UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI

FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA

S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

SUBIECTE EXAMEN DE LICEN

PROGRAMUL DE STUDII
MANAGEMENT

MANAGEMENTUL SERVICIILOR DISCIPLIN DE SPECIALITATE

1. Care este activitatea economic predominant n societatea post-industrial?

a. agricultura
b. prestarea de servicii
c. mineritul
d. productia de bunuri

2. Ce presupune fenomenul de tertiarizare a economiei, fenomen ce caracterizeaz

realitatea economic prezent?
a. faptul ca sectorul agricol este dominant n economia contemporan
b. faptul ca productia industrial este dominant in economia contemporan
c. faptul ca sectorul prestarii de servicii este dominant in economia contemporan
d. faptul ca industria extractiv este dominanta in economia contemporan

3. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin serviciilor?

a. sunt stocabile, pot fi revndute, pot fi transportate
b. au caracter material, pot fi analizate nainte de cumprare
c. proprietatea asupra lor nu se transfer
d. productia, vnzarea, consumul se desfasoar n locuri diferite

4. Care dintre urmtoarele caracteristici apartin serviciilor?

a. consumul si productia sunt simultane
b. au caracter material, sunt stocabile
c. proprietatea poate fi transferat
d. consumul este precedat de productie

5. Care dintre urmtoarele caracteristici apartin serviciilor?

a. pot fi analizate nainte de cumprare
b. nestocabile, nu pot fi transportate, nu pot fi revndute
c. sunt controlabile prin standarde
d. au o variabilitate relativ mic

6. Care dintre urmatoarele caracteristici nu apartin serviciilor?

a. sunt imateriale, nestocabile
b. nu pot fi analizate nainte de cumprare
c. sunt controlabile prin standarde
d. nu pot fi transportate
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

7. Care dintre urmatoarele caracteristici nu apartin serviciilor?

a. pot fi revndute
b. sunt imateriale
c. sunt nestocabile
d. consumul

8. Imposibilitatea de a descrie prin intermediul unor parametrii fizici si estetici un serviciu

este o caracteristic a:
a. eterogenittii
b. intangibilitatii
c. indivizibilitatii
d. perisabilitatii

9. Faptul ca, n cazul serviciilor, productia si consumul sunt simultane n timp si spatiu
reprezint continutul caracteristicii de:
a. intangibilitate
b. eterogenitate
c. perisabilitate
d. indivizibilitate

10. Faptul c serviciile nu pot fi standardizate reprezint continutul caracteristicii de:

a. eterogenitate
b. intangibilitate
c. perisabilitate
d. indivizibilitate

11. Faptul ca serviciile nu pot fi stocate reprezint continutul caracteristicii de:

a. perisabilitate
b. intangibilitate
c. eterogenitate
d. indivizibilitate

12. Caracteristica serviciilor de a fi intangibile, presupune :

a. faptul c serviciile nu au o form fizica, ceea ce face imposibila aprecierea si verificarea
calitatii unui serviciu nainte de cumprare sau consum
b. coincidenta, n timp si spatiu, a productiei si consumului lor
c. dependenta calittii serviciilor de specificul prestatorului si utilizatorului, ele neputnd fi
standardizate
d. faptul c serviciile exist numai n momentul producerii lor
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

13. Caracteristica serviciilor de a fi indivizibile, presupune :

a. faptul c serviciile nu au o form fizic, ceea ce face imposibil aprecierea si verificarea
calittii unui serviciu nainte de cumprare sau consum
b. coincidenta, n timp si spatiu, a productiei si consumului lor
c. dependenta calittii serviciilor de specificul prestatorului si utilizatorului, ele neputnd fi
standardizate
d. faptul c serviciile exist numai n momentul producerii lor

14. Caracteristica serviciilor de a fi variabile, presupune:

a. faptul c serviciile nu au o form fizic, ceea ce face imposibil aprecierea si verificarea
calittii unui serviciu nainte de cumprare sau consum
b. coincidenta, n timp si spatiu, a productiei si consumului lor
c. dependenta calittii serviciilor de specificul prestatorului si utilizatorului, ele neputnd fi
standardizate
d. faptul c serviciile exist numai n momentul producerii lor

