Econometrie - Test Grila

11/02/2023, 11:12 ECONOMETRIE – TEST GRILA
ECONOMETRIE – TEST GRILA

1. In sens larg econometria reprezinta:
b) investigarea cantitativa a proceselor si fenomenelor economice
2. Econometria este rezultatul interferentei:
a) statisticii, matematicii si economiei
3. Termenul de econometrie a fost introdus de:
a) Frisch
4. Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei econometrie?
a) fizica nucleara
5. Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei
econometrie?
a) termodinamica
6. Bazele “Societatii pentru econometrie” au fost puse la 29 dec 1930 in:
a) SUA
7. Modele econometrice au un rol preponderent:
a) predictiv
8. Econometria este considerata disciplina:
a) de frontiera
9. Inductia statistica se refera la:
a) verificarea ipotezelor statistice
10. Estimarea parametrilor regresiei simple sau multiple se realizeaza:
a) prin metoda celor mai mici patrate
11. Ecuatia de regresie nu poate cuprinde:
a) principiul dualismului
12. In ecuatia de regresie de mai jos:
Factorul de perturbare este:
d)
a) varibila endogena
b) variabila exogena
c) variabila de intarziere
d) factorul de perturbare
https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/ECONOMETRIE-TEST-GRILA34278.php 1/35
14.factorul de multiplicareIn ecuatia de regresie de mai jos:
a) variabila exogena
a) variabila de intarziere
16. “ Un complex de elemente in interactiune” este definitia data de Bertalamffy:
a) sistemului
17. Componentele sistemului econometric sunt reprezentate de:
a) elemente si conexiuni
18. Care din urmatoarele nu pot fi conexiuni ale unui sistem econometric:
a) principiul dualismului
19. Sistemele econometrice sunt in toate cazurile:
a) deschise
20. Conceptul de incluziune semnifica faptul ca orice sistem:
a) se poate incadra intr-o structura mai larga
21. Stabilitatea unui sistem inseamna:
a) autoreglare
b) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile
22. Legatura inversa (feed – back) este capacitatea sistemului
a) de a realiza un flux permanent din spatiu dinspre punctual terminus (unde se evidentiaza iesirea)spre
dispozitivul de reglare
23. Reglarea unui sistem nu se poate face prin:
a) dualism
24. Relatiile sau conexiunile intre elementele sistemului econometric nu pot fi:
inchise
25. Legaturile sistemului econometric cu mediul exterior nu se realizeaza
a) cognitive
26. Spre deosebire de procesele fizice, randamentul procesului de productie este:
b) supraunitar
27. Randamentul procesului de productie este dat de raportul intre:
a) iesirea utilasi intrare
28. Luarea deciziei se bazeaza pe unele din elementele de mai jos:
1. alegerea criteriului de decizie
2. alegerea alternativei de actiune
Care din combinatiile de mai jos reprezinta elemente pe care se bazeaza luarea deciziei:
29. Care din urmatoarele nu reprezinta rezultate in sistemul de productie rational posibil de luat in considerare: a)
nonprofitul
30. Care din urmatoarele nu reprezinta rezultate in sistemul de productie rational posibil de luat in considerare: a)
perturbatiile puternice
31. Modelul determinist descrie legaturile :
a) functionale dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem
32. Modelul econometric descrie legaturile :
a) statistice sau stochastice intre valorile necomandabile (intrari) si valorile comandabile ( iesiri) aferente
sistemului studiat
33. Criteriul de decizie este:
a) o masura cu care se compara intre ele variantele de actiune, pentru a se alege alternative cea maibuna
34. Criteriul simplu de decizie se aplica atunci cand:
a) exista mai multi indicatori de rezultat
b) este identificata o relatie matematica intre mai multi indicatori de rezultat
c) atingerea obiectivului poate fi caracterizata printr-un singur indicator de rezultatd) se ignora cheltuielile
e) productia maxima coincide cu costul minim
35. Intr-un criteriu complex de decizie:
a) nu exista parametrii necontrolabili
b) atingerea obiectivului poate fi caracterizata printr-un singur indicator de rezultatc) se ignora
cheltuielile
d) se reflecta mai multi indicatori de rezultat
e) productia maxima coincide cu costul minim
36. Situatia decizionala econometrica este caracterizata prin reuniunea a trei elemente care se regasesc printre
elementele:
1. multimea parametrilor independenti sau a stimulilor care definesc conditiile obiective si alcatuiescvariabilele
necontrolabile
2. multimea alternativelor rational posibile sau a reactiilor cu care se raspunde la fiecare stare a conditiilor
obiective si care alcatuiesc variabilele controlabile
3. multimea indicatorilor de resultant ce pot fi rational de luat in considerare la alegerea criteriulu dedecizie
4. valoarea optima a indicatorilor de rezultat
5. valoarea maxima a indicatorilor de rezultat
Care din combinatiile de mai jos caracterizeaza situatia decizionala econometrica: a)
1,2,4
b) 1,2,5
c) 2,3,4
d) 1,2,3
e) 2,3,5
37. O motivatie a introducerii variabilei aleatoare in modelul matematic econometric deriva din: a)
legea lui Malthus
b) legea lui Pareto
c) alegerea criteriului de decizie complex
d)variantace asigura productia maxima
e) imposibilitatea reproducerii tehnice a fenomenului economic, ci numai bazat pe observatie
38. Eroarea este definita ca:
a) diferenta dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara
b) suma dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara
c) produsul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara
d) catul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara
e) radacina patrata a rezultatului masurarii
39. Cauzele aparitiei erorilor in econometrie se regasesc in:
a) analiza unor fenomene prea complexe
b) insuficienta metodelor de masurare, a celor de analizasi interpretare sau calcul
c) utilizarea de modele econometrice in analiza fenomenelor economice
d) ponderarea rezultatelor prin grade de importanta
e) adoptarea unor decizii de optimizare cu restrictii
40. Erorile econometrice sistematice apar:
a) in situatii in care deciziile nu pot fi modificate
b) la alegerea unei variante econometrice de actiune din mai multe posibile
c) in acelasi sens fata de valoarea medie
d) in situatii de programare lineara
e) cand se utilizeaza criterii simple de decizie
Erorile accidentale sau intamplatoare:
a) constau intr-o depasire accentuata a limitelor admisibile
b) apar in acelasi sens fata de valoarea medie
c) necesita calcule laborioase
d) nu au sistematica de ordonare si sunt diferite ca marime si semn
e) sunt egale si de sens contrar cu eroarea reala
42. Corectia este:
a) marimea egalasi de sens contrar cu eroarea reala
b) o eroare grosolana
c) o eroare sistematica
d) o eroare accidentala, intamplatoare
e) de acelasi sens fata de valoarea medie
43. Care din urmatoarele nu sunt categorii de erori intalnte in econometrie:
a) erori intamplatoare
b) erori tip Pareto
c) erori cu valoare medie nula
d) erori cu variatie constanta
e) erori cu distributie normala
44. Corelatia dintre doua variabile este analitica daca:
a) legatura dintre variabile este slaba
b) legatura dintre variabile este complexa
c) la o valoare a unei marimi corespunde o singura valoare pentru cealalta
d) la o valoare a unei marimi corespund mai multe valori pentru celelalte
e) coeficientul de corelatie tinde la 0
45. Corelatia dintre doua variabile este stochastica daca:
a) legatura dintre variabile este slaba
b) legatura dintre variabile este complexa
c) la o valoare a unei marimi corespunde o singura valoare pentru cealalta
d) la o valoare a unei marimi corespund mai multe valori pentru celelalte
e) coeficientul de corelatie tinde la 0
Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre:
a) 0 si1
b) -1 si0
c) 0 si 1000
d) 0 si 100
e) -1 si1
Daca coeficientul de corelatie r = 1 atunci corelatia este:
a) liniara directa
b) exponentiala
c) logaritmica
d) liniara inversa
e) hiperbolica
48. Daca coeficientul de corelatie r = -1 atunci corelatia este:
a) liniara directa
b) exponentiala
c) logaritmica
d) liniara inversa
e) hiperbolica
49. Determinarea coeficientilor de regresie se poate face cuajutorul : a)
teoriei relativitatii
b) metodei celor mai mici patate
c) criteriilor de decizie
d) legii Pareto
e) legii normale
50. Marimea de sens contrar, adica (-) a erorii pozitiva are denumirea de : a)
medie absoluta
b) abatere medie patratica
c) corectie
d) medie patratica
e) eroare intamplatoare
In cazul programarii lineare, functia obiectiv si restrictiile sunt:
a) exponentiale
b) lineare
c) polinomiale
d) de o utilitate viitoare
e) fara erori
Un model este o :
a) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare inconstienta ,acceptata
b) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare constienta, neacceptata
c) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare constienta ,

