Dintre numeroasele probleme ecologice pe care am ajuns s le contientizm cu durere n ultima vreme se afl i scderea biodiversitii sau cu alte

cuvinte dispariia treptat a plantelor i a animalelor cu care ne-am obinuit s convieuim. Pentru a atrage i mai mult atenia asupra acestui pericol, Uniunea European a declarat anul 2010 ca fiind Anul biodiversitii. i pentru ca impactul s fie ct mai puternic, clipul publicitar al campaniei de promovare accentueaz realitatea potrivit creia omul, la rndul su, face parte din biodiversitatea planetei, putnd fi i el oricnd atins de flagelul care le amenin pe toate celelalte fiine vii. Sptmna Verde Pe lng campania publicitar aferent Anului Biodiversitii, Comisia European organizeaz ntre 1 i 4 iunie conferina anual privind mediul, Sptmna Verde, sub patronajul actualului comisar pentru mediu Janez Potonik. Cele 30 de sesiuni de comunicri sunt dedicate unor subiecte precum starea biodiversitii i a naturii n Europa i n lume, beneficiile pe care le aduce biodiversitatea, presiunile crora trebuie s le fac fa i, evident, soluiile pentru reducerea ritmului actual de pierdere a biodiversitii. O atenie special este acordat dimensiunii economice a biodiversitii, pentru a se vedea n ce msura protejarea naturii este profitabil pentru mediul de afaceri. De altfel, Comisia European i stimuleaz deja pe ntreprinztori n acest sens. Pe 2 iunie sunt premiate cele mai verzi ntreprinderi europene, prin decernarea Premiului european de mediu pentru ntreprinderi ("European Business Award for the Environment"), eveniment desfurat tot n cadrul Sptmnii verzi de la Bruxelles. Zece companii au fost selectate pentru ediia din 2010 a premiului. Finalitii reprezint companii din Austria, Belgia, Germania, Grecia, Spania, Turcia i Marea Britanie. Anul acesta au fost primite 141 de nscrieri din partea finalitilor competiiilor naionale, un numr record de nscrieri de la lansarea concursului, n 1987. Noi instrumente de informare De asemenea, rzboiul mpotriva distrugerii biodiversitii s-a mbogit cu dou noi arme de lupt, care reprezint propriu-zis instrumente de informare. Primul este portalul web intitulat Sistemul european de informaii privind biodiversitatea (prescurtat BISE), rod al colaborrii dintre Directoratul General pentru Mediu din cadrul Comisiei i Agenia European de Mediu. Site-ul nlesnete accesul publicului la informatii despre natur i biodiversitate, prezentnd datele existente ntr-un mod exhaustiv. i cea de-a doua arm de lupt mpotriva distrugerii biodiversitii este realizat tot prin partneriatul dintre Comisia European i Agenia European de Mediu i anume nivelul de referin n materie de biodiversitate. Documentul are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra biodioversitii, att a stadiului de distrugere, ct i a eforturilor de redresare. Astfel, oficialii europeni sper s fie acoperite lacunele din prezent oferind date despre numrul de specii, situaia habitatelor i serviciile ecosistemice. Nivelul de referin n materie de biodiversitate va deveni operaional nainte de sfritul anului. Romania este caracterizata de un nivel ridicat de biodiversitate din punct de vedere al numarului de specii, al habitatelor si al ecosistemelor pe care le formeaza si din punct de vedere al suprafetelor detinute de acestea, insa modificarile actuale de peisaj pun in evidenta amenintari serioase: intensificarea activitatilor agricole ce 2

