Sunteți pe pagina 1din 14

Reducerea biodiversitatii

Dintre numeroasele probleme ecologice pe care am ajuns s le contientizm


cu durere n ultima vreme se afl i scderea biodiversitii sau cu alte cuvinte
dispariia treptat a plantelor i a animalelor cu care ne-am obinuit s convieuim.
Pentru a atrage i mai mult atenia asupra acestui pericol, Uniunea European
a declarat anul 2010 ca fiind Anul biodiversitii. i pentru ca impactul s fie ct
mai puternic, clipul publicitar al campaniei de promovare accentueaz realitatea
potrivit creia omul, la rndul su, face parte din biodiversitatea planetei, putnd fi i
el oricnd atins de flagelul care le amenin pe toate celelalte fiine vii.
Sptmna Verde
Pe lng campania publicitar aferent Anului Biodiversitii, Comisia
European organizeaz ntre 1 i 4 iunie conferina anual privind mediul,
Sptmna Verde, sub patronajul actualului comisar pentru mediu Janez Potonik.
Cele 30 de sesiuni de comunicri sunt dedicate unor subiecte precum starea
biodiversitii i a naturii n Europa i n lume, beneficiile pe care le aduce
biodiversitatea, presiunile crora trebuie s le fac fa i, evident, soluiile pentru
reducerea ritmului actual de pierdere a biodiversitii. O atenie special este acordat
dimensiunii economice a biodiversitii, pentru a se vedea n ce msura protejarea
naturii este profitabil pentru mediul de afaceri. De altfel, Comisia European i
stimuleaz deja pe ntreprinztori n acest sens. Pe 2 iunie sunt premiate cele mai verzi
ntreprinderi europene, prin decernarea Premiului european de mediu pentru
ntreprinderi ("European Business Award for the Environment"), eveniment desfurat
tot n cadrul Sptmnii verzi de la Bruxelles. Zece companii au fost selectate
pentru ediia din 2010 a premiului. Finalitii reprezint companii din Austria, Belgia,
Germania, Grecia, Spania, Turcia i Marea Britanie. Anul acesta au fost primite 141
de nscrieri din partea finalitilor competiiilor naionale, un numr record de nscrieri
de la lansarea concursului, n 1987.
Noi instrumente de informare
De asemenea, rzboiul mpotriva distrugerii biodiversitii s-a mbogit cu
dou noi arme de lupt, care reprezint propriu-zis instrumente de informare.
Primul este portalul web intitulat Sistemul european de informaii privind
biodiversitatea (prescurtat BISE), rod al colaborrii dintre Directoratul General
pentru Mediu din cadrul Comisiei i Agenia European de Mediu. Site-ul nlesnete
accesul publicului la informatii despre natur i biodiversitate, prezentnd datele
existente ntr-un mod exhaustiv.
i cea de-a doua arm de lupt mpotriva distrugerii biodiversitii este
realizat tot prin partneriatul dintre Comisia European i Agenia European de
Mediu i anume nivelul de referin n materie de biodiversitate. Documentul are
rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra biodioversitii, att a stadiului de
distrugere, ct i a eforturilor de redresare. Astfel, oficialii europeni sper s fie
acoperite lacunele din prezent oferind date despre numrul de specii, situaia
habitatelor i serviciile ecosistemice. Nivelul de referin n materie de
biodiversitate va deveni operaional nainte de sfritul anului.
2