acceptata
d) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin complicare constienta ,acceptata
e) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin complicare inconstienta ,acceptata 53.
Modelele:
a) vizeaza un numar maxim de variabile, pentru descrierea unui fenomen
b) se rezuma la un numar redus redus de variabile, neesentiale in fenomenul studiat
c) se rezuma la un numar redus de variabile, dar esentiale in fenomenul studiat
d) vizeaza un numar fix de variabile
e) vizeaza un numar maxim de variabile, esentiale in fenomenul studiat
54. Modelele economice:
a) sunt identice cu modelele econometrice
b) explica structura procesului sau fenomenului economic
c) explica structura procesului sau fenomenului tehnic
d) explica structura procesului sau fenomenului biologic
e) sunt mai complexe decat realitatea
Erorile identificate in analiza modelelor se pot numara printer urmatoarele:
a) erori de simulare
b) erori de estimare
c) erori de feed – back
d) erori de decizie
e) erori de modificare
Care din combinatiile de mai jos pot fi erori in analiza modelelor:
1) a,c
2) a,d
3) a,e
4) a,b
5) b,c
Din tipologia anticipatiilor unui model nu fac parte anticipatiile:
a) naïve
b) adaptative
c) extrapolative
d) rationale
e) medii
Un macromodel econometric simplu cuprinde mai multe etape care se numara printre
urmatoarele:
1) constatari asupra fenomenului, obiectului sau procesului economic
2) stabilirea restrictiilor
3) relatiile comportamentale
4) explicitarea variabilelor
5) luarea deciziei
Care din combinatiile de mai jos reprezinta etape ale unui macromodel econometric: a)
1,2,3,5
b) 1,3,4,5
c) 1,2,4,5
d) 2,3,4,5
e) 1,2,3,4
Restrictiile functionale
a) limiteaza variabilelor la diferite forme (cerc, hiperbola,etc)
b) impune ca toate variabilele sa fie pozitive
c) impune ca toate variabilele sa fie negative
d) impune ca valorile multimii solutiilor sa fie de frontiera
e) impune ca valorile multimii solutiilor sa fie interioare
59. Abaterea medie patratica este data de relatia:
ANS: d
60. Care din urmatoarele este expresia unui model econometric liniar:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: a
Modelele econometrice liniare se identifica printr-o:
a) dreapta
b) parabola
c) hiperbola
d) functie exponentiala
e) functie logaritmica
Forma general a modelului econometric multifactorial este data de relatia: a)
b)
c)
d)
e)
ANS: b
Modelul econometric dinamic este exprimat sub forma relatiei: a)
b)
c)
d)
e)
ANS: c
Printre urmatoarele se regasesc modalitatile de abordare pentru obtinerea solutiilor
problemelor de optimizare economica: 1) programarea liniara
2) identificarea restrictiilor functionale
3) obtinerea extremelor in analiza matematica clasica
4) identificarea restrictiilor directe.
Care din combinatiile de mai jos reprezinta modalitati de abordare pentru obtinerea solutiilor problemelor de
optimizare econometrica:
a) 1,2
b) 1,4
c) 1,3
d) 2,3
e) 2,4
Inainte de utilizare, un model econometric trebuie supus: a)
testarii
b) multiplicarii
c) adunarii rezultatelor
d) unei scaderi a rezultatatelor
e) unei cresteri
Un punct de optim nu poate fi:
a) un maxim sau minim global nestrict
b) un maxim sau minim global strict
c) un maxim sau minim local nestrict
d) un maxim sau minim local strict
e) un maxim sau minim strict crescator
Statistica utilizeaza de regula estimatii:
a) ale deciziei
b) operationale
c) de maxima verosimilitate
d) de raspuns
e) imposibile
Siguranta prognozei si precizia prognozei se afla in raport:
a) direct proportional una fata de alta
b) de independenta una fata de alta
c) de echivalenta
d) invers proportional una fata de alta
e) de dispersie una fata de alta
Daca numarul de observatii este mai mare erorile de previziune sunt mai: a)
mari
b) mici
c) numeroase
d) aplicative
e) importante
Modelul econometric descris cu functia:
y = a+bx+u Este
un model:
a) multifactorial descris cu ajutorul functiei lineare
b) unifactorial descris cu ajutorul functiei lineare
c) unifactorial descris cu ajutorul functiei logaritmice
d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmice
e) unifactorial descris cu ajutorul functiei inverseModelul econometric descries cu functia:
Este un model:
d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmice
e) unifactorial descris cu ajutorul functiei inverse
Modelul econometric descries cu functia:
y= a+bx+cx2+u
Este un model:
d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmic
e) unifactorial descris cu ajutorul functiei parabola de gradul doi
Coeficientul de elasticitate exprima:
a) modificarea procentuala a efectului, atunci cand cauza se modifica cu procentul unitar
b) modificarea cauzei cand efectul se modifica cu procentul unitar
c) modificarea calitativa a efectului atunci cand se modifica cauza
d) modificarea cauzei cu un ordine de marime
e) modificarea cauzei mai mult decat a efectului
Care din urmatoarele nu este un process de liniarizare a functiilor neliniare:
a) liniarizarea prin logaritmare
b) liniarizarea prin schimbare de variabila
c) liniarizare prin fixarea arbitrara a valorilor unor parametrii
d) liniarizarea prin estimare
Metoda cea mai utilizata la estimarea parametrilor modelului econometric este metoda: a)
normala
b) celor mai mici patrate
c) liniara
d) abateri mediei patratice