afecteaza cu precadere zonele mai productive si abandonarea activitatilor agricole ce se manifesta mai ales in zonele slab productive. Romania este caracterizata de o mare diversitate biologica, manifestata atat intraspecific cat si interspecific, remarcandu-se atat prin numarul mare de ecosisteme cat si prin numarul de specii, dar in prezent multe specii de plante si animale sunt amenintate cu disparitia, iar modificarea peisajului reprezinta primul indicator al deteriorarii mediului. In ceea ce priveste flora, in Romania au fost identificate 3.700 de specii de plante, dintre care, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 sunt periclitate, 171 vulnerabile si 1.253 sunt Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 35 rare. Din numarul estimat al taxonilor identificati in Romania, o proportie semnificativa (aprox.60 %) este reprezentata de catre speciile caracteristice pajistilor alpine si subalpine, pasunilor si fanetelor montane. In ceea ce priveste fauna, au fost identificate 33.792 de specii de animale, din care 33.085 specii de nevertebrate si 707 specii de vertebrate. Din cele 191 specii de pesti, 38 inregistreaza o stare nefavorabila de conservare (11 specii periclitate, 16 specii vulnerabile si 11 specii rare). Din cele 20 specii de amfibieni, 12 se afla intr-o stare nefavorabila de conservare (3 specii periclitate si 9 specii vulnerabile), din cele 30 specii de reptile 5 se afla intr-o stare nefavorabila de conservare (4 specii periclitate si o specie vulnerabila), din cele 364 specii de pasari 35 se afla intr-o stare nefavorabila de conservare (18 specii periclitate si 17 specii vulnerabile) si din cele 102 specii de mamifere, 58 inregistreaza o stare nefavorabila de conservare (19 specii periclitate, 26 specii vulnerabile si 13 specii rare). In urma inventarierilor, a rezultat un numar aproximativ de 5.600 de ursi bruni (60% din populatia europeana de ursi bruni Ursus arctos), aproximativ 3.000 de lupi (40% din populatia europeana de lupi Canis lupus) si 1.500 de rasi (40% din populatia europeana de rasi Lynx lynx), aceste specii fiind un simbol al vietii salbatice si al habitatelor naturale, care pot fi folosite si pentru a repopula alte zone din Europa, care au cunoscut un regres al acestor specii. Zimbrul, animal rar, ocrotit de lege, a disparut din padurile tarii noastre de mai bine de un secol si traieste astazi numai in rezervatii. Ecosistemele naturale si semi-naturale acopera 47% din teritoriul tarii. Au fost identificate si caracterizate 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 143 habitate specifice zonelor umede, 196 habitate specifice pasunilor si fanetelor, 206 habitate forestiere, 90 habitate specifice dunelor si zonelor stancoase si 135 habitate specifice terenurilor agricole) in 261 de zone analizate la nivelul intregii tari. Habitatele din Romania sunt caracterizate de o anumita compozitie a florei si a faunei, componente ale biocenozelor si sunt influentate de diferiti factori climatici sau edafici. Influentele climatice, ale zonelor aride din partea estica, la cele oceanice din partea vestica a tarii, precum si diferentele climatice intre campie si munte impuse de altitudinea reliefului, au determinat aparitia unui mare numar de habitate. Alt factor care determina marea varietate de habitate din Romania este reprezentat de compozitia chimica a rocilor din substrat (sol, subsol). Ariile protejate Dintre statele membre ale U.E. 27, Romania detine cea mai mare diversitate biogeografica (5 regiuni biogeografice din cele 11 europene), aceasta aflandu-se in majoritate intr-o stare favorabila de conservare. Suprafata totala a ariilor protejate este de cca. 1.866.705 ha si acopera aproximativ 7,83 % din suprafata tarii. Sunt incluse aici Rezervatia Biosferei Delta Dunarii 576.216 ha, 13 Parcuri Nationale 318.116 ha, 13 Parcuri Naturale 3

