Sunteți pe pagina 1din 74

%

areas,

Dinu Airinei | Ana Grama


ri " edactor: Patru RADU Tudorel Fătu
| Hevizia textelor: Alina HUCAI Doina Fotache | Mircea Georgescu
Tehnoredactare computerizată: Alina ASANDEI
[ oncepţia şi realizarea copertei: Eliza VELEȘCU
ţ -repress: Ciprian TOŞCARIU
[.

escrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


Tehnologii informaţionale |
cz tra
mood

Tehnologii informaționale pentru afaceri: modele de teste


grilă/ coord. Dinu Airinei, Ana Grâma, Tudorel Fătu,.
- iaşi: Sedcom Libris, 2006 pentru afaceri
i)

I.5.B.N.: (10) 973-670-212-x.


|S.B.N.: (13) 978-973-670-212-9 Modele de teste grilă.
|. Airinei; Dinu (coord)|
d
macara
a pie

IE. Grama, Ana (coord.)


WI. Fâtu, Tudorel.
004:338,
ară
grea

A : . . : i
UL Te

Fditura Sedicom Libris este acreditată de Consiliui Naţional al


Ci :ercgtării Ştiinţifice din Învățământul Superior (CN, cs. I.$.).

-Cowriaht 8 2006, SEDCOM LIBRIS


= oate drepturile asupra prezentei ediţii sunt rezervate Editurii Sedcom. Libris,
«Şi. Reproducerea parțială sau integrală a textelor, prin orice mijloc, precum
sia gpaficii copertei, fără acordul scris at Editurii Sedcom Libris, este interzisă
„i se va pedepsi conform legisiației în vigoare.

_Adreia Editurii. Şos. Moara de Foc nr. 4, cod 700527, iaşi, România.
„Contact Editura: Tel.: 0232.242.877; 234.582; 0742.76.97.72;
/"7 x: 0232.233.080:
i
i
AEW, sedcom, ro; e-mail: editurasedcomlibrise yahoo.com

editura

emaeg
CUPRINS

“Cuvânt înainte , iza 7

Gapitolul |. CONCEPTE DE BAZĂ ALE TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE.


ŞI DE COMUNICAȚIE 8

- Capitolul. SISTEMEDE OPERARE „47


- Capitolul lI. REȚELE DE CALCULATOARE „ine 59
Capitolul IV. PROCESORU
DE TEXTE WORD
L „apei ŢI
ka!

- Capitolul V; APLICAȚII INTERNET

merg
main | maina

3
CI
Capitolul VI. PROGRAME DE PREZENTARE . amr BT
„ Capitolul Vii SISTEME INFORMAȚIONALE PENTRU AFACERI mamare 93)

i iii
SD
af

:
tit
MODELE DE LUCRĂRI PRACTICE | „a 017

i
Pi
same
(o

CUVÂNT ÎNAINTE
CD 2

Testele grilă repraziniă o continuare a materialelor de' studiu peninu disciplina -


„Tehnologii informaționale pentni afaceri“ apărute deja în editura Sedcorm Libris,
Preocupările colectivului de cadre didaciice de ia această disciplină s-au încdrapiat
i

acum spre partea de evaluare a pregătirii în domeniul informaticii economice


pa

oferind modele de întrebări grupate pe terme. Întrebările şi variantele ds. răspuns -


sistematizează materia Într-un format adecvat verificării şi presupune însuşirea
aa

dinamică a cunoștințelor, parcurgerea atentă a bibiiograhei, reținerea noțiunilor şi a |


>

ideilor importanta.
Întrebările au fost întocmite cu multă grijă şi au grade diferite de dificultata.
Variantele de răspuns asociata unei întrebări pot fi: loats adevărate, toate false,
unela adevărate şi alele false. Din acest motiv, recomandăm analiza atentă a
fiecărei întrebări şi a variantelor de răspuns asociate, precum şi consultarea -
permanentă a materialelor de studiu care au stat la baza elaborării întrebărilor.
Nu trebuie să .pierdern din vedere factorul timp. După însuşirea întregii materii .
de studiu, răspunsurile corecte ar trebui date, în cel mult un minut pa întrebare, în
caz contrar, studiut trebuia relual. |
Materialul de față asta şi un răspuns la provocările sociatății informaţionale în -
mediul educaţional, pregătirea Şi evaluarea studenţilor trebuie să folosească, în
mod eficient, noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţia. În sistemul testelor
grilă, activității de stabllire a subiectelor peniru lucrările scrise din sesiune şi cele :
e
de evaluare 'pe parcurs pot
i

)
L fi complet- informatizate, încât rezultatele să fie
i
& cunoscute imediat după femninaraa probelor. Acesta este, de fapt, sistemul
practicat şi de profesorii din Catedra de Informatică: Economică de ia Facultatea de
pr
Economie şi Administrarea Afacerilor.
Autorii |
1. Care din următoarele caracteristici se referă la noțiunea de:
informaţie? i
“este un suport al cunoştinţelor umane
"" aste.un concept apărut odată cu informatica
— desemnează o situaţie, o stare sau o acţiune
ep
i

4
ţ
: _2. Informaţia este:
un model concret de prezentare a datelor |
unitate de măsură specifică societăţii intotmaţionale
CD

un concept apărut odată cu societatea informaţională


YV obținută prin prelucrarea datelor. :
presa

3. : Datele constituie: |
V forma concretă de exprimare a informațiilor
CI

/ materia primă pentru informaţii *


„un model concret de prezentare a informaţiilor
.

4. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?


” alculatoarele prelicrează date . |
i
E noa

orice dată constituie o informaţie potenţială


M informaţia este materia primă a societăţii informaţionale.
me
part

5. Caredin următoarele afirmații sunt'adevărate?


Vo

a) nu există nici o legătura între date şi informaţii


B) informaţiile.se obțin din date şi viceversa
Pa

e) informaţiile constituie forma fizică, efectivă a datelor

6. . Utilizarea datelor are în vedere:.


i
ot

“/ obţinerea de noi informaţii prin prelucrare


V comunicarea informaţiilor între oameni
.? i
PT ra
LE
micaţie

d păstrarea informaţiilor pentru o utilizare viitoare. | e) sera dede tip CASE


7. Cibernetica priveşte informația sub trei aspecte? 11. Care din următoarele elemente reprezintă componente ale
3 Sintactic, ca mod de reprezentare prin numere, mărimi, SUnAlae calculatoarelor electronice specificate „de John von
ete. Neumann în 1947?
: Ssemantic, din punct de vedere al sensului pentru cel care o. -nitatea de bandă magnetică |
recepționează . | unitatea de discuri flexibile
| SĂ »ragmatic, din punct de vedere al utilității _ mitatea aritmetică
Nunitatea centrală de control
8. Caredin următoarele: afirmaţii sunt adevărate: Înitatea de intrare
„toate ştiinţele operează . cu informații ca elemente ale J „nitatea de memorie
cunoaşterii senzoriale sau raționale
„> trăsătură fundamentală a intormaţiei estesubiectivitatea | 12: Unitatea centrală a unui calcuiator electronic cuprinde:
în prezent, ne aflăm în etapa în care s-a făcut trecerea de la 4 Anitatea aritmetică şi logică (UAL)
Sprelucrarea datelor la prelucrarea cunoştinţelor termirialul
“A cunoaşterea bazată pe însuşirea informaţiei susține: ludrea | <Sunitatea de comandă şi control (UCO)
deciziilor memoria externă
„I memoria internă (MI)
9. În etapa actuală, denumirea de calculatora devenit improprie
întrucât se prelucrează cunoştinţe. Termenul adecvat ar să 13. Care dintre componentele de mai jos asigură coordonarea
ă calculatoare de proces î
funcționării întregului sistem de calcul?
sisteme electronice de calcul matematic “unitatea de discuri flexibile
“echipamente sistemice şi logice “unitatea CD-ROM
sisteme de prelucrare a cunoştinţelor J unitatea de comandă şi control.
4 „KIPS unitatea aritmetică şi logică
unitatea de intrarefieşire
. 10. La ce se referă termenul KIPS?
2" primul calculator electronic 14, Majoritatea arhitecturilor actuale de calculatoare folosesc PA

A pentru memoria internă următoarele tipuri de memorii: |


procesoare de cunoştinţe Ă
" galculatoare electronice din generaţia 5: J memorii bipolare
- Knowledge Information. Personal Systems
ratat pri pată otet ore

„niemori MOS bazate pe tranzistori cu efecte de câmp

(i
/
SE DA
Tetmotagii intermaţionaia. eutru alateri. Montaţe ua teste geită
EEE FIER:

c) mernorii cu inele de ferită


20. Care din enunţurile de mai jos exprimă efecte ale utilizării |
15. micropracesoarelor?
Unitatea elementară a memoriei interne este:
Jarconsâcrarea microinformaticii
" byte-ul
“polua binară
miniaturizarea tehnicii de calcul
creşterea costurilor de producţie la tehnica de calcul
itul
ootetul
21. Ce reprezintă un microprocesor? |
16. Precizaţi care din tipurile de memorii prezentate; mai jos un microcalculator
constituie memoria disponibilă utilizatorului în mod curent: un citouit integrat complex, ale cărui funcții sunt comandate
CI

„Prin programe
- PROM
"un-ansamblu de mierofuneți
OM
AM
22. Termenii echivalenți pentru circultul integrat sunt:
17. Unitatea de execuţie dintr-un sistem electronic de calcul set de terminale (pini)
este reprezentată de: “pastită transiucidă-
' unitatea de cornandă şi control (UCC) Yi pastilă semiconductoare
sf chip
unitatea de memorie (UM)
|N la'puce
fu nitatea aritmetică şi logică (UAL)
rezistor
echipamentele periferice (EP)
23. Suportul utilizat de pastila semiconductoare este:
18. „Marcaţi caracteristicile memoriei de tip RAM:
are dimensiuni egale cu.ale memoriei de tip ROM.
/ este numită şi memoria de lucru centimetri - |
"Yun. disc de siliciu pur, extrem de subțire, cu diametrul de. câţiva
este o memorie care nu poate fi ştearsă. |
milimetri:
19. Marcaţi caracteristicile memoriei de tip ROM: „ uridisc de material plastic, foarte subţire
v este o memorie nevolatilă. 24. Între parametrii esenţiali care caraoterizează performanţele
poate fi ştearsă doar selectiv „ mieroprocesoarelor senumără:
este memoria în care se păstrează toate programelă dtlizatorilor
diametrul pastilei semiconductoare
Vf tungirnea cuvântului
acele ue
.—_,,
î
(..
De:
at,
Nane
lungimea adresei e, memorare mo re
a unor componente echip mentului cu rol
(d) mărimea magistralei n lansareea şistemului de operare AK bloo)

pi
O] viteza de tact
. 30. -- Cara maşini de calculat sunt reprezentative pentru secolu

CI
În microprocesor, se regăsesc:
a) componentele unităţii de intrare . a) abacul
.b) unitatea de comandă şi control - (b) maşina de calculat realizată de Pascal

my
e) unitatea aritmetico-logică (6) maşina de calculata lui Babbage
maşina, dif erenţială a
28. Lungimea cuvântului: la un microprocesor desemnează: | „9 maşina de calculat realizată de Shickart
(1) maşina de calculat realizată de Leibnitz
) numărul regiştrilor de inemorie | |
-€) lungimea operanzilor gestionați Sa DI 31. Care dint
ntre realizările mecanice ale tehnicii de calcul
d) numărul de biţi ce pot îi transportaţi simultan a | conţine tooate elementele fundamentale ale calculatoarelor
i A moder rne? |
27. Mărimea magistralei la un microprocesor determină: | | „ciudăţenia“ lui Babbage
a) numărul de biţi pe care procesorul îl poate trata simultan b) abacul
b) rata la care se execută operaţiunile elernentare Sa c) maşina de calculat realizată de. Pascal
(e) numărul de biţi ce pot îi transportați simultan SI d) maşina a diferenţială
| e): maşina anâlitică
28. - Ce semnificaţie are caracterul de „Volatilitate“ al. memoriei
de tip RAM: | 32. Primul pr ogtăiiatăr din istorie « este considerat:
4
(b) pierderea conținutului la întreruperea alimentării cu energie B) Blaise Pascal
electrică Ada, Augusta de Lovelace
c) pierderea conținutului odată cu încărcarea progremelr de „ d) Charies Babbage

a | 33, Primul cacalculator electronic din istorie este considerat:


29. Memoria de tip ROM este utilizată pentru: . . a) EDSAC |
"a) stocarea datelor şi programelor utilizatoritor. . pa kb) EDVAC
“(b) memorarea unor funcţii sistem . a ENIAC (4n5)
[
Touelagii informaționale pentru afaceri, adela de teste grilă :

d) MARK. (e) memoriilee utrarapide


(d) prelucrările: conversaţionale şi în imp rea)
34, Clasificarea calculatoarelor electronice pe generaţii i ia în (6) firmware .
e considerare următoarele criterii:
38. Marcaţți caracteristicile calculatoarelor din genetaţia a d-a:
La) numărul de instrucţiuni
b) modul de reprezentare a informaţiilor qi generalizarea utilizării sistemelor de operare
(e) structura unității centrale (b) utilizarea memoriilor semiconductoare:
(ci) tipul şi dimensiunea memoriei interne €) utilizarea memoriilor cu inele de ferită
î (e) echipamentele periferice disponibile (d) dezvoltarea rețelelor de calculatoare
BC tipul circuitelor logice utilizate (e) uizărea circuitelor integrate de tip VLSI
39. Care dintre” următoarele calculatoare sunt considerate cu
- 85, Care dintre următoarele enunţuri caracterizează generația
arhitectura „post von Neumann“?
1 de calculatoare electronice?
a) circuitele logice folosesc tranzistori. a) calculatoarele elecțronice.de buzunar
(B) memoria este de capacitate redusă b) căiculatoarsle electronice din generaţia 3, 5
U e) fiabilitate sporită (6) calculatoarele: electronice din genaraţia.a 5-a
Şi Că) viteza de lucru relativ redusă d) calculatoarele electronice din generaţia a 4-a
e) programele sunt scrise cu ajutorul limbajelor evoluate
40. Care este considerat a fi primul microcalculator din istorie?
36. Care dintre următoarele enunţuri caracterizează generația a) IBM-PC
'a 2-a de calculatoare electronice? b) Macintosh
| a) circuitele logice. folosesc tranzistori (€) MICRAL
Ț [b) fiabilitate sporită | d) Apple | .
.

LU e) memoria este de capacitate redusă|


41, “După forma unității de sistem, miorocaloulatoarele se
e

d) viteza de lucru este relativ redusă; 50- 100 operaţii pe secundă |


clasifică în:
a

(G) programele sunt scrise cu ajutorul limbajelor de nivel înalt


de

(a) PC-uri desktop


enma e ae

i 7. Calculatoarele electronice - din generația a se se (b) PC-uri tower şi minitower


|; ” caracterizează prin: c) laptop-uri
PROPRII
dn ina

_ (a)tehnologia circuitelor integrate


d) tehnologia tranzistorilor
95. Reprezeniarea numerelor în virgulă mobilă precizie simpi ă „100. în reprezentarea
re în virgulă fixă, marca zecimală:
. sefacepe: a | a) are u n spațiu fizic pentru reprezentare de Î bit
(a)
(a): 3 octeți N o (b)
(b) est virtuală
_b)4 bytes Sea : Ma 0) se co nsideră aprioric înte-o poziţie determinată. i |
-c) 4 octeți | | | o | L : -
d) 4 biţi | E Ne : 101. eent ru numerele foarte mari sau foarte. mici se recomandă
i i mătoarea reprezentare: 3
96. Codul ASCII este: | | Se Si în cod i invers ia . | .
(a) numeric neponderat 3 . Ma „a B) în virgulă mobilă | - ă E a
B) alfabetic a | în virgulă fixă | e j

d) numeric ponderat | i psi i „ Sa


a | a i 102. In reeprezentarea în virgulă mobilă recizie dublă VMPD
97. Care dintre elementele unui număr scris în formă | Pt caracteristică se rezervă: -
„_ normalizată se reprezintă î în virgulă mobilă? .
a) caracteristica a. | | 7 ii | Ş | |
(E) mantisa a Ca i | i i
- „103. Marcaţi enunțţurile adevărate din lista de mai jos: |
„98. Reprezentarea în cod invers corespunde la: ia | a) toate codurile de reprezentare intemă a datelor sunt coduri
(3 reprezentarea în cod complementar | i L ponderate
b) reprezentarea prin mărime şi semn | | b) codurile de reprezentare a datelor trebuie să asigure şi
c) reprezentarea i în complement faţă de 1 | | protecţia împotriva perturbațiilor accidentale
(6) codurile numerice pot fi coduri ponderate sau neponderate
îm amr

