Parcul National Piatra

Craiului

BADEA GEORGIANA
ECTS , AN II , 5250

ISTORIC

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervaie natural in 28 martie 1938

(Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645). Consiliul de Ministri a luat
aceast decizie "datorit caracterului unic al masivului unde se gasesc
specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia
transilvanica , Leontopodium alpinum,ca si datorita frumusetii
peisajului .
In 1938, cand rezervaia natural a fost infiinata, au fost luate in
considerare numai 440 ha. In 1972, aceast suprafa a crescut la 900
ha, iar astazi, zona de conservare special acopera o suprafa de
4879ha, zona de parc naional ocupnd cca. 9894 ha. n 1952 (anul in
care a fost nregistrat primul amenajament silvic pentru zona Pietrei
Craiului), in jur de 17.2% din suprafaa totala a masivului a fost luat in
considerare pentru conservare.
In anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc naional prin Ordinul 7
al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alaturi de alte 12 parcuri
din Romania.

LOCALIZARE

Parcul Naional Piatra Craiului este situat in Carpaii

Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului, in
totalitate si spaii din culoarele intramontane limitrofe,
Rucr-Bran si Rucr-Zrneti. Parcul Naional Piatra
Craiului se extinde pe raza judetelor Braov si Arge,
incluzand suprafete apartinand localitatilor Zarnesti,
Moeciu (satele Magura si Petera), Bran, Rucr si
Dmbovicioara. Suprafaa totala a Parcului Naional
Piatra Craiului este de 14773 ha din care 7806 ha in
judeul Brasov si 6967 in judeul Arges.

ZONARE

In interiorul parcului este prevzuta o zona cu protecie stricta, n

suprafa de 6053.8 ha (Braov 2619ha, Arge 3434.8 ha). Zona cu
protecie strict mai include si alte 4 zone carstice, si anume Cheile
Zrnetilor (Prpastiile Zrnestilor) n judetul Braov si Cheile
Dmbovicioarei, Cheile Bruturetului si Cheile Dmbovitei, situate n
judetul Arges, precum si o arie de protecie cu caracter de rezervaie
natural totaliznd 1.5 ha (Petera Liliecilor). In interiorul zonei cu
protecie strict se afla si zona n care punatul este interzis, cu o
suprafa 515.5 ha.
Zona de protecie integrala are suprafaa de 104,6 ha. Restul
suprafeei constituie zona de conservare durabil (6835.2 ha),
respectiv zona de dezvoltare durabil (1765,4 ha).

FAUNA

Fauna de nevertebrate este deosebit de bogat prezentand un deosebit

interes stiinific. Este de remarcat prezena a 35 de specii endemice si a 91
de specii descrise de aici ca fiind noi pentru stiin. Menionam doua specii
endemice pentru Piatra Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida)
si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari).
Piatra Craiului adpostete un numar mare de specii de fluturi, pana in
prezent fiind identificate peste 216 de specii unele rare sau endemice:
Psodos coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea zeta
sandorokovacsi subspecie endemica in Carpati;Erebia pronoe, specie
cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi; Pieris bryoniae
specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc.
Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu
celelate grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si
reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a legii
13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna).

PSTRV

OPRLA DE ZIDURI

PASTRAV

OPRLA DE CMP

VIPERA DE MUNTE

Parcul Naional Piatra Craiului detine o ornitofauna bogata, reprezentata

prin cele 111 specii identificate pana in prezent pe acest teritoriu, din acest
punct de vedere fiind o zona ideala pentru observarea pasarilor. Multe dintre
acestea sunt mentionate ca specii strict protejate in Conventia de la Berna Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa
(legea nr. 13 din 11 martie 1993) si in Conventia de la Bonn -Conventia privind
conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (legea nr. 13 din 8 ian.
1998)
ACVILA DE MUNTE

BARZA NEAGR

COCOUL DE MUNTE

Conditiile climatice si geologice, geomorfologia si structura florei si

vegetatiei din Parcul National Piatra Craiului au determinat pastrarea unei
diversitati aparte in grupul mamiferelor.
Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna intregii tari, peste
40% traiesc si in masivul Piatra Cariului.