772.128 ha, 981 Rezervatii Naturale 179.193 ha si 28 Arii Speciale de Protectie Avifaunistica 21.052 ha. Dintre acestea, cateva arii protejate prezinta interes deosebit, atat la nivel national cat si international, avand statut multiplu: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB Omul si Biosfera), Zona Umeda de Importanta Internationala (Secretariatul Conventiei Ramsar) si Sit al Patrimoniului Natural Universal (UNESCO); Parcul National Retezat Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB Omul si Biosfera); Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB Omul si Biosfera); Parcul National Balta Mica a Brailei Zona Umeda de Importanta Internationala (Secretariatul Conventiei Ramsar). In afara ariilor protejate de interes national, prin intermediul Programului IBA (Important Birds Area / Arii de Importanta Avifaunistica) au fost identificate in Romania cele mai importante arii pentru mentinerea populatiilor de pasari salbatice, inclusiv a celor de interes international sau prioritare la nivel comunitar precum si a speciilor migratoare. In Romania programul este derulat de catre Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 Societatea Ornitologica Romana (partener BirdLife in Romania) si Asociatia pentru Protectia Pasarilor si a Naturii Grupul Milvus. Pe baza datelor adunate in special in ultimii 10 ani, au fost identificate la nivelul intregii tari 132 de IBA-uri, acoperind cca. 17% din suprafata tarii. Natura 2000 O buna parte din teritoriul national este acoperita de reteaua comunitara de arii protejate Natura 2000. Dintre cele 198 tipuri de habitate europene, dintre care 65 sunt prioritare, in Romania se regasesc 94 tipuri de habitate dintre care 23 sunt prioritare la nivel comunitar si a caror conservare impune desemnarea unor Arii Speciale de Conservare (SAC). Pana in prezent au fost identificate ca situri Natura 2000 un numar de: 108 situri SPA (Arii de Protectie Speciala Avifaunistica) reprezentand aproximativ 11,89% din teritoriul Romaniei; 273 situri pSCI (propuneri de Situri de Importanta Comunitara) reprezentand aproximativ 13,21% din teritoriul Romaniei. Regimul de protectie pentru aceste situri de interes comunitar a fost impus la nivel national, in conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, prin urmatoarele acte normative: Ordinul MMDD nr. 776/2007 pentru declararea pSCI si Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 pentru declararea SPA. Arealul siturilor incluse in Reteaua Europeana Natura 2000 acopera aproximativ 17,84% din teritoriul national. Conservarea biodiversitatii pe terenurile agricole

Terenurile agricole cu inalta valoare naturala acopera o suprafata insemnata din SAU a Romaniei, dar atat abandonul activitatilor agricole cat si intensificarea acestora ameninta buna lor conservare. Desi in cazul Romaniei (si chiar la nivel european) exista foarte putina experienta in utilizarea acestui concept, un pas important a fost realizat in vederea identificarii terenurilor agricole cu inalta valoare naturala, utilizandu-se metode oferite de studiile dezvoltate pana in prezent. S-a urmarit identificarea zonelor caracterizate de prezenta abundenta a pajistilor semi-naturale, in general asociate cu existenta unei diversitati ridicate a speciilor si a habitatelor. Rezultatul clasificarii arata faptul ca in prezent cca. 2,4 milioane hectare de pajisti semi-naturale pot fi clasificate ca teren agricol cu inalta valoare naturala. Pajistile semi-naturale reprezinta cele mai valoroase ecosisteme din categoria terenurilor agricole, dar renuntarea in unele zone la activitatile agricole traditionale (cosit, pasunat) conduce la degradarea habitatelor si la modificari de peisaj. Cu deosebire, in zona montana exista o tendinta de abandonare a activitatilor agricole, mai ales in cazul pajistilor semi-naturale. In acelasi timp, in unele regiuni ale tarii pajistile sunt amenintate de intensivizarea agriculturii si practicarea acesteia pe suprafete compacte si largi, exercitandu-se astfel presiune asupra componentelor de mediu, in special asupra biodiversitatii. De asemenea, in unele zone ale tarii desemnate ca IBA sunt prezente pasari care detin in Romania o pondere importanta din populatia la nivel UE 27, cum ar fi Lanius minor (cca. 97%), Falco vespertinus (cca. 50%), Crex crex (cca. 28%) etc., iar in unele dintre IBA sunt prezente si pasari care sunt vulnerabile, periclitate sau rare, numarul de exemplare din aceste specii de pasari fiind foarte mic. Ca o amenintare a ultimilor ani se remarca gripa aviara care poate afecta pasarile salbatice, mai ales in zonele de mare concentrare a pasarilor migratoare cum ar fi Delta Dunarii. In general, se poate spune ca populatiile al caror habitat il constituie terenurile agricole si forestiere inregistreaza o stare favorabila de conservare si nu exista presiuni majore asupra lor sau factori de risc. Acest fapt este in mare masura urmarea modului majoritar extensiv de practicare a agriculturii in Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 37 Romania. In particular, exista si areale asupra carora presiunea exercitata de catre activitatile antropice s-a resimtit printr-o evolutie nefavorabila asupra starii de conservare a speciilor salbatice. Agro biodiversitatea Romania detine o importanta baza genetica atat in randul plantelor de cultura cat si al animalelor domestice, strans legata de agro sistemele traditionale. In ceea ce priveste agro-biodiversitatea, Romania este una dintre putinele tari europene in care agrosistemele traditionale reprezinta rezervoare semnificative din punct de vedere al diversitatii genetice a plantelor de cultura si a animalelor domestice, care s-au conservat la locul de formare si dezvoltare (in situ). Romania este interesata sa conserve o serie de specii locale de animale domestice, specifice unor regiuni, si care sunt in pericol de disparitie. In catalogul mamiferelor domestice sunt incluse 79 de rase (din care 26 sunt inca active, 19 in potential pericol si 34 disparute). Trebuie notat totusi ca multe rase locale (Turcana, Tigaie, Capra Carpatina etc.) au un sistem de reproductie in comunitati locale (izolare reproductiva pe o anumita arie, fara registru genealogic si controlul oficial al productiei, selectia fiind facuta dupa preferinta proprietarilor). Ca varietati de plante exista populatii locale

aflate pe cale de disparitie, distribuite in multe regiuni. O importanta mare este acordata si livezilor. Conservarea biodiversitatii pe terenurile forestiere Romania dispune de o mare diversitate forestiera si este una dintre putinele tari europene care mai poseda paduri virgine. Multe dintre aceste paduri joaca roluri importante de mediu si ca spatiu recreational, dar reprezinta in acelasi timp si o importanta valoare economica. In ceea ce priveste relatia dintre paduri si managementul biodiversitatii, Romania este una dintre putinele tari europene care inca detine paduri virgine aproximativ 300.000 ha, prezente in cea mai mare parte in zona montana. Padurile detin functii multiple, spre exemplu, aici se regasesc habitate importante pentru fauna salbatica (mai ales acolo unde exista potentiale situri Natura 2000), asigura functia de protectie in bazinele torentiale, dar detin si alte functii de protectie si asigura, de asemenea, importante servicii de mediu cu impact pozitiv asupra comunitatilor umane. Acolo unde aceste valori sunt considerate de importanta mare sau cruciala, padurile pot fi clasificate ca avand valoare inalta de conservare. Pana la finalul anului 2005, 1.119,7 mii ha de paduri in Romania au fost certificate prin Sistemul de Certificare Forestiera (SCF). Peste 9% din suprafata forestiera (574.878 ha) este situata in arii protejate, managementul acesteia vizand conservarea biodiversitatii (sursa: Regia Nationala a Padurilor Romsilva, 2006 Managementul ariilor forestiere din cadrul Parcurilor Nationale). Peste 190 de tari au cazut de acord in 2002 sa diminueze pierderea biodiversitatii pana in 2010, insa nu s-a observat inca o diferenta considerabila. Secretarul general al Natiunilor Unite, Ban Ki-moon a declarat ca vor exista consecinte grave pentru toata lumea daca aceste pierderi nu sunt oprite. Majoritatea habitatelor din intreaga lume se micsoreaza si aproape un sfert din speciile de plante sunt amenintate cu disparitia. Numarul speciilor de vertebrate a scazut cu o treime in perioada 1970-2006. Biodiversitatea este strans legata de functiile ecosistemului de care depindem si noi pentru a ne asigura mancarea si apa. Actualul curent arata ca ne indreptam catre o reducere catastrofala a numarului ecositemelor, a explicat Ban, citat de Reuters. In raport se arata ca exista un progres mare in ceea ce priveste reducerea ratei de disparitie a padurilor tropicale in unele regiuni, insa habitatele marine si recifele de corali inca sunt in pericol de disparitie. Principalele cauze ale pierderii biodiversitatii sunt schimbarile climatice, poluarea, schimbarile habitatelor, supraexploatarea si aparitia unor specii noi de vietuitoare. Cu resurse adecvate si cu o politica buna putem avea ustensilele necesare pentru a opri pierderea biodiversitatii, se arata in studiu.

