UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI

„REGELE MIHAI I AL ROMANIEI”

FACULTATEA DE HORTICULTURA SI SILVICULTURA
SPECIALIZAREA : SILVICULTURA
DISCIPLINA : CONSERVAREA BIODIVERSITATII

PARCUL NATIONAL DEFILEUL JIULUI

PROFESOR COORDONATOR: STUDENT

Sef. Lucr. Dr. Ing Stefan Carolina Udrescu Adelina

TIMISOARA 2020

CUPRINS :
1 - LOCALIZARE
2 - DESCRIERE
3 - FLORA SI FAUNA
4 - MONUMENTE SI ATRACTII TURISTICE
LOCALIZARE
Aria protejată se află în extremitatea sudică a județului Hunedoara (pe
teritoriile administrative ale orașelor Aninoasa, Petroșani și Vulcan) și cea
nordică a județului Gorj (pe teritoriul orașului Bumbești- Jiu și al
comunei Schela) și este străbătută de drumul național DN66 care leagă
municipiul Deva de orașul Filiasi.

DESCRIERE
Parcul național se întinde în partea vestică a Carpatilor Meridionali , între
Muntii Valcan (grupă muntoasă a Muntilor Retezat-Godeanu, la vest și Muntii
Parang (ce aparțin grupei muntoase Parang –Sureanu-Lotrului, la est; de-a
lungul raului Jiu, între confluența Jiului de est si Jiului de vest și confluența cu
valea Sadului și reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi
calcaroase , vârfuri, grohotisuri,chei,cascade ponoare, pajiști montane și
păduri), în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Linicilor
(formațiune geologică megalitica de forma unui sfinx) și Stancile Rafaila (arie
protejată de interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai
multe formațiuni stancoase alcătuite din roci metamorfice de structură
sistoasa , cu inserții de cloritoi ).
Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de fag
(Symphyto-Fagion), Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus
excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri din Tilio-
Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de stejar cu carpen
de tip Galio-Carpinetum, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de fag
de tip Asperulo-Fagetum, Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-
Carpiniori), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-
Piceetea), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul
câmpiilor, până la cel montan și alpin, Izvoare petrifiante cu formare de
travertin (Cratoneurion), Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul
râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul
râurilor montane și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce
adăpostesc o gamă diversă de flora si fauna specifică lantului carpatic al
Meridionalilor .
Floră și faună
Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de paduri de fag (Fagus
sylvatica) și gorun (Quercus petraea), în asociere cu carpen (Carpinus
betulus) sau frasin (Fraxinus). Flora stratului ierbos are în componență peste
550 de specii cormofite și peste 140 de talofite (specii cu un singur tal, cu
înmulțire prin spori). Fauna este bine reprezentată de mamifere, păsări,
amfibieni, reptile, pești și insecte.
Parcul național se suprapune sitului de importanta comunitara - Defileul
Jiului (sit SCI), la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice
și floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE
din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
faună și floră sălbatică) printre care șapte specii de mamifere: ursul brun
(Ursus arctos, rasul (Lynx lynx), vidra de râu (Lutra lutra), liliacul mare cu
potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul
cu urechi de șoarece (Myotis blythii) și liliacul cu aripi lungi (Miniopterus
schreibersi); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata) și
tritonul cu creastă (Triturus cristatus); patru specii de pești: mreană vânătă
(Barbus meridionalis), zglăvoacă (Cottus gobio), dunăriță (Sabanejewia
aurata) și porcușorul de vad (Gobio uranoscopus); precum și opt specii
de nevertebrate: gândacul sihastru (Osmoderma eremita), gândacul de apă
(Rhysodes sulcatus), radasca ( Lucanus cervus), croitorul mare al
stejarului (Cerambyx cerdo), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus
funereus), croitorul alpin (Rosalia alpina), gandacul rosu (Cucujus
cinnaberinus) și racul de ponoare (Austropotamobius torrentium)
Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul
sitului: capra neagra (Rupicapra rupicapra), cerb (Cervus
elaphus), caprioara (Capreolus capreolus), pisisca salbatica (Felis silvestris),
jder de copac (Martes martes), pârșul comun (Myoxus glis), pârșul de alun
(Muscardinus avellanarius), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui
Esculap (Elaphe longissima), șop0ârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter
(Lacerta viridis), sarpele de apa ( Natrix tessellata), șopârla de zid (Podarcis
muralis), șarpele orb (Anguis fragilis), broască-roșie-de-munte (Rana
temporaria), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă
brună (Bufo bufo), tritonul de munte (Triturus alpestris) sau salamandra de
foc (Salamandra salamandra).
La nivelul ierburilor vegetează o plantă
din specia Tozzia carpathica, cunoscută
sub denumirea populară de iarba-
gâtului.
.
MONUMENTE SI ATRACTII TURISTICE
În vecinătatea parcului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult,
monumente istorice, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural
și turistic; astfel:

Mănăstirea Lainici

● Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" (a "Sânonilor") din Petroșani,

construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
● Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Bumbești Jiu, construcție 1760,
monument istoric.
● Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” din Pleșa (Bumbești Jiu),
construcție 1706, monument istoric.
● Biserica "Intrarea în Biserică" a mănăstirii Lainici, construcție 1812-1827,
monument istoric.
● Biserica "Schimbarea la Față" din Bumbești Jiu, construcție 1835,
monument istoric.
● Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din Bumbești Jiu, construcție 1820,
monument istoric.
● Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" din Sâmbotin, construcție 1794,
monument istoric.
● Biserica de lemn "Sf. Dumitru" din Schela, construcție 1781, monument
istoric.
● Muzeul arhitecturii populare gorjenești din Bumbești Jiu.
● Cula Cornoiu din orașul Bumbești Jiu.
● Castrele romane Bumbești-Jiu (1), Bumbești-Jiu (2) și Bumbești-Jiu (3).
● Arii naturale protejate: Dealul Gornăcelu, Sfinxul Lainicilor și Stâncile
Rafailă (monumente ale naturii), Piatra Crinului și Peștera Bolii, unde, în
 cea mai mare sală a grotei: Sala de concert și dans (cu o acustică
deosebită), sunt organizate concerte muzicale.

Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Național_Defileul_Jiului

https://www.google.com/search?q=Tozzia+carpathica&tbm=isch&ved=2ahUKEwift5jAm9LpAhWPG-
wKHVUXBAoQ2-
cCegQIABAA&oq=Tozzia+carpathica&gs_lcp=CgNpbWcQAzICCAA6BAgjECc6BwgjEOoCECdQoJoBWKe-
AWCBxAFoAXAAeASAAfcBiAGSCZIBBTAuMy4zmAEAoAEBqgELZ3dzLXdpei1pbWewAQo&sclient=img&ei=d2
fNXt-fGo-3sAfVrpBQ&bih=627&biw=1326&client=opera&hs=oUN#imgrc=IUjT4emdgDiaDM

https://www.google.com/search?client=opera&q=urs+brun&sourceid=opera&ie=UTF-8&oe=UTF-8

https://www.google.com/search?
q=CERB&client=opera&hs=FV3&sxsrf=ALeKk01DmfEA4E9FqxLmp9_3ChnDIBJ4Cw:1590522084262&source
=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiL0du-pNLpAhX4ysQBHcF1A-
AQ_AUoAXoECBcQAw&biw=1326&bih=627