1) In legatura cu tehnica simularii manag.

se poate afirma ca: 1)permite

obtinerea unor informatii despre sistem inainte ca aceste sa fie realizat in
concret;
5) implica construirea unor modele matematice si logice care descriu
comportarea unui sistem de-a lungul unei perioade mari de timp; 7)este o tehnica
de realizare a experimentelor cu claculatorul electronic.(1,5,7).
2) indicati care din afirmatiile urmatoare referitoare la tehnica simularii este
falsa: b)prin solutiile exacte pe care le ofera, simularea este o tehnica de
cercetareeficienta pentru fenomenele reale dificil de studiat analitic.
3) Trecerea de la sistemul real(organiz.) la modelul reai(modelul de
simulare) se realizeaza prin: d) modelul abstract.
4)selectati afirmatia falsain procesul de trecere de la sistemul real la
modelul de simulare, modelul real reprezinta: e) descompunerea sistemului
in parti componente cu legaturi intre ele.
5) metodele cantitative nu ofera managerului: c) modele matematice pure pt.
rezolvarea optima a problemelor manageriale ale organizatiei.
6) spre deosebire de facilitatile oferite de calculatoare in decizia manageriala,
in cadrul sistemelor de conducere a proceselor tehnologice calculatoarele:
b) elaboreaza automat decizii sub forma de comenzi ce se transmit spre procesul
condus.
7) printre criteriile folosite in clasificarea modelelor economice nu se
regaseste: b) numarul de decidenti.
8) modelarea aspectelor existente in cadrul unei organizatii se realizeaza cu
modelele: e) descriptive.
9)marimile care caracterizeaza procesele economice d.p.d.v. al preciziei lor
pot fi clasificate in marimi; 1)fuzzy/vagi; 5)stochastice; 6)deterministe.
10) in cazul existentei unui volum redus de date se pot folosi modele: a) fuzzy
11) transmiterea informatiei de la executant la decident pt. luarea ei in
considerare este asigurata de: e) conexiunea inversa.
12) in functie de orizontul de timp considerat modelele pot fi: b) modele
discrete-secventiale, modele continue.
13) modelele dinamice sunt acele modele clasificate in functie de: b) factorul
timp.
14) modelele normative sunt acele modele care: e) permit obtinerea unei
solutii optime in raport cu un crieteriu stabilit de catre factorii de decizie.
15) in categoria modelor descriptive sunt cuprinse: 3)modele de ordonantare
si lotizare; 4)modele de tip organigrama a structurii organizatorice; 8) modele
ale relatiilor umane.
1

16) procesul de modelare economico-matematica nu cuprinde etapa:

b) analiza modelelor existente.
17) in categoria modelelor pt. descrierea retelei informationale se afla:
d) diagrama de flux a documentelor si modele de tip aval-monte.
18) in folosirea modelarii procedurale in studiul proceselor economice se are
in vedere urm. Considerent: c) factorul uman nu poate fi exclus din procesul de
conducere al unui sistem deoarece acesta formuleaza ipotezele referitoare la
comportamentul sistemului studiat.
19) selectati afirmatia falsa referitoare la modelarea procedurala:
b) modelarea procedurala acorda un prim rol modelului si unul secundar
algoritmului.
20) algoritmii euristici se bazeaza pe ideea ca este avantajos: b) sa se obtina
cat mai mult pe linia functiei obiectiv.
21) selectati afimatia falsa despre metoda euristicii: e) metoda euristicii ofera
reguli care garanteaza obtinerea solutiei optime pe calea cea mai avantajoasa.
22) solutia oferita prin aplicarea modelelor euristice este: c) o solutie buna
fara sa se arate ca este cea mai buna posibila.
23)algoritmii euristici nu se folosesc, in general, atunci cand: e) rezelovarea
problemei se poate face cu ajutorul unor algoritmi de otimizare.
24) algoritmii euristici permit obtinerea unei solutii: c) suboptimale.
25) selectati afirmatia falsa in legatura cu euristica: a) cuprinde o clasa de
metode utile atunci cand marimile ce definesc un proces ec. pot fi corect
masurate.
26) in cazul unor procese markov, matricea probabilitatilor de tranzitie
poate avea urm. proprietati: 1. este o marime stochastica; 3. un element de pe
diagonala principala reprezinta coeficientul de fidelitate corespunzator unui
produs; 5. un element oarecare pij ia valori in intervalul(0,1); 6. este o matrice
patratica; 7.suma elementelor de pe linie este 1.(1,3,5,6,7,).
e) suma
27) selectati afirmatia falsa despre un lant markov:
elementelor de pe coloane din matricea probabilitatilor de trecere este 1.
28)unele din premisele utilizarii lantului markov pt. modelarea evolutie pe
pieta a unor produse concurentiale sunt urm.: 1. nr. finit si constant de marci;
2. clientul alege o singura marca; 7. probabilitatile trecerii de la o marca la alta
sunt constante pe o anumita perioada de timp.(1,2,7).
29) selectati afirmatia falsa referitoare la curba vanzarilor care descrie
evolutia in timp a vanzatorilor dintr-un anumit produs: d) derivata curbei
vanzarilor exprima volumul global al vanzarilor in perioada existentei produsului
pe piata.
2