e) dispersiei
Modelul econometric input – output deschis apartine lui:
a) Cobb
b) Douglas
c) Keynes
d) Leontieff
e) Smith
Intotdeauna un model econometric vizeaza :
a) variabile cantitative
b) variabile calitative
c) predictii
d) estimari
e) testari
Care din urmatoarele elemente operationale nu fac parte din algoritmul principal aferent modelarii econometrice:
a) subsistemul variabilelor endogene si exogene
b) variabilele aleatoare
c) variabila “timp”
d) teste de verificare a ipotezelor statistice
e) modelul Leontieff
Care din urmatoarele elemente operationale nu fac parte din algoritmul principal aferent modelarii econometrice:
a) valorile de intrare
b) influente exogene
c) variabile aleatoare
d) variabila “timp”
e) modelul Cobb – Douglas
Sintetic, modelele econometrice sunt exprimate ecuational prin unele din urmatoarele
forme:
1) ecuatii de regresie
2) sisteme de ecuatii simultane
3) forma matriceale
4) variabile endogene
5) variabile exogene
Care din urmatoarele combinatii reprezinta forme ale exprimarii ecuationale a modelelor econometrice:
a) 1,2,4
b) 1,2,3
c) 1,4,5
d) 2,4,5
e) 2,3,4
In operatiile econometrice se recurge la exprimarea legaturilor intre variabilepe cat posibil:
a) echidistant
b) implicit
c) sub forma liniara
d) explicit
e) prin identificare
In modelele econometrice, de regula, ecuatiile initiale sufera transformari in
scopul :
a) obtinerii de functii parabola
b) logaritmarii lor
c) multiplicarii lor
d) liniarizarii lor
e) obtinerii unei hiperbole
83. Care din urmatorii nu sunt factori de obiectivare a modelarii econometrice:
a) eliminarea timpilor morti
b) identificarea variabilelor esentiale
c) identificarea interdependentelor intre variabile
d) formularea matematica a dependentei dintre variabile
e) liniarizarea distorsiunilor statistice
Care din urmatoarele nu sunt tipuri de modele econometrice:
a) unifactoriale
b) multifactoriale
c) multiplicative
d) liniare
e) neliniare
a) agregate
b) cu o singura ecuatie
c) statice
d) dinamice
e) incipiente
a) decizionale
b) restrictive
c) operationale
d) statice
e) dinamice
Modelele econometrice cu o singura ecuatie nu pot fi:
a) unifactoriale
b) multifactoriale
c) liniare
d) neliniare
e) sistemice
Modelele econometrice cu o singura ecuatie nu pot fi:
a) evolutive
b) multifactoriale
c) neliniare
d) dinamice
e) statice
89. In situatia modelelor liniare, cand coeficientii de regresie sunt pozitivi legaturile sunt: a)
partiale
b) directe
c) inverse
d) statice
e) dinamice
90. In situatia modelelor liniare, cand coeficientii de regresie sunt negativi legaturile sunt:
a) partiale
b) directe
c) inverse
d) statice
e) dinamice
91. In formularea modelelor econometrice cautarea unui singur element factorial determinant este generata de:
a) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivatadin
simplitate
b) costul ridicat al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata dinsimplitate
c) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor
d) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata
dincomplexitate
e) costul ridicat al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata dincomplexitate
Marimea coeficientului de regresie este masura a variatiei
a) vaiabilei factoriale la modificarea variabilei rezultante
b) variabilei rezultante la o modificare cu o unitate a variabilei factoriale
c) variabilei factoriale la o modificare cu o unitate a variabilei rezultante
d) variabilei factoriale la o modificare oarecare a variabilei rezultante
e) variabilei rezultante la o modificare oarecare a variabilei factoriale
93. Modelele econometrice uniecuationale nu pot fi modele: a)
unifactoriale
b) multifactoriale
c) liniare
d) neliniare
e) principale
Forma canonica (redusa) a modelului econometric se obtine
a) cand fiecare variabila explicata (endogena) este infatisata in functie de variabileleexplicative
(exogene)
b) cand fiecare variabila explicativa (exogena) este infatisata in functie de variabileleexplicate (endogene)
c) cand una dintre variabilele endogene este infatisata in functie de variabilele exogene
d) cand nici o variabila endogena nu este infatisata in functie de variabilele explicative
e) cand nici o variabila exogena nu este infatisata in functie de variabilele explicativeModelul econometric
dinamic este caracterizat de variabilitate la: a) lungime
b) inaltime
c) timp
d) forma
e) volum
Restrictiile directe sunt considerate restrictii:
a) functionale
b) marginite
c) de frontiera
d) care limiteaza variabilele la diferite (forme)
e) de nenegativitate
97. Modelele econometrice dinamice se regasesc in clasa celor a)
unifactoriale
b) multifactoiale
c) statice
d) nedefinite
e) infinite
98. Diferenta intre valoarea unei marimi sau variabile la un moment dat si valoarea centrala , de regula media
aritmetica este:
a) dispersia
b) media geometrica
c) media armonica
d) abaterea medie absoluta
e) abaterea medie patratica
Abaterea medie absoluta, cand diferitelor relatii li se acorda o pondere este data de relatia:
ANS: b
Abaterea medie patratica se mai numeste:
a) ecart tip
b) dispersie
c) abatere medie absoluta
d) abatere medie absoluta ponderata
e) medie aritmeticaModelul economic:
1) are ca si caracteristica generala, comuna faptul ca se refera la determinarea comportamentului variabilelor

