndu-ne stăruitor să binevoim
, I a-i înapoia acea moşie şi a-l păstra în stăpînirea ei din
bunătatea <noastră > regea scă .
141
possessionarius potentialiter
possessionarius, l. de moşie ; iura possessionaria, drepturi de moşie ~

- 2. de stăpînire ; ius possessionarium, drept de stă
pînire; possessionaria occupatio, cotropirea unei moşii.
possessionatus, (om) cu moşie; homo possessionatus, om cu moşie.
possideo-ere, a stăpîni ; eo iure quo possedit, cu acel 9rept cu care

a stăpînit(-o); petens a nobis cum instantia, ut ipsam
emptionem ratam habentes, ipsum eandem de nClstro
assensu et beneplacito permitteremus possidere, cerîndu-ne
stăruitor ca , întărind cumpărătura, să-i îngăduim s-o
stăpînească cu încuviinţarea şi voia noastră ; sub eisdem
metis et terminis quibus eandem possederunt usque modo„
în hotarele şi marginile în care au stăpînit-o pînă acum.
postalis, de poştă ; servitium postale, slujba de poştă.
posteritas, 1. urmaşi ; heredibus, posteris et posteritatibus eius,

moştenito~ilor, coborîtorilor şi urmaşilor săi ; - 2. cobo-
rîtor ; posteritates, coborîtori.
posterus, coborîtor.
postpono-ere, a nesocoti ; dictam obligationem postponens, nesocotinJ.
zisul legămînt.
postulatio, cerere (una din formele alegerii episcopilor, cînd alegă
torii cer papei să aprobe alegerea unui candidat care are
nevoie de o dispensă, de ex., cînd el n-are vîrsta legală,.
cînd este de naştere nelegitimă etc.).
postulatus, cerut; episcopus postulatus, episcop cerut (cu dispensă
papală, în cazul unui impediment : lipsa vîrstei legale.
a naşterii legitime etc.).
postuh,-~t@, a ~re.
potens, stăpîn ; astripotens, stăpînul cerului.

potentia, silnicie; potentia maior, silnicie mare; potentia minor, sil-
nicie mică ; in facto potentiae convinci, a fi osîndit pentru
silnicie, a fi osîndit la pedeapsa silniciei ; onus potentie
siculicalis, gloaba s ecuiască pentru silnicie.
potentialiter, cu sila, cu puterea ; ( despre o moşie) potentialiter
occupata, cotropită cu puterea .
14-2
potentiarius praeco
potentiarius, de silniciE: ; manibus armatis et potentiari,is, cu braţul

îna rmat şi cu silnicie.
potestas, I. putere; - 2. drept ; potestas sacramentalis, dreptul de
a î mpărtăşi sf. taine.
potior, iruntaş: nobiles potiores, nobili fruntaşi.
praeacceptus, foarte plăcut , prea bucuros ; obsequium paratum cum

constantia perpetuae fidelitatis humiliter praeacceptum,
cu smerenie şi cu statornică şi veşnică credinţă, prea
bucuros gata de slujbă .
praebenda, prebendă (hrana , întreţinerea unor persoane bisericeşti
sau laice, a slujitorilor curţii nobiliare etc. ; veniturile
membrilor c.apitlurilor) .
praebendarius, prebendar (titularul prebendei) ; canonic avînd o
parte (o jumătate) de prebendă. ·
praebeo-ere, a da ; consensum et assensum praebere, a-şi da
învoi rea şi încuviinţarea .
praecedo-ere, a merge înainte ; pars praecedens sive alienans, parte
ca re a luat mai mult.
praeceptor, preceptor (grad în ierarh ia ordinelor călugăreşti mili -
tare, de ex. al Templierilor).
praeceptum, poruncă ; dare in praeceptis, a porunci ; dare sub
praecepto, a porunci ; nos vero praeceptis et mandatis
obedientes, ut tenemur, iar noi, dînd ascultare, după;
cum sîntem datori, poruncilor şi însărcinărilor.
praec1p10-ere, a porunci, a pune în vedere ; fidelitati vestrae

praecipientes mandamus, punem în vedere şi poruncim
credinţei voastre ; fidelitati vestrae universitatis firmiter
et districte praecipientes, damus in mandatis per prae-
sentes, prin (scrisoarea) de faţă punem în vedere şi
poruncim cu tărie şi cu străşnicie credinţei obştei.
voastre.
praecipites seu festini; prlpiţi sau grăbiţi
praecise, întocmai, in chip hotărît.
praeco, v. preco.
143:
praeconsul praeîudîcium
pracconsul (=proconsul), 1. jude; - 2. sfetnic (orăşenesc) .
praedialis, predial (nobil vasal al bisericii) ; homînes praediales

(I 349, Sibiu. Ub., IL, 59), oameni prediali.
pracdicator, predicator (călugăr dominican) .

praedictus, mai sus-zi s; datum în predicta Thorda, septîmo dîe
congregatîonîs nostre prenotate ( 1348, Turda, Cod.
Andeg, V. 187). dat î n Turda mai sus-z isă , în a şaptea
zi a mai sus-ami ntitei noastre adunări.
praedîum, 1. prediu; praedîa seu loca habîtatîonum (1354, Agri a,
Cod. Andeg, VI, 158), predii sau locuri de casă - 2.
pămînt nelocuit, pămînt pustiu ; ,,pămî nt locuit ma i
înainte, pe care acum nu se află nici o clădire şi nu e
locuit de cu ltiva tori" (Werboczy, I, 246) ; - 3 . pămîn t
propriu (cf . şi allodîum).
praeeminentia, treaptă ; quicunque nobilium, vei cuîusvîs conditîonîs,
preemînentîe et status homînum (i344, Turda, DIR. - C„
XIV, v. IV, 633), oricare nobil sau om de orice condiţie,
treaptă sa u stare.
praeexpressatus, mai sus pomenit.

pracfatus, s us-zis, pomenit.
praefectio, înzestrarea fiicei cu dreptul de fiu (cu dreptul de moşte
nire cuvenit fiilor).
praefectus, cap, mai marele.
praefulgo-ere, a străluci, a se înălţa ; quovîs nomîne et titulo
honorîs · quocunque praefulgentîbus, cu orice nume sau
o rit'te nmg :s, eir în.ălţt1 diea:supt·a celorlalţi .
praehabeo-ere, I. a ţine dinainte (un sfat etc.) ; consilio maturo non

praehabîto, fără să se fi ţinut mai dinainte un sfat; -
2. praehabitus , care a avut loc mai dinainte ; modo
praehabito, în chipul de mai sus.
praeiudîc,ium, paguba ; praeîudicîum et damnum, pagubă şi daună ;
în praeiudicîum et damnum et derogamen libertatum
spre paguba, dauna şi încă l carea libertăţilor ; în praeîu-
dicium et gravamen, spre paguba şi dauna ; în îp.sorum
144
praeiudico praesens
praeiudicium et gravamen valde magnum (1380, Alba

Iulia , Ub., II, 513) , spre marea lor pagubă şi daun ă :
sine praeiudicio iuris alieni, fără a vătăma dreptul altuia.
praeiudico-are, a vătăma : obesse et praeiudicare, a împiedeca şi a
vătăma.
praelatus, ·prelat.
praelibatus, pomenit.
praemium, răsplată ; în illo qui dat gratias et largitur praemia,
întru acela care dă harurile şi împarte răsplăţile ;
praemium donativum, răsplată prin danie; praemia
donativorum nostrae gratiae se dignum consequi
arbitrans, socotindu-se vrednic a dobîndi răsplat a.
daniilor milostivirii noa st re; retributionis praemium,
răsplată.
praemissus, de mai sus ; praemissa, cele de mai sus; in praemissis

cu privire la cele de mai sus ; in praemissis stare, a se
ţine de cele de mai sus.
l?raemitto-ere, a trimite înainte.

praenotatus, mai sus însemn at.
praepedio-ire, a împiedica, a pune piedică.
praepolleo-ere, l. a fi puternic ; - 2. a fi mai presus (decît alţii) :

- 3. a se bucura de ; litterae mera integritate prae-
pollentţs, scrisoare valabilă în toa te privinţele ;
<litterae> immo merae et sincerae veritatis integritate
praepollentes, <scrisori > cuprinzînd adevărul deplin,
curat şi neascuns.
praeposHus, prepozit.
praeprimis, inaime de toate, mai cu seamă, mai ales.
praerogativa, l. prerogat ivă ; praerogativae libertatum, prerogative
şi libertăţi ; - 2. înlesnire.
praescriptio, pre sc ripţi e ; poena praescriptionis, pedeapsa pre-
scripţiei.
.
praesens, de faţă, cel de faţă ; tam · praesentibus quam futuris, atît
celor de faţă cît ş i celor viitori ; la pi. : praesentes, cek
10 1"45
praesentţttio praetereo
de faţă , în documentele medievale obişnuit înseamnă :

sc risoarea de faţă ; - · 2. de acum ; tune· ad praesens,
deocamdată.
praesentatîo (regîs), propunerea (regelui) .

praesentia, faţă, prezenţă ; praesentia personalis, prezenţa perso-
nală (a regelui) ; praesentia specialis, prezenţa specială
(a regelui) (o an umit ă jurisdicţie la cu rtea regală) :
în praesentiam regîs, înaintea regelui ; ad nostram citet
praesentiam specialem, să(-i) cheme în prezenţa noastr ,î.
specia lă ; nostram specialem în praesentîam, în prezenţa
noastră specială ; nostra speciali în presentia, în pre-
zenţa noastră specială.
praesentialiter, în persoc:1nă, fiind însuşi de faţă.
praesertim, mai ales.

praesto-are, 1. a face; servitîa praestîta, slujbe făcute ; praestare
iuramentum , a face jurămînt, a jura ; quinquagesimo se
(iuramentum praestare), (a jura) împreună cu alţ i
patruzeci şi n ouă ; praestare sacramentum, a jura , "
face jurămînt ; - 2. a arăta; - - 3. a <la; - 4. a d :i
dovadă .
praesum-esse, n fi de faţă ; quo praesente, în faţa căru i a (cînd e

vorbn de omul de mărturie al ccipitlului) ; praesentîbus
honorabilibus vms dominis Benedîcto praeposîto.
Stephano cantore, Alberto Themesîensî, Nicolao Orodîensî,.
Petro Ultramorosîensi, altero Nicolao Torontaliensî ...
archidiaconis ceterisque canonicis fratribus nostris i n
dei ecclesia regi iugiter famulantibus sempiterno,
ae faţă fiind cinstiţii bărbaţi, domnii Benedict prepo-
zitul, Ştef an cantorul, Albert, arhi'd iaconul de Timiş,
fe('.}/ae de AfMf, P etr-u de dltt~ltt tfo 1rt-lu rnş, aJt Niccilae
de Torontal şi ceilalţi fraţi ai noştri canonici, care
slujesc necurmat în biserica lui dumnezeu, împăratulut
celui veşnic .
praesumptio, semeţie.
praetensus, pretins, presuµus.

praetereo-ire, a lă sa să treacă ; si tertium <termînum > praeterie-
rint, dacă vor lăsa să treacă al treilea <soroc > .
146
praetextus primipilus
praetextus, I . ·temei ; occasione vei praetextu, cu prilejul şi în

temeiul ; ·- 2. cuvînt (în sens de pretext) ; praetextu.
sub cuvînt că ; quovis praetextu, sub orice cuvînt.
praevenio-ire, a întîmpina.
praevie, mai întîi, mai înainte.
praevisio, chihzuinţă, prevedere ; provida praevisio, înţeleapta
chib zuinţ ă.
praevius, de mai înainte, de mai sus ; praevia ratione, pe temeiul

de mai sus, din pr icina de mai sus ; praevia ratione non
obstante, fără a fi o piedică pricina de mai înainte.
pratum, I. fînaţ; - 2. luncă ; pratum sive fenetum, luncă sau fînaţ .
preces (de la prex, neîntrebuinţat la nominativ), rugăminte;
instantia precum, rugăminţi stăruitoare ; obnixis pre-
cibus, cu rugăminţi stărui toare ; prece et pretio, cu
rugăminţi şi daruri ; precum suffragia, ajutorul rugă
minţilor.
preco, vestitor. crainic.

preconium, vestire ; laudum preconio extollendis meritis, vredn i-
ciile <lui > trebuind a fi slavite prin vestirea laudelor
<sale> ; laudum praeconio laudabilium servitiorum
extollenda merita, meritele slujbelor <sale > vrednic<>
de laudă, care trebuie ridicate în s lav ă ş i vestite lumii.
preeminentia, v. praeeminentia.
presbiter, preot ; presbiter rector ecclesiae, preot capul bisericii,
preot paroh ; presbiter specialis, preot speci al ; presbiter
cardinalis, cardinal preot.
presens, v. praesens.
pretextus, v. praetextus.
pretium, I. preţ ; - 2. plată; pretium litterarum, plata pentru
scrisori ; - 3. dar.
pridem, I. mai înainte, deunăzi ; - 2. (înaintea unui nume de
persoană) răposat ( = quondam).
primipilus, prirr.ipil (calăreţ, căpitan secui).
147
primipulus privilegium
primipulus, v . primipilus.
primitium, pîrgă ; primitium et decima, pîrgă şi dijmă ; ius ... com-

petere in primitiis et decimis, a avea ... drept la pîrgâ
şi d ijme.
primitivus, cel dintîi ; scientiae primitivae, cele dintîi c unoştinţe .
primitus, la început.
primo et principaliter, întîi şi întîi.
primor, [runtaş .
primordialis, cel dintîi, de la început ; instrumentum primordiale,

actul cel dintîi.
principalis, J. pîrîş; - 2. pîrîş principal ; - 3. pîrît principal;
inter ipsum Stephanum cantorem, principalem, ex una,
et annotatum dominum Stephanum, archidiaconum de
Karazna, in causam attractum, parte ex altera
(1390 , Dealul Oradiei, Fejer, X. 1, 637L între Ştefan
cantorul, pîrîşul, pe dP o parte, şi sus-însemnat ul domn
Ştefan, archidiacon de Crasna, pîrîtul, pe de a lta; -
4. capete (capi t a l) .
prior, prior.
prioritas, întîietate; prioritas termini , întîietatea sorocului :

propter prioritatem termini, di n pricina întîietăţii <a ltu i>
soroc (amînarea unui proces din cauza termenu lu i a nte-
rior pentru care se fi xase un alt proces).
pristaldus; pr istav.
privilegialis, privilegial, de privilegi u ; litlerae privilegiales, sc ri-

)jl'.)~u·c privrifogietlă ; prh,ifogiali et JitoraJi tedim<miq, priri
mărturia scrisă a unui privilegiu.
privilegium, privi legiu ; mediante patrocinio privilegii nostri, prin
mijl oci rea privilegiului nostru; privilegium super factis
possessionum, privilegiu Cl! privire la m oş ii ; dum nobi s
praesentes fuerint reportatae in formam nostri privilegii
redig·i faciemus, cînd ni se va a duce înapoi scrisoare:1
de faţă, vom pune să fie î ntoc mit ă în fo rm ă de privi-
legiu al nostru ; privilegium omni prorsus ambiguitatis
vitio destitutum, privilegiu lipsi t întru totul de orice
148
pro probitas
umbiă de îndoială ; nos igitur, attendentes quod ea quae

rite et legitime donata et collata a principibus fuerint
in perpetuum debeant perdurare, eiusdem comitis I.,
fidelis nostri, iustis precibus inclinati ispas litteras
nostras în forma privilegii nostri redigi fecimus sine
praeiudicio iuris alieni, ipsam donationem prius per nos
sibi factam ratificantes et confirmantes ; noi, aşadar,
luînd aminte ·că cele ce au fost dăruite şi hărăzite de
către prinicipi în chip cuvenit şi leg,iuit trebuie să
dăinuiască veşnic, înduplecaţi de îndreptăţitele rugă
minţi ale aceluiaşi comite I., credinciosul nostru, am pus să
se întocmească scrisoarea noastră în formă de privilegiu al
nostru, fără a vătăma dreptul altuia, întărind şi confirmnîd
dania pe care i-am făcut-o mai înainte; item partes
assumpserunt et obligaverunt se privilegia seu instru•
menta sua quibus mediantibus praedictas terras habue-
runt et possederunt mutuo sibi invicem reddere et resti-
tuere ad servandum vei cassandum, tali obligatione inte-
riecta, quod si qua pars privilegia seu instrumenta sua
parti alteri non restitueret, quandocumque et ubicumque
coram quovis iudice per aliquam partem ad impeten-
dum alteram exponerentur, cassa essent et inania et
viribus carerent et nullius prorsus existerent firmitatis.
sicut partes ad hoc voluntarie coram nobis se obligarunt;
de asemenea părţile s-au legat şi s-au îndatorat, să dea
îndărăt şi să înapoieze una alteia privilegiile sau adele
lor, în temeiul cărora au avut şi au stăpînit mai sus-
zisele moşii, ca să le păstreze sau să le nimicească, cu
această îndatorire ca, dacă una din părţi n-ar da celei-
lalte privilegiile sau actele sale, oricînd, oriunde şi în
faţa oricărui judecător ar fi ele înfăţişate de una din
părţi, spre a pîrî partea cealaltă, ele să fie <socotite>
zadarnice, fără valoare şi Lipsite de putere şi să nu aibă
nici o tărie , aşa după cum părţile s-au legat la aceasta
de bună voie în faţa noastră.
pro, pentru ; pro expresso, ca lămurit ; pro se, pentru sine ; pro se
personaliter, pentru sine, el însuşi.
proavus, străbunic, s tră moş.
probator, I. cercător; probator monetarum, cercător de bani.

