Macroeconomie

Usernam inexistenteLog
Home
Agricultura Transporturi Asigurari Turism Comert Zootehnie Confectii
Documente
Upload Resurse
Contracte
Contabilitate
Economi
toare
asina
MACROECONOMIE TEST GRILA Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic
ca
MACROECONOMIE TEST GRILA
DOCUMENTE SIMILARE
fie
& politica
Share on facebookShare on emailShare on printMore Sh
ie
ement
ogie
MONOPOLUL, MONOPSONUL, FIRMA MONOPOLISTICA CONSECINTELE EXPANSIUNII SOCIET MULTINATIONALE ALIANTE STRATEGICE SI RETELE DE CERCETARE Libera circulatie a serviciilor METODA GLOBALA DE CALCULATIE A COSTURILOR Realizarea unui sistem expert Esecurile si realizarile economiei romane 1990 - 2007 Necesitatea interventiei statului in realiza protectiei concurentei Criza economica din 1929-1933 si actual economica mondiala. Analiza comparativ Piata cu concurenta perfecta si formarea de echilibru
TERMENI importanti pentru a document
in sfera de cuprindere a dezvoltarii econo regasim :echilibrul economic general repr lung: grile macroeconomie : grile macroe 2012 : PGB creste mai rapid decat PIB ce ca : banii macroeconomie test :
ALEGERI MULTIPLE: 1. Produsul intern brut se calculeaza: a. prin insumarea consumului final, formarii brute a capitalului fix si variatiei stocurilor; b. ca diferenta intre produsul global si consumul intermediar; c. ca suma intre produsul global si consumul intermediar; d. ca diferenta intre produsul intern net si amortizare; e. ca diferenta intre exporturi si importuri.
Raspuns: b 2. Venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) reprezinta: a. produsul intern brut (PIB); b. produsul intern net (PIN); c. produsul global brut (PGB); d. produsul national net (PNN); e. produsul national brut (PNB). Raspuns: d 3. Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie (VN fp) exprima: a. produsul intern net evaluat in preturile factorilor de productie (PIN fp); b. produsul national brut evaluat in preturile factorilor de productie (PNB fp); c. produsul intern brut evaluat in preturile factorilor de productie (PIB fp); d. produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie (PNN fp); e. produsul global brut evaluat in preturile factorilor de productie (PGB fp); Raspuns: b 4. Produsul national brut real (PNBreal) se exprima: a. ca suma intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal (PNB nominal); b. ca raport intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal (PNB nominal); c. ca diferenta intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal (PNB nominal); d. ca raport intre produsul national brut nominal (PNB nominal) si indicele general al preturilor (IGP); e. ca diferenta intre produsul national brut nominal (PNB nominal) si indicele general al preturilor (IGP). Raspuns: d
5. Produsul global brut (PGB) se poate calcula:

A. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea productiei finale;
B. prin insumarea consumului intermediar cu elemente ce reprezinta remunerarea factorilor de productie, amortizarea
impozitele indirecte;
C. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea consumului final exprimat prin cheltuielile facute de toti agentii e consumul final si pentru formarea bruta a capitalului; D. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea productiei finale; E. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea consumului final si pentru formarea bruta a capitalului. a. A+B+D; b. B+C+D; c. A+D+E; d. B+D+E; e. B+C+E.
Raspuns: d 6. Politicile de gestionare a dezechilibrelor sau de ajustare cuprind:

A. politica monetara; B. politica de environment (de mediu); C. politica structurala; D. politica de preturi; E. a. b. c.
politica de venituri. A+C+E; C+D+E; A+D+E;
d. e.
A+B+C; B+C+D.
Raspuns: c 7. Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie:

A. reprezinta produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie (PNN fp); B. reprezinta produsul national brut evaluat in preturile factorilor de productie (PNB fp);
C. este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei (VN pp) si impozitele indirecte nete (I in) (f
exploatare);
D. este egal cu diferenta dintre produsul national brut (PNB) si amortizare (A); E.
este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei (VN pp) si impozitele indirecte nete (Iin).
a. A+B+C; b. E; c. A+E; d. B+C; e. B+E.
Raspuns: d 8. Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta probleme ce intra in sfera macroeconomiei?
a. realizarea functiilor multiple bugetare si fiscale; b. asigurarea economiei nationale cu moneda; c. ocuparea deplina a resurselor de munca; d. sporirea utilitatii marginale a consumatorilor; e. asigurarea echilibrului, in progres, intre cererea globala si oferta globala.
Raspuns: d
9. Cauzele interventiei statului in economie sunt:

A. asigurarea cu materii prime de calitate a agentilor economici; B. modificari in conjunctura economica internationala; C. protejarea firmelor cu capital de stat sau majoritar de stat; D. insuficienta initiativei private intr-o serie de domenii de interes general;
E. administratia publica nu isi asuma riscul unor activitati care traditional sunt specifice celorlalti agenti econom armament, bancher). a. A+B+C; b. C+D+E; c. B+D; d. A+E; e. B+C+D.
Raspuns: c
10. Experienta tarilor dezvoltate, ca si experienta recenta a Romaniei arata ca interventia statului in economie se poate fac
A. politici informale; B. politici structurale; C. politici de interventie in domeniul cresterii profitului agentilor economici; D. politici de ajustare; E. politici de crestere a competitivitatii agentilor economici de stat. a. A+B; b. B+C+D; c. B+D; d. C+D+E;
e. D+E.
Raspuns: c 11. Politicile structurale:

A. sunt menite sa creeze, corecteze sau distruga structuri economice, in functie de scopul urmarit: macrostabilizarea; B. cuprind, in primul rand, politica monetara; C. cuprind politicile fiscale si politica de preturi; D. sunt menite sa administreze, in echilibru, relatiile sistemului economic cu mediul exterior; E. se refera, indeosebi, la planificarea macroeconomica; a. A+B+C; b. B+C+D; c. D+E; d. C+D+E;
a. B+C. Raspuns: a 12. In produsul intern brut (PIB) nu intra:

a. investitiile brute (Ib); b. produsul global (PG); c. consumul intermediar (Ci); d. amortizarea capitalului fix (A); e. variatia stocurilor (VS).
Raspuns: c 13. Deflatorul PNB se exprima:
a. ca diferenta intre PNBreal si PNBnominal; b. ca diferenta intre PNB nominal si PNBreal; c. ca suma intre PNBreal si PNBnominal; d. ca raport intre PNBnominal si PNBreal; e. ca raport intre PNBreal si PNBnominal;
Raspuns: d 14. Venitul national brut (VNB) se calculeaza: ca suma intre produsul intern brut (PIB) si amortizarea capitalului fix (A); ca diferenta intre produsul global brut (PGB) si amortizarea capitalului fix (A); ca diferenta intre produsul national brut (PNB) si amortizarea capitalului fix (A);
ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile pietei (VN pp) si impozitele indirecte nete (I n) (fara subventii de exploa ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile factorilor de productie (VN fp) si impozitele indirecte nete (I n). Raspuns: d
15. Daca PGB este 6.000 um si este de 1,2 ori mai mare decat PIB, iar consumul de capital fix este egal cu valoarea in consumul intermediar (Ci) este de:
a. 5.000 um; b. 500 um; c. 12.000 um; d. 1.000 um; e. 1.200 um.
Raspuns: d
16. In situatia in care PGB este 20.000.000 um, consumul intermediar (Ci) reprezinta 25% din PGB, iar consumul de cap 50% mai mare decat consumul intermediar, valoarea PIN este de:
a. 5.000.000 um; b. 15.000.000 um; c. 500.000 um; d. 75.000.000 um; e. 7.500.000 um.
Raspuns: e 17. Investitiile nete se calculeaza:

a. ca diferenta intre PNB si amortizarea capitalului fix; b. ca diferenta intre PIB si amortizare; c. ca diferenta intre PNN si investitiile brute; d. ca diferenta intre investitiile brute si cele de inlocuire; e. ca diferenta intre VN si amortizare.
Raspuns: d 18. Venitul national brut:

a. reprezinta venitul national exprimat in preturile pietei; b. este egal cu produsul national net (PNN); c. este produsul national brut (PNB) evaluat in preturile factorilor de productie; d. se determina prin scaderea din produsul national brut (PNB) a amortizarii capitalului fix (A). e. se determina ca raport intre produsul national brut nominal (PNB nominal) si indicele general al preturilor (IGP)
Raspuns: c 19. La calcularea produsului national brut (PNB):

A. trebuie sa se aiba in vedere ca bunurile sa fie produse in acelasi an si sa fie calculate o singura data;
B. se iau in calcul operatiunile intermediare; C. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale, adaugandu-se operatiunile intermediare; D. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale, eliminandu-se operatiunile intermediare; E. se exclud bunurile cumparate pentru a fi revandute sau refacute. a. A+B+C; b. C+D+E; c. A+B+E; d. A+D+E; e. A+C+E.
Raspuns: d
20. Dupa stadiile miscarii produsului national net (PNN) productie, repartitie si consum se utilizeaza urmatoarele moda
A. insumarea valorii nete a bunurilor si serviciilor produse intr-un an; B. metoda valorii adaugate; C. insumarea veniturilor obtinute de proprietarii factorilor de productie; D. metoda de productie; E. insumarea cheltuielilor facute pentru consum, investitii si cresterea stocurilor. a. B+D; b. A+C+D; c. C+D+E; d. A+C+E. e. B+D+E.
Raspuns: d
21. Daca PGB este 8.500 um si este de 2,5 ori mai mare decat PIB, iar consumul de capital fix este egal cu valoarea in
consumul intermediar (Ci) este de:

a. 5.100 um; b. 510 um; c. 34.000 um; d. 3.400 um; e. 21.250 um.
Raspuns: a
22. In situatia in care PGB este 20.000.000 um, consumul intermediar (Ci) reprezinta 15% din PGB, iar consumul de cap 25% mai mare decat consumul intermediar, valoarea PIN este de:
a. 3.750.000 um; b. 17.000.000 um; c. 3.000.000 um; d. 13.250.000 um; e. 1.325.000 um.
Raspuns: d 23. Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?

a. PIB = PGB +A; b. PIN = PIB + A; c. PNN = PNB A; d. PGB = PNN A; e. PIB = PNB + A.
Raspuns: c 24. Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?
a. PIB = PGB Ci; b. PIB = PIN A; c. PNB = PNN A; d. PIN = PNB + A; e. PGB = PIN + Ci.
Raspuns: a 25. Sistemul conturilor nationale (SCN) se bazeaza pe:

a. teoria muncii productive; b. teoria avantajului comparativ; c. teoria producatorului; d. teoria consumatorului; e. teoria factorilor de productie.
Raspuns: e 26. In sfera de cuprindere a dezvoltarii economice regasim:

a. doar sporirea cantitativa a dimensiunilor economiei nationale; b. doar sporirea cantitativa a rezultatelor macroeconomice pe ansamblu si pe locuitor (PIB, PNB, VN); c. ritmul sporului PNB, PIB sau VN pe locuitor; d. alaturi de modificarile cantitative, a dimensiunilor economiei nationale si a rezultatelor macroeconomice pe ansamblu
includ si modificarile calitative in fizionomia si structura economiei nationale, precum si in nivelul de viata al oamenilor;
e. modificarile calitative in structura economiei nationale precum si in nivelul de viata al oamenilor.
Raspuns: d 27. Cresterea economica zero:

A. a fost mentionata pentru prima data intr-un raport catre Clubul de la Roma;
B. reflecta situatia in care rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm, iar nivelul rezultatelor pe
constant;
C. reflecta situatia in care rezultatele economice sporesc mai lent decat populatia, iar nivelul rezultatelor pe locuitor se di
D. reflecta situatia in care rezultatele economice sporesc mai lent decat populatia, iar nivelul rezultatelor pe locuitor spore
E. reflecta situatia in care rezultatele economice sporesc mai lent decat populatia, iar nivelul rezultatelor pe locuitor rama a. A+B; b. A+C; c. A+D; d. A+E; e. A.
Raspuns: a 28. In raport cu ponderea factorilor cantitativi sau calitativi la rezultatele obtinute, cresterea economica poate fi de tip:
A. extensiv; B. negativ; C. intermediar; D. zero; E. orientat catre exterior. a. A+B+D; b. A+C+D; c. B+D; d. B+D+E; e. A+C.
Raspuns: e
29. Modelul Harrod Domar este construit pe baza urmatoarelor variabile dependente:
A. rata cresterii economice; B. necesarul de acumulari in vederea efectuarii investitiilor; C. cresterea populatiei; D. progresul tehnic; E. cresterea productivitatii muncii. a. A+B+E; b. B+C+D; c. C+D+E; d. A+B; e. B+C+E.
Raspuns: d
30. Avand in vedere ca in economia de piata libera cresterea are loc ca urmare a unor decizii individuale, in teoria deosebesc trei rate ale cresterii. Care dintre enunturile de mai jos nu constituie astfel de rate?
A. rata naturala; B. rata de facto sau truism; C. rata garantata; D. rata cresterii populatiei; E. rata reala. a. A+B; b. B+C+D; c. C+D+E; d. B+D;
e. A+D+E.
Raspuns: d 31. Indicatorii utilizati la calcularea indicelui dezvoltarii umane (IDU) sunt:
A. speranta de viata; B. PIB pe locuitor, ca masura a standardului de viata; C. gradul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatamant; D. rata profitului; E. rata dobanzii. a. A+B+D; b. A+B+E; c. A+B+C; d. C+D+E; e. B+D+E.
Raspuns: c 32. Dupa scopul utilizarii lor, modelele cresterii economice se impart in:
A. modelele cresterii economice; B. modelele dinamice; C. modelele neokeynesiene; D. modelele de structura si modelele de previzionare; E. modelele de decizie. a. A+B; b. B+C;
c. C+D; d. D+E; e. A+E.
Raspuns: d 33. Rata naturala se exprima prin relatia:

a. Gw x Gr = S; b. G x C = S; c. Gn x Gr = S; d. Gw x Gn = S; e. G = C x S.
Raspuns: c 34. Dupa intervalul de timp la care se refera, modelele cresterii economice pot fi:
A. modele de structura; B. modele de decizie; C. modele statice; D. modele microeconomice; E. modele dinamice. a. A+B; b. C+E; c. C+E d. B+D; e. A+E.
Raspuns: c 35. Care dintre afirmatiile de mai jos constituie variabile independente ale Modelului Harrod Domar?
A. rata cresterii economice; B. cresterea productivitatii muncii; C. cresterea populatiei; D. necesarul de acumulari in vederea efectuarii investitiilor; E. progresul tehnic. a. A+B+C; b. B+C+D; c. C+D+E; d. B+C+E; e. A+C+D.
Raspuns: d 36. Dintre modelele cresterii economice de origine mai complexa fac parte:
A. modelul input output elaborat de W. Leontief; B. modelul Harrod Domar; C. modelul lui F. Modigliani; D. modelul lui L. Klein; E. modelul lui P. A. Samuelson. a. A+B+C; b. A+C+D; c. A+B+E;
d. C+D+E; e. B+C+D.
Raspuns: b 37. Modelele neoclasice ale cresterii economice:

A. pornesc de la teoria keynesista a cererii efective; B. pun accentul pe rolul acumularii de capital si al investitiilor in stimularea cresterii economice; C. cerceteaza cresterea economica folosind functiile de productie de tip Cobb Douglas; D. au fost elaborate cu scopul de a facilita luarea deciziilor de politica economica; E. pornesc de la premisa substituirii factorilor de productie (munca si capitalul). a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. D+E; e. C+E.
Raspuns: e 38. Tipul extensiv al cresterii economice:

A. presupune ponderi relativ egale ale factorilor cantitativi si calitativi;
B. este caracteristic pentru multe state in tranzitie catre o economie moderna, competitiva, avansata, dar in acest c
adaptabilitate rapida la nou; adecvata; ale oricarei activitati;
C. inseamna utilizarea unui volum insemnat de investitii, resurse naturale si umane, fara a fi insotit acest consum s
D. produce si consuma noul utilizeaza factori in care laturile calitative sunt preponderente, eficienta si profitul sunt ele
E. in contextul unor politici de factura dirijista (exemplul statelor mai putin dezvoltate si fostele tari socialiste) un ase
dezvoltare a insemnat si o rata ridicata a acumularii, care au afectat consumul populatiei.

a. A+B; b. B+C; c. C+D+E; d. B+C+D; e. C+E.
Raspuns: e 39. Tipul intermediar al cresterii economice:

A. presupune ponderi relativ egale ale factorilor cantitativi si calitativi;
B. este caracteristic pentru multe state in tranzitie catre o economie moderna, competitiva, avansata, dar in acest c adaptabilitate rapida la nou;
C. inseamna utilizarea unui volum insemnat de investitii, resurse naturale si umane, fara a fi insotit acest consum s
adecvata;
D. produce si consuma noul utilizeaza factori in care laturile calitative sunt preponderente, eficienta si profitul sunt ele ale oricarei activitati;
E. in contextul unor politici de factura dirijista (exemplul statelor mai putin dezvoltate si fostele tari socialiste) un ase dezvoltare a insemnat si o rata ridicata a acumularii, care au afectat consumul populatiei. a. A+B; b. B+C; c. C+D+E; d. B+C+D; e. C+E.
Raspuns: a 40. Tipul intensiv al cresterii economice:
a. presupune ponderi relativ egale ale factorilor cantitativi si calitativi;
b. este caracteristic pentru multe state in tranzitie catre o economie moderna, competitiva, avansata, dar in acest c
adaptabilitate rapida la nou; adecvata;
c. inseamna utilizarea unui volum insemnat de investitii, resurse naturale si umane, fara a fi insotit acest consum s
d. produce si consuma noul utilizeaza factori in care laturile calitative sunt preponderente, eficienta si profitul sunt eleme oricarei activitati;
e. in contextul unor politici de factura dirijista (exemplul statelor mai putin dezvoltate si fostele tari socialiste) un ase
dezvoltare a insemnat si o rata ridicata a acumularii, care au afectat consumul populatiei. Raspuns: d 41. Cerintele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile includ:
A. centralizarea formelor de guvernare, cresterea gradului de participare la luarea deciziilor privind mediul si economia; B. diminuarea cresterii economice, avand in vedere accentuarea laturilor calitative, si nu cantitative ale productiei; C. reducerea cresterii demografice necontrolate; D. reorientarea tehnologica si punerea sub control a riscurilor acesteia;
E. conservarea si sporirea resurselor naturale, intretinerea diversitatii ecosistemelor, supravegherea impactului dezvo
asupra mediului.
a. A+B+C; b. B+C; c. A+D; d. C+D+E; e. A+D+E.
Raspuns: d
42. Harrod explica evolutia ciclului industrial, pentru a avea o situatie stabila si prosperitate, ar trebui ca intre cele trei r sa existe urmatoarea relatie:
a. G < Gw <Gn; b. G > Gw > Gn; c. G = Gw = Gn; d. G = Gw; Gw < Gn; e. G = Gn; Gw < Gn.
Raspuns: c 43. Daca rata de facto (G) este mai mare decat rata garantata (Gw):
A. avem de-a face cu recesiune; B. avem de-a face cu o tendinta de boom; C. pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mica decat cererea, ceea ce va impulsiona cererea si investitiile; D. pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mare decat cererea, ceea ce va impulsiona investitiile; E. pe piata va exista un surplus de bunuri de investitii ce va atrage o reducere a boomului. a. A+D; b. A+E; c. B+C; d. D+E; e. C+E.
Raspuns: c 44. Daca rata de facto (G) este mai mica decat rata garantata (Gw):
A. avem de-a face cu recesiune; B. avem de-a face cu o tendinta de boom; C. pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mica decat cererea, ceea ce va impulsiona cererea si investitiile;
D. pe piata oferta de bunuri de investitii va fi mai mare decat cererea, ceea ce va impulsiona investitiile; E. pe piata va exista un surplus de bunuri de investitii ce va atrage o reducere a boomului. a. A+D; b. A+E; c. B+C; d. D+E; e. C+E.
Raspuns: b 45. Necesitatea unor noi strategii de crestere / dezvoltare este determinata de:
A. criza modelelor traditionale; B. o dorinta subiectiva; C. de dezordinea economica internationala; D. necesitatea satisfacerii nevoilor comune, situarea omului in prim plan; E. necesitatea edificarii societatii informationale. a. A+B; b. B+C; c. A+D; d. D+E; e. A+E.
Raspuns: c 46. Conceptul de crestere durabila presupune:

A. interes numai la nivel national;
B. un obiectiv pe termen scurt; C. accent pe relatia corecta intre evolutia economica si mediul inconjurator; D. un obiectiv pe termen lung, E. interes la scara planetara. a. A+B; b. C+D+E; c. A+C+D; d. B+C+E; e. A+B+C.
Raspuns: b 47. Care dintre procesele urmatoare franeaza cresterea economica?

A. economia subterana; B. educatia; C. integrarea economica; D. deteriorarea mediului; E. noile directii ale progresului tehnic. a. A+B; b. C+D; c. A+D; d. D+E; e. A+C.
Raspuns: c
48. La o inclinatie marginala spre consum (c) de 0,6:

A. inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4; B. inclinatia marginala spre economii (s) este 4/10; C. multiplicatorul investitiilor (K) este 4; D. multiplicatorul investitiilor (K) este 2,5; E. multiplicatorul investitiilor (K) este 0,25. a. A+B+C; b. A+B+D; c. A+C; d. B+E; e. C+E.
Raspuns: b 49. La o inclinatie marginala spre consum (c) de 0,4:

A. inclinatia marginala spre economii (s) este 0,6; B. inclinatia marginala spre economii (s) este 6/10; C. multiplicatorul investitiilor (K) este 1; D. multiplicatorul investitiilor (K) este 1,66; E. multiplicatorul investitiilor (K) este 0,16. a. A+B+C; b. A+B+D; c. A+C; d. B+E;
e. A+E.
Raspuns: b
50. O dublare a venitului, de la 1.000 u.m. la 2.000 u.m., corelata cu crestere a ratei consumului de la 70% la 80%, va face c
A. sa creasca cu 200 u.m.; B. sa scada cu 100 u.m.; C. sa creasca la 100 u.m.; D. sa creasca cu 100 u.m.; E. sa creasca la 400 u.m. a. A+C; b. B; c. B+E; d. D+E; e. A+E.
Raspuns: d
51. Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4, iar sporul consumului (C) este 1.200 u.m., sporul economiilor (
a. 400 u.m.; b. 600 u.m.; c. 800 u.m.; d. 1.200 u.m.; e. 2.000 u.m.
Raspuns: c
52. Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4, iar sporul consumului (C) este 1.200 u.m., sporul venitului (Y) e
a. 400 u.m.; b. 600 u.m.; c. 800 u.m.; d. 1.200 u.m.; e. 2.000 u.m.
Raspuns: e 53. Se cunosc urmatoarele date: V0 = 4.000 u.m.; C = 4.000 u.m., s = 0,2. Atunci V 1 va fi:
a. 800 u.m.; b. 5.000 u.m.; c. 9.000 u.m.; d. 1.000 u.m.; e. 8.000 u.m.
Raspuns: c 54. Se cunosc urmatoarele date: V0 = 4.000 u.m.; C = 6.000 u.m., s = 0,4. Atunci V 1 va fi:
a. 10.000 u.m.; b. 6.000 u.m.; c. 9.000 u.m.; d. 1.000 u.m.; e. 2.000 u.m.
Raspuns: b 55. Intre multiplicatorul investitiilor (K) si inclinatia marginala spre consum (c):
A. exista o relatie direct proportionala;
B. exista o relatie invers proportionala; C. exista o relatie de egalitate; D. nu exista nici o relatie; E. exista o relatie prin care se pune in evidenta impulsul stimulativ al consumului asupra relatiei dintre venit si investitii. a. B+E; b. D; c. A+E; d. C+E; e. D+E.
Raspuns: c 56. Marimea venitului national se poate determina in mai multe moduri, astfel:
A. in procesul de creare, valoare adaugata neta se evidentiaza in preturile bunurilor si serviciilor; B. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PIB evidentiat in preturile factorilor de productie; C. prin insumarea veniturilor realizate de posesorii factorilor de productie participanti la activitatea economica; D. adaugand consumul de capital fix (amortizarea) la PNB evidentiat in preturile factorilor de productie; E. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PNB evidentiat in preturile factorilor de productie. a. A+C; b. C+D; c. B+C; d. A+E; e. C+E.
Raspuns: e
57. Inclinatia marginala spre consum (c) exprima legatura functionala dintre:
a. cheltuielile efectuate pentru consum (C) si un anumit venit (Y); b. un anumit venit (Y) si cheltuielile efectuate pentru consum (C); c. sporul de cheltuieli (C) si sporul de economii (S); d. sporul de venit (Y) si sporul de cheltuieli (C); e. sporul de cheltuieli (C) si sporul de venit (Y).
Raspuns: e 58. Printre factorii subiectivi care determina marimea cheltuielilor de consum se inscriu:
A. modificarea marimii salariului si a venitului; B. modificarea marimii profitului si a dobanzii; C. sentimentul de siguranta si senzatia de independenta pe care o genereaza economiile banesti; D. modificarea marimii capitalului si a acumularii; E. dorinta de a beneficia de dobanzi sau alte avantaje in viitor pentru munca economisita. a. A+B; b. A+B+D; c. C+D; d. D+E; e. C+E.
Raspuns: e 59. Potrivit legii psihologice fundamentale formulate de J. M. Keynes, o data cu cresterea venitului, oamenii tind:
a. sa mareasca consumul, dar intr-o proportie mai mare; b. sa reduca consumul;
c. sa aiba acelasi consum; d. sa mareasca consumul, dar intr-o proportie mai mica; e. sa fie insensibili la modificarea acestuia.
Raspuns: d 60. Inclinatia marginala spre consum (c):

a. c<0; b. c0; c. c>1; d. 0<c<1; e. c<1.
Raspuns: d 61. Inclinatia marginala spre economii (s) reprezinta:

a. raportul procentual dintre economii si consum; b. raportul procentual dintre economii si investitii; c. raportul dintre venit si economii; d. raportul dintre economii si venit; e. raportul dintre cresterea economiilor si cresterea venitului.
Raspuns: e 62. Principiul multiplicatorului releva influenta:

a. investitiilor asupra consumului; b. economiilor asupra venitului; c. investitiilor asupra venitului;
d. venitului asupra consumului; e. venitului asupra investitiilor.
Raspuns: c 63. Multiplicatorul investitiilor (K) se gaseste in raport:

A. invers proportional cu inclinatia marginala spre consum (c); B. direct proportional cu inclinatia marginala spre consum (c); C. invers proportional cu inclinatia marginala spre economii (s); D. direct proportional cu inclinatia marginala spre economii (s); E. invers proportional cu inclinatia spre consum. a. A+D; b. A+C; c. B+C; d. B+E; e. C+E.
Raspuns: c 64. Preturile pietei sunt mai mari decat preturile factorilor pentru ca includ si:
a. impozitul pe profit; b. cheltuielile salariale datorate personalului muncitor; c. consumul de capital fix; d. obligatiile fiscale platite de cumparatori sub forma impozitelor indirecte incluse in preturile pietei; e. consumul de capital tehnic.
Raspuns: d
65. Daca inclinatia marginala spre consum (c) este 0,8 atunci sporul de venit national la un spor al investitiilor (I) de 200
a. 400 mil. u.m.; b. 700 mil. u.m.; c. 1.000 mil. u.m.; d. 1.200 mil. u.m.; e. 1.500 mil. u.m.
Raspuns: c 66. Care dintre urmatorii factori nu influenteaza in mod subiectiv inclinatia spre consum?
a. obiceiurile indivizilor si inclinatiile psihologice ale acestora privind prevederea de a avea o rezerva baneasca; b. sentimentul de siguranta si senzatia de independenta pe care o genereaza economiile banesti; c. dorinta de a putea beneficia de dobanzi sau alte avantaje in viitor pentru munca economisita; d. dorinta de ridicare a standardului de viata; e. modificarea marimii salariului si a venitului, in general.
Raspuns: e 67. Care dintre urmatorii factori nu influenteaza in mod obiectiv inclinatia spre consum?
a. modificarea politicii fiscale; b. modificarea marimii salariului si a venitului, in general; c. dorinta de ridicare a standardului de viata; d. modificarea marimii profitului si a dobanzii; e. modificarea marimii capitalului si a acumularii.
Raspuns: c 68. Principiul acceleratorului:
A. exprima si masoara efectul scaderii venitului asupra economiilor; B. exprima si masoara efectul cresterii venitului asupra investitiilor sub impulsul efectului stimulativ al cererii de consum; C. actioneaza in faza de expansiune economica; D. actioneaza in faza de recesiune economica; E. exprima si masoara efectul cresterii economiilor asupra consumului sub impulsul efectului stimulativ al economisirii. a. A+C; b. B+C; c. B+D; d. E; e. A+E.
Raspuns: b 69. Inclinatia marginala spre consum (c):

A. este o marime negativa; B. este o marime pozitiva, dar subunitara; C. exprima cresterea consumului la o crestere unitara a venitului; D. se calculeaza ca raport intre cresterea consumului (C) si cresterea venitului (Y); E. se calculeaza ca raport intre marimea venitului (Y) si marimea consumului (C). a. A+C; b. A+D; c. B+E; d. A+C+E; e. B+C+D.
Raspuns: e 70. Inclinatia marginala spre economii (s):

A. arata cu cat sporesc economiile (S) la o crestere cu o unitate a venitului (Y); B. este in relatie invers proportionala cu multiplicatorul investitiilor (K); C. este in relatie direct proportionala cu multiplicatorul investitiilor (K); D. se calculeaza ca raport intre cresterea venitului (Y) si cresterea economiilor (S); E. se calculeaza ca raport intre cresterea economiilor (S) si cresterea venitului (Y). a. A+C; b. A+D; c. A+B+E; d. A+C+E; e. C+D.
Raspuns: c 71. Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate?

A. K = 1/c; B. K = 1/s; C. a = It /(C + I); D. K = Y/I; E. C/Y + S/Y = 1.
Unde: K multiplicatorul investitiilor; c inclinatia marginala spre consum; s inclinatia marginala spre economii; a acceleratoru sporul venitului; I sporul investitiilor; S sporul economiilor.
a. A+C; b. B+C+D;
c. A+D+E; d. B+D+E; e. C+E.
Raspuns: d 72. Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate?

A. K = 1/(1-c); B. K = 1/(1-s); C. a = It /(C + I); D. K = I /Y; E. C/Y + S/Y = 1.
Unde: K multiplicatorul investitiilor; c inclinatia marginala spre consum; s inclinatia marginala spre economii; a acceleratoru sporul venitului; I sporul investitiilor; S sporul economiilor.
a. B+C+E; b. A+C+E; c. B+D; d. A+C+D; e. B+D.
Raspuns: b
73. Excesului de oferta pe pietele de bunuri si servicii ii corespunde procesul economic cunoscut sub denumirea de pr generat de mai multe cauze. Dintre acestea nu fac parte:
A. scaderea concomitenta a salariilor si a preturilor; B. scaderea volumului investitiilor din economia nationala; C. satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor;
D. dominatia incertitudinii pe piata; E. cresterea concomitenta a salariilor si a preturilor, inflatia avand un rol precumpanitor. a. D+E; b. C+D; c. B+C+D; d. A+C+D; e. A+B+C.
Raspuns: e 74. Echilibrul economic general reprezinta pe termen lung:

A. o tendinta spre egalizarea ofertei si cererii pe toate pietele; B. o conditie pentru o economie eficienta; C. un raport intre consum si investitii; D. o egalitate intre cererea si oferta bunurilor economice; E. o constanta a economiilor moderne. a. A+B+C; b. C+D+E; c. B+D+E; d. A+D+E; e. B+C+D.
Raspuns: b 75. Echilibrul economic dinamic consta in:

A. modificarea starii economiei sub actiunea contradictorie a factorilor cresterii si dezvoltarii economice;
B. modificarea raportului dintre resurse si nevoi, dintre cererea globala si oferta globala, dintre subsistemele economiei n C. starea neschimbata a economiei nationale de la o perioada la alta;
D. existenta in permanenta a unor abateri considerabile ale economiei de la trendul dezvoltarii, care nu pot sa fie solution E. toate subsistemele economiei nationale evolueaza in aceeasi directie si cu aceeasi intensitate. a. B+C; b. D+E; c. A+B; d. A+E; e. B+E.
Raspuns: c 76. Prin dezechilibru economic se intelege:

a. starea economiei nationale sau a unei componente a acesteia de a nu fi in echilibru; b. starea vremelnica si intamplatoare a economiei in cadrul careia fortele contrarii sunt egale; c. permanent ca o stare de dezorganizare a structurilor sistemului economic; d. permanent ca o stare in care componentele economiei nu se modifica; e. o stare de miscare a economiei in care exista numai surplus de cerere agregata.
Raspuns: a 77. Dezechilibrele economice imbraca mai multe forme, dintre care cele mai semnificative sunt:
A. excesul de oferta agregata pe piata bunurilor si pe piata muncii; B. excesul de cerere agregata simultan pe piata bunurilor economice, a monedei si pe piata muncii; C. excesul de cerere agregata pe piata bunurilor combinat cu excesul de oferta agregata pe piata muncii; D. cresterea somajului combinat cu diminuarea productiei, adica inrautatirea conditiilor de viata ale consumatorilor;
E. egalizarea cererii agregate cu oferta agregata. a. A+D+E; b. C+D+E; c. B+C+D+E; d. A+C+D+E; e. A+B+C+D.
Raspuns: e 78. Presiunea este generata de mai multe cauze, printre care:
A. disproportiile intre ramurile de productie; B. satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor; C. cresterea concomitenta a salariilor si a preturilor, inflatia avand un rol precumpanitor; D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea unui surplus de capacitati de productie; E. dominatia incertitudinii pe piata. a. A+B+D; b. A+B+C; c. C+D+E; d. B+C+D; e. B+D+E.
Raspuns: c
79. Dintre cele doua forme fundamentale de dezechilibru presiunea si absorbtia avantajele cele mai mari le aduce p prin politica economica generala se realizeaza cateva conditii:
A. intensitatea aspiratiei de vanzare sa fie suficient de puternica, incat producatorii sa fie in mare masura interesati de reu B. existenta unei tensiuni moderate intre aspiratia de vanzare si vanzare efectiva;
C. dominatia incertitudinii pe piata; D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea unui surplus de capacitati de productie;
E. sa existe suficiente forte si procese ale pietei care sa neutralizeze sau cel putin sa atenueze efectele negative ale pres a. A+B+C; b. B+C+D; c. D+E; d. A+C+D; e. A+B+E.
Raspuns: e 80. Presiunea este generata de mai multe cauze. Dintre acestea nu fac parte:
A. disproportiile intre ramurile de productie; B. satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor; C. cresterea concomitenta a salariilor si a preturilor, inflatia avand un rol precumpanitor; D. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea unui surplus de capacitati de productie; E.
dominatia incertitudinii pe piata.
a. A+B; b. A+B+C; c. C+D+E; d. B+C+D; e. B+D+E.
Raspuns: a 81. Care din conditiile de echilibru de mai jos nu sunt corecte?
A. D = C+I; B. Y = C+S; C. C+ S = C+I; D. D>C+I; E. Y>C+S.
Unde: D cererea globala; Y oferta globala; C cererea pentru bunuri de consum; I cererea pentru bunuri investitionale; S economiile.
a. A+E; b. B+D; c. D+E; d. A+B+C; e. B+C+D.
Raspuns: c 82. In perioada de absorbtie: A. indiferent daca se manifesta pe termen lung sau scurt, povara nesigurantei (incertitudinii) este suportata de vanzator; B. cumparatorul gaseste pe piata tot ceea ce doreste si nu se simte in nesiguranta; C. vanzatorul se simte in siguranta;
D. povara incertitudinii este suportata de cumparator, care cumpara bunurile dorite numai atunci cand le gaseste p momentul in care si-a manifestat intentia de a cumpara;
E. selectia bunurilor o face cumparatorul, si are ca rezultat la producatori diversificarea (diferentierea) si imbunatatirea ca a. A+B+E; b. B+C+D;
c. C+D; d. C+D+E; e. A+B+C. Raspuns: c 83. Presiunea:

A. desemneaza dezechilibrele economice anormale; B. desemneaza dezechilibrele economice normale; C. aduce avantaje mai mari decat absorbtia asupra pietei; D. aduce avantaje mai mici decat absorbtia asupra pietei; E. nu aduce niciodata avantaje asupra pietei a. A+C; b. B+C; c. A+E; d. B+E; e. B+D.
Raspuns: b 84. Absorbtia:

A. desemneaza dezechilibrele economice normale; B. desemneaza dezechilibrele economice anormale; C. aduce avantaje mai mici decat presiunea asupra pietei; D. aduce avantaje mai mari decat presiunea asupra pietei; E. nu aduce niciodata avantaje asupra pietei.
a. A+C; b. B+C; c. A+E; d. B+E; e. B+D.
Raspuns: b 85. Printre adeptii teoriei dezechilibrelor economice se numara:

A. Joseph Schumpeter; B. Francois Perroux; C. Henry Guitton; D. Leon Walras; E. J. M. Keynes. a. A+B+D; b. A+C+E; c. B+C+D+E; d. A+B+C; e. D+E.
Raspuns: d 86. Printre adeptii teoriei echilibrului economic general se numara:

A. Joseph Schumpeter; B. Francois Perroux; C. Henry Guitton;
D. Leon Walras; E. J. M. Keynes. a. A+B+D; b. A+C+E; c. B+C+D+E; d. A+B+C; e. D+E.
Raspuns: e 87. Excesul de oferta agregata pe piata bunurilor este determinat de:
A. scaderea volumului investitiilor din economia nationala si aparitia unui deficit de capacitati de productie; B. cresterea volumului investitiilor din economia nationala si formarea unui surplus de capacitati de productie; C. cresterea mai rapida a salariilor in raport cu cresterea preturilor si reducerea puterii de cumparare a populatiei; D. dominatia certitudinii pe piata, ceea ce face ca fiecare producator sa-si formeze rezerve de produse;
E. cresterea concomitenta a salariilor si preturilor, inflatia avand insa un rol precumpanitor in raport cu cresterea salariil la reducerea puterii de cumparare a populatiei. a. A+C; b. B+E; c. C+D; d. B+D; e. A+E.
Raspuns: b 88. Tensiunea aspiratiei la vanzare (Tav) si tensiunea aspiratiei la cumparare (Tac) reprezinta:
A. timpul minim ce trebuie sa treaca de la aparitia nivelului de aspiratie de vanzare sau de cumparare pana la primele
sau cumparare efective; vinde;

C. diferenta dintre aparitia de vanzare, respectiv de cumparare efectiva;
B. diferenta dintre nivelul aparitiei aspiratiei de vanzare sau cumparare si rezultatul obtinut in urma deciziei de a cum
D. raportul dintre nivelul aspiratiei de vanzare si cumparare, pe de o parte si rezultatul obtinut la vanzare si cumparare, p E. perioada de timp dupa trecerea careia agentii economici renunta la aspiratia initiala. a. A+B; b. C+D; c. C+D+E; d. B+C; e. D+E.
Raspuns: d 89. Gradul de tensiune al aspiratiei la vanzare (G Tv) si Gradul de tensiune al aspiratiei la cumparare (GTc) reprezinta:
a. timpul minim ce trebuie sa treaca de la aparitia nivelului de aspiratie de vanzare sau de cumparare pana la primele
sau cumparare efective;
b. diferenta dintre nivelul aparitiei aspiratiei de vanzare sau cumparare si rezultatul obtinut in urma deciziei de a cumpara c. diferenta dintre aparitia de vanzare, respectiv de cumparare efectiva;
d. raportul dintre nivelul aspiratiei de vanzare si cumparare, pe de o parte si rezultatul obtinut la vanzare si cumparare, pe e. perioada de timp dupa trecerea careia agentii economici renunta la aspiratia initiala.
Raspuns: d 90. Etapa de perimare a aspiratiei de cumparare (Epc) sau de vanzare (Epv) reprezinta:
a. timpul minim ce trebuie sa treaca de la aparitia nivelului de aspiratie de vanzare sau de cumparare pana la primele
sau cumparare efective;
b. diferenta dintre nivelul aparitiei aspiratiei de vanzare sau cumparare si rezultatul obtinut in urma deciziei de a cumpara
c. diferenta dintre aparitia de vanzare, respectiv de cumparare efectiva;
d. raportul dintre nivelul aspiratiei de vanzare si cumparare, pe de o parte si rezultatul obtinut la vanzare si cumparare, p e. perioada de timp dupa trecerea careia agentii economici renunta la aspiratia initiala.
Raspuns: e 91. Modelele de echilibru, integrate intr-un model unic de Debreu, se fundamenteaza pe urmatoarele specificatii:
A. posibilitatile de productie; B. posibilitatile de consum; C. preferintele consumatorilor; D. distributia avutiei si veniturilor; E. excesul de oferta agregata pe piata bunurilor si serviciilor. a. A+B+C+E; b. B+D+C+E; c. A+B+D+E; d. A+B+C+D; e. A+D+E.
Raspuns: d 92. Excesul de cerere pe piata este determinat in mod direct de urmatorii factori:
A. satisfacerea insuficienta a aspiratiilor consumatorilor; B. disproportiile dintre ramurile de productie; C. neconcordanta dintre intentiile de investitii si conditiile tehnico-materiale reala ale efectuarii investitiilor; D. satisfacerea aspiratiilor consumatorilor; E. neconcordanta intre intentiile de investitii si conditiile tehnico-materiale reale ale efectuarii investitiilor.
a. A+B+D; b. A+C+D; c. A+B+C+E; d. B+C+D+E; e. C+D.
Raspuns: c 93. Printre adeptii teoriei echilibrelor economice se numara:

A. B. C. D. E.
Joseph Schumpeter; Francois Perroux; G. Debreu; Leon Walras; J. M. Keynes.
a. A+B+D; b. A+C+E; c. C+D+E; d. A+B+C; e. D+E.
Raspuns: c 94. Dupa P. A. Samuelson si W. Nordhaus, pentru teoriile monetare:

a. originea ciclului se gaseste in inlantuirea inventiilor importante care le acompaniaza; b. actiunea combinata a interdependentei multiplicatorului si a acceleratorului este cauza care poate determina
depresiunea ciclica;
c. fluctuatiile sunt datorate politicienilor care combina politicile monetare si bugetare;
d. perceptiile gresite ale miscarii preturilor si ale salariilor determina oamenii sa ofere putina sau foarte putina munca cee
la cicluri ale productiei si ale ocuparii;

e. originea ciclului economic rezida in expansiunea si in contractia monedei si a creditului.
Raspuns: e 95. Metoda lui Kondratieff are la baza:

A. faptul ca in perioadele descendente are loc cresterea indicelui general al preturilor; B. faptul ca in perioadele ascendente are loc scaderea indicelui general al preturilor; C. analiza mecanismului pretului; D. analiza ciclurilor de pret cu o durata medie de aproximativ 50 de ani; E. scaderea continua a preturilor cu ridicata. a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. C+D+E; e. D+E.
Raspuns: c 96. Ciclurile scurte:

A. se mai numesc si cicluri Kondratieff; B. se mai numesc si cicluri Juglar; C. sunt cunoscute sub denumirea de cicluri Kitchin; D. au o durata de 3 4 zile; E. au o durata de 30 40 de luni. a. A+D;
b. C+D; c. B+D; d. C+E; e. A+E.
Raspuns: d 97. Ciclurile Juglar:

A. au o periodicitate ce pare sa fie de 40 de luni; B. au fost adesea perceptibile in SUA, fiind cauzate de anumite practici de gestionare a stocurilor; C. au o amploare mare (distanta mare dintre nivelul de activitate cel mai ridicat si cel mai scazut); D. sunt generale, cuprinzand adesea, in acelasi timp principalele ramuri, dar si cvasitotalitatea tarilor capitaliste;
E. sunt legate de pregatirea si ducerea razboaielor marcand cresteri economice si investitii reale sustinute (mai ales p iar fazele descendente evidentiind restructurarile dificile si micsorarea cheltuielilor militare ce au loc in perioadele postbelice a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. A+ E; e. A+B+C.
Raspuns: c 98. Pentru atenuarea efectelor negative ale fluctuatiilor ciclice, se folosesc mai multe instrumente de politica economica:
A. sistemul de impozite si taxe; B. cheltuielile publice; C. sistemul asigurarilor sociale; D. masa monetara si rata dobanzii;
E. stimularea inflatiei. a. A+B+E; b. B+C+D+E; c. D+E; d. C+D+E; e. A+B+C+D.
Raspuns: e 99. In faza de expansiune nu se inregistreaza:

B. sporirea investitiilor; C. cresterea inflatiei; D. cresterea cifrei de afaceri; E. reducerea ratei somajului; F. scaderea inflatiei. a. A+E; b. A+B; c. B+C; d. C+D; e. A+D.
Raspuns: a 100. Printre politicile anticiclice bazate pe oferta se regasesc: (oligopoluri, centrale sindicale etc.);
B. politica fiscala;
A. reformele structurale orientate spre extinderea concurentei si a preturilor libere prin eliminarea centrelor de f
C. folosirea unor parghii economice care sa imbunatateasca perspectivele de profit ale producatorilor; D. politica cheltuielilor publice; E. politica monetara si de credit. a. B+D+E; b. A+C; c. A+B+C; d. C+D+E; e. A+C+D.
Raspuns: b 101. In faza de recesiune se inregistreaza:

A. scaderea ratei somajului; B. reducerea inflatiei; C. cresterea falimentelor; D. scaderea investitiilor; E. impulsionarea investitiilor. a. A+B; b. E; c. C+D; d. C+E; e. A+E.
Raspuns: c 102. In faza de expansiune se inregistreaza:
A. sporirea investitiilor; B. reducerea ratei somajului: C. cresterea inflatiei; D. cresterea cifrei de afaceri; E. reducerea inflatiei. a. A+B+E; b. D+E; c. A+E; d. A+B+C+D; e. B+E.
Raspuns: d 103. Depasirea fazei de recesiune necesita:

A. scumpirea creditului; B. ieftinirea creditului; C. micsorarea impozitelor; D. cresterea investitiilor; E. reducerea cheltuielilor publice. a. A+C+D; b. C+D+E; c. B+C+D; d. D+E; e. A+C.
Raspuns: c 104. Prin ce se deosebesc fluctuatiile economice ciclice de ansamblul celorlalte fluctuatii care se produc in economie?
A. sunt in general explicabile si previzibile pentru ca se datoreaza actiunii unor factori sociali;
B. sunt determinate de factori interni care tin de functionarea activitatii economice, de interdependenta dintre partile sale; C. se reproduc cu o anume regularitate, desi nu pot fi incadrate in termene riguroase exacte; D. se deruleaza, de regula, pe parcursul unui an; E. sunt intamplatoare, fiind generate de factori aleatori. a. A+B+D; b. B+C+E; c. A+B+C; d. B+C; e. C+D+E.
Raspuns: d 105. Marcati variantele gresite cu privire la intelegerea crizei ca faza a ciclului economic:
A. criza este o perioada lenta de restructurare, in cursul careia se manifesta fenomene negative precum: scaderea produ si a schimburilor; B. criza ii succede ca faza depresiunii; C. criza este o ruptura temporara, dar deseori violenta, a evolutiei ascendente a economiei; D. criza se traduce printr-o scadere brutala a profiturilor intreprinderilor; E. criza urmeaza dupa punctul maxim de crestere dintr-un ciclu. a. A+B; b. B+C; c. D+E;
d. A+E; e. B+D.
Raspuns: a 106. Care dintre factorii enumerati detin rolul determinant in generarea ciclicitatii economice?
a. cresterile si scaderile indicatorilor microeconomici; b. cresterile si scaderile indicatorilor macroeconomici; c. masurile adoptate de stat in domeniul monetar; d. modul specific de evolutie a randamentului utilizarii factorilor de productie; e. modul specific de evolutie intr-o tara a somajului si inflatiei.
Raspuns: c 107. Ciclicitatea este reliefata prin fluctuatiile urmatorilor indicatori:

a. schimbarea structurii proprietatii in favoarea proprietatii publice; b. schimbarea structurii proprietatii in favoarea proprietatii private; c. sporirea datoriei externe, urmata de diminuarea si apoi eliminarea ei; d. cresterea veniturilor bugetare insotita de o crestere a cheltuielilor bugetare; e. cresterea cumulativa a productiei si a veniturilor, urmata de stagnarea sau descresterea lor.
Raspuns: e 108. In conditiile de expansiune economica, in mod normal au o tendinta de crestere:

A. rata natalitatii; B. rata somajului; C. rata falimentelor; D. indicele general al preturilor;
E. indicatorii macroeconomici rezultativi. a. A+B+C; b. B+C+D; c. D+E; d. B+C; e. C+D+E.
Raspuns: c 109. In perioada de recesiune, in mod normal, cunosc o tendinta de stagnare sau de reducere:
A. rata falimentelor; B. rata dobanzii; C. rata ocuparii populatiei active; D. rata inflatiei; E. rata profitabilitatii. a. A+B+D; b. C+D+E; c. B+C+E; d. C+E; e. B+C+D.
Raspuns: d
110. Ca instrument al politicii monetare si de credit, rata dobanzii poate influenta favorabil investitiile, si pe aceasta ba economica, cand:
a. creste; b. se mentine;
c. scade; d. este neutra in raport cu efortul investitional; e. toate variantele de raspuns sunt corecte.
Raspuns: c 111. Care dintre factorii de mai jos franeaza expansiunea economica?
a. cresterea ratei profiturilor; b. cresterea cursului titlurilor de valoare; c. cresterea lenta si chiar diminuarea productivitatii; d. scumpirea si restructurarea creditelor; e. sporirea certitudinii plasamentelor titlurilor de valoare.
Raspuns: d 112. Care dintre masurile de mai jos le considerati corecte pentru depasirea recesiunii, in spiritul doctrinei keynesiste?
A. diminuarea fiscalitatii; B. cresterea ratei dobanzii la creditele acordate; C. cresterea fiscalitatii; D. scaderea ratei dobanzii stimuland astfel investitiile; E. restrangerea masei monetare. a. A+D; b. C+D; c. D+E; d. B+E; e. C+D+E.
Raspuns: a 113. Solutia de fond pentru ca o economie sa depaseasca faza de recesiune este:
a. sporirea cererii pe orice cai, pentru a impulsiona marirea ofertei, prin utilizarea la un nivel superior a factorilor de produ b. cresterea duratei fazei de expansiune;
c. rationalizarea consumului pentru a diminua cererea, care sa conducp la eliminarea intreprinderilor mai putin eficiente; d. prevenirea agravarii unor dezechilibre macroeconomice; e. imbunatatirea calitativa si ameliorarea eficientei factorilor de productie prin investitii noi si modernizare.
Raspuns: e
114. Din enumerarile de mai jos precizati masurile adoptate de producatori, specific depresiunii ca faza a ciclului economi
a. modificarea sortimentului de fabricatie; b. sporirea cursului titlurilor de valoare; c. ieftinirea creditului; d. inlocuirea si modernizarea masiva a capitalului fix, a tehnologiilor; e. scaderea drastica a poluarii mediului inconjurator.
Raspuns: d 115. Politicile anticiclice intreprinse de agentii economici si de guverne urmaresc in esenta:
a. accelerarea fazei de expansiune. b. inlaturarea crizelor economice, c. adancirea depresiunii; d. scurtarea duratei fiecarei faze a ciclului economic, asigurandu-se astfel accelerarea vitezei de rotatie a fazelor; e. atenuarea undelor ciclului economic si a efectelor negative, manifestate mai ales in faza de recesiune.
Raspuns: e
116. Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective:

A. nivelul ratei profiturilor dintr-o economie; B. nivelul dobanzilor; C. criza economica; D. nivelul de pregatire profesionala, in discordanta cu cererea de munca; E. ritmul de crestere economica. a. A+B; b. B+C+D+E; c. A+C+D; d. C+D+E; e. B+D+E.
Raspuns: d 117. Legea lui Okun:

A. leaga rata cresterii venitului national de nivelul ratei inflatiei; B. reflecta legatura dintre rata de crestere economica si rata somajului, subliniind ca rata somajului scade atunci economica depaseste valoarea de 2,5% a ratei tendintei; C. arata ca pentru fiecare procent de crestere a PNB real intr-un an, rata somajului scade cu 0,4%; D. reflecta legatura dintre nivelul somajului si cel al inflatiei;
E. arata ca la o crestere a somajului se inregistreaza o crestere a ofertei de forta de munca, in corelatie cu scaderea infla a. A+C; b. B+C; c. A+B+C; d. A+E;
e. B+D.
Raspuns: b 118. Somajul tranzitoriu sau frictional: de munca disponibile; domeniul serviciilor de consum sau al comertului; echilibru; conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei conjuncturi.
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic, n
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o activitate remunera
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o retributie corespunzatoa
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea locului de munca in ved
Raspuns: d 119. Somajul intermitent:
A. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de centralizarea unor capitaluri si u care impun restrangerea locurilor de munca; B. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate; C. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii afacerilor;
D. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc in diferite tari, mai ale revolutiei tehnico-stiintifice; E. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi angajari la o alta unitate. a. A+C; b. B+C; c. C+D; d. A+D;
e. C+E.
Raspuns: e 120. Somajul tehnologic: care impun restrangerea locurilor de munca;

b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate; c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii afacerilor;
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de centralizarea unor capitaluri si u
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc in diferite tari, mai ale
revolutiei tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi angajari la o alta unitate.
Raspuns: a 121. Somajul de discontinuitate:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de centralizarea unor capitaluri si u care impun restrangerea locurilor de munca; b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate; c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc in diferite tari, mai ale revolutiei tehnico-stiintifice; e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi angajari la o alta unitate.
Raspuns: b 122. Somajul structural: care impun restrangerea locurilor de munca;

b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate; c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii afacerilor;
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de centralizarea unor capitaluri si u
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc in diferite tari, mai ale
revolutiei tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi angajari la o alta unitate.
Raspuns: d 123. Somajul involuntar: de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o activitate remunera domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea locului de munca in ved conditiilor de viata; e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei conjuncturi.
Raspuns: a 124. Somajul la negru:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic, n de munca disponibile;
domeniul serviciilor de consum sau al comertului; echilibru; conditiilor de viata;

Raspuns: b 125. Somajul voluntar:
de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o activitate remunera domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
echilibru; conditiilor de viata;

Raspuns: c 126. Somajul ciclic sau conjunctural:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic, n de munca disponibile;
domeniul serviciilor de consum sau al comertului; echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea locului de munca in ved conditiilor de viata; e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei conjuncturi.
Raspuns: e 127. Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia sau extinderea somajului?
A. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate; B. inflatia; C. emigrarea populatiei autohtone; D. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja;
E. scaderea ofertei de munca. a. A+C; b. B+E; c. B+D; d. A+E; e. A+D.
Raspuns: e 128. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de somaj sunt corecte?
A. este primita de catre orice persoana care nu lucreaza;
B. se plateste numai celor care indeplinesc toate conditiile pentru a fi somer si realizarea unui anumit venit sub un anumi C. este acordata pe perioade stabilite prin acord intre someri si intreprinderi; D. se acorda pe o perioada limitata; E. este primita de catre orice persoana care nu lucreaza ca salariat. a. A+B+C; b. B+D; c. C+E; d. A+B+E; e. C+D.
Raspuns: b 129. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca sunt:
A. varsta de munca stabilita prin legislatia muncii; B. gradul de pregatire a populatiei;
C. gradul de disponibilitate a persoanelor pentru activitati economico-sociale; D. cresterea ofertei de munca; E. diminuarea cererii de munca. a. A+B+C; b. C+D; c. A+C+E; d. A+C; e. A+B+C+D.
Raspuns: d 130. Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos, referitoare la somaj, se incadreaza in masurile ce privesc populatia
A. crearea de noi locuri de munca; B. masuri intreprinse pentru indepartarea imigrantilor si repatrierea lor la tarile de origine; C. angajarea somerilor cu contracte pe durata scurta; D. acordarea echitabila a ajutorului de somaj; E. indemnizatia de somaj sa acopere in intregime salariul avut. a. A+C+D; b. A+B; c. C+D+E; d. A+B+D; e. B+C.
Raspuns: b
131. Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos, referitoare la somaj, se incadreaza in masurile ce ii privesc pe some
A. prevenirea cresterii somajului prin pregatirea si calificarea la locul de munca a persoanelor care lucreaza efectiv; B. garantarea locurilor de munca pentru cei care lucreaza; C. angajarea pe timp partial sau cu orar redus, anagajarea provizorie cu contract de munca pe perioada determinata; D. facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi; E. reducerea impozitelor si taxelor. a. A+B; b. C+D; c. A+B+E; d. B+C+D; e. A+B+C+D.
Raspuns: b 132. Gradul de ocupare se determina astfel:

a. prin raportarea procentuala a populatiei ocupate la populatia activa disponibila; b. ponderea somerilor in total populatie activa; c. ponderea emigrantilor in total populatie activa; d. prin rate brute de ocupare a populatiei; e. ponderea somerilor in populatia totala.
Raspuns: a 133. In care dintre situatiile de mai jos o persoana poate fi considerata somer?
A. nu are loc de munca si vrea sa lucreze ca salariat; B. a primit preaviz; C. intrerupe lucrul, din motive de sanatate;
D. lucreaza la o unitate cu activitate sezoniera; E. persoanele ce nu au loc de munca, cauta un loc de munca, si pot incepe lucrul imediat. a. A+B+E; b. A+B+C; c. A+E; d. B+C; e. B+C+D.
Raspuns: c 134. In ansamblul masurilor de diminuare a somajului un rol deosebit il au:

A. cresterea volumului investitiilor; B. recalificarea somerilor; C. sporirea ajutorului de somaj; D. cresterea duratei de acordare a ajutorului de somaj; E. intensificarea actiunilor greviste si revendicative. a. C+D; b. C+D+E; c. A+B; d. A+B+C; e. B+C+D.
Raspuns: c 135. In ce faza a ciclului economic somajul atinge cote ridicate?

a. expansiune;
b. punctul de relansare; c. criza; d. boom; e. crestere economica.
Raspuns: c 136. Somajul se poate reduce, dar nu elimina, in conditii de:

a. boom, b. recesiune; c. criza; d. conjunctura economica interna si internationala nefavorabila; e. nici unul dintre raspunsuri nu este corect.
Raspuns: a 137. Rata somajului se determina ca raport intre:

a. populatia totala si populatia ocupata; b. numarul somerilor si populatia totala; c. numarul somerilor si populatia activa disponibila; d. numarul somerilor si populatia ocupata; e. populatia activa disponibila si numarul somerilor.
Raspuns: c 138. Diminuarea somajului este consecinta:

A. calificarii, recalificarii fortei de munca; B. cresterii investitiilor la nivel de economie nationala;
C. sporirii numarului de falimente; D. cresterii numarului celor care emigreaza in scopul de a gasi un loc de munca; E. boom-ului economic. a. A+B+C; b. B+C+D; c. C+D+E; d. A+B+D+E; e. B+C+D+E.
Raspuns: d
139. Populatia apta de munca este de 60 milioane, iar populatia ocupata este de 25 milioane. Persoanele aflate in cauta munca sunt in numar de 3 milioane. Gradul de ocupare al populatiei apte de munca este de:
a. 4,16 milioane; b. 41,6%; c. 4,16%; d. 9,6%; e. 9,6 milioane.
Raspuns: b
140. Populatia apta de munca este de 60 milioane, iar populatia ocupata este de 25 milioane. Persoanele aflate in cauta munca sunt in numar de 3 milioane. Rata somajului este de:
a. 4,16 milioane; b. 41,6%; c. 4,16%; d. 9,6%;
e. 9,6 milioane.
Raspuns: d 141. Elementele definitorii ale inflatiei monetar-banesti au fost:

A. deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit;
B. inmultirea nemasurata a sumelor monetare fara a se tine seama de cantitatea de marfuri sau servicii aflate in circulatie
C. continutul real in aur al monedei metalice a fost mai mic decat continutul nominal, deci s-a separat continutul nomin
monedei;
D. scaderea volumului marfurilor ce urmau sa se realizeze pe piata sau scaderea vitezei de circulatie a monedei,
manifestarea excedentului de bani de hartie, deci cu discreditarea semnelor valorii si scaderea puterii de cumparare pe fondul ge preturilor;
E. transformarea existentei aur a monedei in aparenta aur. a. A+B; b. C+E; c. B+D; d. A+B+D; e. C+D+E.
Raspuns: b
142. Care dintre enunturile urmatoare nu constituie forme istorice ale inflatiei, in corelatie cu formele banilor cunoscu secolelor?
A. inflatia banilor convertibili in aur; B. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur; C. deflatia; D. inflatia monetar-baneasca; E. inflatia prin cerere.
a. A+B+E; b. A+B+C; c. A+B+D; d. D+E; e. C+E.
Raspuns: c
143. Fenomenul inflationist poate fi pus in evidenta si prin dezechilibrul dintre masa monetara si PIB a carui circulatie si r sa se efectueze prin intermediul monedei, putand aparea in urmatoarele situatii:
A. scaderea vitezei de rotatie a banilor; B. scaderea masei monetare sau a diferitelor ei componente in ritm mai rapid decat scaderea PIB; C. scaderea PIB fara o scadere corespunzatoare a masei monetare sau in conditiile scaderii mai lente a acesteia; D. cand cantitatea de bani ramane aceeasi, desi se reduce considerabil cantitatea de bunuri economice oferite pietei; E. cresterea masei monetare sau a diferitelor ei componente in rotm mai rapid decat cresterea PIB. a. C+E; b. A+C+E; c. A+B; d. D+E; e. A+C+D.
Raspuns: a 144. Hiperinflatia pune in evidenta o serie de caracteristici esentiale ale oricarei inflatii, si anume:
A. existenta unui excedent bugetar; B. cresterea cantitatii de moneda emisa; C. aprecierea monedei nationale in raport cu valutele straine;
D. deprecierea monedei nationale in raport cu valutele straine; E. cresterea anuala a preturilor se incadreaza intre 3 si 6%. a. A+B+D+E; b. B+D; c. D+E; d. A+B; e. A+C+E.
Raspuns: b 145. Pentru masurarea inflatiei se folosesc instrumentele:

a. indicele de schimb valutar; b. indicele salariului nominal; c. indicele productivitatii muncii; d. indicele sintetic al preturilor; e. indicele puterii de cumparare a banilor.
Raspuns: d 146. Inflatia contemporana se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. este un proces permanent si continuu;
B. este un proces material si monetar deoarece fluxurile materiale sunt dublate de fluxuri monetare, acestea stimulanduC. este un proces de crestere durabila a tuturor preturilor; D. este un proces inevitabil; E. este o situatie de functionare normala a economiei. a. A+D;
b. A+E; c. A+D+E; d. B+C; e. A+B+C.
Raspuns: d 147. Care dintre formele inflatiei enumerate mai jos sunt corecte, in functie de cauzele care le genereaza?
A. inflatia prin cerere determinata de emisiunea excesiva de semne banesti; B. inflatia prin credit rezulta prin cresterea substantiala a creditului; C. inflatia prin costuri generate de cresterea costurilor; D. inflatia prin moneda generata de excesul de cerere globala; E. inflatia prin oferta determinata de abundenta productiei. a. A+B+C; b. B+C; c. B+C+D; d. A+B+C+D; e. A+E.
Raspuns: b 148. Ce exprima slumpflatia?

A. o crestere economica neinflationista; B. o crestere economica inflationista; C. declinul economic combinat cu o inflatie rapida sau chiar galopanta;
D. acea situatia din economie in cadrul careia are loc, pe de o parte o scadere a productiei nationale, iar pe de alta p
rapida a inflatiei;
E. cresterea inflatiei in aceeasi proportie cu cresterea productiei nationale. a. B+C+D; b. C+D; c. C+D+E; d. A+C+D; e. B+E.
Raspuns: b 149. In functie de evolutia indicelui general al preturilor cu amanuntul la bunurile de consum si de durata de timp, inflatia
A. un fenomen microeconomic; B. galopanta (hiperinflatie); C. latenta sau taratoare; D. continua si permanenta; E. structurala. a. B+C; b. A+D; c. D+E; d. B+C+D; e. B+C+E.
Raspuns: a 150. Masurarea inflatiei din punct de vedere absolut reprezinta:

A. raportul dintre marimea absoluta (excedentul de masa monetara) si oferta reala de bunuri; B. marimea puterii de cumparare a banilor pe piata;
C. indicele general al preturilor;
D. diferenta dintre cererea solvabila nominala si cantitatea reala de bunuri economice pe care agentii economici o pot pu E. masa monetara care nu are acoperire. a. A+B+C; b. C+D+E; c. B+C; d. A+C+E; e. D+E.
Raspuns: e 151. Masurarea inflatie se realizeaza prin:

A. cunoasterea puterii de cumparare a populatiei (cantitatea de marfuri ce poate fi obtinuta cu o unitate monetara);
B. intermediul unor indici de preturi care sintetizeaza modificarile preturilor marfurilor corporale ce compun indicatorii sint C. cunoasterea ofertei agregate de bunuri si servicii; D. intermediul cunoasterii costurilor sociale; E. cunoasterea emisiunilor monetare. a. A+B; b. A+B+C; c. C+D+E; d. B+D; e. A+D.
Raspuns: a 152. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta efecte ale inflatiei contemporane?
A. creeaza o stabilitate economica;
B. redistribuirea veniturilor si a avutiei de la persoanele cu venituri fixe si pozitii slabe spre cele care detin putere econom C. creeaza o stare de incertitudine; D. contribuie la imbunatatirea relatiilor economice externe; E. avantajeaza creditul pe termen lung. a. A+B; b. D+E; c. B+C+D+E; d. A+C; e. B+C.
Raspuns: e 153. Politicile de combatere a inflatiei vizeaza:

A. controlul cererii agregate in sensul reducerii ei; B. controlul ofertei agregate in sensul sporirii ei; C. controlul preturilor produselor de consum; D. controlul costului vietii; E. controlul cursului de schimb valutar. a. C+D; b. C+D+E; c. A+B; d. A+B+C; e. A+B+D.
Raspuns: c 154. Emisiunea excesiva de moneda peste oferta reala de bunuri si servicii, constituie o cauza a:
a. inflatiei prin cerere; b. inflatiei prin costuri; c. inflatiei prin moneda; d. inflatiei prin structuri; e. hiperinflatiei.
Raspuns: c 155. Cresterea cheltuielilor de productie, independent de cererea agregata, constituie o cauza a:
a. inflatiei prin cerere; b. inflatiei prin costuri; c. inflatiei prin moneda; d. inflatiei prin structuri; e. hiperinflatiei.
Raspuns: b 156. Analizand relatia dintre inflatie si somaj, putem observa ca:
A. inflatia prin cerere este insotita, intr-o anumita proportie, de cresterea gradului de ocupare a fortei de munca; B. inflatia prin cerere duce la scaderea gradului de ocupare a fortei de munca; C. nu exista nici o legatura intre inflatia prin cerere si gradul de ocupare al fortei de munca; D. cu cat rata somajului este mai mare, cu atat rata inflatiei este mai redusa; E. exista o relatie de compensatie intre inflatie si somaj. a. C+E;
b. A+B; c. A+D+E; d. A+C+D; e. B+D+E.
Raspuns: c 157. Un ritm mediu anual de crestere a preturilor care se apropie de 10% corespunde:
a. inflatiei taratoare; b. inflatiei moderate; c. inflatiei rapide; d. inflatiei galopante; e. hiperinflatiei.
Raspuns: c 158. Un ritm mediu anual de pana la 3% corespunde:

a. inflatiei moderate; b. inflatiei taratoare; c. inflatiei galopante; d. inflatiei deschise; e. hiperinflatiei.
Raspuns: b
159. Existenta unui deficit bugetar, cresterea cantitatii de moneda emisa si deteriorarea valorii monedei in raport cu v sunt caracteristici ale:
a. inflatiei latente; b. inflatiei moderate;
c. inflatiei taratoare; d. hiperinflatiei; e. inflatiei deschise.
Raspuns: d 160. Lupta impotriva inflatiei comporta, in general, trei categorii de politici:
A. blocajul monedei; B. blocajul productiei; C. blocajul cheltuielilor publice; D. blocajul veniturilor; E. blocajul ofertei de bunuri si servicii. a. A+B+C; b. C+D+E; c. A+C+D; d. D+E; e. A+E.
Raspuns: c 161. Metodele de control asupra preturilor si veniturilor au ca obiective principale:

A. restrangerea influentei monopoliste asupra cresterii preturilor si a veniturilor (vizeaza actiunile patronatului); B. cresterea influentei monopoliste asupra cresterii preturilor si a veniturilor; C. restrangerea presiunilor privind cresterea salariilor (vizeaza presiunile sindicale); D. ingreunarea fuziunilor de firme (formarea de oligopoluri), care pot lua decizii in sensul cresterii preturilor; E. stimularea fuziunilor de firme.
a. A+C+E; b. B+C+D; c. A+C+D; d. B+C+E; e. A+C+E.
Raspuns: c 162. Inflatia monetar-baneasca s-a manifestat:

A. sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metale pretioase; B. prin punerea in circulatie a unor monede false, cu o greutate mai mica sau cu un continut in aur mai redus decat cele C. in perioada trecerii de la feudalism la capitalism;
D. prin deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit care se exprima in cresterea preturilor si in lipsa de incre economici in moneda existenta; E. printr-un dezechilibru intre banii depreciati si circulatia bunurilor economice. a. A+B; b. C+D; c. A+E; d. B+D; e. C+E.
Raspuns: a 163. Inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur s-a manifestat:

A. sub forma devalorizarii mascate a monedelor din metale pretioase; B. prin punerea in circulatie a unor monede false, cu o greutate mai mica sau cu un continut in aur mai redus decat cele C. in perioada trecerii de la feudalism la capitalism;
D. prin deprecierea banilor de hartie si a banilor de credit care se exprima in cresterea preturilor si in lipsa de incre
economici in moneda existenta;

E. printr-un dezechilibru intre banii depreciati si circulatia bunurilor economice. a. A+B; b. D+E; c. A+E; d. B+D; e. C+E.
Raspuns: b 164. In esenta, dezechilibrul de ansamblu al economiei datorat inflatiei este evidentiat de trei tendinte majore:
A. scaderea preturilor; B. cresterea preturilor;
C. cresterea mai rapida a cantitatii de moneda comparativ cu cresterea altor variabile ale economiei, in primul rand produ
D. scaderea mai rapida a cantitatii de moneda comparativ cu scaderea altor variabile ale economiei, in primul rand produ E. scaderea puterii de cumparare a banilor. a. A+C+E; b. B+C+E; c. A+D+E; d. B+D+E; e. B+C+D.
Raspuns: b 165. Ce reprezinta categoria economica de integrare economica intr-o acceptiune statica?
A. desemneaza eliminarea treptata a frontierelor economice dintre statele participante, fostele state nationale sep
fuzionand intr-un ansamblu functional mai cuprinzator; economice;
B. reprezinta o stare de fapt in care componentele nationale ale unei economii compozite nu mai sunt semnificativ separ
C. reprezinta o stare de fapt in care componentele nationale ale unei economii compozite functioneaza interdepend efectele sinergice; D. presupune doar diviziunea muncii si specializarea intra si internationala; E. conduce la scaderea prosperitatii entitatilor integrate.
a. A+B+C; b. D+E; c. B+C; d. A+B; e. C+D+E. Raspuns: c 166. Abordarea conceptuala a notiunii de integrare economica presupune: productie;
B. constituirea unor economii nationale puternice care sa functioneze independent de celelalte entitati; C. realizarea unor piete neintegrate in regiunile cele mai dezvoltate din punct de vedere economic;
A. diviziunea muncii, specializarea intra si internationala, libertatea si mobilitatea circulatiei bunurilor, serviciilor s
D. stransa corelatie cu tratamentul comercial diferentiat sau discriminatoriu in ceea ce priveste originea sau dest serviciilor si factorilor de productie; E. stabilirea de tarife vamale si restrictii cantitative proprii fiecarei tari in functie de interesele acesteia. a. A+B+C; b. A+D; c. C+D+E;
d. B+C+D; e. D+E.
Raspuns: b 167. Care sunt stadiile integrarii economice?

A. uniunea culturala; B. uniunea religioasa; C. uniunea economica completa; D. zona de liber schimb; E. uniunea economica partiala. a. A+B; b. A+B+C; c. C+D; d. A+B+C+D; e. A+B+E.
Raspuns: c 168. Ce presupune uniunea economica, ca stadiu al procesului de integrare economica?

A. piata comuna unica; B. politici economice si monetare separate; C. dezvoltarea unor politici externe referitoare la productie, factorii de productie si evolutie sectoriala; D. un grad foarte ridicat de integrare a politicilor bugetare si acelor macroeconomice; E. completa unificare a economiilor implicate si o politica comuna in cele mai importante domenii. a. A+C;
b. B+D; c. D+E; d. A+C+E; e. A+C+D.
Raspuns: a 169. Ce presupune zona de liber schimb, ca prim stadiu al procesului de integrare economica?
A. politica comerciala comuna fata de terti si un tarif vamal comun pentru importuri aplicat de toate statele membre; B. uniformizare a politicilor macroeconomice si a celor monetare, precum si a politicilor de redistribuire a veniturilor; C. moneda comuna care sa circule in toate statele membre;
D. inlaturarea obstacolelor comerciale sub forma taxelor vamale si a restrictiilor cantitative din calea importurilor din state E. libera circulatie a produselor, fiecare tara pastrandu-si propria politica comerciala in relatiile cu tertii.
a. A+B; b. A+B+C; c. D+E; d. C+D+E; e. A+C+D. Raspuns: c 170. Ce desemneaza categoria economica de integrare economica intr-o acceptiune dinamica? efectele sinergice;
B. desemneaza eliminarea treptata a frontierelor economice dintre statele participante;
A. reprezinta o stare de fapt in care componentele nationale ale unei economii compozite functioneaza interdepende
C. constituie o stare de fapt in care componentele nationale ale unei economii compozite nu mai sunt semnificat frontierele economice;
D. presupune, in primul rand, divizarea pietelor pe sortimente de bunuri si zone geografice; E. presupune fuziunea fostelor state nationale, separate economic, intr-un ansamblu functional mai cuprinzator. a. B+E; b. A+B; c. A+B+C; d. C+D; e. C+D+E.
Raspuns: a 171. Ce presupune uniunea vamala, al doilea stadiu al integrarii economice?

A. crearea unor rate de schimb cu un anumit grad de stabilitate si chiar a unei monede unice; B. un grad ridicat de coordonare si chiar de unificare a politicilor economice sectoriale;
C. elaborarea si punerea in aplicare a unui tarif vamal comun fata de terti, care se aplica concomitent cu solicitarea origine de la granitele interne care se mai pastreaza; D. crearea de conditii egale pentru functionarea componentelor economice integrate;
E. declansarea unui proces treptat de uniformizare a legislatiei vamale, astfel ca, piata comuna devine in primul rand o u a. A+C+E; b. C+E; c. B+C+D; d. C+D; e. C+D+E.
Raspuns: b 172. Ce presupune al patrulea stadiu de integrare economica, respectiv uniunea monetara?
A. mentiunea de catre fiecare tara membra a propriei politici monetare;
B. un grad deosebit de ridicat de integrare a politicilor bugetare si a celor macroeconomice;
C. realizarea unor rate de schimb cu un anumit grad de stabilitate si o moneda unica cu putere circulatoare in toate tarile D. politica comuna in toate domeniile de activitate; E. situatie economica, virtualmente identica, pentru toate statele membre. a. A+B+C; b. B+C+D; c. D+E; d. B+C; e. B+D+E.
Raspuns: d 173. Ce presupune uniunea economica completa, ca stadiu ultim al integrarii economice?
A. B. C. D. E.
completa unificare a economiilor implicate si o politica comuna in cele mai importante domenii; uniune culturala, prin inlaturarea barierelor referitoare la traditii, obiceiuri, limba etc.; conducerea unitara in strategia politica si institutii politice unice; realizarea unei uniformizari in veniturile cetatenilor; situatie economica virtualmente aceeasi, ca in cazul unei tari.
a. A+B; b. B+C; c. C+D; d. D+E; e. A+E.
Raspuns: e
174. Din analiza fenomenelor integrationiste se desprinde o anumita ierarhie in politicile de conlucrare. Care termen din
mai jos, este strain acestei ierarhii?

a. b. c. d. e.
informarea; consultarea; coordonarea; unificarea; mentinerea autonomiei monetare si a unei politici financiare proprii.
Raspuns: e
175. Aprofundarea studierii consecintelor specializarii activitatii economice, depasind limitarile scolii mercantiliste, a fost se coerenta si substanta stiintifica teoriei interdependentelor economice dintre tari, pentru prima data, de catre:
a. J. M. Keynes; b. D. Ricardo; c. J. B. Say; d. A. Smith; e. B. Ohlin.
Raspuns: d 176. Ce reprezinta politica bugetara?

A. politica fiscala a statului; B. politica veniturilor si cheltuielilor bugetare; C. o componenta importanta a politicilor macroeconomice; D. o componenta a politicii monetare a statului; E. o imixtiune nedorita a statului, in cadrul activitatii economice a unei tari. a. A+D; b. B+C;
c. A+D+E; d. C+D; e. A+B.
Raspuns: b 177. Politica bugetara desemneaza;

A. conceptia si actiunile satului privind veniturile si cheltuielile publice; B. caile si mijloacele de mobilizare a incasarilor, tipurile si dimensiunile cheltuielilor; C. actiunile menite sa conduca la diminuarea somajului si inflatiei; D. masurile luate de catre stat pentru evitarea intrarii economiei in faza de recesiune; E. toate afirmatiile sunt corecte. a. A+B; b. C+D; c. A+B+C; d. A+B+C+D; e. E.
Raspuns: a 178. Bugetul de stat reprezinta:

A. o concretizare a politicii bugetare a statului; B. principalul instrument financiar al statului; C. un plan anual de dezvoltare; D. cuprinde veniturile mobilizate la dispozitia statului si repartizarea acestora pe categorii de cheltuieli; E. un mijloc de realizare a bunastarii paturilor sociale defavorizate economic.
a. A+B+C; b. D+E; c. B+C+D; d. C+E; e. A+B+D.
Raspuns: e 179. Bugetul de stat este administrat:

a. de catre parlamentul tarii; b. de catre guvern; c. de catre partidele politice; d. de catre organismele suprastatale; e. toate afirmatiile sunt eronate.
Raspuns: b 180. Care dintre urmatoarele categorii de cheltuieli detin ponderea cea mai mare in cadrul bugetului de stat?
a. cheltuielile pentru aparare; b. platile din contul datoriei publice; c. cheltuielile cu intretinerea aparatului administrativ; d. platile pentru serviciile sociale; e. cheltuielile pentru nevoi economice.
Raspuns: d 181. Care dintre urmatoarele categorii de venituri ale bugetului de stat detine ponderea cea mai mare?
a. veniturile nefiscale (de la sectorul de stat);
b. cotizatiile la fondurile sociale de stat; c. impozitele (inclusiv accizele si taxele vamale); d. taxele vamale; e. impozitele indirecte.
Raspuns: c 182. Potrivit conceptiei keynesiste:

