Tema: Politici privind conservarea

Politici agricole comunitarebiodiversitãṭii

HORTICULTURÃ, AN II
Student: Vasile Ionela-Mãdãlina
 Conceptul de biodiversitate
 Preocupările vizând direct ocrotirea naturii se manifestă în special începând
cu secolul XX.
Biodiversitatea reprezinta varietatea spectaculoasa a vietii pe planeta
noastra, incluzand totalitatea plantelor, animalelor, ecosistemelor si genelor,
precum si interactiunile dintre acestea. Fiind raspunzatoare de calitatea aerului
pe care-l respiram, calitatea apelor si o sursa permanenta de bunuri materiale,
umanitatea este dependenta de biodiversitate. Biodiversitate descrie intreaga
gama a variabilitatii organismelor vii in cadrul unui complex ecologic.
Nivelurile la care este și trebuie abordată diversitatea sunt următoarele:

 Biodiversitatea genetică
Cuprinde totalitatea speciilor aflate într-un anumit biotop,
o anumită regiune, țară ș.a.m.d, privite și prin prisma
importanței biogeografice, a efectivelor populațiilor și a
suprafețelor ocupate de acestea.
Variabilitatea genetică pe care o găsim la indivizii aceleiași
specii este rezultatul unei serii de procese precum: mutații,
recombinare, polimorfisme genetice, izolarea bazei
genetice, presiuni selective locale și gradienți, printre
altele.
 Biodiversitatea ecologică.
De-a lungul timpului, cel mai adesea prin
metode empirice, comunitățile umane au
obținut un număr impresionant de soiuri
tradiționale sau locale, precum și de rase.
Privește mozaicul realizat de diversele
comunități de organisme, dar și complexul de
relații funcționale care guvernează ecosistemele
prezente. Acest tip de biodiversitate este, în
mod cert, cel mai puțin studiat, întrucât el nu
privește numai tipul de ecosistem și structura sa
specifică, ci mai ales bogăția și lungimea
lanțurilor și rețelelor trofice, modul în care se
realizează circulația materiei și energiei,
precum și evaluarea capacității de producție și
de suport a fiecărui tip de ecosistem în parte.
 Biodiversitatea culturală
Se consideră ca toate practicile, tradițiile și creațiile
umane, care au ca obiect ori ca bază de inspirație
componente ale viului, în toată complexitatea sa.
Prin aceste practici și tradiții, omul a reușit să creeze
biodiversitate (specii hibride, varietăți, soiuri și rase) ori
să conserve anumite fragmente din ecosistemele
apropiate sufletului unei anumite comunități umane și
într-o anumită perioadă a dezvoltării societății.
În toate regiunile Globului, de-a lungul secolelor,
populația umană și-a construit așezări și și-a dezvoltat un
anumit sistem agro-silvo-pastoral
În același timp, s-au consolidat o serie de tradiții
populare, de ritualuri păgâne sau creștine, multe având
ca "actori" elemente din mediul înconjurător.
Eliminarea acestor practici și tradiții a dus și duce,
implicit, la dispariția factorilor care au menținut o
anumită specie, un anumit tip de habitat în spațiul
comunității respective.
De ce este importantă biodiversitatea?
 De la minunatele păduri tropicale ale lumii la micile parcuri și
grădini, de la balena albastră la ciupercile microscopice,
biodiversitatea ilustrează extraordinara varietate a vieții pe
Pământ. Noi, oamenii, suntem parte din această ordine a firii și
profund dependenți de ea: ne oferă hrana pe care o consumăm,
ne filtrează apa pe care o bem și ne dăruiește aerul pe care îl
respirăm.
 Potrivit Forumului Economic Mondial, aproape jumătate din
PIB-ul mondial (aproximativ 40 de mii de miliarde
EUR) depinde de mediul natural și de resursele acestuia. Cele
mai mari sectoare ale economiei (construcțiile, agricultura și
industria alimentară și a băuturilor) depind foarte mult de
natură.
Cauzele distrugerii biodiversitatii
 distrugerea habitatelor
 fragmentarea habitatelor
 degradarea habitatelor (inclusiv poluarea)
 schimbările climatice globale
 supraexploatarea de către om a speciilor
 invazia speciilor exotice
 răspândirea bolilor
Lista rosie
Floarea de colt (Leontopodium alpinum)

 Inventarul speciilor de plante şi animale dispărute şi ameninţate cu dispariţia

poartă numele de lista roşie, adică listă de atenţionare. O listă roşie cuprinde
următoarele categorii de specii: dispărute sau extincte (notate cu Ex.),
periclitate (notate cu E, de la englezul endangered), vulnerabile (notate cu
V), rare (notate cu R), nedeterminate (notate cu I, de la englezul
indeterminate), insuficient cunoscute (notate cu K, de la englezul
insufficiently known), scăpate de pericol sau afară din pericol (notate cu O,
de la englezul out of danger) şi fără informaţie (notate cu ?).
 Se consideră dispărute acele specii care au fost găsite, observate şi publicate
sau conservate în colecţii şi nu au mai fost regăsite în acele locuri în 50 ani.
În anii ’90 orice călătorie cu mașina pe timp de vară îți umplea parbrizul de insecte și era
foarte bine.
Acum:
Biodiversitatea pe terenurile agricole: contribuția PAC
nu a stopat declinul
Lansată în 1962, politica agricolă comună (PAC) este un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și agricultorii săi

 În Europa, numărul de specii de pe terenurile agricole și varietatea acestor

specii – „biodiversitatea pe terenurile agricole” – au înregistrat un declin de-a
lungul mai multor ani. De exemplu, din 1990, populațiile de păsări de câmp și
de fluturi de câmp s-au redus cu peste 30 %.
 În multe zone ale Europei, intensificarea agriculturii a transformat peisaje anterior diversificate, constituite din mai multe câmpuri mici și habitate, în terenuri uniforme și neîntrerupte, gestionate cu utilaje mari și cu forță de muncă foarte redusă (a se vedea figura 1).
Un studiu din 2017, realizat de Germania cu scopul de a măsura biomasa totală a insectelor prin intermediul unor capcane amplasate în 63 de zone naturale protejate pentru a culege informații cu privire la starea și la evoluția speciilor locale, a estimat o scădere sezonieră de 76 % și un declin la jumătatea verii de
82 % în biomasa de insecte zburătoare pe o perioadă de 27 de ani.

