Sunteți pe pagina 1din 15

Arii protejate în proximitatea

orașului Suceava

Student: Cazac Irina Niculina (căs. Petriuc)


• Pădurea (Quercetumul) Crujana este
o arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei a IV-a IUCN
(rezervație naturală, tip forestier),
situată în județul Suceava, pe teritoriul
comunei Pătrăuți.
• Rezervația naturală este constituită
dintr-un arboret de specii de foioase, cu
participarea majoritară a stejarului.
Constituția arboretului este plină,
înălțimea medie fiind de 30 m, iar
diametrul cuprins între 45-50 cm.
Altitudinea rezervației este de 370 m,
iar suprafața sa este de 39,40 ha.
• Localizare: Podișul Sucevei, la
altitudinea de 370 de metri.
• Acces: Pe DN2 (spre orașul Siret) şase
kilometri, pe drumul comunal prin
comuna Pătrăuți, se ajunge la Cantonul
Silvic Crujana și la rezervație.
• Caracterizare și importață: Pădure de
amestec cu predominarea stejarului,
situată pe un teren plan. Este protejată
pentru calitatea strejarilor și frumuseţea
ei.
• Istoric: Datorită calității și importanței
stejarilor, în 1973 a fost propusă pentru
protecție.
• Condiții geologice și pedologic: Pe
depozitele de marne cenușii și nisipuri
de vârstă sarmaniță este format un
cernoziom negru de pădure.
• Date biologice: Elementul dominant
este stejarul (Quercus robur).
• Rezervația naturală Pădurea de
fagi (Fagetum) de la
Dragomirna
• Pădurea de fagi de la Dragomirna
este așezată în nordul Sucevei, în
comuna Mitocu Dragomirnei.
• Pe o suprafață de 134,8 ha se
întinde o arie protejată ce
cuprinde faget secular natural în
proporție de 97%, cu vârsta
cuprinsă între 90 și 100 de ani.
• Aici întâlnim: molid, pin silvestru,
stejar, paltin și frasin, cu diametre
de 35-56 cm și înălțimi de 35-40
m.
• Căi de acces: din Suceava, pe
drumul comunal prin comuna
Mitocu Dragomirnei, spre
Mănăstirea Dragomirna, apoi
pe drumul de pădure până la
rezervație (11 km)
- pe DN 2, spre orasul Siret,
la 6 km, apoi spre dreapta pe
drumul comunal prin comuna
Pătrăuți, pe lângă Rezervația
forestieră Crujana, la
Mănăstirea Dragomirna, apoi
spre rezervație (14 km)
• Fâneţele seculare de la Calafindești
• Tip rezervaţie: botanică/fâneață.
• Suprafaţă: 7 hectare.
• Încadrare teritorială-administrativă: comuna
Calafindești.
• Custode: Primăria Calafindeşti.
• Localizare: Podișul Dragomirnei la
altitudinea cuprinsă între 350 și 430 metri.
• Acces: La 30 kilometri de Suceava spre Siret
pe DN2 (E 85) se desface spre est drumul
local care duce la Calafindești (7 kilometri),
unde se află rezervația.
• Caracterizare și importanță: Fâneața în care
dăinuie o populație eurosiberiană de varza
iepurelui (Ligularia glauca) și de plante
caracteristice lizierei pădurilor xeroterme
cuprinzând câteva monumente botanice ale
naturii: crinul de munte (Lilium martagon),
laleaua pestriță (afritillaria melearis) și
bulbucul (Trollius europaeus).
• Istoric
• Interesul științific asupra fânețelor din județul
Suceava a fost mult sporit prin semnalarea de către
unii cercetători – Mihail Gușuleac, iar mai apoi de
Emilia Țopa, Adrian Tudorică, Nicolae Boșcaiu,
Taras Seghedin – a unei specii relictare deosebit de
rare în flora României: Linguria glauca – fiind
propusă pentru protecție și declarată rezervație
această zonă.
• Elemente biologice
• Vegetația ierboasă cuprinde, printre altele, coada
cocoșului (Poligonatum odoratum), curpenul
(Clematis recta), ciocul barzei (Geranium
sanguineum), clopoțelul (Campanula persiciflora),
stânjenelul siberian (Iris sibirica), ciapa ciorii
(Muscarii botryoides), gladiola sălbatică (Gladiolus
imbricatus), calcea calului (Caltha palustris),
frăsinelul (Dictamnus albus) și cele trei monumente
botanice ale naturii menționate. Toate aceste
elemente floristice asigură o mare diversitate de
culori pe toată perioada sezonului de vegetație.
Coada cocoşului sau Pecetea lui Solomon (Polygonatum
odoratum)
• Fânețele seculare Frumoasa alcătuiesc o
arie protejată de interes național ce corespunde
categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip
floristic) situată în județul Suceava, pe teritoriul
administrativ al comunei Moara, satul Frumoasa,
la 4 km spre vest de bifurcația șoselei Suceava -
Fălticeni din comuna Șcheia, satul Sf.Ilie.
• Se găsește la interferența florei nordice cu cea
sud-vestică, interferență care se datorează
localizării fânețelor seculare la contactul dintre
provincia floristică central-europeană și cea
ponto-sarmatică.
• Fânețele seculare de la Frumoasa, cu o suprafață
de 9,50 ha, au fost studiate detaliat în 1921 de
către Mihai Gușuleac și considerate de acesta ca
