Sunteți pe pagina 1din 14

Modele de teste tip grilă I

1. Definiti conceptul de mediu!


Mediul reprezintă totalitatea factorilor fizici, chimici, meteorologici, biologici, dintr-un loc
dat, cu care un organism vine în contact. Aceşti factori sunt de fapt: temperatura, umiditatea,
solul, apa, magnetismul terestru, peisajul, alte organisme, etc. Noţiunea de mediu este
sinonimă cu cea de mediu înconjurător, mediu ambiant, mediu ecologic sau mediu de viaţă.

2. Cum se clasifică mediile În funcție de natura lor fizică?


I. După componentele biologice se disting: • mediul biotic, conţinând
vieţuitoarele; • mediul abiotic sau azoic, cu componente lipsite de viaţă aşa cum
sunt: craterele vulcanice, abisurile oceanice, apele poluate puternic, etc).
II. După natura fizică avem: - mediu terestru; mediu aerian; mediu acvatic.
III. După natura chimică distingem medii: - dulcicole (lacuri, bălţi); - salmastre
(ape cu salinitate medie); - sărate (mări, oceane); - foarte sărate, ca în cazul Mării
Moarte. După pH, mediile pot fi: o acide (natural, sau după poluare), având pH <
7; o alcaline, cu pH > 7; o neutre, având un pH = 7.
IV. După influenţa populaţiei umane: mediu urban și mediu rural sau: formaţiuni
de contact (afectate de activitatea umană) şi natura neafectată de om.

3. Cum se denumește acea zonă a mediului în care individul trăiește, se mișcă și


activează? este reprezentată de:
mediul comportamental, cuprinzând o zonă şi mai restrânsă, în care individul trăieşte, se
mişcă, activează.

4. În care mediu expunerea la poluanți este, de regulă, mai redusă?


Mediul natural

5. Care mediu are cea mai mare productivitate și diversitate biologică?


❖ mediul arboral (de pădure), exemplificat prin mai multe tipuri: păduri de taiga,
temperate, musonice şi tropicale. Acest mediu are mare productivitate şi diversitate biologică.
Cuprinde imense resurse minerale şi joacă un rol important în purificarea atmosferei, fixarea
solului, regimul ploilor, climă;

6. Definiti conceptul de dezvoltare durabilă!


Dezvoltarea durabilă se referă la satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite
capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.

7. Care afirmație cu privire la tehnologiile curate (ecotehnologii) nu este adevărată?


Tehnologiile curate reduc definitiv poluarea
8. Ce tip de tehnologii sunt tehnologiile de reutilizare și de recuperare, care
valorifică deșeurile din alte procese sau modifică procesele deja existente pentru
reducerea poluanților?

1
tehnologii de tip C sau de reutilizare şi recuperare. Aceste tehnologii valorifică deşeurile din
alte procese, sau modifică procesele deja existente pentru reducerea poluanţilor;

9. Care sunt factorii de care depinde obținerea unor rezultate eficiente în politica
de mediu?
Pentru asigurarea protecţiei mediului, în condiţiile dezvoltării durabile, pe lângă tehnologiile
nepoluante şi monitoring, activitatea de management susţine politicile de mediu.
10. Care știință are ca obiect de studiu sistemele supraindividuale (populația,
biocenoza, ecosistemul, biosfera)?
Ecologia se deosebeşte net de biologie, prin obiectul de studiu - sistemele supraindividuale
(populaţia, biocenoza, ecosistemul, biosfera) şi nu sistemul biologic individual.

11. Ce unitate formează populația de animale și de plante dintr-o pădure?


Biocenoza se referă la un sistem de populaţii ataşat de un biotop. De exemplu: populaţia de
animale şi de plante dintr-o pădure, dintr-un lac, etc.

12. Care din următoarele afirmații cu privire la ecosistem nu este adevărată?


Ecosistemul reprezintă unitatea de bază, elementară a ecosferei şi prezintă o stabilitate
termodinamică totala. ??

13. Ce tipuri de interacțiuni se pot în cadrul ecosistemelor?


Diversitatea ecologică este dată atât de numărul speciilor, cât şi de configuraţia interacţiunilor
din ecosistem. Aceasta se apreciază prin: • numărul de specii dintr-o biocenoză; • numărul de
indivizi şi biomasa lor, precum şi repartizarea lor pe specii; • relaţiile dintre indivizi şi cu
mediul.
Consecinţele pierderii diversităţii biologice nu pot fi prevăzute niciodată în totalitate, din
cauza complexităţii interacţiunilor.

Orice biocenoză este funcţie de biotopul său şi biotopul este influenţat de biocenoză.
Biocenoza acţionează asupra biotopului prin distrugerea unor roci, prin construire (de humus
de exemplu, în sol) sau modificări de tip: alterarea climatului prin vegetaţie, perturbarea
reţelei hidrografice de unele animale etc.

