PARCUL NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI

Proiect realizat de : Tripp Georgiana Nicoleta

 Parcul Național Piatra Craiului ajunge cu ușurință în vârful celor mai frumoase arii protejate din Carpați . La doar câțiva
kilometri distanță de Brașov și aproape trei ore de București , aceasta este una dintre cele mai iubite destinații de drumeții din
România. Numeroasele sale trasee traversează micile sate de munte de la bază până la creasta sa lungă și îngustă de calcar, una
dintre cele mai spectaculoase din Europa.
Parcul național este zonă protejată din 1938, fiind unul dintre cele mai vechi din țară. Cercetătorii au descoperit aici 35 de
specii de nevertebrate unice în lume, 216 specii de fluturi și peste 100 de specii de păsări . În plus, peste 40% dintre speciile de
mamifere din România se plimbă liber în zona parcului.
Acest vast parc național este una dintre cele mai importante zone de teren protejate din România. Adăpostește o mare varietate
de floră și faună, inclusiv Garofița Pietrei Craiului - o floare violet găsită doar în Piatra Craiului - spațiile deschise, munții maiestuoși
și copacii falnici de aici atrag călătorii care caută refugiu pe străzile orașului și centrele urbane.
O rețea diversă de trasee bine întreținute înseamnă că pasionații de aer liber vor găsi o mulțime de locuri pentru a rătăci. Iar
repere precum Cheile Zărnești, Peștera Dâmbovicioarei și pădurile virgine oferă acces spectaculos la unele dintre cele mai frumoase
minuni naturale ale țării. Un traseu educațional ușor detaliază cele mai unice caracteristici ale parcului, în timp ce observatorul
ursului brun și fețele de stâncă perfecte pentru alpinism oferă oportunități pentru călătorii care merg cu un ghid expert.
CUPRINS :
 LOCALIZARE
 ISTORIE
 BIODIVERSITATE
 ATRACŢII TURISTICE


  LOCALIZARE
Aria naturală se întinde în extremitatea nord-estică a județului Argeș (pe teritoriile administrative ale comunelor Dâmbovicioara,
Dragoslavele, Rucăr) și în cea sudică a județului Brașov (pe teritoriile comunelor Fundata, Moieciu și Bran și pe cel al orașului
Zărnești),în apropierea drumului național DN73A care leagă orașul Predeal de localitatea Șercaia .

Parcul național este localizat în Masivul Piatra Craiului, grupare muntoasă ce aparține nord-vestului lanțului carpatic al
Meridionalilor şi se întinde pe o suprafață totală de 14.773 ha.
 ISTORIE
Aria naturală din Masivul Piatra Craiului a fost înființată în data de 28 martie 1938 prin decizia Consiliului de Miniștrii,
publicată în Jurnalul Consiliului de Miniștrii Nr. 645 din 1938, urmând ca de-a lungul timpului, aria protejată să-și mărească
suprafața în mai multe etape, iar din anul 1990, zona să fie declarată parc național și reconfirmată prin Legea Nr.5 din 6 martie
2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) .

În anul 2003 prin Hotărârea de Guvern nr. 230 din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale
și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața parcului național.

 BIODIVERSITATE
În zona Piatra Craiului se găsește o vegetație bogată în specii datorită
preponderenței aproape absolute a calcarelor. Aici se găsesc specii unice în lume de
floră și faună, unele dintre ele, așa cum ar fi Garofița Pietrei Craiului (Dianthus
callizonus), fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colț (Leontopodium
alpinum) și ghințura galbenă (Gentiana lutea). Printre speciile de animale amintim capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarată
monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița.
 FLORA