In urmatorii cu 20-30 ani, putem pierde peste 1 milion de specii de plante si animale din cauza modificarilor produse in natura de activitatea umana. In prezent, cca 10% din speciile de plante din zona temperata si 11 % din cele 9000 specii de pasari sunt pe cale de disparitie. FACTORI FAVORIZANTI PENTRU EXTINCTIA SPECIILOR
TALIE

MARE

SPECII ENDEMICE

MIGRATII PE RUTE FIXE RATA REPRODUCTIVA SCAZUTA

COMPORTMENTE PARTICULARE

FACTORI FAVORIZANTI AI EXTINCTIEI

SPECIILOR

SE AFLA IN VARFUL PIRAMIDEI TROFICE

ZONE DE REPRODUCERE LIMITATE

NUTRITIE STRICT SPECIALIZATA

Conceptul de biodiversitate include: Diversitate specifica (numarul de specii diferite dintr-o anumita arie si numarul de indivizi din fiecare specie) Diversitate genetica (ansamblul de gene detinute de o specie dintr-o anumita arie) Diversitate sistemica (varietatea habitatelor, comunitatilor ecologice ce alcatuiesc ecosfera). Diversitatea biologica este afectata de numerosi factori, printre care: Poluarea apei, aerului, solului cu diferite substante chimice provenite din activitatea antropica si care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite specii Introducerea accidentala sau intentionata de specii straine intr-un ecosistem. Speciile noi, daca gasesc conditii optime de viata pot inlocui speciile autohtone, ducand la modificarea caracteristicilor biocenozelor (ex.: Rapana, Mya, Mnemiopsis sunt specii straine introduse in Marea Neagra cu apa de balast a navelor ducand la disparitia unor specii autohtone). Supraexploatarea resurselor biologice fara a se tine cont de limitele stocurilor speciilor cu utilitate economica (ex.: supraexploatarea resurselor piscicole in Marea Neagra a dus la scaderea stocurilor de pesti). Ca urmarea a acestor modificari antropice , biocenozele de la litoralul romanesc au suferit numeroase modificari. 7

In Cartea Rosie a Marii Negre ce inventariaza speciile rare, periclitate sau vulnerabile apar 43 specii de plante, 29 de crustacei, 5 de moluste, 41 de pesti (ex. sturionii), 6 mamifere (ex. delfinii) BIODIVERSITATEA MARII DISTRIBUTIA ORGANISMELOR ACVATICE NEGRE

DISTRIBUTIA ORGANISMELOR ACVATICE

PE FUNDUL APEI Sesile (fixate) Pivotante Sedentare (deplasari de mica amplitudine) Vagile (deplasari
ample)

IN MASA APEI (adaptari); Cresterea suprafetei portante Scaderea dimensiunilor Asocierea in colonii Vacuolizari ale citoplasmei Acumularea de substante grase Cresterea rezistentei la

LA SUPRAFATA APEI

Neuston

Epi- si hiponeuston

Sapatoare

scufundare

Scaderea greutatii specifice

GRUP NR. Fito- si zoobentos SPECII (%) Anul Diatomee Dinoflagelate Alte grupe

Aparitia de prelungiri
BIOMASA (%) 60-70 70-80 80-90 82,4 15,1 0,4 60,9 69,2 Plancton (plutesc 37,7 26,4 in masa apei) 1,4 4,4 DENSITATE (%) 60-70 70-80 80-90 9,23 7,6 0,1 84,1 11,8 4,1 38,3 20,0 41,7

60- 70- 8O-9 70 90 0 66,6 Necton 45,7 38,2 19,1 inoata activ) 24,8 27,9 14,3 29,5 33,9

Specii litorale bentale

Specii pelagiale (de larg) Meroplancton (traieste numai o parte din viata in plancton)

zooplancton

fitoplancton
Dinamica spatiotemporala:

Holoplancton (traieste toata viata in plancton)

Epipelagial Mezopelagial Infrapelagial

Numar total de specii: 314 Variatii bruste determinate 314 de schimbarea rapida a conditiilor hidrometeorologice Variatii periodice de la o perioada de vegetatie la alta, Speciile dominante care produc conditionate de regimul infloriri fotic, de temperatura, Prorocentrum salinitate, nutrienti cordatum FITOPLANCTON Heterocapsa triquetra Eutreptia lanowi Emiliania huxley Skeletonema costatum Cerataulina pelagica

Modificari ale compozitiei specifice; Cresterea frecventei, amplitudinii si extinderea spatiala a fenomenului de inflorire algala Cresterea numarului speciilor algale de masa Cresterea densitatii Cresterea procentului de nondiatomee

Factori care au influentat dezvoltarea fitoplanctonului: Cresterea concentratiei de nutrienti adusi de apele Dunarii Scaderea Si si raportului Si/P si Si/N Cresterea substantei organice dizolvate Cresterea turbiditatii apelor Scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa

Rezistenta la salinitate (%) AUTOHTONE (marine) ALOHTONE (dulcicole)

60-70 74 25,2

70-80 72,2 27,8

80- 90 62,2 37,8

Nutritie (%) Autotrofe heterotrofe

60-70 71,4 28,6

70-80 61,5 31,6

80-90 55,1 35,5

Compozitia calitativa (ca numar de specii) a holoplanctonului: 50% rotiferi 21 % copepode 20% ciliate 9% cladocere

Compozitia calitativa a meroplanctonului: Larva trocofora (polichete) Larva veligera (bivalve si gastropode) Larva naupliu (crustacei) Ihtioplancton (larve de pesti)

ZOOPLANCTON 9

Dinamica populatiilor de zooplancton: Variatii sezoniere (functie de conditiile hidrometeorologice) Variatii nictemerale cauzate de : Factori biotici (hrana) Foto- si termotropisme

Modificari la nivelul zooplanctonului: Scaderea numarului de specii Cresterea biomasei speciilor cu valoare trofica scazuta (Noctiluca, Aurelia) Scaderea ihtioplanctonului prin introducerea rapitorului Mnemiopsis leidyi Modificarea compozitiei specifice fata de anii 60-70

Specii frecvente in zooplanctonul de la litoralul romanesc: Acartia clausi (cladocer) Penilia avirostris (cladocer) Pleopsis polyphemoides (cladocer) Paracalanus parvus (copepod) Oithona nana (copepod) Noctiluca scintillans (cistoflagelat) Aurelia aurita (scifozoar) Mnemiopsis leidyi (ctenofor)

Grup Cyanobacteria Chlorophyta Xantophyta Phaeophyta Rhodophyta total FANEROGAME: 1935 36 45 2 30 74 187

Nr. specii 1960 18 31 1 14 41 117 Modificari ale fitobentosului:

1982 1 11 2 10 24

Zostera marina, Z. nolti Caracteristice substratului nisipos Reducerea populatiilor Mai sunt semnalate populatii la Sulina, Midia si Mangalia

10

Scaderea numarului de specii Scaderea biomasei totale Cresterea frecventei si biomasei speciilor de tip ruderal, euribionte

FITOBENTOS Campul lui Zernov: Localizat in NV Marii Negre Adancime:25-55M Suprafata: 10.000 km2 Biomasa: 4-5 mil tone Alcatuit din specii de Phyllophora brodiaei, P. nervosa, P. pseudocerranoides, P. membranifolia Exploatat pentru agaragar (geloza vegetala), alginati, etc In prezent reducerea Specii frecvente, de tip ruderal: Enteromorpha intestinalis E. linza Ulva rigida Bryopsis plumosa Porphyra leucosticta Ceramium rubrum Callithamnion corymbosum Ectocarpus siliculosus Phyllophora sp. Punctaria latifolia

CENTURA DE Cystoseira: LOCALIZATA IN SUDUL LITORALULUI ROMANESC LUNGIME = 3 KM LATIME = 150- 200 M ADANCIME = 0,5-5 M TALURI DE 80 CM LUNGIME NUMEROASE EPIFITE POPULATIILE DISTRUSE DATORITA MAI MULTOR FACTORI; EFECTUL ABRAZIV AL BLOCURILOR DE GHEATA IN IERNILE 71-72 CRESEREA TURDIDITATI DATORITA CRESTERII CONCENTRATIEI DE SUSPENSII IN APA CEEA CE A CAUZAT SCADEREA FOTOSINTEZEI DAR SI COLMATAREA SUBSTRATULUI SOLID SI IMPOSIBILITATEA FIXARII ELEMENTELOR COMUNITATI ZOOBENTALE COMUNITATEA SUBSTRATULUI PIETROS SUPRALITORAL Idothea baltica (IZOPOD) Sphaeroma serratus (IZOPOD) MEDIOLITORAL Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT) Ballanus improvisus (CIRIPED) Mytilaster lineatus (LAMELIBRANHIAT) Actinia equina (ANTOZOAR) INFRALITORAL:- SESILE Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT) Mytilaster lineatus (LAMELIBRANHIAT) Ballanus improvisus (CIRIPED) Actinia equina (ANTOZOAR) Rapana venosa (GASTEROPOD) Pomatoceros triqueter (POLICHET) -VAGILE Sphaeroma serratus (IZOPOD) Microdeutopus grilotalpa (AMFIPOD) Xantho poresa (DECAPOD)

11

Pillumnus hirtelus (DECAPOD) Idothea baltica (IZOPOD) COMUNITATEA SUBSTRATULUI NISIPOS SUPRALITORAL Orchaestia sp (CRUSTACEU) MEDIOLITORAL Pontogammarus maeoticus (AMFIPOD) Donacilla cornea (LAMELIBRANHIAT) Ophaelia bicornis (POLICHET) Euridice sp. (IZOPOD) INFRALITORAL Corbula mediterranea (LAMELIBRANHIAT) Chione gallina (LAMELIBRANHIAT) Cerastoderma edule - lamarcki (LAMELIBRANHIAT) Tellina fabula (LAMELIBRANHIAT) Mya arrenaria (LAMELIBRANHIAT) Cyclope neritea (GASTROPOD) Hinnia reticulata (GASTROPOD) Hydrobia sp. (GASTROPOD) Crangon crangon (DECAPOD) Carcinus mediterraneus (DECAPOD) Spio filicornis (POLICHET) Neanthes succinea (POLICHET) Polydora limicola (POLICHET) Iphinoe maeotica (CUMACEU) COMUNITATEA Spisula subtruncata (LAMELIBRANHIAT) SUBSTRATULUI NISIPOAbra fragilis (LAMELIBRANHIAT) MALOS Cardium paucicostatum (LAMELIBRANHIAT) Scapharca cornea (LAMELIBRANHIAT) Mya arrenaria (LAMELIBRANHIAT) Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT) Polydora limicola (POLICHET) Melinna palmata (POLICHET) COMUNITATEA SUBSTRATULUI MALOS MALURI CU MYTILUS Mytilus galloprovincialis (LAMELIBRANHIAT) Spisula subtruncata (LAMELIBRANHIAT) Neanthes succinea (POLICHET) Polydora limicola (POLICHET) MALURI CU MODIOLUS Modiolus faseolinus (LAMELIBRANHIAT) Abra sp. (LAMELIBRANHIAT) Sycon ciliatum (SPONGIER) Amphiura stepanovi (ECHINODERM) COMUNITATEA Bougainvillea ramosa (HIDROZOAR) PERIAZOICA Modiolus faseolinus (LAMELIBRANHIAT) Specii comerciale AN NR. SPECII 1966 20 1980 5 1990 3 CAPTURI (tone/an) 50 60 259,4 205,8 1220 1495 443,4 925,2