30) curba vanzatorilor poate fi asimilata unei functii Gamma de forma:

c) Vt=k*t*e-t.
31) selectati afirmatia falsa referitoare la un lant markov: b)probabilitatile de
trecere sunt reprezentate sub forma unui vector linie cu toate elementele
nenegative.
32) elementele componente ale unui vector spectral indeplinesc urm.
conditie: d) sunt cuprinse in intervalul (0,1) si suma lor este egala cu 1.
33)valoarea comenzilor, calculata prin metoda vectorilor spectrali se
regaseste in valoarea livrarilor : c) integral pt. luna curenta, lunile urm. si cote
parti pt. lunile anterioare.
34) metoda vectorilor spectrali se poate utiliza pt.: d)a previziona livrarea
unor produse pe o perioada imediata urmatoare.
35) in cazul esalonarii in timp a comenzilor, vectorul spectral contine:
e) procente din valoarea comenzii care vor fi livrate in fiecare luna.
36. elementele vectorului coloana obtinut prin inmultirea matricei
comenzilor cu vectorul spectral arata: a) valoarea comenzilor livrate integral
pt. luna curenta, lunile urm. si cote parti pt. lunile anterioare.
37) selectati afirmatia falsain metoda ajustarii exponentiale a lui Brown cu
un singur factor de nivelare, [0,1] : e) se pot estima valorile indicilor de
sezonalitate.
38) in cazul in care exista suficiente date din trecut pt. a caracteriza
fenomenul ec., valoarea coeficientilor de nivelare , , , din modelul lui
brown se determina prin: b) tehnica simularii.
39) aplicarea in practica a procedeelor de previziune bazate pe modelul
Brown este conditionata de: b) existenta unor informatii asupra vanzarilor pe
perioadele trecute.
40) selectati afirmatia falsa la metoda nivelarii exponentiale: c) fiecarei valor
dein seria cronologica I se ataseaza acelasi coeficient de pondere.
41) in cazul modelului lui Brown, cand nu exista sezonalitate si trend de
lunga durata, calculul de previziune necesita: 1. valoarea lui , factorul
ponderator de nivelare; 5)previziunile care s-au facut pt. cel mai indepartat
moment al seriei de date;
6) seria de date pt. fenomenul ec. ce solicita calculul
de previziune (1,5,6,).
42) selectati afirmatia falsa despre optimizarea multicriteriala: a) in cazul
optimizarii multiobiectiv, multimea variantelor de decizie este finita.