Pana in prezent au fost identificate 21 de specii de lilieci, care se

adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul
parcului. Dintre acestea, o mare parte intra in categoria specii strict
protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes
comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus
ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys,
Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus - este inclusa in
Conventia de la Bonn. De mentionat ca pe teritoriul Romaniei sunt protejate
toate speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea
Romaniei la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa , adoptat la
Londra la 4 decembrie 1991.
Parcul National Piatra Craiului gazduieste o populatie bogata de carnivore
mari: urs - Ursus arctos; lup - Canis lupus; ras - Lynx lynx. Studiile realizate
au aratat existenta a trei culoare de circulatie ale acestor specii intre
masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un regim special
de protectie

IEPURE DE CMP

VEVERI

NEVSTUICA
CAPRA NEAGR

FLORA

Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de 1170 de specii si subspecii

de plante. Cunoscand faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3136 de specii
spontane se poate afirma ca Parcul National Piatra Craiului gazduieste peste 30 %
din speciile de plante superioare care se intalnesc pe teritoriul Romaniei. Un numar
de 181 de specii sunt incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca
specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanta deosebita
a Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de flora, in special
pentru conservarea endemitelor carpatice.

Dintre aceste specii amintim doar pe cele mai cunoscute, care incanta ochii iubitorilor
naturii, care viziteaza Piatra Craiului in lunile de vara, aceste specii fiind supuse unui
regim strict de protectie: garofita Piatrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul
floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o gazduieste
(este o specie endemica pentru Piatra Craiului); tisa (Taxus baccata); angelica
(Angelica arhangelica); sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra); macul galben
(Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani); linarita (Linaria alpina); floarea de colt
sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum); bulbucii (Trolius europaeus); bujorul de
munte (Rhododendron mytifolium), gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), ghintura
galbena (Gentiana lutea), iedera alba (Daphne blagayana), tulichina ( Daphne
cneorum) etc.

FLOAREA DE COL
GLADIOL SLBATIC

MACUL GALBEN
IEDER ALB

CLIMA

Prin pozitia geografica, Parcul National Piatra Craiului, se incadreaza zonal in

clima temperata, iar regional la tranzitia dintre climatul continental vestic de nuanta
atlantica si cel excesiv continental. Zona se incadreaza in sectorul cu clima de munte,
tinutul muntilor inalti. In general, clima masivului nu difera mult de a celorlalte zone
montane invecinate. Totusi, pozitia geografica, inaltimea, orientarea si configuratia
reliefului imprima climei unele particularitati locale.

1. Temperatura - In Parcul National Piatra Craiului repartitia temperaturii anuale a

aerului scade in functie de cresterea altitudinii: Rucar (>7C), Zarnesti (5-7C), Podu
Dambovitei (5-7C), Fundata (4-5C), Curmatura (4-5C), Piatra Mica (2-4C), Vf.
Piscul Baciului (0-2C). Numarul mediu anual al zilelor de vara cu temperatura
maxima 25C, scade in urmatoarea ordine: Rucar 40-20, Zarnesti 40-20, Fundata
20-0, Piscul Baciului 0 .

Variatiile valorilor medii ale temperaturii aerului in cursul anului, cu amplitudinea

anuala de 18,9C (statia Fundata) si 19,4C (statia Predeal) imprima teritoriului
caracterul unui climat continental.

2. Precipitatiile - Precipitatiile sunt puternic influentate de directia perpendiculara a

masivului fata de vanturile din vest si nord-vest, el actionand, in general,ca un
paravan in calea maselor de aer cald. Se observa o crestere a cantitatii de precipitatii
corelata cu cresterea altitudinii, pana la inaltimi de 1700-200m. Mai sus de aceste
altitudini cantitatea de precipitatii incepe sa scada. Din datele inregistrate la mai multe
statii meteorologice din zona, se constata ca precipitatiile au o distributie neuniforma,
ele crescand treptat din punct de vedere cantitativ in raport cu altitudinea, variind de
la 900-1000 mm in zonele joase la aproape 1300 mm, in partile mai inalte ale
teritoriului.