Romania este caracterizata de un nivel ridicat de biodiversitate din punct de


vedere al numarului de specii, al habitatelor si al ecosistemelor pe care le formeaza si
din punct de vedere al suprafetelor detinute de acestea, insa modificarile actuale de
peisaj pun in evidenta amenintari serioase: intensificarea activitatilor agricole ce
afecteaza cu precadere zonele mai productive si abandonarea activitatilor agricole ce
se manifesta mai ales in zonele slab productive.
Romania este caracterizata de o mare diversitate biologica, manifestata atat
intraspecific cat si interspecific, remarcandu-se atat prin numarul mare de ecosisteme
cat si prin numarul de specii, dar in prezent multe specii de plante si animale sunt
amenintate cu disparitia, iar modificarea peisajului reprezinta primul indicator al
deteriorarii mediului. In ceea ce priveste flora, in Romania au fost identificate 3.700
de specii de plante, dintre care, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt
extincte, 39 sunt periclitate, 171 vulnerabile si 1.253 sunt Programul National de
Dezvoltare Rurala 2007-2013 35 rare. Din numarul estimat al taxonilor identificati in
Romania, o proportie semnificativa (aprox.60 %) este reprezentata de catre speciile
caracteristice pajistilor alpine si subalpine, pasunilor si fanetelor montane. In ceea ce
priveste fauna, au fost identificate 33.792 de specii de animale, din care 33.085 specii
de nevertebrate si 707 specii de vertebrate. Din cele 191 specii de pesti, 38
inregistreaza o stare nefavorabila de conservare (11 specii periclitate, 16 specii
vulnerabile si 11 specii rare). Din cele 20 specii de amfibieni, 12 se afla intr-o stare
nefavorabila de conservare (3 specii periclitate si 9 specii vulnerabile), din cele 30
specii de reptile 5 se afla intr-o stare nefavorabila de conservare (4 specii periclitate si
o specie vulnerabila), din cele 364 specii de pasari 35 se afla intr-o stare nefavorabila
de conservare (18 specii periclitate si 17 specii vulnerabile) si din cele 102 specii de
mamifere, 58 inregistreaza o stare nefavorabila de conservare (19 specii periclitate, 26
specii vulnerabile si 13 specii rare). In urma inventarierilor, a rezultat un numar
aproximativ de 5.600 de ursi bruni (60% din populatia europeana de ursi bruni
Ursus arctos), aproximativ 3.000 de lupi (40% din populatia europeana de lupi
Canis lupus) si 1.500 de rasi (40% din populatia europeana de rasi Lynx lynx),
aceste specii fiind un simbol al vietii salbatice si al habitatelor naturale, care pot fi
folosite si pentru a repopula alte zone din Europa, care au cunoscut un regres al
acestor specii. Zimbrul, animal rar, ocrotit de lege, a disparut din padurile tarii noastre
de mai bine de un secol si traieste astazi numai in rezervatii.
Ecosistemele naturale si semi-naturale acopera 47% din teritoriul tarii. Au fost
identificate si caracterizate 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 143 habitate
specifice zonelor umede, 196 habitate specifice pasunilor si fanetelor, 206 habitate
forestiere, 90 habitate specifice dunelor si zonelor stancoase si 135 habitate specifice
terenurilor agricole) in 261 de zone analizate la nivelul intregii tari.
Habitatele din Romania sunt caracterizate de o anumita compozitie a florei si a
faunei, componente ale biocenozelor si sunt influentate de diferiti factori climatici sau
edafici. Influentele climatice, ale zonelor aride din partea estica, la cele oceanice din
partea vestica a tarii, precum si diferentele climatice intre campie si munte impuse de
altitudinea reliefului, au determinat aparitia unui mare numar de habitate. Alt factor
care determina marea varietate de habitate din Romania este reprezentat de
compozitia chimica a rocilor din substrat (sol, subsol).