O imagine care ne îndeamnă să găsim un consens al acțiunilor noastre,

care pledează pentru echilibru în orice activitate umană care implică și natura.
Biodiversitatea Terrei este o comoară pe cale să fie irosită în multe regiuni ale globului.
Cum protejeaza UE natura?

 Biodiversitatea este în declin într-un ritm alarmant. Țările UE sunt decise să restaureze natura și diversitatea
acesteia.
 UE și statele sale membre s-au angajat ca până în 2030 biodiversitatea Europei să se afle pe calea redresării.
 Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, cadrul legislativ naţional privind conservarea biodiversităţii a fost
armonizat cu legislaţia Uniunii.
 Conservarea biodiversităţii în România, inclusiv a celei costiere este reglementată prin tratate/convenţii/ acorduri şi
legi. Legislaţia UE are la bază Tratatul Comunităţii Europene prin care au fost stabilite principiile generale privind
politicile de mediu.
Strategia UE privind Biodiversitatea pentru 2030 reprezintă un plan cuprinzător, ambițios și pe termen lung pentru
protejarea naturii și inversarea degradării ecosistemelor. A fost adoptată de Comisia Europeană în iunie 2020.
Printre principalele acțiuni care trebuie întreprinse până în 2030 se numără:
 crearea unor zone protejate care să acopere cel puțin 30% din suprafața terestră și maritimă a UE, extinzând
acoperirea zonelor Natura 2000 existente
 refacerea ecosistemelor degradate de pe teritoriul UE până în 2030 printr-o serie de angajamente și măsuri specifice,
inclusiv reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor și a riscului aferent până în 2030 și plantarea a 3 miliarde de
copaci în întreaga UE
 alocarea a 20 de miliarde EUR pe an pentru a proteja și promova biodiversitatea prin intermediul fondurilor UE și
prin mobilizarea surselor de finanțare naționale și private
Tipuri de arii naturale protejate de interes internațional

În această categorie intră acele zone care au fost desemnate conform convențiilor internaționale la care România este
parte sau a unor organisme recunoscute la nivel internațional. În România avem următoarele tipuri de arii naturale
protejate de interes internațional:
Tipuri de arii naturale protejate de interes
internațional

 Rezervații ale biosferei – desemnate de UNESCO în cadrul programului Man

and Biosphere (MaB). În această categorie intră Delta Dunării și părți din Parcul
Național Retezat și Parcul Național Munții Rodnei.
 Situri naturale ale patrimoniului natural universal desemnate în cadrul
UNESCO World Heritage Convention, din 1972. Această categorie este diferită
de MaB și include Delta Dunării și pădurile seculare de fag din Carpați.
 UNESCO Global Geoparks, prin programul Geosciences and Geoparks din 2015,
din care în România este doar Geoparcul Dinozaurilor.
 Zone umede de importanță internațională sau situri RAMSAR desemnate în
conformitate cu prevederile Convenției privind conservarea zonelor umede de
importanța internațională (exemple: Delta Dunării, Rezervația Naturală Tinovul
Poiana Stampei, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei; vezi lista completă);
 Începând cu anul 2000, în data de 22 mai se marchează
evenimentul Ziua Internațională a Biodiversității. Este o zi proclamată de
către Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU).
 Concluzii

 Este interesant faptul că, deşi omenirea îşi dă seama şi recunoaşte pierderile de resurse
biologice şi mai ales consecinţele lor, degradarea mediului continuă, iar măsurile aşteptate
nu se întrevăd în raport cu urgenţele.
 Conform datelor FAO, (Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură):
60% dintre ecosistemele lumii sunt degradate sau folosite nesustenabil; 75% dintre speciile
de peşti sunt supra-exploatate sau degradate, iar 75% din diversitatea genetică a recoltei
agricole a fost pierdută la nivel global începând cu 1990.
Aproximativ 13 milioane de hectare de păduri tropicale sunt tăiate în fiecare an, iar 20%
dintre recifurile de corali tropicali au dispărut. În UE, doar 17% dintre habitate şi specii şi
11% dintre ecosistemele cheie protejate de legislaţia europeană sunt în stare bună.
Ocrotirea naturii nu înseamnă întoarcerea la natura preistorică, ci crearea unor noi
echilibre ale mediului înconjurător în care omul să-şi desfăşoare mai departe progresele
civilizaţiei, folosind raţional resursele naturale pentru crearea condiţiilor de confort.
WEBOGRAFIE

 https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/biodiversity-13-2020/ro/
 https://
agriculture.ec.europa.eu/international/international-cooperation/internation
al-organisations/fao_ro
 https://am.gov.md/ro/content/biodiversitatea-%
E2%80%93-nevoia-urgent%C4%83-de-ac%C8%9Biune
 https://www.romaniaecologica.ro/
 https://www.eco-romania.ro/blog/tipuri-de-arii-naturale-protejate-si-diferen
tele-dintre-ele
/