• Pădurea (Quercetumul) Crujana este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier), situată în județul Suceava, pe teritoriul comunei Pătrăuți. • Rezervația naturală este constituită dintr-un arboret de specii de foioase, cu participarea majoritară a stejarului. Constituția arboretului este plină, înălțimea medie fiind de 30 m, iar diametrul cuprins între 45-50 cm. Altitudinea rezervației este de 370 m, iar suprafața sa este de 39,40 ha. • Localizare: Podișul Sucevei, la altitudinea de 370 de metri. • Acces: Pe DN2 (spre orașul Siret) şase kilometri, pe drumul comunal prin comuna Pătrăuți, se ajunge la Cantonul Silvic Crujana și la rezervație. • Caracterizare și importață: Pădure de amestec cu predominarea stejarului, situată pe un teren plan. Este protejată pentru calitatea strejarilor și frumuseţea ei. • Istoric: Datorită calității și importanței stejarilor, în 1973 a fost propusă pentru protecție. • Condiții geologice și pedologic: Pe depozitele de marne cenușii și nisipuri de vârstă sarmaniță este format un cernoziom negru de pădure. • Date biologice: Elementul dominant este stejarul (Quercus robur). • Rezervația naturală Pădurea de fagi (Fagetum) de la Dragomirna • Pădurea de fagi de la Dragomirna este așezată în nordul Sucevei, în comuna Mitocu Dragomirnei. • Pe o suprafață de 134,8 ha se întinde o arie protejată ce cuprinde faget secular natural în proporție de 97%, cu vârsta cuprinsă între 90 și 100 de ani. • Aici întâlnim: molid, pin silvestru, stejar, paltin și frasin, cu diametre de 35-56 cm și înălțimi de 35-40 m. • Căi de acces: din Suceava, pe drumul comunal prin comuna Mitocu Dragomirnei, spre Mănăstirea Dragomirna, apoi pe drumul de pădure până la rezervație (11 km) - pe DN 2, spre orasul Siret, la 6 km, apoi spre dreapta pe drumul comunal prin comuna Pătrăuți, pe lângă Rezervația forestieră Crujana, la Mănăstirea Dragomirna, apoi spre rezervație (14 km) • Fâneţele seculare de la Calafindești • Tip rezervaţie: botanică/fâneață. • Suprafaţă: 7 hectare. • Încadrare teritorială-administrativă: comuna Calafindești. • Custode: Primăria Calafindeşti. • Localizare: Podișul Dragomirnei la altitudinea cuprinsă între 350 și 430 metri. • Acces: La 30 kilometri de Suceava spre Siret pe DN2 (E 85) se desface spre est drumul local care duce la Calafindești (7 kilometri), unde se află rezervația. • Caracterizare și importanță: Fâneața în care dăinuie o populație eurosiberiană de varza iepurelui (Ligularia glauca) și de plante caracteristice lizierei pădurilor xeroterme cuprinzând câteva monumente botanice ale naturii: crinul de munte (Lilium martagon), laleaua pestriță (afritillaria melearis) și bulbucul (Trollius europaeus). • Istoric • Interesul științific asupra fânețelor din județul Suceava a fost mult sporit prin semnalarea de către unii cercetători – Mihail Gușuleac, iar mai apoi de Emilia Țopa, Adrian Tudorică, Nicolae Boșcaiu, Taras Seghedin – a unei specii relictare deosebit de rare în flora României: Linguria glauca – fiind propusă pentru protecție și declarată rezervație această zonă. • Elemente biologice • Vegetația ierboasă cuprinde, printre altele, coada cocoșului (Poligonatum odoratum), curpenul (Clematis recta), ciocul barzei (Geranium sanguineum), clopoțelul (Campanula persiciflora), stânjenelul siberian (Iris sibirica), ciapa ciorii (Muscarii botryoides), gladiola sălbatică (Gladiolus imbricatus), calcea calului (Caltha palustris), frăsinelul (Dictamnus albus) și cele trei monumente botanice ale naturii menționate. Toate aceste elemente floristice asigură o mare diversitate de culori pe toată perioada sezonului de vegetație. Coada cocoşului sau Pecetea lui Solomon (Polygonatum odoratum) • Fânețele seculare Frumoasa alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic) situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Moara, satul Frumoasa, la 4 km spre vest de bifurcația șoselei Suceava - Fălticeni din comuna Șcheia, satul Sf.Ilie. • Se găsește la interferența florei nordice cu cea sud-vestică, interferență care se datorează localizării fânețelor seculare la contactul dintre provincia floristică central-europeană și cea ponto-sarmatică. • Fânețele seculare de la Frumoasa, cu o suprafață de 9,50 ha, au fost studiate detaliat în 1921 de către Mihai Gușuleac și considerate de acesta ca fiind o interesantă costiță pontică cu resturi de floră