Ariile protejate
Dintre statele membre ale U.E. 27, Romania detine cea mai mare diversitate
biogeografica (5 regiuni biogeografice din cele 11 europene), aceasta aflandu-se in
majoritate intr-o stare favorabila de conservare.
Suprafata totala a ariilor protejate este de cca. 1.866.705 ha si acopera
aproximativ 7,83 % din suprafata tarii. Sunt incluse aici Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii 576.216 ha, 13 Parcuri Nationale 318.116 ha, 13 Parcuri Naturale
772.128 ha, 981 Rezervatii Naturale 179.193 ha si 28 Arii Speciale de Protectie
Avifaunistica 21.052 ha.
Dintre acestea, cateva arii protejate prezinta interes deosebit, atat la nivel national cat
si international, avand statut multiplu:
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Rezervatie a Biosferei (Comitetul
UNESCO MAB Omul si Biosfera), Zona Umeda de Importanta
Internationala (Secretariatul Conventiei Ramsar) si Sit al Patrimoniului
Natural Universal (UNESCO);
Parcul National Retezat Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB
Omul si Biosfera);
Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO
MAB Omul si Biosfera);
Parcul National Balta Mica a Brailei Zona Umeda de Importanta
Internationala (Secretariatul Conventiei Ramsar).
In afara ariilor protejate de interes national, prin intermediul Programului IBA
(Important Birds Area / Arii de Importanta Avifaunistica) au fost identificate in
Romania cele mai importante arii pentru mentinerea populatiilor de pasari salbatice,
inclusiv a celor de interes international sau prioritare la nivel comunitar precum si a
speciilor migratoare. In Romania programul este derulat de catre Programul National
de Dezvoltare Rurala 2007-2013 Societatea Ornitologica Romana (partener BirdLife
in Romania) si Asociatia pentru Protectia Pasarilor si a Naturii Grupul Milvus. Pe
baza datelor adunate in special in ultimii 10 ani, au fost identificate la nivelul intregii
tari 132 de IBA-uri, acoperind cca. 17% din suprafata tarii.
Natura 2000
O buna parte din teritoriul national este acoperita de reteaua comunitara de arii
protejate Natura 2000.
Dintre cele 198 tipuri de habitate europene, dintre care 65 sunt prioritare, in
Romania se regasesc 94 tipuri de habitate dintre care 23 sunt prioritare la nivel
comunitar si a caror conservare impune desemnarea unor Arii Speciale de Conservare
(SAC). Pana in prezent au fost identificate ca situri Natura 2000 un numar de:
108 situri SPA (Arii de Protectie Speciala Avifaunistica) reprezentand
aproximativ 11,89% din teritoriul Romaniei;
273 situri pSCI (propuneri de Situri de Importanta Comunitara) reprezentand
aproximativ 13,21% din teritoriul Romaniei.
Regimul de protectie pentru aceste situri de interes comunitar a fost impus la nivel
national, in conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, prin
urmatoarele acte normative:
Ordinul MMDD nr. 776/2007 pentru declararea pSCI si
4

Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 pentru declararea SPA. Arealul siturilor


incluse in Reteaua Europeana Natura 2000 acopera aproximativ 17,84% din
teritoriul national.
Conservarea biodiversitatii pe terenurile agricole
Terenurile agricole cu inalta valoare naturala acopera o suprafata insemnata
din SAU a Romaniei, dar atat abandonul activitatilor agricole cat si intensificarea
acestora ameninta buna lor conservare.
Desi in cazul Romaniei (si chiar la nivel european) exista foarte putina
experienta in utilizarea acestui concept, un pas important a fost realizat in vederea
identificarii terenurilor agricole cu inalta valoare naturala, utilizandu-se metode
oferite de studiile dezvoltate pana in prezent. S-a urmarit identificarea zonelor
caracterizate de prezenta abundenta a pajistilor semi-naturale, in general asociate cu
existenta unei diversitati ridicate a speciilor si a habitatelor. Rezultatul clasificarii
arata faptul ca in prezent cca. 2,4 milioane hectare de pajisti semi-naturale pot fi
clasificate ca teren agricol cu inalta valoare naturala.
Pajistile semi-naturale reprezinta cele mai valoroase ecosisteme din categoria
terenurilor agricole, dar renuntarea in unele zone la activitatile agricole traditionale
(cosit, pasunat) conduce la degradarea habitatelor si la modificari de peisaj. Cu
deosebire, in zona montana exista o tendinta de abandonare a activitatilor agricole,
mai ales in cazul pajistilor semi-naturale. In acelasi timp, in unele regiuni ale tarii
pajistile sunt amenintate de intensivizarea agriculturii si practicarea acesteia pe
suprafete compacte si largi, exercitandu-se astfel presiune asupra componentelor de
mediu, in special asupra biodiversitatii.
De asemenea, in unele zone ale tarii desemnate ca IBA sunt prezente pasari care detin
in Romania o pondere importanta din populatia la nivel UE 27, cum ar fi Lanius
minor (cca. 97%), Falco vespertinus (cca. 50%), Crex crex (cca. 28%) etc., iar in
unele dintre IBA sunt prezente si pasari care sunt vulnerabile, periclitate sau rare,
numarul de exemplare din aceste specii de pasari fiind foarte mic.
Ca o amenintare a ultimilor ani se remarca gripa aviara care poate afecta
pasarile salbatice, mai ales in zonele de mare concentrare a pasarilor migratoare cum
ar fi Delta Dunarii. In general, se poate spune ca populatiile al caror habitat il
constituie terenurile agricole si forestiere inregistreaza o stare favorabila de
conservare si nu exista presiuni majore asupra lor sau factori de risc. Acest fapt este in
mare masura urmarea modului majoritar extensiv de practicare a agriculturii in
Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 37 Romania. In particular, exista
si areale asupra carora presiunea exercitata de catre activitatile antropice s-a resimtit
printr-o evolutie nefavorabila asupra starii de conservare a speciilor salbatice.
Agro biodiversitatea
Romania detine o importanta baza genetica atat in randul plantelor de cultura
cat si al animalelor domestice, strans legata de agro sistemele traditionale.
In ceea ce priveste agro-biodiversitatea, Romania este una dintre putinele tari
europene in care agrosistemele traditionale reprezinta rezervoare semnificative din
punct de vedere al diversitatii genetice a plantelor de cultura si a animalelor
domestice, care s-au conservat la locul de formare si dezvoltare (in situ). Romania
este interesata sa conserve o serie de specii locale de animale domestice, specifice
unor regiuni, si care sunt in pericol de disparitie. In catalogul mamiferelor domestice
5