15. Caracteristica serviciilor de a fi perisabile, presupune:

a. faptul c serviciile nu au o form fizica, ceea ce face imposibila aprecierea si verificarea
calitatii unui serviciu inainte de cumparare sau consum
b. coincidenta, in timp si spatiu, a productiei si consumului lor
c. dependenta calitatii serviciilor de specificul prestatorului i utilizatorului, ele neputand fi
standardizate
d. faptul c serviciile exist numai n momentul producerii lor

16. Care sunt problemele pe care trebuie s le rezolve managerii companiilor prestatoare de
servicii ca urmare a intangibilittii acestora?
a. clientul are calitatea de co-productor si prin aceasta poate influenta calitatea proiectat a
serviciului
b. este dificil standardizarea serviciilor
c. clientul percepe un risc mai mare dect atunci cnd cumpr un bun, ceea ce poate afecta
decizia de cumprare
d. n cazul unei dimensionri incorecte a ofertei de servicii pierderile sunt mai mari dect in
cazul dimensionrii incorecte a ofertei de bunuri

17. In ce constau msurile pe care trebuie s le ia managerul unei companii prestatoare de

servicii pentru a diminua riscurile pe care le genereaz nematerialitatea serviciilor?
a. elaborarea unei politici eficiente de distributie a serviciilor
b. corecta dimensionare a ofertei de servicii
c. gestionarea probelor tangibile
d. standardizarea serviciilor
e. elaborarea unei politici eficiente a relatiei cu clientii

18. Care dintre urmtoarele reprezint un instrument prin care managerii companiilor
prestatoare de servicii pot gestiona probele tangibile?
a. elaborarea unei politici de pret eficiente
b. creterea calittii serviciilor
c. standardizarea serviciilor
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

d. distribuirea eficient a serviciilor

e. identificarea corect a volumului cererii de servicii

19. Care dintre urmtoarele elemente nu se nscriu n cadrul sistemului comunicational al

unei firme prestatoare de servicii?
a. personalul de contact
b. canalele de distributie
c. activitatea de promovare a vanzarilor
d. suportul fizic al prestatiei

20. n care dintre urmtoarele situatii se impune alocarea unui buget ridicat pentru
programul comunicational integrat?
a. in cazul in care serviciul este nou intrat pe piata
b. in cazul in care serviciul detine o cota de piata ridicata
c. in cazul in care piata serviciului este una cu un nivel redus al concurentei
d. in cazul in care exista putine servicii substituibile pentru serviciul pentru care se
organizeaza programul comunicational

21. O forma a relatiilor publice pe care o poate practica o firma prestatoare de servicii
turistice este:
a. implicarea firmei de turism n sustinerea unor activitti cu caracter social sau umanitar
b. difuzarea de mesaje despre serviciile oferite prin intermediul presei scrise
c. reduceri de tarife in extrasezon
d. publicarea si difuzarea de ghiduri turistice

22. In ce constau msurile pe care trebuie s le ia managerul unei companii de servicii

pentru a diminua riscurile pe care le genereaz inseparabilitatea serviciilor?
a. corecta dimensionare a ofertei de servicii
b. gestionarea probelor tangibile
c. elaborarea unei politici eficiente a relatiilor cu clientii
d. standardizarea serviciilor

23. Care dintr urmtoarele instrumente promotionale este cel mai putin eficient in cadrul
mixului comunicational al firmelor prestatoare de servicii?
a. publicitatea
b. comunicatiile personale
c. relatiile publice
d. elementele de designale firmei prestatoare de servicii
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

24. Avnd n vedere dou institutii financiar bancare, A si B. Banca A este o banc
renumit, cu traditie pe piat, n timp ce banca B este o banc nou intrat pe piat. Rata
dobnzii practicat pentru depozite de ctre banca A, este mai mic dect rata dobnzii
parcticat pentru depozite de ctre banca B. Presupunnd c se nregistreaz acelasi nivel al
costurilor, ce anume explic aceast diferent de rat a dobnzii?
a. efectele senzoriale pozitive pe care le ofer clientilor banca A, fat de banca B
b. consumul de timp mai mare n banca B, fat de banca A, consum de timp care este
compensat printr-o rat a dobnzii mai atractiv
c. eforturile fizice suplimentare pe care le fac clientii n banca B fat de banca A, eforturi ce
sunt compensate printr-o rat a dobnzii mai atractiva
d. eforturile psihice suplimentare pe care le fac clientii n cazul bncii B, fat de banca A,
eforturi ce sunt compensate printr-o rat a dobnzii mai atractiv