termofilă. Este formată din două planuri distincte orientate spre vest: în partea superioară, la o altitudine medie de 395 m este o pantă cu inclinație mare (cca. 50 grade), iar în partea inferioară apare o fâșie de fânaț aproape plană, cu mici zone uneori înmlăștinite. În partea superioară, cu pantă mare, solul este uscat, nisipos cu un conținut mărit de carbonați, iar în partea Din punct de vedere al florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie în anul 1892 un număr de 26 de specii de angiosperme. Ulterior, alți cercetători descriu flora acestei rezervații, printre care D. Mititelu și V. Cojocaru care citează 483 de plante vasculare, numeroase ciuperci și mușchi. Multitudinea speciilor este evidențiată de plante specifice zonelor de vegetație și anume: • circumpolare: rogozul (Carex sp.); • eurasiatice: Senecia integrifolius, toporașul (Viola pumila); • europene: paroinicul (Orchis ustulata); • central - europene: laptele câinelui (Euphobia amygdaloides); • continentale: drobul (Cytisus ustulata), stânjenelul de stepă (Iris ruthenica), dedițelul (Pulsatilla alba), veronica (Veronica incana); • pontice: barba boierului (Ajuga laxmannii), vaneteaua (Centaurea sp.), zambila pitică (Hyacanthella leucophaea); • mediterano-pontice: Lathyrus pannonicus; • mediteraneene: usturoiul sălbatic (Albium flavum), Trinia glauca; • balcano-dacice: Centannea banatica. Ion Nemeș a descoperit aici o nouă specie de insecte, Coleophora bucovinella, al cărei habitat se limitează doar la această zonă. • Pădurea Zamostea - Lunca este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV a IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Zamostea. Aria protejată cu o suprafață de 107,60 hectare se află în lunca dreaptă a râului Siret, la limita nord-estică a județului Suceava cu județul Botoșani. • Rezervația naturală a fost declarată arie protejată în anul 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate) și reprezintă o zonă de luncă, împădurită cu specii arboricole de stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus), plop tremurător (Populus tremula); în asociere cu arbusti de salbă moale (Euonymus europaeus), voiniceriu pitic (Euonymus nana), păducel (Crataegus monogyna) sau sânger (Cornus sanguinea). • De asemenea aici se găsește una dintre cele mai frumoase și rare flori din România: laleaua pestriță (Fritillaria meleagris). • Pădurea Zamca se află pe teritoriul Municipiului Suceava în partea de nord-vest. • Pădurea Zamca este o zona verde însemnată a orașului, ce se desfășoară de-a lungul limitei dintre municipiul Suceava și comuna Şcheia. Suprafața de pădure-parc pe care Municipiul Suceava o deține este de circa 101,5 hectare. În partea de nord-vest a pădurii-parc se află localizate Ruinele Cetății Șcheia ce poartă denumirea și de Cetatea de Apus a Sucevei. De altfel, ruinele Cetății Şcheia și Mănăstirea Zamca sunt monumente importante din zonă. Pădurea- parc beneficiază de variații de teren semnificative, respectiv dealul Zamca, dealul Şeptilici, versanți abrupți în zona de nord-vest a pădurii-parc, platouri, coline, zone împădurite cu specii diverse de arbori precum și zone înierbate natural. • Parcul Șipote-Cetate (cunoscut și sub numele Parcul Șipote sau Parcul Cetății) este un parc dendrologic amenajat în partea de sud-est a municipiului Suceava, în imediata vecinătate a Cetății de Scaun. El se află pe valea pâraielor Șipot și Cetății (pârâul Târgului sau Cacaina). Principalul monument din parc este Statuia ecvestră a lui Ștefan cel M are , operă a sculptorului Iftimie Bârleanu, dezvelită în anul 1977. • Parcul Șipote-Cetate se întinde pe o suprafață de 7 hectare. El a fost amenajat între anii 1975- 1977, când s-au trasat alei, peluze și rondouri de flori, s-au amenajat locuri pentru joaca copiilor, s-au construit terenuri sportive și o cabană-restaurant, s-au amplasat elemente decorative. • Parcul a fost împărțit în patru sectoare: vegetație de munte (1,95 hectare), vegetație de deal (2 hectare), vegetație de câmpie (1,35 hectare) și vegetație de luncă (1,70 hectare). S- a plantat circa 95% din suprafață cu aproape 7.000 de puieți. Printre speciile de arbori și arbuști plantate sunt de menționat următoarele: brad, tisă, molid, pin silvestru, plop alb, plop negru, ienupăr ornamental, salcâm japonez, fag, mesteacăn, nuc american, liliac. • Vă mulțumesc pentru atenție!