fiind o interesantă costiță pontică cu resturi de
floră termofilă. Este formată din două planuri
distincte orientate spre vest: în partea superioară,
la o altitudine medie de 395 m este o pantă cu
inclinație mare (cca. 50 grade), iar în partea
inferioară apare o fâșie de fânaț aproape plană, cu
mici zone uneori înmlăștinite. În partea
superioară, cu pantă mare, solul este uscat, nisipos
cu un conținut mărit de carbonați, iar în partea
Din punct de vedere al florei, Aurel Procopianu Procopovici
descrie în anul 1892 un număr de 26 de specii de angiosperme.
Ulterior, alți cercetători descriu flora acestei rezervații, printre care D.
Mititelu și V. Cojocaru care citează 483 de plante vasculare,
numeroase ciuperci și mușchi.
Multitudinea speciilor este evidențiată de plante specifice zonelor
de vegetație și anume:
• circumpolare: rogozul (Carex sp.);
• eurasiatice: Senecia integrifolius, toporașul (Viola pumila);
• europene: paroinicul (Orchis ustulata);
• central - europene: laptele câinelui (Euphobia amygdaloides);
• continentale: drobul (Cytisus ustulata), stânjenelul de stepă (Iris
ruthenica), dedițelul (Pulsatilla alba), veronica (Veronica incana);
• pontice: barba boierului (Ajuga laxmannii), vaneteaua (Centaurea
sp.), zambila pitică (Hyacanthella leucophaea);
• mediterano-pontice: Lathyrus pannonicus;
• mediteraneene: usturoiul sălbatic (Albium flavum), Trinia glauca;
• balcano-dacice: Centannea banatica.
Ion Nemeș a descoperit aici o nouă specie de insecte, Coleophora
bucovinella, al cărei habitat se limitează doar la această zonă.
• Pădurea Zamostea - Lunca este o
arie protejată de interes național ce
corespunde categoriei a IV a IUCN
(rezervație naturală de tip forestier)
situată în județul Suceava, pe
teritoriul administrativ al comunei
Zamostea. Aria protejată cu o
suprafață de 107,60 hectare se află
în lunca dreaptă a râului Siret, la
limita nord-estică a județului
Suceava cu județul Botoșani.
• Rezervația naturală a fost declarată arie protejată
în anul 2000 (privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a
III-a zone protejate) și reprezintă o zonă de
luncă, împădurită cu specii arboricole de stejar
(Quercus robur), carpen (Carpinus betulus),
frasin (Fraxinus), plop tremurător (Populus
tremula); în asociere cu arbusti de salbă moale
(Euonymus europaeus), voiniceriu pitic
(Euonymus nana), păducel (Crataegus
monogyna) sau sânger (Cornus sanguinea).
• De asemenea aici se găsește una dintre cele mai
frumoase și rare flori din România: laleaua
pestriță (Fritillaria meleagris).
• Pădurea Zamca se află pe teritoriul Municipiului
Suceava în partea de nord-vest.
• Pădurea Zamca este o zona verde însemnată a
orașului, ce se desfășoară de-a lungul limitei
dintre municipiul Suceava și comuna Şcheia.
Suprafața de pădure-parc pe care Municipiul
Suceava o deține este de circa 101,5 hectare. În
partea de nord-vest a pădurii-parc se află
localizate Ruinele Cetății Șcheia ce poartă
denumirea și de Cetatea de Apus a Sucevei. De
altfel, ruinele Cetății Şcheia și Mănăstirea Zamca
sunt monumente importante din zonă. Pădurea-­
parc beneficiază de variații de teren
semnificative, respectiv dealul Zamca, dealul
Şeptilici, versanți abrupți în zona de nord-vest a
pădurii-parc, platouri, coline, zone împădurite cu
specii diverse de arbori precum și zone înierbate
natural.
• Parcul Șipote-Cetate (cunoscut și
sub numele Parcul
Șipote sau Parcul Cetății) este
un parc dendrologic amenajat în
partea de sud-est a municipiului
Suceava, în imediata vecinătate a
Cetății de Scaun. El se află pe
valea pâraielor Șipot și Cetății
(pârâul Târgului sau Cacaina).
Principalul monument din parc
este
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel M
are
, operă a sculptorului Iftimie
Bârleanu, dezvelită în anul 1977.
• Parcul Șipote-Cetate se întinde pe o suprafață
de 7 hectare. El a fost amenajat între anii 1975-
1977, când s-au trasat alei, peluze și rondouri
de flori, s-au amenajat locuri pentru joaca
copiilor, s-au construit terenuri sportive și o
cabană-restaurant, s-au amplasat elemente
decorative.
• Parcul a fost împărțit în patru sectoare:
vegetație de munte (1,95 hectare), vegetație de
deal (2 hectare), vegetație de câmpie (1,35
hectare) și vegetație de luncă (1,70 hectare). S-
a plantat circa 95% din suprafață cu aproape
7.000 de puieți. Printre speciile de arbori și
arbuști plantate sunt de menționat
următoarele: brad, tisă, molid, pin silvestru,
plop alb, plop negru, ienupăr ornamental,
salcâm japonez, fag, mesteacăn, nuc
american, liliac.
• Vă mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și