43.) in cazul problemei de programare liniara multidimensionala: e) se

inlocuiesc functiile obiectiv cu functiile de utilitate ponderate cu un coeficient de
importanta.
44) in cazul optimizarii liniare multicriteriale: d) solutiile obtinute prin
rezolvarea separata a problemei in raport cu fiecare criteriu sunt solutii
nedominante intre ele.
45) problemele de programare liniara multidimensionala nu presupun:
c) estimarea valorilor optime, medii si pessime ale funtiilor obiectiv.
46 algoritmul de calcul in cazul problemelor de programare liniara
multiobiectiv cuprinde in succesiune mai multe atape de calcul:
5. determinarea pt. fiecare din cele r functii de eficienta a valorilor optime si
pessime; 6. rezolvarea celor 2*r probleme de programare liniara determinate de
sistem si de functiile de optim si separat a celor determinate de sistem si de
functiile de pessim; 8. se rezolva r sisteme de tipul: hXh +h =1. (5,6,8,).
47) marimilevagi/fuzzy se caracterizeaza prin faptul ca: a) au o multime de
valori carora li se asociaza un grad de aparenta la o anumita proprietate.
48) in cazul programarii robuste , folosite pt. rezolvarea unor probleme de
programare liniara: c) atat coeficientii variabilelor, cat si vectorul termenilor
liberi pot fi marimi vagi.
48) in cazul multimilor vagi, gradul de apartenenta A (X) al unui element X
la submultimea A (cu o anumita proprietate): a) ia valori in intervalul [0,1].
50) optimizarea fexibila reprezinta: e) un mod de abordare a problemelor ec.
bazat pe introducerea unor variabile care sa poata reflecta atat imprecizia cat si
diferitele nuante care apar in practica unei organizatii.
51) selectati afirmatia falsa la fuzzyficarea modelelor deterministe: b) in
conceptia fuzzy, parametrii care se ataseaza variabilelor nu au un caracter
subiectiv.
52) marimile vagi (fuzzy) sunt acele marimi care: c) nu au o valoare unica, ci
o multime de valori carora li se asociaza un grad de apartenenta la o anumita
proprietate.
53) fuzzyficarea unei probleme de programare liniara nu se poate realiza:
c) prin scrierea problemei cu restrictii vagi astfel: Ai x<bi => Ai x bi Bi, Bi
toleranta pozitiva.
54) selectati afirmatia falsa in cazul programarii dinamice, politica
optimala?: e) depinde de inclinatia catre risc a decidentului in dinamica.

55) pentru alocarea resurselor cu ajutorul unui model ADC de tip euristic,
programarea activ. La un moment t se face:
2. studiind multimea
activ. amanate anterior si multimea activ. programate sa inceapa la momentul t;
6. programand activ. din multimea activitatilor candidate la momentul t dupa
unul sau mai multe din urm. criterii:ordinea crescatoare a rezervei de tip, ordine
crescatoare a termenului maxim de incepere, etc; 7. programand activ. din
multimea (Ct) a candidatilor la momentul t care asigura o incarcare maxima a
capacitatilor disponibile.(2,6,7,).
57) rezolvarea modelelor de simulare se face prin: a) prelucrarea unor
experimente create in cadrul sistemului.
58) realizarea experimentului de simulare presupune parcurgerea unora din
fazele urmatoare: 1. modelarea problemei, 2. generarea de numere
pseudoaleatoare,
4. realizarea programului de simulare, 5.validarea
sistemului si a programului de simulare, 7. realizarea experimentului de simulare
si analiza rezultatelor. (d(1,2,4,5,7,)).
59) selectati afirmatia falsa la tehnica simularii: d) modelele de smulare au
caracter deductiv.
60) simularea nu permite in general: e) optimizarea unor probleme care fac
obiectul deciziei.
61) indicati care din afirmatiile urmatoare referitoare la tehnica simularii
este falsa: b) prin solutiile exacte pe care le ofera, simularea este o tehnica de
cercetare eficienta pt. fenomenele reale dificil de studiat analitic.
62) selectati afirmatia falsa din urmatoarele propozitii referitoare la
avantajele oferite de tehnica simularii: b) simularea permite controlul
fenomenelor reale, prin solutiile oferite putandu-se corecta deciziile efectuate
anterior.
63) Cand se desfasoara mai multe experimente de simulare pt. un anume
sistem, modificand unul sau mai multi parametrii de intrare, consistenta si
comparabilitatea rezultatelor este asigurata prin folosirea:
a)
aceleiasi secvente de numere aletoare pt. rulari diferite.
64) faza de executie a programului de simulare intre doua schimbari
consecutive ale parametrilor de intrare se numeste: b) mutare.
65) tipul de ceas ales pt. un anumit model de simulare este determinat pt.:
d) algoritmul de simulare.
66) intr-un sistem de simulare, variabilele de iesire pot depinde de:
4. structura logica a modelului de simulare considerat; 6) variabilele de intrare;
7. parametrii de intrare.(d(4,6,7,)).
5