An/specie Sturioni sprot Hamsie

70 168,4 1675 1706

MIGRATII: ANADROME (din mare in fluvii): sturioni, scrumbie CATADROME (din fluvii in mare): anghila

NECTON 12

CAPTURI TOTALE: 1983-13.098 t 1989-13.836 t 1991-1218 t 1993-3907 t 1994-2998 t

SPECII FRECVENTE: Sprattus spattus phalericus (sprot) Alosa pontica pontica (scrumbia de Dunare) Engraulis engrasiholus ponticus (hamsia) Clupeonella cultriventris (gingirica) Trachurus mediterraneus ponticus (stavrid) Gobius niger (guvide)

MAMIFERE MARINE DIN MAREA NEAGRA

Delphinus delphis Tursiops truncatus Phocoena phocoena

MODIFICARI ALE NECTONULUI: SCADEREA NUMARULUI DE SPECII SCADEREA NUMARULUI SPECIILOR PRADATOARE DEZVOLTAREA SPECIILOR MICI (HAMSIE, SPROT, STAVRID) SI A PRADATORILOR CU VALOARE COMERCIALA SCAZUTA SCADEREA IHTIOPLANCTONULUI DATORITA UNOR PRADATORI PRECUM Mnmiopsis leidyi SCADEREA CAPTURILOR DATORITA POLUARII, EUTROFIZARII, PESCUITULUI INTENSIV SCADERA NUMARULUI SPECIILOR BENTONICE DATORITA ` HIPOXIEI, ANOXIEI, ETC.

SCADEREA BIODIVERSITATII COSTIERE

EUTROFIZARE

POLUARE TERIGENA

CAUZELE SCADERII BIODIVERSITATII DISTRUGEREA HABITATELOR PRIN CONSTRUCTII HIDROTEHNICE SI BARAREA FLUVIILOR DIN NV MARII NEGRE

SUPRAEXPLOATAREA RESURSELOR SI FOLOSIREA DE METODE DISTRUCTIVE DE EXPLOATARE

13

METODE DE COMBATERE: REALIZAREA SI ACTUALIZAREA CARTII ROSII A MARII NEGRE CONSTIENTIZAREA PUBLICA A PROBLEMELOR DE MEDIU LEGISLATE ADECVATA SI APLICATA CORESPUNZATOR PENTRU CONSERVAREA SPECIILOR PERICLITATE RECONSTRUCTIA ECOLOGICA A ARILOR DEGRADATE CONSERVAREA ARIILOR PROTEJATE INTERZICEREA METODELOR DISTRUCTIVE DE EXPLOATARE A RESURSELOR STATII DE EPURARE EFICIENTE, ETC.

Bibliografie http://www.grid.unep.ch:80/bsein/tda/main.htm

http://www.gov/r9endspp/endspp.html http://www.ibc.uel.ac.uk/ibs http://www.biodiversity.bio.uno.edu http://www.lefo.ro/iwlearn/vali/word/biodiv%20-%20eforie%20s.doc http://www.fonduri-structurale-europene.ro/pndr/conservarea-biodiversitatii.html

14