25. Potrivit piramidei inverse, care dintre categoriile de personal ale unei firme
prestatoare de servicii este cea mai important?
a. managerii
b. personalul de contact
c. personalul administrativ
d. personalul de contact periodic

26. Ce concept teoretic sustine faptul c pentru o firm prestatoare de servicii este
important promovarea imaginii companiei si in randul angajatilor?
a. marketing comunicational integrat
b. managementul relatiei cu clientii
c. piramida inversa
d. marketing intern

27. La ce se refer conceptual de resursa umana externa n contextul managementului

serviciilor?
a. la agentii de reprezentare la care o companie de servicii poate apela pentru reprezentarea
interesului de a intra pe o piat nou
b. la persoanele care obtin dreptul de exploatare a unui ansamblu de drepturi de proprietate
industrial sau intelectual, n scopul de prestare a anumitor tipuri de servicii
c. la clientii firmelor prestatoare de servicii
d. la angajatii care particip la prestarea serviciilor folosind sisteme electronice de prestare a
serviciilor

28. La ce nivel se implic un consumator n procesul de distributie a serviciilor

educationale?
a. sczut
b. mediu
c. ridicat
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

29. Ce concept teoretic este definit ca fiind ansamblu de activitati prin care sunt identificati,
atrasi i fidelizati cei mai buni clienti?
a. managementul relatiei cu clientii
b. marketing intern
c. piramida inversa
d. marketing comunicational integrat

30. Un client, avand experienta unor servicii financiare care i-au fost prestate de o anumita
banca, servicii de care a fost multumit, decide sa inchieie o polita de asigurare la aceeasi
institutie financiar-bancara. Ce tip de beneficii apreciaza clientului respectiv?
a. beneficii sociale
b. beneficii rezultate din tratamente speciale
c. beneficii de incredere
d. beneficii economice

31. Care este obiectivul principal al managementului relatiei cu clientii?

a. atragerea unui numar cat mai mare de clienti
b. masurararea performantelor firmei in relatia cu clientii
c. cresterea vanzarilor catre clientii deja existenti
d. culegerea si stocarea informatiilor referitoare la clienti

32. Care este cea mai indicat form de obtinere a feed-back-uluidin partea clientilor, n
cazul firmelor prestatoare de servicii?
a. chestionare trimise prin posta sau e-mail
b. sondaje telefonice
c. sondaje prin intermediul unor terti
d. discutii personale, fat n fat

33. Clientii care apartin zonei numite defectiune pe scala care masoara gradul de satisfactie
a clientului:
a. nu sunt in cautarea unor alternative de schimbare a furnizorului/prestatorului
b. schimba furnizorul/prestatorul numai daca gasesc o oferta mai buna la concurenta
c. cel mai probabil efectueaza doar o singura cumparare de la firma prestatoare de servicii
d. ajuta firma prestatoare de servicii prin faptul ca promoveaza si in fata altor clienti
imaginea acesteia

34. Clientii care apartin zonei numite indiferenta pe scala care masoar gradul de satisfactie
a clientului:
a. raman clientii companiei prestatoare de servicii numai daca nu exista si alte companii
prestatoare de servicii asemanatoare
b. nu sunt in cautarea unor alternative de schimbare a furnizorului/prestatorului
c. ajuta firma prestatoare de servicii prin faptul ca promoveaza si in fata altor clienti
imaginea acesteia
d. schimba furnizorul/prestatorul numai dac gsesc o ofert mai bun la concurent
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

35. Clientii care apartin zonei numite afectiune pe scala care masoar gradul de satisfactie a
clientului:
a. ajuta firma prestatoare de servicii prin faptul ca promoveaza si in fata altor clienti
imaginea acesteia
b. schimba furnizorul/prestatorul numai dac gsesc o ofert mai bun la concurent
c. raman clientii companiei prestatoare de servicii numai daca nu exista si alte companii
prestatoare de servicii asemanatoare
d. cel mai probabil efectueaza doar o singura cumparare de la firma prestatoare de servicii

36. In ce constau msurile pe care trebuie s le ia un manager al unei companii prestatoare

de servicii n scopul eliminrii implicatiilor pe care eterogenitatea serviciilor o are asupra
vnzrii acestora?
a. gestionarea probelor tangibile
b. implementarea principiilor managementului calitatii, in scopul standardizarii acestora
c. corecta dimensionare a ofertei n raport cu cererea
d. alegerea celei mai eficiente metode de distribuire a serviciilor

37. Clientii companiilor de servicii apreciaz calitatea acestora n functie de:

a. normele de calitate
b. standardele de calitate
c. bugetul disponibil
d. necesittile proprii

38. Managerul unui cabinet de cosmetica investeste o suma importanta pentru dotarea
cabinetului cu aparatura moderna dar angajeaza personal fara experienta. Drept urmare,
vanzarile serviciilor de cosmetica oferite scad. Ce tip de eroare a fcut managerul respectiv:
a. eroare de proiectare a serviciului
b. eroare in formularea standardului de calitate
c. eroare ce decurge din identificarea gresita a necesitatilor consumatorilor
d. eroare n procesul de pregatire a personalului

39. O institutie financiara ofera o gama de produse si servicii financiare performante, insa
personalul de contact nu reuseste sa ofere potentialilor clienti toate detaliile necesare pentru a-i
convinge sa investeasca. Despre ce tip de eroare este vorba?
a. eroare in proiectarea serviciului
b. eroare ce decurge din identificarea gresita a necesitatilor consumatorului
c. eroare de pregatire a personalului
d. eroare in definirea standardului de calitate
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

40. Managerul unui restaurant observa existenta unor dezechilibre n servirea clientilor de-a
lungul unei zile. Dimineata exista multi angajati care nu au ce face deoarece nu sunt clienti,
seara numrul clientilor fiind foarte mare, angajatii nu pot face fata cererii, ceea ce duce la
intarzieri in preluarea comenzilor, in servirea clientilor etc., si implicit la insatisfactia clientilor.
Despre ce tip de eroare este vorba?
a. eroare de proiectare a serviciului
b. eroare de formulare a standardului de calitate
c. eroare ce decurge din identificarea gresita a necesitatilor consumatorului
d. eroare n procesul de pregatire a personalului

41. Managerul unei companii de transport public, stabilete ca cerinta de calitate pe care
trebuie s o ndeplineasc angajatii: intervale ct mai scurte de timp ntre doua sosiri
consecutive n statie a masinilor. Despre ce tip de eroare este vorba?
a. eroare de proiectare a serviciului
b. eroare de formulare a standardului de calitate
c. eroare ce decurge din identificarea gresita a necesitatilor consumatorului
d. eroare n procesul de pregatire a personalului

42. Reclama facuta serviciilor prestate de un hotel pretinde ca serviciile oferite sunt la nivel
de trei stele. Turistii ajunsi acolo constata ca primesc servicii de dou stele si, drept urmare nu
sunt satisfacuti. Nerespectarea careia dintre cerintele impuse unui serviciu de calitate a
determinat insatisfactia turittilor?
a. calitatea rezultatului
b. calitatea contactului cu prestatorul de servicii
c. calitatea procesului de prestare
d. calitatea de conformitate
e. calitatea afectiva

43. Clientii unei institutii financiare sunt nemultumiti de faptul ca timpul de asteptare
pentru prestarea serviciilor pe care le solicita este prea lung. Nerespectarea creia dintre
cerintele impuse unui serviciu de calitate a determinat insatisfactia clientilor?
a. calitatea rezultatului
b. calitatea contactului cu prestatorul de servicii
c. calitatea procesului de prestare
d. calitatea de conformitate
e. calitatea afectiva

44. Termenul legal pentru marca nregistrat a unui serviciu este:

a. marc de serviciu
b. brand
c. trademark
d. copyright
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

45. Care se considera a fi, in prezent, cel mai important dintre activele companiilor?
a. activele imobiliare detinute
b. utilajele
c. marca
d. know-how-ul
e. licentele

46. Un client al unei companii de asigurri, dorind sa o recomande pe aceasta unui prieten,
nu-si mai aduce aminte numele sau, in schimb isi aduce aminte sigla, pe care o descrie
prietenului. Ce functie a ndeplinit marca in aceasta situatie?
a. functia distinctiva
b. functia de personalizare
c. functia de specificitate
d. functia de garantie
e. functia ludica

47. ING ca marca a unei companii prestatoare de servicii financiar-bancare reprezinta:

a. o marca umbrela
b. o marca specifica unei linii de servicii
c. o marca individuala
d. o marca de tip comercial

48. Care dintre urmatoarele reprezinta un avantaj al utilizarii marcilor individuale, atasate
fiecrui tip de serviciu prestat de o companie?
a. faptul ca bugetul se imparte intre mai multe servicii
b. permite introducerea usoara pe piata a noilor servicii
c. ofera un grad mare de libertate in ceea ce priveste individualizarea si pozitionarea
serviciului pe piata
d. ofera un grad ridicat de supravietuire pe piat, chiar si atunci cnd au loc modificri
structurale

49. Care dintre urmatoarele reprezinta un dezavantaj al folosirii marcilor pentru o linie de
servicii?
a. exista limite in ceea ce priveste posibilitatile de inovare
b. trebuie sa se aloce un buget propriu fiecarui tip de serviciu din cadrul liniei
c. serviciile noi introduse in linie nu pot beneficia de reclama facuta liniei
d. apar dificultati n ptrunderea pe noi segmente de piat

50. Care dintre urmatoarele reprezinta un dezavantaj al folosirii marcilor-umbrela?

a. exista dificultati in cazul in care se doreste introducerea produselor noi
b. concentrarea pe un anumit segment de piata este foarte dificila
c. apar dificultati in ceea ce priveste protejarea marcii
d. insuccesul unuia dintre servicii propaga efectele nefavorabile asupra tuturor serviciilor
acoperite de marca-umbrela
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

51. Procesul prin care se proiecteaza imaginea unei mrci astfel nct clientii sa nteleaga ce
reprezinta marca proprie in raport cu cele ale concurentilor se numeste:
a. alegerea tipului de marca
b. elaborarea strategiei de marca
c. pozitionarea marcii
d. stabilirea numelui marcii
e. stabilirea functiilor marcii

52. In ce constau actiunile pe care trebuie s le initieze managerul unei companii prestatoare
de servicii n scopul eliminrii implicatiilor pe care perisabilitatea serviciilor o are asupra
vnzrii acestora?
a. corecta dimensionare a ofertei de servicii n raport cu cererea pentru acestea
b. gestionarea eficienta a elementelor tangibile care nsotesc serviciul
c. alegerea celei mai eficiente metode de distribuire a serviciului
d. standardizarea serviciilor oferite

53. Care dintre urmatoarele reprezinta o caracteristica a cererii de servicii pentru

populatie?
a. caracterul ferm
b. o influenta redusa a factorilor psihologici asupra volumului acesteia
c. caracterul predominant tehnic
d. elasticitate ridicata

54. Care dintre urmatoarele reprezinta o caracteristica a cererii de servicii pentru

ntreprinderi?
a. elasticitate ridicata
b. o influenta ridicata a factorilor psihologici asupra volumului acesteia
c. mobilitate ridicata
d. o influenta redus a factorilor psihologici asupra volumului acesteia

55. Faptul ca serviciile se caracterizeaza prin elasticitate ridicata la tarife presupune:

a. faptul ca cererea pentru servicii este dependenta intr-o mare masura de tariful practicat
b. faptul ca cererea pentru servicii este dependenta intr-o mica masura de tariful practicat
c. faptul ca tarifele pentru servicii nregistreaz variatii mari pe o perioad de timp
determinata
d. faptul ca tarifele pentru servicii nregistreaz variatii mici pe o perioad de timp
determinata

56. Cererea pentru servicii turistice are o elasticitate n functie de venituri:

a. mare
b. mica
c. medie
d. nu este elastic n functie de venituri
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

57. Cererea pentru servicii de transport public are o elasticitate n functie de venituri:
a. mare
b. mica
c. medie
d. nu este elastic n functie de venituri

58. Pierderea unor oportunitati de afaceri pentru prestatorii de servicii are loc in situatia in
care:
a. cererea pentru servicii este egala cu capacitatea maxima a ofertei
b. cererea pentru servicii depaseste capacitatea optima a ofertei
c. cererea pentru servicii depaseste capacitatea maxima a ofertei
d. cererea este mai mica decat oferta

59. Calitatea prestarii unui serviciu este, de regula, mediocra atunci cand:
a. cererea pentru servicii depaseste capacitatea optima a ofertei
b. cererea pentru servicii depaseste capacitatea maxima a ofertei
c. cererea pentru servicii este la nivelul optim al ofertei
d. cererea este mai mica decat oferta

60. Personalul companiei prestatoare de servicii si capacittile acesteia sunt utilizate la un

nivel corespunztor atunci cand:
a. cererea pentru servicii depaseste capcitatea optima a ofertei
b. cererea pentru servicii depaseste capacitatea maxima a ofertei
c. cererea pentru servicii este la nivelul optim al ofertei
d. cererea este mai mica decat oferta

61. Resursele productive ale unei firme prestatoare de servicii raman neutilizate in situatia
in care:
a. cererea pentru servicii este egala cu capacitatea maxima a ofertei
b. cererea pentru servicii depaseste capacitatea optima a ofertei
c. cererea pentru servicii depaseste capacitatea maxima a ofertei
d. cererea este mai mica decat oferta

62. Care dintre urmtoarele tipuri de servicii pot nregistra fluctuatii mari ale cererii?
a. servicii juridice
b. servicii turistice
c. servicii de consultanta
d. servicii bancare

63. Care dintre urmtoarele tipuri de servicii nu nregistreaz, de regul fluctuatii mari ale
cererii?
a. serviciile de telefonie
b. serviciile de transport public
c. serviciile hoteliere
d. serviciile bancare
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

64. Care dintre urmtoarele tipuri de servicii au capacitatea de a se adapta rapid n cazul
unor fluctuatii mari ale cererii?
a. serviciile hoteliere
b. serviciile de transport public
c. servicii de alimentatie publica
d. servicii de asigurari

65. Care dintre urmatoarele tipuri de servicii se adapteaza mai greu n cazul unor fluctuatii
mari ale cererii?
a. servicii juridice
b. servicii bancare
c. servicii hoteliere
d. servicii de asigurri

66. In timpul sezonului estival cererea pentru serviciile oferite de un hotel de pe litoral
depaseste capacitatea maxima de cazare a acestuia. Care dintre urmtoarele masuri este
indicata a fi luata de managerul hotelului?
a. reducerea tarifelor hoteliere
b. angajarea temporar de personal
c. acordarea de prioritate clientilor fideli
d. acordarea de concedii angajatilor

67. In perioada de extrasezon cererea pentru serviciile hoteliere oferite de un hotel de pe

litoral este mai mica dect capacitatea de cazare a acestuia. Care dintre urmtoarele masuri este
indicat a fi luat de managerul hotelului?
a. reducerea tarifelor
b. acordarea de prioritate clientilor fideli
c. practicarea unor tarife nepreferentiale
d. angajarea temporara de personal

68. La sfarsitul anului cererea pentru asigurari tip RCA creste. Care dintre urmtoarele
msuri este indicat a fi luata de managerul unei companii care ofer astfel de servicii?
a. acordarea de concedii angajatilor
b. nchirierea de echipamente
c. nscrierea angajatilor la cursuri de perfectionare
d. angajarea temporara de personal

69. In cadrul publicitatii pentru serviciile turistice, cea mai recomandata forma este:
a. publictatea prin radio
b. publicitatea prin TV
c. publicitatea prin tiparituri
d. publicitatea prin reducerea tarifelor
 UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

70. Ca forma a politicii de comunicare in sfera serviciilor turistice, reducerea tarifelor in

perioada de extrasezon face parte din:
a. publicitate
b. promovarea vanzarilor
c. relatiile publice
d. comunicarea personala