67) spre deosebire de programarea liniara sau programarea dinamica,

simularea nu se bazeaza pe un model analitic. Acesta presupune ca
rezultatele obtinute prin simulare sunt: b) aproximari ale unor valori reale.
68) in cazul unui altgoritm cu ceas variabil, cresterea ceasului este data de:
b) intervalul de timp de la starea actuala la momentul aparitiei celui mai
important eveniment viitor.
69) simularea este conceputa ca un joc in care partenerii sunt: d) omul si
modelul.
70) totalitatea agendelor memorate la un moment dat in timpul executarii
unui program de simulare se numeste: e) calendarul evenimentelor.
71) simularea ofera: a) solutiile optime pt. manageri. 72)etapele pt. realizarea
experimetului de simulare sunt: 1. formularea problemei; 4. formularea
modelului de simulare; 7.culegerea si perlucrarea preliminara a datelor reale.
73) Nr. pseudoaleatoare satisfac unele din urm. conditii: 3. sunt repartizate
uniform intr-un interval dat; 4.functia de repartitie este stabila; 5. sirul generat
are o perioada de repetitie mare.(c(3,4,5)).
74) Care din urmatoarele proprietati nu este adevarata in legatura cu nr.
pseudoaleatoare: d) functia de repartitie nu este stabila (se modifica in timpul
rularii programului de simulare).
75) printre principalele clase de metode de generare a numerelor aleatoare se
pot cuprinde; b) metodele bazate pe consultarea expertilor.
76) Numerele pseudoaleatoare: e) sunt generate cu ajutorul calculatorului.
77) in functie de natura repartitiilor date se pot utiliza urmatoarele metode
de generare a nr. aleatoare: b) metode de extindere a sirului aleator obtinut.
78) metoda de simulare Monte Carlo poate fi folosita eficient: e) toate
raspunsurile anterioare sunt corecte.
79) selectati varianta falsa din afirmatiile referitoare la precizia si
proprietatile metodei Monte C. Pnetru ca rezultatele obtinute cu ajutorul
metodei MC sa poata fi concludente trebuie sa se tina seama de urm.
aspecte: c) nr. de incercari variaza direct proportional cu probabilitatea de
realizare a fenomenului analizat.
80) metoda de simulare M. Carlo: b) nu poate fi aplicata in cazul unor procese
de stocare complexe, in care cererea si intervalele de timp intre doua
aprovizionari sunt variabile aleatoare.
81 Jocurile de intreprindere se pot clasifica in: 2. cooperative; 6. contra
naturii; 8.concurentiale.(b(2,6,8)).

