U.S.A.M.V.

IASI

Facultatea de Agricultura

Anul de studiu: II

Forma de invatamant: I.D.

REFERAT
ECOLOGIA SI PROTECTIA
MEDIULUI

Sef lucrari, Student,

Dr. Slabu Cristina Roman Catalina-Elena

FANETELE SECULARE DE LA VALEA LUI

DAVID
1
 BIOTOP NATURAL

In acest referat imi propun sa prezint una dintre cele mai importante din rezervatiile naturale de pe
teritoriul judetului Iasi ,adevarate comori de biodiversitate a florei si faunei,printre care enumeram:

Saraturile de la Valea Ilenei(rezervatie floristica);

Ghiorghitoaia(rezervatie forestiera si botanica);
Fagetul secular Humosu(rezervatie forestiera);
Locul fosilifer Dealul Repedea(geologica si paleontologica);
Pietrisu Bohotin(geologica si paleontologica);
Padurea Uricani(forestiera);
Cotul Salageni(acvatica);
Raul Prut(ichtiologica si avifaunistica).

Rezervatia Valea lui David ,intalnita si sub denumirea de „Fanetele seculare de la Valea lui
David“ este floristica si faunistica ,are caracter botanic si prezinta interes stiintific national.

2
 Ea se afla la vest de municipiul Iasi ,dupa Fabrica de Antibiotice si terenul ce apartine viei
Uricanilor.Aici se ajunge de pe DN 28, urmând un drum îngust aflat pe partea dreaptă a şoselei ce duce de
la Iaşi la Roman. Drumul se află pe direcţia nord, printre două dealuri, pe valea paraului Valea lui David
la o altitudine de 80-100 metri.

Fâneţele se află pe coasta dealului La Coşări si se intind pe o suprafata de 46,35 de hectare.

Denumirea rezervaţiei provine de la naturalistul şi geograful Mihail D. David (1886-1954), fost profesor
de geografie la Universitatea „Al.I.Cuza din Iasi“.El este autorul mai multor lucrări, printre care şi
Cercetări geografice în Podişul Moldovenesc, unde a dedicat câteva pagini chiar rezervaţiei care astăzi îi
poartă numele. A fost confirmată ca rezervaţie floristică prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi nr.
8/1994 şi prin Legea 5/2000. Acest biotop natural prezinta numeroase alunecari de teren, formand un
microrelief variat ,care in corelatie cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalarii unui covor vegetal
bogat in specii cu caracter pontic.
Fâneata cuprinde mai multe fitocenoze, aici existând un numar de peste 570 specii de antofite,ceea
ce reprezinta cca. 16 % din flora spontana a României.

Rezervaţia cuprinde o pajişte multiseculară, cu fâneţe ce aparţin regiunii de silvostepă din nordul
Moldovei, cu pâlcuri de stejar şi gorun, bogate în poieni, iazuri şi terenuri mlăştinoase unele din ele cu
soluri salinizate.
In perimetrul rezervatiei a fost identificata pentru prima data in Romania, in 2005, o noua specie de
ciuperca -Agaricus Fissuratus.

Printre raritatile floristice din aceasta zona va prezentam:

3
 Polygala sibirica(amareala siberiana)

Iris aphylla(stanjenei de stepa)

Clematis integrifolia(clopotei)

4
 Crambe tatarica(varza turceasca) Amygdalus nana(migdalul pitic)

Din cele 500 de specii rare de flori mai intalnim barbusoara (Erysimumixtefurcatum), steluta
cu flori albastre (Aster cinereus), patlagina (Plantago schwarzenbergiana), stanjenei de stepa ( Iris
sintesii), stanjenelul (Iris brandzae).

De asemenea, aici se găsesc şi unele rarităţi faunistice, ca rădaşca (Lucanus cervus), fluturele
Evergestis ostrogovichi (în a doua localitate din lume), greierul împroşcător (Dinarhus desipus), vipera
de stepă moldavă (Vipera ursinii moldavica), şopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum şi
păsări: fâsa de câmp (Anthus campestris), prepeliţa (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola
torquata) sau ciocarlia de camp (Alauda arvensis). La capătul rezervaţiei se află Iazul Valea lui David (2
ha), unde pot fi zăriţi multi peşti din soiul "crap silezian", bibani, şerpi lungi cam de jumătate de metru,
vineţi pe spinare şi albicioşi pe burtă. Pe coasta dreaptă a văii sunt vipere, „emblema“ acestei rezervatii
stiintifice.

Vipera ursinii moldavica(Vipera de stepã moldavã) este endemicã Moldovei, si

5
este extrem de periclitatã, fiind o specie extrem de rara ,unicat in lume; in urma studiilor se cunoaste
faptul ca Vipera ursinii moldavica este rezultatul incrucisarii a doua subspecii:Vipera ursinii
renardi(vipera de stepa) si Vipera ursinii rakosiensis(vipera de faneata).