„99. Marcaţi enunțurile adevărate din lista de mai jos: AD d) ccodiu | GRAY aste un cod numeric ponderat
CA a) în cod complementar numerele pozitive se. „reprezintă prin o
"po cornptementul lor | | „2104, Marc ați codurile numerice ponderate din ista de mai jos:
A: „|
€) în cod complementar, numerele negative se reprezintă pprin eele codiu Il 8421 . ai | a | i
„însele codul EXCES 3
| | | (4) codul 2421

i SR
poa,
„__e)codul2 din 5 c) echipamente periferice pentru citirea directă a datelor
(i îhcodul EBCDIC d) echipamente perițerice de comunicare om-calculator

A Marcaţi codurile altanumerice din lista de mai jos: 110. Care echipamente periferice preiau din sarcina
GQ codul ASCII operatorului uman activitatea de introducere a datelor în
b) codut 8421 sistem: o |
Ț c) codul EXCES 3 a) echipamentele periferice de comunicare om-calculator
i (A) codul UNICODE b) echipamentele periferice de intrarefieşire |
_. e)codul2 din 5 6) echipamentele periferice pentru citirea directă a datelor
( (B codul EBCDIC . d) echipamentele periferice de stocaj

„106, Discul flexibil (disketa) reprezintă: 11. Care din următoarele suporturi de date sunt adresabile?
- a) un suport de date a) suporturile de hârtie
b) un mediu de înregistrare b) discul ilexibil
E un echipament periferic €) hard-discul
d) banda magnetică
107. Mouse-ui este un echipament periferic care se încadrează în: e) CD-RW
i ; a)echipamente periferice de stocaj
-_ echipamente periferice de intrare 112. Care din următoarele suporturi de date suni neadresabile?
m c) echipamente periferice de ieşire a) suporturile de hârtie
| „. d) echipamente periferice de comunicare om-calculator b) hard-discul
discul flexibil
pa 08, Tastatura reprezintă un echipament periferic încadrati în: ) banda magnetică
Li A echipamente periferice de stocaj | e) CD-RW
(3) echipamente periferice de intrare
c) echipamente periferice de ieşire | 113, Care din următoarele suporturi de date sunt reutilizabile?
_ d) echipamente periferice de comunicare -om-calculator microfiimele
8 discul flexibil (disketa)
| 1:09, Unităţile de discuri magnetice sunt: 6) documente completate cu cerneală magnetică
a) echipamente periferice de intrare/ieşire, 6)! banda magnetică.
E - (b) echipamente periferice de stocaj o 5) CD-ROM
Sas
oncoytedet iazăuso enologarttraa ionale și decomunicaţi e

Drm
â
ş
114. imprimantele laser sunt: 119. Teermenu ul de calculator electronic se referă la un sistem de

CDDa
(a imprimante orientate pe pagină câlcu Icaare îndeplineşte următoarele condiții:
b) imprimante mecanice „— a) efectuează. prelucrări automate, pe bază de program
c) imprimante orientate

CT
pe linii b) diapunte obligatoriu de memorie externă
d) imprimante orientate pe caracter +3) dispune obligatoriu de memorie internă

115. Principalele avantaje ale imprimantelor cu jet de cerneală 120. Cale ulat oarele cu „arhitectura Von Neumann“ „au
suni: urmă toa rele componente:
a) viteza mare de lucru (a) u nitate a ritmetică

CT
me
(b)
(GB lipsa totală a zgomotului b)uunităţi dee depanare

Î
c) tipărirea în mai multe exemplare (6) u nitate centrată de control
(d) prețul scăzut (d) unități de intrare şi de ieşire

a Si

orz
Ce) unitate de memorie

ş
1 16. Una din calițățile incontestabile ale discului magpetic eeste:
a) capacitatea mare de stocaj 121. Software-ul de bază cuprinde:
adresabilitatea (2) siste
istemul de operare propriu-zis
c) timpul de acces b) programele intermediare
e) prog rammele utilitare
17, Capacitatea uzuală a disketelor este. actualmente de:

e
d) prog ram ele traducătoare
a) 1.44 KB

(TI
b) 1.2 MB 122. Progi rammele ut tilitare asigură:
(€) 1.44 MB (a) medie ea dialogului om-calculator.

(e
d) 120 MB (b)operaatiunni asupra discurilor şi fişierelor

4
€) comp ilareea programelor
118. Care dintre unităţile de discuri se bazează pe reunirea. d) interp retaarea programelor

d N.
într-un singur ansamblu a capetelor de citire/scriere şi a
discurilor? 123. Care dintntre: următoarele afirmaţii sunt adevărate?
a) unităţile de discuri flexibile . a) programmele translatoare convertesc. programele sursă în
unitățile de discuri Bernoulli mate accesibile calculatorului. .
G unitățile de discuri Winchester b) Programmele trarislatoare convertesc. programele sursă în
d) unităţile de discuri Zip

ma
_„Vennoloii! Informaţ ionale paniru ataceri Modele dia testegrilă

127. Memori ile ROM pot fi de tipul:


relocabil (3) PROM - programabile o singură dată
d) programul î în format executabil se obține din programul Qbiect b) PROM- programabile de mai rnulte ori |
'relocabil completat, prin editarea de legături, CU module din Q EPROM — reprogramabile după o ştergere completă
Pe

“biblioteci . EEPROM — reprogramabile după o ştergere selectivă


(e) interpretarea nu implică traducerea instrucțiune: cu instrucţiune e) DSROM— reprogramabile dinamic şi static
a programului
5
ea

128. UAL. comportă următoarele tipuri de dispozitive:


124. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? (3) dispozitive de lucru
a) unitatea de memorie reprezintă principala resursă a sistemului b) un decodor |
din punct de vedere fizic, memoriile sunt medii capabile să (€) registre pentru stocaj intermediar
aibă, de obicei, două stări distincte d) un registru contor de program
c) în memorie, fiecare locaţie poate fi identificată prin mai multe
TI

adrese | 129. În principiu, UCC cuprinde următoarele elemente:


d) accesul !a informaţia stocată în memoria internă este selectiv (a) un registru de instrucțiuni
(b) un decodor
125. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate? (6) un srologiu
a) în memoria internă, nu pot fi reprezentate toate categoriile de d) dispozitive de lucru
date şi informații (ej un tegistru contor de program
( unitatea elementară a memoriei interne este celula binară (î circuite de comandă
c) accesul la iniormaţia stocată în memoria internă este numai
“secvențial - 130, Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate? -
(2) microcalculatoarele sunt realizate în jurul unui microprocesor
126. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate? -b) microcalculatoarele: au determinat- creşterea costurilor
la) memoria ROM este nevolatilă microcalculatoarelor
(5) memoria ROM este la fel de rapidă ca şi memoria RAM, dar (6) mictoprocesarul realizează funcţiile UCC şi UAL-
mai scumpă | 4) primul microprocesor a fost realizat de C. Babbage
c) memoria RAM este nevolatilă
d) memoria RAM poate fi doar citită 131. Un microcalculator cuprinde:
(3):mictoprocesorul
b) memoria de lucru RAM
sna
m E
Concapta aobazăale 1emotenaler internal tonale ŞI de comunica le

c) memoria specială ROM


d) societatea informaţională este efectul celei de-a doua revoluții

(I
LT
interfețele pentru peritericele de I/E
industriale i

Ta
| '
(e) magistralele

AT
136. Prrogreseie înregistrate de omenire au depins organic o de:
132. PC-urile portabile pot fi de tip:
| (a) cantitatea de informație disponibilă
(a) laptop | G rapiditatea vehiculării şi utilizării informaţiilor
(b) notebook

CT
c) calculatoarele electronice
€) palmbook
(6) palmtop 137. Pr in dată se înţelege: | _ Sa
(e) pen-basedhablet a forma concretă de exprimare a informaţiei _ -

a
:
133. TICî înseamnă: (p) un număr, o mărime, o relaţie etc.-
c) rezultatul prelucrării intormațiilor

Ca
a) information. and Communication Technology.

=
iai
Î
b) Tehnologii informaţionale şi de colaborare - 138. Datele sunt utilizate pentru:
(9 Tehnologii intormaţionale şi de comunicare (a) transmiterea informaţiilor între oameni

m antet
d) Tehnologii informaţionale şi de cooperare b) păstrarea informaţiilor. pentru outilizare viitoare

7
134. Economia digitală este echivalentă cuurmătoarele sintagme:
(c) obținerea de noi date, prin prelucrări.
(2 economia de piață 139. Cibernetica priveşte informaţia sub următoarele aspecte:
(b) economia Internet GQ sintactic i
(6) noua economie. (B semantic
(d) web economia (e) prpr agmatic

SE
d) strategic
135. Care dintre următoarele afirmaţii. sunt adevărate?. |

7
t
a) cea de-a doua revoluție industrială nu implică transferul 140. Te me nul KIPS desemnează: -
inteligenței umane către maşină

ran cizd
(a) Knowledge Intormation Processing. System |

iti
(b) tehnologiile accelerează forțele competitive într-o societate
b) sistem de procesare a cunoştinţelor :
globală

(i
€) Knowledge Information Personal System
pe dublează d) primul caiculator electronic
„ fiecare an

pr:
Tetuislogii torta lauale mara aiacaui oz es a E

„.... 141. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? .. - | „146, Unitatea centrală ește alcătuită din:
|) (a) calculatoarele nu prelucrează date, ci informaţii | (e) unitatea aritmetică şi logică
b) nu există legături între date şi informaţii i Ia (b) memoria internă |
O c) informaţiile constituie forma fizică, efectivă a datelor ; e) unitatea de comandă ŞI controi
4 d)prin prelucrarea datelor se obţin cunoştinţe | UI d) unitatea de intrare-ieşire

(*: 142. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate? Da DE ea dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
U (2) cunoştinţele sunt utilizate în luarea deciziilor Si II: echipamentele periferice asigură legătura calcuiatorului cu
b) datele se obțin prin fltrarea şi ordonarea cunoştinţelor după i a zica de intrara oernit citirea datelor
diferite criterii e
(E) orice dată constituie o informaţie potențială | ; | echipamentele periferice de ieşire extrag rezultatele sub o
7] KITIC gestionează atât date, cât şi informaţi şi cunoştinţe formă accesibilă omului
143. Gomponentele unui calculator electronic sunt: i | i Programele de bază cuprind:
1 (ajunitatea centrală a | j sistemul de operare
- (i echipamentele periferice Sa : | b) programele de aplicaţi
___ E software-ul | rogramele utilitare
L (€) Ş d) programele traducătoare
144. într-un calculator electronic, componenta software cuprinde: | _ E
149. Programele utilitare asigură:
în: a) unităţile de memorie auxiliară
DL ) programele de bază , of & medierea dialogului om-calcuiator
_ (5) programele de aplicaţii | 6 nare ra pie asupra. discurilor şi fişierelor
i. (d) instrumentele de dezvoltare a aplicaţiilor a | | a işierelor
| ki) tipărirea rapidă la imprimantă
145. Calculatorul electronic
următoarele condiții: trebuie să îndeplinească
| i G Programele traducătoare pot fi:

dispozitivele de lucru sunt realizate din circuite glectronice | i orplătoare


SI are memorie internă capabilă să stocheze date şi programe “i Oiprotoare
U- (e) efectuează prelucrări în mod automat pe bază de program c) utilitare
d) afectuează prelucrări fără un program prestabilit. d) eperatoare
>

Boncente de. ză ale temoioshior tata

151. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate? |


| (ay toate componentele” ca!culatorului e regăsirea | : | E
funcţionează ; sub
supravegherea UCC : (£ valorilicarea |
b) toate componentele calcu latorului, funcţionează “sub
supravegherea UAL. 156. TIC: N .
—0) UCC este legată de celelalte componente prin circuite de a) reprezintă un ansambiu de echipamente
comandă = b) sunt folosite pentru gestionarea informaţiilor-
c) sunt legate de prima revoluție industrială
152. Din punctul de vedere al utilizatorului, memoria internă
poate îi: 157. UAL este formată din:
(2) ROM. (a) dispozitive de lucru
(b) RAM b) registre.
c) SROM (€) compohente de stocaj intermediar
d) ERAM d) dispozitive ariimetico-logice

153. Principalele caracteristici ale memoriei ROM sunt: 158. Setul de instrucțiuni specifice unui calculator cuprinde:
a) este inaccesibilă utilizatorului (a) instrucțiuni de transfer date
b) este rezervată sistemului de operare (b) instrucțiuni aritmetice şi logice
c) este volațilă | (e) instrucțiuni de control
d) ultimele tipuri nu pot fi programabile d) instrucţiuni de verificare
e) instrucţiuni de actualizare
154. Principalele caracterisţici ale memoriei RAM sunt: -
159. Ce cuprinde unitatea centrală a unui calculator electronic?
(3 este accesibilă programatorului |
b) caracterizează capacitatea unui sistem electronic de caloui (a) unitatea aritmetico-l logică
€) nu poate înregistra orice tip de date b) tastatura
(d nu este volatilă c) monitorul
(d) unitatea de comandă şi control Ta

155. Referitor la informaţii, TIC are ca scop: — le) memoria internă


(a) culegerea î) memoria externă
B) converiirea
(6) stocarea

/
46 _ — Telinolagii intornea lonale neutru afaceri Moviele ue este gută

160. Majoritatea arhitecturilor actuale de calculatoare folosesc


pentru memoria internă următoaiele tipuri de merbarii: |
a) memorii bipolare
b) memorii cu ineie de ferită
'
N

(€) memorii MOS |


m 161, Memoria internă a unui calculator electronic: i -
(2) este adresabilă : |
b) asigură doar accesul secvențial la informaţiile înregistrate i
L c) permite înregistrarea doar a dateior numerice

„162. Care dintre următoarele elemente sunt componente


Ş
(_i
software?
| (3) programele de bază :
Ț b) instrucțiunile de utilizare a produselor program
i (c) programele de aplicaţii |
d) instrumentele de dezvoltare a aplicaţiilor
PI
L
+
:

marmota
2
1. Sistemul de operare: . i

ET
'"2) este cel mai important software de aplicaţii
(pj asigură exploatarea optimă a echipamentelor
€) este'scris de către utilizator N ui

po
2. La primele calculatoare electronice:

ş
a) există un sistern de operare interactiv, dar neperformant

£
remi te
b) există un rudiment de sistem de operare

i
=€) sistemul de operare. se încărca în întregime în memoria

(o
“internă, dar mai greu - Ie

e a
d) sistemul de operare avea forma unor programe stocate pe

i3
suport de hârtie, încărcate la nevoie.

TA
3. Primele sisteme de operare se caracterizau prin:
a) regim de lucru monoprogramare
6 ex&cuţia secvenţială a loturilor de programe 4

6) prelucrare interactivă

OT
tnerara,
4, Obiectivele unui sistem de operare sunt:

Fi
(a) utilizarea eficientă a resurselor sistemului

CI
.B) definirea unui limbaj de comandă
c) uşurarea utilizării calculatorului prin preluarea lucrărilor de rutină

5, Marcaţi elementele care se regăsesc în numele interieței


WIMP:
(3) Windows
b) Mouse
c) Pull-off Tabies
E icone
Da „„ICiRoIogiI ntrmaţtonale pentr acer Motiele da testa grită sistema do egorare | i e
5. interfața graiică: d) este realizată de către utilizator, prin comenzi transmise SO
a) a fost dezvoltată la XEROX PARC
(6))se bazează pe principiul WIMP
11, Gestiunea fişierelor;
c) a apărut odată cu WINDOWS. a) este componenta cea mai importantă a SO
[ b) permite crearea unor fişiere de tip text
Și c) asigură accesul utilizatorilor ia
7. Olucrare este: fişiere .
E a) o comandă transmisă SO . ; (4) trebuie. să asigure protecţia datelor din fişiere
Si (b) constituită din mai multe tape, care se succed Într- -0 ordine
12. interfaţa cu utilizatorul:
logică -
Q O etapă a unui proces (a) este. o funcţie a SO |
AIR IE (i

d) un test de verificare a SO (b) se poate realiza prin linii de comandă


(c) se poate realiza prin pictograme
8, Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?-
13. În monoprogramare:
o lucrare este alcătuită din mai multe stape
b) procesele unei lucrări se.pot executa secvențial sau concurent : a) mai multe programe se execută în paralel
Î:Î.
i 6) pentru utilizarea eficientă a calculatorului, lucrările sunt | i execuţia programelor: se face pe loturi»
pai descompuse î în procese — Chun singur program se află încărcat: în. memorie ia un moment
| » d) ordinea în care se succed siapele uneii luorări este stabilită de dat

vize ad aste ani


nui SO .
14. În monoprogramare:
|LE9. Gestiunea lucrărilor: -(8) un sistem de caicul. este exploatat. prin executia serială a

tt
este O componentă aso programelor :
| : G se bazează pe divizarea lucrărilor în procese O mai multe programe: sunt încărcate în memorie la un moment
0) trebuie să asigure alocarea resurselor la nive! de proces . - dat, dar ele sunt executate pe rând
d) este în sarcina componentei BIOS C) se asigură utilizarea eficientă a sistemelor it cul de calcul
:

15, În multiprogramare:
(>

10. Gestiunea intrărilor şi ieşirilor:


a) execuţia programelor se face pe loturi
a) este o componentă de bază a SO
7

AB) mai multe programe se execută înparale!


amanare

:: b)vizează sarcinile legate de citirea şi scrierea informmţiior delpe


6) mai multe programe şunt încărcate în memorie la un moment
unităţile periferice
dat, dar ete sunt executate pe rând
(e) este realizață de componenta BIOS
+
iasi
LAND
O, sistem de calcul este exploatat prin execuţia întrețasută a (3 prin monoprogramare, ponderea timpului de utilizare a. upităţi

PT
mai multor sarcini centrale în timpul total este scăzută .