sunt incluse 79 de rase (din care 26 sunt inca active, 19 in potential pericol si 34
disparute). Trebuie notat totusi ca multe rase locale (Turcana, Tigaie, Capra Carpatina
etc.) au un sistem de reproductie in comunitati locale (izolare reproductiva pe o
anumita arie, fara registru genealogic si controlul oficial al productiei, selectia fiind
facuta dupa preferinta proprietarilor). Ca varietati de plante exista populatii locale
aflate pe cale de disparitie, distribuite in multe regiuni. O importanta mare este
acordata si livezilor.
Conservarea biodiversitatii pe terenurile forestiere
Romania dispune de o mare diversitate forestiera si este una dintre putinele
tari europene care mai poseda paduri virgine. Multe dintre aceste paduri joaca roluri
importante de mediu si ca spatiu recreational, dar reprezinta in acelasi timp si o
importanta valoare economica.
In ceea ce priveste relatia dintre paduri si managementul biodiversitatii, Romania este
una dintre putinele tari europene care inca detine paduri virgine aproximativ
300.000 ha, prezente in cea mai mare parte in zona montana. Padurile detin functii
multiple, spre exemplu, aici se regasesc habitate importante pentru fauna salbatica
(mai ales acolo unde exista potentiale situri Natura 2000), asigura functia de protectie
in bazinele torentiale, dar detin si alte functii de protectie si asigura, de asemenea,
importante servicii de mediu cu impact pozitiv asupra comunitatilor umane. Acolo
unde aceste valori sunt considerate de importanta mare sau cruciala, padurile pot fi
clasificate ca avand valoare inalta de conservare. Pana la finalul anului 2005, 1.119,7
mii ha de paduri in Romania au fost certificate prin Sistemul de Certificare Forestiera
(SCF). Peste 9% din suprafata forestiera (574.878 ha) este situata in arii protejate,
managementul acesteia vizand conservarea biodiversitatii (sursa: Regia Nationala a
Padurilor Romsilva, 2006 Managementul ariilor forestiere din cadrul Parcurilor
Nationale).
Peste 190 de tari au cazut de acord in 2002 sa diminueze pierderea
biodiversitatii pana in 2010, insa nu s-a observat inca o diferenta considerabila.
Secretarul general al Natiunilor Unite, Ban Ki-moon a declarat ca vor exista
consecinte grave pentru toata lumea daca aceste pierderi nu sunt oprite. Majoritatea
habitatelor din intreaga lume se micsoreaza si aproape un sfert din speciile de plante
sunt amenintate cu disparitia. Numarul speciilor de vertebrate a scazut cu o treime in
perioada 1970-2006.
Biodiversitatea este strans legata de functiile ecosistemului de care depindem
si noi pentru a ne asigura mancarea si apa. Actualul curent arata ca ne indreptam catre
o reducere catastrofala a numarului ecositemelor, a explicat Ban, citat de Reuters.
In raport se arata ca exista un progres mare in ceea ce priveste reducerea ratei
de disparitie a padurilor tropicale in unele regiuni, insa habitatele marine si recifele de
corali inca sunt in pericol de disparitie.
Principalele cauze ale pierderii biodiversitatii sunt schimbarile climatice,
poluarea, schimbarile habitatelor, supraexploatarea si aparitia unor specii noi de
vietuitoare.
Cu resurse adecvate si cu o politica buna putem avea ustensilele necesare
pentru a opri pierderea biodiversitatii, se arata in studiu.

