Current Aspects and Prospects in Ecology and Genofond Protection

FAUNA DE MAMIFERE DIN ECOSISTEMELE URBANE ALE

MUNICIPIULUI CHIŞINĂU

Călin SPÎNU, Victoria NISTREANU, Alina LARION

Institutul de Zoologie, Republica Moldova
Corresponding author email: spinucalin25@gmail.com

Cercetările faunei de mamifere din Republica Moldova au început

intens la mijlocul secolului trecut. Au fost elaborate bazele teoretice
ale proceselor de aclimatizare a mamiferelor la noile condiţii de viaţă.
În general, studiile mamiferelor pe teritoriul republicii s-au axat pe
cercetări fundamentale privind principiile de formare şi funcţionare a
populaţiilor de mamifere în ecosistemele antropizate. În ultimele
decenii continuă intens procesele de antropizare, urbanizare şi
degradare a ecosistemelor naturale pe tot teritoriul republicii. Dintre
acestea pot fi menţionate extinderea localităţilor urbane, tăierea
pădurilor, construcţia drumurilor, dezvoltarea turismului care
cauzează formarea multor zone recreaţionale în mediul natural. Se
observă o creştere intensă a localităţilor urbane şi, în consecinţă o
creştere a densităţii populaţiei urbane. Ecosistemele urbane sunt
reprezentate de aşezările umane unde se creează relaţii specifice de
interacţiune între un mediul puternic transformat de om şi comunitatea
umană.
Mamiferele sunt un component indispensabil în fauna
ecosistemelor urbane, care servesc ca indicator ecologic al stabilităţii
ecosistemelor urbane. Există doar câteva studii privind fauna urbană a
mamiferelor mici în secolul trecut (Anisimov, 1966, Anisimov,
Cojuhari, 1978), unde sunt menţionate doar 4 specii de insectivore, 8
specii de rozătoare, 9 specii de chiroptere, 2 specii de carnivore. În
ultimii 15 ani studiile faunistice a mamiferelor mici din mun. Chişinău
au fost mai intense (Nistreanu, Caraman, 2009; Tikhonov et al., 2010,
2012 etc.).
Cercetările au fost efectuate în 2017-2018 în diverse tipuri de
ecosisteme urbane reprezentate de parcurile municipale, Grădina
Botanică, grădina Zoologică, împrejurimile aeroportului Chişinău,
sectoare recreaţionale din suburbii (Vadul-lui-Vodă, Nemureni,
Dumbrava etc.).

173
Current Aspects and Prospects in Ecology and Genofond Protection

În total pe teritoriul municipiului au fost înregistrate 36 specii de

mamifere care aparţin la 6 ordine: 6 specii de insectivore (Erinaceus
concolor, Talpa, europaea, Sorex araneus, S. minutus, Crocidura
leucodon, C. suaveolens), 7 specii de lilieci (Myotis bechsteini, M.
dasycneme, M. daubentonii, Nyctalus noctula, Pipistrellus
pipistrellus, Vespertilio murinus, Plecotus austriacus), 12 specii de
rozătoare (Sciurus vulgaris, Spalax leucodon, Muscardinus
avellanarius, Apodemus sylvaticus, A. agrarius, A. flavicollis, A.
uralensis, Mus musculus, M. spicilegus, Microtus sp., Clethrionomys
glareolus, Cricetulus migratorius), o specie de lagomorfe (Lepus
europaeus), 6 specii de carnivore (Vulpes vulpes, Mustela nivalis, M.
putorius, Felis silvestris, Meles mele, Martes foina) şi 2 specii de
copitate (Capreolus capreolus, Sus scrofa). Cea mai mare diversitate
s-a înregistrat în ecosistemele de la limita municipiului, care conţin
biotopuri forestiere şi paluistre (Condriţa, Dănceni, Vadul-lui-Vodă).
Cele mai răspândite şi euritope specii sunt veveriţa, orbetele, cârtiţa,
şoarecele de pădure, şoarecele gulerat. Dintre speciile de terenuri
deschise cele mai frecvente au fost şoarecele de câmp, şobolanul de
câmp, şoarecele de mişună. Cele mai rare sunt speciile stenotope cum
sunt chiţcanii, liliecii, copitatele, care preferă ecosisteme naturale,
palustre şi mai puţin afectate de activitatea antropică.
Dintre speciile semnalate multe sunt listate în Cartea Roşie a
Republicii Moldova (2015) cu diferite criterii de raritate: Crocidura
leucodon (VU), Myotis bechsteini (CR), M. dasycneme (EN), M.
daubentonii (VU), Vespertilio murinus, (CR), Plecotus austriacus
(VU), Felis silvestris (EN).
Mamiferele constituie verigi importante în lanţurile şi relaţiile
trofice ale lumii animale, precum şi în funcţionarea biocenozelor
localităţilor urbane. Mamiferele mici asigură circulaţia materiei de la
un nivel trofic la altul, fără care existenţa mamiferelor carnivore şi a
păsărilor răpitoare ar fi imposibilă.
Studiul a fost efectuat în cadrul proiectului fundamental
15.187.02.11F.

174