Coturnix coturnix(prepelita) Alauda arvensis(ciocarlia de camp)

Aceasta minunata rezervatie, Fanetele seculare de la Valea lui David, gazduieste o varietate
spectaculoasa a plantelor, animalelor, ecosistemelor intre care exista o interactiune atat de necesara
mediului.Umanitatea este dependenta de aceasta biodiversitate ,fiind raspunzatoare de calitatea aerului
pe care il respiram, calitatea apelor si o sursa permanenta de bunuri materiale . Principalele cauze din
care se produc pierderi de biodiversitate sunt modificările profunde ale mediului ca urmare a
schimbărilor climatice, restrângerea habitatelor naturale ca urmare a activităţilor antropice (datorită
urbanizării, poluării industriale, agriculturii etc.),dezvoltarea speciilor invazive(plante, animale ,agenţi
patogeni şi alte organisme care sunt non-native /străine într-un ecosistem şi care pot provoca prejudicii
economice sau de mediu ori afectează în mod negativ sănătatea umană) , uneori chiar selecţia naturala.
Lista siturilor naturii ,rezervatii aflate in patrimoniul natural al judetului Iasi, cuprinde:
1. Dealul lui Dumnezeu - 569,6 ha - Leţcani (1% din suprafata rezervatiei se afla pe teritoriul comunei),
Movileni (<1%), Rediu (5%), Româneşti(6%)
2. Făgetul Humosu - 79,8 ha - Deleni (1%)
3. Fâneţele Bârca - 159,4 ha - Mogoşeşti (2%), Voineşti (1%)
4. Lunca Mirceşti - 28,3 ha - Mirceşti (2%)
5. Pădurea Icuşeni - 9,6 ha - Golăieşti (<1%)
6. Pădurea Medeleni - 128 ha - Golăieşti (1%), Victoria (2%)
7. Pădurea Tătăruşi - 48,4 ha - Cristeşti (<1%), Tătăruşi (1%)
8. Pădurea Bârnova-Repedea - 12 428,4 ha
Bârnova(32%),Ciurea(27%),Comarna(<1%),Dobrovăţ (50%), Grajduri (35%), Schitu Duca(31%)
9. Pădurea Homiţa - 51,4 ha - Cristeşti (1%), Moţca (<1%)
10.Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti - 232,1 ha - Popricani(1%), Rediu (4%)
11.Pădurea Roşcani - 64,7 ha - Roşcani (2%)
12.Pădurea Uricani - 112,9 ha - Miroslava (1%)
13.Pădurea Frumuşica - 113,8 ha - Mădârjac (2%)

6
14.Pădurea Gheorghiţoaia - 243,6 ha - Sineşti (3%)
15.Râul Prut - cca. 7 500 ha - Bivolari (5%), Golăieşti(8%), Gorban (16%), Grozeşti (8%), Prisăcani
(16%), Probota (1%), Trifeşti(10%), Ţuţora (15%), Ungheni (6%), Victoria (11%)
16.Sărăturile Jijia Inferioară - Prut - 10997,6 ha - Andrieşeni(3%),Gropniţa(15%),Movileni(15%),
Popricani (19%), Probota (14%), Ţigănaşi(46%), Trifeşti (2%), Victoria (6%), Vlădeni (30%)
17.Sărăturile din Valea Ilenei - 158,9 ha - Dumeşti (2%),Leţcani (<1%), Româneşti (<1%)
18.Valea lui David - 222,9 ha - Miroslava (3%)
19. Eleşteele Jijiei şi Miletinului - 19 425,0 ha Andrieşeni(3%),CoarneleCaprei(1%),Focuri(11%),
Gropniţa (72%), Movileni (31%),Popricani (19%), Probota (14%), Şipote (8%), Trifeşti (2%),Ţigănaşi
(46%),Victoria (6%), Vlădeni (38%)
20. Lunca Siretului Mijlociu - cca.7 000 ha -Alexandru I. Cuza (16%), Butea (15%), Hălăuceşti (14%),
Mirceşti (3%),Mogoşeşti-Siret (12%), Răchiteni (22%), Stolniceni-Prăjescu (6%)
21. Pădurea Bârnova - cca.12 600 ha - Bârnova (32%),Ciurea (12%), Comarna (2%), Dobrovăţ (49%),
Grajduri (1%), Schitu Duca (50%),Tomeşti (11%)
22. Pădurea Micleşti - cca. 5 600 ha - Ciorteşti (34%),Dolheşti (56%)

In aceste zone trebuie intreprinse masuri care sa creeze premise necesare, in vederea
salvarii ecosistemelor, geosistemelor si speciilor de importanta majora pentru stabilirea
fundamentului necesar pentru managementul adecvat al resurselor naturale, conservarea
biodiversitatii si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice.