Contabilitate

Management an I

Modele de Teste Grila pentru Examen

1. Cine este considerat părintele contabilitătii:

a. Federigo Melis;
b. Giorgio Berni;
c. Grigore Botez;
d. Domenico Bragadino;
e. Luca Paciolo.

2. În conformitate cu legislaţia în vigoare au obligaţia să organizeze şi să conducă

contabilitatea proprie:
O categorie din cele enumerate este greşită. Identificaţi-o!
a. societăţile comerciale;
b. societăţile/companiile naţionale;
c. regiile autonome;
d. persoanele fizice neautorizate să desfăşoare activităţi independente;
e. institutele naţionale de cercetare-dezvoltare.

3. Utilizatorii informatiilor contabile se clasifica in utilizatori interni si externi.

Utilizatorii interni includ:

a. angajatii;
b. investitorii;
c. guvernul si institutiile sale;
d. managerii intreprinderii;
e. creditorii financiari.

4. Contabilitatea trebuie să furnizeze informaţii despre poziţia financiară şi

performanţele întreprinderii. Poziţia financiară a întreprinderii este dată de
relaţia:
a. Active – Datorii = Capitaluri proprii;
b. Venituri – Cheltuieli = Rezultate;
c. Active – Capitaluri proprii = Datorii;
d. Active + Cheltuieli = Datorii + Venituri;
e. Capitaluri proprii = Rezultate.

5. Care din urmatoarele afirmatii NU reprezinta rezultate ale activitatii contabile:

a. situatia patrimoniala
b. contul de profit si pierdere
c. balantele de verificare contabila
d. analiza diagnostic
 6. Din definiţia patrimoniului, rezultă un echilibru, o egalitate. Acest echilibru se
exprimă astfel:
a. Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii;
b. Bunuri economice = Active imobilizate + Active circulante;
c. Bunuri economice = Resurse durabile + Resurse ciclice;
d. Bunuri economice = Capital fix + Capital circulant;
e. Bunuri economice = Utilizări durabile + Utilizări ciclice.

7. În scopul realizării obiectului contabilităţii, metoda sa foloseşte o serie de

procedee, printre care şi procedee comune tuturor ştiinţelor.
Care procedeu din cele enumerate mai jos este specific numai contabilităţii:
a. observaţia;
b. clasificarea;
c. sinteza;
d. comparaţia;
e. bilanţul.

8. Precizati care dintre procedeele enumerate este specific numai metodei

contabilitatii:

a. documentatia
b. clasificarea
c. Contul
d. Sinteza
e. Analiza

9. Precizati dintre procedeele enunerate mai jos sunt procedee specifice metodei
contabilitatii?

a. analiza, sinteza, inventarierea

b. observatia, rationamentul, comparatia
c. clasificarea, documentatia, analiza
d. bilantul, contul, balanta de verificare
e. documentatia, evaluarea, calculatia

10. Două dintre procedeele specifice metodei contabilităţii pentru cercetarea şi

studierea obiectului său, sunt contul şi bilanţul. Legătura dintre cele două se
realizează cu ajutorul altui procedeu. Precizaţi care este acesta.
a. inventarierea;
b. evaluarea;
c. balanţa de verificare;
d. documentaţia;
e. calculaţia.
 11. Procedeele metodei contabilităţii, comune şi altor discipline economice sunt:
Unul dintre procedeele enumerate nu aparţine acestei categorii. Identificaţi-l!
a. documentaţia;
b. evaluarea;
c. calculaţia;
d. inventarierea;
e. analiza.

12. Unul din urmatoarele procedee nu este specific contabilitatii:

a. evaluarea
b. procedeul cont
c. procedeul balanta de verificare
d. procedeul bilant

13. Principiul permanenţei metodelor constă:

a. în delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii întreprinderii;
b. în reflectarea în situaţiile financiare a realităţii economice, nu numai a formei juridice
a evenimentelor şi tranzacţiilor;
c. în necompensarea valorilor elementelor de activ cu valorile elementelor de pasiv şi
nici a cheltuielilor cu veniturile;
d. în evaluarea separată a elementelor de activ şi pasiv;
e. în aplicarea aceloraşi metode de evaluare, înregistrare şi prezentare a informaţiilor în
situaţiile financiare.

14. Principiul care presupune ca în viitor unitatea îsi va desfasura în mod normal
activitatea fara a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativa este:
a. Principiul permanentei metodelor
b. Principiul prudentei
c. Principiul continuitatii activitatii

15. Potrivit acestui principiu, soldurile iniţiale din bilanţul de deschidere se

identifică cu soldurile finale ale bilanţului de închidere din perioada anterioară:
a. Principiul independentei exercitiului
b. Principiul intangibilitatii
c. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv

16. Elementele ce compun activul bilanţier, sunt reflectate după destinaţia şi

lichiditatea bunurilor economice. Lichiditatea reprezintă:
a. disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze
angajamentele financiare scadente;
b. capacitatea unui bun de a se transforma în bani;
c. creanţe aferente ciclului de exploatare;
d. numerar sau echivalente de numerar, a căror utilizare este restricţionată;
e. echivalente ale numerarului uşor convertibile în bani.
 17. Activele imobilizate sunt prezentate în bilanţ pe capitole. Precizaţi care capitol
dintre cele enumerate mai jos nu face parte din grupa activelor imobilizate:
a. imobilizări necorporale;
b. imobilizări corporale;
c. investiţii financiare pe termen lung;
d. investiţii pe termen scurt.

18. Imobilizările necorporale nu includ o structură dintre cele prezentate mai jos:
a. cheltuieli de constituire;
b. concesiuni;
c. fond comercial;
d. mijloacele de transport;
e. avansurile şi imobilizările necorporale în curs de execuţie.

19. Cheltuielile cu brevetele si licentele sunt cuprinse la:

a. imobilzari corporale
b. imobilzari necorporale
c. imobilizari financiare
d. contul de profit si perderi

20. Imobilizările corporale cuprind bunuri:

a. se prezintă sub forma unor bunuri economice cu conţinut material, deţinute de o
intreprindere pentru a fi utilizate pe mai multe exerciţii financiare;
b. care nu au conţinut concret material, care atestă drepturile de proprietate ale
întreprinderii;
c. achiziţionate sau produse pentru consum propriu sau în scopul comercializării în
termen de 12 luni de la data bilanţului;
d. ce conferă posesorului lor calitatea de creditor al unei întreprinderi;
e. utilizate în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate pe parcursul unei perioade
mai mici de un an.

21. In categoria imobilizarilor corporale nu se includ:

a. creantele comerciale
b. instalatiile tehnice si masinile
c. terenurile, amenajarile de terenuri si constructiile
d. avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie

22. In categoria imobilizarilor corporale sunt cuprinse:

a. instalatiile tehnice si masinile

b.cheltuielile de dezvoltare
c. fondul comercial
d.cheltuielile de constituire
 23. Precizati care dintre variantele de mai jos nu reprezinta structuri ale activului
bilantier:

a. activele circulante
b. imobilizările corporale
c. imobilizările financiare
d. Datorii

24. Imobilizarile financiare nu cuprind:

a. titlurile de participare
b. creante imobilizate;
c. alte titluri imobilizate;
d. interese de participare;
e. avansuri si imobilizari corporale in curs de executie.

25. Un activ este circulant când:

O condiţie dintre cele prezentate este greşită. Identificaţi-o!

a. se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut pentru vânzare sau consum în cursul normal
al ciclului de exploatare al întreprinderii;
b. este deţinut în scopul comercializării lui sau pe termen scurt şi se aşteaptă să fie
realizat în termen de 12 luni de la data întocmirii bilanţului;
c. reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată;
d. este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;
e. se aşteaptă să se realizeze într-o perioadă mai mare de 12 luni de la data întocmirii
bilanţului.

26. Activele circulante de natura stocurilor sunt clasificate astfel:

O categorie este greşită. Identificaţi-o!

a. materii prime şi materiale consumabile;

b. producţie în curs de execuţie;
c. materialele de natura obiectelor de inventar;
d. produse finite şi mărfuri;
e. avansuri pentru cumpărări de imobilizări corporale.

27. Conturile din Clasa a 3-a sunt:

a. Conturi de stocuri si productie în curs de executie
b. Conturi de terti
c. Conturi de trezorerie
d. Conturi speciale
 28. Sunt acele produse al caror proces tehnologic a fost incheiat intr-o sectie sau
faza de fabricatie si care trec in continuare pentru prelucrare in alta sectie sau
faza de fabricatie sau se livreaza tertilor:
a. Produse finite
b. Semifabricate
c. Produse reziduale

29. Creanţele numite şi valori în curs de decontare nu includ:

a. avansuri încasate;
b. creanţele comerciale;
c. creanţe în cadrul grupului;
d. creanţele rezultate din decontările cu asociaţii sau acţionari;
e. efectele de primit.

30. Acreditivele sunt:

a. sume aflate în casieria întreprinderii;
b. disponibilităţi rezervate la bancă într-un cont distinct, la dispoziţia unui furnizor;
c. valori achiziţionate şi deţinute de întreprindere;
d. sume acordate unor salariaţi ai întreprinderii;
e. valori economice care sunt echivalente de numerar.

31. Capitalul propriu este prezentat sub formă de elemente rânduri care desemnează
rezervele constituite de întreprindere pe parcursul desfăşurării activităţii, astfel:
Un element rând nu aparţine capitalului propriu. Identificaţi-l!
a. capitalul social;
b. primele de capital;
c. împrumuturi şi datorii asimilate;
d. rezervele din reevaluare;
e. alte rezerve.

32. Precizaţi care element dintre cele enumerate mai jos nu se include în structura
datoriilor curente şi pe termen lung:
a. împrumuturi şi datorii asimilate;
b. datorii între entităţile afiliate;
c. datorii fiscale şi datorii privind asigurările sociale;
d. creantele comerciale;
e. datoriile comerciale.

33. Datorii pe termen scurt au termenul de exigibilitate:

a) mai mare de 12 luni

b) mai mic de 12 luni
c) mai mare de 6 luni;
d) mai mic de 6 luni.
 34. In categoria datoriilor pe termen scurt se includ:

a. datoriile cu o scadenta mai mica de un an

b. datoriile cu o scadenta mai mare de un an, dar mai mica de doi ani
c. datoriile cu o scadenta mai mare de doi ani
d. datoriile cu o scadenta mai mare de trei ani

35. Care din elementele de mai jos se identifica cu datoriile pe termen lung:

a. dobanzile aferente depozitelor;

b. creantele;
c. comisioanele datorate bancilor;
d. creditele bancare pe termen lung;
e. nici una din variante.

36. Sumele încasate în exerciţiul curent, în vederea livrării de bunuri în exerciţiul

următor, sunt considerate:
a. venituri înregistrate în avans;
b. subvenţii;
c. cheltuieli înregistrate în avans;
d. cheltuieli anticipate;
e. valori încasate în perioada curentă, care sunt recunoscute ca venituri în acceaşi
perioadă.

37. Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în exerciţiul financiar curent, dar

care privesc exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct în
contabilitate, in:
a. conturile de debitori/creditori diverşi (conturile 461 respectiv 462)
b. contul 473 "Decontări din operaţii în curs de clarificare"
c. conturile cheltuieli în avans sau venituri în avans (conturile 471 respectiv 472),
după caz

38. Se încasează prin casieria întreprinderii suma de x lei de la un angajat,

reprezentând o imputaţie. Încadraţi operaţia într-una din următoarele tipuri de
modificări:
a. A + x = D + x + Cp;
b. A + x – x = D + Cp;
c. A = D + x – x + Cp.

39. Operaţiile care modifică elementele din structura bilanţului, direct legate de
evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii, sunt analizate prin intermediul
ecuaţiei bilanţiere:
a. A = D;
b. U = R;
c. A = Cp – D;
d. A = Cp – R;
e. A = Cp + D.

40. Activităţile întreprinderii, consumatoare de resurse şi producătoare de efecte sunt

analizate prin contul de profit şi pierdere, care evidenţiază performanţa prin
prisma raportului de echilibru:
a. ±R = V – C;
b. ±R = V + C;
c. V = ±R – C;
d. C = ±R – V;
e. V ± R = C.

41. Unul dintre enunturile de mai jos corespunde definitiei contului. Care este acesta?

a. contul este procedeul comun si altor discipline economice, cu ajutorul caruia se

reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a
modificarilor produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de
gestiune
b. contul este procedeul specific metodei contabilitatii, cu ajutorul caruia se reflecta
existenta si miscarea de ansamblu a elementelor patrimoniale, ca urmare a modificarilor
produse de tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune
c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii, prin care se face înregistrarea,
urmărirea atât a existentului cât şi a modificărilor care s-au produs zi de zi în decursul
unei perioade de gestiune asupra elementelor patrimoniale
d. contul este procedeul utilizat de orice discilina, cu ajutorul caruia se reflecta existenta
si miscarea fiecarui element patrimonial in parte, ca urmare a modificarilor produse de
tranzactiile ce au loc in intreprindere intr-o perioada de gestiune

42. Structura contului este formată din mai multe elemente.

Precizaţi elementul greşit din cele enumerate:

a. denumirea sau titlul contului;

b. explicaţia contului;
c. debitul şi creditul;
d. rulajul contului;
e. stocul contului.

43. Soldul final al unui cont cu functia contabila de activ reprezinta:

a. diferenta dintre rulajul debitor si rulajul creditor al contului;

b. diferenta dintre soldul initial si rulajul creditor al contului;
c. diferenta dintre total sume debitoare si total sume creditoare ale unui cont;
d. diferenta dintre soldul initial si rulajul debitor al contului;
e. nici o afirmatie nu este corecta;

44. Din cele cinci reguli prezentate mai jos, o regulă de funcţionare a conturilor este
greşită. Identificaţi-o!
a. conturile de activ încep să funcţioneze prin debitare, iar conturile de pasiv prin
creditare;
b. creşterile se înscriu în partea opusă celei în care s-au înscris existenţele iniţiale;
c. soldurile finale se stabilesc prin scăderea din totalul sumelor mai mari a totalului
sumelor mai mici;
d. micşorările se înscriu în partea opusă celei în care s-au înscris creşterile;
e. conturile de activ pot prezenta numai sold final debitor sau sunt soldate, iar conturile
de pasiv numai sold final creditor sau sunt soldate.

45. Corespondenţa conturilor se poate realiza:

O corespondenţă este greşită. Precizaţi care este aceasta.

a. numai între conturile de activ, când se înregistrează operaţii care generează modificări
în structura activelor;
b. numai între conturile de pasiv, când se înregistrează operaţii care generează modificări
în structura pasivelor;
c. între conturi de activ şi pasiv, când se înregistrează operaţii care generează creşteri în
volumul activelor şi pasivelor;
d. între conturi de activ şi pasiv, când se înregistrează operaţii care generează descreşteri
în
volumul activelor şi pasivelor;
e. între conturi de activ şi pasiv, când se înregistrează operaţii care generează creşteri în
volumul activelor şi descreşteri în volumul pasivelor.

46. Conturile care încep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentul

(soldul initial) preluat din activul bilantului sunt:
a. conturi de activ
b. conturi de pasiv

47. Conturile de activ:

a. încep să funcţioneze prin debitare şi se debitează cu soldul iniţial plus toate

micşorările de elemente de activ; se creditează cu majorările de elemente de activ;
soldul final este debitor;
b. încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cu soldul îniţial plus toate
majorările de elemente de activ; se debitează cu toate micşorările de elemente de
activ; soldul final este debitor;
 c. încep să funcţioneze prin debitare şi se debitează cu soldul iniţial plus toate
majorările de elemente de activ; se creditează cu toate micşorările de elemente de
activ; soldul final este debitor;
d. încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cu soldul iniţial plus toate
micşorările de elemente de activ; se debitează cu toate majorările de elemente de
activ; soldul final este creditor.

48. Conturile de pasiv:

a. încep să funcţioneze prin debitare şi se debitează cu soldul iniţial plus toate

micşorările de elemente de pasiv; se creditează cu majorările de elemente de pasiv;
soldul final este debitor;
b. încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cu soldul îniţial plus toate
majorările de elemente de pasiv; se debitează cu toate micşorările de elemente de
pasiv; soldul final este creditor;
c. încep să funcţioneze prin debitare şi se debitează cu soldul iniţial plus toate
majorările de elemente de pasiv; se creditează cu toate micşorările de elemente de
pasiv; soldul final este creditor;
d. încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cu soldul iniţial plus toate
micşorările de elemente de pasiv; se debitează cu toate majorările de elemente de
pasiv; soldul final este creditor.

49. Efectuarea analizei contabile a operaţiilor economice şi financiare în vederea

înregistrării în conturi, parcurge în general o serie de etape. Una este greşită.
Identificaţi-o!
a. explicarea operaţiunii economice înregistrate;
b. determinarea naturii tranzacţiei;
c. determinarea modificărilor în bilanţ;
d. stabilirea conturilor corespondente;
e.se întocmeşte formula contabilă.

50. Reprezinta înregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii

economice în cel putin doua conturi:
a. formula contabila
b. articolul contabil
c. dubla inregistrare

51. Formula contabilă are următoarele părţi componente:

Un element din cele enumerate nu este parte a formulei contabile. Care este acesta?

a. contul corespondent debitor;

b. contul corespondent creditor;
c. semnul ”=”;
d. data la care a avut loc operaţia economică.
 52. Formula contabila reprezinta:

a. calculul elementelor constitutive ale unui cont

b. modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a doua bilanturi
c. modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in
debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica
d. modalitatea de asigurare a unei egalitati intre elementele constitutive a unui bilant

53. Formula contabila rezulta din:

a. parcurgerea etapelor analizei contabile;

b. reevaluare;
c. balanta de verificare;
d. evaluare;
e. registrul-jurnal.

54. Conturile de pasiv pot prezenta la sfarsitul perioadei:

a. sold final debitor sau zero;

b. sold final creditor sau debitor;
c. sold final creditor sau zero;
d. sold final numai debitor.

55. Conturile de activ pot prezenta la sfarsitul perioadei:

a. sold final debitor sau zero;

b. sold final creditor sau debitor;
c. sold final creditor sau zero;
d. sold final numai debitor.

56. Procesul de constituire a unei societăţi comerciale presupune următoarele etape:

a. subscrierea capitalului social;

b. aportarea capitalului social subscris;
c. trecerea capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat;
d. (A, B şi C).

57. Operaţia de aprovizionare cu materii prime de la un furnizor, în sumă de 50 lei,

generează una din următoarele formule contabile:
a. 301 = 401 50 lei;
b. 401 = 301 50 lei;
c. 301 = 404 50 lei;
d. 301 = 5121 50 lei;
e. 5121 = 301 50 lei.

58. Se face aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor in suma de 1800 lei.

Care operatie contabila este corecta?

a. 401 Furnizori = 345 Produse finite 1800 lei

b. 301 Materii prime = 401 Furnizori 1800 lei

c. 401 Furnizori = 301 Materii prime 1800 lei

59. Se inregistreaza achitarea facturii catre furnizor prin banca.

401 Furnizori = 5121 Sume la banci in lei 2000 lei
Care este modificarea bilantiera?

a. A– x = D – x + Cp

b. A+ x = D + x + Cp

c. A- x = D + Cp– x

60. Care dintre urmatoarele operatii contabile este corecta pentru inregistrarea
salariului brut datorat personalului?
a. 621 „Cheltuieli cu salariile personalului „ = 421 „Personal salarii datorate” 3500
lei

b. 421 ”Personal salarii datorate” = 621 „Cheltuieli cu salariile personalului” 3500

lei

61. Care este egalitatea bilantiera aferenta operatiei contabile de plata a salariilor
personalului prin casa:
421 Personal - salarii datorate = 5311 Casa in lei 3480 lei

a. P (+) D = A (+) C

b. P (-) D = A (-) C

c. A (-) D = A (+) C
 62. Se achizitioneaza de la furnizor o cladire in valoare de 1.000.000 lei. Care este
operatia contabila corecta?

a. 404 Furnizori de imobilizari = 212 Constructii 1.000.000 lei

b. 212 Constructii = 404 Furnizori de imobilizari 1.000.000 lei

63. Contul 4111 ,,Clienti" are rolul de a înregistra drepturile de creanta fata de
clienti in urma vanzarii de materii prime, produse si marfuri si a prestarii de
servicii si lucrari executate fata de acestia. Contul este:
a. cont de activ
b. cont de pasiv
c. cont bifunctional

64. Pentru achizitia unei cladiri se ia un credit bancar de 1.000.000 lei. Operatia
contabila este:
5121 Conturi la banci in lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 1.000.000 lei
Care este modificarea bilantiera?

a. A- x = D + Cp– x

b. A+x =D + x + Cp

c. A-x =D – x + Cp

65. Se efectueaza plata salariilor cu suma de 200.000 lei. Operatia produce modificari
patrimoniale de tipul:

a. A- x = D + Cp– x

b. A+x =D + x + Cp

c. A-x =D – x + Cp

66. Se achizitioneaza echipamente tehnologice de la furnizor in suma de 450.000 lei.

Operatia contabila este:
2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizari 450.000 lei
Care este modificarea bilantiera?
a. A- x = D + Cp– x

b. A-x = D – x + Cp

c. A+x = D + x + Cp

67. Se diminueaza capitalul social cu suma de 10.000 lei, prin retragerea unui
actionar. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

a. A = D +x + Cp– x

b. A-x = D – x + Cp

c. A+x = D + x + Cp

68. Se majoreaza capitalul social cu suma de 5.000 lei, pe seama

rezervelor. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

a. A = D +x + Cp– x

b. A= D + Cp + x - x

c. A+x = D + x + Cp

69. Se incaseaza prin cont suma de 2.000 lei, reprezentand creanta asupra unui
client. Operatia produce modificari patrimoniale de tipul:

a. A- x = D + Cp– x

b. A-x = D – x + Cp

c. A+x - x = D + Cp

70. Se achita in numerar datoria fata de un furnizor cu suma de 1.000 lei. Operatia
produce modificari patrimoniale de tipul:

a. A- x = D + Cp– x

b. A-x = D – x + Cp

c. A+x - x = D + Cp
 71. Se acorda un avans in numerar unui salariat imputernicit, in vederea
achizitionarii de obiecte de inventar, in valoare de 2.000 lei. Operatia produce
modificari patrimoniale de tipul:
a. A- x = D + Cp– x

b. A-x = D – x + Cp

c. A+x - x = D + Cp

72. Ce tip de modificare bilantiera determina operatia „majorarea capitalului social

din profitul anilor precedenti”. Alegeti varianta corecta.

a. A- x = D + Cp– x

b. A-x = D – x + Cp

c. A = D - x + Cp + x

73. Se subscrie un capital social de 3000 lei la infiintarea unei societati comerciale.
Care este operatia contabila corecta?

a. 1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat 3.000

lei

b. 5121 Conturi la banci in lei = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul 3.000
lei

c. 456 Decontari cu actionarii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat 3.000
lei

74. Ce reprezintă formula contabilă?

1012 = 456 1.000

a) aportarea capitalului social subscris;

b) subscrierea capitalului social;
c) diminuarea capitalului social, urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi;
d) nici un răspuns nu e corect.

75. Alegeţi formula contabilă corectă privind evidenţierea dobânzilor datorate de

firmă, în sumă de 1.000 lei, aferente creditelor bancare pe termen scurt:

a) 666 = 168 1.000

b) 168 = 666 1.000
c) 5198 = 666 1.000
d) 666 = 5198 1.000

76. Contul care se crediteaza cu capitalul social subscris de catre asociati sau
actionari prin debitul contului 456 si se debiteaza odata cu varsarea capitalului
social este:
a. Contul 1011 Capital social subscris nevarsat
b. Contul 1012 Capital social subscris varsat
c. Contul 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

77. Conturile din clasa 8:

a. servesc pentru calculul costului producţiei;
b. sunt considerate conturi de bilanţ;
c. sunt conturi de rezultate;
d. cuprinde conturi extrapatrimoniale;
e. sunt reflectate în bilanţul contabil.

78. Clasificarea conturilor în conturi de activ şi pasiv are la bază unul din următoarele
criterii de clasificare:
a. după conţinutul economico-financiar;
b. după funcţia contabilă;
c. după sfera de cuprindere;
d. după legătura dintre conturile sintetice şi analitice;
e. în funcţie de analiza activităţii economice.

79. Clasificarea balanţelor de verificare în: balanţe de verificare a conturilor sintetice

şi balanţe de verificare a conturilor analitice, are la bază unul din următoarele
criterii:
a. după natura conturilor pe care le conţin;
b. după numărul egalităţilor pe care le cuprind;
c. după conţinut;
d. după forma grafică de prezentare;
e. după perioadele pentru care se întocmesc.

80. Precizaţi cum se clasifică documentele contabile în funcţie de frecvenţa şi

importanţa utilizării lor:
a. documente primare şi documente centralizatoare;
b. documente cu regim special şi documente fără regim special;
c. documente tipizate şi documente netipizate;
d. documente interne şi documente externe;
e. documente generale şi documente specifice unor activităţi.

81. Precizaţi în ce sunt înregistrate datele sursă privind operaţiile economice şi

financiare consemnate în documentele justificative:
a. în documentele contabile;
b. în balanţa de verificare;
c. în situaţiile financiare anuale;
d. în documentele contabile de sinteză;
e. în registrele contabile.

82. Documentul contabil in care se inregistreaza cronologic toate operatiile

economico-financiare este:
a. Registrul inventar
b. Registrul jurnal
c. Cartea mare
d. Balanta de verificare

83. Documentul contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a

rezultatelor inventarierii patrimoniului este:

a. jurnalul de vanzari
b. jurnalul de cumparari
c. registrul cartea-mare;
d. registrul inventar.

84. Evaluarea reprezintă pentru metoda contabilităţii:

a. un principiu;
b. un procedeu comun tuturor ştiinţelor;
c. un procedeu specific metodei contabilităţii;
d. un procedeu al metodei contabilităţii utilizat şi de alte discipline economice;
e. o convenţie contabilă.

85. În contabilitate, în vederea realizării unei imagini fidele a poziţiei financiare şi a

performanţelor obţinute de o întreprindere, la evaluare trebuie respectate o serie
de principii.
Unul dintre principiile mai jos enumerate nu este principiu în evaluare.
a. principiul unităţii monetare;
b. principiul costului istoric;
c. principiul intangibilităţii;
d. principiul prudenţei;
e. Principiul continuităţii activităţii de exploatare.

86. Evaluarea bunurilor la inventariere se face:

a. la valoarea de intrare;
b. la valoarea contabilă;
c. la valoarea actuală;
d. la valoarea de intrare pusă de acord cu rezultatele inventarierii;
e. la cost istoric.
 87. Daca bunurile similare de natura stocurilor sau titlurilor de valoare au valori de
intrare diferite si nu exista posibilitatea identificarii valorii lor de intrare,
evaluarea la iesirea din patrimoniu se poate face utilizand mai multe metode. Intr-
o astfel de situatie, una dintre acestea nu se utilizeaza pentru evaluarea la iesire a
stocurilor. Care este aceasta?

a. metoda costului mediu ponderat (CPM)

b. metoda identificarii specifice
c. metoda primului lot intrat – primului lot iesit (FIFO)
d. metoda ultimului lot intrat – primului lot iesit (LIFO)

88. Rezultatul exerciţiului:

Indicaţi afirmaţia greşită.

a. poate fi profit şi pierdere;

b. profitul – rezultatul pozitiv;
c. profitul – excedent al veniturilor asupra cheltuielilor;
d. pierderea - rezultatul negativ;
e. pierderea – cheltuielile efectuate nu au fost acoperite din veniturile proprii.

89. Soldul creditor al contului 121 “Profit sau pierdere” reflectă:

a. profitul realizat, dacă veniturile depăşesc cheltuielile;
b. pierderea realizată, dacă cheltuielile depăşesc veniturile;
c. contul 121 nu prezintă sold final creditor;
d. pierderea neacoperită;
e. profitul nerepartizat.

90. Soldul debitor al contului 121 “Profit sau pierdere” reflectă:

a. profitul realizat, dacă veniturile depăşesc cheltuielile;
b. pierderea realizată, dacă cheltuielile depăşesc veniturile;
c. contul 121 nu prezintă sold final creditor;
d. pierderea neacoperită;
e. profitul nerepartizat.

91. În urma analizei contabile se stabileşte următoarea formulă contabilă:

Impozitul pe profit = Conturi la bănci în lei 10.000lei
Aceasta reprezintă:
a. virarea prin bancă a impozitului pe profit;
b. plata în numerar a impozitului pe profit;
c. înregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului statului;
d. impozitul pe venit de natura salariilor datorat bugetului statului;
e. plata impozitului pe venit.
 92. Precizaţi ce poate reflecta soldul debitor al contului 5121:
a. contul 5121 nu poate avea sold debitor;
b. poate reprezenta creditul acordat de bancă prin contul curent;
c. disponibilităţile băneşti existente la un moment dat;
d. dobânzile de plătit aferente creditelor bancare pe termen scurt;
e. creditele de la trezoreria statului.

93. Precizaţi care afirmaţie nu este conformă cu realitatea:

a. conturile de cheltuieli după funcţia contabilă sunt conturi de activ;
b. conturile de venituri după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv;
c. conturile de venituri se creditează cu valoarea veniturilor obţinute;
d. conturile de cheltuieli se creditează cu valoarea cheltuielilor efectuate.

94. Registrele contabile nu cuprind:

a. Registrul Cartea-Mare
b. Registrul de evidenta fiscala
c. Registrul Jurnal
d. Registrul Inventar

95. Principiul continuitatii activitatii presupune ca intreprinderea isi continua in mod

normal functionarea intr-un viitor imprevizibil, fara a intra in imposibilitatea
continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia.

ANS: T/F

96. Dubla inregistrare consta in inregistrarea conconitenta dar cu sume diferite a unei
operatii in doua conturi, si anume, in debitul unui cont si in creditul altui cont

ANS: T/F

97. Rulajul contului reprezintă totalul sumelor înregistrate succesiv în cursul unei
perioade de gestiune în debitul sau creditul contului.

ANS: T/F

98. Stornarea în negru constă în anularea înregistrării făcute prin inversarea conturilor
corespondente din formula contabilă întocmită anterior.

ANS: T/F
 99. Conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se debitează cu
existentul iniţial şi cu creşterile mijloacelor economice, se creditează cu
reducerile din cursul perioadei aferente mijloacelor economice, soldul sau
existentul final este debitor sau 0.

ANS: T/F

100. Formularele tipizate sunt suporturi tehnice de informatii in care continutul,

forma si formatul nu sunt prestabilite si imprimate

ANS: T/F