In urmatorii cu 20-30 ani, putem pierde peste 1 milion de specii de plante si


animale din cauza modificarilor produse in natura de activitatea umana. In prezent,
cca 10% din speciile de plante din zona temperata si 11 % din cele 9000 specii de
pasari sunt pe cale de disparitie.
FACTORI FAVORIZANTI PENTRU EXTINCTIA SPECIILOR
TALIE

MARE

COMPORTMENTE
PARTICULARE

SE AFLA IN VARFUL
PIRAMIDEI TROFICE

SPECII ENDEMICE

FACTORI FAVORIZANTI
AI EXTINCTIEI

SPECIILOR

ZONE DE REPRODUCERE
LIMITATE

MIGRATII PE
RUTE FIXE
RATA
REPRODUCTIVA
SCAZUTA

NUTRITIE
STRICT
SPECIALIZATA

Conceptul de biodiversitate include:


Diversitate specifica (numarul de specii diferite dintr-o anumita arie si
numarul de indivizi din fiecare specie)
Diversitate genetica (ansamblul de gene detinute de o specie dintr-o
anumita arie)
Diversitate sistemica (varietatea habitatelor, comunitatilor ecologice ce
alcatuiesc ecosfera).
Diversitatea biologica este afectata de numerosi factori, printre care:
Poluarea apei, aerului, solului cu diferite substante chimice provenite din
activitatea antropica si care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite
specii
Introducerea accidentala sau intentionata de specii straine intr-un
ecosistem. Speciile noi, daca gasesc conditii optime de viata pot inlocui
speciile autohtone, ducand la modificarea caracteristicilor biocenozelor
(ex.: Rapana, Mya, Mnemiopsis sunt specii straine introduse in Marea
Neagra cu apa de balast a navelor ducand la disparitia unor specii
autohtone).
Supraexploatarea resurselor biologice fara a se tine cont de limitele
stocurilor speciilor cu utilitate economica (ex.: supraexploatarea resurselor
piscicole in Marea Neagra a dus la scaderea stocurilor de pesti). Ca
urmarea a acestor modificari antropice , biocenozele de la litoralul
romanesc au suferit numeroase modificari.

In Cartea Rosie a Marii Negre ce inventariaza speciile rare, periclitate sau


vulnerabile apar 43 specii de plante, 29 de crustacei, 5 de moluste, 41 de pesti (ex.
sturionii), 6 mamifere (ex. delfinii)

BIODIVERSITATEA MARII

NEGRE

DISTRIBUTIA ORGANISMELOR ACVATICE

DISTRIBUTIA
ORGANISMELOR
ACVATICE

PE FUNDUL APEI

Sesile (fixate)

Pivotante

Sedentare
(deplasari de
mica
amplitudine)

Vagile (deplasari
ample)

Sapatoare

Sfredelitoare

Fito- si zoobentos

IN MASA APEI (adaptari);


Cresterea suprafetei portante
Scaderea dimensiunilor
Asocierea in colonii
Vacuolizari ale citoplasmei
Acumularea de substante
grase
Cresterea rezistentei la