3. Vantul - Avand in vedere pozitia si orientarea masivului Piatra

Craiului,frecventa cea mai mare o au vanturile care bat din sectorul vestic si
nord-vestic. Pe versantul estic, din cauza adapostului, zapada se
acumuleaza in cantitati mari in portiunile concave ale terenului, unde este
afanata si troienita. Dimpotriva, pe versantul vestic, expus vanturilor,
zapada este, in general, viscolita si compacta, avand o grosime mai mica.
Frecventa calmului are o valoare medie de 8-9% si este mai mare in zonele
joase ale teritoriului, 11% la statia Fundata, si mai mica, 6-7%, cu cat ne
apropiem de creasta.
In ceea ce priveste intensitatea (viteza) medie a vantului, ea creste cu
altitudinea, variind in functie de directia lui. Numarul mediu al zilelor cu vant
puternic (V 11m/sec) este, in medie 40, iar al zilelor cu furtuna (V
16m/sec) este in medie 8. Lunile cele mai periculoase din acest punct de
vedere sunt martie-mai.

APE

Raurile de pe teritoriul parcului apartin de doua bazine hidrografice principale: Bazinul

Oltului in N si bazinul Dambovitei in S. Cumpana de ape dintre ele urmareste
aliniamentul La Umeri - Vf. Grindu - La Table - Dl. Sasu - Vf. Sterghiori. Pe teritoriul
Parcului National se delimiteaza patru bazine hidrografice:
1. Bazinul Barsei - In partea nordica a masivului, Barsa Mare, afluent al Oltului, este
principalul rau colector, care marcheaza limita nordica a parcului.
2. Bazinul Raul Mare al Zarnestilor - Principalul colector al apelor de pe versantul
estic al masivului Piatra Craiului este Raul Mare al Zarnestilor sau Valea Prapastiilor,
afluent al Barsei Mari. El capteaza toate paraiele ce vin de pe versantul de rasarit,
pasunile Zanoaga, Curmatura si Vladusca care nu au un debit permanent. Ele pot sa
sece vara, in special in regiunea cheilor, sau sa inregistreze un debit relativ mare in
perioada de topire a zapezilor sau in timpul ploilor de primavara (lunile mai-iunie).
3. Bazinul Dambovicioarei - Raul Dambovicioara marcheaza o parte din limita
estica a parcului, captand o serie de paraie dintre care cele mai importante sunt:
Valea Grindu, Valea Capatanelor, Valea Steghii, Valea cu Apa, Valea Muierii etc.
Raul isi mareste considerabil debitul in aval unde primeste apele izvoarelor carstice
Galgoaie (300 l/s), care reprezinta de fapt, izvoarele raului Dambovicioara.
4. Bazinul Dambovitei - Principalele cursuri de apa colectate de pe teritoriul parcului
sunt:Valea Dragoslovenilor cu afluentii Valea Tamasului si Padina Lancii, Valea lui
Ivan, valea Urzicii, Valea Larga, Valea Speriata, Valea Gruiului si Valea Berila.
Apele subterane, caracteristice masivului, sunt delimitate in doua bazine
hidrocarstice: Bazinul Prapastiile Zarnestilor in nord si Bazinul Dambovicioara in sud.

LOCALITATI

Localitatile din jurul Parcului sunt reprezentate de orasul Zarnesti

si comunele: Bran, Moieciu, Fundata pe raza judetului Brasov si de
comunele Dambovicioara si Rucar pe raza judetului Arges. In cadrul
localitatilor mentionate, impactul cel mai mare asupra Parcului il au:
orasul Zarnesti, comunele Rucar si Dambovicioara si satele:
Pestera si Magura (comuna Moieciu), Sirnea (comuna Fundata).