economice pentru explicitarea existentei (manifestarii) cumulate a relatiilor economice
2) admite simplificaride reprezentare, insa concentrarea sa reprezentativa se regaseste pe trasaturileesentiale,

fundamentale ale procesuluieconomic
3) confera explicatii ale procesului economic, pe baza carora este posibila predictia si controlul evolutiilor
viitoar
4) este formulat cu scop explicativ, in raport cu multimea relatiilor ce conduc spre obiective
5) nu explica structura procesului sau fenomenului economic
Care din combinatiile de mai jos reprezinta caracteristici ale modelului economic: a)
1,2,3,4
b) 1,2,3,5
c) 2,3,4,5
d) 1,2,4,5
e) 1,3,4,5
Anticipatiile adaptive ale modelelor econometrice duc la:
a) utilzarea unui numar redus de variabile
b) corectia valorilor de anticipatie din perioadele precedente
c) prelungirea variabilelor prezente, curente
d) formularea de previziuni naïve
e) o imprastiere statisticaAnticipatiile extrapolative duc la:
a) utilzarea unui numar redus de variabile
b) corectia valorilor de anticipatie din perioadele precedente
c) prelungirea variabilelor prezente, curente
d) formularea de previziuni naïve
e) o imprastiere statistica
Intr-o relatie econometrica, previziunea ajustata (corectata) este:
a) idenica cu previzinea bruta
b) inferioara previziunii brute
c) superioara previziunii brute
d) endogena previziunii brute
e) exogena previziunii brute
In analiza modelelor econometrice se pot idetifica erori de estimare care se datoreaza: a)
evaluarii variabilelor endogene
b) simularii
c) modelarii
d) extrapolarii
e) probabilitatii
La un model:
a) proprietatile esentiale ale obiectului supus cercetarii sunt omise din reprezentareamodelistica
b) proprietatile neesentiale ale obiectului supus cercetarii sunt omise din reprezentarea
modelisticac) se utilizeaza un numar cat mai mare de variabile
d) reprezentarea datelor de intrare este mai complexa decat realitatea
e) sunt necesare variabile intr-un numar extreme de ridicat
Modelele sunt reprezentari ale:
a) datelor de iesire
b) mediilor aritmetice
c) abaterii standard
d) realitatii
e) dispersiei
In cadrul unui sistem, interactiunea se conduce dupa principii stiintifice care ordoneaza si face ca ansamblul, in
general, sa aiba tendinta:
a) echilibrarii permanente a activitatii lui
b) interpretarii fenomenului econometric
c) verificarii teoriei economice
d) cunoasterii sale, in concordanta cu legitatile generale
e) optimizarii permanente a activitatii lui
109. ” Un grup, un complet, un ansamblu de elemente naturale si artificiale care genereaza scopuri comune” este
definitia:
a) raportului cauza-efect
b) unei variabile endogene
c) unei variabile exogene
d) unui sistem
e) unui fenomen economic
Conexiunile, componente ale sistemului econometric pot fi:
1) interne, dintre elementele sistemului
2) externe, legaturi cu alte sisteme
3) erori de masurare
4) erori sistematice sau aleatoare
Care din combinatiile de mai jos, reprezina tipuri de conexiuni specifice sistemului: a) 1,3
b) 1,4
c) 1,2
d) 2,3
e) 3,4
111. Sistemele, in realitate, nu exista, ele se construiesc in scopul: a)
complicarii
b) cunoasterii
c) estimarii
d) corelarii
e) justificarii
Structura unui sistem econometric este:
a) o ordine relativ stabila, calitativ determinata a conexiunilor dintre elementele sistemului
b) multimea de valori pe care le au variabilele exogene
c) multimea de valori pe care le au variabilele endogene
d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric
e) data de faptul ca orice sistem are o intrare si o iesire
Starea sistemului econometric este definita de :
a) o ordine relativ stabila
b) multimea de valori pe care le au variabilele ce caracterizeaza conexiunile la un moment dat
c) faptul ca orice sistem are o intrare, o iesire si o functie
d) o trecere de la o stare la alta
e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric
Repertoarul unui sistem econometric reprezinta:
a) o ordine relativ stabila
b) multimea de valori pe care le au variabilele endogene
c) multimea de valori pe care le au variabilele exogene
d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric intr-o perioada
e) multimea momentelor carora le corespunde cate o stare econometrica
Adaptabilitatea unui sistem econometric este:
a) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric
b) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata
c) capacitatea sistemului de a perfectiona structura
d) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu perturbator
e) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii
Calendarul unui sistem econometric reprezinta:
a) trecerea de la o stare la alta
b) rezultatu oricarei transformari
c) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului
d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric
e) multimea momentelor carora le corespunde cate o stare econometrica in (0-T)In raport cu mediul sistemul
econometric poate avea
1) o intrare
2) o iesire
3) o comportare
4) o infinitate de variabile5) o functie
Care din combinatiile urmatoare sunt componente ale sistemului econometric, in raport cu mediul: a)
1,2,3,4
b) 1,2,3,5
c) 2,3,4,5
d) 1,2,4,5
e) 1,3,4,5
Faptul ca sistemele econometrice sunt intotdeauna deschise inseamna ca:
a) nu pot functiona decat in universul ce le inconjoara
b) sunt independente de mediul exterior
c) sunt relativ independente de mediul exterior
d) are capacitatea de a receptiona informatii exterioare
e) are o structura bine definita
Intrarea unui sistem econometrica este definita ca:
a) capacitatea de a receptiona informatii exterioare, sau orice actiune informationala din exterior asupra
sistemului, ori conexiune prin care mediul exterior actioneaza asupra sistemului
b) capacitatea de a receptiona informatii interioare, sau orice actiune informationaladin exterior asupra sistemului, ori
conexiune prin care mediul exterior actioneaza asupra sistemului
c) o multime de valori pe care le iau variabilele sistemului
d) structura sistmului
Pentru a analiza un fenom economic ca sistem acesta trebuie sa realizeze unele din urmatoarele:
1) sa fie separat de alte fenomene
2) sa fie individualizat ca un lucru independent (relativ)
3) sa fie inchis
4) sa fie definit riguros
5) sa fie definit univoc
Care din combinatiile de mai jos reprezinta elemente ce fac ca un fenomen economic sa poata fi
analizat ca un sistem:
a) 1,2,3,4
b) 1,3,4,5
c) 1,2,3,5
d) 2,3,4,5
e) 1,2,4,5
Iesirea unui sistem econometric este:
a) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului
b) capacitatea de a recptiona informatii exterioare
c) un grup de elemente identificabile prin care informatiile ies din sistemd) trecerea de la o stare la alta
Valoarea de comanda a unui sistem econometric este:
a) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii
b) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric in ansamblu, superior organizat in conditiileunui
mediu ce produce perturbatii
c) stabilitatea sistemelor econometrice
d) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului
Stabilitatea unui sistem econometric inseamna:
a) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii
b) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric in ansamblu, superior organizat in conditiile unuimediu ce
produce perturbatii
c) stabilitatea sistemelor econometrice
d) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului
e) multimea starilor posibile ale sistemului econometricSistemul econometric adaptiv functioneaza dupa principiul:
a) dualismului
b) invariantei
c) asimetriei
d) simetriei
e) independentei relative a iesirii, in raport cu intrarea
Autonomia sistemelor econometrice este:
a) independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare
b) capacitatea sistemului de mentinere a starii la iesire, independent de modificarile intrarii
c) insusirea de a mentine la iesire valoarea neschimbata
d) capacitatea sistemului de a-si perfectiona structura
e) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric
Autoorganizarea sistemului econometric este:
a) independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare
b) capacitatea sistemului de mentinere a starii la iesire, independent de modificarile intrarii
c) insusirea de a mentine la iesire valoarea neschimbata
d) capacitatea sistemului de a-si perfectiona structura
e) un proces de adaptare la perturbatii externe pe calea diversificarii structurii, cu scopul de pastrare