16. Multiprelucrarea înseamnă: 20. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate?

rm
—(A)pexploatarea mai multor.procesoare (g) structura de foldere/diroctoare este organizată sub formă de

ara
i
b) un concept hardware, legat de echipament arbore.
C) mai multe UCP lucrează în paralel EC) în sisterriele de operare, există facilitatea grupării igiorelor îîn
foldete şi subioliiere, pă probleme sau utilizatori
17. Care dintre următoarele versiuni Windows nu au: fost so e) în speciticatorul de fişier, caracterul pr separă elementele din
veritabile, ci doar extensii ale SO MS- Dos? calea de căutare
a) Windows 3.0 d) într-un specifioator de fişier, extensia
« este obligatorie
b) Windows 98.
c) Windows 3.1. 21. Sistemul de operare: S
(d)
IC) Windows 95 . face parie din hardware:
- e) Windows 2000 (3) asigură: utilizarea eficientă 'a resurselor fizice şi logice ale
sisternului de calcul
18. Preocupările de îmbunătățire a interfeţei om-calciilator au 0) este orientat numai către hardware
avut în vedere următoarele direcții:
a) realizarea unei interfețe standard peniru un anume tp de 22. Aplicația RecyleBin din Windows: |
caiculator a) poate opera numai cu fişiere

Preareg
() îmbunătăţirea limbajului de comandă. din sistemul.de operare | poate opera cu fişiere şi cu dosare (foldere)

ză?
e) crearea unei interfeța prietenoase doar pentru Sxperți: C) poate opera numai cu€ dosare (foldere)
asigurarea unei interfeţe evolutive care să ia în considerare

( 2 aa
noutățile ulterioare 23. Care. dintre următoarele. elemente sunt componente
software?

pene
19. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate? (ay programele de bază
(3 multitaskingul se concretizează în executarea concurentă, pe b) instrucțiunile de utilizare a produiselor: program
acelaşi calculator, a mai multor aplicații (e) programele de aplicaţii. |
monoprogramare, asigură uliiizare eficientă (d) instrumentele de dezvoltare a aplicaţi ilor
sistemelor . | :
anale pentru atacati, mese artă i

24. clu referire la sistemul de. operare (SO) care dintre b) ntertaţa de exploatare a sisternului de calcul
ehunțurile de mai jos sunt adevărate? : c) legătura dintre componenteie fizice ale sistemului de calcul
(3) ŞO reprezintă un set de programe specializate cate asigură
legătura funcțională între elementele componente ale unui 29. Specificatorul de îişter este format din:
sistem de calcul (a) numele fişierului
b) pe un sistem de calcul nu: pot exista mai multe so (i extensia fişierului
pe un sistem de calcul pot fi instalate mai multe SO. c) numele utilizatorului
d) SO sunt modulare, putânidu-se configura în. funcţie de cerințele d) tipul sistemului de calcul pe care este memorat fişierul
utilizatorilor
30, de operare oferă:
Nivelul fizic de organizare a sistemelor
25. Într-un sistem de calcul, sistemele de operare. permit a) elemente care depind de configuraţia sistemului de calcul
„exploatarea eficientă a tesurselor: (și programe a căror execuţie este indispensabilă (BOS)
€) programe uiilitare
d) programe de traducere
î- c) informaţionale
pt
d) umane 31. Nivelul logic al sistemului de operare include:
(a) programele ce oferă mijloacele de exploatare a sistemului de
26. Programul este: calcul | !
CT

(a) un ansamblu de instrucțiuni scrise într-un limbaj de programare


(3) b) serviciile pentru exploatarea. compenenielor fizice ale
b) un set de pictograme aflate pe desktap sistemului de calcul |
d

€) prog rame a căror execuție este indispensabilă


N

c) un ansamblu de comenzi reunite în meniurile ferestrelor


(7

sistemului de operare
32. Comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul se
*
4

27... Programele pot fi: realizează prin intermediul: |


(a) sursă comenzilor adresate sistemului de operare
(o) obiect instrucţiunilor din program
€) executabil 0) mesajelor transmise de sistemul de operare către utilizator

28, Fişierul reprezintă: 33. Din punct de vedere funcțional, programele sistemelor de
_ operare sunt:
CE o colecţie de date şi informaţii stocate pe suporturi den memorie
“externă (a) programe de comandă şi controi
nn
5
50 _ _ Da _aenolvi amana se at. Maiele e oeuilă, - sisteme e ousrar SIR Se _

maree,
a

A
(e) programe de serviciu: a programele utilitare a

rata
6) programe de serviciu şi control e) programele de descărcare a sistemului de operare 1

4
34. Într-un sistem de operare, programele de comandă si 38. Gestionarul intrărilor şi ieşirilor:

„=.d
“control vizează:. (a) intermediază schimbul de date şi informaţii dintre unitatea
(a) optimizarea utilizării tuturor resurselor sistemului centrală şi echipamenitels periferice . i
b) coordonarea şi eontrolul tuturor resurselor sistemului. b) intermediază schimbul de date şi informaţii - dintre
c) optimizarea utilizării doar a resurselor logice ale sistemului de “echipamentele periferice
calcul c) asigură intrările şi ieşirile în/din unitatea aritmetico- logică
d) optimizarea utilizării doar a resurselor fizice ale sisternului de
calcul 39. Sistemul de gestiune al fişierelor:
pa
(a) reuneşte principiile, regulile şi structurile de organizare şi : |
35. Programele de comandă şi control îndeplinesc exploatare a informaţiei memorate pe suporturile fizice tă
următoarele funcții: b) asigură gestiunea propriu- zisă a fişierelor. | memorate pe

TI
(3) gestiunea resurselor fizice şi logice suporturile fizice
b) evidența lucrărilor executate c) asigură regăsirea înregistrărilor din fişiere indiferent de modul
G evidenţa erorilor hard: de organizare a acestora
„9 stabilirea nivelului de pregătire a utilizatorilor

36. Programele de serviciu:


a) optimizează accesul la resursele sistemului
(b) permit folosirea de către utilizator a resurselor fizice şi: logice
ale sistemului. .
(2 suit folosite de către utilizator pentru dezvoltarea programelor
de aplicaţii
3 asigură coordonarea şi controlul resurselor sistemului de calul

“& translatoarele. A
(b) editoarele de legături
|
(e) mediile de programare
e pt SENAT
26, OD :3 2008
Saam
i, După aria geografică, rețelele de calculatoare pot fi:
a) rețele neuronale
(p) rețele locale
(p)
€) reţele optice
(d) rețele zonale
€) rețele cu largă răspândire geografică
: (î rețele LAN

2. Rețelele locale sunt rețele localizate în:


a) cadrul unui judeţ
(6 cadrul unei ctădiri
((€) interiorul unei firme
(d) birourile companiilor -
(e) campus de dimensiuni mici
Li) cadrul ! unei țări

3. LAN-urile se deosebesc de alte categorii de rețele prin:


a) tipuri de utilizatori
b) legături realizate prin cabluri optice.
(e) mărime
(d) topologii diverse
(e) tehnologii de transmisie
4. _ Rețelele zonale sunt:
n:
(a) rețele MAN
& rețele extinse LAN |
c) reţele CU tehnologii similare LAN

A
5, Componentele: unei reţele WAN'sunt:

j
(2) calculatoarele sperielizate; ca elemente de comutare .
_Tohnologii infornia ionale pentru alâceri Modiele de teste grilă Rețelede cămile E:

b) televiziune prin cablu 10. Care din următoarele enunţuri reprezintă caracteristici sau
c) copiatoare | funcţii ale unui repartizor?
d) telefoane Sa (a constituie o punte super-inteligentă
€) linit de transmisie b, asigură cunoaşterea adreselor calculatoarelor din rețea
€) asigură cunoaşterea adreselor altor componente (punți, rutere
6. Care din enunţurile de mai jos reprezintă tuncţ
etc.)
caracteristici ale server-ului? a
(3) asigură constituirea traseului optim pentru mesaje
mea

(a) asigurarea gestiunii rețelei |


NIN

(b) supervizarea comunicaţiilor în cadrul rețelei 11. Protocoalele de comunicație reprezintă:


SIRE IN

c) este un dispozitiv central de stocare, - a) calculatoare specializate care comunică între ele
d) preţ redus b) reguli de afaceri '
(e) scalabilitate 8; reguli şi principii unitare pentru gestionarea schimbului de date
£ toleranță la erori
PTA

între medii eterogene


- d) reguii care'asigură funcționarea unității centrale
7, Scalabilitatea unui server se referă la:
-e)-narme-tecemandate-de-GGIET
ra i

(2) creşterea capacității serverului


-b) adăugarea de noi module de memorie internă 12. Modelul OSI pentru reţele este structurat pe:
c) adăugarea de procesoare suplimentare |
_a)nouă niveluri
i

d) instalarea de discuri suplimentare „b) patru niveluri


€) trei niveluri
8. Ostaţie de lucru reprezintă:
(3 şapte niveluri
(2) un calculator conectat la server care dispune de placă de rețea
b) rețea de calculatoare 13. Marcaţi în listă nivelurile care se regăsesc în modelul OSI:
c) un modem |
(2) aplicaţie
_b) inferior
9. Care din următoarele enunţuri exprimă funcții sau
(e) rețea
caracteristici ale unui repetor?
(d) sesiune
(3) amplificarea semnalelor
(a) (ej prezentare
b) modificarea semnalelor
c) distrugerea semnalelor 14. Topologia unei rețele locale poate fi:
GQ) bus
e,
b) satelit c) asigură i o bună securitate a resurselor partajate -

CD
(c) stea 6) consideră că toate calculatoarele interconectate sunt egale
(d) inel
(e) arbore 19. Un server dedicat esie:

PTA
f) cub (a) un calculator care funcționează doar ca-server. |
b) un calculator care poate fi folosit şi ca staţie de lucru
15, Care din următoarele enunţuri reprezintă caracteristici ale

[IT
€) componentă a unei rețele: peer-to-peer,
topologiei cu magistrală comună?
(3) utilizează un singur cablu care conectează serverul şi staţile 20. într-o rețea de calculatoare, serierul:.
de lucru

i
b) pachetul de date circulă într-o singură direcţie i stochează sistemul de operare de rețea:

FI
€) fiecare informaţie se transmite pe magistrală, fiind interpretată poata fioricare dintre stațiile de lucru, indiferent de performanţe
doar de staţia căreia i-a fost destinată a E, asigură. gestiunea întregii rețele
d) asigură un sistem de legături multiple între nodurile reţelei

(O
4
21. Care dintre următoarele niveluri de securitate vizează
16. Din punct de vedere al accesului la resurse, modelul de drepturite unui utilizator intr-un anume director?
securitate poate fi structurat astfel: -

au
nivelul de acces la cont

mmezerr
a) nivelul de acces în sistemul de operare (o nivelul drepturilor de acces

„4
(b) nivelul de acces ia sistem - €) nivelul de acces la sistem
(e) nivelul! de acces la. cont
nivelul drepturilor de acces 22. Care dintre următoarele niveluri 'de “securitate poate

“+
i
interzice tucrul în afara orelor de program? |

E
într-o rețea peer-to-peer: a) nivelul drepturilor de acces
calculatoarele sunt organizate ierarhic nivelul de acces la cont
b) există un singur server dedicat (<j nivelul de acces la sistem

ET
(c) un calculator care este client poate fi şi server
d) securitatea este un punct slab 23. Care. dintre următoarele niveluri de securitate vizează şi
protecția împotriva dezastrelor naturale?

Îi
18. Orețea peer-to-peer: € nivelul de acces la sistem
(a) nu are un administrator resporisabil pentru întrega rețea (CB) securitatea fizică
b) este eficientă dacă sunt mai mult de 10 utilizatori c) securitatea logică
î6 e „Jetnolosiutura ionale pentru atacant Moele sotie Retele da; slcutatoare -

d) nivelul drepturilor de acces 28. Rejelele bazate pe sarver se caracterizează prin:


(a) dispun de servere dedicate
24, Topologia bus are următoarele dezavantaje: | b) uri'server dedicat poate fi folosit ca staţie de lucru.
a) în cazu! în care se detectează un post de lucru, comunicarea. (c) lucrează într-un mediu cu mai mult de zece utilizatori
se întrerupe în întreaga rețea e asigură securitatea fişierelor şi a direotoarelor
(B) ruptura cablului principal blochează rețeaua €) nu asigură securitatea datelor
c) fiecare sistem este tegat cu'toate celelalte, costurile fiind mari
-29. Într-o rețea sotul de comunicație trebuie să îndeplinească
25. Rețelele bazate pe server au urmățoarele avantaje:: următoarele funcții: |
(a) partajarea datelor este administrată şi controlată centralizat (a) arinonizarea derulării lucrărilor între emiţător şi receptor
securitatea nu este o problemă esențială (b) protecția contra erorilor
€) resursele sunt localizate de obicei într-un server cential €) stabilirea protocoalelor de comunicaţie
(d) gestiunea traficului rețelei
26. Componentele de bază ale unei reţele de calculatoare (6) dirijarea datelor în rețea
sunt:
(2) serverul 30. Rețelele publice de calculatoare se: caracterizează prin:
b) punţile (a) sunt rețele de transport de date
(e) staţiile de lucru (bj aparțin unor companii de telecomunicaţii guvernameniale sau
(d) adaptoarele de rețea particulare -
e) sistemul de discuri RAID g).nu acoperă arii întinse şi deci nu fac.parte din reţelele WAN
if
i (Di liniile de iegătură C) respectă, îiîn principiu, modelul OSI
|
27. În cazul reţelelor cu un număr mare de calculatoare suni 31. Modelul de securitate pentru o reţea de calculatoare este
necesare componente suplimentare precum: “structurat pe nivaturile:
(a) repetoare | (a) fizic -
b) plăci de rețea b) virtual
(6)-repartizoare (c) logic
d) linii de legătură
(e) punți 39. Securitatea fizică:

î) norți (a) eşte nivelul. exterior al modelului de securitate


b) este nivelul interior-al modeluiui de securitate
sem
„etala aer male pentr acer inte deiese pă Rețel miere i a

(e) asigură prevenirea accesului neautorizat la echipamenteşi date Ec hi pam tele wireless pot fi:

CI
d) nu este comună tuturor Sistemelor slectrenice de calcul
« - eme fixe
îssis teme portabile
33, Transmisiile de date din cea mai mare rețea existentă -. (6) sisteme IA (în infraroșu).

PT
Internetul— se realizează pe baza staridardului:
d) cablate

îi
aj TCP/AP |
Componentele primare pentru. implementarea: unei reţele
m
(b) Transport Control Protocov/Internet Protocol.

orare
zi
(e) creat de Ministerul Apărării SUA wirelesss sun ni:
d) Open Systerns Interconnect acă de rețea wireless
pla
routerwireeless
34. 0 reţea cu comutare de pachete Ps) prezintă o serie de ess access point
reles
avantaje:
(aj fiabilitate bună
(b) flexibilitate 39. Avantajele tehnologiei wireless:
(6) cost redus al legăturilor obilitate
d) existența unor întârzieri în transmisia mesajelor. instalare uşoară
sturi reduse
35, _TRANSPAC este: d) fiabilitate redusă
(a) o reţea din Franţa
(b) una din cele mai mari rețele publice din lume ezavaantaajele tehnologiei a
c) acelaşi lucru cu rețeaua internet
d) e reţea locală de calculatoare

(i
col ate

ici
36.. internetul deschide o eră nouă în: comunicate sprij nins d) so uri reduse

i
acest act, simultan, cu trei instrumente diferite:
(3) un instrument de publicitate (principala sursă de finanţare a capitoloiul siguranţă, pentru tehnologiile „wireless,

"A
Net-ului la ora actuală) . -. ialiştii | precizează următoarele posibilități -

3
() un instrument de intormare (oferit de portaluri, în special) abi lizare: |

La
(6) un instrument de schimb (mesagerile. electronice, si forurhurile atac
zau sive
ri pas
de discuții)
d)un instrument de programare. cuti inteligente
„Teaologi intormaț anale pentruatateri. Mariele d teste DL
DTS
IAPERI
SI

d) atacuri comune

42. Vorbini de securitate înn cazul rețelelor de calculatoare la


următoarele niveluri:

(b) securitatea logică


c) securitatea de nivel! mediu

43. Din punct de vedere al accesului la resursele sistemului


întâlnim următoarea structurare: |
(aj nivelul de acces la sistem
(B) nivelul de acces la cont
(cj nivelul. drepturilor de acces
d) nivelui da acces la vulnerabilitate
[3
i
2
Am
o i
eg
d
i
rm
LN În Word, caracterele (fonturile) pot fi formatate folosindu-se:
(3) opțiunile comenzii Font din meniul Format -

SI oii:
Dl
b) instrumentele din linia Formatting

ăi
c) instrumentele din inia Standard

1
ş
E
2 În Word, pe o pagină, textul poate fi:

scor,
i
! (aja aliniat ia dreapta
B aliniat la stânga
€) centrat sami

d) mutat -

3. în Word, Heacier-ul:
(3)
(a) reprezintă o zonă plasată în.partea de sus a paginilor unui
document
”"b) poate conţine informaţii care - apar „pe toate paginile
documentului |
c) conţine informații care apar în partea de« jos
j a paginlor unui
document
d) esfe o zonă care conține: informații stabilite de . sistem,

my
utilizatorul neputându-le modifica |

s
pn
4. În Word, Header-ul:

aceea
a) reprezintă o zonă plasată pe prima pagină a unui documant
—b) poate conține informaţii care apar pe toate > „paginile

TD
documentului
—0) este 0 ) zonă cate conţine informații stabiite de utilizator

CD
5. în Ward, Footer-ul
a) pentru prima pagină dintr-un document poate conţine informaţii

Îmi
| -diferite de celelalte pagini
“TetuologLini raționale pentu ataeri. Mai die d test grită precar de te ar | _ i a 15

b) nu: poată. conţine intărmaţi ditenit pentru paginile pare şi cele c) F&xPro
impare ale unui document: d) ISO -
(e) AGCess
(9 este o zonă plasată în pariea. de jos, a paginilor unui document
ma
—d) este o.zonă care conţine informaţii stabilite: de utilizator
11. Gare-dintre următoarele enunţuri sunt adevărate, pentru
6. - În word, semnele de carte (bookmarks) perinit: | „Word?
(a) în tabele pot îi realizate calcule
MINE i
+

(2) marcarea unor locaţii. (titturi « da. capitole, tabele, figuri)”


b) revenirea rapidă în anumite locaţii .: b) în, coloanele unui document nu pot fi generate tabele
c) numerotărea automată a paginilor unui document = €) în coloansle unui document pot fi inserate imagini (figuri)
d) generarea automată a cuprinsului unui document.
(_)

7. În Word, comanda insert WordAri permite:

şabloane de scriere artistică i


b) inserarea unor imagini din. galeria oferită de Microsoft
c) desenarea de diagrame şi scheme |

8. În Word, caie dintre următoarele enunțuri sunt: adevărate?


e) se poate genera automat cuprinsul unui document
b) în tabele nu pot fi realizată calcule
c) scrierea pe coloane este permisă numai pentru, un document |
întreg
rome

9. Word. este un:


(a) procesor de texte |
b) program de calcut tabelar. . |
GI

c) program de prezentă eleatronjce.


i

10. Word: este integrat îiîn Microsoft Oitice alături de:


a

(a) PowerPoint
BEExcel
i
n nrereze
ca
1. . Internet-ul reprezintă:
a) o rețea de rețele
b) o reţea LAN de dimensiuni uriaşe
c)o reţea publică | a

[
pr

2. Care din următoareie afirmații sunt adevărate?


mea
(a) Internetul reprezintă o rețea uriaşă de calculatoare |
ab) internetul este un insirument de acces simplu, interactiv şi
care înlătură discriminarea geografică:
c) Internet-ul este proprietatea guvernului SUA

SENEI
3, Internet-ul: are o coloană vertebrală (backbone)

ua 2 D073 Era
reprezentată de infrastructura internă care sprijină întregul
sistem şi care include, îiîn principal:

ud i mita tan area


a).calculatoarele server sau gazdă (host) şi calculatoarele locale .
cu acces direct la internet

eri nari
b) calculatoarele gazdă şi serverele
(€) conexiunile şi routerele

emita
cun
4. Multe dintre uneltele de căutare şi indexare fac parte din i
una din următoarele categorii:
(2 programe care generează indexuri de nume de fişiere sau
nume de meniuri ale informațiilor larg răspândite
b) programe de tip Adobe Acrobat sau World Wide Web
c) programe de tip Hypertext şi Hypermedia

5. Cara din următoarele afirmaţii sunt adevărate?


internet-ul este proprietatea ROMTELECOM
(5) Internet-ul este o rețea descentralizată, uneori chiar anarhică i
—,
i
t..
80 _ | Tenolaui inioriua
ajonale pentru acer adela. e toste ră

pna
55
o: există o organizaţie aa utilizatorilor Internet-ului, numită ISOC 10. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
(Internet Şociety), cu caracter voluntar, unicul ei Scop “fiind <3) poşta electronică (e-mail) este actualmente cea mai veche şi
„promovarea schimbului global de informa ți mai cunoscută aplicaţie Internet
b) nu există o firmă care să colecteze plățile de la toate rețelele
6. Principalele dezavantaje ale conexiuni ii la Internet pri intr-un

iai
Internet, sau de la utilizatori

)
modem de cablu sunt? -c) cea mai utilizată modalitate, în . special, pentru utizatorii
(9) nuctuații în viteza transferului de date : persoa ne fizice, rămâne conectarea. prin intermediul unui
) biochează linia ieleloronică prin care se tace legătura cu modem de cablu

pp
furnizorul de servicii Internet (Internet:Service Provvider)-:

ornate
() posibile probleme de s ocurita te (fiind Q conexiune permanentă) 11. Cate din următoarele afirmații nu sunt adevărate? .


Aa contul Internet, în funcție da tipul de conexiune, poate fi cont
7. Caredin următoa reiă afirma și sunt ade vărate: telefonic sau cont dedicat -
(a) Web-ul şi Internet-ul hu sunt sinonime (B listele de distribuţie pot fi considerate: similare avizierelor din

IP
b)listele-de distribuţie rep rezintă-un sistem destinat discuțiilor locurile publice
- (6) alegem o conexiune. de p dial-up, dacă avem. nevoie de | (5 videoconferințele permit transmisiile de date audio şi video
Internat doar câteva ore pe z „ doar între doi participanți

„8. Dosarele (directoarele) standard ale aplicației Outlook 12. Internetu Il poate folosi următoarele tipuri de conectare prin
Express sunt: linii tel efonice:
a) Outbox— conţine mesajele care vor fi trimise ulterior (a acces telefonic de tip dial-up

pm
b) Inbox— conţine mesajele primite de către utilizator : (b) linie t aletonică închiriată
g) Drafts — conţine schiţe (mesaje în curs ds elaborare): „9 liniitelefonice digitale
d) Mail — conţine mesaje ele expediate folosind opțiunea CC (copy

4
„o NE 118. Internet-ul poate folosi următoarele tipuri de conexiuni:

i
(a) prin satelit

ri
9 Cele mai folosite browser- e pentru navigarea pe Internet
|
(b) printr-un modem de cablu
sunt:
(6) prin innii telefonice
| Netscape Navigator : -
internet Explorer 14. Internet-ul oferă următoarele servicii:
c) EUDORA a) de căutare | E |
| |
() de divertisment
SRL e
ei
1obatoni informa nalt pene aacer modele de testat

mese er no 2 i
i (€ comerciale | c) poșta electronică (e-mail) este cea mai recentă aplicaţie Internet
sa

L45. Internet-ul oferă următoarele servicii: 20. - Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate?

[ta a) servicii de comunicare (a) un motor de căutare permita găsirea paginilor Web referitoare
|
i servicii de intormare lao informaţie specificată de utilizator
Cc) instrumente de formatare a documentelor _b) Windows Explorer este cel mai cunoscut motor de căutare pe
[ €) servicii de căutare internet
c) internst-ul nu poate fi folosit pentru jocuri interactive
16. Chat-ul face parte din categoria serviciiiilor die: (d) Internet-ul poate fi folosit pentru a vizualiza filme
; a)informare în uitimii ani, comerțul prin internet s-a dezvoltat mult
_ G) comunicare
Comerţul electronic cunoaşte următoarele forme:
pi c) divertisment
i firma-consumator (business-to-consumer/82C)
7, Formele noi de comunicare oferite de internet cuprind:. (b) firma-tirma (business-to-business/B2B)
m
” (a) grupuri de dialog ) firma-administraţie (business-to-administration/B2A)
Si (pj biblioteci de programe şi documentaţie. d) consumator-consumator (consumer-to-consumer/C2C)
G) buletine electronice 6): administraţie- -consumator (administrațion-to-consumer/A2C) .
- d) echipe de proiectare:
— 8 videoconferințe
22. Comerţul electronic foloseşte următoarele modele de
a
afaceri:
r :8. Buletinele de informare electronică: . magazinul elecironie
” sunt similare avizierelor din locurile publice b) comunităţile virtuale
pr
) se concentrează pe un anumit subiect licitația electronică
E
L_- c) reunesc o multitudine de subiecte
supermagazinul electronic
_ (9) potii incluse în site-urile Web ale firmelor
23. Serviciul de poştă electronică oferă următoarele avantaje:
[
La 9. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate? : | cost scăzut
evidența persoanelor
= a) Internet Relay Chat (IRC) este un sistem destinat vânzărilor.
(3 gestiunea mesajelor
IA

eiectronice
d) viteză mică de transmisie
6) Videoconferinţele permit transmisiile de date audio şi video
Și : între mai mulți participanți
LR
„4
Aplicaţii internat ERE : SEDII E II NEI - 5


3
24: - Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate? magaz zinul electronic (E-shop) poate. integra, eventual,

f ei
- a) rețeaua Internet şi World Wide Web-ul sunt reeis. ceniralizate, | negocierea, semnarea contractelor şi activităţi colaborative la
dinamice şi foarte diverse” pr roiecte |
b) Internet-ul este o reţea centralizată, uneori chiar narhică
an ortofelul digital (digita! wallet) şi smart card- ul sunt deja lucruri

m
(9 furnizorii regionali sau naţionali de servicii. nterhet sunt uzuale pentru utilizatorii Internet

i
fie
29, 'Se rviciul de poştă electronică e-mait

(A
supranațional i
a stat la baza dezvoltării Internet-ului
25.
mg
În cazul conectării prin intermediul unei linii telefonie
ce, se a fost calul troian ai tennologiilor groupware

ET
pot folosi următoarele conexiuni: d a fost vectorul dezvoltării comerțului etectronic
(a linie telefonică închiriată
(b) Integrated Services Digităl Network (ISDN) 30. Care din următoarele afirmații nu sunt adevărate?
c) conectarea fără fir (Wireless) Ca) primului browser grafic a fost Netscape Navigator
d) Network Interface Card browserul Mosaic foloseşte o interfaţă tip linie de comandă
he ) internet “Engineering Task Force are responsabilitatea să
26.. Un client de mesagerie este: | orgjaniz eze şi să exploreze concepte. avansate privind rețelele
a) un sistem destinat discuţiilor, care foloseşte un anumit set de i
reguli şi convenții, precum şi o aplicaţie software client-server 31. Conectarea prin satelit are următoarele dezavantaje: sa
(b) o aplicaţie sofiwăre instalată pe un calculator Poreoi ohal utilizatorii împart între. ei banda de transmisie, : ceea ce
folosită pentru facilitarea comunicării în timp real pe erniet conduce la fluctuații în viteza transferului de date
c) un program folosit pentru procesul de descărcare a unu
ui fişier nu este disponibilă decât î în zongle în: care există operatori de
„de pe Internet pe propriul PC cabiu
4
o conexiune permanentă. şi este renşabilă, în special,
27. Programul WinAmp permite: “ pentru clienţii care consultă mai mult decât trimit
(a) ascultarea de îişiere mp3
"(B) ascultarea posturilor de radio
| (€) vizualizarea de filme

28. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?


a) ponderea majoritară a tranzacți ilor de comerț electtronie revine
formei firmă-consumator
pm maner mara -
€ i amd (.,.. ?
saibe

(a) diapozitive” | |
(b) slide-uri -
„c) mai multe fişiere Word

2.; Prezentările Power Point pot conţine:


(a) texte .
(b) imagini
(c) diagrame |
d) obiecte multimedia

3. 0 prezentare Power Point poate fi salvată ca:

expunere (PowerPoint Show)


Q pagină Web:
d) pagină Word

4. Power Point este un program specializat îîn realizarea:


(a) prezentărilor electronice
b) tranzacţiilor electronice
c) graficelor Excel.
d) editarea formulelor complexe . : i

5. în slide-urile unei prezentări Power Point pot fi incluse: oa

(a) tabele
(b) legături spre pagini Web.
(e) imagini
(a) diagrame |
a înotogit imtonimayionale i pontra afaceri Hodefe. fig testa arită |

care dintre. ătoarele (Qi în. tabelele incluse î în slide-urile Power Point pot î realizate
„afirmaţii
adevărate? o. pn _ calgule
a) aspectul dlapoztivelor nu poate A modificat şi uniformizat
17. 0 prezentare Power Point poate îi folosită pentru:
b) efectul de animaţie reprezintă modul în care se > face. trecerea
de la un diapozitiv la altul.
(8) expunerea pe monitorul unui calculator
|
(€) efectul de tranziţie stabileşte expunerea pe un ecran folosind un videoproiector
modul de. trecere de ia un
diapozitiv la alţul: publicarea pe un site Web
(4 pentru formatarea caracterelor, “sunt disponibile: facilități
asemănătoare celor oferite de Word.

7. în Power Point, care din enunţurile de. “mai jos sunt


adevărate?
(a) diăpozitivele pot avea structuri diferite
b) diapozitivele unei prezentări trebuie să aibă. aceeaşi structură..
c) numai primul diapozitiv poate avea un design predefinit
(d) culoarea fundalului diapozitivelor poate fi modificată

8. Personalizarea unei, prezentări Power Point se poate


realiza prin:
pe (a) introducerea de aatete şi subsoluri pentru diapozitive
(p) modificarea culorii de fundal (background)
c) neiniroducerea efectelor de animaţie şi de tranziţie.

9. În slide-urile Power Point, sunt perinise: -


spaţieri între linii
bi introducerea de liste numerotate -
c) sortarea după mai multe chei.

10. Care dintre următoarele afirmaţii i sunt adevărate?


aj în Power Point.nu pot fi inserate imagini din. galeria: Microsoti
(B) Power Poini permite editarea
e a graficelor Eccei aa
1... Sistemele informaţionale au ca obiective esenţiale:
(a) coardonarea într-un sistem cu mai multe niveluri
b) funcționarea calculatoarelor electronice
„€) dotarea cu calculatoare a întreprinderilor
(d) sprijinirea procesului decizional
2, Sistemele informaţionale die prelucrare a tranzacţiilor:
(a) constituie. infrastructura următoarelor niveluri ale sistemelor
informaţionale
() au fost primele tipuri de sisteme informaţionale
G) preiau tranzacțiile zilnice în bazele de date interne

3. Sistemele informaționale pentru conducere:


(a) au ca destinatar nivelurile intermediare de conducere
b) preiau tranzacţiile zilnice în bazele de date interne
$ au ca finalitate controlul

4 Care sunt ieşirile din sistemul I intormaţionai către sistemul


decizional?
a) datele:
b) deciziile
(0) informaţiile ,

5... În vederea funcționării normale în: orice : organizație suni


derulate următoarele activităţi:
(2) culegerea datelor privind starea sistemului şi despre mediu
(o) transiniterea . datelor la. punctele de proluorare- prin canalele
informaţionale
0) preluctarea deciziilor, în vederea obținerii datelor necesare în.
procesul decizional
Sisteiue tataori ponire atat

[o
ruiațiional

met

Cd) adoptarea deciziilor şi transmiterea lor la organele de: execuţie 10. în literatura de specialitate, se consideră că sistemul

[
,

za
Cs) asigurarea controlului-şi urmărirea înfăptuirii deciziilor.- ormațional:,
cate . îi definit
Q. poa ca ' reprezentând totalitatea metodelor,
6. În secolul XXI, sistemele intormaţorale si tehnologiile

ep
în culegerea, „stocarea,

page
| ocedeelor şi mijloacelor utilizate
informaţionale: analiza şi transmisia datelor pentru
retuugrarea,

i
(3 au devenit componente esențiale pentr suooesul ataceritor undamentarea şi următirea deciziilor ia, toate nivelurile unei

PI
-b) constituie nucleul studiului în zona managementului „şi tităţi economico-sociale
entit i
administrării afacerilor + E | GQ; deţine întotdeauna un sistem de prelucrare a datelor « care
c) nu oferă acces direct utilizatorului final . poate fi manual, intormatizat sau combinat

PI
- 6) este identic cu sistemul informatic

ăi
7, Sistemul poate fi definit:

;
i
(a) ca un ansamblu de elemente aflate în interacțiune 11. infor inatizarea transformă sistemele informaţionale

TI
b) ca un ansamblu de activități independente anuale îiîn sisteme informatice prin:
9 ca un ansamblu. de elemente, dependente între- als, care subs tituirea mijloacelor de lucru cu echipamente modeme.

CI
formează un tot organizat şi funcționează împreună î în. scopul b) reducerea timpilor de lucru, eliminarea erorilor |
realizării unui obiectiv final comun c) prelucrarea unui volum mare de date şi distribuirea eficientă a
ormaţiilor.
infor

componente de bază: i 12, înli teratura anglo-americană information system îiînseamnă:


(a intrările Que em informaţional

[o
(b) prelucrările (procesările) .b) sistem informatic

n
(6) ieșirile c) sistem, informal.

poa
9. Controlul unui sistem presupune: 13. În literatura anglo-americană, computer based information

i
(a) monitorizarea şi evaluarea teedback-ului pentru a determina system este: i |

TI
modul în care sistemul şi-a atins tin ta (a) un: sistem informatic
b) anularea tuturor efectelor sale 'b) un sistem de producţie
c) asigurarea activităților prin. intermediul sistemului intormaţonal -c)un calculator bazat pe manipularea inforpaţilor

more
e
furnizarea de

î
14, Sistemul informaţional are ca finalitate
SE:

I A
informaţii:

PI
sub: o formă direct utilizabilă Transaction
b) la momentul oportun E Systems — TPS
în scopul asigurării bunei funoţionări: a sistemelor operaţionale
d) sub o formă indirett inutiizabilă, în orice. moment 19. Sistemele informaţionale din anii 70- 80:
& au. îmbrăcat forma sistemelor suport pentru decizii
15, Distingem următoarele obiective esenţiale ale ;Șistemelor b) sunt întâhnite sub denumirea Decision Support Systems— DSS
informaţionale: 6) sunt. întâlnite Sub . denumirea - Management information
danatiziiiar)

e sprijinirea procesului decizional Systems == MIS | ;


(p) coordonarea într-un sistem Su mai multe niveluri d) sunt întâlnite sub denumirea Transaction Processing Syetoms
c) asigurarea bunei funoționări a sistemelor de calcul — TPS
;
4
(>

d)furnizarea de informaţii la momentul inoportun


20. În cazul sistemelor. intormaţionale, la mijlocul anilor '80:
î-

16. În cazul sistemelar informaţionale — până 1 în anii "60:


maner,

Q) necesitatea sistemelor intormaţionale pentru: utilizatorii finali a


(a) vorbim de faza embrionară a activităţilor |intormatizăte - | fost evidentă datorită succesului PC-urilor
| (b) rolul era simplu: procesarea tranzacţiilor. şi colectătea datelor. se trece la prelucrarea cunoştinţelor umane prin sistemele expert
si SI
F

c) vorbim de faza evoluată a. activităților informatice, Iată de Cc) se: trece la procesarga tranzacţiilor şi colectarea datelor
luarea deciziilor î în economie .
“Sistemele. informaţionale funcționale: i
4
m

o au. la: bază structura funcţională


[o

17, Sistemele informaţionale din anii "60 sunt întâlnite sub ce grupează angajaţii cu
denumirea de: activităţi similare (contabilitate, tinanciar, marketing, producție,
V,
ai

(a) sisteme informaţionale pentru prelucrarea tranzăcțiilor - yu Baze într-un compartiment specializat.
PT

b) Transaction Procegsing. Systerns— TPS (Bjau. la bază criteriul funcţiunilor întreprinderii (contabil, financiar,
(e) sisteme. informaţionale: pentiu conducere personal, producţie, desiacere şi marketing)
d) Management inforțnation Systems — -MIS c) sunt sistemele informaţionale pentru luarea deciziilor (Decision
Support Systems ---DS5
18. Sistemele informaţionale din: anii *60-'70:.
e tm

au urmărit ușurarea procestilui de-luare a deciziilor 22. Sistemul Intormaționai contabil:


:
C..

sunt întâlnite sub denumirea. de sistemele informaţionale


„de: pregătirea informațiiiilor. contabile -
cometa

pentru conducere .
sunt întâlnite. sub denumirea de: Management. Information
Systems MAIS
>
Nope ma
„Tekvola avi intormație ai8;a peuira atacati,1 Notele de test ar

_b) reprezintă un set de resurse umarie şi de capi ital care se b) repr ezi intă un set de resurse umane şi: de: capital cars se
ocupă de corelarea intormaţiei contabile cu decizi inaniciară Ocupă: d6 corelarea informaţiei contabile cu decizia financiară,
e gestiunea financiară a întrereprinderii de resursele de capital, de gestiunea financiară a întreprinderii
€) acoperă, ca arie, salarizarea şi poolitica de personal a îi mei. c) acoperă, ca arie, 3alarizărea şi politica. de personal a a firmei,

23. “Sistemul informaţi onai financi 25.Sistemul informaţional de producţie-servicii: i


a) rep rezintă unn set de resurse şi d5. capi ital.care se ocupă (3 a acoperă planificarea şi urmărirea ' producţiei, “planificarea
„de pregătir a infor rmaţiilor co Şi, de ase meneă, necesarului de materiale, “planificarea: şi . urmărirea
informaţiile obţinute prin colect area şi pre lucrarea tranzacţilor consummurilor şi costurităr, proiectarea şi fabricaţia asistată de

Q'. economice
un set de resurse u mane. şi de capital care s
prezintă
| - ocupă de corelarea informaţieic ontabile cu decizia financiară,
calculator, gestiunea. stocurilor
b) ac operă, ca arie, salarizărea şi politica de personal a firmei
c) re prezintă un set de resurse umane şi de capital care se ocupă
de resurse] e de capital,d e gestiunea finnânciară a întreprinderiii de corelarea informaţiei contabile cu decizia financiară, de
c) acoperă, ca arie, salarizarea Şip ser de personial a firmei . resursele da: capital, de gestiunea finânciară a întreprinderii
d) reprezintă” un set de resurse umane şi. de capital care se

tmanea
a, Sist temuli nformaţional resurse e umane:

d
“ocupă. de pregătirea informaţiilor contabile: şi, de asemenea,
a) reprezintă un set de resurse um ane şi de, „capi talc are se ocupă de informaţiile . obținute prin colectarea şi “ prelucrarea
- de pregătirea inforrmaţiilor contntabile şi, de aseemenea. „ tranzacţiilor economice .

ani
- info rmaţiile obținute prin colect ate şi pre
relucrarea tranza ețiilor
- economice 27. Sistemele informaţionale de prelucrare a tranzacţiilor
b) reprezintău un set. da 1resurse de capital cara s (Transaction Processing System - TPS):
ocupă de e orelarea informaţiei c otel cu decizia firianci; ar ă. GQ preiau datele generate de activitatea organizației în bazele de
de resursele de capital,de gestiunea finnan ciară a întreprinderi N date inteme. şi constituie- infrastructura următoarelor niveluri
„0 acoperă ca arie salarizarea şi poolitica de ersonal
pe aa firmei: - ale sistemelor informaţionale

IP
b) valorifică
v datele Gulese cu ajutorul sistemelor inforțhaţionale de
„28, 'Sist temul innformaționa] de vân zări şi m arket ing: prelucrare a tranzacţiilor, sub formă de rapoarte periodice
a) reprezintă un set de resurse um ne şi i.de capital: care see ocupă _desti nate - nivelurilor intermediare de conducere şi au ca
, de. pregățire a informațiilor co tablă şi, dă: asemenea, de "finalitate controlul -

d Sat:
informaţiile obținute prin colect area şi ptelucrareaa tranzacţiilor c) sunt sisteme informatice interactive, oferă | “managerilor
economice răspunsuri rapide la întrebări ad-hoc şi, urmăresc pregătirea
deciziei
2 Tehnalouli informaţional
pentru afaceri.
e Morile dăteste grilă

28. Sistemele informaţionale pentru +conducere (Management c) preiau datele generate de activitatea organizaţiei în. bazele de
information Systems - MIS):- i date interne şi constituie infrastructura următoarelor niveluri.
(3) valorifică datele culese cu ajutorul sisternelor intotmaţionale de | ale sistemelor informaţionale A
prelucrare a tranzacţiilor, sub formă de rapoarte periodice
destinate. nivelurilor intermediare - de conducere şi au ca Sistemele informaționale inteligente — - sistemele expert
„. tinalitate controlul (Expert Systems - ES):
b) preiau datele generate de activitatea organizaţiei
în bazele de încorporează cunoştinţele experţilor. dintr-un. domaniu dat şi le
date interne şi constituie infrastructura următoarelor niveturi folosesc în luarea -deciziilor, elaborarea -de recomandări,
ale sistemelor informaţionale consultaţii etc. |
fo
r
c) sunt sisteme informatice interactive, oferă managerilor (5 reprezintă un ansambiu de programe informatice destinate
î
x
răspunsuri rapide la întrebări ad- hoc şi urmăresc > pregătirea | simutării raţionamentului uman al experţilor într-un domeniu
deciziei specific
€) sunt cunoscute şi sub denumirea de sistame de birotică |
29. Sistemele informaţionale de asistare a deciziilor (Decision - d) sunt: sisteme informatice interactive, oferă managerilor
Support Systems- DSS): răspunsuri rapide la. întrebări ad-hoc şi urmăresc pregătirea
(2) sunt sisteme. informatice interactive, oferă : mahagerilor
CT

răspunsuri rapide la întrebări ad-hoc şi urmăresc” pregătirea


32. Sistemele informaționale - integrate pentru gestiunea
3.

deciziei |
ma

) sunt cunoscute şi sub denumirea de sisteme birotice afacerilor — (Enterprise Resource Planning — ERP):
c) valorifică datele culese cu ajutorul sistemelor informaţionale de (3) oferă. avantajul integrării: un pachet multi-modul care este
prelucrare a tranzacţiilor, sub formă de rapoarte periodice
zar

adaptat specificului şi care poate fi ulterior extins cu alte module


destinate nivelurilor intermediare de conducere şi, au ca ( reprezintă. sisteme bazate pe arhitectura client/server,
finalitate controlul. dezvoltate pentru. prelucrarea “tranzacţiilor şi facilitarea.
Lonea,

integrării tuturor proceselor


30. Sistemele informaţionale. de automatizare a muncii de C reprezintă temelia aplicaţiilor e-business
birou (Office Automation Systems— OIS):
IEI
Porpmea

(2) sunt cunoscute şi:sub. denumirea de sisteme de birotică 33. Sistemele informaționale integrate pentru gestiunea
(i

„b) încorporează cunoştinţele: experţilor dintr-un dâmeniu 'dat şi 1e relaţiilor cu clienții (Customer Relationship Management —

LE
i folosesc în luarea deciziilor, elaborarea de recomandări, CRM):
consultaţii etc.
- 3

C
CR

a
org
ca în centrtrui ppreocupăr
obiect v plasarea clientului 35. întetr-un' sist em, elementele componente: Ra
organizaţior pentru a-i propune cela” mai potrivvite produse a) sunt indepe endente între ele e | a
servicii
(bo rmeaăzăun tot unitar
Be au apărut torițtă centrării aciăvtăţi organnizaţonale pe c) fuuncționeaz ză separat pentru realizarea. unui i scop final corul
doleeanțele şi satisfacția clienţilor
c) reprezintă me bazate pe arhitectura, clienuiservVer,
“dezvoltate penntru prelucrarea tranzacţiilor
d) epre
re ezintă te melia aplicaţiilor e-business 37. Coomponeninitele c care interacționează in cadrul unui sistem
Suunt: | A

fo
„34. Sistemele no rmaţioonale integrate pentru: - gestiun ea
e j i
ntrările
relaţiilor ou u fur! izorrii (Supply Chain Managemment - SCM):
a roe esările | Ia i i
(Glacop eră cere a şi aprov izionarea, fabricarea şi asamblarerea, (e) ieieşiirile | i
depo zitarea. ş urm
mărirea 1 stocurilor, primirea şi urmărire d) faactorii de decizie E | i

i
menzilor,- distribuireea pe toate canalele şi livrareea :către

SE tt
nsumator 35, La nivel elementar, sistemul informațional are următoarele
O presupun nagementul eficient al lanţului de distribu ție, tipuri ide |resurse:

,
asigură tea necesară de bunuri şi servicii acolo. unde
ca
(a) s oRware

i di
trebuie, e m mentul Opo rtun, în cantitatea solicii tată şi lapr ețul .
(pi hardware

„d
"e
cel mai dun (e) date
atorită centrării activității organnizaţionale pe-

a [
c)au apărut d S) umane
„doleanţele şi satistacţiai clienţiloor
minerale.
Greiele...
35. În vederea ncţionării normale, într-o . organizație. sunt

p
derulate ur mătoarele activități:i
39. Care dintr reo următoarele enunțuri susunt adevărate?
Ca) culegerea da elor privind sstarea sistemului (2) sisternul informatic este parte componentă a sistemului
Cp) transmitereaa datelor la punctele de preiu icrare | nformaţio
(e) preluorareaa da telor (p) ssistemulinnformaţional include sistemul informatic -
(4) adoptarea deci ziilor s
c) sistemul niormatic este mai mare decât sistemul informaţional

IT)
e) prelucrarea de ciziilor
_f)controlul şi urmă rirea îndeplinirii deciziilor are sunt t obiectivele sistemelor informaţionale?
40. Ca

Ta
(a) sprijinirea procesului decizional

a
3
(p) coojdoiiarga. într-uh sistom eou mai multe. niveluri lb) tehnologie: Web oferă posibilitatea : construirii unor „pasarela“
informaţionale din interiorul spre exteriorul organizaţiei
c) prelucrarea centralizată adatelor E Ra . €) generalizarea sistemelor interorganizaționale nu depinde de
N 41. Din categoria sistemelor informaționale (SD pentru afaceii „existența protocoalelor de comunicaţii
fac parte:
45. Care dintre următoarele enunțuri sunt adevărate?
£

(a) SI funcţionale
() sistemele informaţionale de asistare a deciziilor sunt sisteme
j.

b) SI decizionale : .
| interactive |
S SI grganizaţionale:
b) misiunea sistemelor expert este de a prelua, prelucra, stoca şi
SI suport oferit utilizatorilor -
transinite date şi informaţii sub forma comunicaţiiior între
e) ȘI integrate bazate pe iotehnologii.
îi

birouri
42. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate? _€) sistemele informaţionale de prelucrare a tranzacţiilor preiau
datele generate de sistemele informaţionale pentru conducere
(O

a) SI contabil gestionează informațiile obținute prin colectarea şi


prelucrarea tranzacţiilor economice 48. Afacerile electronice: -
lb) ȘI financiar se Ocupă de corelarea informației contabile CU
(2) sunt fundamentale pentru strategia unei firme şi derularea
decizia financiară
proceselor economice în secolul XXI
c) între sistemul contabil şi ce) financiar nu trebuie să existe
IG) combină resursete iradiționale ale sistemelor intormaţionale cu
interdependenţe prea n mari sau să se suprapună.
marea bogăție a resurselor existente pe Internet
43, Care dintre următoarele enunțuri sunt. adevărate? c) nu pot fi adoptate
de firmele tradiţionale
a) cercetările de piaţă sunt realizâte de sistemul informaţional de 47. În. categoria sistemelor informaţionale pentru afaceri
producţie-servicii electronice, se încadrează:
(p) sistemul -informaţionat. de producție-servicii, planifică şi
Ca) sistemele informaţionale integrate pentru gestiunea afacerilor
urmăreşte producția, planifică necesarul de tnateriale etc.
bi sisternele informaţionale integrate pentru gestiunea relațiilor cu
într-o firmă, salarizarea şi politica. de personal Sunt asigurate
clienții |
de sistemul ntotrmaţionial resurse umane |
C) sistemele. informaţionale integrâte | pentru prelucrarea
tranzacţiilor
44. Care dintre următoarele enujuna sunt
i adevărate?
(a) sistemele informaționale integrate pentru gestiunea relaţiilor Cu
(a) prin. SI departamentale pentru fiscăre - departament există o furnizorii
aplicație program care. informatizează toate iucrările
desfășurate încadrul lui e |
sa,
-
_ Teannlogi tera oaie sora stai Modele citesti i

CIA
j
43, Care dintre următoarele enunțuri sunt adevătate? i
GQ) Supply Chain Management (SCM) se referă a optimizarea şi
“automatizarea tuturor proceselor economice ce se desfăşoară
la nivelul uriei întreprinderi
b) tehnologia . Customer

.
Relationship. Management (CRM) a .

:
OT
şi satisfacția“ urnizorilor | ae
(G) Enterprise Resource Planning (ERP) reprezintă . sisteme
„bazate pe arhitettura client/server, dezvoltate: pentru
- prelucrarea tranzacţiilor şi facilitarea integiării tuturor
e
1 Viruşii paraziți:
a) infectează sectorul de sistem al discurilor.
b) nu afectează fişierele executabile
Cc) atectează fişierele executabite

Viruşii de tip „cal troian“:


CD

a) sunt creaţi special pentru anumite medii de operare sau de


programare a aplicaţiilor |
b) sunt.prograrme informatice care se autocopiază de la o maşină
m

1a alta, de regulă, fără acțiunea explicită a utilizatorului


c) creează un fişier executabil Nou, cu acelaşi nume, dar.cu
„d

extensia .COM
pro
i

Securitatea în sistemele informaţionale se referă la:


CI

a) securitatea datelor din interiorul unei companii


b) securitatea accesului de ia distanță
c) securitatea utilizatorilor
d) securitatea tranzacţiilor pe Internet
e) securitatea tranzacţiilor pe intranet'
CI.

4. Securitatea în sistemele informaționale se referă la:


a) secuțitatea datelor din exteriorul unei companii
7
$

b) securitatea accesului spre alte sisteme


c) protecția utilizatorilor
MT.

d) securitatea tranzacţiilor pe Internet -


e) securitatea tranzacjilor pe portal

5,
s

La nivelul unei companii, securitatea sistemelor 3


informaționale se referă la: |
a) securitatea datelor din exteriorul companiei
mm,
m
n mă
Bec aatinie ia sistemelor infaca ionale

_b) securitatea accesului de la distanță 10. Hackerii: |


C) securitatea angajaților „i a) sunt persoane cu cunoştinţe avansate dn zona a sistemelor de
d) securitatea în reţelele wireless ii aj operare şi a limbajelor + de programare
e) securitatea tranzacţiilor pe intranet- | b) nu fac publice datele deconspirăte .
c) scriu programe care veriiică structura! securităţii pentru un
Deschiderea spre internet a aplicaţiilor a determinat: calculator aflat la distanţă |
a) scăderea vulnerabilităților
b) amplificarea pericolelor la care este expusă infrastructura IT “41, Crackerii:
€) diminuarea pericolelor existente a) sparg şi violează integritaiea sistemelor afate la distanță
-B) scriu foarte rar propriile programe
Pericolele care planează asupra sistemelor informaţionale c) împrumută şi fură instrumente de la alți
se manifestă sub forma: d) nu pot îi uşor identificaţi
a) factorilor naturali, bazaţi pe hazard
b) maladiilor umane 12, Viruşii informatici: |

.
poa
c) incidentelor ivite în' sistem - a) sunt programe ce se pot reproduce şiautoreproduce
d) acţiunilor voite ale oamenilor b) nu infectează alte programe
c) cauzează neplăceri cu irnplicaţii asupra sistemului informaţional

eri
Într-un mediu de lucru, principiul CIA se referă la: d) infectează alte programe

3
a) confidenţialitate
b) corectitudine 13. În funcţie de acțiunea pe care o desfăşoară, în cazul

(TI
Cc) integritate programelor infectate, se disting mai multe familii de
d) accesibilitate | viruşi: i i

(N
e) actualitate a) viruşii paraziți | |
b) viruşii de boot
Criminalitatea informatică se referă ia: 6) viruşii de macro -
a) infracţiuni împotriva confidențialității, integrității şi sport :

RI
datelor 14. În funcţie : de acţiunea pe care o desfăşoară, în i cazul
b) infracțiuni informatice " programelor infectate, se disting mai multe familii de
- 6) programe de test viruşi:
a) viermi |
b) caii troieni

<a
mese c) monitorizarea cu ajutorul unui virus care verifică şi semnalează
| sistematic eventuala apariţie a unui antmrus
“15. În funcție de acţ unea pe care, 9 desfăşoară, în. cazul
programelor inte tate, se „disting mai multe: familii
20. . Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
de
viruşi: | a) cel:mai important element al securității. îi reprezintă educația îîn
a) viruşii link-uri domeniu
b) viruşii impari b) sisteme sigure 100% încă nu s-au inventat o
CI

c) viruşii decriptați c)i în S.U. A în „topul atacurilor“ sistemelor electronice de calcul,


pe-pritnul loc s-au aflat angajaţii incapabili ai firmelor
16. Securitatea PC-urilor este asigurată prin mai multe,metode: d) viruşii paraziți — pot fi non- -rezidenţi (sunt activaţi odată cu
ID

a) utilizarea antiviruşitor şi actualizarea lor repetată lansarea aplicaţiei gazdă)


.
b) evitarea: deschiderii î) securitatea în reţelele wireless
attachment-urilor necunoscute sau
TD

nesolicitate
21. La implementarea politicii de securitate se pot „strecura“
c) descărcarea fişierelor necunoscute
anumite greşeli:
d) configurarea unei ptotecţii firewall
i
mie

a) configurarea adecvată a sistemelor de securitate


17. Securitatea PC-urilor este asigurată prin mai multe metode: b) neglijarea operaţiunilor de actualizare periodică a sistemelor
a) realizarea de back-up-uri pentru toate informaţiile: importante de operare.
b) încărcarea celor mai recente update-uri €) corivingerea eronată a managerilor IT că instalarea unei soluții
c) evitarea descărcării işieretor.necunoscute firewall şi a unui program antivirus asigură securitatea deplină
la nivelul companiei
18, Programele antivirus realizează următoarele operaţiuni:
a) detectează viruşii prin verificarea conţinutului fişierelor , seouritate
b) salvează fişierele ințectate cu viruşi cunoscuți | 22. Criminalitatea informatică cuprinde:
c) dezinfectează sau şterg fişierele infectate
cu viruşi cunoscuți
a) infracțiuni împotriva confidenţialității, integrității şi disponibilităţii
19. Devirusarea are loc prin: datelor. |
b) intracţiuni informatice a
a) scânarea fişierelor: şi a memoriei pentru identificarea viruşilor
c) infracțiuni penale -
>unoscuți
d) intracțiuni referitoare laa pornografia infantilă
b) devirusarea prin extragerea virusului sauu ştergerea işierului
infectat
23. infracțiunea informatică se manifestă:prin:
a) falsificare informatică
b) abuzuri asupra dispozitivelor periferice
c) frauda informatică
d) afectarea integrităţii datelor

„24. Accesarea ilegală se referă la:


a) violarea măsurilor de securitate, cu intenția de a obţine date
b) interceptarea. intenționată: şi fără drept a transmisiilor de daţe
informatice
c) falsificarea informatică

E
mozane
pr.
i
y.
2
O
a*
1
at:
Bia!
„a
TA
pi
00 „Tehsotegi! buton oral entre aacer Modele stat oră edol e mergea OO n SE ee
LUCRAREA PRACTICĂNA.2 |
" = 2 Hi fi = = fi = „= l,
?
3.
4.
Pe partia z: se creează lolder-ul (dosarul) Examan. Creați în Cadrul
Realizaţi o prezentare PowerPoint, formată din patru slide-uii. Primul dosarului Examen trei dosare cu numels Word, Powerpoint, respectiv,
va avea iflu şi subtitlu: universitatea şi facultatea. Al doilea slide va conţine „FrontPage şi-copiaţi trei fişiere la alegere din sistem (un document Word, o
un WordÂrt cu. datele personale. Pe al treilea slide, plasăţi un Wordart prezentare Powerpoint, un document HTML). Redenurmniţi dosarul Examen,
(alegeţi stilu! care dispune literele una sub alta) cu textul internet, pe care îl dându-i - numele Examen INFO. Afişaji informaţiile disponibile despre acesta.
copiaţi şi pe ultimul slide, Pe slide-ul a! patrulea, întocmiţi schema logi isă ds
mai jos. tranziția slide-urilor (automat, la 2
încărcaţi: de pe server fişierul Text02.doc şi realizați următoarele -
„operaţiuni cu procesorul de texte WORD: „ul
i

+ Salvaţi fişierul încărcat de pe server pe Z: cu numele dvs. 4


i
» Copiaţi a! doilea paragrat de text la sfârşitul documentului..
NU e Stabitiţi uimătorii parametii de format la nivel de pagină: format hărtie-
A5, margini stânga/dreapta 1,5 cm, margini sus/os 1, 5 cm.
o Dafiniţi antetul de pagină; astfel:
„o Prima pagină— fără antet
a
ad

Min := Cant (î): “Max: Cant) | o Pagina impară — titlul temei, nr. pagină (aliniate stanga,
“respectiv, dreapta)
o Pagina pară: nr. pagină, nume student, grupă (aliniate
- stânga, respectiv, dreapta).:
EI

o Anteiul de pagină va fi delimitat de restul paginii printr-o


liniiatură dublă orizontală
CI

» . Adăugaţi înîn pa
pagina 4, un tabei cu formatul de mai os:
ii Cheii se TCRglu BnTatieBIie ep
2000. : IE! 200 200 | 300
2001 _| 1400] . 200. [ : ____1090
2002| 1600! 250 | 4400 |.
2004 | . :1900 300| 15090
2005. 2100 „320| 1550 A
* În tabel, adăugaţi la sfârşit O linie pentru a calcula totalurile șii caleulaţi
prin formule profitul sau pierderea.
e Definiţi uri. stii pentru textul din conţinutul documentului Cu numele
$
LUCRAREA PRACTICĂ NR.1
1.
Pe partiţia Z: areaţi două foldere (dosare) cu numele Grupa şi
Grupa, în dosarul Grupa, 'creaţi alte trei foldere cu numele: Uranus,
Jupiter, Marte. În' unul dintre acestea, copiaţi: de pe unitățile dă discuri|
instațate patru: fişiere | la alegere. Ordonaţi-le după mărime, i. Căutaţi pe hard-
disc fişieruli/eie) Word cu nurieig Proiect.
2, |
Încăreaţi de pe server fişierul TextO1 „doc şi realizaţi următoarele
operaţiuni cu procesorul de texte WORD:
. Salvaţi fişierul încărcat de pe server pe Z: cu numele dvs.
+ Mutaţi primul paragraf de text la sfârşitul documentului.
„„.. e Stabiliți următorii parametri de format la nive! de pagină: format hârtie-
AA, margini stânga/dreapta 3,5 cm, margini:sus/os 4,5 cm.
* Definiţi antetul de pagină, astfal: pagina pără — titlul temei, nr. pagină

(TD)
(aliniate stânga, respectiv, dreapta), pagina; impară— nr. pagină, nume
-

k
va fi delimita printr-o linie orizontală de restul. paginii.

mn
e Adăugaţi, la pagina 4, un tabel care va conţine următoarele date: cod

CI
produs, denumire produs, unitate măsură; preț unitar, stoc, valoare.
Pe ultima linie, calculați totalul valoric. Formataţi tabelul cu opțiunea
de formatare automată, Table Professional. »

CT
e Definiţi un stil cu numele ParagraiT. cu: următorii paramatri: Font
“ Yahoma, 14 pt, aliniere justified, special— first line 2,5 cm, line spacing,
p-
- multiple 1.4, spacing after 10.5 pt, widow/orphan. control. Aplicaţi:
stiiul ParagrafT asupra textului din document, „axoeptanci de liniile de
„tălu capitol sau subcapitol.
Dă Formataţi ps trei coloane, cu inie între acestea, paragrafele de pe
pagina a-patra.-
“e Introduceţi un obiect din galeria Clip Art lasfârșitul documentului.
* Introducgţi următoarea ecuație la sfârşitul documentului:

mm
(II
sm
.
StilText cu următorii paramotri: Font Garamond, 445. pi. ahhigr
justified, special — first line 1,0-cmm, line: spacing - — single, Spacing ă
before 9.5 pt, widow/orptian control..
. Formataţi pe trei coioane,. Cu inie între acestea, paragrafele de pe
pagina a doua.
+ Mutaţi figura întâlnită în documenit la sfârşit. |
'* Introduceţi un obieci din galeria Clip Ari în pagina 1. :
. Introduceţi: următoarei ecuaţii la sfârşitui decumentului,; pei o nouă
i pagină:

_ Sea—
| ă =

SI
ial i

Sai
arin

A: |
pm

3. „Bi= cani(i)
ca
Ca

Realizaţi o prezentare PowerPoint formată. din trei stide-uri: Modificaţi


culorile predefinite, Pe primul slide, plasați titlul Calculatorul, prietenul. omului. ji
Adăugaţi un WordArt cu textul Informatica udilizatorului Anal, iar în part
dreaptă jos, datele dv. personale, Pe al-deilea. slide, copiăţi titlul de pu primul;
( TI

plasați un ClipAri (un calculdtor) şi un tabel cu tipurile. de. calculatoare (micro-


„ mini, mari: şi super-). Pe slide-ul al treilea, întocmiţi schema logică
prezentată mai jos. Definiţi. tranziţia slide-urilor: (automat, la 5 secunde) şi
;
Pa

animați oblectele (pentru texi + alegeți opțiunea da afişare cuvânt-eu-cuvânt).


CT
CD 4
Sem
otel e ere rau E SS II IE 5

LUCRAREA PRACTICĂ NR. oa


1000

1. |
2002 600| 180| _____[ 140|.
2003 |: : 900| . 2105 i 11500
Pe partiţia Z:, în dosarul Exârn, creați două foldare (dosare) numite: 2004 |... 950| 3200] 1709
„Profesor şi Student. În dosarul :Student, copiaţi din sistem 5 fişier e la 2005 |: „1050 it „2300, _ 1800
alegere. Ordonaţi-le după mărime. Redenumiţi documentul Word cu.
numele dv. şi apoi copiați-l în dosarul Profesor. La final, ştergeţi dos arul * În tabel, adăugaţi. la sfârşit eo inie jentru; a chica totalurile şi scrieţi
Proiesor şi conţinutul lui, formulele pentru a determina coloana Tota! chăituieli.
* Introduceţi următoarea ecuaţie la sfârşitul decurnentului, pe o nouă
2. E aj pagină:

IE:
Încărcaţi de pe server fişierul Text03. doc şi realizaţi următoarele wa

ÎN

[3
1_2
operațiuni cu procesorul de texte WORD:

„i
. -.: i

|]

=
2
* Salvaţi fişierul încărcat de pe server pe Z:cu numale dvs, :
e Mutaţi al doilea paragrat de text la sfârşitul do ocumentului.
e Aplicați întregului text din. document un “stil creat de „dvs. cu
următoarele caracteriştici: 3,
U - Font Tahoma, Boldiatic, dimensiun 5 puncle, spaţie rea” - Rea
alizaţi « 9 prezentare PowerPoint formată din patru slide-uri cu un
-” între caractere da:2'puncte, culoarea verde; |
design ptedefinii. Pe primul slide, creați o carte de vizită cu datele dvs. Pe
0 Paragraful aliniat Justified, prim â linie aliniată la-1,5 em a! doilea scrieţi ca titlu Introducere în informatica economică Şi adăugaţi un
spaţii înainte de. păragrat 3 puncte şi după paragrai 6 puncte,
tabă] cu: piața microprocesoarelor (intel = 78%, AMD: - 15%, Cyrix — 4%,
Ma distanța dintre linii 1,5 puncte. Altele. — 3%). Al treilea slidă:va. „sonţins un. Woridart cu: textul Proba practică,
„* Stabiliți următorii parametri de format la n vel de pagină: formai hârtie&- 9 imagine din ClipArt 0 8hurherarg-a aplicaţiilor invățate la laborator. Pe
A4, margini stânga/dreapta 2,5 cm, margin us/jos 3, o cm. alpatrulea s slide,, întocmi scschema logică prezentată mai i jos:
. Definiţi antetul de pagină, astfel: Ss
o Prima pagină — fără antet;
o Pagini impare — titlul temei, nt. pagină (aliniate stânga, N: f
| respectiv, dreapta); 4
Pe4
-o Pagini pare - nr. pagină, nu me student, grupă ete

3
| stânga, respectiv, dreapta);

2 îi
o: Antetul de pagină va îi. delimitat de restul paginii printr-o o lin

_.—
orizontală |

î
= . Adăugaţi în pagina 2, un tabel cu formatul dee mai os: |

(OI
ră pt aere
A A ama
: (7 4 d i i UT €. we d. (.. aa i
; CT

ae rr rii ma e e
CuloaRtA ESTE o pasiune, ÎAR prsiunta SE ÎMPARTE,
tipografia.
LAŞI, ROMÂNIA .
150 900ţ:2000
. Şos. Moara de facnr.4,
|. doi 200572. taşi, România .
Tel: +40,232,234,582, 310.419, 242:877;
Fax. +40,232.233.980' ă
E-mail: tipografiafiisedcam.ro
hip: Www.sedloou.ro-

libris
+ PENTRU
CĂ NE pasă cin ești, Ce fai, cuns aci i unde va SĂ Aj.
CT LT O ATD CT AI LI fa

4, bc 10.abe
5. acd. 1Î.ac
6...ab....

9, ab W.abce „28.ab
10.ab 18.abd 26.b
19.b 27. abc
af ga
- T2.abc 20;ade
13.abc . 21.abce . 29.ab
14. abc 22.abcăd 30.abc
15.abd. - 3l.c
16.b . 24.ac
abc

păianaaeprm
o

DQ.
Pi 4, .. a bă a a

"3
pm mm

9
1B.be =
5, abcăd 8. ab 11. abc
abed
„abc 6. cd 9. ab

| Cap:7
ad 21l.ab “41, acde
abe 22.2 42. ab

ac 23, b 43. bc
24, c 44. ab
abde - „4Bac

unppwpha
ab - 26,a “dfab d
27. a 48. abc
ac
abe 28. a
29. a
Pena

„ab 30. a
„abe. 3l.a .
32. abc
„33.ab.
„abc 34.ab
35.abcdf
„ab 36. b
37.abc
„ab 38.abcedf
„ab<€
ab 39. ab
RARĂ pă pă

„ab 40.ab
IN
OD CD DAC
to RI ai
ac
M.abe. 20. abd.
abă
15. 21.be
16.abd 22.abd
de
7.abc 23.ac
bde 24.ab.
18.ac
CC CTT CIOCOII CI CD UI

Raspunsuri TIA

„Cap.1 : să ab e meomam eee e mmmmmnanesa


some e mesa meteo mnemae sate

i.ac
2.4 33. jd£ 74. bc 110.c :
3,abc. Be 75ab 111. bce
4.abc Med 76.bcăd 112.ad -
5-5 4l.abc 77.abc 113.bd
6.abc 42.c 78.bșgd ia
7.abc 43.abd 79.abf 115.bd
8.abced 44. c 80.2 116.b
ode 45.ade Sl.ad i17ic'
.10.bv 46.a 82.ad 118. a
M.cdef 47.abc 83.bc . 119.a< . -
10. ace... o Made... B4.ce .. 120acde
13, c | 49.abă 85.a 121. acd
14.ab. _50.abd 86.ab 122.ab
15.bc. 51. c 87.ad 123, acd
16. c 52. bc 88.abc 124.abd
17. c 55. Ex 89.abc 125.b .
18ba.. 54.ad 90.b ce 126.ab
19.a 55.ac 91.bd 127.acd
"20.a 56. cd 92.abc 128.ac.

„21.b 57& e 934 129.abcef


22. ce „58.ac 94. d 130.ac
23, b 59.4 bc 95.c 131. abcde
24. bde 60.fa cd 96. c 132.abde
25. b c 6izacă 9S7apce 133,ac .
26.a 627b e E, 134.abcd
27.c: 63.b c? -99.- . _135.bed
28. b 64?b0d 100.bc 136, ab
29. bc 65.b - 101. b 137.ab
30.bef 66.b 102. b 138. abc
3l.ae 67.b 103, bc 139.abc
32. c 68. c 104. bd 140.ab -
33. c 69.ad 105.adf 1il.acăd
34. căet 70. a 106.ab 142. acd
35.bd 71.b 107. bd 145.abc
36.abe 72. a 108. bd 144, bcd
r .
a
TCO CA CO DO O CO O CT TD CT CT
150.ab - 155.abcdef 160. ac
"145. abc
151.ac: 156. b 16l.a
146.abc
_152.ab. . 157.-. 162.acd
147.abc::
158.abc
M3.acd 153.ab
149.abcăd 154. ab 159.a d e
Cap.2
i ani 1i.căd 21.b. Bla |
„bă 12.abc 2.b 32.abc-
13,bc... 23.acd 33.ab..
14..a 24.acd 34ab
bea pmpw

ac -
25.abce 35. abe
„abd.. „Bed
be - i a Babe:
37.abcăd
Wace. - 27. abc.
18.bd 28-a. Ba.
abc
- bc. 19.abc. 29.ab. 39ab-.
19.
b e 20. ab 30. a b
Cap.3 39.abce
„bdeit 20.bd:
=

“op
“4dlabe..
Pe Nam awp

cde- 22.€
23.b 42.ab
24.b . „4abe....
25.ac
Ph

Ta iata diane
dee mezat
td

D6.acdt
h.

2iacef
28.acd
29.abde
Ș,
n 9
n 9
pa

30. ab
12.d 31. ac
n 1Bacăe 32.ac
14.acde 33.abc
15.ac 34.abe
16.bcd 35.ab
l7.c 36. abc
18.acă 37.abc
„19.a S8.abcăd
Informatica pentru afaceri
Intrebari grila - Modele
ti
de afaceri, sisteme informationale acopera activita
4 Ir vederea functionarii normale, intr-un mediu
Aosta dataior privind starea sistemului
fra
mEizrea datelor la punctele de prelucrare prin canale: infoetnationale
decizional
dia GIUra 37 datelor in vederea obtinerii informatiilor necesare in procesul
de intrare
d preiucrărea deciziilor i in vederea obtinerii datelor
sistemele informationale acopera activitati
_2hin vederea functionarii normale, intr-un mediu de afaceri, tg
Ey &dopta ac şiaci
(Zaza: Ferea Sontrălitui si urmarirea= eapt uli decizilor
Zi obiinerea datelor 83 intrare prin prelucrarea datelor de iesire
Zn cadrul unui gistem interactioneaza urmatoarele componente:
intrarile
) procesarile
-pretucrarile
1esirile-
cand:
:- :4) Sistemul informational este identic cu sisternul informatic atunci
pomponentie inforrnationale dints-o organizatie sunt informatizate-
arelor eisctronica.
%) exista proceduri inatiuate de prelucră/e a datsior cu ajutor! caictiato
C):mljlocaie de prelucrare a datelor sunt. informatizate
d) mițoacele tehnice de prălucrare sunt calculatoarele electronica
5) Sistemele informationale pentru afaceri pot fi:
funictionăle
integrate la nivelul organizatiilor
9 suport oferit utilizatoritor ,
(bazate pe tehnoiogii web
e) bazate pe tehnologi bio
6) Din categoria sistemelor informationale (51). furetorale fac parte
Și contabi
S'financiai- j
e Ș.|de sprijinire a decizilor
Stresurse umane |
€) Sia nivelul intregii organizatii
tor fac parte:
.7)-Din categoria sistemelor informationale (S 1) integrate la nivelul organiza
E) S | departamentale
"“bjStda prelucrare a'tranzactiilor
c) Și invterorganizaționaie,
d) ERP -urle
parte:
8) Din categoria sistemelor informationale (S î) care ofera suport utilizatorilor fac
JS | pentru conducere
b) S ! integrate pentru gestiunea relatiilor cu dierttii
€) Ș | de automatizare a muncii de birou
D Slinteligente
nm e mn & Din categoria sistemelor informationaie (S ]).pazate pe. tehnologiile web fac parte:
S | integrate pentiu gestiunea relatiilor cu furnizorii
oa CI CI CA UI UI od Load îl a] a.
CIi Dea:
ied
TC ies i ETD
| sters d [i 4 [ it:
„i = Ca i EI pd
CD ED 0 CI CCC NI IE Sai

„eu o unul uiLO Gnu (EUL 2/50 9p WIBISIS ut unaea(€) E


ESI E dn ep JOJSNIA 91 [PNSUGIOEIEA JUNS UMUNUS S|ALEOȚELLIN S.AUIp Je) tei

OaUeyLIESUI auefesouu uud puedise pd as


Pai! ui syeleued e8/5y uud puedse. yod as
“B
“pewâ ud ipubdsei pd 580:
ezadoooane Sa 8/89 eopeuunjul auserfoud juns
„sar Epop»ainu are OR SUBjOELEEO Vuns umaunue S|9IEOJEUUN S13U!Ip-9120DU

“SHIP UP aued 98j sn “eppejul„ ioreweufoud jnZe> uj poss. O 8/85 &i gaungoe 8p ep ViA “

ua 69). . .
„ ONI4UB3 sp! HSTUA- (p. .

“Upd EjSAHUZUI 8$ Nino E EJOA PRUNE su B|EUOŞEUUORUII 0ț9UISIIS BxdNag erpreyuuoury tei

WR HetOpoU efefue (p
SIEpiLun Sp |ns22x9-(2
BI SD (NULIGȚSIS E OWOGA 1BUJ OUTIISIGA 0 (a.
_FUNJOS E ESEONOGIAP zerzuonounu (8 |
vereuoieou ejeueteis napued venuuoe ns unyunuă aieeogeuun emup seo (e
areuogzpoude ep oiessooud 24E.NSIUjupe U; BI0N SUGUNASII 6.840 WOS ayaniosi (DĂ
IBHONIpOId EO/EJOAZap ezeanuuns WOS sotpeoude e eo5s2gs cozeziitui 2)
9AN0IRSIP AP NpLE; E Sp
muoweBeeLu m sunyefei NE 99 90IUIDUODE 30/36000. 10/NIN, BBIEZIEUIOINE |5 E8JEZILIRAO E) EJ8j2.
„ --. "+40UBIIP BO JONBIBI 2RUNRSeG Nod Saua 9aţsIs uns a
Laseenape şuns urgunua e;areoyeuun exguip auz 'WOŞ el euaje no tz
aug EEE SOAP Eul e yeoe Surecob (A
JOIALIBP epaeysges (5 Panin Sd SRUOREZIULĂIO |REMRAE |L2NUEO EJUOȚEP IN1ede ne
EZBOSEIC
JONNEzIue5:0 J0Inednooaud jnpueo up MLOZAUry (e
LSeLEAOȚE JUNS urţuNue 9feeațeuuin enuip 820 WE B.Hiejei no (i
emezyuablo o-aup 10/8s900-c Jo pose.Bayuţzap nqued B)2HOAZAP 3503 NE
- 1BAJ9S-|UBIP EUVOGU SJEZEI. Su3ISIS- -eyuzeidau
SĂUIE
(iese aj i6e ei ep) inechar-ssd ENE El ENEZEeq GURISIS Eyurzauda, (9
seuang-e JOugBoIide aaa eyufzaidei (q
Qui E juapedeid ere INENOAZOP E IS B|EUONEULOJUI IAȘZOICĂA NpSuco Ul NE NE (e
388 Jenepe INS jnqunue AJeJeOțeULun EAUIP 8/20 'duA Ei eiejau NO (0!
ejeuopeziuefsoauj | S (p
GUROXIZUI (5 MEZUZA SP | $
JONLADEŞE ERUNISEĂ nnuad epe.feyui 3
ET PT PD CI E CR COD CA CO CI A
? MUuBS (2
m | = o coma ta a i e aa aaa trap manea
= jnuuues (3)
eo ne apniauloj “460X2 uţ (22
“wegaud
nasifei una ..
gieuBeipf: oy.5 TRUSTUL UPLOAD BIBI mi syezuefio u pd nu nanjap
Sp 880) 0-4 (
ioni ep oapai ya ui eye jPOIE9 8p 103 Ulp BM/80/ SINS60 9|u8je1 U J0d nu |Naleo ap Bfa0j O-NU;:
POE8 10) aNJe UIP GINpB0; aInsed aiuăjeu j jod POIRO
„aemerepe uns Wn4unus BfRROGBUR-SAup, Sea lee Popa op-efeuueubaid WM(925 "SE
Syuajai uns eso ul A0MRDIURy; nesps soleynuuaypareapiur nas. eeueldoo: ai oipouu: :95
98
“SIA Ep INl6%'e fs 2U20I00.9p 1nynpos-eepiaul:$: INNULUES GOGA -UUĂ 10NEZII1 6.089.6p-050uqE)5: PB
o9-8|. EOyIpOLU 38:
BWGja! uns 8JE0-u! JOWWOUN4-NES JS 10481 NU0I pauo/di
a E EREcipe up poe sp opun or. 2. Să
58 LL:
Gaia pună auto: Uţ JOppDUR, DEISAS JOJOINULII. OJSIdOD El. Eoyppoui
9$;
a | aaa vuns SuBo Ul 30puNy nes/8 20/enuiioj Bo.pidoo | EOWpOUL:
ie : i - ApDyclia URS
EP
Diosape mea, ropa papura ui E
„ In-AB0uie te |
nn ep ingsifei e
BIAISO 7EJoseo |
mopeoepei
a | |
epeoide ou (ez.
„ seguizauda» o ejedpund caueuoduico “2/90 POIED 3p useufiod uun nd eJezipea,
„JOP Beeppe nnusd NnpO-(
„909245 IrunpoR Xa
etep ap oFzea ro pion) nuied. pmpoui $9)
| - mole09p EIPOIGED
» mmaunaeu eeuecueuin asesebeu es eee) POR ep eu BOAd ZE
eo report UNS J2Seynaie5 ep.popuruboual/z |
PDnon eprempeyezeateur
soypusuumide eaueznă((Ş
0 dO BI earmunusiă rd
pen
+1 09e9alB1 10| BEJEZIRRDE SOSI BGIBZURN
“eueuodua emeuioț „ejaog:nipued un: Xpeq Sp 24821]
-uemeuygu6 poezoud un 'eaeunByuoo (e
-uud enbise 98 B|BUORBILUOIUI J0|9UIBISIS ESȚEUNOS (07
a PI
“EAnasoundău J0[ase!a mopiiosap gas2VAG:
oxeapuaeau nes E9NOSOUNABU JOȚUN-IUSUNENE P8JSPI
EyEyadai 20| BOIEZIJENIPE |5 SNIMAUL SOIGUIzI50I sete
ud eINGI6e as B|EUOREULIOJUI JOI LUOISIS eseu ses (68|
APESI INEU
zp erepe Pet 4014295 ocne pi E 9p EUEUI NO GEAM 6)/S UN AREO SEP 8 B)UGADSS SJLUNUE VUILD,
IBU87U| Up ININUBISIS BICNSE |NIO.nuCo nete pd (2&
B|OJ2Ă ENj 8125 819154 Ul ESNpul eve Bod Tuns
Nk CT
d) semnul
23) in Excel, funotie(E hermite: |
a) calculul amortizarii; daca durata de viata este mai mare de 10 ani
b) calcului mediei aritmatice, daca numerele sunt intregi si pozitive
c) stabilirea valorii. viitoare daca depunerea anuala este mai mare de 100 Ri
testarea. unor conditii in vederea luarii unor decizii a
iile:
-29) In Excel, funetpentru :baze de date au ca agumente: . - ...
a) grupul de intrare care contine baza de date sau o parte din aceasta
b) campul a carui valori vor fi supuse prafucrarii
? c) criteriul prin care sa specifica restrictia /retrictilia de selecție
d) grupul de iesire
e) variabila /variabilele de simulare...
PSOE
Bj NPER(D2:022)
Eza Ca
6) =RATE((D2:D22,2,02>0)
- d) =VLOOKUP(A40,A2:035,3)
31) in Excel, care din urmatoarele constructii dau același rezultat?
=B3+C3+D3+E34
£) >AVERAGE(BS:E3) . ...
MĂȚABZEZMA
corecte?
sunt el
32) Care dintra urmatoarele functii Exc
8) 2F(A11>0,X%7YV") a
5) =IF(cantitate>0;E7,F7) |
C) =1F(A11=0,0,IHAND(A11>0,A11<5)),"211,"F41*) | ae -.
d).21F(A11=0,0,18AND(A11>0,A11<5),E11%,*F11")) a E a
ce se va afisa in copierea formulei din casuta D5?
a) =>C8"$898
b) =B&-ca
6) =C8"SB$6
d) Be*$cs6
în ce se va afisa in: ie ez formulei din D6? -
b) 1000.
c) o
a.
98) în Excel, care dintra urmatoarele enunturi sunt adevarate?
2) in calculul anuitatilor se folosesc varsaminte egale si intervale regulate de fimp.. .
b) numarul de perioade si rata dobanzii trebuie exprimate in aceeasi unitate de timp .
DT DC CI Uma antena d
e pupi
. anda: IN (— papa „pam, mere, . tarana,
mere, ; ( mmm? ș
SR: i E : i : (O E
if mame e pestă a ae mai ed
Na (unu) -uulfeuu ayas25 uţ 4-30 juetunaop Inuin B|augo|02 UI (o
(d
ai „3 “ețemeg eneaauaB IDE ni guBuuni00 Un BBUBOIOD UI
[| Sjnojed eyezyeau | joc)
varezenepe uns unyunue Oa.eAJeuuIn aAuIp 8Je 'PIOM WBUNHOP ura (er
ojuiBed esoț ap zoucd ul pese euoz a exssd
08458.49
JOEZIŞN Sp BuliqeI5 JeULOŞUI OUNLOO ŞIED ELOZ
sedus ao i is aed apuiBed nud SMiaHip |peuuaju! Suți0a ajzod nu (q
=.
ţa ct
- beaajjezţioțsa: n-6Ipoj ap Suielip petuojur-aiipuco:ayeod-aiGed:eusud.nagua
| 409002 PION mvovurioop:un:nut AG.
Ra Bugucn Gie0 uI07 0:ap5ă &-
eoupouuuepopurpceu uoveziaa: 'uueas/s ep SurgeA5:geunojudie:areo;A
Da : -mirmusunoopreyui bad: ayec:ed-se geiuopul upuco (d. .
„ mueuroop! pna „opufed ee ensspcaiet i Bjesejd. puoz: ompipeudeutD
SE 0 aaa Dear DIOR ULÂUIP
ep Atu er mnuvep yd ut ep Doua 'ptoma ui (6
| - epotua Au OPBRO Bupă0o cpe0a nu io cHieMod ereuezeud. (a
BApyzOdEp Sun fat esndulco a490 Jupchehoa 6ueyazaid 0430.
ă „ eoje.B eguazeud ap eevezipee euuiod Julod amo (3
| axe) ap „oseoosd se/ndod jeuu eo ase pom (2
danerenepe șuns Lingua eeueojetun e.RuIp 8489 (se
„imo mencrurgin ep Cpao e ape oro ana (Bee
„Seunue o Nud ze op rjuooid e20a|noșeo ea epouru &ise ( )aLvti= (d
.. 0VEZAF! Sp ENuţap IBDU/I DSSOIAI 96 jMaZR/Otte urioțeo nato (DC
„Leyerenape ins june eie.eopeuun 9344p oizo ia uj (8€
e„ MUZEN end
săi<>80 (q
_: Selo [2
38555 ur
sai eu nu es-esyeyjeoel, aueBo:ay! ep epg89uco
| aueoue (9
a'ge. (a
| „S2, te
U!D 'egeţui ap oreozuuzep 4651010 ape Suguoo ea 89 Speo uiesye BA as 60 “aaa Ui (9
EZEGNAREO ( )IINd ERDUNI (o
elada gețd Lip ayusAoi pesecul 2p aus e nnusd 28 JBOIBA
d) pot fi inserate tabele realizate în Excel
document
bun sti! incorporeaza toti parametrii de format asociati unui anumii bioc dintr-un
de cate ori este necesar asigurand un
3 stilurile definita si memorate cu anumite nume pot fi aplicate ori LT
“Prmat uniform pentru tituriie de capitole, sunbapitole, paragrafe, figuri, tabele etc.
(Ey stiurite sunt obigatorii in anumite lucrari, precum generarea automata a cuprinsului
45)-ini stide-urile unei prezentari PowerPoint pot fi induse:
a) tabele
b) legaturi spre pagini Web
imagini
diagrame
48) in PowerPoint, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? |
la altul
l e reprezinta modul in care se faca trecerea de la un diapozitiv
de animati
4) efectu aitul
Que de tranzitie reprezinta modul in.care se face trecerea de la un diapozitiv la
“ pentru formaitarea caracterelor sunt disponibi
le facilitati asemanatoare celor oferite de VVori
d) aspectul diapozitivelor af poate fi modificat si unifornizat -
- 47) In PowerPoint, care dintre urmatoarele afinmatii sunt adevarate”?
(Piepozitvale potavea structuri diferite. -
) diapozitivele unei prezentari trebuie sa aiba aceeasi structura
ma
€) nuprimul i v poate avea-un design predefinit
diapoziti
te a
fi modificat
* qSjeuioarea fundalului dapozitivetor poa
un ansambiu structurat de fisiere -
50 reprezinta i i
(E PED reprezinta o-colectie de date aflate in interdependenia -
BD reprezinte o colectie derdate Independenta o
4D rier
BD cuprinde descdatelor ea dintre aceste
si a.relatiilor |
9 nu cuprinde si descrierea datelor si a râtatiitor:dirtre aceste
Gu referire!a bazale de date, care dintre urmatoarea enunturi sunt adevarate?
bazei — -
intr-o BD exista un fisier de desciiere globaala |
Aăpaittionarul de date aşigura independenta programelor fata de date
fata de date i
e dictionarul de date asigura depenidanta programelor de acestea
„ (AYăictionarul de date contine inform privitoareati i a datelor si restriciiile indeplinite
la structur
structuri de'date . . - IN
relatii alcatuite din tupluri |
aperatii aplicate asupra structurilor de date
“dj reguli de integritate care sa asigura ;rfonsistenta datelor
51) intro bază de date relatonala restrictie: -
semnaleaza exiștenta unor constrangeri instituite si oarecum obligatoși
e definite de uițizator
)sunt respectate de sistemul de gestiune a bazelor de date
) sunt defiri ite de gestiune a:baze
de sistemul date. . .
deior
fecare îuplu are un nume
are asociat un domeniu:de valori...
(by 'fecare'atribut .
fiecare atribut are un nume
Afirtiecare linie are asociat un domeniu de valori . ... ... .....
LD UI LO LI CI
53) in bazele
e de date relationale cheile pot fi

cancticat
alţernative

ut)
Zeci tau forma:
(2) uită reguli de validare la nivel de atribut
(E) unor reguli de validare ta nivei de tabela
(G)unor reguli de validare la nivel de linie
(d) unor reguli implementate prin declansatoare ftnigere)

86) n reiese Acoesepoti


NE SD tomulare

o b eciarata de liator
"artificiala
naturala -

S7) Prin rezticta de integritate:


(8) Pr retea Ce lea e o chei meg dn tel pane daca i în bel ema o Ia
Sregistră te cui care aste in legatura ,
(b))nu pote fi întroduea nici a valoare a unei chei straine daca respectiva valoare nu esta deja ca si cheie i
- Brenare în tabela parinte
3) nu poa te nici o valoare a une! chei primare daca respectiva valoare nu enista deja cai cheie
fi introdusa
stra ina
in. tabela copii. .
macar o a
- d).nu se permite1 modificarea valorii chaii straine din tabela copii dacă esta în tabela a parinte
„Inregistare cu care este in iepatura Sa a a i : a

a Ş “58) ini Acogas, dodirare retete eu oa


odata au crearea țăbalei .
“Bi inaintea incarcarii tabelei cu articole
) dupa: popularea tabelei cu articole

9) Access aresaza inindecsi penru:


(6) cheia primara:
_.B) cheia externa -
o Ge m

0) in. Access; -restrictia de: Togo referendala care ca:


copil.
. d valorite cheii straine din tabela parinte-sa se regaseasca printre văloiie cicheii primare; din tabelaparinte
valorile cheii straine din tabela copi! sa.se regaseasca printre valorile cheii primare din tabela
a copi
valorile chăâii aftemative din tabela parinte: sa se regaseasca printre vatorile cheit primară din tabăla:

*61)in Access, 'aptiunea Cascade Update Related Fiokis activata determina. că.
Beriale îisa se modifica incascaxia toate chel sistaine
„Sin inregistreze lent primare din tabela.
a modificarea uneicapi valori a cheii
straine din
b)ia stergerea unei vatori a cheii primare din tabela parinte sa se stearga În cascade toate cheile
"inregistrarile coţil corespondente

CDU SR
CD CT a Ca La Do Uo oai plui

“zojard țe nadiȚM425 ap [iai (p


„TARIE 1nuquitq0o, (o
„ SHITILIEI |RIGIȚI439 (Q
„ Wotiny eat (e
:pZRaUI 103 95 ȘIP9 UI], PA00P 2152 BLINOS d).re0j eprouaazi(Q!

“308 EA 211870 11 “eadea1p ads esejdap za 38 unq [202 niusd 19933J0 vama (p
“Eugads E5EȚd3p EA 35 ind [30 P.M53: 1537530 EQ (2.

auozord ui rounge “zouuă i upş mpțaud e asenSazo oa


o prods şrlurasajo gtacl6

sure 23$91 tounut b pati zoreanenperi (p


20197 3959 I[DUNU: * gpauţă
taturX eu: 2158 (fân e gieurăreu exmAnonpo:d d
tOIAZ 2053 NIdUntU E 27pătu taenAnonpouă (e
:97e9 uj paţienurs apundsao0o
_ WBĂBNpPOId ŢE IIXELI INUINIOA “EGRIIEA asa (eounut= “7 n[dui2y2 2p) asonpază 9p 200503 Indus tn pa pumvp(8

7Z5076d gOUNUI IP (MUNȚOA Z0IIPOLI cred, [fă


*TaHlONpOId |NUINȚOA PAIPOuI ȘIOd, (3
" “psoţoj Țeţideo ap pntunoA gaizipour 14 (a
- MOHonpoId pniunţoa doţirpou jâ-Rs ageod nu. (e
Si | :oxopuidanu 0 * 1Ino5. Uraiuta93 joazi. _

Da REIESE BIET. fe.


| +ormuatua duios: Signs sun 48 X2
'oxeuauoțduioo juns 4 14 X ainună Go:
IX jug ȚIȚEI SU05 ZidnsE FuznŢui O țaru 337 Tu A în (n n5a5d £ oNeHzA 0 (q
“UInSu02 "uy-omopuadop pene A 1£ x ajimunq (e.
tă 44 pvstonzoui ja1d eaensnseță poRAE(O
pg
uaisfipur 5p Qin I1e O ad 9Iese jap O (2
- teduaajpul 2p 349 f„ploţaoe (nduny &-ap sns uj aveseţdop o (4
:giuozazipui op 2Qino 1$erayaoe pnârmy e-op soț ui aiesejdop o (e
7307 34 “B9a Ap inpa)aaja tatii pape

tous a:ds ammaând zadaip' unu vareserăp (3.


|tmdvap ads gluaz2yipur ap 1oqano t reuunu paresejdap (p
“ndezap ads areisâna jașdarp » tezuau aipătjdați (9
_ mp aude piuoaşțpul ap 1oqmo e |£ 7po.aaeyaânq țeadaap » JBI0 Saveseidep, (q
E-9p:19QIN:2.1533
“iaupaazovep aesuoo use apenjau D422 U[: 2ulipoo: ur TeUrutOLt: PaȚnutuaA 2 320pR05 oile

În ua (p
"4ouegipa8a1o : (9
DABDUOD. (4 .
= TEaaTIB5, (e
UNS piuaIa pur 9p opacanot(e

Hoigyeuza ka raxezutugui (p
sperausâ mmynsazoattt waxeAOiII0Ad. (o.
_ ÎNȚPOBOIC paIEZILIȚICetUI,,| (a.
“toreroas osmsar ap pnmmutmeiroo ASEZIUIȚUȚIII fe...
zisa zeiță ȚI207098 ui szyoap PPIZORO +i3 pieopnop si ADIONE(T
d) 1000.
profitului
ya
este de
80): 7Daca a firma realizeaza o rata a profitului, calculata pe baza costurilor totale, de :25%, iar masa
100 milioane lei, cifra de afaceri este:
a) '400 milioane;
b) + 500 milioane. .
c) 600 milioane.

CI LI UI CD LO LO La cp ce ae
c) la modificarea unei a |
|
din tabela copil corespondenta
optiunea Cascade /pdate Related Fiekis activata determina ca: |
62) In Access, se modifice in cascada toate cheia straine
a) la modificarea uni valori a chaii primare din tabela parinte sa
“din inregistrarile copil corespondente in cascada toate cheile straine din
b) ia stergerea unei valori a cheii primare din tabela parinte sa se stearga
- ingegistrarile copii corespondente
mm
din tabeta copil corespondenta
ina ca:
63) in Access, optiunea Cascade Delete Rolated Fiekds activata determ
cascada toate inregistrarile copil
a) la stergerea unei inregistrari din tabeia parinte sa se stearga in
corespondente
ini cascada toate cheile straina din
b) la stergerea unei valori a cheii primare din tabela parinte sa se | stearga
inregistrarile copil corespondente
in cascada toate cheile primare din
P

C) la stergerea unei valori a cheli straine din tabela parinte sa se stearga


- tabela. copil corespondenta
64) in interogarile Access: - .
'se pat realiza calcule pe baza datelor din tabele
Dăntru realizarea de catcule se folosesc functii financiare
C)-pentru realizarea de calcule se folosesc functii agregat
68) Limbajul SQL. permite:
66) Se dă următoa rea frază SQL: a)
lTotela
otal
As TotalVa
SELECT NumeGiient. SUM(ValoareT
FROM FACTURI, CLIENTI
WHERE CL IENTI:CodClient=FACTURI.CodClient AND
_. NurmeGli SRL”
= "Alfaant
GROUP EY NumeCilent
Rezultatul acestei fraze va fi:
„- ..a)viearea tat facturilor emise alentului Alfa SRL
a ele
i) valoare a fără TVA a facturilor emise clie ntul ui
Aă SRL":
oa
a facturilo r ra pentru fiecare dion .
emise, a a
c)'v al
totală
d) valoarea totala a facturilor emise către clienții cu acelaşi grup de facturi ca şi Alfa SRL...
67) Se dă următoarea frază SQL: _
SELECT NumeCliarit, SUM(ValoareTotala) As-TotaiValTotala
FACTURI, CLIENTI
FROM CLIENTI. CodCiient=F ACTURI.Codtiiant. Ia
WHERE
GROUP BY NumeClient |
HAVING COUNT(NrFacturâ)>5
Rezultatul acestei fraze va coniine:
a) valoarea facturilor amise pentru clienţii cu mai mult-de cin facturi pe zi .
_b) valoarea facturilor emise, pentru fiecare client mai mare ca 5
C) valoarea factuiilor emise, pentru. dlenții cărorali s-au timis muk de cinci facturi -
58) Se dă următoarea fraza SQL: .
SELECT Data, SUM(ValoareTatala) As TotelValTotala
„FROM FACTURI, CLIENTI...
WHERE CUENTI.CodClient=FACTURI.CodClient
a TD CD CD CI CU
ED CD CD CI CD CICI UI UC
„“ piezeu
ed epgiuauio SS
B|uzpuadapu! aja!sy ad Bejual 0 SSI (ă,
a za sa 0 .
apte BC Byeuel-o SS
. 44SSQa) souzeep e aesse sp aueis sp FoBeyeo Rjulzaudai uryunus OpieogeuuIn Sauip 8:29 (5
aieunpnaseu nes eieimzinasțuae soțiezidep jnizeo uy syezian zuns (ad .
SEPSP EZEG O PZEBIOdIODUI. E
a | ejepou ezeeiodioou! nu (25
„ zonzeep 2 oreisise sp 10jpuieisis ale pasiuemoeeo uns Wrunua ajăoțeuun sAuiip 8.29. (
„ eaeinoruS JOjz108p jnizo ajezitn uns fe
inpneuos/ari BBANDOILI nIUBd AEZ Vune-(p. -
JO(IIZPEP-ESIEN| uj Beza JUNS
-- “USDEBUROLU GP BPIZIIN IUNB:
D|EUDNEULIOIUI E4iG) 55 June
„ bonzcep: e exeyeise sp „0leuensis ee Pipete june jinguinua apJeoeuum 6qup e120 (££
IE ee a E 7 AER 6458 juzi esteupoluco [ . Bă
i - BABIS-ajsa jopre.oniaud Eyed (9
se epeleua6 tiţp B(EQU:!] IP -4E4LUO, 256 ezeq8p p-91EMISS:: pp .
2181195 [5 ap NquBd Byeziian sea ajep 8p ezed (9
aa BJEOIDi: ep jidasoap 8183 a:2zHmn ep EjusAoauj;
- pueui0BeUEUI 2p EjunIEAȚU &yeo) 2 ep iqueprep Eujiuds
uns JONIzppap E Ss. 9p PȚOLLESIS ae IS RUGIREIRD eșeecibrir ZI
pe4uo uieoduco 15 DURUIRS npususGeueuu 94309 ed ezeaziq. es nu (p
'9leuoge.edo ajunsa sui6ua ej ne (9
yueBya)u!.
şuliuds:daos-eo ne!
„prop ii 8: JO|8ui80ud paierozi JORADUe PBZOVNH8Pi Li psoripuoo ze
_ SUN8pBS9 6Ul IEZipaue eyeugsap 18 (e
JOjJeULIOj
„cereerepe ns Bunge epieoțeruin eăruiip aieo '1izoep e iesise ep ețauxeis ey-azţid RO (UL.-
“el up auuaip asjue ayunpej jeuinu (p
GO0Z 424 țe.I8 2 ad.9Ș|ua apunpej iei [e 3
S0QZ I2uu pp 1$ 2 Siyuj estuus opunțoe; i2uunu (
GOOZ t2uu șj-L eugugidgs uj unmpey Sie ne exe „oiluajp Eţuripoo (e -
FGDOZISO/Pi1t ONY 48002/80/104 NZZMLAR 260 CNY bai RINLOV4=HaNOPOO'U.NaNO DE3HM
ĂNLLOVA 'LLN2N9 WOHi
EDEN LOANS
208 aseBoiejui eeyeoyguin uud guijdo a5 580 to
_ ((3)) 0308 (00004 au ay “(iâ) 0000, 15 0008 &uui 8y EGIBOIBA no gayuua eyumpe3 jzuinu (2
(ie) 00004 NES 0008 SP EaueojeA no aeiuiio apingoej jeunu (d
tel) 00004 IS 0008 SHUI BEIEOJEA na osie Bijimoey Izunu (e
(00000008) NI 30.L12A ANY MUNOROD P4NLOV I=U81|0P00"1ANaITO 23HM
RINLOVA LLN3NO WOHa
- 9IWDEZUN 03138
108 sueBo.eut Bărtâzuuh ună siijgo'6e eo (89
Ba8au6. 2750 193148 zeu (p
000s ayegdap ejsaoe aieo ul | aeoey ad 'esJue J0umoaj Inlevoi (9
0008 Ep LI2uL Eul HEZZUGA Na ljjuaio nauad 'osţua Jojtinjoej [NN20I (d
BS|UB J0|UMOEJ E ES|ULZ 28.IBOIBA (e
'SUĂu0a EA SZEJJ (84529 |rĂENZSA
0O0S<(2leo 16rB0RA)ANS ONIAVH
. BEDAG dNO49

S-ar putea să vă placă și