ACCES

Principalele puncte de acces dupa numarul de turisti care le tranziteaza si dupa distantele pana
la principalele puncte de atractie turistica din munte sunt:
Zarnesti - principala poarta de intrare in parc permitand accesul in partea de nord-nord-est si
nord-vest a masivului. La Zarnesti se poate ajunge cu trenul, autobuzul sau auto dinspre Brasov
(se afla la 30 km de Brasov). De la Zarnesti sunt doua rute principale de acces in parc. Una este
spre Plaiul Foii (pentru partea de nord-vest) iar cealalta prin Prapastiile Zarnestului-Cabana
Curmatura-La Table (pentru partea de nord-est).
Dambovicioara - principala poarta de intrare pentru partea de sud si sud-vest a muntelui.
Accesul se face pe Drumul National Pitesti-Brasov, prin satul Podul Dambovitei.Intrarile in
traseele turistice din zona sunt urmatoarele:
- Podul Dambovitei - Dambovicioara - Ciocanu - La Table - Refugiul Grind (acces cu autovehicolul
, in timpul verii pana in satul Ciocanu) si Podul Dambovitei - Brusturet - Saua Funduri - Marele
Grohotis sau ruta care face legatura cu traseul de creasta: Brusturet - La Table - Refugiul Grind
(acces cu autovehicolul pana la Brusturet);
- Dambovicioara - Satic - Garofita Pietrei Craiului (acces cu autovehicolul, pana la bariera de la
intrarea pe Valea Dragoslovenilor). Intrarile in traseele turistice de la Cabana Garofita Pietrei
Craiului sunt spre Marele Grohotis si Saua Funduri spre Zaplaz si de la Garofita Pietrei Craiului
spre Saua Tamas - Plaiul Foii.
Bran - Accesul se face de pe Drumul National Brasov-Pitesti. Intrarea in traseele turistice din
zona se face pe la "Inima Reginei" spre satul Magura.
Moeciu - Pestera - Accesul se face de pe Drumul National Brasov-Pitesti, prin satul Moeciu
(acces autovehicolul , in timpul verii pana in satul Pestera). Se intra in traseele turistice spre
Cabana Curmatura, Refugiul Grind, Cabana Brusturet.
Fundata - sat Sirnea - Accesul se face de pe Drumul National Brasov-Pitesti, prin satul Sirnea.
Reprezinta intrarea spre urmatoarele trasee turistice :
- din satul Sirnea spre La Table, Refugiul Grind si Varful Piscul Baciului;
- din satul Fundata spre La Table prin Curmatura Foii.

CAZARE

Pentru cei care vor sa petreaca mai multe zile in Parcul National
Piatra Craiului exista atit pensiuni agroturistice in satele din parc
(Pestera si Magura) si din jurul parcului (Bran, Moeciu, Sirnea,
Ciocanu, Podul Dambovitei, Dambovicioara si Satic) cat si cabanele
si locurile de campare din zona parcului.
Gradul de confort asigurat de pensiuni difera de la o margareta la
cinci margarete (conform clasificarii ANTREC ).
In zona Bran-Moeciu se gasesc peste 150 de pensiuni turistice
cotate de la una la trei margarete, distanta fata de PNPC fiind de la
100m la 10 km.

POSIBILITAI CAZARE

Pentru cei care vor sa petreaca mai multe zile in Parcul National Piatra
Craiului exista atat pensiuni agroturistice in satele din parc (Pestera si
Magura) si din jurul parcului (Bran, Moeciu, Sirnea, Ciocanu, Podul
Dambovitei, Dambovicioara si Satic) cat si cabanele si locurile de campare
din zona parcului. Gradul de confort asigurat de pensiuni difera de la o
margareta la cinci margarete (conform clasificarii ANTREC ). In zona BranMoeciu se gasesc peste 150 de pensiuni turistice cotate de la una la trei
margarete, distanta fata de PNPC fiind de la 100m la 10 km.

SERVICII OFERITE

Drumetie pe traseele turistice montane ale Parcului National Piatra Craiului

(diferite grade de dificultate)
Vizitarea padurilor virgine din PNPC
Parcurgerea traseului educativ al Parcului National Piatra Craiului
Excursii dedicate observarii ursului brun la observator inchis (martienoiembrie)
Excursii cu ghid pe munte pentru observarea faunei salbatice (cerb, capra
neagra, cocos de munte), identificarea in teren a urmelor diferitelor specii
din fauna salbatica
Vizitarea satelor montane Magura si Pestera, a stanilor traditionale,
degustare de produse locale
Facilitare observare urs pe fondurile cinegetice invecinate Parcului National
Piatra Craiului

PRETURI PRACTICATE PENTRU ACTIVITATILE ORGANIZATE CU GHID:

Taxa de ghid 50 EURO/zi/3pers la care se adauga 3 EURO/zi/fiecare
persoana in plus

Transport (obligatoriu cu masinile parcului pe drumurile forestiere) : 0,5

EURO/km