astabilitatii, de a nu oscila, de a nu se distruge
Structura sistemelor econometrice:
a) este statica
b) nu este statica
c) este simetrica
d) nu este asimetrica
e) nu este descriptiva
In managementul economic controlul este denumit:
a) structura
b) echilibru
c) feed – back
d) stabilitate
e) adaptabilitate
Timpul mort al unui sistem econometric este:
a) intervalul dintre aparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se

reflecta la iesire, traversandintregul ansamblu
b) intervalul dintre aparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflectala
intrare, traversand intregul ansamblu
c) intervalul dintre disparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se
reflectala iesire, traversand intregul ansamblu
d) intervalul dintre disparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflectala
intrare, traversand intrgul ansamblu
e) intervalul dintre aparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflectala
intrare
Timpul de reglare efectiva a unui sistem este:
a) perioada de la aparitia perturbatiei pana cand informatia ajunge la dispozitivul de comanda, plustimpul
pentru stocare-prelucrarea informatiilor la dispozitivul de comanda si transmiterea comenzii pana la
efector
b) intervalul dintre aparitia peturbatiei la intrare si pana cand acesta se reflecta la iesire
c) intervalul dintre aparitia peturbatiei la iesire si pana cand acesta se reflecta la intrared) durata reglarii inverse
e) durata autoreglarii
Daca timpul de transfer sau de reglare efectiva a unui sistem econometric este mai scurt decat timpul mort:
a) perturbatia nu are timp sa traverseze sistemul sisa-si realizeze efectul, rezultatul ramanand stabil
b) perturbatia nu are timp sa traverseze sistemul sisa-si realizeze efectul, rezultatul ramanand instabilc)
perturbatia nu influenteaza functionarea sistemului
d) perturbatia nu influenteaza structura sistemului
e) durata autoreglarii cresteLa perturbatii foarte puternice:
a) sistemul econometric devine mai organizat
b) dispozitivul de reglaj se blocheaza si departeaza iesirea de valoarea de comanda, iar sistemul econometric
se dezorganizeaza
c) timpul de transfer este mai scurt
d) capacitatea de sarcina a disozitivului de reglaj scade
e) capacitatea de sarcina a disozitivului de reglaj cresteLa perturbatii foarte puternice ale sistemului econometric:
a) timpul de transfer este mai scazut
b) timpul de transfer este mai ridicat
c) timpul mort este mai scazut
d) timpul mort este mai ridicat
e) apare necesitatea interventiei din afara sistemului pentru reorganizarea si pentru deblocarea sistemului de
reglaj Autoorganizarea este:
a) actiunea dispozitivului de reglare asupra asupra intrarii perturbatoare
b) actiunea de interventie asupra structurii sistemului pentru adaptarea acestuia la perturbatii
c) mentinerea starii la iesire, indepennt de modificarile intrarii
d) sarcina pe care o arede rezolvat sistemul econometric in asamblu
e) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu perturbator
Autoreglarea este:
a) actiunea dispozitivului de reglare asupra asupra intrarii perturbatoare
b) actiunea de interventie asupra structurii sistemului pentru adaptarea acestuia la perturbatii
c) mentinerea starii la iesire, indepennt de modificarile intrarii
d) sarcina pe care o arede rezolvat sistemul econometric in asamblu
e) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu perturbatorO
organizatie, respectiv un fenomen economic se manifesta ca sistem econometric suprastabil atunci cind
functioneaza:
a) independent
b) intr-un mediu cu perturbatii
c) ca sistem de autoreglare si autoorganizare
d) dezorganizat
e) independent
Functia externa a sistemului econometric este data de:
a) autoreglaje
b) autoorganizare
c) autocontrol
d) mentionerea conexiunilor cu alte sisteme
e) comportarea interna
Functia interna a sistemului econometric este:
a) data de mentinerea conexiunii cu alte sisteme
b) prezenta in situatii empirica
c) eneraa de ust de modele alternative
d) data de capacitatea de autoreglare si autoorganizare
e) o expresie a comportarii interne, pentru adaptarea si perfectionarea propriei structuri
Functia cu rol instrumental sau scop a unui sistem econometric:
a) se exprima prin finalitatea sistemului sau subsistemului (apare ca realizare a valorii de comanda)
b) este intervalul dintre aparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se reflectala iesire
c) are loc in paralel cu procesul de de traversare a perturbatiei prin ansamblu
d) inseamna mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii
e) reprezinta stabilitatea unui sistem econometric
Initiativa unui sistem este:
a) caracteristica sistemului de a mentine conexiunile cu alte sisteme
b) calitatea de a se comporta, in sensul de a gasi un drum nou, de a inventa
c) inseamna mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii
d) este insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata
e) este sarcina pe care o are de realizat sistemul ecoometric in andsamblu
141. Care din urmatoarele nu sunt caracteristici ale sistemelor econometrice dinamice hipercomplexe:
a) caracterul aleatoriu
b) caracterul deschis
c) timpul mort
d) feed-back-ul
e) tendinta de optimizare
Care din urmatoarele nu sunt caracteristici ale sistemelor econometrice dinamice hipercomplexe
a) tendinta de optimizare
b) caracterul aleatoriu
c) stabilitatea dinamica
d) principiul invariantei
e) caracterul complex
Caracterul aleator al sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe consta in:
a) schimbarea conexiunilor interne si externe in timp
b) adaptarea structurii la cerinte
c) aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul
d) capacitatea de crestere si de creatie
e) aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului
Caracterul dinamic al sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe consta in:
a) schimbarea conexiunilor interne si externe in timp, pentru adaptare si stabilitate, prin