Neuston

scufundare

Scaderea greutatii specifice

Aparitia de prelungiri

Necton
inoata activ)

Specii
litorale
bentale

LA SUPRAFATA APEI

Specii
pelagiale
(de larg)

Plancton (plutesc
in masa apei)

zooplancton

Meroplancton
(traieste numai
o parte din
viata in
plancton)

fitoplancton

Holoplancton
(traieste toata
viata in
plancton)

Epipelagial
Mezopelagial
Infrapelagial

Epi- si hiponeuston

GRUP
Anul
Diatomee
Dinoflagelate
Alte grupe

NR. SPECII (%)


60-
70-
8O-9
70
90
0
66,6
45,7
38,2
19,1
24,8
27,9
14,3
29,5
33,9

BIOMASA (%)
60-70 70-80 80-90
82,4
15,1
0,4

60,9
37,7
1,4

69,2
26,4
4,4

Numar total de
specii: 314
314

9,23
7,6
0,1

Prorocentrum cordatum
Heterocapsa triquetra
Eutreptia lanowi
Emiliania huxley
Skeletonema costatum
Cerataulina pelagica

FITOPLANCTON

Modificari ale compozitiei


specifice;
Cresterea frecventei,
amplitudinii si extinderea
spatiala a fenomenului de
inflorire algala
Cresterea numarului speciilor
algale de masa
Cresterea densitatii
Cresterea procentului de
nondiatomee

Rezistenta la salinitate
(%)
AUTOHTONE (marine)
ALOHTONE (dulcicole)

84,1
11,8
4,1

38,3
20,0
41,7

Dinamica spatiotemporala:

Speciile dominante care produc


infloriri

DENSITATE (%)
60-70 70-80 80-90

Variatii bruste determinate


de schimbarea rapida a
conditiilor
hidrometeorologice
Variatii periodice de la o
perioada de vegetatie la alta,
conditionate de regimul
fotic, de temperatura,
salinitate, nutrienti

Factori care au influentat dezvoltarea


fitoplanctonului:
Cresterea concentratiei de nutrienti
adusi de apele Dunarii
Scaderea Si si raportului Si/P si
Si/N
Cresterea substantei organice
dizolvate
Cresterea turbiditatii apelor
Scaderea cantitatii de lumina ce
patrunde in apa

60-70

70-80

74
25,2

72,2
27,8

80-
90
62,2
37,8

Nutritie
(%)
Autotrofe
heterotrofe

60-70

70-80

80-90

71,4
28,6

61,5
31,6

55,1
35,5

Compozitia calitativa (ca


numar de specii) a
holoplanctonului:
50% rotiferi
21 % copepode
20% ciliate
9% cladocere

Compozitia calitativa a
meroplanctonului:
Larva trocofora (polichete)
Larva veligera (bivalve si
gastropode)
Larva naupliu (crustacei)
Ihtioplancton (larve de pesti)

ZOOPLANCTON
Dinamica populatiilor de
zooplancton:
Variatii sezoniere
(functie de conditiile
hidrometeorologice)
Variatii nictemerale
cauzate de :
Factori biotici
(hrana)
Foto- si
termotropisme

Modificari la nivelul
zooplanctonului:
Scaderea numarului de
specii
Cresterea biomasei speciilor
cu valoare trofica scazuta
(Noctiluca, Aurelia)
Scaderea ihtioplanctonului
prin introducerea rapitorului
Mnemiopsis leidyi
Modificarea compozitiei
specifice fata de anii 60-70

Specii frecvente in zooplanctonul de


la litoralul romanesc:
Acartia clausi (cladocer)
Penilia avirostris (cladocer)
Pleopsis polyphemoides (cladocer)
Paracalanus parvus (copepod)
Oithona nana (copepod)
Noctiluca scintillans
(cistoflagelat)
Aurelia aurita (scifozoar)
Mnemiopsis leidyi (ctenofor)

10

Grup
Cyanobacteria
Chlorophyta
Xantophyta
Phaeophyta
Rhodophyta
total

Nr. specii
1960
18
31
1
14
41
117

1935
36
45
2
30
74
187

FANEROGAME:

1982
1
11
2
10
24
Modificari ale
fitobentosului:

Zostera marina, Z.
nolti
Caracteristice
substratului nisipos
Reducerea
populatiilor
Mai sunt semnalate
populatii la Sulina,
Midia si Mangalia

Scaderea numarului
de specii
Scaderea biomasei
totale
Cresterea frecventei
si biomasei speciilor
de tip ruderal,
euribionte

FITOBENTOS
Specii frecvente, de tip
ruderal:
Enteromorpha
intestinalis
E. linza
Ulva rigida
Bryopsis plumosa
Porphyra leucosticta
Ceramium rubrum
Callithamnion
corymbosum
Ectocarpus siliculosus
Phyllophora sp.
Punctaria latifolia

Campul lui Zernov:


Localizat in NV Marii
Negre
Adancime:25-55M
Suprafata: 10.000 km2
Biomasa: 4-5 mil tone
Alcatuit din specii de
Phyllophora brodiaei,
P. nervosa, P.
pseudocerranoides, P.
membranifolia
Exploatat pentru agaragar (geloza vegetala),
alginati, etc

CENTURA DE Cystoseira:
LOCALIZATA IN SUDUL LITORALULUI ROMANESC
LUNGIME = 3 KM
LATIME = 150- 200 M
ADANCIME = 0,5-5 M
TALURI DE 80 CM LUNGIME
NUMEROASE EPIFITE
POPULATIILE DISTRUSE DATORITA MAI MULTOR FACTORI;
EFECTUL ABRAZIV AL BLOCURILOR DE GHEATA IN IERNILE 71-72
CRESEREA TURDIDITATI DATORITA CRESTERII CONCENTRATIEI DE
SUSPENSII IN APA CEEA CE A CAUZAT SCADEREA FOTOSINTEZEI DAR
SI COLMATAREA SUBSTRATULUI SOLID SI IMPOSIBILITATEA FIXARII
ELEMENTELOR REPRODUCATOARE

11

COMUNITATI ZOOBENTALE
COMUNITATEA SUBSTRATULUI PIETROS
SUPRALITORAL
Idothea baltica (IZOPOD)
Sphaeroma serratus (IZOPOD)
MEDIOLITORAL
Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Ballanus improvisus (CIRIPED)
Mytilaster lineatus (LAMELIBRANHIAT)
Actinia equina (ANTOZOAR)
INFRALITORAL:- SESILE
Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Mytilaster lineatus (LAMELIBRANHIAT)
Ballanus improvisus (CIRIPED)
Actinia equina (ANTOZOAR)
Rapana venosa (GASTEROPOD)
Pomatoceros triqueter (POLICHET)
-VAGILE
Sphaeroma serratus (IZOPOD)
Microdeutopus grilotalpa (AMFIPOD)
Xantho poresa (DECAPOD)
Pillumnus hirtelus (DECAPOD)
Idothea baltica (IZOPOD)
COMUNITATEA SUBSTRATULUI NISIPOS