A. realizarea echilibrului bugetar nu este posibila; B. un echilibru bugetar este obligatoriu;
C. este posibila restabilirea echilibrului economic de ansamblu, dezechilibrand bugetul statului, care devine unul dintre i interventie a puterii publice, astfel deficitul bugetar trebuie sa serveasca in lupta contra recesiunii economice; D. realizarea echilibrului bugetar este o problema devenita desueta; E. deficitele bugetare perturba mersul economiei constituind surse de inflatie si de indatorare publica. a. A+E; b. C+D; c. B+E; d. A+D; e. D+E.
Raspuns: b 183. Multiplicatorul fiscal presupune:

a. marirea cheltuielilor publice fara modificarea volumului impozitului; b. diminuarea impozitelor, totalul cheltuielilor ramanand nemodificat; c. marirea in proportie egala si simultana atat a veniturilor, cat si a cheltuielilor statului; d. cresterea intr-o proportie mai mare a impozitelor decat a cheltuielilor;
e. cresterea cheltuielilor intr-o proportie mai mare decat a veniturilor statului.
Raspuns: b 184. Datoria publica exprima acele imprumuturi interne si externe pe care le face statul atunci cand:
a. tara se confrunta cu dificultati economice pe care printr-o concentrare a eforturilor le poate depasi; b. dificultatile economice necesita investitii de capital, iar statul le finanteaza recurgand la imprumuturi; c. apar dificultati datorita unor greseli de guvernare; d. urmareste ridicarea standardului de viata al populatiei in perioada preelectorala; e. toate afirmatiile sunt corecte.
Raspuns: b 185. Indatorarea externa poate fi rezultatul:

A. deficitului bugetar; B. deficitului comercial; C. gestionarii gresite a banilor publici; D. conceptiei gresite cu privire la echilibrul bugetar; E. nici una dintre afirmatii nu este corecta. a. C+D; b. E; c. A+B; d. A+B+C; e. A+B+C+D.
Raspuns: c 186. Elaborarea politicii fiscale este un act de decizie pe baza caruia se afla:
A. criteriul de eficienta; B. interesele guvernantilor; C. asigurarea unui venit cat mai mare care sa ramana la dispozitia agentilor economici;
D. mobilizarea unor venituri publice cat mai mari in conditiile incurajarii afacerilor economice, a investitiilor, concomitent
echitatii in contributia fiecaruia la venituri, cu asigurarea protectiei sociale;

E. asigurarea bunastarii unor grupuri defavorizate ale societatii. a. A+D; b. B+C; c. C+D; d. C+E; e. B+E.
Raspuns: a 187. Impozitul este o prelevare:

A. obligatorie; B. fara contrapartida; C. presupune o contraprestatie; D. nu este obligatoriu; E. nu presupune o contraprestatie. a. A+C; b. B+D+E; c. C+D; d. A+B+E; e. B+D.
Raspuns: d 188. Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta functii importante ale impozitelor?
A. fiscala; B. sociala si reglatorie; C. monetara; D. de realizare a echilibrului economic; E. de stimulare a progresului tehnic. a. A+B; b. A+C; c. C+D+E; d. A+C+D; e. B+D.
Raspuns: a 189. Prin politica monetara se urmareste:

A. organizarea profesiunii bancare; B. realizarea cu competenta a schimburilor banesti; C. pastrarea in conditii de siguranta maxima obligatorie a disponibilitatilor banesti ale populatiei; D. ca volumul masei monetare si conditiile crearii ei sa contribuie la realizarea obiectivelor economice fundamentale; E. fluidizarea maxima a circulatiei banesti. a. B+C+E; b. A+D; c. B+C;
d. A+B+C; e. A+D+E.
Raspuns: b 190. Pe plan extern, politica monetara urmareste:
a. incurajarea intrarilor si iesirilor de capitaluri pentru echilibrarea balantei de plati si descurajarea intrarilor de capital spe b. incurajarea intrarilor de capital speculativ; c. reglarea cererii de moneda de plati; d. achizitionarea de valuta straina. e. reglarea cererii de moneda de schimb.
Raspuns: a 191. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:

a. cresterea salariilor; b. scaderea puterii de cumparare; c. planificarea imperativa; d. functionarea eficienta a ansamblului economic; e. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat.
Raspuns: d 192. In totalul veniturilor bugetare ale statului, cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentru asigurari sociale, b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat; c. incasarile din impozite si taxe; d. cotizatiile pentru indemnizatia de somaj;
e. imprumuturile de la organismele financiare internationale.
Raspuns: c 193. Imprumuturile facute pentru acoperirea deficitului bugetar reprezinta:

a. datoria interna; b. datoria externa; c. datoria publica; d. serviciul datoriei externe; e. emisiune de obligatiuni de stat.
Raspuns: c 194. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:

a. soldul anual al balantei de plati; b. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB; c. raportul dintre PIB si marimea datoriei publice; d. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar; e. serviciul datoriei publice.
Raspuns: b 195. Impozitele indirecte:

A. sunt insusite de catre producatori; B. contin elemente de inechitate sociala; C. sunt suportate de catre consumatori; D. sunt suportate de catre producatori; E. nu sunt suportate de catre consumatori.
a. A+E; b. B+C; c. D+E; d. B+E; e. A+C.
Raspuns: b 196. Rata optima de presiune fiscala este:

a. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici; b. o constructie teoretica, imposibil de atins in practica; c. stabilita de catre guvern; d. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale; e. acel prag de impunere care asigura minimul incasarilor fiscale.
Raspuns: d 197. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand:
a. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile; b. conduce la deficite bugetare; c. stimuleaza disponibilizarile; d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale; e. asigura scaderea veniturilor impozabile.
Raspuns: a 198. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata poate fi:

A. indicativa;
B. incitativa; C. imperativa; D. informala; E. obligatorie. a. A+B+D; b. C+E; c. B+C; d. B+D+E; e. B+C+E.
Raspuns: a 199. In conditiile actuale, planificarea macroeconomica:

a. are o determinare obiectiva; b. are o determinare subiectiva; c. este un element perturbator al activitatii economice; d. este interzisa de organismele financiare internationale; e. este proprie numai tarilor cu economie centralizata.
Raspuns: a 200. Rolul economic al statului in economia de piata se manifesta:

A. prin legi antitrust; B. ca partener in operatiuni de schimb; C. prin detinerea in proprietate a unor intreprinderi; D. prin programe de asistenta sociala;
E. prin fixarea preturilor de vanzare a marfurilor. a. A+B+E; b. B+C+D; c. D+E; d. A+B+C; e. A+D+E.
Raspuns: d 201. Puterea publica acorda importanta datoriei interne deoarece:

a. aceasta nu trebuie platita deoarece este o datorie a statului catre el insusi; b. aceasta nu este, in principiu, purtatoare de dobanzi; c. aceasta contribuie, in principiu, la finantarea non-monetara a deficitului bugetar; d. este intotdeauna mai mica decat cea externa; e. este intotdeauna mai mare decat cea externa.
Raspuns: c DISTRIBUIE DOCUMENTUL Distribuie URL
Adauga cod HTML in site

Vizualizari: 425 Importanta:
Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta Creaza cont nou
Termeni si conditii de utilizare | Contact SCRIGROUP 2013. All rights reserved

Macroeconomie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Macroeconomie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Usernam inexistenteLog

MACROECONOMIE TEST GRILA Economie

MACROECONOMIE TEST GRILA

Share on facebookShare on emailShare on printMore Sh

TERMENI importanti pentru a document

5. Produsul global brut (PGB) se poate calcula:

Raspuns: d 6. Politicile de gestionare a dezechilibrelor sau de ajustare cuprind:

politica de venituri. A+C+E; C+D+E; A+D+E;

Raspuns: c 7. Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie:

a. A+B+C; b. E; c. A+E; d. B+C; e. B+E.

9. Cauzele interventiei statului in economie sunt:

Raspuns: c 11. Politicile structurale:

a. B+C. Raspuns: a 12. In produsul intern brut (PIB) nu intra:

Raspuns: c 13. Deflatorul PNB se exprima:

Raspuns: e 17. Investitiile nete se calculeaza:

Raspuns: d 18. Venitul national brut:

Raspuns: c 19. La calcularea produsului national brut (PNB):

consumul intermediar (Ci) este de:

Raspuns: d 23. Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?

Raspuns: c 24. Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?

Raspuns: a 25. Sistemul conturilor nationale (SCN) se bazeaza pe:

Raspuns: e 26. In sfera de cuprindere a dezvoltarii economice regasim:

Raspuns: d 27. Cresterea economica zero:

c. C+D; d. D+E; e. A+E.

Raspuns: d 33. Rata naturala se exprima prin relatia:

Raspuns: b 37. Modelele neoclasice ale cresterii economice:

Raspuns: e 38. Tipul extensiv al cresterii economice:

adaptabilitate rapida la nou; adecvata; ale oricarei activitati;

dezvoltare a insemnat si o rata ridicata a acumularii, care au afectat consumul populatiei.

Raspuns: e 39. Tipul intermediar al cresterii economice:

Raspuns: a 40. Tipul intensiv al cresterii economice:

a. presupune ponderi relativ egale ale factorilor cantitativi si calitativi;

adaptabilitate rapida la nou; adecvata;

Raspuns: c 46. Conceptul de crestere durabila presupune:

Raspuns: b 47. Care dintre procesele urmatoare franeaza cresterea economica?

48. La o inclinatie marginala spre consum (c) de 0,6:

Raspuns: b 49. La o inclinatie marginala spre consum (c) de 0,4:

Raspuns: d 60. Inclinatia marginala spre consum (c):

Raspuns: d 61. Inclinatia marginala spre economii (s) reprezinta:

Raspuns: e 62. Principiul multiplicatorului releva influenta:

d. venitului asupra consumului; e. venitului asupra investitiilor.

Raspuns: c 63. Multiplicatorul investitiilor (K) se gaseste in raport:

Raspuns: c 68. Principiul acceleratorului:

Raspuns: b 69. Inclinatia marginala spre consum (c):

Raspuns: e 70. Inclinatia marginala spre economii (s):

Raspuns: c 71. Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate?

c. A+D+E; d. B+D+E; e. C+E.

Raspuns: d 72. Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate?

Raspuns: e 74. Echilibrul economic general reprezinta pe termen lung:

Raspuns: b 75. Echilibrul economic dinamic consta in:

Raspuns: c 76. Prin dezechilibru economic se intelege:

dominatia incertitudinii pe piata.

a. A+B; b. A+B+C; c. C+D+E; d. B+C+D; e. B+D+E.

A. D = C+I; B. Y = C+S; C. C+ S = C+I; D. D>C+I; E. Y>C+S.

c. C+D; d. C+D+E; e. A+B+C. Raspuns: c 83. Presiunea:

Raspuns: b 84. Absorbtia:

a. A+C; b. B+C; c. A+E; d. B+E; e. B+D.

Raspuns: b 85. Printre adeptii teoriei dezechilibrelor economice se numara:

Raspuns: d 86. Printre adeptii teoriei echilibrului economic general se numara:

D. Leon Walras; E. J. M. Keynes. a. A+B+D; b. A+C+E; c. B+C+D+E; d. A+B+C; e. D+E.

sau cumparare efective; vinde;

sau cumparare efective;

sau cumparare efective;

c. diferenta dintre aparitia de vanzare, respectiv de cumparare efectiva;