probitas, cinste,, eorum merita probitatum, vrednicia cinstei lor ; pro·
bitati vestrae mandamus, poruncim cinstei voastre.
149
probus procurator
probus, cinstit ; probi viri, bărbaţi cinstiţi (arbitri).
procedo-ere, a merge înainte ; contumaciter procedens, dînd d ovadă

de I ndărătnicie .
proceres, fruntaşi .
processus (s g.). I. mişcare; processus erroneus, pas greşit (?) ; -

2. ţinut ; - 3 .proces ; -- 4. desfăşurare ; totius facti pro-
cessum ... rescribatis, să ne faceţi cunoscut în scris ... des-
făşurarea întregii pricini (?) ; - fi. procedură ; - 6. jude-
cată ; iudiciarius processus, judecată ; absque iustitiario
processu, fără judecată ; per processus -iudiciales, pe cale
de judeca tă ; per processus iuridiciales, ( 1438, Buda Mi-
halyi 307), pe cale de judecată ; - 7. hotărîre ; - 8. tre-
cere, curgere; processu temporum, în curgerea vremii ;
processus (pi.), I. acte; - 2. pricini, treburi ; - 3. dru-
muri (în sens de călătorie) ; - 4. măsuri (în sens de dis-
poziţii).
proclamatio, rînduire ; procuratoria proclamatio, rînduirea unui îm-

puternicit.
proclamator, vestitor .
proclamo-are, a vesti ; et haec volumus per fora et alia loca publica
palam facere proclamari (1380, Kemlek, Ub., II, 529), şi
voiam să se pună a se vesti pe faţă aceste lucruri prin
tîrguri şi alte locuri obşteşti.
proconsul, I . jude; - 2. sfetnic (orăşenesc).
procrastino-are, a amina .
procreatus, născut .
procuratio, I. împuternic ire ; -- 2. îngrijire; - 3. grijă ; de sagad

procuratione ( 1350, Buda Mihalyi, 29), cu chibzuită
grij ă ; - 4 îndemn ; intervenientibus procurationibus et
laboribus vicinorum et commetaneorum eiusdem posses-
sionis Kund (1376, Cluj-Mănăştur , Ub., II, 448), prin
mijlocirea îndemnurilor şi ostenelilor vecinilor şi me-.
gieşil o r aceleiaşi moşii Cunci ; - 5. întreţinere ;
6. darea de întreţinere .
procurator, I . împuternicit); fecit, constituit et ordinavit veros et le-
gitimos procuratores, (i-) a făcut, (i-(a pus şi (i-) a rînduit
150
procuratorium prohibeo
ca adevăraţi şi legiuiţi împuterniciţi ai săi; verus et le-

gitimus suus procurator, adevăratul şi legiutul său îm-
puternicit ; - 2. locţiitor ; procurator officii magistratu'>
tavernicorum, locţiitor al slujbei de mare vistier.
procurator>ium, împuternicire.
procuratorius, de împuternicit ; procuratoria proclamatio, rînduirea
unui împuternicit ; nomine procuratorio, ca împuternicit.
procuro-are, l. a se îngriji; opportunum favorem, consilium et auxi-
lium efficaciter exhibere procures, să te îngrijeşti a da
tot .sprijinul, sfatul şi ajutorul de trebuinţă; - 2. a mij-
loci ; - 3. a pune la cale.
proditorius, mişelesc .
produco-ere, I. a aduce înainte ; - 2. a arăta.
productio, înfăţişare; series testimonialis productionis, cuprinsul

mărturiilor înfăţişate (aduse).
professor, I. cel care şi-a făcut juruinţele; professores ( =fratres)

Ordinis Minorum, fraţii din Ordinul Minoriţilor "(al
Franciscanilor, care au făcut „voturile călugăreşti) ; -
2. mărturisitor (cf. confessor) ; - 3. profesor.
profiteor-eri, a mărturisi ; professu~ est ordinem, a îmbrăţişat ordi-
nul rostind (făgăduinţele cuvenite) .
progenitor, strămoş.
prohibeo-ere, I. a opri ; ah occupatione cuiusdam fundi nec non cu-

iusdam vinee utensione eorundem (id est fundi et vinee),
fructuum et utilitatum (eorundem ), quarumlibet percep-
tione et percipifactione, sibi eosdem appropriatione, ven-
ditatione, perpetuatione, statuifactione et se in eosdem, quovis
adinvento colore, intromissione, factis vei fiendis prohibuit
coram nobis, i-a oprit în fata noastră de la cuprinderea
unui loc de curte şi a unei vii şi de la folosinţa lor, de la
culegerea roadelor şi foloaselor lor, oricare ar fi <acestea >,
prin ei înşişi sau prin alţii (traduce compusul percipifac-
tione ), de la însuşirea <acelor locuri > de către ei, de la
vinderea, de la dania pe veci a lor, de la darea în stă
pînirea lor şi de la orice amestec al lor în ele, sub orice
cuvînt pe care l-ar născoc i, <toate aceste > făcute sau
care s-ar face <de acum înainte > ; - 2. a pune la
151
pro locutor proprietas
opreală, a popri ; homines prohiberentur, oamenii să fie

puşi la opreală ; prohibuit et inhibuit (Fabian, Ar~d, 226),.
a oprit şi a făcut oprelişte.
prolocutor (=procurator), împutern icit.
promitto-ere, a promite, a făgădui.
promontorium, I. deal de vie ; - ·- 2. vie ; Promontorium Waradiense,.

Dealul Oradiei.
promotio, 1. înaintare în slujbă ; - 2. propăşire.
promptitudo, I. rîvă (pentru a sluji pe cineva) ; obsequium prompti-

tudinis perpetua cum fidelitate, gata de slujbă cu veş
nică credi nţă ; - 2. îndemînare ; - 3. înclinare.
promptus, I. gata ; denarii prompti, dinari în bani gata ; - 2. încli-
nat ; - 3. plin de rîvnă ; prompta devotio, supunere plină
de rîvnă.
promulgatio, vestire ; promulgatio expeditionis, vestirea ridicărir
oastei.
promulgo-are„ I. a vesti, a obşti ; - 2. a rosti ; sententiam inter-
dicti promulgare, . a rosti pedeapsa interdictului.
pronus, binevoitor ; oblegia prona, slujbe binevoitoare.
propense et efficaciter, cu bunăvoinţă şi cu folos.
propitiatio (=gratia), îndurare, milostivire.
propitio-are, a ajuta.
propono-ere, I. a sp une ; proposuit eo modo quod, a spus aşa că, a-
spus că ; proponere et referre, a spune şi a arăta : - .2,
a se plînge ; proponere contra aliquem, a se plînge îm
potriva cuiva.
propositio, I . spusă ; auditis dictorum hospitum propositionibus,
ascultîn d spusele zişilor oaspeţi ; - 2. plîngere ; -
3. argum entare ; - 4. propunere ; propositiones allega-
tiones et exceptiones, propuneri, afirmaţii şi întîmpinări.
proprietas, · proprietate ; ius et proprietas, dreptul de proprietate ;
omni iuri omnique proprietati renuntiassent au renunţat
la lorice drept şi la orice proprietate.
152
proprius provectus
proprius, chiar al său, a sa : commissio propria domini regis, po-

runca însăşi a regelui ; motu proprio, din chiar a sa (a
lor) pornire.
propulso-are, a îndepărta ; propulsare aures, a împuia urechile.
prorogatio, amînare; prorogationis cautela, amîna re (chezăşia amî-
nării) ; prorogationis cautela et terminus, chezăşia şi so-
rocul amînării.
prorog·ative, în chip de a minare.
prorogatoria ( = litterae prorogatoriae ), sc risoare de amînare.
prorogo-are, a amîna ; causam prorogare, a amîna pricina .
proscriptio, punere în afara legii ; nota proscriptionis, pedeapsa pu-
nerii în afara legii.
proscriptus, pus în afara legii (trecut la adunările generale ale no-
bilimii în lista răuf ă cătorilor şi despuiat de bunuri).
prosecutio, I. urmărire ; prosecutio causae, urm ă rirea pricinii ; - 2.
prosecutio laudabilis, rîvnă vrednică de laud ă .
prosequor-qui, a urmări ; prosequi iustitiam, a-şi cere legea, a chema
în judecată.
protavus, străbunic, strămoş.
protectio, ocrotire ; sub nostra protectione speciali, sub osebita

n oast r ă ocrotire.
protestatio, întîmpinare ; per modum protestationis nobis dicere cu-

ravit, a avut grijă să ne sp un ă în chip de întîmpinare.
protestor-ari, 1. a mărturisi ; - 2. a face întimpinare ; protestatu~
exstitit, a făcut întîmp inare . •
porthavus, v. protavus.
protomartyrus, intîiul mucenic ; sanctus Stephanus protomartyrus.
sfîntul Ştefan întîiul mucenic.
prout, după cum, precum.
provectus, înaintat, priceput ; in iure canonico provectus, priceput în
dreptul canonic.
proventus publicatio
proventus, I. venit, cîştig; - 2. folos .

providentia, 1. înţelepciune ; -- 2. purtare de grtJa ; temporalium
providentia, purtare de grijă în cele lumeşti.
provideo-ere. I. a înzestra pe cineva cu .. ., a da cuiva (o funcţie), a
numi pe cineva la (în) ... ; providere alicui de canonicatu
et praebenda, a da cuiva un canonicat şi o prebendă :
ecclesiae ... providere de persona a numi la biserica ... pe
cutare; - 2. a se îngriji de; ut providere tibi super hoc
paterna diligentia dignaremur, să binevoim a ne îngriji
de tine în privinţa aceasta cu părintească grijă; - 3. a
sta într-ajutor.
providus, chibzuit, cumpănit ; providus et circumspectus, chibzui t
şi înţelept ; provida ratio, judecată chibzuită .
provincia, provincie ; provincia Cibiniensis, provincia Sibiului.
provincialis, I . provincial ; - 2. locuitor al provinciei.
provisio, 1. numire ; nova provisio, o nouă numire ; provisio ecclesiae,
numire la o biserică ; - 2. cumpănire ; deliberatione pro-
vida et deliberata provisione, după o cumpănită chibzuinţă
şi o chibzuită cumpănire.
provisor, provizor; provisor castri, provizorul cetăţii .
provocatio, apel.
provoco-are, a face apel.
proxime, foarte aproape, de curînd ;
proximitas, înrudire; ratione proximitatis, în temeiul înrudirii .
proximus, I . cel mai apropiat ; proximo die festi .... î n a dgua zi
după s ărbătoarea ... ; - 2. rudă ; proximi et haeredes,
rude şi moştenitori.
prudentia, înţelepciune ; prudentia spiritualium et temporalium
providentia, înţelepciune în cele duhovniceşti ş i purtare
de griJă în cele -lumeşti :
prutenus, I. cavaler teuton ; - 2. prus.
publicatio, vestire.
154
publice quaestio
publice, în chip oficial, în chip obştesc , pe f aţă ; publice et mani-

feste, pe faţă şi înaintea tuturor ;recognoscere publice,
a recun oaşte pe f aţă.
publico-are , I . a face cunoscut ; publicare, promulgare et procla-

mare, a face cunoscut, a vesti şi a obşti; - 2. a vesti,
a ob ş ti .
publicus, l . cunoscut ; malefactor publicus, răufăcător cunoscut ;

- 2. mare; theafrum publicum, piaţa mare.
puella, I. fată; - 2. fiic ă .
puellaris, de fiică; quarta puellaris, a patr;1 parte cuvenită fiicei;

res puetlares, averea fiicei .
pugilis, luptă tor ; pugilis congressus, luptător încercat; pugilis
ingressus, luptăt or neîncercat.
pulso-are, a lovi, a trage (dopatele) ; pulsatis campanis et candelis
extinctis, trăgnîdu-se clopotele şi cu lumînările stinse.
pure, de-a dreptul ; pure et amicabiliter, de-a dreptul şi în chip

prietenesc ; pure et simpliciter, de-a dreptul şi făr ă
înconjur .
Purificatio beatae Virginis, Tntîmpi nare a Domnului ( sărbătoare) .
puta, de pildă, şi anume.

puteus, puţ.
quadragesima, păres 1m 1 ; in diebus quattuor temporum quadrâ-

gesimae, în zilele „celor patru timpuri" ale păresimilor;
media quadragesima , meaza-p ă resii (de obicei miercuri
înai nte de dominica Letare, în Transilvania) ; ad prae-
sentem diem medii quadragesime scilicet feriam quar-
tam (1345, Vişegrad , Cod. Andeg., IV, 490), la ziua de
faţ ă a miezii-păres i i ; in octavis diei medii quadrage-
sime, la actavele zi lei de tneaza-păresii .
quaero-rere, a cere.
quaestio, (în lat. med. scris obişnuit fără diftong : questio), cerce-
tare, întrebare.
155
qualitas quenesus
qualitas, fel ; qualitas et quantitas huiusmodi fundorum, domorum ..

felul şi . întinderea acestor locuri de casă, case :
secundum qualitates rerum et quantitates, potrivit felului
şi mărimii lucrurilor ; temporum qualitate pensata, cum-
pănind vitregia vremurilor.
qualiter, 1. că ( = quod) ; exposuerunt gravi cum querela qualiter

(1435, Bratislava, Ub., IV, 559), ne-au spus cu grea
plîngere că ; - 2. în ce chip.
quamplures, foarte mulţi.
quamplu11imi, foarte mulţi.
quandocumque, oricînd.
quandocunque, \'. quandocumque.

quantitas, I . mărime; quantitas rerum, m ărimea lucrurilor; -
2. întindere ; quantitas huiusmodi fundorum, întinderea
acestor locuri de casă
quantulantia, o mică răsplată.
quantum, cît ; quantum in nobis est, cît stă în puterea noastră .
quarta, I. a patra parte ; quarta filialis, a patra parte cuvenită

fiicei ; quarta puellaris, a patra parte cuvenită fiicei ;
quarta puellaris et portiones congruentes, a patra parte
cuvenită fiic-ei şi părţile corespunzătoare ; - 2. pătrime ;
quarta decimalis archidiaconalis, pătrimea din dijm ă
cuvenită arhidiaconului.
quarta, v. charta.
quartalitium, a patra parte cuvenită fiicei.
quartanarius, care dă sau din care se dă, a patra parte; decimae .. .
quartanariae (1355, Turda , Ub., II , 149), dijme din care
se dă a patra parte <episcopului> ; ecclesiae ... quarta-
nariae (ibidem), biserici care dau a patra parte <din
dijmă episcopului >.
quarto, sfert ; florenus quarto, sfert di:' florin .

quatenus, ca, să. ca să .
quenesus, v. kenezius .
156
querela quoad
querela, plîngere ; gravi cum querela. cu grea plîngere ; querela

de contemptu, p lîngţre ·Cll privire la o ji g nire.
querella, cf. querela.
queror-queri , a se plînge.
querulans, 1. pîrîş; - 2. jeluitor.

querulose, p!îngîndu-se, cu plîn gere. în chip de plîngere.
questio , plîngere ; litigionaria questio, prtcma ; litigionariae
questionis materia, pncma de judecată ; materia
questionis, cupri ns ul plîngeri i ; suscitare questionem,
a porni o plîngere.
qui , quae, quod , . care; super quo, drept ca re, drept aceea.
quia . pentru că, deoarece,. că , deşi, cu toate că.
quicumque, o ri ci ne, or icare.

quicunque, v. quicumque.
quid , ce; quid plura, ce să mai lungim vorba.

quiete, în lini şte; pacifice et quiete, în pace şi li nişte .
quilibet, oricare, vreun .

quindena, cvindenă, a cinsprezecea zi ; feria sexta ante quindenas
Pentecostes, în vinerea di nainte de cvi ndenele de dup;1
ru sa lii ; în quibuslibet terminus vei quindenis, la orice
soroace ori cvindene.
quinquagesima, ci nci zeci me, a cincizecea (parte) din oi, darea
ci ncizecimii (care consta dintr-o oaie_ cu miel din cinci-
zeci de oi) ; quinquagesima ovium, dncizecimea din oi .
,quitus, îndestulat ; quitum, soluturn et . expeditum redde·re et com-
mittere aliquem, a socoti pe cineva şi a-l l ăsa să plece
îndestulat, p l ăt it ş i . d escărcat; quitos, solutos et expe-
ditos reddidit d commisit, i-a socotit ş i i-a l ăsa t să
plece îndestula ţi, plăti ţ i ş i descărcaţi.
quoad, pînă und e, în ceea ce p r ive şte ; praescriptas titteras ... quoad
omnes earum continentias, clausulas et articulos accep-
157
quod ratio
tamus, approbamus et ratificamus, pnm1m, încuviinţăm

ş i întărim s us-zisa scrisoare cu toate cele cuprinse în
ea, cu toate clauzele şi punctele sale.
quod, că, încît.
quomodo ( = quod), că.
quondam, I. cîndva ,, odinioară ; 2. fosi ; 3. răposat (cînd

precedează un nume) . .
R
radix, I. rădăcină ; - 2. temelie ; - 3. tdiinicie; --- 4. izvor ;
5. origină.
rado-ere, a răwi, a n~tezi.

rancor, ură.
rasor, tunzătcr (de postav).

rata ( = rata pars ), partea cuvenită cuiva ; iuxta ratam seu sortem
qualitatis et quantitatis huiusmodi fundorum, domorum
et curiarum et agrorum (1427, R îş n ov, Ub., IV, 3 16) .
potrivit părţli sa u sorţii cuvenite după felul şi întinderea
aces tor loc t1ri, case, cu r ţi şi pămînturi de arătu ră).
ratific.o-are, a î nt ă ri , a (:OnsfJ nţi ; ratificantes et confirmantes,
întă rind şi confirrriînd .
ratio, I. soco te a l ă; ad rationem argenti, socotit la preţul argintului;

denarii ad rationem argenti, d inari socotiţi la preţul
argintului ; - 2. seamă ; ad rationem alicuius, pe seama
cuiva ; ad nostram rationem, pe sea ma noastră ; <castri
Deva> nune nostri ad rationem pro tempore possessi
(l 4U7, Brn{;(:IV, Hurmyg~l<i , l. U, MD, <cetQte~ 0€v.a >,
stăpînită acum pe seama noastră ; - 3. temei ; ratioţ1e
fraternltatis, în temeiul frăţiei ; ratione proximitatis, în .
temeiul -înrudi r ii; ratione proximitatis et affectu dilec-
tionis dedisse, donasse et contutisse, î n temeiul înrudirii
şi din simţămîntul dragostei, a da!, a dăruit şi a hărăzit;
ratione praevia, în temeiul de mai s us ; ratione quarte
filialis, în temeiul pătrimi·i cuvenite iiicei ; - 4. ratione,
cu privire la ... , ratione et pretextu, cu privire ş i sub
cuvînt ; 5. judecat ă ; provida ratio, judecata
înţe l eaptă.
158
rationabiliter recipio
rationabiliter, I. cu temei , în chip întemeiat; si se rationabiliter

non poterit excusare, dacă nu se va putea d ezvinovăţt
în chip întemeiat; - 2. cu chibzuinţă, cu judecată ;
rite et rationabiliter, d up ă rîndubl ă şi cu judecată.
ratus. co n s finţit ; ratas, gratas et acceptas litteras habendo, cons-

finţin d , încuviinţînd şi primind scrisoarea ; ratum, gratum
et acceptum habendo ..., consfintind , încuviinţînd şi
primind ; ratum et firmum habiturus, care va consfinţ i
şi va î ntări .
realis, adevă rat ; in reali et corporali possessione et dominio, Î •l

s t ăpi nirea aievea şi de fapt.
realiter, în faptă, aievea.
reambulatio, hot ă rnicire.
reambulo-are, a h o tărnici.
reatus, vină .
rebellis, răzvrătit .
recaptivatio, I. dobîndire din nou; - 2. luare din nou în stăpînire

(v. recuperatio).
receptio, I. primire; receptio testium, asc ultarea martorilor ;
2 poprire ; super receptione quatuor equum (corect :
equorum) (1335, Batur, Zichy okl., I, 473), cu privire-
la poprirea a patru cai.
receptor, cel care adâposteşte, găzduieşte, adăpostitor, găzduitor ;
contra haereticos, credentes, fautores, defensores et
receptores eorum, împotriva ereticilor,. a celor ce cred
în ei, a sprij initorilor, apărătorilor şi a celor ce-i
adă p o5 tesc.
recipio-ere, I. :i lua .. p<1rt-c ;_discutionem recipere, a lua parte 1::i

dtzbatere ; recioere ad se, a lua la sine ; - 2. a popri :
- 3. a lua la cunoşti,1ţă ; recipere iudicium, a lua !a
CL•no!;,tinţă . judecab:1 ; iudiciumque in praemissis recep-·
turum (1428. Tirnavia, Ub., IV, 330), şi ca să ia la
cunoşt,inţă jndecatn cu privire la cele , . de · mai sus ;
novum iudicium reoipere, a !ua la cunoştinţă noua
judecată ; extra recipere, a scoate din, a dejuga.
recito redditus
recito-are, a s_pune ; consequenter recitare, a spune la fel.

reci udo-ere, i:: închide; sigilii nostri capi te secreti reclusae < litterae > ,
<scrisoare> închisă cu capătul peceţii noastre de tain ă.
recognosco-ere, a recunoaşte : recognoscere publ-ice; a recunoaşte
pe faţă .
recolligo-ere, a răscumpăra; recolligere sive redimere, a r ăs
cumpăra .
recommandatio, închinăciune, recomandare; per laudabilem re-
commendationem, la recomandarea plină de laudă.
recommendatus, I. ocroti t ; - 2. recomandat.
recommando-are, a sfătui, a îndemna.
reconciliatio, sfinţirea ct în nou a unei biserici.
recordium, adurere aminte.
rector, I. r ector ; - 2. paroh ( = parochiae presbiter, Du Cange) :

rector ecclesiae, parohul bisericii ; presbiter rector
ecclesiae, preot paroh ; rector parochialis, paroh ; -
3. mai marele, capul (unei instituţii) ; plebanus plebis
rectorque parochialis, parohul poporenilor şi capul paro-
hiei; rector scholarum, capul şcolii; - 4. slujitor;
rector altaris, · sluj itor al altaru lu i; - 5. dregător;
rector, iudex, villicus, dregător, jude - 6. staroste;
mechanici et eorum rectores seu antecessores vul go
czehmestur nuncupati ( I 428. I(ubin. Ub., 1V, 349), meş
teşugarii şi starostii sau m ai marii lor numiţi în limba
poporu lu i czehmes tur .
rectus, drep t; rectae et coaequalis · quar1ae partis, <î n stăpî nir ea>
unei drepte ş i totuna de mari pătrimi <din moşie > .
recuperatio, I . dobîndire d:n nou ; - 2. lu ar e din nou în stăpî nir c

(v. recaptivatio).
recusatio, respingere , refm.

redditus , venit.
160
reddo refuto
reddo-ere, I. a socoti ; litteras cassas, inanes ac viribus carituras

reddere, a socoti scrisorile ca desfiinţate, zadarnice şi
fără putere ; quitum, solutum et expeditum reddere et
committere aliquem, a socoti pe cineva şi a-l lăsa să
plece îndestulat, plătit şi descărcat ; reddidit et commisit
expeditum et quietum et modis omnibus absolutum, l-a
descărcat,, l-a socotit plătit şi întrutotul dezlegat ; -
2. a da înapoi , a întoarce ; restituere, reddere et resig-
nare ... pure et simpliciter, a da înapoi, a întoarce şi a
lăsa de-a dreptul şi fără înconjur; - 3. a (se) face, a
ajunge ; de promptis reddantur promptiores, din (oameni)
înclinaţi (spre slujbe credincioase) să se facă şi mai
plini de rîvnă ; se reddiderunt gratos et acceptos, s-au
făcut plăcuţi şi iubiţi.
redemptio ( =emenda, liberatio) capitis, răscumpărarea capului .

redeo-ire, a se întoarce ; redeuntes ... , nobis concorditer retulerunt,
întorcîndu-se ..., ne-au spus într-un glas.
redigo-ere, I. a întocmi ; in formam nostri privilegii redigi facie-
mus, vom pune să fie întocmită în formă de privilegiu al
nostru ; - 2. a trece în scris ; litteras... nostris litteris
privilegialibus inseri et redigi faciendo, punînd ca scri-
soarea. .. să se cuprindă şi să se treac ă în scrisoarea
noastră privilegială .
refero-ferre, a spune ; qui demum ad nos reversi, concorditer nobis

retulenint, care intorcin?u-se după aceea la noi,, ne-au
spus într-un glas.
·reflcio-ere, a face din nou ; SI': reficere, a se întrema .
reformatio, I. îndreptare ; - 2. împăcare, imp ăc iuire. •
reformator, cel însărcinat să facă rîndui a l ă.
reformo-are. I. a îndrepta, a face rînduială ; _:_ 2. a împăca, a îm-

păciui ; - 3. a hotărî.
. • I
refrigerium, odihnă , linişt e , mîngîiere ; in refrigerium ammae
suorum, p'entru odihna sufletului lor.
refundo-ere, a întoa rce ; refundere expensas, a întoarce cheltuieHlc.
refuto-are, a respinge.
11
·161
regestro relego_
regestro-are, a înregistra.
regimen, 1. cîrmuire ; nos igitur, gui, ex debito suscepti regiminis,
noi, aşadar, care din datoria cîrmuirii luate asupră-ne ~
ex suscepti regiminis ... officio .. potrivit slujbei de cîrmui-
tor luate asupră-şi ; - 2. domnie.
registrum, scrisoa re ; registrum clausum, scrisoare închisă.
regius, regesc.
regnicola (de obicei la pi.), locuitor al. ţării (mai ales din stările
privilegiate).
regnum, I. rega t; - 2. ţară; - 3. domnie (în indicaţii cronolo-
gice) ; regnorum nostrorum Hungariae etc. anno vice-
simo quinto, Romanorum vero secundo, în anul al două
zeci şi cincilea al domniei noastre ca rege al UngarieL
etc., iar ca rege al romanilor în a l -doilea ; 4. ţinut;
regnum siculicale, ţinutul secuilor.
regula, regulă.
regulamentum, rînduială ; regulamentum insurrectionale generale„

rînduiala ridic ării obşteşti la oaste.
regularis, călugăresc; personae ecclesiasticae, saeculares et regu-
Iares, feţe bisericeşti , de mir şi călugăreşti.
relatio, 1. dare de seamă ; relatio metalis, darea de seamă a h otă r
niciei ; ad audiendam et videndam relationis metalis
exhibitionem, ca să asculte şi să fie de faţă la înfăţi
şarea dării de seamă a hotărniciei ; relatio veridica, dare·
de seamă vrednică de crezare; - 2. mijlocire ( =inter-
• cessio ) .
r~lataria ( = litterae r()latgriae), scris.oare de dare de seamă.
\
relatorium ( = relatoria, litterare relatoriae) scrisoare de dare d~
seamă .
relaxatio, iertare, uşurare (la plata birului) ; ordinatio et relaxatio~

rînduire şi iertare, lăsămînt ; relaxationes possessionum ~
lăsăminte de moşii.
relaxo-are, a slobozi, a ierta.

relego-ere, a citi; relecta gratis, (scrisoare) citită fără plată .
162
relicta repeto
relicta, văduva .
religio, 1. religie; ' 2. orclin că lug ă r e s c .
religiosus, I. c ă lugă resc; relig'iosa domina, că lugă riţă ; religiosu-;

vir, călugăr ; religiosus conventus, cuvent călugăresc;
- - 2. cuvios.
remaneo-ere, a rămîne; remanere in iudicio, a rămîne de judecată ;
terra in lite remanens, p ă mînt pentru care (părţile) se
judecă .
remedium, leac ; nos volentes super hoc de opportuno remedio pro-

videre, noi, voind să ne îngrijim de un leac potrivit în
a c eastă privinţă .
remissus, lăsător ; tepidi, neglegentes et remissi, moi, nepăsători şi

lăsători.
removeo-ere, a depărta, a înl ă tura ; remotis omnibus dubietatibus,

fără nici o îndoială .
remissio, I . iertare ; remissio peccatorum, iertarea păcatelor ; - 2.

renunţare ; remissio et resig-natio iurium, renunţare la
drepturi.
remuneratio, ră s plătire ; remunerationis beneficium, binefacerea
răspl ă tirii.
remuto-are, a înapoia.
renovo-are, a înnoi ; renovetur in capHulo Waradiensi, (despre un

act) s ă se înnoiască la capitlul din Oradea.
renuntiatio, renunţare.
renuntio-are. a se lăsa de, a se lepăda de, a părăsi.

reor-reri, a crede.
repeto-are, a repeta ( = repetere, Du Cange).
repeto-ere, I. a cere; - 2. a cere înapoi; reptere et rehabere (1375,
Alba Iulia, Arh . Ist. a Filialei Acad. R. P. R. din Cluj,
arhiva Suki (transumpt în actul vicevoievodului Ladis-
lau de Nadab, din 27 octombrie 14_13, Sîntimbru), a cere
înapoi şi a redobîndi.
reportatio rescio
reportatio, I. înfăţişare (a unui act, a unui raport, la instanţă) ; -

2. dare de seamă ; reportatio communis inquisitionis, dare
de seamă despre cercetarea comună .
reporto-are, I. a înapoia, a aduce înapoi, a aduce din nou ; - 2. 3
înfăţişa din nou ; et cum praesentes nobis fuerint repor-
tatae, nostrum privilegium conferemus, iar atunci cînd
scrisoarea de faţă ne va fi adusă înapoi, vom da privile-
giul nostru ; - 3. a da seamă ; in litteris ... reportare, a
da seamă ... în scris ; Petrus de Peren ... damus pro memo-
ria quod discussionem reportatae seriei cuiusdam posses-
sionariae occupatio,nis duxirrius prorogandam, Petru de
Percny ... dăm de ştire că am hatărît să amînăm dezbate-
rea dării de se amă făcute cu privire la cotropirea unei
moşii.
repudium, despă rţenie ; libellus repudii , carte de despărţenie .
repulsio, respingere ; repulsio violenta, res pingere cu sila.

requiro-ere, a căuta, a avea nevoie, a cere ; facta ... quae diuturnita-
tem expetunt et immutabiliem firmitatem postulant et
requirunt, faptele ... care au nevoie şi cer o cît mai înde-
lungată dăinuire şi o nestrămutată trăinicie; requirimus
amicitiam vestram praesentibus diligenter, cerem stărui
tor prin scrisoarea de faţă prieteniei voastre ; requisitus,
chemat ; rogatus et requisitus, rugat şi chemat.
requisitio, 1. cerere, - 2. cercetare ; - 3. tulburare ; pro indebita
requisitione predicte possessionarie divisionis ( 1379
februarie I, Vişegrad, Zichy, IV, 90), pentru nedreapta
tulburare a mai sus-zisei împărţiri de moşie; - 4. în-
trebare ; per requisitionem, prin întrebare ; sine requi-
sitione, ~~ ră nicio întrebare.
requisitor, arhivar ; requisitor litterarum, arhivar.
requisitus, rugat.
res, I . lucru; res dotalitiae, lucruri de-.zestre; res paraphernales,

daruri de nu.ntă ; - - 2. bun, avere ; res puellares,
averea fiicei; propriis rebus, cu averea sa; res mer-
cimoniales, mărfuri, lucruri de vînzare.
rescio-ire, a descoperi ; comperire et rescire, a afla şi a descoperi.
164
rescribo resideo
rescribo-ere, 1. a răspunde în scris, a face cunoscut în scris ; nobis

amicabiliter rescribatis, să aveţi bunătatea a ne răspunde
în scris ; et post hec prout exinde vobis veritas constiterit
premissorum, nobis amicabilHer rescribatis, şi după
acestea să aveţi bunătatea a ne răspunde în scris aşa
cum veţi fi aflat adevărul cu privire la cele de mai sus ;
--- 2. a scrie din nou ; ipsas litteras ... de verbo ad verbum
rescribi fecimus et sigilto nostro communiri, am pus ca
scrisoarea .... să fie scrisă din nou din cuvînt în cuvînt şi
întărită cu pecetea noastră.
reservatio, I. păstrare pe seama cuiva (a dreptului de a numi în

demnităţ i bisericeşti), rezervaţie; reservatio et inhibitio,
rezervaţie şi oprelişte ; - 2. act de rezervaţie ; ut autem
huius nostrae resrvationis et inhibitionis forma in noti-
tlam devenire valeat, nec po_ssit aliqua circa praedicta
ignorantiae causa praetendi, volumus ac vobis ac cuili-
bet vestrum praesentium tenore mandamus, quatenus
infra unius mensis spatium a receptione praesentium
computandum, clero vestrarum civitatum et dfocesium ad
hoc specialiter congregando, huiusmodi litteras nostras
solleniter publicetis, facientes fieri de publicatione huius-
modi publicum documentum, mittendum nobis fideliter
ad cautelam, pentru ca. însă, cuprinsul <actului> nos-
tru de rezervaţie şi de oprelişte să poată ajunge la cu-
noştinţa <fiecăruia> şi ca nu cumva să se poată invoca
vreo pricină de neştiinţă cu privire la cele mai sus-zise,
voim şi, prin cuprinsul scrisorii de faţă, vă poruncim
vouă şi ficăruia dintre voi ca, în timp de o lună socotit
de la primirea <scrisorii>1 de faţă, adunînd clerul din
oraşe le şi diecezele voastre anume pentru acest lu-
cru, să faceţi cunoscut în chip solemn această scrisoare
a noastră, punînd să s~ facă despre vestirea ei un act
public, pe care să ni-l trimiteţi întocmai drept chezăş,:e.
reservatorium, hambar, v, clausura.
reservo-are, a păstra pe seama cuiva .
residentia, I. locuinţă; - 2. aşezare ; residentia specialis, aşezare
statornică ; - 3. residentia exercitus regalis, lăsarea la
vatră a oastei regeşti ; datum in quindenis residentiae
exeroitus regis, dat la cvindenele lăsării la vatră a oastei
regelui.
resideo-ere, a sta, a locui
165
resignatio reus
resignatio, ren un ţa re .
resigno-are, a lăsa .
respectum , cinste ; ob respectum fraternitatis nostrae, de dragul

frăţiei noastre.
respondeo-ere, a răspunde ; respondere de debitis fructibus, a da

roadele datorate.
responsalis, împuternicit; nec aliquem pro se mississet responsalem
(1356, Sîntimbru , Ub .. II, 128), nici n-a trimis pe altci-
neva în locu l său ca împuternicit .
responsio, răspuns (la judecată) ; ad peremptoriam responsionem
faciendam, pentru a da fără nici o amînare răspunsul
cuvenit.
respublica, I. treburi obşteşti ; - 2. stat; - 3. republică ; - 4.
obşte orăşenească .
resţ_ituo-ere, a da înapoi ; restituere, reddere et resignare ... pure et

simpliciter, a da înapoi, a întoarce şi a lăsa de-a dreptul
şi fără înconjur.
restitutio, dare înapoi,. înapoiere ; super perennali restitutione can-

cellaniae (1425, Fejer, X. 6, 674), cu privire la darea
înapoi pe veci a slujbei de cancelar.
resumo-ere, I. a repeta; - · 2. a spune din nou; - 3. a lu a din nou.
retracto-are, a nu se ţine de, a retrage, a lua înapoi, a întoarce ;
si praemissam dispositionem et concordiam retractare
niterentur, dacă ar cerea să nu se mai ţină de pomenita
rînduială şi înţelegere ; retractari attemptatio, încercare
de a întoarce (încercare de a nu se ţine de o învo-
iala etc.) .
retributfo, răsplată ; retributionis praemium, răsplată .
retroactus, de mult trecut; a multis retroactis temporibus, din vre-

murile de mult trecute.
reus , pîrît ; neve reus alterius diocesis ultra unam dietam a finibus
suae diocesis ad iudicium evocetur, şi pîrîtul dint r-o altă
dieceză să nu fie chemat la judecată la o depărtare mai
mare de o zi de drum de hotarele diecezei sale.
166
ritus
revelo-are, a arăta ; valorem denegat revelare, nu vrea să arate

preţul.
reverendus , I . vrednic de cinste ; - 2. cucernic.

reverentia, 1. plecăciune; debitam reverentiam cum salute, cuve-
nită plecăciune şi sănătate; -- 2. închinăciune; reve-
rentia et honor, închinăci une şi cinste.
reversales <litterae > , scrisoare de legămînt.
revideo-ere, a cerceta din nou .

revisio, cercetare din nou.
revoco-are, 1. a chema din nou, a chema îndărăt ; in memoriam
nostri revocans, aducîndu-ne aminte; - 2. a pune (ce-
va într-o sit uaţie oarecare); in irritum perpetue revo-
camus, socotim dea pururi fără putere.
-revolutio, trecerea timpului ; revolutio annualis, timp de un an ;
in anno cuius iam quarta instaret revolutio annualis,
sînt acum patru ani , cu patru ani în urmă ; usque an-
nualem revolutionem huiusmodi nostrae donationis,
, pînă la împlinirea unui an de la dania noastră .
revolvo-ere, a perinda ; revolutis fidelibus obsequiis, perindîndu-ne

(în minte) credincioasele slujbe.
rex, 1. rege: dominus rex, regele; praefatus dominus rex, pomeni -
tul domn regele; - 2. împărat; praesentibus honorabilis
viris dominis Benedicto praeposito, Stephano cantore,
Alberto Themesiensi , Nicolao Orodiensi... archidiaconis
ceterisque canonicis fratribus nostris i•n dei ecclesia regi
iugiter famulantibus sempiterno, de faţă fiind cinstiţii
bărbaţi , domnii Benedict prepozitul , Ştefan cantorul,
Albert, arhidiaconul de Timiş, Nicolae de Arad ... şi ceilalţi
fraţi ai noştri ca nonici, care slujesc necurmat în biserica
lui dumnezeu , împăratului celui veşnic.
rite, după rînduială ; rite et rationabiliter, după rînduia'iă şi cu ju-
decată ; după cuviinţă: rite procedendo, urmînd după
cuviinţă .
;ritus, . rînduial ă ; more, ritu et consuetudine, după datină , rînduiali't

şi obicei.
167
rivulus sacramentum
rivulus, pî rîu.
roboro-are , a în t ă ri ; in perpetuae memoriae argumentum roboren-
tur„ să fi e înt ă rite s pre veşnica lor aducere am inte ;
praesentes concessimus litteras novi et authentici sigilii
nostri duplicis munimine robortas, a m dat scr isoar ea de
faţă, în tă rită cu puterea no ii şi autent icei noas tre p eceţi
duble.
robur, tr ă in ic i e ; in cuius rei testimonium et robur perpetuum, spre
mă rt uira ş i veş n ica trăin icie a acestui lu cru .
rogo-are, a ru ga ; rogare et hortari attente, a ruga ş i a îndemna cu

s t ă rui nţă; rogatus et requisitus, rugat ş i chem at.
romanatus , romanat (mon edă) .
rota, roa tă : rota ad opus lodicum operativum, ro ată ca re s luj eş te

la fa cerea p ă nur ii ; rota fortunae, soarta cea schim bă
toa re ; se ipsum et quaeque bona sua ad rotam fortu-
nae exponendo, punîndu-se pe sine şi toate bunur ile sale-
î n primejdia soartei cele s c h i mbătoare.
rufus, roş u , cel Ro şu (por ecl ă ) .
rumor, zvon ; obmissis omnibus rumoribus, neluînd î n sea m ă nici

un zvon.
rusticus, ţă r a n .
s
Sabbato, sîmb ă t ă.
sacerdotalis, pr eoţesc ; sacerdotale officium, slujb a pr eoţească.
sacramentum, jur ă m înt; sacramentum praestare, a face ju rămîn t;

sacramentum, prout moris est secundum regni con..:
suetudinem iurare, super terram prestare ( 1341 , V i şegr ad .
Cod, Andeg., IV, 150), a fa ce jur ă mînt pe pămînt, precum
este obicei'ul să se jure dup ă datina ţării ; sacramenta,
tai nele bisericeşti ; legămînt ; sacramentum iuramenti , Ie-
gă m întul jură m întului.
168
sacratiarius salus
sacratiarius, I. sacristan ; - 2. custode ; - 3. crîsnic.
sacristanus, 1. sacristan ; - 2. custode ; - 3. crîsnic.

sacristia, sacristie.
sacer, sfînt ; sacra elevatio, ieşirea cu darurile.
saecularis, I. lumesc, de mir ; personae ecclesiasticae, saeculares et

regulares, feţe bisericeşti, de mir şi că lugăreşti; - 2.
m irean ; saeculares, mireni ; personae saeculares, mireni.
Saeculum, lume.
saepe, adesea ; saepe et frequentius, adesea şi în mai multe rînduri.
sal, sare ; lapis salis, drob de sare.
salicifor ( = salifer), cărăuş de sa re.
salicisor, tăietor de s are (lucrător în ocnele de sa re).

saliendo, pe furiş.
salienter, pe furi ş ; in silentio noctis saliente_r transvehi iecisset

(1418, Şemlacu Mare, Hurmuzaki, I, 2. 505), a făcut să
fie dus pe furiş în liniştea nopţii.
saluber, I. bun ; super eis de salubri remedio providere, a se îngriji
cu privire la acestea de un leac bun ; ~ 2. izbăvitor ;
post suum salubrem decessum, după moartea lui izbă
vitoare.
salubriter, I. cu folos, cu priinţă ; - 2. întru mîntuire ; salubriter
existentibus, pe cînd vieţuiau întru mîntuire.
salus, I. mîntuire ; salutem in omnium salvatore, mîntuire întru
mîntuitorul tuturor ; omnibus Chrlsti fidelibus prae-
sentium notitiaut habituris, salutem in omnlum salvatore,
tuturor credincioşilor întru Cristos care vor lua
cunoştinţă despre cele de faţă, mîntuirc întru mîntui-
torul tuturor; salutem et gratiam, mîntuire şi milosti-
vire ; salutem et sinceram in domino caritatem, mîntuire
şi dragoste curată întru domnul ; salutem in eo qui pro
humano genere voluit crucifigi, mîntuire întru acela,
care a voit să se răstignească pentru neamul omenesc :
salutem in eo qui salutem operatus est in medio terrae,
mîntuire întru acela care a săvîrşit mîntuirea în lume ;
169-
salutaris scabinus
salutem in vero salutari , mîntuire întru adevăru l mîn-

t uitor ; salutis augumentum in salutis auctore, spornică
mîntuire întru dăruitorul m1ntuirii ; salutis largitor,
dăruitorul mîntu iri i ; - 2. sănătate ; salutem et gratiam,
sănăta t e şi milostivire (în formula de salut din actele
provenite de la persoane la ice ) ;· debitam reverentiam
cum salute, cuveni ta plecăciune şi să n ă tate ; salutem
cum gratia, sănătate şi milostivire; salutem cum favore, să
nătate şi bunăvoinţă ; salutem cum honore, sănătate şi
cinste ; salutem et benevolentie oblationem, sănătate şi
prinos de bunăvoinţă; salutem plurimam dicunt (cc. 1425
- 1450, Şeica Mică, Ub., IV, 233), trimit multă sănătate.
-salutaris, mîntuitor ; verum salutare, adevăru l mîntuitor.
-salvator, mîntuitor ; salutem in omnium salvatore, mîntuire întru
mîntuitorul tuturor.
salvus, să n atos,nev ătămat; salvis iuribus alienis, fără a vătăma
drepturile altora ; salvo remanente, rămînînd neatins.
in picioare.
-sancta Maria de nive, sfînta Maria a zăpezii (sărbătoare).
-sanctio, act ; sanctio pragmatica, privilegiu ; sanctionibus prag-

maticis (!) principum patrocinio in perpetuae memoriae
argumentum roborentur, să fie î ntărite, spre veşnica . lor
ad ucere aminte, cu ocrotirea privilegiilor principilor .
-sanctus, sfînt.
-sapguinarius, stră moşes c ; sessio sanguinaria, sesie strămoşească.
Saraceni, sarcini .
sartor, croitor .
s atisfacio-ere, l. a plăti ; satisfacere ad plenum, a p lăti deplin;
satisfacere de iudiciis, a plăti gloabele ; 2. a împlini ;
satisfacere petitioni, a împlini o cerere ; - 3. a• despă
g ub i ; - 4. a îndestula, a mul ţ umi ; - 5. a face d reptate.
-satisfactio, 1. mulţ um ire, îndestulare; - 2. p l ată .
Saxones, saşi.
·scabinus, I . jude ; - 2. jurat.
170
scandalum scriptum
scandalum; l. ceartă; - 2. jignire, v ă tămare; - 3. ur ă.
scansor, supraveghetor de min ă.
scholaris, l. dascăl; - 2. şcolar, învăţăce l.
scholasticus, 1. şcolar ; - 2. dascâl.

scientia, ştiinţă; ex certa nostra scientia, după buna ştiinţă a
noastră ; litterarum sc_ientia, ştiinţă de carte ; ad te ...
cui de litterarum scientia, honestate morum et vite pru-
dentia spiritualium et temporalium providentia ... apud
nos fidedigna testimonia perhibentur, convertimus aciem
nostre mentis, (1344, Villeneuve - Ies - Avignon,
Theiner, I, 672), ne-am îndreptat ascuţişul minţii noastre
spre tine ... , despre a cărui ştiinţă de carte, viaţă şi
purtare cinstită, înţelepciune în cele duhovniceşti şi
purtare de grijă în cele lume ş ti ... _ni se aduc mărturii
vrednice de crezare ; - 2. cunoştinţă ; magister in
scientiis primitivis, dasc ă l al celor dintîi cunoştinţe.
scientifice, ştiind, cu ştiinţă.
-scio-ire, 1. a şti, a afla ; - 2. a cerceta ; scire et inquirere, a cer-

ceta şi a afla ; scire et comperire, a cerceta şi a afla ;
sciatis et inquiratis, să cercetaţi şi să aflaţi ; - 3. :i.
ştirici, a cunoaşte; a quibus decuit et licuit invenisset
et scivisset, a aflat şi a căpătat ştiri de la cine s-a
cuvenit şi s-a putut.
-scitus, ştire ,. ştiinţă ; ex scitu, dup ă şt i inţa (cu iva).
scolaris, v. scholaris.
-scriba, scrib ; divisionum scriba, secretarul oficiului de moşteniri.
scrinale, lucru din lada <de zestre > ; pro dote et rebus suis
paraphernalibus ac scrinalibus ( I 377, Kosice, Ub., II ,
476), drept zestre şi daruri de nuntă şi lucruri din lada
<de zestre > .
scriptio, pomelnic.
scriptum, scrisoare ; scriptum apostolicum, scrisoare apostolică ;
per apostolica scripta vobis firmiter praecipiendo man-
dantes, punindu-vă în vedere şi poruncindu-vă cu tărie
prin scrisoare apostolică.
171
scrupulus senior
scrupulus, I . grtJa ; 2. îndoială ; ambiguitatis scrupulus, umbră de

îndoială ; - 3. scrupul.
scrutinium, cercetare.
sculptor, făuritor ; sculptores falsarum monetarum et falsorum
sigillorum, făuritori de bani falsi şi de peceţi false.
se, pe sine ; pro se, în numele său ; pro se personaliter, pentru sine,
el îns uşi ; quinto se, el însuşi cu alţi patru ; decimo se.
el însuşi cu alţi nouă ; quinquagesimo se, el însuşi cu
alţi patruzeci şi nouă ; quinquagesimo se (iuramentum
praestare), (a jura) el însuşi cu alţi patruzeci şi nouă _
secretarius, secretar ; secretarius et actuarius, secretar şi arhivar
(încep. sec. XIX) ; secretarius cancellarius et comes
capellae, cancelar secretar şi comite al capelei (şeful
capelanilor curţii regale şi al cancelariei mici sau
secrete).
secretarius, de taină, tainic, secret.
secretus, de 1aină, tainic, secret; sigillum secretum, pece~I.'

de taină.
secure, fără te a mă; secure commorentur, să locuiască fără teamă.
secus, altfel ; secus obtentu gratiae nostrae non facturi, altfel să nu

faceţi, dacă vreţi să păstraţi milostivirea noastră .
sedeo-ere, a şedea ; pro tribunale se~~nte, şezînd în scaunul de

judecată.
sedes, scaun; sedes apostolica, scaunul apostolic; sedes iudiciar1a,

scaun de judecată ; in ipsorum propriis metis et sedibus
(ln textul publicat, greşit: cadibus) sive territoriis (1365 ,
Vb., I I , 228 ) , în â unt r ul hotarelor şi scaunelor sau ţinu
turilor lor; sedes Cibiniensis, scaunul Sibiu ; iudex regius
et provincialium sedis Cibiniensis ( I 380, Ub., II , 529).
judele regesc şi al locuitorilor provinciei scaunului Sibiu.
seldenarius, jeler.
~empitemus, veşnic .
senior, bătrîn; iurati seniores, bătrînii juraţi ; seniores civitatis,

bătrînii oraşului.
172
sensualiter series
sensualiter, după înţeles ; litterae sensualiter conscriptae, scrisoare

reprodusă după înţeles.
sententia, I. hotărîre, hotărîre jucl eci'itorească, senti nţ ă ; per modum

sententiae, prin sentinţă, prin hotărîre judecătorească ;
sententia definitiva, seniinţă definitivă ; sententia inter-
locutoria, sentinţă interlocutorie (dată în cursul proce-
s ult.t i înainte de sentinţa definitivă ; în legăt ură cu pro-
cedura, ascultarea martorilor) ; sententiae tam inter-
locutoriae quam definitivae (sec. XVI), sentinţe, atît cele
interlocutorii, cît şi cele definitive ; sententiae spirituales,
sent?nţe duhovniceşti ; haec praesens nostra deffinitiva
sententia, această de faţă a noastră sentinţă definitivă ;
- 2. pedeapsă ; 'iententia interdicti, pedeapsa inter-
dictului.
sententialiter, prin hotărîre judecătorească .
separatim, despărţit.
sequax, 1. cel care urmează ; - 2. învăţăcel ; - 3. adept.

sequestratio, despărţire; sequestratio met.rlis, d espă rţir e (făcut ă
prin) semne de hotar.
sequestro-are, a despărţi.
serenissimus, prealuminat.
serenitas, luminăţie ; serenitas vestra, luminăţi a voastră ; sublimitas
serenitatis nostrae, măreţia luminăţiei .noastre.
seriatim, pe rînd.
seriose, I. serios, cu seriozitate ; - 2. cu tot dinadinsul ; - 3. amă
nunţit ; - 4. desluşit ; - 5. răspicat.
series. I. şir; series metarum, şir de semne de hotar; - 2. înlăn ·
ţuire (de rînduri scrise);· ad universorum notitiam tam
praesentium, quam futurorum · harum serie volumu,;
pervenire quod, constitutis coram nobis nobilibus viris.
prin aceste rînduri voim să ajungă la cunoştinţa atît a
celor de faţă cit şi a celor viitori că, înfăţişîn du- se
înain tea noastră nobilii bărbaţi; - 3. cuprins; ·et post
haec ipsarum introductionis et statutionis seriem cum
nontinibus contradictorum, si qui fuerint ... nobis res-
cribatis, iar după aceea s ă ne faceţi cunoscut în scris ...
173
servidagia servo
cuprinsul acelei puneri şi dări în stăpînire, împreună cu

numele împotrivitorilor, dacă vor fi vreunii ; series inqui-
sitionis et affirmationis, cuprinsul cercetării şi al celor
spuse ; - 4. dare de seamă ; discussionem reportatae
seriei, dezbaterea dării de seamă făcute ; - 5. adeverire ;
ad cuius protestationis seriem, spre adeverirea acestei
întîmpinăr"i ; - 6. mers, urmare, desfăşurare ; factum et
series memoratae terrae, pricina pomenitului pămînt şi
mersul ei ; <rescribere> series omnium praemissorum.
<a răspunde în scris > cum au urmat toate cele de ma i
sus ; et post hec, seriem, quando vobis veritas prae-
missorum constiterit, nobis amicabiliter rescribatis ( 1353.
Sîntimbru, Banffy, okl.; I, 196) ; şi după acestea, cîn<l
veţi cunoaşte adevărul, să ne faceţi cunoscut în scris
cum s-au desfăşurat lucrurile .
. servidagia, I. cărăuşie; - 2. (la pi.) lucru ce se încarcă ;
de omnibus rebus ipsorum mercimonialibus cuius
cumque generis vei speciei exist-ant sive sint servidagiae
sive pedagiae seu vectura vei inductura aut portatura
( 1370, Ub., II, 338), pentru toate mărfurile lor de orice
iei sau soi ar fi, fie că ar fi de cele ce se încarcă, fie
de cele ce se duc în spinare, fie mărfuri ce se cară din
ţa r ă, fie mărfuri ce se aduc în ţară.
serviens, slu jitor ; liberi servientes, slujitori liberi.
servitium, I. s lujb ă ; servitium fidele, sl ujb ă credincioasă ; fidele-

servitium cum promptitudine sui famulatus, slujbă cre-
dinciot:1să şi cu toată rîvna (fără preget) ; servitia
meritoria, slujbe vrednice ele răsplată ; servitia praestita.
et exhibita, slujbe făcute şi aduse ; meritoria et fideli~.
servitia, vrednice <de răsplată> şi credincioase slujbe ;
servitia partialia, slujbe întîmplătoare ; servitia annualia
seu partialia, slujb~ -anY-al~ s.a 11 întjrnplăţg,arn; -
2. plată; servitium commune (1355, Avignon, T. T.,.
1895, 75) , plata obişnuită (obligaţiile în bani ale-
episcopilor faţă de cămara papală cu ocazia numirii lor ;
veniturile acestei ta xe de confirmare se împărţeau între·
papă şi cardinali).
servitus, I. rob ie ; - 2. slujbă .
servo-are, a păstra ; servatis servandis, pilstrlndu-se cele ce sîn '. _

de păstrat.
174
servus significo
servus, I . rob ; manumissio servorum et arlcillarum, elibera rea

robilor şi a roabelor; servus servorum dei, robul robilor
lui dumnei".eu (formulă în titulatura papilor) ; -
2. s lu gă.
sessio, 1. sesie ; duo integri fundi seu ses~iones ( 1341, Oradea.
DIR., - C.. XIV, v . II, 583), două locuri sau sesii
întregi ; sessio seu curia nobilitaris populosa, sesie sau
cu rte n o b i li a ră locuit ă ; sessio deserta, sesie pustie ;
sessio iobagionalis populosa, ses ie iobăgească locuit ă .
sessio praedialis, sesie pustie ; sessio sang~inaria, sesie
s~ r ămoşească ; sessio villae, vatra satului ; - 2. loc ; -
3. gosp odărie.
sessionalis, de ses ie ; locus sessionalis, loc de sesie, sesie.
sexus, neam ; sexus utriusque <inter suos successores > , <între
moşteni torii săi > de parte bărbătească şi feme iască .
sibimet, lui însuşi, pentru sine însuşi.
sicut, du p ă cu m ; dacă.
sigillum , pecete : sigillum anulare, pecete inelară ; sigillum authen-

ticum , pecete autentică ; sigillum duplex, pecete dubl ă ~
sigillum mediocre, pecete mijl ocie ; sigillum memoriale,
pecete memorial ă ; sigillum novum, pecete nouă :
praesentes concessimus litteras novi et authentici sigilii
nostri duplicis munimine roboratas, am dat scrisoarea
de faţă , întărită cu puterea noii şi autenticei noastre
peceţi duble ; sigillum pendens, pecete atîrnată ;
sigillum secretarium ( = sigillum secretum), pecete de
taină ; sigillum secretum, pecete de taină ; sigillum
simplex, pecete simplă ; mediante sigillo nostro, cu pe-
cetea noa s tră ; sigilii nostri caPite secreti reclusae-
<litterae>, <scrisoare > închisă cu capetele peceţii
noastre de ta i nă .
signatus, I. însemnat; - 2. crestat; arbor signata, arbore crestat •

. cioplaş .
signetum, I. pecete m ică ; - 2. dovad ă.
significo-are a iace cunoscut; memoriae commendantes significamus .

dăm de ştire şi facem cunosc ut.
175-
signum singillatim
signum, 1. semn ; in signum dominii, în semn de stăpînire ; - 2.

semn de hotar : metae et signa, hotare şi semne de ho-
tar; metis et signis praesentibus infra scriptis ab invi-
cem separando, despărţindu-le una de alta prin hotareli~
şi semnele de hotar de faţă mai jos scrise ; signum me-
tale, semn de hotar ; pro signo metali, drept semn de ho-
tar ; signum duelli porrigere, a întinde semnul duel ului;
pro signo fenili, <menit? > pentru fînaţ; pro signo
utensili , <menit? > pentru folosinţă.
silentium, tăcere; imponere perpetuum silentium, a impune tă cere
pe veci .
silva, pădure; silva communis, p ăd ure com un ă ; silva lucrativa. pă
dure în folosinţ ă ; silva permissionaria (permissoria), pă
dure slobodă.
simplex, 1. simplu ; sigillum simplex, pecete si mpl ă ; metae terreae
simplices seu currentes, movile de hotar simple sau de
legătură ; - · 2. si11gur ; vicus simplicis ordjnis, uliţă cu
un singur rînd <oe case> ; simplici verbo, numai cu
vorba.
simplicitas, oameni ' de rînd ; simPlicitas seu nobilitas, oameni de
rînd sau nobili.
simpliciter, 1. fără înconjur, fără a ltă formă, fără nici o altă formă;
pure et simpliciter, de-a dreptul şi fără înconjur ; - 2.
de-a dreptul ; simpliciter et de plano, de-a dreptul şi
fără înconjur ; simpliciter et de plano, sine strepitu et
figura iudlcii summaria informatione recepta ( 1341 ,
Avignon, Ub., I, 520), culegînd în grabă ştiri, de-a dreptul
şi fără înconjur, fără gîlceavă şi fără rînduiala judec ăţii.
simul, împreună ; simul et successive, împreună şi pe rînd .

s,tncere, din inimă c urată.
sincerus, l. (tn formule de salut) curat; sinceram in domino charitatem,

dragoste curată, intru domnul ; sincerum salutis affectum
dragoste curată şi sănătate; - 2. adevărat; sinceram
amicitiam cum reverentia pleniori ( 1338, Oradea, Ub., I.
494) , prietenie adevărată cu multă plec ăciune .
·s ine, fără; sine debito, făr ă ~gre ş, întocmai, neapărat.
singillatim, unu cîte unu, amănunţit.
176
5inister · soror
sinister, 1. ocolit ; via sinistra, drum ocolit.

sinistre, 1. împotriva legii ; - 2. prin înşelăciune.
-siq1._ddem, deoarece.
-societas, ceată.
socius, calfă.
:solatium, mîngîiere ; si haeredum solatio destituti de hoc mundo

migraverint, dacă vor părăsi această lume, lipsiţi de
mîngîierea unor moştenitori ; sine haeredum solatio de
hoc saeculo discedere, a pleca de pe lumea• aceasta lipsit
de m_îngîierea unor moştenitori.
:sollemnis, sărbătoresc, osebit ; per solemnes nuntios, prin trimişi
osebiţi.
sollemniter, I. în chip sărbătoresc, în chip solemn ; - 2. cu lcgă

mînt, cu făgădui'ală.
sollennis, v. solemnis.
-solidus, întreg ; in solidum, dimpreună cu toţii, unul pentru altul ;
solus et in solidum, singur şi unul pentru altul.
sol(l)eniter, v. sol(l)emniter.
-sol(l)ennizo-are, a vesti în chip solemn.
-sol(I )icitator, strîngător de oaste.
sollicitudo, I, grijă ; inter sollicitudinis curas, printre grijile stărui
toare; - 2. purtare de grijă ; votiva sollicitudo, dorita,
purtare de grijă.
-solofixus, statornic ; domus solofixa, locuinţa statornică.
-solutio, plată ; solutio affictabilis, plată la mînă ; exactio et solutio,

împlinire şi plată .
solutus, plătit, dezlegat.
sopio-ire, a stinge ; causam et litero ... condescendi fecerat et sopm,
a pus ca pricina şi procesul s ă înceteze şi să se stingă.
soror, 1. soră ; soror germana, · soră bună ; ~ 2. cumnată ; nobilis
domina soror nostra carissima ... domine et glori nostre
12 17-7
sororius species
canss1me (1436, Porceşti, Teleki okl., I, 545), nobilă.

doamnă, cumnata noastr ă preaiubită.. . doamnei şi cum-
natei noastre preaiubite.
sororius, cumnat ; Thiuadar, filius Bucor, qui est filius sororis, vi-
delicet sororius abavus eorum ( 1411, Haţeg, Hunyadm .•
evk., II, 25) , Teodor, fiul lui Bucur, care este fiul cum-
natei , adică cumnat, strămoşul lor (?).
sors, ·1. socoteală ; in sortem pecuniae computare, a pune în soco-
teala banilor <împrumutaţi > (sors exprimă o formă ca-
muflată a dobînzii) ; in sortem et usuram, în socoteală şi
drept dobîndă ; in sortem pecunie capitalis computare
(1352, Oradea , Acad. R. P . R., Filiala Cluj, Arh. ist.
LXXXII), a pune în socoteala capetelor; singulis fructi-
bus eiusdem possessionis in sortem computatis ( 1358,.
Oradea, Cod. Andeg, VII, 54), toate roadele acelei moşii
fiind puse în socoteala (banilor) ; tali conditione me-
diante, ut... universos fructus et utilitates eiusdem pos-
sessionis in sortem praedictae pecuniae videlicet ipsorum
trecentorum florenorum computari debendis (!) tolleret.
et perciperet magister Dominicus praenotatus, (1358,
Alba Iulia, Ub., II, 150) cu acea condiţie ca .. . toate roa-
dele şi foloasele acelei moşii ... , trebuind puse în socoteala-
sus-zişilor bani , adică a celor trei sute de florini ai lor,
să le ia şi să le strîngă sus-însemnatul magistru Domi-
nic ; sorte tenus, ca dobîndă ; - 2. soarte (parte cuve-
nită cuiva prin tragere la sorţi) ; iuxta ratam seu sortem„
potrivit părţii sau sorţii cuvenite.
sortialiter, prin tragere la sorţi.
'Spanus, şpan.
spatium, timp ; infra unius menis spatium, în timp de o lună .
specialis, I. osebit ; - 2. anume ; vir specialis, bărbat anume.
specialiter, I . anume ; - 2. îndeosebi, cu deosebire ; generaliter ac-

specialiter, îndeobşte şi cu deosebire.
species t, înfăţişare, fel ; in specie, în bani , în natură ., în fiinţă, îrr

original ; -- 2. chip; cuiuscumqu~ generis speciei vei
maneriei, de orice fel , chip sau soi ; in specie et persona
(alicuius), în locul şi numele cuiva.
178
specietenus statuo
specietenus, 1. în natură, în fii n ţă, în original, în ba ni ,

spectabilis, cinstit.
sp~s, nădejde .
spiritualis, duhovnicesc ; sententiae siprituales, sentinţe, hotărî r i , pe-

depse, duhovniceşti ; spiritualia, cele duhovniceşti ; in
spiritualibus et temporalibus, în cele duhov ni ceşti ş i cele
lumeşti.
spiritu,.aliler, intre cele a le duhulu i.

spiritus, 1. duh ; spiritus contumaciae, duhul îndărătniciei ; aliquo
spiritu contumaciae (ducti), mînaţi de duhul îndărătni
ciei ; spiritus superbiae, duhul trufiei ; - 2. gînd ; quo
ductus spiritu et consilio maturo non praehabito, mînat
de acest gînd şi fără să se fi chibzuit bine dinainte.
sponsus, I . logodnic ; - 2. ginere ( = gener) ; prefatus Johannes.
gener prelibati Petri de Myrozlou (1344, Turda, DIR.
- C, XIV v. IV, 633) , s us-zi sul Ioan, gi nerele pomeni-
tului Petru de Mirăslău ; prefati Johannis, sponsi Petri
de Myruzlou (ibidem, 634), a sus-zisului Ioan, ginerele
lui P etru de Mirislău ; - 3. rudă prin alianţă ; ipsi no-
bilem iuvenem, magistrum Ladislaum, filium Ladislai
de Nadasd, in proximum et sponsum ipsorum recepis-
sent (1351, Buda, Kantona X, 14) , ei l- a u primit pe
tîn ăru l nobi l, magistrul Ladislau, fiul lui Ladislau de
Nadăş, drept neam şi rudă a lor; - 4. cuscru.
spontaneus, de bună voie ; voluntate spontanea, de bună voie.
stabilitas, sta torni cie ; perpetua stabilitate fulciantur, să fie stator-
nicite pe veci.
stagnum, baltă.
stamen, postav, bucată de postav.

statera, 1. stateră ; -- 2. cîntar, c ump ă n ă.
statuifactio, dare în s t ăpîni re .
statuo-ere, 1, a da în stă p în ire ; assignare et statuere, nullo con-

tradictore existente, a hărăzi şi a da în stă pînire , nefiind
n imeni îm potriv ă ; statuere et assignare, a da şi a trece
în stăpînirea <cuiva> ; - 2. a aduce în faţa judecăţii.
179
status strepitus
status, stare ; quicunque nobilium, vei cuiusvis conditioms, pre-

eminentie et status hominum (!344, Turda, DIR. - C.
XIV. v. IV, 633), oricare nobil sau orice om de orice
treaptă, rang sau stare ; status ecclesiasticus, stare bise-
ricească ; pontificalis status, stare de episcop.
statutio, 1. dare în stăpînire ; introductio et statutio, punere şi tre-

cere în stăpînire ; pura statutio, trecere în stăpînire fără
împotrivire ; statutio pura pro Nicolao de Tolmach
(1429, Fejer, XI, 491), trecere în stăpînire fără împotri-
vire pentru Nicolae de Tălmaciu ; ut autem talis statutio
per nos rata et firma teneatur, nos eidem nostrae litteras
dedimus nostro sigillo robortas, pentru ca însă această
dare <a moşiei > în stăpînirea lui să fie consfinţită şi în-
tărită de noi, i-am dat aceluia scrisoarea noastră întărită
cu pecetea noastră ; - 2. s.t atornicirea preţului ; sta-
tutio seu aestimatio, statornicirea preţului.
statutum, rînduială; generale statutum, orînduială obştească, secun-
dum eadem statuta, auctoritate praefata, potrivit ace-
loraşi rînduieli şi pe temeiul sus-zisei autorităţi ; statu~
tum facere, a face o rînduială, un aşezămînt.
steura, dare.
stilus, fel, formă ; stilus palatii (apostolici), felul de a întocmi actele
palatului apostolic; stilo palatii <non obstante ... > ,
<fără a ţine seamă > de felul de a întocmi actele pa,l atului
<apostolic>.
sto-are, I. a sta ; stare in termino, a sta la soroc, a se înfăţişa la
soroc ; stantibus diebus, în zilele legiuite ; - 2. a se ţine;..
in praemissis stare, a se ţine de cele de mai sus.
strada, v. strata.
strata, cale, drum ; strata pubUca, drumul mare ; duas stratas seu
plateas sessionales in possessione sua Dyos vocata ...
pignori obligasset (1359, Cluj-Mănăştur, Cod. Andeg ..
VII, 587), a zălogit ... două drumuri sau uliţe cu locuri
de sesii pe moşia sa numită Deuşui ; strata viarum,
drum.
stratum, strat, aşternut.
strepitus, zgomot, gîlceavă; sine strepitu et figura iudicii, fără gîl-

ceava şi rînduiala judecăţii.
180
stropultio substractio
stropultio, şti r bi r e; stropultio et detractio honoris (1422, Ub. , IV,

158) ştirb ire a şi scăde re aci nstei.
studeo-ere, a se si li ; adeo studuit complacere, atîta s-a silit de
mult să(ne) fie pe plac.
stuprosus, desfrînat.
suadeo-ere, a sfătui, a îndemna, a cere ; communi iustitia suadente,
aşa cum cere dreptul obişnuit.
sub, sub; sub breviloquio, pe scurt.

subditus, supus.
subiective, l. cu sup unere ; 2. cu plecăciune .
subinfero-erre, a adă u gi.
sublector, ajutor de lector.

sublevo-are, a ridica .
sublimis, l . înalt ; sublimes personae, faţe înalte ; - 2. mai mare ;
sublimes aulae Bohemiae, mai marii cu rţii Boemiei.
sublimitas, înălţime, măreţie .
submardurina, piele de jder de mai puţin preţ.
submitto-ere, a supune pe cineva la ... ; submittere aliquem ad veri-

dicam attestationem iudicum nobilium, a supune pe ci-
neva la mărturia adevărată a juzilor nobililor ; se sub-
mittere ad veridicam attestationem iudicum nobilium, a
se supune mărturiei adevărate a juzilor nobililor.
subofficialis, I. ajutor de s lujb aş ; - 2. locţiitor de slujbaş.
subscriptio, subscripţie.
subsidium, l. dare; - 2. ajutor; subsidium caritativum, ajutor cu-

cern ic.
substratum, pricina (de care e vorba) ; habita în substrato delibera-
tione cum nobilibus, ţinînd sfat cu nobilii în această
pricină.
substractio, scoatere ; substractio communionis fidelium, scoatere din

rîndul credincioşi l or.
181
subtraho suffragium
subtraho-ere, a se da în l ă tu r i ; si se g ratia, odio vei timore su~

trâ.xerint , dacă d in părti n i re , di n u ră sa u t ea m ă s-a r da
în l ă tur i.
succentor, aj ut or de ca ntor; succentor chori nostri, aj utor de cantor
în corul nos tru .
successio, mosten ire ; in filios filiorum et successionum successio-
nes', din tată în fiu şi din urma ş în urm a ş.
successive, pe rînd ; simul et successive, î mpreun ă şi pe rînd .
successivus, urmă t o r ; successivis temporibus, în t im purile ce
vor urm a.
successor, u r m aş ; successores et posteritates, urma ş i ş i coborîtor i.
succisio, tă i ere .
succubitus, I. că de r e (a unui om învins în lupt ă ) ; in succubitu

duelli facti potentialis convinci, a fi osîndit la pedeaps a
ce se d ă pentru pierderea duelului < în pricini > de
siln ici e (adică aceea ş i pedeapsă ca ~i ce·a dat ă celui
învins în duelul hotărît pentru fapte silnice) ; penam
potentialis succubitus duelli incurrere (1337, Vişegrad ,
Zichy okl., I. 508- 509), a că d e a sub pedeapsa ce se dă
pentru pierderea du elului < în pri cini > de silnicie.
sudor, s udoa re ; sudoresque labores, tru dni cele osteneli.
sufferrare, a potcovi .
sufferratio, potcovit.
sufficiens, îndes tul ă tor
; cum sufficientibus litteris procuratoriis, cu
scri soa re de împ utern ic ire î nd est ul ă toar e .
sufficienter, în chip leg iuit ; < partes > sufficienter praesentes,
<p ărţi > în chip legi uit de fa ţă.
suffrag·aneus, v. suffraganus.
suffraganus, s ufragan ; episcopus suffraganus, episcop sufr agan.
suffragium, 1. ajutor ; precum suffragia, ajutorul rugă minţilo r ; -
2. prinos ; orationum suffragia devotarum, prinos ul
cucern icelor sal e rugăci u ni.
182
suffragor superior
suffragor-ari, a spnJ m1, a susţ in e ; suffragante divina clementia.

cu sp riji nul dumnezeeştii îndură ri ; vires veritati suffra-
gantur, puterea este sp rijinul adevărului.
suggestio, l. arătare; per calumniosam suggestionem retrogradum
tramitem patiuntur, suferă pagube din pricina unor
arătări mincinoase.
:sum-esse, a ii ; visum esse , a crede de cuviinţă ; quoties sibi visum

fuerit, de cite ori va crede de c uv iinţă ; fore ( = esse),
a fi.
:summa, întregul, totalitatea, sum ă ; ex eis in summa percepimus,
într-un cuvînt am înţe le s din acestea ; summa facit, cu
totul face (fiind vorba de o sumă de bani).
:summarius, pe scurt (făcut) , repede ; summaria informatione re-
cepta, culegînd în grabă şti ri.
:summe, foarte .
:surnmus, preaînalt ; summa missa, liturghia cea mare.
:sumo-ere, I . a lu a ; - 2. a apuca ; - 3. a-şi î n suşi ; sumere incre-
mentum , a spo ri.
:sumpme, v. summe.
sumpmo-ere, v. sumo.
sumptus, cheltuială ; sumptus et expensae, chelt uieli ; pro sump-
tibus pecuniarum, pentru cheltuiel i de bani.
:super, cu privire la ; super possessione, cu privire la moşie.
superatus, rămas de jud ecată .
supercilium, sprî n ceană ; supercilium montis , culmea dealului.

superficies, faţ ă; in superficie montis, pc [aţa dea lulu i.
superflue, fără rost. de prisos.
superhabundans, I. nem ărginit; superhabundante misericordia, din
nemărgi nit ă îndurare; - 2. îmbelş ugat ; ex super-
habundanti, din belşug.
:superior, cc\re es te mai sus, cel de mai sus; in superioribus ( = in
praemissis), cu privire la cele de mai s us.
183
supersedeo talis
supersedeo-ere, a se lăsa de ceva .

supplicatio, rugăminte ; supplicatio devota, plecată rugăm i nte .
supportatus, scutit.
supporto-are, a scuti.
supremus, cel mai s us, cel mai mare ; suprema reverentia, adîncă
închinăciune.
suscipio-ere, a lua , a lua asupra sa ; ex suscepti reg1m1ms ... officio,

potrivit slujbei de cîrmuitor luate asupră - şi ; suscipere
incrementum, a spori, a creşte .
suscito-are, a porni ; suscitare questionem, a porni o plîngere ;
obligando se nullam suscitare questionem, legîndu-se să:
nu pornească nici o plîngere.
suspectus, bănuit ; iudex suspectus, jude bănuit.
suspendo-ere, a suspenda ; interdici, suspendi vei excommunicari

non possint per litteras apostolicas, să nu poată fi puşi
sub interdict, suspe ndaţi sau afurisiţi prin scrisoare
aposto lic ă.
sutulares, cizme ; sutulares et calcei, cizme şi încă lţ ă mint e.
sutor, cizmar.
syndicus, împvternicit.
tabellio, notar public ; tabellio et notarius, notar public.

tabula ( = litterae), scrisoare.
taediosus, I. obositor ; - 2. greu .
talentum, 1. m ăs ură (de greutate) - 2. funt ; talentum cerae, un
funt de ceară.
talia, v. tallia.
talis, acesta ; tali obligaminis vinculo interiecto, cu acest l egămînt
ş.i îndatorire; tali modo, în acest chip ; obligarunt se-
coram nobis tali modo, s-au legat în faţa noastră în
acest chip.
184
tallfa temporaliter
tallia , dare pe cap, ta lie.

tandem, în s f îr ş it , apoi ( = demum) ; meta ... tandem tendit ( 1338,
Cen ad, Cod. Andeg., III , 460), ap oi hotarul se
î n d r eap t ă.
tango-ere , a pune mina ; corporaliter tangere, a pune mîn a ; tacto

lingo crucis, pun înd mîna pe' lemnul cruci i.
tavernicatus. slujba de vistier ; magister tavernicatus nostr-i, mare
vistier al nostru : honore magistri tavernicatus nostri
vacante, s lujba de mare v istier al nostru fiind vac antă .
tavernicus, I. vistier ; magister tavernicorum, ma re vistier ; officium
magistratus tavernicorum, slujba de mare v istier;
procurator officii magistratus tavernicorum, locţ iitor a f
sluj bei de mare v istier ; - 2. visti ernicel.
taxa, da re; taxa extraordinaria, da re peste rînd; ad census, taxas .
datia et collectas (1427 , R îş n ov , Ult., IV, 3 15) , la censul,
taxele, da tur ile, birur ile.
taxatio , aşeza r ea dării.
teloneum , va m ă; teloneum occupare, a cotropi va ma (locul unde s~

ia vama).
teloniator, vameş.
telonium , v. teloneum.
temerarius , cuteză tor.
temeritas, cuteza n ţă ; improba temeritate, prin tr-o s frunt a tă

c u teza n ţă.
temporalis, I. trecător ; temporalis vita; viata trecătoare ; quo tem-

poralem ... vitam sperabitis in perpetuam commutare,
pr in aceasta veţi n ă d ă jdu i să schimbaţi viaţa cea tre-
că t oa r e cu cea ve ş nic ă ; - 2. lumesc; in spiritualibus.
et temporalibus, în cele du hovn ic eşti ş i cele lumeşti ;
ius temporale, drept lumesc; cum ... universis iuribus
temporalibus quocumque nomine censeantur,. cu toate
drept urile lum eş t i oricu m s- ar numi ele ; - 3. mirean ;
iudex temporalis, jud e m irea n.
temporaliter, înt ru cele lume ş t i.
)85,
tempus terminus
tempus, 1. timp, vreme ; continuis locis et temporibus, în tot locul

ş i în tot timpul ; in tempore, în timp ; gesta in temporc
acta, fapte săvirşite în timp ; processu temporum, în
curgerea vremii ; quattuor tempora ( = angaria)) ,,cele
patru timpuri ": miercurea (uneori şi joia), vinerea şi
srmbăta după următoarele patru sărbători : lnvocavit,
Rusalii (Pentecoste), Exaltatio crucis (14 septembrie) şi
Lucia (13 decembrie) (DIR. - C., Introd., I, 542); in
diebus quattuor temporum quadragesimae, în zilele
,,celor patru timpuri" ale păresimilor; in quatuor tem-
poribus post festum Pentecostes, în „cele patru timpuri "
după sărbătoarea Rusaliilor ; - 2. răstimp ; infra tempus
consuetum, în răstimpul obişnuit.
teneo-ere, a ţine; (la pasiv), a fi ţinut (dator) ; nos vero, praeceptis
et mandatis vestrae obedientes, ut tenemur, maiestatis,
iar noi, dind ascultare, după cum sîntem datori, porun-
cilor şi însărcinărilor maiestăţii voastre.
tener, 1. fraged ; - 2. tînă"r.
tenimentum, moşie, limites territorii seu teni_menti, hotarele terito-
riului sau ale moşiei.
tenor, cuprins ; tenor litterarum, cuprinsul saisorii ; tenore prae-
sentium, prin cuprinsul scrisorii de faţă ; tenore prae-
sentium sig·nificamus ·universis quibus expedit, prin cu-
prin~ul scrisorii de faţă aducem la cunoştinţă tuturo:·.
cărora se cuvine.
tenus, pînă la, ca, după ; sorte tenus, ca dobîndă.
tenutum, I. loc ; - 2. moşie ; - 3. ţinut ; -· 4. sălaş.

tepiditas, I. nepăsare; - 2. moliciune.
tepidus, moale ; tepidi, neglegentes et remissi, moi , nepăsători şi
lăsători.
termino-are, a sfîrşi, a pune capăt
terminosus, I, mărginaş ; iobagio terminosus, iobag mărginaş ;

2. cu . soroc ; iobagi o terminosus, iobag cu soroc de
judecată.
terminus, I. soroc ; terminus competens, soroc cuvenit ; ad terminum

competentem, la sorocul . cuvenit ; terminus evidens.
t86
terra territorium
soroi: neîndoielnic ; terminus peremptorius, soroc făr 2

arnîrare ; terminus solutionis, soroc ele plată ; terminum
solutionis assignare, a hotăr î sorocul r:le plată ; adim-
plere terminum, a împlini sorocul ; termino legitimo
adimpleto, dup5 împlinirea sorocului legiuit; complere
terminum, a împlini sorocul ;completio termini, împli-
nirea sorocului ; terminus complctus, soroc împlinit ;
prioritas termini, întîietatea sorocului; propter priori-
tatem termini, din pncma întîietăţii (altui) soroc :
si primum terminum omiserint, iudicium, si secundum
neglexerint, poenam dupli incurrent, si tertium praete-
rierint, amittent pecuniam prius persolutam, dacă nu
vor ţine seama de întîiul soroc 1 vor fi pedepsiţi cu o
amendă, dacă vor nesocoti al doilea soroc, vor fi
osîndiţi la plata îndoită , <iar > dacă vor lăsa să treadi
ai treilea soroc, vor pierde banii plătiţi mai înainte; -
2. margine ; sub certis metis et terminis antiquis, între
hotarele neîndoioase ~i marginil e s trăvechi.
terra. 1. pămînt ; terra arabilis, pămînt de arătură ; terra arabilis
culta, pămînt de arătură lucrat ; terra campestris,
pămînt de cîmpie ; terra lltigiosa, pămînt în pncma ; .
terra· probanda, pămînt care trebuie dovedit (al cui este) ;
terra usualis, pămînt de folosinţă ; terra vacua, pămîn t
pustiu ; terra in lite remanens, pămînt pentru car~ păr
ţile se judecă ; - 2. moşie ; - 3. cetate ; - 4. ţară.
·terragium, darea păm1ntului : terragium populorum, darea de pe
pămint a oamenilor ; iusto terragio persoluto (deposito) ,
plătind cuvenita dare pe p ă mînt.
terrenus, I. pămîntesc ; - 2. lumesc.
terrester, din partea locului ; marca terrestris, marcă din parten
locu lui, marca loculu i ; terrestris ponderis, (mar că)
după greutatea din partea locului.
terriloquium . dezbatere cu privire la pămînt ; vestra terriloquia

(înainte de 1371 aprilie 24, Ub., II ; 364), dezbaterile
voastre cu privire la pămînt.
territorium, I. teritoriu; limites territorii seu tenimenti, hotarele
teritoriului sau ale moşiei ; - 2. ţinut ; in ipsorum pro-
priis metis et sedibus (în textul publicat, greşit : cadibus)
sive territoriis (1365 august 15, Ub., II, 228) , înăuntrul
187
testificatio testimonium
hotarelor şi scaunelor sau ţinuturilor lor; - 3. hotar

(=teritoriu); in territorio Zeleus (1344, Fejer 1 IX, l,
231), în hotarul <moşiei > Seleuş .
testificatio, mărturie; unanimi et concordi testificatione, cu mărtu
ria tuturor şi îtltr-un cuget.
testifico-are, a dovedi, a adeveri cu martori ; iurare et testificare, a
jura şi a dovedi cu martori.
testimonium, l . mărturie ; in cuius rei testimonium perpetuamque
firmitatem, spre mărturia şi veşnica trăinicie a acestui
lucru ; -- 2. om de mărturie ; duo testimonia, doi oameni
de mărturie ; fidedignum testimonium, om de mărturi e
vrednic de crezare ; homo et testimonium, om de măr
turie ; homo idoneus pro testimonio, om potrivit ca om
de mărturie ; homo pro testimonio fidedignus om vrednic
de crezare ca om de mărturie ; mittatis unum ex vobis
virum idoneum pro testiinonio, să trimiteţi dintre voi ca
om de mărturie un bărbat potrivit ; pro testimonio, ca om
de mărturie ; nostro pro testimonio, ca om al nostru de
mărturie; quaţenus mittatis vestros homines pro utrisque
partibus pro testimoniis, să trimiteţi pe, oamenii voştri
pentru amîndouă părţile ca oameni de mărturie ; quate-
nus vestrum mittatis hominem pro testimonio fide-
dignum, quo presente Andreas, filius Jacobi de Bethlen,
vei Johannes, filius Demetrii de Galaz, aut Jacobus,
filius Jacobi de eadem Bethlen, sive Simon, filius Martini de
Scenthyuan, aliis absentibus, homo noster, in predictis
octavis diei medii Quadragesime nune proxime venturis
ad faciem annotate possessionis accedendo ... (1358, ia-
nuar ie 16, Sîntimbru , Cod. Andeg. VIII, 10), să trimiteţi
ca om de mărturie pe omul vostru vrednic de crezare, în
faţa căruia, omul nostru Andrei, fiul lui Iacob de Beclean
:sa u l on n, fiu l l ui Dumitru dt, Gnll-.1ţi , t>ri fo ~t> b, flul lui
Ioan tot de Beclean sau, în lipsa acestora, Simion, fiul lui
.Martin de Sîntioana, clucîndu-se la sus-zisele octave ale mie -
zii-păresii în curînd viitoare la faţa locului pe pomenita
moşie .. . ; · ad premissa mandata vestra pro testimonio
transmisimus fideliter exequenda (1349, Dealul Oradiei,
DIR. - C, XIV, v. IV, 690), am trimis ca om de m~rturie la
împlinirea întocmai a poruncilor voastre de mai sus ;
nos itaque mandatis eiusdem regie excellentie, ut tene-
mur, cupientes obtemperare, unacum homine eiusdem
Ladislao, filio lohannis predicto, Laurentium presbiterum
188
testis titulus .
de choro ecclesie nostre, pro testimonio fidedignum ad

premissa exequenda duximus destinandum ( 1375 iulie 9,
Oradea , Acad. R P . R., Filiala Cluj, Arh. Is., CXXXIX),
noi aşadar. dorind să dăm ascultare, precum sîntem da-
tori, poruncilor înălţim ii regeşti, am hotărît ca, î mpreună
cu Ladislau, fiul lui Ioan, sus-zisul om al aceleia şi
<înălţimi regeşti > , să trimitem pe preotul Laurenţiu din
corul bisericii noastre, ca om de mărturie vrednic de cre-
zare, spre a îndeplini cele de mai sus .
testis, l . martor ; testes idonei et honorabiles, martori potriviţi şi
cinstiţi ; receptio testium, ascultarea martorilor ; testes.. _
et expeditores, martori şi chezaşi ; testes autem, qui
fuerint nominati, si se gratia, odio vei timore sub-
traxerint, censura simili, appellatione cessante, compellas
vertitati testimonium perhibere, iar pe martorii care vor
fi numiţi, să-i sileşti tot printr-o pedeapsă asemănătoare ,
fără drept de apel, a mărturisi adevărul, dacă s-ar da
înapoi din părtinire, ură sau teamă ; testes autem si qu1
fuerint nominati, si se gratia, odio vei timore subtraxe~
rint, per censuram ecclesiasticam, appellatione cessante,
compellas veritati testimonium perhibere, invocato ad
hoc, si opus fuerit, auxilio bracchii secularis, iar pe mar-
torii care ar fi arătaţi pe nume, dacă din părtinire, din
ură sau teamă s-ar da · înapoi, săi sileşti prin pedeapsă
bisericească, fără drept de apel, să mărturisească ade-
vărul, chemînd în ajutor pentru aceasta, dacă va fj ne
voie, braţul puterii lume şti ; - 2. om de mărturie.
tetragonus, lupt ă tor.
Teutonicus, teuton.
theatrum, piaţă ; theatrum publicum, piaţa mare.
theloneum,· v. teloneum.
Themesiensis, de Timiş.
timPus ( =tempus), l. tîmplă; - 2. plete, chică; per timpus tra-

hendo (1375, Şemlacu Mare, Pesty, Krasso, III, 128), tră
gîndu-1 de plete.
titulus, l . titlu (în legătură cu titulatura cardinalilor); Angelu~
Praenestinus tituli sanctae Pudentianae, Angelus, <car-
dinal episcop > de Praeneste, avînd titlul <bisericii >
189
tonetla transcribo
sfînta Pudentiana ; - 2. titulo (urmat de genitiv) ca ,

drept , sub nume de ... , în temeiul... ; absque omni titulo
solutionis vei redemptionis, fără nici un fel de plată sau
răscumpărare ; titulo emptionis, de cumpărătură; titulo nove
donationis, sub nume de danie nouă ; omnis iuris tituto,
în temeiul întregului drept ; titulo alicuius instrumenti.
în temeiul vreunui act; - 3. rang ;titulus honoris, rang;
quovis nomine et titulo honoris, cu orice nume sau cu
orice rang ; - 4. drept ; iusto titulo, pe drept, pe bună
dreptate .
tonerta, butoi ; vineae et tonellae, vii şi butoaie.
toralis, de pat; domus toralis, odaie de culcare.
tomator, strunga r.
totalis, întreg; in totali corporali aut particulari dominio (conser-
vare aliquem , (a păstra pe cineva) în stăpînirea de fapt
întreagă sau în parte.
totidem, tot de atîtea ori ; septem annos et totidem quadragenas

indulgentiarum, indulgenţe de şapte ani şi de tot atîea
ori cîte patrnzeci de zile.
totus, tot, întreg ; in toto, întru totul ; penitus et in toto, cu desă
vî r şire şi întru totul.
tractatorius, de ham ; equus tractatorius, cal de ham.

tradatus, I . sfat ; habito tractatu et deliberatione, sfă tuindu -se şi
chi bzuind ; - 2. dezbatere ; - 3. curgere ; tractatu
temporis, în curgerea timpului.
traditio, trecere, predare <a unei moşii>.
trado-ere, a lăsa. a trece (cuiva în stăpînire) .
trames, cale, rînduială ; omni aequitatis tramite, după toată rîndu-

ia la dreptăţii.
transalpinus . de peste munţi ; partes transalpinae, pă rţi le Ţării Ro-
mâneşti ; vaivoda Transalpinus, voievodu'! Ţării Ro-
mâneşti.
transcribo-ere, a transcrie; inseri, transsumi et transcribi facere, a

pune să fie trecut în chip de transumpt şi transcris ;
praesentibus ·transcrîbere, a trece în scrisoarea de faţă_;,
190
transcriptio transsum(►
nos instantissime postulavit ut idem privilegium super

quibusdam possessionibus... vocatis confectum praesen-
tibus transcribi faceremus ad cautelam, ne-a rugat foarte
stărui tor ca s pre chezăşie să punem să se treacă în scri-
soarea de faţă acel privilegiu întocmit cu privire la nişte
moşii numite .. . ; petens nos ut, ad cautelam et maiorem
securitatem, et ubi Hcet et decet portari ac produci vale-
ret, de verbo ad verbum transcribi faceremus et sigillo
nostro communiri, cerindu-ne ca, s pre chezăşie şi mai
mare siguranţă şi pentru ca el să poată fi înfăţişat şi
arătat acolo unde-i îngăduit şi unde se cuvine, să punem
să fie transcris din cuvînt în cuvînt şi să fie întărit cu
pecetea noastră .
transcriptio, transcriere.
transcriptive, în chip de transcriere ; habens in se transcripitive
seriem litterarum, avînd în ea în chip de transcriere cu-
prinsul scrisorii.
transcriptum, transcriere ; transcripti forma, în fo rm ă de transcriere.
transeo-ire, a se muta, a se strămuta.
transgressor, călcător de lege.

transilavnus, transilvă nean ; pars (partes) Transilvana (Transilva-
nae), părţile Transilvaniei.
transitus, trecere ; propter conculcationem transitus ipsius vie, pen··
tru trecerea şi bătătorirea drumului.
transmissio, apel.
transsumo, a trece în chip de transumpt ; inseri, transsumi et tran-
scribi facere, a pune să fie trecut, cuprins în chip de·
transumpt şi transcris ; a trece un act în cuprinsul altui
act; nos itaque, iustis et legitimis petitionibus praefati comi-
tis ... inclinati, memoratum privilegium non abrasum, non.
cancellatum nec in aliqua sui parte viciatum de verbo ad
verbum transsumi fecimus praesentibus et nostro slgillo
consignari, noi, aşadar , înduplecaţi de cererile drepte şi
legiuite ale pomenitului comite .... am pus să se treacă în
chip de transumpt din cuvînt în cuvînt amintitul privile-
.. giu, fără răsături, fără tăieturi şi nestricat în vreo parte
a lui, în scrisoarea de faţă şi să se însemneze cu pecetea.
noastră.
191·
transsumpmo ~ tunella
transsumpmo, v. transsumo.
transsumptum, transumpt.
transveho-ere, 1. a duce ; - 2. a trece dincolo.
tribunal, 1. scaun de judecată ; pro tribunale sedere, a ţine judecată;
a şedea în scaunul de judecată ; pro tribunale sedente,
şezînd în scaunul de judecat~ .
tribunatus, tribunat; tribunat~s plebis, ( 1699, P rotoc. Pr imăriei

Sibiu, V, p. 36), tribunatul poporului, reprezentanţa po-
porului.
tributarius, I . vameş, strîngător de vamă ; - 2. birar, strîngător
de bir.
tributum, I. vamă ; cum recta medietate navalis seu tributi ( 1420,
Oradea, Zichy ok!., VI, 609), cu dreapta jumătate a vă
mii corăbiei ; signum tributi erigere, a ridica semnu l vă
mii ; - 2. dare, bir ; tributum montanum , darea viilor ;
tributum montanum de vineis, darea viilor; tributum et
portus, vama şi portul ; - 3. amendă de răscumpărare ;
super tributo pro effusionibus sanguinum filiorum suo-
rum atque mortis, cu privire la răscumpărarea pentru văr
sarea sîngelui şi pentru moartea fiilor săi.
tricesima, a treizecimea.
triformis, de trei feluri ; dinarii triformes, dinari de trei feluri.
troctatorius, v . tractatorius.
troneus, I. cutie de chetă ; in troneo, în cutia de chetă ; - 2. butuci;
detinuissent quendam hominem de Kapolna et in tronco
usque ad diem sedis iudiciariae eaptum servassent (1426,
Ortvay, I. 601 L au prins un om din Că pîlna ş.i l-au tinut
prins, în butuci , pînă în zi ua scaunului de judecată.
tumenista, negustor de sare.
tumulo-are, a face o movilă, a movili.
tune, atunci ; ex nune prout ex tune et ex tune prout ex nune, acum
ca şi atunci, şi atunci ca şi acum ; tune ad praesens,
deocamdată.
tunella, butoi.
192
turbo universita5
turbo, vîltoare; turbines guerrarum, vîltorile luptelor (certurilor).

tutela, tutelă ; tutela dativa, tutelă impusă .
tutor, I. tutor ; - 2. ocrotitor ; - 3. apărător ; patronus et tutor,

ocrotitor şi apărător .
u
uber, îmbelşugat, bogat ; uberiorem ad cautelam, spre mai mare
chezăşie.
ubi, cînd ; ubi et quoties expedire viderint, cînd şi de cîte ori vor
crede de cuviinţă.
ubicumque, oriunde.
ubicunque, v. ubicumque.
udvornicus udv ornic , curtean.
ullatenus, de loc, nicidecum, cîtuşi de puţin.
ulna, I. cot ; 2. stînjen.

ultimate, în cele din urmă .
ultio, răzbunare .
Ultramorosienis, de dincolo de Mureş.

Ultrasilvas, Transilvania.
ultroneus, de bună voie ; ultronea ipsorum voluntate, de buna lor
voi'e ; ultronea ipsorum voluntate et pari voto communlter
confessi sunt, de buna lor voie şi într-un glas ne-au măr
turisit cu toţii.
unanimis, într-un cuget; unanimi eorum voluntate, cu voia lor, a
tuturor.
unio, legătură; fraternae dilectionis unione, prin legătura dragostei
frăţeşti.
universitas, obşte ; communitas -quoque seu universitas, obşte ,

universitas iobagionuril, obştea iobagilor ; · universitas
Saxonum, obştea saşilor; rogamus itaque universitatem
13 193
universus utensilis
vestram et hortamur attente, rugăm, aşadar, obştea

voastră şi o îndemnăm cu stăruinţă.
universus, tot ; cum... universis iuribus temporalibus, quocumque

nomine censeantur, cu toate drepturile lumeşti, oricum
s-ar numi ele.
unus, un(u) ; ad unum omnes, toţi pînă la unul.
urbura, urbur ă (dare ce se plătea vistieriei de către proprietarii mi-
nelor) ; comes urburarum, comitele urburei ; in praesen-
tia comitis urburarum nostrarum ( 1427, Cîmpulung, Ub.,
IV, 279), în faţa comitelui urburei noastre.
urburarius, 1. băieş ; - 2 s trîngătorul urburei.
urgens, grabnic ; pro urgentibus et arduis negotiis, pentru nişte grab-

nice şi grele treburi ; urgentibus quibusdam necessitati-
bus suis inevitabilibus, <silit > de unele nevoi grabnice
ale sale de neînlăturat.
urna, vas .
usque, pma la ; usque ad vitam, pînă <la sfîrşitul> vieţi'i ; usque
modo, pînă acum ; a multis retroactis temporibus usque
modo, din vremurile de mult trecute şi pînă acum.
usualis, de folosinţă ; terra usualis, părnînt de folosinţă .
usura, dobînd ă ; in sortem et usuram, în socoteală şi drept dobîndă.
usurpare, a cotropi.
usurpator, cotropitor.
usus, I. folos ; - 2. (drept de) folosinţă ; ab usu et utilitate, de la
dreptul de folosinţă şi folosul ; - 3. obişnuinţă ; de usu,
more, consuetudine et observantia, după obişnuinţă, da-
tină , obicei şi legea <din . bătrîni > .
ususfructus, I. ·(drept de) folosinţă ; - 2. roade; ususfructus et

utililitates, roadele şi foloasele.
ut, să, ca să ; ut puta, de pildă .
u.tensilis, folositor; pro signo utensili (1391, Sîntimbru, D. V., 415)

<menit>' spre folos i n tă ; Pro signo utensili talem inter
194
utensio vallo
se ordinaverunt divisionem, au rînduit între ei această

împărţi re spre folosul lor.
utensio, iolosinţă, folosire.

uterinus, după rriamă ; frater uterinus, frate după mamă, frate; pro
magistro Jacobo, frate suo uterino (1358, Alba Iulia,
Ub., II, 158), în numele magistrului Iacob, fratele său
după mamă.
utili tas, folos ; ab usu et utilitate, de la dreptul de folosinţă şi fo-

losul ; ususfructus et utilitates, roadele şi foloasele.
utiliter, spre folos, sp re priinţă ; utiliter convenire, a fi spre priinţă;
quae videntur sanctae matris ecclesiae commodis utiliter
convenire, ce se văd a fi spre folosul şi priinţa sfintei
maici, a bisericii.
utor-uti, a se folosi ; utuntur, gaudent et perfruuntur, se folosesc, se
bucură şi au parte de.
vacatio, vacanţă, slujba neocupată.
vacillo-are, a se clăti, a şovăi.
vacuus, pustiu ; terra vacua, pămînt pustiu.

vadium, chezăşie.
vado-ere, l . a merge, a trece, a înainta ; - 2. vadit pars, se hotă

răşte prin vot (în documente veneţiene) .
vaivod~, voievod, waywoda modernus, voievodul de acum.

valeo-ere, a fi puternic, a fi în sta re, a putea ; perpetuo valfturae
donationis titulo possidendam, ca s-o stăpînească în
chip de danie veşnică ; perpetuo valituras litteras (confir-
mamus ), (confirmăm) scrisoarea spre a avea putere
în veci.
vallis, vale ; caput vallis, începutul, gura văii.
vallo-are, l. întări ; ~ 2. face şanţuri ; - 3. a împresura; manu val-

lata expugnare, a cuceri prin împresurare.
195
val or venerabili5
valor, I: valoare; ad valorem, la valoare; ad valorem centum octo

marcarum, la valoarea de o sută opt mărci ; - 2. preţ ;
valorem denegat revelare, nu vrea să arate preţul ;
in ... valore, după cît face, în valoare de ...
vanus, deşert, zadarnic.
varietas, nestatornicie ; varietate temporum, din pricina nestator-
niciei vremurilor.
vas, vas ; vasa vini, vase de vin.
vassalus, va.sal , s upus ; vassali ecclesiae, vasalii, s upuşii bisericii.
vaştus-i(us). pustiire, prădare.
vectura, transport, că răuşie , mărfuri ce se cară din ţară ; res merci-

moniales) sive sint... pedagiae seu vectura (1370, Ub.,
· li ,, 338), (mărfuri) fie că sînt... de cele ce se duc în spi-
nare, fie mărfuri ce se cară din ţară.
velamen, văl ; velamine contradictionis, sub cuvînt de împotrivire.
venditio, vînzare ; vend-itio seu distractio, vînzare sau vînzare cu
amănuntul ; venditio inscriptioque perpetualis, vînzare şi
înscriere pe veci.
vendo-ere, a vinde ; vendere et tocare, a vinde şi a da în arendă, a
da cu chirie.
venerabilis, venerabil ; venerabilis pater, venerabilul părinte; vene-
rabilibus fratribus, universis archiepiscopis et episco-
pis ac dilectis filiis electis, abbatibus, prioribus, decanis,
praepositis, archidiaconis et aliis ecclesiarum praelatis
sive rectoribus et eorum vices gerentibus, ac personis
ecclesfasticis religiosis et saecularibus, ecclesiarum et
moma:sh:lriorautt t!12pîtulls @t et>nvtmtlbus, @xemptf et non
exemptis, venerabililor fraţi, tuturor arhiepiscopilor şi
episcopilor şi iubiţilor fii aleşi, abaţilor, priorilor, deca-
nilor, prepoziţilor, arhidiaconilor şi altor prelaţi sau rec-
tori ai bisericilor şi locţiitorilor lor, precum şi feţelor bi-
se riceşti, călugăreşti şi mirene, capitlurilor şi conventu-
rilor bisericilor şi mănăstirilor, scutite şi nescutite ;
venerabilibus in Christo patribus dominis Chanadino
Strigoniensi eiusdemque loci comite perpetuo et fratre
Ladislao Colocensi arcbiepiscopis, Benedicto Chana-
diensi, fratre Paulo Bozniensi, Georgio Sirmlensi ,
196
venerabili tas verbum
Ladizlao Quinqueecclesiensi, Nicolao lauriensi, Herrico

Vesprimiensi, Andrea Transilvano, Ladizlao Zagrabiensi,
Meskone Nitriensi, Andrea Waradiensi. Rodolpho Wa-
ciensi et Nicolao Agriensi ecclesiarum episcopis eccle-
sias dei feliciter gubernantibus ; magnificis viris lohan-
ne Druget palatino et iudice Comanorum, Demetrio ma-
gistro tavernicorum nostrorum comite Trinchinio, Paulo
filio Symonis iudice curiae nostrae, Mykch bano totius
Sclavoniae, Thoma voivoda Transilvano, lohanne bano de
Machow, Paulo iudice curiae dominae reginae consortis
nostrae carissimae, Stephano magistro agasonum nostro-
rum, Dyonisio magistro dapiferorum nostrorum et Nicolao
comite Posoniensi aliisque quam pluribus regni nostri
comitatus tenentibus et honores, venerabilii întru Cristos
părinţi, domnii Chanadin, arhiepiscopul de Strigoniu şi
comite perpetuu al aceluiaşi loc şi fratele Ladislau
arhiepiscopul de Calocea; <precum şi> episcopii bise-
ricilor : Benedict de Cenad, fratele Pavel de Bosnia, Gheor-
ghe de Sirmiu, Ladislau de P ecs, Nicolae de Gyor, Hen-
ric de Vesprim, Andrei al Transilvaniei, Ladislau de
Zagreb, Mesco de Nitra, Andrei de Oradea, Rudolf de
Vaţ şi Nicolae de Agria păstorind întru fericire biseri-
cile lui dumnezeu ; <iar > măriţii bărbaţi : Ioan Dru-
get, palatinul şi judele cumanilor, Dumitru, marele
nostru vistier <si > comite de Trencin, Pavel, fiul tui
Simion, judele curţii noastre, Mikch, banul întregii Sla-
vonii, Toma. voievodul Transilvaniei, Ioan, banul de
.M.acva, Pavel, judele curţii doamnei regine, preascumpei
noastre soţii, Ştefan , marele nostru comis, Dionisie, ma -
rele nostru stolnic, şi Nicolae, comitele de Pojon, precum
şi alţii foarte mu'lţi \inînd comitatele şi dregătoriil e ţării
noastre.
venerabilitas, cuvioşie .
ventilo-are, a dezbate ; <causa > ventilata extitisset, <pricina > s-a

dezbătut ; causa... diutius ventilata fuisset, <pricina > ...
a fost dezbătută mult timp.
verbotenus, cuvînt cu cuvînt, din cuvînt în cuvînt.
verbum, cuvînt, vorbă ; in haec verba, cu aceste cuvinte; în chipul
acesta ; astfel ; quarum litterarum tenor sequitur în haec
verba, cuprinsul căre i scrisori urmează în chipul acţ sta ;
simplici verbo, numai cu vorba.
197
veridicus vice-probator
veridicus, vrednic de crezare ; relatio veridica, da re de seamă vred-

nică de crezare.
verificatio, dovedire ; verificatio actionis et aquisitionis, dovedirea

pîrii.
veritas, adevăr ; omnimoda veritas, tot adevărul.
yermasius, gogoaşă de mătase, cocon : item de vermasio unum du-

catum (1412, Braşov, Ub., III, 546), de asemenea pentru
, gogoşii de mătase un ducat.
verus, adevărat ; immo verius, ba mai degrabă, ba mai vîrtos.

vester, al vostru; in medio vestri, în mijlocul vostru.
vestiarius, vestiar.
via, I. drum ; via iusta, drum drept ; via libera ( 1370, Ub., I I. 338),
drum liber ; magna via, drumul mare ; via publica, dru-
mul mare ; viae verae seu falsae, drumuri drepte sau în-
şe lătoare ; via sinistra, drum ocolit ; inventis pro se ipsis
quibusdam viis sinistriis seu falsis ( 1415, Constanţa, Ub.,
·III , 659), născocind pentru ei nişte drumuri ocolite sau
false ; propter impacati temporis qualitatem et discrimina
viaruţn et alios casus fortuitos, din pricina vremurilor
tulburi, a primejdiilor drumurilor şi a altor întîmplări
neaşteptate ; - 2. cale, mijloc; via iuris; pe calea legii ;
per viam compositionis vei concordiae amicabilis, pe calea
împăcării sau a înţelegerii prieteneşti.
viator, călător.
vicarius, vicar ; vicarius generalis, vicar general ·; vicarius et offi-

cialis generalis, vicar şi judecător episcopesc general.
vice-camerarius, vicecamerar.
vice-cometaneus, megieşul megieşului.
vice-gerens, locţiitor.
vice-imperator, marele vizir (în documentele privind pe turci) .

vice-magister agazonum, ajutorul marelui comis.
vice-probator, I. locţiitorul cercătorul ui ; vice-probator monetarum.
locţiitorul cercătorului de bani.
198
vicessima villîcus
vicessima, v. vigesima.
yicinus, vecin ; commetaneî et vicinî, megieşi şi vecini.
vicis (gnetiv), I. rînd ; iteratis viei bus, în repetate rînduri ; ite-
ratis vicibus pluries, în repetate rînduri <şi> de ma î
multe ori ; quadam vice, odată, o dată ; - 2. loc ; vice,
în loc de ; vke alicuius, în locul cuiva ; vice et nomine,
în locul şi în numele.
vicissitudo, schimbare, schimb ; mutua vicissitudine, şi dintr-o parte
şi din alta .
victima, jertfă; victimam alicuius bibere, a bea în sănătatea cuiva ;.

victima bibitionis, aldă maş.
victoria, biruinţă, izbînd ă .
victualîa, I. hrană ; datio victualium, datul hranei ; - ·2. bucate.

vicus, I. uliţă ; vicus simplicis ordinîs, uliţă cu un singur rînd <de
case > ; în linea viei simplicis et ordinîs, de-a lungul
uliţei cu un singur rînd <de case> ; de vico Kakuch -
ucza vocato (I 344, Fejer. IX, 1, 234) , din uliţa numită
,,Uliţa Kakuch" ; - 2. rînd de casă ; vicus oppositus,
rîndul de case din faţă ; - 3. cartier ; - 4. aşezare; ad
unum vicum destructum (1354, Alba Iulia, D. V., 130),.
la o aşezare distrusă.
videlicet, I . adică ; - 2. sau ; în alteram villam videlicet oppidum
(1437, Cluj-Mănăştur, Hurmuzaki, I, 2, 625) , într-un alt
sat sau tîrg.
video-ere, a vedea , a fi de faţă ; videre statutionem, a fi de faţă la
punerea în stăpînire ; ad videndam sfatutionem, ca să fie
de faţă la punerea în st~pînire ; ad audiendam et viden--
dam relationis metalis exhibitionem, ca să asculte şi să
fie de faţă la înfăţişarea dării de seamă a hotărniciei.
vigesima, douăzeci me.
vigor, I . putere, tărie ; - 2. temei ; vigore, în temeiul.

villa, sat ; liberae villae, sate libere ; villa bona, sat bun,
vmanus, sătean.
,,
villicus, 1. jude ; iudices eţ villici, juzi ; - 2. vilic ; villicus civita-
199
vincultim virtus
tis, vilicul oraşu lui (adm inist rator al bunurilor oraşul ui

şi jud ecă t or . al pricinilor mărunte) ; Johannes Siilczener,
magister civium, et Stephanus Hiizen, villicus civitatis
Cibinii (1380, Ub., II , 529), Io an Siilczener, judele şi
Ştefan Hti zen, v ili cu l oraşu lu i Sibiu .
vinculum, l e gămînt ; tali obligaminis vinculo interiecto, cu acest le-

gămînt şi înda torire.
vindemia, I. cul esul viilor; - 2. roadele din vin; vindemiarum dolii
mali dicatio, dijmuirea roadelor din vi n cu măsură
nedreaptă.
vindicta, pedeapsă ; vindicta capitalis sententiae, pedeapsa pierderii

capu lui.
vinea, 1. vie; vineae et vinearum promontoria, vii şi dealuri de vii;·
- 2. coa rd ă (tulpina de viţă de vie) ; vineas et tonellas.
proprias ... sibi adducendo ( 1387, Fejer, X. 8, 234), ad u-
cî ndu-şi coardele şi butoaiele sa le de vin.
vit:nim, vin ; vinum putatum vin tras.

v"ioleriter, cu puterea; cu sila; occupare violenter, a cuprind e cu pu -
terea, cu si la, a cotrop i.
vir, bărbat ; boni et nobiles viri, bărbaţi buni şi nobili (în rol de
împăciuitori) ; viri discreti, bărbaţi chibzuiţi ; viri probi,
bărbaţi cinstiţi ; viri probi partes suas ,nterponentes, pu-
nîndu -se ca mijlocitori bărbaţi cinstiţi; vir sPecialis,
bărbat anume ; viri ecclesiastici, feţe bi sericeş ti ; vir
fructuosus, bărbat cu spor (la toate).
virga, vargă: equitatis virga, varga dreptăţii.
virgo, fecioară ; beata virgo, sfînta fecioară.
virgultum, lăstăriş.
virtuosus, I. de b ă rbăţi e, bărbătesc; - 2. <le vitejie, vitejesc; actus

. virtuosi, fapte de vitejie; gesta virtuosa, fapte vitejeşti.
virtus, virtute, bărbăţie, vrednicie;virtutem virtuti accumulans, gră
m ă dind vrednicie pestevrednicie; cum virtus praemio ot
fidelitas remunerationis beneficio nullatenus carere .de-
bent, nichilominus malefactorum insolentia per con-
dignam regalis sententiae vindictam debet edomari, după,
200
vis volo
cum vrednicia nu se cuvine nicidecum să fie l ips it ă de

ră splată, ia r credinta de binefacerea r ăsplătirii, tot aşa ş i
semeţia răufăcătoril o r trebui e înfrînată cu o pedeapsă
potrivită, <d ată > prin hotărîre regească .
vi s, putere, t ă ri e, sil ni cie; vires veritati suffragantur, puterea este

s prij inul a d evă rului; litterae ... viribus cariturae, scri-
soa re .. . f ă ră putere de ac um înainte ; - 2. in vim perdi-
tionis, spre pi erzarea (lor, a lu i).
vi scera , 1. m ă runtaie; - 2. in'mă; vi scera nostra paterna, p ă rin
teasca noastră inim ă.
vi sitatio beatae Mariae virg1ms (visitatio virgmts gloriosae) Veş

mîntul maicii domnului (s ă rbătoare).
visitator, vizitator.
vita. viaţă; ad vitam, pe viaţă; vita comite (1 4 11 , Viş egra d, Fej er,
X, 5, 135), în tim pul vieţii; usque ad vltam, pînă la
sfîrş i t ul vieţii ; vitae ac morum honestate d~corus, îm-
podobit cu viaţă ş i purtă ri cinstite.
vitium, st ric ăci une, pată, nec aliquo vitio cali g inis offuscatae, rnc1
umbrită de vreo pată (cu privire la fe lul în ca re s-a păs
strat o scrisoa re, un act); litterae suspic-ionis vitio ca-
rentes, sc ri soare lipsit ă de orice bănuială de stricăciune.
vitricus, epitrop ; non ad voluntatem seu libitum vitricorum eccle-
siae (1384. Tîrgu-Mureş, Ub. , II, 596), nu după voinţă
sau plăcerfa epitropi lor biseri cii.
voca bulum, cuvînt, nume ; sincerae nobilitatis vocabulo, sub cuvînt
de neaoşă nob l e ţe .
vocatus, numit.
voco-are, a chema, a numi.
volo-velle, a voi ; volens remunerare labores et refundere expensas,
voind a răspl ă ti ostenelile şi a întoarce cheltui elile;
volentes et considerantes, voind şi ţinînd seama ; vo-
lentes pro tot et tantis fidelitatum obsequiosis meritis
eidem magistro D. occurere donativo, voind pentru atîtea
şi atît de mari, cred incioase şi vred nice de l audă slujbe,
să -l răsp lătim printr-un dar pe magistrul D. ; volentes
te fervore prosequi gratiae specialis, voind să-ţi arătăm
m ilostivirea unei osebite bunăvoinţe.
201
voluntas Zonuk
voluntas, I. voinţă ;- 2. învoire, voje; communi voluntate et con-

senu, cu împreună învoire şi înc.uviinla re ; - 3. voie ;
de communi voluntate, cu voia tuturor; spontanea volun-
tate, de bun ă voie ; unanimi voluntate et concordi con-
senu, cu voia tuturor şi în deplină înţe l egere; pari vo-
luntate, într-un cuget.
votivus , dorit ; votiva sollicitudo, dor ită purtare de grijă ; votiva
petitio, dorinţă şi ce rere ; iuxta earum votivam petitionem
( 1345, Vişegrad, Cod., Andeg., IV, 490), potrivit do rin ţei
ş i cererii lor.
votum, glas ; pari voto, într-un glas.

vox , I. voce, grai ; vox erat, se vorbea ; in ipso regno vox erat et
fama communis, în ţară se vorbea şi se zvonea pretu-
tindeni ; oraculo vivae vocis, prin viu grai ; - 2. vorbă ;
publica vox et fama, zvonul şi vorba ; vox publica, zvon ;
voce publica, după zvonu l obş1esc .
.
vulgariter, în limba poporului.
vul go, în limba poporul ui
vulnero-are, a răni.
vulnus , rană ; matio vulnerum , rănire.
w
Warad, Oradea. Waradiensis, de Oradea ; Promontorium Waradiense,
Dea lul Oradiei.
waywoda, v. vaivoda.
z
zelo-are, a fi plin de zel, a dori. a se sîrgui ; pacem partium zelan-
tes , sî rguindu- se pentru pacea părţilor.
zona, 1. direcţie ; - 2. cingătoare.
Zonuk, 1. Solnoc ; Zonuk exterior, Solnocul dinafar ă ; Zonuk inte-

rior, Solnocul dinăuntru ; Zonuk mediocris, Sol nocul de
Mijloc.

Glosar Termeni Expresii Documentele Latine Istoria Medie 1965

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Glosar Termeni Expresii Documentele Latine Istoria Medie 1965

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I

ISTORIA MEDIE A ROMÂNIEI

ISTORIA MEDIE A ROMÂNIEI

ACAO rv"IA R.P.R.

Prezentul glos ar a luat fiinlă î11 (·adrul rnlectivului de documente

BANFFY Oklevelttir a 1'011wj-11e111 zets,; gbeli loso,u.::.i Ba11.f fy csa.lcid

DOCUMENTA VALACJIORUM = Documenta his toriam Valachorl),t"

DU CANGE = Dn Cange. Glossarium media e et i11fima,e latinitatis,

FABIAN. ARAD = G. Fabian. Arad. ni.rmegye /eirasa hi,.~t6riai , geo-

J AKAB, OKL. = E. ]akab, Oklevelta r Kolo::s vâr torUmele elsii

abbatissa, abatesă n: : corespunde sta re ţei în biserica ortodoxă) .

abbreviator, cel care prescurtează, cel care face un concept; abbre-

abrasus, ras, cu răsături ; privilegium non abrasum, non cancel-

abscido-ere, a tăia (din, de la) .

.absolutus, iertat, dezlegat; committere absolutum , a-l socoti ie rtat

acc~ptus, I. plăcut; - 2. binevenit; ratum, gratum et accceptum

;accommodo-are, a potrivi, a pune la îndemînă ; mutuo accrommo-

.acquiro-ere, a cîştiga, a dobîn di ; acquirere niteretur, ar cătuta sâ

acquisitio, dare în judecat ă ; actio et acquisitio, pîră şi diare în

acquisititius, cîşligat, do bîndit ; pos sessio acquisititia, moşie dobînit ă .

actuarius, scrib, arhivar.

adeo-ire, I. a merge că tre ; ·- 2. a se a propia; - 3. limitationem

administratator; administrator ; administrator frtţctuosus, admi -

adoptio, I. adoptare ; adoptio consanguineltatis, recunoaşterea înru-

aetas, vîrstă ; in tenera aetate, în ira ged a vîrstă ; propter defectum

a.ffectus, I . dragoste ; fraterno cum affectu sincerae dilectionis

affido-are, a chezăşui ; assecuramus et affidamus vos firmiter fide

agaso-onis, comis (întrebuinţat mai ales la pi.) ; agasones, comişi ;

aggravatus, I. împovărat ; - 2. asuprit ; 3. osîndit.

aligualis, oarecare, cineva.

allegatio, I. temei ; - 2. sp us ă ; non obstantibus aliis allegationi-

allodiator, I. stăpîn de alodiu; - 2. stăpînul ur.ui prediu e reiditar;

alphabetum, alfabet; alphabeto intercisas (1337, Oradea , Cod.

amicabilis, prietenesc; per amicabiles compositores, prin mijlocirea

amicitia, prietenie ; . (acuz. în formule de salut) amicitiam debitam

ancilla, roabă, slujnică; manumissio servorum et ancillarum, elibe-

.annus, an ; anno dominicae incamationis, în anul întrupării dom-

apostolatus, I. apostolat; prout nobis ex officii .debito summi

Apparitio beati Michaelis, A răt area ieri citului Mih ail.

aratrum, plug ; terras arabiles sufficientes pro uno aratro ( 1352,

arbitrativus. de împăciuire : di spositio arbitrativa, r înd u ia lă de

arbitro-are, a socoti ; se dignum ~rbitrans, socoHndu-se v~ednic.

arresto-are, 1. a popri, a pune la popreală ; - - 2. a aresta.

articulus, ohişnuit la pi. articuli, I. împrejurări; - 2. părţi, !li> Unete

assertio, ştire; assertio fidedigna. ştire vr ednică de cre zare.

assumo-ere, I . a-şi lua asupră ; ab omnibus eum indebite mo-

astatio, înfăţişare; astatio falsi termini, înfăţi~are neîndreptăţită

attempto-are, a încerca, a îndrăzni.

attendo-ere, I. a fi atent ; - 2. a lua aminte, a ţine seama de .. . ,

attraho-ere, a trage ; attrahere în causam, a trage în judecată.

auctor, I. a1·1tor ; 2. creator ; - 3. dăruitor ; auctor salutis,

audio-ire, I . a auzi, a asculta ; ad audiendam et videndam relationis

augumentum, sporire, creştere ; salutis augumentum in salutis

ausus, îndrăzneală, au5.u temerario, cu o cutezătoare îndrăzneală ;_

authenticatio ( = authentificatio), adeverire.

aviticitas, I . strămoşie ; iure naturalis genealogiae seu aviticitatis

apare şi în documentele din Ţara Rom ânească, cu un

baccalaureus, laureat; baccalaureus in artibus, laureat în artele

banalis, banal ; denarius banalis, din a r banal.

beatitudo, I. fericire; -- 2. desf ă tare; eterna beatitudo, desfătare

beatus, I . fericit ; - 2. sfîn't.

beneficium, l. binefacere ; beneficium remunerationis, binefacerea

benignus, binevoito r ; benignum praebentes assensum, dînd o bine-

birretum, baret, beret.

bu•g,:m, butzdugnn ; unum b~u.·ulum ~rreum bu•gnn voc.:atum, o mă

committo-ere, 1. a î n sărc! n a ; committimus et mandamus, în să r

conservator, I . apărăt o r (în timpul vacan ţeila conducerea aşeză

-conspiratio, uneltire ; ex conspiratione maligna, printr-o mi şe

-constitutio, aşe zămînt ; conditio et constitutio, rînduială şi aşe