12

SUPRALITORAL
MEDIOLITORAL

Orchaestia sp (CRUSTACEU)
Pontogammarus maeoticus (AMFIPOD)
Donacilla cornea (LAMELIBRANHIAT)
Ophaelia bicornis (POLICHET)
Euridice sp. (IZOPOD)
INFRALITORAL
Corbula mediterranea (LAMELIBRANHIAT)
Chione gallina (LAMELIBRANHIAT)
Cerastoderma edule - lamarcki (LAMELIBRANHIAT)
Tellina fabula (LAMELIBRANHIAT)
Mya arrenaria (LAMELIBRANHIAT)
Cyclope neritea (GASTROPOD)
Hinnia reticulata (GASTROPOD)
Hydrobia sp. (GASTROPOD)
Crangon crangon (DECAPOD)
Carcinus mediterraneus (DECAPOD)
Spio filicornis (POLICHET)
Neanthes succinea (POLICHET)
Polydora limicola (POLICHET)
Iphinoe maeotica (CUMACEU)
COMUNITATEA
Spisula subtruncata (LAMELIBRANHIAT)
SUBSTRATULUI NISIPOAbra fragilis (LAMELIBRANHIAT)
MALOS
Cardium paucicostatum (LAMELIBRANHIAT)
Scapharca cornea (LAMELIBRANHIAT)
Mya arrenaria (LAMELIBRANHIAT)
Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Polydora limicola (POLICHET)
Melinna palmata (POLICHET)
COMUNITATEA SUBSTRATULUI MALOS
MALURI CU MYTILUS
Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT)
Spisula subtruncata (LAMELIBRANHIAT)
Neanthes succinea (POLICHET)
Polydora limicola (POLICHET)
MALURI CU MODIOLUS
Modiolus faseolinus (LAMELIBRANHIAT)
Abra sp. (LAMELIBRANHIAT)
Sycon ciliatum (SPONGIER)
Amphiura stepanovi (ECHINODERM)
COMUNITATEA
Bougainvillea ramosa (HIDROZOAR)
PERIAZOICA
Modiolus faseolinus (LAMELIBRANHIAT)
Specii comerciale
AN
NR. SPECII
1966
20
1980
5
1990
3

MIGRATII:
ANADROME
(din mare in
fluvii): sturioni,
scrumbie
CATADROME
(din fluvii in
mare): anghila

An/specie
Sturioni
sprot
Hamsie

CAPTURI (tone/an)
50
60
259,4
205,8
1220
1495
443,4
925,2

NECTON

13

70
168,4
1675
1706

CAPTURI
TOTALE:
1983-13.098 t
1989-13.836 t
1991-1218 t
1993-3907 t
1994-2998 t

SPECII FRECVENTE:
Sprattus spattus phalericus
(sprot)
Alosa pontica pontica
(scrumbia de Dunare)
Engraulis engrasiholus
ponticus (hamsia)
Clupeonella cultriventris
(gingirica)
Trachurus mediterraneus
ponticus (stavrid)
Gobius niger (guvide)

MAMIFERE MARINE DIN


MAREA NEAGRA

Delphinus delphis
Tursiops truncatus
Phocoena phocoena

MODIFICARI ALE NECTONULUI:


SCADEREA NUMARULUI DE SPECII
SCADEREA NUMARULUI SPECIILOR PRADATOARE
DEZVOLTAREA SPECIILOR MICI (HAMSIE, SPROT, STAVRID)
SI A PRADATORILOR CU VALOARE COMERCIALA
SCAZUTA
SCADEREA IHTIOPLANCTONULUI DATORITA UNOR
PRADATORI PRECUM Mnmiopsis leidyi
SCADEREA CAPTURILOR DATORITA POLUARII,
EUTROFIZARII, PESCUITULUI INTENSIV
SCADERA NUMARULUI SPECIILOR
BENTONICE DATORITA
`
HIPOXIEI, ANOXIEI, ETC.

SCADEREA BIODIVERSITATII COSTIERE

EUTROFIZARE

POLUARE TERIGENA

CAUZELE SCADERII
BIODIVERSITATII

SUPRAEXPLOATAREA
RESURSELOR SI
FOLOSIREA DE
METODE DISTRUCTIVE
DE EXPLOATARE

14

DISTRUGEREA
HABITATELOR PRIN
CONSTRUCTII
HIDROTEHNICE SI
BARAREA FLUVIILOR
DIN NV MARII NEGRE

METODE DE COMBATERE:
REALIZAREA SI ACTUALIZAREA CARTII
ROSII A MARII NEGRE
CONSTIENTIZAREA PUBLICA A
PROBLEMELOR DE MEDIU
LEGISLATE ADECVATA SI APLICATA
CORESPUNZATOR PENTRU CONSERVAREA
SPECIILOR PERICLITATE
RECONSTRUCTIA ECOLOGICA A ARILOR
DEGRADATE
CONSERVAREA ARIILOR PROTEJATE
INTERZICEREA METODELOR DISTRUCTIVE
DE EXPLOATARE A RESURSELOR
STATII DE EPURARE EFICIENTE, ETC.

15