perfectionareaparametrilor, a structurii si a programului general de comportare
e) aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului
Caracterul deschis al sistemului consta in:
a) aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul
e) aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemuluiTendinta de optimizare a sistemelor
econometrice, dinamice, hipercomplexe:
a) este data de caracterul proiectiv, de capacitatea de crestere si de creatie
b) consta in adaptarea structurii la cerinte
c) consta in aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul
d) consta in capacitatea de crestere si de creatie
e) consta in aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului
Caracterul complex al sistemelor econometrice, dinamice, hipercomplexe:
a) rezula din faptul ca are el putin o componenta care este la randul ei sistem
b) consta in adaptarea structurii la cerinte
c) consta in aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul
d) consta in capacitatea de crestere si de creatie
e) consta in aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemuluiCare din urmatoarele nu
este caracteristica a sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe
a) caracterul descis
b) principiul dualismului
c) tendinta de optimizare
d) caracterul complex
e) caracterul aleatoriu
Care din urmatoarele nu pot fi privite ca subsisteme ale firmei: a)
sectiile
b) serviciile
c) comportarea
d) atelierele
e) locurile de munca
Omul este:
a) un sistem complex
b) un fenomen economic
c) un instrument al telecomunicarii moderne
d) un element de intrare in Noua Economie
e) un proces economic
Relatiile materiale intre elementele sistemului econometric:
a) il reprezinta pe om ca proprietar al uneicantitati de bogatie materiala
b) sunt reprezentate de conexiunile intre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric, necesare reproductei
c) reprezinta transformarea intrarilor in iesiri
d) reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare de intrebuintare
e) au rol in transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme
Relatiile valorice intre elementule sistemului econometric:
b) sunt reprezentate de conexiunile intre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric,

necesarereproductei
d) reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare deintrebuintare
e) au rol in transmiterea fluxului de informatii catre subsistemeRelatiile de proprietate intre elementele sistemului
econometrc:
b) sunt reprezentate de conexiunile intre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric, necesare reproductei
d) reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare deintrebuintare
e) au rol in transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme
Scopul relatiilor materiale dintr-o firma :
a) consta in imbunatatirea relatiilor interumane din sistemul econometric
b) consta in reprezentarea omului ca proprietar al unei cantitati de bogatie materiala
c) este acela al crearii unui produs al muncii care sa aiba o anumita valoare de intrebuintared) il reprezinta
autoreglarea
e) il reprezinta autoorganizarea
Scopul productiei privita ca sistem de relatii valorice dintr-o firma:
c) este crearea de valoare noua
d) il reprezinta autoreglarea
e) il reprezinta autoorganizareaSistemul relatiilor valorice dintr-o firma:
c) exprima formarea, cresterea simscarea valorii
d) il reprezinta autoreglarea
e) il reprezinta autoorganizarea
Firma este caracterizata prin intrarile reprezentate de:
a) relatiile cu alte oganizatii furnizoare
b) relatiile cu unitatile beneficiare
c) relatiile de feed-back
d) relatiile de proprietate
e) sectii, servicii, ateliere si locuri de munca
Firma este caracterizata prin iesirile reprezentate de:
a) relatiile cu alte oganizatii furnizoare
b) relatiile cu unitatile beneficiare
c) relatiile de feed-back
d) relatiile de proprietate
e) sectii, servicii, ateliere si locuri de munca
Care din urmatoarele nu concura la indeplinirea functiei specifice a firmei:
a) firma e dotata cu mijloacele economice necesare
b) firma e dotata cu mijloacele financiare necesare
c) firma are un statut de functionare
d) firma are o valoare de comanda stabilita prin planul propriu
e) firma este afectata de perturbatii
160 Analiza firmei ca sistem subordonat scopului conducerii evidentiaza trei subsisteme.
Care din subsistemele de mai jos nu fac parte din aceasta categorie:
a) subsistemul intrinsec
b) subsistemul condus
c) subsistemul conducator
d) subsistemul de legatura.
Prin subsistemul de legatura informational subsistemul conducator se leaga de: a) om
b) subsistemele conduse
c) sistemul firma
d) subsistemul de decizie
e) sistemul econometric
Comportamentul general al firmei, urmarind realizarea functiei firmei, independent de relatiile multiple cu mediul
exterior este:
a) inadecvat
b) insuficient
c) dezorganizat
d) orientat
e) suprastabil
Firma este cu adevarat eficienta doar atunci cand se manifesta in sistem: a)
inadecvat
b) insuficient
c) dezorganizat
d) orientat
e) suprastabil
Procesul propriu zis al unui sistem de productie este:
a) o secventa complexa de operatii, care depind ca naturasi ca numar de specificul intrarii b) o
succesiune de intrari
c) o succesiune de iesiri
d) un complex de conexiuni
e) dat de subsistemul conducator
Faptul ca sistemele trebuie sa se supuna legii optimalitatii inseamna ca:
a) realizarea obiectivelor sa se faca de catre sistemul conducator
b) realizarea obiectivului sa se faca pe calea cea mai avantajoasa din punct de vedere economicc) firma
trebuie privita ca un sistem
d) firma trebuie sa aiba legaturi cu mediul exterior
e) firma nu trebuie sa fie afectata de perturbatii
Multimea alternativelor rational posibile sau a reactiilor este constituita din:
a) multimea inicatorilor de rezultat
b) multimea stimulilor
c) totalitatea posibilitatilor ce stau la dispozitia decidentului pentru rezolvarea unei probleme de decizie
d) elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luarii decizieie) multimea transferurilor Luarea unei
decizii se face:
a) independent de criteriile de decizie
b) conform stimulilor
c) fara timpi morti
d) subordonat cerintei de autoreglare
e) subordonat cerintei de optimalitate
Stimulii sant:
a) acele elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luarii deciziei
b) variante econometrice de actiune dintre mai multe posibile
c) alternative rational posibile
d) reactiile cu care se raspunde la fiecare stare a conditiilor obiectivee) indicatori de rezultat
Optimizarea se infaptuieste totdeauna relativ la:
a) un stimul
b) o reactie
c) un indicator
d) un criteriu
e) o decizie
Criteriile de decizie pot fi de mai multe feluri:
1.simple
2. sistemice
3.complexe
4. supraunitare
Care din combinatiile de mai jos reprezinta categorii de criterii de decizie: a) 1,2
b) 2,3
c) 3,4
d) 1,3
e) 2,4
In cazul unui criteriu simplu de decizie:
a) se iau in considerare mai multi indicatori de rezultat
b) nu se considera multimea alternativelor rational posibile
c) se ia in considerare un singur indicator de rezultat, ceilalti fiind neglijati sau pastrati la un nivel variabil
d) se ia in considerare un singur indicator de rezultat, ceilalti fiind neglijati sau pastrati la un nivelconstant
e) nu se ia in considerare conceptul de sistem econometricCriteriul complex de decizie:
a) este constituit din multimea tuturor indicatorilor de rezultat
b) ia in considerare un singur indicator de rezultat
c) constituie o submultime a multimii indicatorilor de rezultat, care se ia in considerare la rezolvareaunor