Bogăția în specii a Parcului Național Piatra Craiului este rezultatul condițiilor deosebit de variate pe care le oferă acesta
dezvoltării lumii vegetale. Altitudinea care depășește 2200 m face ca aproape întreaga grupare a speciilor montane si alpine,
caracteristice lanțului carpatic să găsească aici condiții optime de dezvoltare. Existenta pădurilor, stâncăriilor calcaroase,
grohotișurilor, pajiștilor si a ochiurilor de mlaștină favorizează menținerea unei diversități botanice deosebite. Ciupercile, mușchii,
lichenii si plantele cu flori găsesc aici un adevărat paradis.
Pe teritoriul parcului au fost identificate până în prezent 1199 de specii si subspecii de plante. Cunoscând faptul că în flora
României s-au înregistrat 3136 de specii spontane se poate afirma că Parcul National Piatra Craiului găzduiește 30 % din
speciile de plante superioare care se întâlnesc pe teritoriul României. Un număr de 181 de specii sunt incluse in "Lista roşie a
plantelor superioare din România" ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanța deosebită a
Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de floră, in special pentru
conservarea endemitelor carpatice

Dintre aceste specii amintim doar pe cele mai cunoscute, care încântă ochii
iubitorilor naturii, care vizitează Piatra Craiului in lunile de vara, aceste specii fiind
supuse unui regim strict de protecție: Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)
simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind
unicul loc din lume care o găzduiește (este o specie
endemica pentru Piatra Craiului), tisa (Taxus
baccata), angelica (Angelica arhangelica), sângele
voinicului (Nigritella rubra), macul galben (Papaver
alpinum ssp. corona-sancti-stefani), linarița (Linaria
alpina), floarea de colt sau floarea Reginei
(Leontopodium alpinum), bulbucii (Trollius europaeus),
bujorul de munte (Rhododendron mytifolium), gladiola
sălbatică (Gladiolus imbricatus), ghintura galbena (Gentiana lutea), iedera albă (Daphne blagayana), tulichina (Daphne
cneorum), argințica (Dryas octopetala) etc.
 Parcul Național Piatra Craiului
adăpostește un mare număr de
specii de orhidee de munte - 41
specii din 58 de specii existente pe
teritoriul României. Multe dintre
acestea, ca de exemplu poroinicul,
mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza
maculata), bozior , stupinița , se
regăsesc in fânețe, habitate de o
mare valoare conservativă. Fânețele
montane au o diversitate floristică de
excepție, cuprinzând cca. 500 de specii vegetale. Din punct de vedere botanic, fondul de bază
al acestor pajiști este format din taxoni cu valoare furajeră ridicată: graminee (ierburi) - iarba
câmpului , vițelar, ovăscior auriu , pieptănariță , golomăț și leguminoase – ghizdei, trifoi roșu ,
trifoi de munte ș.a. Pe lângă acestea, sunt prezente o multitudine de plante cu flori
multicolore: bulbuci, margarete, gladiole sălbatice , numeroase specii de clopoței . Fânețele constituie de asemenea resurse
importante de plante medicinale, aromatice sau recunoscute în folclorul local ca având proprietăți magice: arnica (Arnica
montana), chimenul , sunătoarea , cicoarea , pătlagina, țintaura ș.a.

 FAUNA
Parcul Național Piatra Craiului este unul dintre cele mai atrăgătoare locuri din Carpații românești, datorită faptului că
adăpostește o multitudine de specii de animale, unele dintre ele cu valoare de endemite carpatice. Fauna masivului, în
special speciile de nevertebrate, oferă cercetătorilor o bogăție de nebănuit referitoare la posibilitățile de cercetare, iar
mamiferele mari atrag iubitorii faunei sălbatice.

Fauna de nevertebrate este deosebit de bogată prezentând un

deosebit interes științific. Este de remarcat prezenţa a 35 de specii
endemice si a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru știință.
Menționăm doua specii endemice pentru Piatra Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica
(Arahnida, Acari).

Piatra Craiului adăpostește un număr mare de

specii de fluturi, până în prezent fiind identificate peste
216 de specii, unele rare sau endemice: Psodos
coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina;
Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemica în
Carpați; Erebia pronoe, specie cunoscută în Carpați
numai din Piatra Craiului şi Bucegi; Pieris bryoniae,
specie menționată în lista roșie a fluturilor de zi din
Europa, etc.
 În Piatra Craiului rețeaua hidrografică este mai redusă. Fauna acvatică este
reprezentată printr-un mare număr de nevertebrate şi 10 specii de pești oxifili şi reofili
specifici râurilor de munte, printre care zglăvoaca şi păstrăvul

.
Dintre amfibieni şi reptile se întâlnesc : salamandra sau
sălămâzdra, tritonul cu creastă care este specie de interes
comunitar conform Directivei Habitate, tritonul de munte ,
tritonul carpatic ,broasca roşie de munte, buhaiul de baltă -
care este specie de interes comunitar, broasca râioasă brună .
Dintre reptile menționăm : vipera de munte, șarpele de casă,
șarpele de alun, năpârca, șopârla de munte, şopârla de câmp,
gușterul, şopârla de ziduri .

Parcul National Piatra Craiului deține o ornitofauna bogata,

reprezentată prin cele 112 specii identificate până în prezent pe
acest teritoriu, din acest punct de vedere fiind o zona ideală pentru
observarea păsărilor. Deși se pot observa puține exemplare de
acvilă de munte, care cuibăresc probabil în Munții Făgăraș, în
Piatra Craiului se regăsesc alte specii de răpitoare diurne şi nocturne cum sunt:
șorecarul, uliul porumbar, uliul păsărar, șoimul
rândunelelor, șoimul călător, vânturelul roşu, bufnița,
huhurezul mare sau minuniţa. Cheile şi zonele stâncoase
din Parc sunt populate de: fluturașul de stâncă, specie
rară, brumăriţa de stâncă, drepneaua neagră - Apus apus,
drepneaua mare, mierla de piatră. Pădurile de fag,
rășinoase, tufișurile şi fânețele sunt populate de: pițigoiul
de brădet, pițigoiul de munte , piţigoiul moțat, alunar,
ciocănitoarea neagră , sfrânciocul roșiatic, ochiul boului,
corb, mierla gulerată. Există şi câteva specii de interes cinegetic: cocoșul de munte, ierunca. La marginea râurilor sunt
întâlnite frecvent: codobatura albă, codobatura de munte, mierla de apă. Tot pe văile râurilor din parc poate fi observată şi o
specie rară, barza neagră.

Condițiile climatice şi geologice, geomorfologia şi structura florei şi vegetației din Parcul National
Piatra Craiului au determinat păstrarea unei diversități aparte în grupul mamiferelor. Din cele
aproximativ 100 specii de mamifere din fauna întregii țări, peste 40% trăiesc şi în masivul Piatra
Craiului.

Până în prezent au fost identificate 21 de specii de lilieci, care se adăpostesc în peșterile sau
scorburile arborilor bătrâni de pe teritoriul parcului. Dintre acestea, o mare parte intra în categoria
specii strict protejate conform Convenției de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform
Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii,
M. blythii, M. myotys, Barbastella barbastellus),
iar o specie -Vespertilio murinus - este inclusă în
Convenția de la Bonn.

Parcul National Piatra Craiului găzduiește o

populație bogată de carnivore mari: urs - Ursus
arctos, lup - Canis lupus, râs - Lynx lynx. Studiile
realizate au arătat existenta a trei culoare de
circulație ale acestor specii între masivele protecție.
Căpriorul - Capreolus capreolus şi cerbul comun -
Cervus elaphus sunt întâlniți în pădurile de la
baza masivului. În prezent populația de capre
negre - Rupicapra rupicapra care trăiește în zonele
stâncoase ale masivului este de peste 200 de
exemplare.
 Alte specii de mamifere întâlnite în aria protejată sunt porcul mistreţ - Sus scrofa, bursucul -Meles meles, jderul de
copac -Martes martes, jderul de piatră -Martes foina, pisica sălbatică -Felis silvestris si vidra - Lutra lutra.
  ATRACŢII TURISTICE
Piatra Craiului este unul dintre cele mai
spectaculoase masive montane din
România. Vizitatorii îi pot descoperi atracțiile
parcurgând cele 42 de trasee turistice.

Prăpastiile Zărneștilor
Prapastiile Zărneștilor este un impresionant
sector de chei, care s-a format acum sute de
milioane de ani în urmă şi a apărut inițial
sub forma unui torent. Formarea cheilor a
fost accelerata, datorita stratelor de calcar.
Lungimea totala a cheilor este de 3,9 km, cel
mai mare sector aparținând Văii
Prăpăstiilor, cu o lungime de 1,7 km. Acest
sector este fascinant datorită faptului că este
îngust, are pereți verticali, calcare stratificate,
care după unii geologi se găsesc doar în aceste chei. De asemenea,
cei norocoși pot zări exemplare de capre negre, fluturașul de stanca
sau flori caracteristice zonei.
În prezent Prăpastiile Zărneștilor este o vale seacă, dar care sta
mărturie proceselor geologice din perioada Jurasică.

Creasta Pietrei Craiului

Sunt trasee multe care duc pe creasta Pietrei Craiului şi care sunt
solicitante fizic, fie că ascensiunea este dinspre versantul estic sau
vestic. Însă, odată ce ai ajuns sa cucerești creasta, imaginea spectaculoasa şi impunătoare te va lăsa fără răsuflare, şi în același
timp va fi cea care îţi va lua oboseala şi o va înlocui cu împlinire.
Creasta Pietrei Craiului se impune în Carpații Românești ca o unitate montana unica si aparte. Unicitatea ei consta în faptul că
este cea mai înaltă şi cea mai lungă creastă calcaroasă din România. Are o lungime de 25 km, cu înălțimea maximă la Piscul
Baciului – 2238 m. Denumirea vârfului își are originea în desfășurarea oieritului în zonă, ca activitate tradițională. Altitudinea
minima, de 735 m, se găsește la confluența dintre Dambovicioara si
Dâmbovița.

Grohotișurile
Grohotișurile se numără printre formele caracteristice Pietrei Craiului.
Acestea se încadrează distinct în peisaj, atât prin suprafață, cât şi prin
varietate sau mod de dispunere în spațiu. În Piatra Craiului grohotișurile
se întâlnesc între 1300-2200 m altitudine, cu suprafață cea mai mare la
altitudinea de 1750 m, în zonele: Marele Grohotiș, La Zăplaz, Piatra
Craiului Mica, Hornul Găinii, Padinile Frumoase, la baza umerilor Pietrei
Craiului, Vârfului Ascuțit, Vârfului Padina Popii etc.

Cerdacul Stanciului
Este situat la baza versantului vestic al Pietrei Mari la altitudinea de
1720 m, reprezentând cea mai mare arcada carstica din Piatra Craiului.
Având o forma circular-ovala, are un diametru de 9 m pe verticala si 12 m
pe orizontala. Cerdacul Stanciului este cea mai renumita si impresionanta
forma carstica din Piatra Craiului rezultata in urma prăbușirii tavanului
unei vechi peșteri.

Zăplazul
Reprezintă o succesiune de 4 arcade, ramase dintr-o veche peșteră, situată în partea vestica a crestei, pe traseul La Lanțuri.

Cheile Dâmbovicioarei au o lungime de 2,4 km si formarea lor este efectul asocierii dintre acțiunea cursului de suprafața si
acțiunea cursului subteran. Față de Prapastiile Zărneştiului, din nord-estul parcului național, Dâmbovicioara a avut o evoluție
mai rapidă datorita unor falii care au atras circulația apelor subterane. În cheile Dâmbovicioarei se afla si o peșteră atractivă si
mult căutată de vizitatori. Aceasta s-a format în calcare jurasice si are o galerie lunga de 555 m. Deși aceasta lungime este mai
mica față de alte peșteri din Romania, Peștera Dâmbovicioara este cea mai lunga din zona. Existența peșterii a fost semnalata
încă din secolul al XVIII lea când localnicii o foloseau drept ascunzătoare
din calea invadatorilor.

Satele de munte cu gospodăriile risipite pe dealuri, unde localnicii încă

păstrează tradițiile seculare, in armonie cu natura, se alătură
atracțiilor turistice care nu trebuie ratate la vizitarea Parcului National
Piatra Craiului.

Satul Măgura este destinația numeroșilor turiști care caută liniștea si

armonia satelor de munte. După anul 1820 capătă o identitate proprie
si va figura constant ca așezare.
MULŢUMESC PENTRU ATENŢIA ACORDATĂ !