14. Ce modificări se pot produce prin acțiunea biotopului asupra biocenozei?


Biotopul poate produce următoarele modificări în biocenoză: adaptări morfologice, ecologice
şi fiziologice, menţinerea sau eliminarea unor specii, reglarea abundenţei.

15. Ale cui proprietăți specifice sunt valența ecologică, rezistența și reziliența?
Un ecosistem poate prezenta proprietăţi:
• colective, funcţie de numărul de indivizi;
• specifice, cum sunt: valenţa ecologică, rezistenţa şi rezilienţa.
Valenţa ecologică a unei specii reprezintă posibilitatea speciei de a popula medii diferite, în
care acţionează factori de mediu cu variaţii mai mari sau mai mici.
Rezistenţa reprezintă capacitatea sistemului de a suporta o perturbaţie.
Rezilienţa este capacitatea de a se regenera sistemul, revenind la starea iniţială, după ce
perturbaţia a încetat. Rezistenţa speciilor este diferită şi anume este mai mare la plante decât
la animale. Prezintă valori minime la nou născuţi şi la bătrâni şi este maximă în perioada de
maturitate a individului.

2
16. Ce denumire poartă totalitatea proceselor naturale și antropice succesive prin
care un biosistem revine la starea sa normală anterioară de echilibru?
Redresarea ecologică reprezintă totalitatea proceselor naturale şi antropice, succesive,
pentru revenirea la starea normală anterioară. Reprezintă refacerea capacităţii ecologice a
unui biosistem, în totalitate, sau parţial.

17. Consecințele pierderii diversității ecologice ar putea fi prevăzute integral în


avans?
Consecinţele pierderii diversităţii biologice nu pot fi prevăzute niciodată în totalitate, din
cauza complexităţii interacţiunilor.

18. Ce reprezintă un lanț trofic?


Lanţul trofic este reprezentat de succesiunea de fiinţe vii care se hrănesc unele cu altele.

19. Este adevărată afirmația Cu cât biocenozele sunt mai bogate în specii, cu atât
acestea sunt mai sensibile la perturbații, funcția de autoreglare fiind limitată”?
NU. Deranjarea structurii prin creşterea ponderii unei specii în dauna altor specii este anulată
prin acţiunea celorlalte specii, datorită funcţiei de autoreglare a biocenozei. Această însuşire
se manifestă mai intens dacă biocenozele sunt mai bogate în specii. Din păcate, ecosistemele
agricole având specii mai puţine, sunt sensibile la perturbaţii, reglarea efectuându-se numai
prin intervenţia omului. . RASP F ???

20. Este adevărată afirmația Materialele create de om precum masele plastice,


pesticidele, fertilizanții artificiali nu își găsesc locul în ciclul biogeochimic,
rămânând mult timp în natură și producând poluarea mediului”?
DA. Multe materiale create de om nu îşi găsesc locul în acest ciclu, rămânând mult timp în
natură, producând poluarea mediilor aer, apă şi sol. De exemplu: metalele, masele plastice,
pesticidele, fibrele sintetice, fertilizanţii etc. Unele dintre ei pot ajunge prin lanţuri trofice la
om, producând diferite afecţiuni. RASP A
21. Care este componentul care predomină în aerul uscat de la suprafața solului?
Azot
Azotul 78% - Compoziţia în volume a aerului uscat la suprafaţa solului este următoarea:
aproximativ 78 % azot, 21 % oxigen şi 1 % alte gaze: gaze nobile, CO2, H2, ozon, gaz
metan, oxizi de azot, amoniac.

22. Care este compoziția aerului uscat, la suprafața solului, în volume?


Compoziţia în volume a aerului uscat la suprafaţa solului este următoarea: aproximativ 78 %
azot, 21 % oxigen şi 1 % alte gaze: gaze nobile, CO2, H2, ozon, gaz metan, oxizi de azot,
amoniac.

23. Care sunt straturile interioare ale homosferei?


- homosfera de la 0 la 100 km altitudine, cu straturile interioare:
troposfera (de la 0 la 10 - 18 km),
stratosfera (sub 50 km)
mezosfera (50 - 100 km);

24. Ce denumire poartă stratul atmosferic de la 0 la 10-18 km altitudine?


troposfera (de la 0 la 10 - 18 km),

3
25. Este adevărată afirmația Poluarea aerului constă în schimbarea compoziției
acestuia, obligatoriu cu apariția de noi constituenți”?
NU. Poluarea aerului constă în schimbarea compoziţiei acestuia cu sau fără apariţia de noi
constituenţi, cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi biotopurilor.RASP F

26. Care sunt sursele antropice de poluare atmosferică?


Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe, sau mobile.
Sursele antropice de poluare atmosferică sunt de fapt activităţile umane desfăşurate în
industrie, transporturi, agricultură şi cele menajere.

27. Este adevărată afirmația Sursele mobile împrăștie poluanți la distanțe mult mai
mari comparativ cu sursele de poluare fixe”?
DA. Sursele mobile de poluare sunt vântul, păsările, apa, mijloacele de transport rutier, pe
calea ferată, naval şi aerian. Acestea împrăştie diverşi poluanţi la distanţe mult mai mari
decât sursele fixe. RASP A

28. Care afirmație cu privire la împrăștierea poluanților nu este adevărată?


Sursele mobile împrăștie poluanți la distanțe mult mai mari comparativ cu sursele de
poluare fixe

29. Ce tip de particulele de poluanți au cea mai mare capacitate de a fi transportate


pe distanțe mari?
Astfel, particulele solide vor cădea mai repede, cu cât diametrul şi densitatea lor sunt mai
mari, cele lichide vor cădea la distanță mai mare, diametrul mare favorizând căderea, iar
gazele vor fi transportate la distanță cea mai mare, poluând o arie mult mai mare.
Poluantii de tip gaz vor fi transportati la distanță cea mai mare, poluând o arie mult mai mare

30. Care va fi înălțimea totală (H) de urcare în atmosferă a poluantului emis printr-
un coș industrial dacă înălțimea coșului (h) este de 250 m, iar înălțimea de urcare
a poluantului deasupra coșului este de 50 m?
Poluanţii emişi din coşuri industriale formează egreta de dispersie. Considerând h înălţimea
coşului, Δh înălţimea de urcare a poluantului deasupra coşului, rezultă că înălţimea totală de
urcare în altmoferă a poluantului este:

H = h250 + Δh50=H300

31. Care sunt situațiile în care se poate produce intensificarea poluării atmosferice?
Intensificarea poluării atmosferice se poate întâmpla în următoarele situaţii:
- existenţa în aceeaşi zonă geografică a mai multor surse de poluare:
- intensificarea activităţii umane în zonă;
- accidente în funcţionarea unor instalaţii (explozii, incendii, evacuări forţate de
poluanţi în atmosferă, etc.);
- relief înalt, sau alte obstacole (clădiri înalte, ziduri) care împiedică diluarea prin
împrăştiere pe o arie mai mare a poluanţilor;
- fenomene meteorologice favorabile poluării.

4
32. Care este cea mai periculoasă categorie de pulberi pentru organismele vii,
pătrunzând în alveolele pulmonare?
Oxizii de azot nu produc iritaţii, dar distrug alveolele pulmonare, deci au toxicitate mult
mai mare decât monoxidul de carbon.
Infrasunete de 7 Hz traumatizează puternic sistemele nervos şi circulator, iar la
alte frecvenţe pot distruge şi alveolele pulmonare.
Silicoza este cea mai grea boală profesională. Apare în minerit, în carierele de
extracţie, în construcţia de tunele, metalurgie, industria materialelor de construcţii
(ciment, sticlă etc.). Apare datorită inhalării timp de 2 - 30 de ani a pulberilor cu SiO 2.
Pulberile pătrund în plămâni, aderă la alveolele pulmonare, de unde sunt transportate de
fagocite (celule mobile) la vasele capilare şi limfatice, iar de aici, la ţesuturi, producând
fibroză.

33. De ce depinde acțiunea pulberilor asupra organismului uman?


Pulberile inspirate se depun neuniform şi neregulat pe căile respiratorii, în funcţie de
mărime, viteza aerului, durata de trecere, concentraţia lor în aer, natura lor.

Acţiunea pulberilor asupra organismului uman depinde de:


1. natura substanţei;
2. concentraţia în aer;
3. solubilitatea în apă;
4. timpul de expunere.

34. Ce denumire are smogul care apare din cauza existenței în aer a dioxidului de
sulf, în condițiile lipsei de curenți de aer importanți?
Smogul (provenit de la cuvintele smoke = fum şi fog = ceaţă) este un amestec de poluanţi
diferiţi, aflaţi într-o atmosferă umedă şi se prezintă ca o ceaţă alburie, sau cu nuanţe
gălbuicafenii.

35. Care dintre compușii amintiți sunt principalii vinovați pentru distrugerea
stratului de ozon?
Principalii vinovaţi sunt freonii, compuşi de tip clorofluorocarbon CFC, utilizaţi pentru
presurizarea substanţelor lichide în butelii metalice (spray-uri), ca agenţi frigorifici, sau
pentru stingerea incendiilor, la prepararea maselor plastice expandate, ca solvenţi industriali
etc.

36. De care din compușii următori sunt provocate ploile acide?


Oxizii de sulf şi de azot prezenţi în concentraţie mare în atmosferă (proveniţi din creşterea
consumului de combustibili fosili, industria chimică, metalurgică, erupţii vulcanice, sau
procese de oxidare a unor materiale biologice) în contact cu apa de ploaie produc ploi acide,
deci soluţii diluate de acid sulfuric şi azotic.

37. Care sunt consecințele efectului de seră?


Consecinţele efectului de seră s-ar concretiza în:
-topirea gheţarilor şi creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor cu 1 - 2 m,
-inundaţii, schimbări climatice (în regimul precipitaţiilor, al vânturilor),
-deplasarea zonelor climatice şi de vegetaţie.

5
38. Este adevărată afirmația Ploile acide se pot manifesta și la distanțe mari de
locul emiterii agentului poluant, uneori și la sute de kilometri”?
DA. Ploile acide se manifestă la distanţă mare de locul emiterii agentului poluant, uneori şi la
sute de kilometri.RASP A

39. Este adevărată afirmația Atmosfera se poate autoepura pentru a reveni la


compoziția inițială, fără intervenția omului”?
DA. Atmosfera se poate autoepura pentru a revine la compoziţia iniţială, fără intervenţia
omului RASP A

40. Care sunt factorii de care depinde autoepurarea atmosferei?


Autoepurarea depinde de:
- natura substanţelor poluante, starea lor de agregare, concentraţie, toxicitate;
- factorii de mediu: meteo, geografici, urbanistici.

41. Este adevărată afirmația La o poluare intensă și de durată a aerului,


autoepurarea nu mai este posibilă, fiind necesară intervenția omului pentru
purificarea aerului”?
DA. La poluare intensă şi de durată, autoepurarea nu reuşeşte să reducă concentraţia
poluanţilor sub limitele maxim admise, fiind absolut necesară intervenţia omului pentru
purificare.RASP A

42. Este adevărată afirmația Metodele de purificare a aerului sunt mai avantajoase
decât metodele de prevenire a poluării sale”?
NU. Metodele de prevenire a poluării atmosferei sunt cu mult mai avantajoase decât metodele
de purificare
RASP F

43. Care sunt acțiunile de prevenire a poluării atmosferei???????


Amplasamentul întreprinderilor puternic poluante va fi în afara zonelor urbane. In timpul
funcţionării instalaţilor trebuie asigurată supravegherea permanentă, prin sisteme de
automatizare, pentru evitarea accidentelor şi pierderilor de diferite substanţe în mediu.
Transportul urmează să contribuie la reducerea poluării atmosferice, dar şi în alte medii,
prin modificări constructive la motoare, la căile de rulare, sistemele de semnalizare,
carburanţi etc.
Agricultura trebuie să utilizeze substanţele poluante şi în special pesticidele în cantităţi
corect dozate, să combată eroziunea solului, să utilizeze mai mult metodele biologice etc.
Activităţile casnice trebuie să reducă consumul de combustibil inferior, prin utilizarea
sistemelor centralizate de producere a căldurii şi curentului electric, să colecteze deşeurile de
orice natură în zone cu această destinaţie, etc.
Conflictele armate crează o puternică poluare atât atmosferică, cât şi a apelor şi solului.
In atmosferă se împrăştie substanţe halogenate, toxice, radioactive, compuşi cu azot,
hidrocarburi, particule de carbon, se distruge stratul de ozon etc. Evitarea acestor conflicte
contribuie nu numai la reducerea poluării, dar şi la distrugerea elementelor de civilizaţie
umană şi a vieţilor omeneşti.

44. Care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească coșurile industriale pentru
evitarea unei poluări intense a aerului?
Coşurile industriale trebuie să corespundă următoarelor criterii:

6
- să fie mai înalte de cel puţin 2,5 ori faţă de orice denivelare a solului, sau decât clădirile
existente în apropiere, pentru a se evita turbulenţa ce poate provoca o poluare intensă;
- viteza de ieşire a gazelor trebuie să fie de 20 - 30 m/s, pentru a fi împrăştiate la distanţă
mare;
- înălţimea coşului trebuie să asigure la sol o concentraţie doar de 0,01 - 0,1 % din
concentraţia aerului evacuat. Coşurile industriale pot avea 250 - 350 m înălţime.

45. Care din procedeele de purificare a aerului următoare este cuprins în categoria
procedeelor chimice?
Procedeele chimice se aplică pentru separarea din gaze a unor compuşi valoroşi, sau toxici.
Dintre aceste procedee chimice, cu pondere mai mare se utilizează:
- chemosorbţia;
- absorbţia în soluţii;
- oxidarea prin ardere, sau catalitic;
- reducerea catalitică.
In multe cazuri, procedeele chimice de epurare a gazelor completează procedeele fizice.

46. Care din procedeele de purificare a aerului următoare este cuprins în categoria
procedeelor fizice?
Prin procedee fizice se îndepărtează substanţele solide de diferite dimensiuni, substanţele
lichide şi unele gaze conţinute în aer. Procedeele utilizează ca principii de funcţionare:
- sedimentarea;
- schimbarea direcţiei gazelor;
- filtrarea şi electrofiltrarea;
- aglomerarea şi sedimentarea;
- adsorbţia şi absorbţia.

47. Cum se numesc utilajele care conțin saci din material textil prin care aerul
încărcat cu suspensii este obligat să treacă pentru a fi purificat?
Filtrele cu saci sunt utilaje ce conţin saci din material textil prin care aerul încărcat cu
suspensii este obligat să treacă.

48. Este adevărată afirmația Absorbția reprezintă procedeul de reținere a


substanțelor lichide sau gazoase pe un solid”
Adsorbţia este procedeul de reţinere a substanţelor lichide sau gazoase pe un
solid.
Absorbţia este procedeul de reţinere a substanţelor lichide şi gazoase în lichide
absorbante, cum sunt: apa, soluţiile apoase, uleiurile, motorina, etc.
RASP A

49. Ce denumire poartă procedeul de reținere a substanțelor lichide sau gazoase pe


un solid?

Adsorbţia este procedeul de reţinere a substanţelor lichide sau gazoase pe un


solid. Adsorbţia

50. Este adevărată afirmația Absorbția este procedeul de reținere a substanțelor


lichide și gazoase în lichide absorbante”?
Nu. Adsorbţia este procedeul de reţinere a substanţelor lichide sau gazoase pe un
solid. RASP F

7
51. Care din afirmațiile cu privire la resursele de apă din România nu este
adevărată?
România dispune de resurse sărace de apă, de 1700 t/ locuitor, în comparaţie cu media pe
Europa de 4000 - 5000 t/ locuitor. Aceste resurse se caracterizează prin: - răspândire
inegală în teritoriu; - aspect torenţial în majoritate, la munte şi deal; - regim hidrologic
instabil; - provoacă inundaţii cu mare frecvenţă. Apa potabilă este însă de bună calitate.

52. Este adevărată afirmația Apa potabilă din România este de bună calitate”?

Apa potabilă este însă de bună calitate.RASP A

53. Care este necesarul minim de apă pentru un om, conform Organizației Mondiale
a Sănătății?
Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, necesarul minim de apă pentru un om
este de 5 l /zi, din care 1,5 - 2 l se consumă ca atare, iar restul se reţine din alimente, sau
apare din metabolism.

54. Câtă apă utilizează omul în medie, pe glob, pentru operații de spălare, pregătirea
hranei și alte activități în gospodărie?
Totuşi, omul utilizează în medie, pe glob, 100 l apă / zi pentru operaţii de spălare,
pregătirea hranei şi alte activităţi în gospodărie.

55. În ce mod pot fi gestionate mai eficient resursele de apă disponibile? ????
Disponibilul de apă este de numai 20000 km3 , echivalent a 4 % din resursele de apă dulce,
sau 1: 700000 din oceanul planetar. Resursele de apă sunt aşadar limitate, răspândite
neuniform pe glob, iar prin poluare volumul lor devine şi mai redus. România dispune de
resurse sărace de apă, de 1700 t/ locuitor, în comparaţie cu media pe Europa de 4000 - 5000 t/
locuitor. Aceste resurse se caracterizează prin: - răspândire inegală în teritoriu; - aspect
torenţial în majoritate, la munte şi deal; - regim hidrologic instabil; - provoacă inundaţii cu
mare frecvenţă. Apa potabilă este însă de bună calitate.
Pentru rezolvarea contradicţiei: consum sporit de apă şi resurse limitate este absolut
necesară şi protecţia apelor împotriva poluării, care altfel ar scoate din uz volume
mari de apă. De aceea sunt necesare: - aplicarea legislaţiei pentru protecţia apelor; -
existenţa de staţii de poluare a apelor pentru toţi agenţii poluanţi; - optimizarea
amplasării obiectivelor care poluează, cu capacitatea râurilor receptoare de ape uzate;
- crearea de zone protejate.

56. Care este indicatorul care arată dacă apa poate fi epurată biologic sau nu?
CBO este un indicator mult utilizat pentru caracterizarea apelor, deoarece arată dacă apa
poate fi epurată biologic, sau nu.

57. Care sunt indicatorii utilizați pentru evaluarea calității apelor subterane?
Calitatea apelor se exprimă prin indicatori, stabilizaţi şi calculaţi în urma unor analize
efectuate atât la apele de suprafaţă, cât şi la cele subterane. La apele de suprafaţă se
determină: - indicatori organoleptici; - suspensii; - pH; - CCO; - oxigenul dizolvat; - CBO; -

8
azotul total; - analize biologice, toxicologice, bacteriologice, de radioactivitate, eutrofizare,
etc. La apele subterane se determină: - pH-ul; - reziduul fix; - CCO.

58. Cum se clasifică sursele de poluare a apelor în funcție de aria de răspândire a


poluanților?
După aria de răspândire a poluanţilor:
- surse locale (conducte de canalizare, rampe de descărcare);
- difuze, când poluanţii se răspândesc pe o arie mare.
Uneori este dificil de localizat sursa, sau sursele poluante.

59. Cum se clasifică poluanții apelor în funcție de natura lor?


După natura lor există poluanţi:
- organici;
- anorganici;
- biologici;
- radioactivi;
- termici;

60. Ce denumire poartă poluanții apelor a căror durată a degradării naturale în apă
depășește 2 ani?
refractari (cu degradare peste 2 ani).

61. Ce fel de poluare a apelor generează activitățile menajere, abatoarele sau


zootehnia?
Poluarea biologică este produsă de activităţile menajere, abatoare, zootehnie, etc
62. Care categorie de poluanți ai apelor pot fi degradați sub acțiunea
microorganismelor existente în apă, a radiațiilor solare și a oxigenului?
Apele naturale pot degrada poluanţii organici, sub acţiunea microorganismelor
existente, a radiaţiilor solare şi a oxigenului. Din degradare rezultă compuşi mai
simpli, până la moleculele cele mai mici: CO2, CH4, NH3, H2O, H2S. In primele zile
se degradează compuşii cu carbon, apoi în etapa a doua se oxidează biologic compuşii
cu azot, după cum rezultă din analizele efectuate pe probe de apă.

63. Ce denumire poartă apele în care se varsă apele uzate?


apele în care se varsă - receptori
64. Cum se poate realiza depoluarea apei de mare după deversarea accidentală de
țiței?
Deoarece prin metodele descrise se recuperează doar 10 - 14 % din ţiţeiul deversat,
depoluarea apei de mare continuă prin alte tehnici, ca:
- dispersarea ţiţeiului în mare prin insuflare de aer, orin conducte perforate,
scufundate;
- dispersarea cu detergenţi;
- aprindere cu aruncătoare de flăcări.
Tiţeiul deversat în mare se poate recupera parţial prin: - adsorbţia în mase plastice
poroase ("saltele"); - solidificarea su substanţe congelatoare; - colectarea mecanică,
prin aspiraţie cu pompe şi sisteme colectoare semiscufundate (dacă stratul este gros),
sau cu filtre inelare, cu orificii de 5 mm diametru, montate în lanţ pe flotoare.

9
65. Cum se realizează evacuarea apelor poluate înapoi în albia râului?
Conducta de deversare a apelor uzate se amplasează în firul apei şi conţine duze
speciale de difuzie

66. Când este întreprinderea direct interesată de efectuarea corespunzătoare a


epurării apei (deoarece urmează să o utilizeze în procesul de producție)?
Cand o refoloseste in procesul de productie! întreprinderea este direct interesată în
efectuarea corespunzătoare a epurării apei, deoarece urmează să o utilizeze în procesul de
producţie

67. Întrucât măresc costul produsului, procedeele de epurare a apelor uzate trebuie
să îndeplinească anumite criterii. Care sunt acestea?
Procedeele de epurare a apelor reziduale măresc costul produsului, deci trebuie să fi cât
mai simple, într-un număr cât mai redus de faze, cu consumuri specifice reduse de energie
electrică, combustibili şi reactivi

68. Care este schema de epurare mecanică a apelor reziduale?


Schema procesului de epurare mecanică este :ape uzate → Separare particule grobe →
Deznisipare → Separare grăsimi → Decantare primară → apă (în receptor)

69. Este adevărată afirmația Epurarea chimică se aplică pentru poluanții dizolvați
în apă sau în suspensii foarte fine”?
DA Epurarea chimică Se aplică pentru poluanţii dizolvaţi în apă, sau în suspensii
foarte fine.

70. Care dintre procedeele de mai jos nu este utilizat pentru epurarea chimică a
apelor uzate?
Denisiparea; decantarea; separare

71. Este adevărată afirmația Epurarea biologică (secundară) urmărește eliminarea


poluanților organici, biodegradabili, cu ajutorul microorganismelor”?
DA. Epurarea biologică (secundară) urmăreşte eliminarea poluanţilor organici,
biodegradabili cu ajutorul microorganismelor

72. Care tip de procedeu are cea mai mare eficiență în ceea ce privește epurarea
apelor reziduale pentru îndepărtarea substanțelor toxice?
Pentru substanţele toxice, singurele procedee aplicabile sunt cele mecanice şi chimice.

73. Care tip de procedeu are cea mai mare eficiență în ceea ce privește epurarea
apelor reziduale pentru îndepărtarea bacteriilor?
radiaţiile ultraviolete solare (cu efect bactericid, de distrugere a bacteriilor şi
bacteriostatic, de stagnare a înmulţirii bacteriilor)

74. Care tip de procedeu are cea mai mare eficiență în ceea ce privește epurarea
apelor reziduale pentru îndepărtarea substanțelor organice?
Utilizarea de microorganisme heterotrofe (care se hrănesc cu substanţe organice din
apă), sau autotrofe (care se hrănesc cu substanţe anorganice) a dat rezultate pentru
îndepărtarea unor substanţe organice

10
75. Care tip de procedeu are cea mai mare eficiență în ceea ce privește epurarea
apelor reziduale pentru îndepărtarea suspensiilor?
Biologic natural 85 – 95

76. Este adevărată afirmația Pentru epurarea apelor reziduale conținând substanțe
toxice se aplică numai procedee biologice”?
NU (mecanice si chimice)

77. Pentru evacuarea în rețeaua de canalizare urbană apele trebuie să îndeplinească


mai multe condiții de calitate. Care sunt acestea?
Pentru evacuarea în reţeaua de canalizare urbană, apele trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii de calitate: - să fie lipsite de suspensii, substanţe chimice
agresive, substanţe inflamabile, toxice, inhibitori ai procesului de epurare biologică; -
conţinuturile de CN-, clor, H2S să fie sub 1 mg/l, produsele petroliere să fie maxim
150 mg/l; - temperatura să nu depăşească 500 C; pH-ul= 6,6 - 11

78. Este adevărată afirmația Solul este stratul de la suprafața pământului,


afânat, moale, friabil, care împreună cu atmosfera constituie mediul de viaţă
al plantelor”?
DA

79. Care este compoziția solului recoltat de pe 1 ha de teren?


Compoziţia solului recoltat de pe 1 ha (aproximativ 100 t) este următoarea: rădăcini
2 - 6 %, microorganisme 1 - 2 %, substanţe minerale 8 - 12 %, substanţe organice
80 - 85 %.

80. Care dintre componentele de mai jos are ponderea cea mai mare în structura
solului?
Compoziţia solului recoltat de pe 1 ha (aproximativ 100 t) este următoarea:
rădăcini 2 - 6 %, microorganisme 1 - 2 %, substanţe minerale 8 - 12 %, substanţe
organice 80 - 85 %.

81. Este adevărată afirmația Degradarea reprezintă totalitatea proceselor chimice


la care sunt supuse rocile şi mineralele sub acţiunea apei, acizilor minerali sau
organici şi a sărurilor”?
NU. Degradarea reprezintă procesul de mărunţire şi dispersare a rocilor şi mineralelor
în fragmente mai mici, sub influenţa temperaturii, apei, vântului, gravitaţiei şi
vieţuitoarelor. Procesul este ireversibil.

82. Este adevărată afirmația Degradarea reprezintă procesul de mărunţire şi


dispersare a rocilor şi mineralelor în fragmente mai mici, sub influenţa
temperaturii, apei, vântului, gravitaţiei şi vieţuitoarelor”?
DA. Degradarea reprezintă procesul de mărunţire şi dispersare a rocilor şi
mineralelor în fragmente mai mici, sub influenţa temperaturii, apei, vântului,
gravitaţiei şi vieţuitoarelor. Procesul este ireversibil.

83. Care dintre afirmațiile de mai jos cu privire la procesele la care sunt supuse
solurile nu este adevărată?
Degradarea reprezintă totalitatea proceselor chimice la care sunt supuse rocile şi
mineralele sub acţiunea apei, acizilor minerali sau organici şi a sărurilor

11
84. Cât din suprafața Terrei reprezintă suprafața uscatului?
Suprafaţa de uscat de pe Terra este de 13,1 miliarde ha, ceea ce reprezintă aproximativ
25 % din suprafaţa totală a planetei, de 51 miliarde ha.

85. Care tip de poluare are ca formă de manifestare modificarea ph-ului solului?
degradare chimică (creşterea conţinutului de metale grele, pesticide, modificarea pH-
ului

86. Care dintre indicatorii de mai jos sunt utilizați în practică ca indicatori ai
poluării solului?
In practică se folosesc următorii indicatori: - deprecierea calitativă şi cantitativă a
recoltelor; - creşterea cheltuielilor pentru menţinerea recoltelor la parametrii anteriori
poluării; - cheltuieli pentru drenaj, antierozionale ş.a.; - restricţii la exportul unor
produse, cum sunt legumele cu un conţinut prea mare de nitraţi, sau restricţii în
utilizarea furajelor din terenurile contaminate cu plumb etc.

87. Este adevărată afirmația Unul dintre indicatorii poluării solului este scăderea
producției agricole”?
DA

88. Este adevărată afirmația Absolut toate formele de poluare a solului au efecte
dezastruoase asupra ecosferei, iar refacerea calităţii solului este un proces de
lungă durată sau chiar imposibil”?
DA

89. Prin ce metode poate fi prevenită degradarea fizică a solurilor?


pentru prevenirea degradării fizice sunt necesare: - pregătirea solului în condiţii de
umiditate optimă; - irigări efectuate la timp şi în cantitatea corespunzătoare; - rotaţia
culturilor; - efectuarea lucrărilor agrare conform cerinţelor şi în graficul de timp

90. Este adevărată afirmația Ecologia resurselor naturale este domeniul ştiinţific
care aprofundează modul de utilizare a resurselor”?
DA

91. Care este ordinea operațiilor în cadrul fluxului tehnologic de incinerare a


deșeurilor menajere urbane?
Incinerarea deşeurilor menajere urbane se realizează cu aer, sau aer îmbogăţit în
oxigen. In prealabil se recuperează fierul conţinut, utilizând un separator
electromagnetic

92. Este adevărată afirmația Poluarea cu radiaţii apare datorită emisiei şi


propagării în spaţiu a unor radiaţii, capabile de a produce efecte fizice,
chimice şi biologice asupra organismelor vii”?
DA

93. Care din tipurile de radiații de mai jos au puterea de penetrare cea mai mare?
Radiaţiile gamma y apar din reacţii nucleare, au putere mare de penetrare, nu sunt
deviate în câmp magnetic sau electric

12
94. Este adevărată afirmația Radioactivitatea este un ansamblu de fenomene prin
care se emit în mod spontan radiaţii corpusculare (,  etc.) sau
electromagnetice () de către nucleele instabile”?
DA

95. Este adevărată afirmația Radioactivitatea se poate aprecia prin timpul de


înjumătăţire care reprezintă intervalul de timp în care se dezintegrează în medie,
jumătate din numărul de atomi instabili„?
DA

96. Cât de mare este timpul de înjumătățire pentru elementele foarte stabile?
miliarde de ani, pentru elementele foarte stabile

97. Care dintre sursele de radiații de mai jos este o sursă antropică?
Sursele antropice de radiaţii provin din toate activităţile umane ce utilizează materiale,
sau instalaţii ce emit radiaţii.

98. Cum sunt tratate deșeurile cu nivelul cel mai ridicat de radioactivitate provenite
de la reactoarele nucleare?
aproximativ 99 % din total au nivel mare de radioactivitate, deoarece provin din
reactorul nuclear. Un fascicol de combustibil este utilizat în reactor aproximativ doi
ani, după care se extrage mecanic şi de depune într-un bazin cu apă., unde se răceşte
şi se poate stoca pentru 30 de ani. Radioactivitatea combustibilului uzat descreşte
rapid în timp

99. Care sunt tehnicile prin care se decontaminează apele radioactive?


Decontaminarea apelor radioactive se realizează prin mai multe tehnici: evaporare,
solidificare, schimb ionic, şi precipitare – coagulare

100. Este adevărată afirmația Electrocutările sunt treceri ale curentului


electric prin corpul omenesc, ca urmare a contactului direct cu un conductor,
instalaţie electrică, prin străpungerea izolaţiei sau prin inducţie”?
DA

101. Este adevărată afirmația Zgomotul reprezintă o suprapunere


dezordonată a mai multor sunete”?
DA

102. De ce este influențată propagarea sunetelor?


Propagarea sunetelor este influenţată de: - sursa de zgomot; - atmosfera; - distanţa; -
obstacolele întălnite

103. De către ce pot fi produse ultrasunetele?


Sunt produse în natură, în industrie, sau de aparatura electrocasnică.

104. Este adevărată afirmația Zgomotele de intensitate foarte mare pot


provoca deteriorări ale clădirilor, aparatelor sau instrumentelor”?
DA

13
105. Care este principala componentă a zgomotului din orașe, ce determină o
poluare fonică importantă?
Traficul urban este principala componentă a zgomotului din oraşe

106. Este adevărată afirmația Poluarea termică a aerului se manifestă în


special la termocentrale, care răcesc cantităţi mari de apă în turnurile de răcire
cu ajutorul aerului”?
DA

107. Este adevărată afirmația Megaorașele au o acțiune poluantă de mari


proporții, dar care nu poate depăși totuși granițele țărilor și continentele”?
NU. Megaoraşele au o acţiune poluantă de mari proporţii, ce depăşeşte graniţele şi
continentele.

108. Este adevărată afirmația Reducerea poluării în megaoraşe este greu de


realizat deoarece de mult timp zonele industriale aflate iniţial la marginea
oraşelor se află înconjurate de zone de locuinţe, iar traficul urban este foarte
intens”?
DA

109. Ce măsuri implementează marile orașe pentru reducerea poluării


urbane?
Dintre aceste măsuri se pot menţiona: - depoluarea industrială; - extinderea
zonelor verzi; - reciclarea unor deşeuri în mai mare cantitate; - construcţia de motoare cu
grad redus de emisii poluante, cu consum redus de combustibil; - utilizarea în mai mare
măsură a vehiculelor electrice (măsură aplicată deja în Buenos Aires); - organizarea
traficului cu prioritate pentru autobuze, cu extinderea sistemului "undă verde", benzile de
depăşire rezervate maşinilor de mare tonaj; - utilizarea mai mult a transportului în comun;
- reducerea deplasărilor; - încărcarea la maxim a maşinilor de mare tonaj; - consumul
economic de apă, cu evitarea pierderilor pe traseele conductelor; - staţii de epurare de
mare capacitate şi eficienţă; - depozitarea corespunzătoare a deşeurilor solide, în spaţii
special amenajate, eventual cu fermentare controlată, compostare, sau incinerare

110. Este adevărată afirmația Prin noxă se înțelege orice agent, factor sau
împrejurare cu acţiune dăunătoare asupra organismului, care se răspândeşte
în atmosferă în timpul procesului tehnologic”?
DA

111. Care este denumirea generică a afecțiunii care semnalează prezența în


plămâni a particulelor de praf sau fum ce se manifestă prin fibroză pulmonară?
Pneumoconioza este denumirea generică care semnalează prezenţa în plămâni a
particulelor de praf, sau fum ce provoacă fibroză pulmonară

14