probleme de decizie
d) nu se ia in considerare la rezolvarea unor probleme de decizie
e) nu se ia in considerare multimea alternativelor rational posibile
In cazul criteriilor complexe de decizie se deosebesc mai multe variante:
1. se aleg valori limitative pentru toti indicatorii de rezultat, mai utin unul, in functie de care se optimizeaza max
sau min
2. eliminarea acelor elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luariideciziei
3. se stabilesc relatii functionale intre doi sau mai multi indicatori si se combina intr-unul singur
4. se transforma indicatorii de rezultat in abateri de la valorile optime
Care din combinatiile de mai jos reprezinta variante in cazul criteriilor complexe de decizie: a)
1,2,3
b) 2,3,4
c) 1,3,4
d) 1,2,4
e) 1,2,3,4
Luarea deciziei se bazeaza pe unele din elementele precizate in continuare:
1) alegerea criteriului de decizie
2) alegerea stimulilor
3) alegerea alternativelor de actiune
4) alegerea reactiilor
Care din combinatiile de mai jos elemente pe care se bazeaza luarea deciziei: a) 1,2
b) 3,4
c) 2,3
d) 1,3
e) 1,4
Caile de utilizare a unui criteriu de complex de decizie, se numara printre urmatoarele:
1) identificarea unei relatii matematice intre mai multi indicatori de rezultat
2) limitarea valorilor pe care le pot lua o parte din indicatorii de rezultat si maximizarea(minimizarea) dupaun
alt indicator considerat de prima importanta (optimizarea cu restrictii)
3) ponderarea rezultatelor prin grade de importanta sau utilitate
4) alegerea intre procese de productie continue sau discontinue
Care din combinatiile de mai jos reprezinta cai de utilizare a unui criteriu complex de decizie: a) 1,2,3
b) 1,2,4
c) 1,3,4
d) 2,3,4
e) 1,2,3,4
Caracteristicile proceselor si fenomenelor economice se regasesc printre urmatoarele:
1) se deruleaza dupa legi proprii
2) sunt repetabile
3) sunt relativ stabile
4) sunt nealeatoare5) sunt normate
Care din combinatiile de mai jos sunt caracteristici ale proceselor si fenomenelor economice: a)
1,2,3,5
b) 1,2,3,4
c) 2,3,4,5
d) 1,3,4,5
e) 1,2,4,5
In modelul econometric de forma:
Y= f(X) + u Y
reprezinta:
a) factorii de influenta
b) perturbatia
c) variabilele rezultante
d) productivitatea muncii
e) forta de munca
In modelul econometric de forma:
Y= f(X) + u X
reprezinta
a) factorii de influenta
b) perturbatia
c) variabilele rezultante
d) productivitatea muncii
e) forta de munca
Intr-un model econometric:
a) se regaseste cel putin o variabila aleatoare
b) intrarile dunt exprimate in functie de iesiri
c) trebuie precizata intotdeauna eficienta fondurilor fixe
d) rzultatele sunt ponderate prin grade de importanta
e) se optimizeaza rezultatele
Erorile grosolane in econometrie constau in:
a) aparitia acestora in acelasi sens fata de valoarea medie
b) faptul ca nu au sistematica de ordonare si sunt diferite ca marime si sens
c) autoreglare prin circuitul feed-ack
d) depasirea accentuata a limitelor admisibile
e) necesitatea existentei unui timp de stocare
181. Modalitatea de solutionare a erorilor accidentale, intamplatoare din econometrie consta in faptul ca: a) se
retine valoarea cea mai probabila a marimii
b) se calculeaza media aritmetica a erorilor
c) se calculeaza eroarea medie aritmetica a marimilor
d) se identifica erori absolute
e) se scade eroarea medie
Modalitatea de solutionare a erorilor sistematice in econometrie consta in faptul ca:
a) se retine valoarea cea mai probabila a marimii
b) se calculeaza media aritmetica a marimii
c) se calculeaza media aritmetica a erorii
d) se elimina toate variabilele aleatorii
e) se repeta operatia de masurare si corectie
Media aritmetica a unui sir suficint de mare de masuratori, de precizie egala, in contextul in care numarul de
masuratori este cat mai mare tinde catre:
a) valoarea reala
b) eroarea medie aritmetica
c) eliminarea variabilei aleatorii
d) eroarea de identificare
e) neglijarea factorului L
Eroarea medie aritmetica ete data de:
a) corectia erorilor sistematice
b) diferenta dintre media aritmetica a marimii masurate si valoarea reala, adevarata,necunoscutac)
fluctuatiile parametrilor K
d) legerea neadecvata a functiilor matematice
e) introducerea variabilelor aleatoare
La un numar mare de masuratori:
a) cresc erorile intamplatoare
b) apar erori sistematice
c) erorile intamlatoare se compenseaza, suma lor tinzand catre 0
d) apar erori absolute
e) dispar erorilor absolute
Abaterile absolute sunt:
a) valorile absolute ale erorilor
b) valorile medii ale erorilor
c) erorile medii aritmetice
d) erori grosolane
e) erori sistematice
Intre eroarea probabila( ) si eroarea medie patratica( ) se stabileste relatia: a) b
c)
d)
e)
ANS: c
Precizia este:
a) posibilitatea sa nu existe erori
b) posibilitatea ca erorile sa fie mici
c) posibilitatea sa existe erori de analogie
d) posibilitatea cu care valoarea determinata devine egala cu valoarea reala a marimiirespective
e) posibilitatea de a interpreta corect rezultatelor
Functia din modelul econometric trebuie sa satisfaca unele din conditiile generale de mai jos:
1) sa fie intotdeauna pozitiva si sa aiba interval limitat de variatie
2) sa fie unic si reprezentativ determinata in orice punct a fenomenului, procesului sau obiectului economic
3) sa fie, in general, discontinua cu valori zero sau maxime si minime
4) sa nu aiba erori analogice
Care din combinatiile de mai jos reprezinta conditii generale pe care trebuie sa le indeplineasca
functia in modelul econometric:
a) 1,2,4
b) 2,3,4
c) 1,3,4
d) 1,2,3
e) 1,2,3,4
Erorile reale econometrice:
a) sunt diferentele cu semnele algebrice dintre rezultatele masuratorilor de aceeasi precizie si