82) In desfasurarea unui joc de intreprindere se pot pune in evidenta cateva

etape: 1.adoptarea deciziilor de catre participanti; 2. efectuarea de catre arbitru
a calculelor; 3. efectuarea de catre arbitru a unui teste de continuare/incetare a
jocului; 4. precizarea restrictiilor si regulilor de joc pt. fiecare participant;
5. informarea asupra rezultatelor obtinute la fiecare mutare; 6. anuntarea
starsitului jocului si evaluarea rezultatelor. (d(4,1,2,5,3,6)).
83) Urmatoarele afirmatii se refera la jocurile de intreprindere. Alegeti
afirmatia pe care o considerati falsa: e) toate afirmatiile anterioare sunt
incorecte.
84) jocurile in care fiecare jucator realizeaza imbunatatirea propriilor
performante economice, fara a actiona asupra celorlalti jucatori se numesc:
85) dupa scopul urmarit, jocurile de intreprindere se clasifica in: e) jocuri de
instruire si jocuri pt. fundamentarea deciziilor operative.
86) etapa in derularea uni joc de intreprindere, in care se produce
conexiunea este cea in care: c) arbitrul publica o informare asupra rezultatelor
obtinute.
87) jocurile specifice pt. economia de piata sunt: b) jocurile independente.
88) jocurile complexe: d) analizeaza mai multe funcii ale organizatiei si relatiile
principale cu alte compartimente sau chiar cu exteriorul organizatiei.
89) Intre terminologia teoriei sistemelor si cea a dinamicii industriale exista
analogii ale conceptelor folosite. Selectionati din urm. enimerare pe cea care
nu corespunde unei analogii potrivite: b) procese de baza si administrative
sistem hidraulic.
90) Conceptul fundamental al modelarii dinamice cu ajutorul tehnicii
Forrester este: a) ciclul informatie-decizie-actiune.
91) selectati afirmatia falsa referitoare la o ecuatie de nivel: e) in membrul
drept al unei ecuatii de nivel, ritmurile de fluxului sunt variabile in intervalul JK.
92) selectati afirmatia falsa: in construirea unei diagrame de flux: c) toate
ecuatiile de ritm sunt reprezentate prin dreptunghiuri in care variabilele de
intrare sunt nivelele sistemului si constantele.
93) selectati afirmatia falsa referitoare la o ecuatie de ritm:
d) variabilele de intrare intr-o ecuatie de ritm pot fi niveluri, constante sau alte
ritmuri calculate la nivelul K.
94) in scrierea unei ecuatii de nivel se tine seama de urmatorul aspect:
d) ecuatia de nivel cintine in mod necesar in membrul drept valoarea anterioara
a nivelului si de asemenea, intervalul de calcul DT, ca multiplicator al ritmului
fluxurilor.
7

95) dintre avantajele dinamicii industriale retinem ca aceasta tehnica:

c) necesita o durata mica de pregatire a datelor si decalcul in cazul in care se
urmareste o analiza in unitati naturale.
96) Pentru realizarea simulrii s-au generat: c) 5000 nr aleatoare.
97) n experimentele de simulare Monte Carlo preul de vnzare de 900 u.m.
are asociat urmtorul interval de numere aleatoare: d) [0,40; 0,70)
s n timpul simulrii, cu ajutorul unui generator de numere aleatoare,
uniform repartizate n intervalul [0, 1], a fost generat numrul 0,820. Preul
asociat acestuia prin metoda Monte Carlo este: e) 1100u.m.
99) Ponderea pe pia a produsului PS1 n luna februarie a.c. este: a) 25%;
100 )Coeficientul de fidelitate de la o lun la urmtoarea lun fa de
produsul PR2 este: b) 0,5;
101) Probabilitatea de reorientare a unui cumprtor al produsului PS1 n
luna aprilie a.c. ctre produsul PR3 n luna mai a.c. este: e) 0,1.
102)Coeficientul de fidelitate n luna mai a.c. fa de luna februarie a.c.
pentru produsul PR3 este: e)0,49662 .
103) Probabilitatea ca un cumprtor al produsului PR2 n luna februarie
a.c. s cumpere produsul PS1 n situaia staionar a pieei este: d) 0,49398;
104)Situaia staionar de pe pia s-ar putea modifica dac: e)se modifica
matricea probabilitatilor de tranzitie
105 )Ponderea pe pia a produsului CS1 n luna martie a.c. este: e) 0,55.
106) Ponderea pe pia n luna mai a.c. a produsului CR2 va fi: b) 0,3205;
107) Coeficientul de fidelitate de la o lun la urmtoarea lun pentru
produsul CR2 este: a) 0,7
108) Probabilitatea de reorientare a unui cumprtor al produsului CR2 n
luna aprilie a.c. ctre produsul CR3 n luna mai a.c. este: c) 0,2;
109 ) Probabilitatea de reorientare a unui cumprtor al produsului CR2 n
luna martie a.c. ctre produsul CS1 n luna iunie a.c. este: a) 0,175.
110 ) Probabilitatea ca un cumprtor al produsului CR3 n luna martie a.c.
s cumpere produsul CS1 n starea staionar a pieei este: c) 0,2;
111 ) n starea staionar a pieei, un cumprtor va reveni la produsul CS1
dup: e) 5 luni.
112 )Pe baza matricei probabilitilor de tranziie, conducerea firmei
PRODC a simulat pentru perioada aprilie a.c. iunie a.c. comportamentul
cumprtorilor produsului CS1 din luna martie a.c. Cu un generator de
numere aleatoare uniform distribuite n [0,1) s-a obinut irul de numere:
0,82; 0,08; 0,72. Prin aplicarea metodei de simulare Monte Carlo rezult c
produsele alese n perioda aprilie a.c. iunie a.c. de cumprtorii lui CS1 din
8

martie a.c. sunt:a)CR3,CS1,CR2

113 ) Datele privind vnzrile efective se caracterizeaz prin :e) lipsa unei
tendine i/sau a variaiilor sezoniere
114 ) Volumul previzionat al vnzrilor pentru luna martie a.c. este: d) 79,52
tone; 115 ) Ponderea, n %, a vnzrilor din luna februarie a.c. n volumul
previzionat al vnzrilor pentru luna imediat urmtoare este: b) 20%;
116 ) Ponderea, n %, a vnzrilor din prima lun a seriei de date n volumul
previzionat al vnzari pentru luna martie a.c. este e) mult mai mic dect 20%
117 ) Previziunea iniial este: b) 59 tone;
118 ) Volumul previzionat al vnzrilor pentru luna ianuarie a.c. este:
d) 59,522 tone.
119 )Ponderea, n %, a vnzrilor din luna ianuarie anul precedent n
volumul previzionat al vnzrilor pentru luna ianuarie a.c. este:
d) mult mai mic dect 9%;
120 ) Ponderea, n %, a vnzrilor din luna septembrie anul precedent n
volumul previzionat al vnzrilor entru luna octombrie din acelai an este:
a) 9%;
121) Valoarea comenzii emipse n luna martie a.c. este: a) 500 u.m.
123) Diferena dintre valoarea total a comenzilor primite de S.C. EXTRA
S.A. n perioada ianuarie a.c. iunie a.c. i valoarea total a comenzilor
livrate ncepnd din luna aprilie a.c. este: e)565 u.m
126 ) Contribuia produselor PS3 la valoarea total a produciei n luna
martie a.c. este: c) 59540 u.m.
127 ) n cazul reducerii cantitii disponibile din resursa R1 cu 381,667 tone,
valoarea total a produciei: a )se va reduce cu 168,333 u.m., fr modificarea
programului de producie;
128) reducerea cantitatii disponibile din resursa R2 cu 10 tone va determina:
b) mentinerea valorii totale a productiei si mentinerea celor 4 produse in
programul de productie.
129 )Modificarea preului unitar de vnzare al produsului PS2 de la 90 u.m.
la 100 u.m va determina: a) obinerea valorii totale a produciei de 80240 u.m.
fr modificarea programului de producie;
130) Creterea cu 10 tone a cantittii contractate pentru produsul PS4 va
conduce la: e) reducerea valorii totale a productiei cu 400 u.m.
131 ) Valoarea optim a cheltuielilor totale pentru realizarea produciei de 157
mii tone este: e) 8685,333 u.m.
132 ) Creterea cantitii totale contractate de la 157 mii tone la 160 mii tone de
produse AS1, AS2 i AS3 va determina:
9

a) cheltuieli totale de 9113,334 u.m. fr modificarea programului de producie;

133 )Reducerea costurilor de producie la 1000 tone produs AS2 de la 42 u.m. la
40 u.m. va determina:; d) reducerea cheltuielilor totale cu 91,334 u.m. fr
modificarea programului de producie;
134 ) Achiziionarea unei cantiti suplimentare de 20 tone resurs M1 va
conduce la: d) reducerea cheltuielilor totale cu 366,66 u.m. i modificarea
programului de producie
135 ) n cazul unui cost de producie de 30 u.m pentru 1000 tone produs AS1,
programul optim de producie presupune: a) realizarea a 126 mii tone AS1 si
chletuieli foarte mici de 6027 u.m.
136 )Reducerea cantitii contractate de la 157 mii tone la 100 mii tone va
conduce la: b) reducerea cheltuielilor totale cu 5385,333 u.m.
137 n cazul parametrizrii de forma (157 + ) a cantitii totale contractate,
pentru [-42,714; -22,455]: d)resursa M2 va fi utilizat integral, dar resursa M3
nu va fi utilizat integral pentru realizarea programului de producie al lunii aprilie
a.c.;

138)Profitul total optim al produciei atelierului de piese de schimb n luna

aprilie a.c. este: c) 1214,1 u.m.;
139) In luna aprilie a.c. producia optim pentru produsul ST2 este:
c) 81piese;
140 ) Contribuia produselor ST3 la profitul total optim este: c) 305,1 u.m.;
141 ) n arborele binar, soluia optim se afl la: e) nivelul 3, nodul stng .
142 ) Ch. totale optime ale S.C. PRODES S.A. n luna august a.c. sunt
b) 4079,4 u.m
143 ) n luna august producia optim pentru produsul PS3 este: c) 98 piese;
144 ) Costul total al realizrii produciei optime de PS1 este: a) 210 u.m
145 ) La iteraia 4 a metodei branch and bound s-a introdus restricia
c) x2>= 46
147) Profitul total pentru programul de producie din luna iunie a.c. este
c) 911,951 u.m.;
148 ) Cantitatea (tone) realizat n plus fa de comanda ferm pentru
produsele PN1 este: c) 46,220.
149 ) Programul de producie n luna iunie a.c. se caracterizeaz prin:
c) realizarea cheltuielilor minime de 2880 u.m.;
152) Cheltuielile materiale totale ocazionate de realizarea programului de
producie al lunii iulie a.c. sunt: b) 50750 u.m.
154 )Sperana matematic a profitului net pentru varianta optim este:
10

e) 34,1 u.m.
155 )Variantele optime n cele dou etape ale procesului decizional privind
alegerea produsului nou care s fie lansat n fabricaie sunt: c) lansarea
produsului A100 i realizarea unor aciuni promoionale n cazul cnd s-a reuit
distribuirea rapid a produsului sau realizarea unor aciuni publicitare n cazul
cnd s-a remarcat distribuirea lent a produsului;
156 ) Valoarea nodului 6 este: d) 38 u.m. 157) Valoarea nodului 2 este: a) 34,1
u.m.; 158 )n problema decizional a S.C. ISAR S.A. nu este variant
decizional:; b) durata redus de proiectare;
159 ) Variantele optime ale procesului decizional sunt: d) proiectarea
produsului nou A i fixarea unui pre iniial mic n cazul duratei mari de
proiectare sau fixarea unui pre iniial mare n cazul duratei reduse de
proiectare;
160) Sperana matematic maxim a profitului pentru decizia optim este:
b) 32,8 u.m.;
161) Efectele economice au fost estimate de specialiti pentru urmtoarele
fonduri: e) mld.lei, 4 mld.lei, 8 mld.lei, 12 mld.lei i 16 mld.lei.
162 ) Producia valoric estimat a fi obinut prin alocarea a 8 mld. lei
pentru modernizarea filialei 2 este: d) 16 mld. lei;
163) Producia valoric estimat a fi obinut la filialele 1 i 3 prin alocarea a
cte 4 mld. lei este d) 29 mld. lei;
164) Costul total de realizare al proiectului de modernizare n 10 sptmni
este: c) 25483,333 u.m.;
165) Costul total al proiectului de modernizare n 15 sptmni este:
b) 20730 u.m.
166) Costul total al proiectului de modernizare n 20 sptmni este:
a) 18700 u.m
167) Durata total n care poate fi realizat proiectul de modernizare este
cuprins n intervalul: c) [9; 12] sptmni;
168) Costul total al proiectului de modernizare n cazul urgentrii totale a
tuturor activitilor este: c) 2925 u.m.
169) Costul optim total pentru durata minim de realizare a proiectului de
modernizare este: b) 2715
170) Costul optim total pentru durata de 10 sptmni este: d) 2485 u.m.;

11