valoareaadevarata amarimii masurate
b) se datoreaza luarii in considerare a variabilelor aleatorii
c) sunt date de media erorilor absolute
d) provin din mediul extern al firmei
e) nu se ia in calcul
Corelatia intre doua variabile este slaba, scazuta cand coeficientul de corelatie: a) 1
b) -1
c) 0
d)
e) -
Corelatia intre doua variabile este stransa, puternica cand coeficientul de corelatie: a) 1
sau -1
b) 0
c) 1
d) 1
e)
Corelatia dintre diferite marimi variabile aleatoare se pot incadra in unele din categoriile:
1) analitice
2) pozitive
3) stochastice
4) descriptive
Care din combinatiile de mai jos reprezinta categorii de corelatii intre marimi variabile aleatorii:
a) 1,2
b) 1,3
c) 1,4
d) 2,3
e) 1,3
Descrierea grafica a corelatiilor :
a) este preferabila descrierii analitice
b) este mai expeditiva in comparatie cu descrierea analitica
c) nu este recomandabila
d) se preteaza cand punctele de corelatie sunt situate dupa o dreapta
e) se preteaza cand punctele de corelatie sunt situate sub forma unei elipse alungiteDaca marimile cercetate se
repartizeaza dupa legea nomala, corelatia este exprimata prin: a) rapoarte de corelatie
b) indici de corelatie
c) parametrii de corelatie
d) coeficientul de corelatie
e) variabile de corelatie
Daca marimile cercetate se repartizeaza dupa alte tipuri de repartitii decat dupa legea
normala, corelatia este exprimata prin:
a) rapoarte de corelatie
b) indici de corelatie
c) parametrii de corelatie
d) coeficientul de corelatie
e) variabile de corelatie
Metoda celor mai mici patrate a fost elaorata de:
a) Gauss si Legendre
b) Laplace
c) Newton
d) Pareto
e) Laplace
In cazul metodei celor mai mici patrate:
a) patratele valorilor experimentale trebuie sa fie 0
b) suma patraelor diferentelor dintre valorile experimentale si cele teoretice trebuie sa fie minimac) patratele
valorilor teoretice trebuie sa fie 0
d) patratele tuturor diferentelor dintre valoril experimentale si cele teoretice trebuie safie
100
e) suma patratelor diferentelor dintre valorile experimentale si cele teoretice trebuie
safie maxima
Daca intre caracteristicile y, corelatia este liniara atunci cand functia de regresie are forma: a) y =
b) y =
c) y =
d) y =
e) y =
ANS: a
Coeficientii de regresie, asimilati cu notatiile arata:
a) ponderea cu care caracteristica rezultativa afecteaza fiecare caracteristica factoriala
b) ponderea cu care caracteristica rezultativa afecteaza ansamblul caracteristicilor factoriale
c) ponderea cu care caracteristica factoriala afecteaza fiecare caracteristica rezultativad)

Econometrie - Test Grila

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Econometrie - Test Grila

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

11/02/2023, 11:12 ECONOMETRIE – TEST GRILA

ECONOMETRIE – TEST GRILA

b) investigarea cantitativa a proceselor si fenomenelor economice

2. Econometria este rezultatul interferentei:

a) statisticii, matematicii si economiei

3. Termenul de econometrie a fost introdus de:

4. Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei econometrie?

5. Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei

6. Bazele “Societatii pentru econometrie” au fost puse la 29 dec 1930 in:

7. Modele econometrice au un rol preponderent:

8. Econometria este considerata disciplina:

9. Inductia statistica se refera la:

a) verificarea ipotezelor statistice

10. Estimarea parametrilor regresiei simple sau multiple se realizeaza:

a) prin metoda celor mai mici patrate

11. Ecuatia de regresie nu poate cuprinde:

12. In ecuatia de regresie de mai jos:

Factorul de perturbare este:

14.factorul de multiplicareIn ecuatia de regresie de mai jos:

15. In ecuatia de regresie de mai jos:

16. “ Un complex de elemente in interactiune” este definitia data de Bertalamffy:

17. Componentele sistemului econometric sunt reprezentate de:

19. Sistemele econometrice sunt in toate cazurile:

20. Conceptul de incluziune semnifica faptul ca orice sistem:

a) se poate incadra intr-o structura mai larga

21. Stabilitatea unui sistem inseamna:

b) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile

22. Legatura inversa (feed – back) este capacitatea sistemului

23. Reglarea unui sistem nu se poate face prin:

25. Legaturile sistemului econometric cu mediul exterior nu se realizeaza

26. Spre deosebire de procesele fizice, randamentul procesului de productie este:

27. Randamentul procesului de productie este dat de raportul intre:

a) iesirea utilasi intrare

28. Luarea deciziei se bazeaza pe unele din elementele de mai jos:

1. alegerea criteriului de decizie

2. alegerea alternativei de actiune

31. Modelul determinist descrie legaturile :

32. Modelul econometric descrie legaturile :

33. Criteriul de decizie este:

34. Criteriul simplu de decizie se aplica atunci cand:

a) exista mai multi indicatori de rezultat

b) este identificata o relatie matematica intre mai multi indicatori de rezultat

e) productia maxima coincide cu costul minim

35. Intr-un criteriu complex de decizie:

a) nu exista parametrii necontrolabili

b) atingerea obiectivului poate fi caracterizata printr-un singur indicator de rezultatc) se ignora

d) se reflecta mai multi indicatori de rezultat

e) productia maxima coincide cu costul minim

4. valoarea optima a indicatorilor de rezultat

5. valoarea maxima a indicatorilor de rezultat

Care din combinatiile de mai jos caracterizeaza situatia decizionala econometrica: a)

legea lui Malthus

b) legea lui Pareto

c) alegerea criteriului de decizie complex

d)variantace asigura productia maxima

e) imposibilitatea reproducerii tehnice a fenomenului economic, ci numai bazat pe observatie

38. Eroarea este definita ca:

a) diferenta dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara

b) suma dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara

c) produsul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara

d) catul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara

e) radacina patrata a rezultatului masurarii

39. Cauzele aparitiei erorilor in econometrie se regasesc in: