Royal Grilutza

1.
Econometria este:
a. o ramura particulara a stiintelor economice, ramura care urmareste aplicarea
metodelor statistice si analizei matematice in economie, urmarind sa introduca mai
multa rigoare in demersul economic;
2. Cel care a introdus termenul de econometrie si a delimitat campul de cercetare manifestandu-

se
public prin constituirea Societatii de econometrie in anul 1931 este:
c. economistul norvegian Ragner Frisch;
2. Printre instrumentele statistice folosite in econometrie se numara:

b. Regresia multipla, metoda discriminantului, analiza factoriala;
3. Modelele econometrice trebuie sa fie:

c. compatibile cu modelele de activitate;
4. In previziune, cercetarile cantitative au drept scop:

b. sa reconstituie, in vederea extrapolarii, legaturile dintre diverse variabile;
5. Factorul timp reprezinta variabila independenta in:

c. relatia de tendinta sau de trend;
6. Functia liniara este:

a. o functie polinomiala de gradul unu, care se preteaza la evolutii liniare, adica
pentru variabilele cu o rata de crestere sau scadere "aproape" constanta.
7. Functia de gradul al doilea are forma:
b.
9. In analiza proceselor economice media variabilei aleatoare ce caracterizeaza fenomenul
respectiv se numeste:
a. speranta matematica a realizarii procesului respectiv;
10. Pentru determinarea intensitatii legaturilor dintre variabile este necesar sa se calculeze
coeficientul de
corelatie. In cazul regresiei liniare simple acesta reprezinta media produselor abaterilor normale
normate, iar
in practica se foloseste expresia:
a.
11. Coeficientii de inegalitate Theil sunt:

d. un grup de marimi folosite pentru evaluarea prognozelor ex-post.
12. Printre metodele de estimare se gasesc:

d. metoda momentelor (K.Pearson), metoda minimului lui sau estimarea prin
intervale de incredere hi.
13. Analiza de regresie reprezinta:

b. o tehnica econometrica ce stabileste o legatura intre variabile, un model cauzal de
previziune in care, din datele istorice se stabileste o relatie functionala folosita apoi
pentru a previziona valorile dependente ale variabilelor;
14. Unde este utilizata metoda corelatiei?

R. Metoda corelatiei, specifica statisticii, este utilizata pentru studierea legaturilor statistice
dintre caracteristicile
variabilelor.
15. Ce este coeficientul de corelatie ?

R. . In cazul regresiei liniare simple acesta reprezinta media produselor abaterilor normale
normate.
16. In ce cazuri se utilizeaza raportul de corelatie ?

R. El poate fi aplicat atat in cazul regresiei liniare, cat si in cazul regresiei neliniare simple sau
multiple.
17. Valoarea medie absoluta (MAD) reprezinta:

a. o masura a erorii de previziune care reprezinta eroarea de previziune, indiferent de
directie si se calculeaza ca suma a valorii absolute a erorii de previziune pentru
toate perioadele, raportata la numarul total de perioade evaluat;
18. Relatia intre deviatia medie absoluta (MAD) si masurarea clasica a dispersiei pentru eroarea
de previziune atunci cand erorile de previziune au o distributie normala este:
b. δe 1,25MAD;
19. Ce reprezinta abaterea ?

R. Abaterea reprezinta media erorilor de previziune, in functie de directie si arata orice tendinta
constanta referitoare la supra sau subestimare.
21. Seriile dinamice reprezinta:

c. Un sir de valori pe care le inregistreaza la momente sau intervale de timp succesive
o anumita caracteristica statistica;
22. Prin cercetarea seriilor dinamice se studiaza:

a. variatia in timp a unui fenomen evidentindu-se cresterile sau descresterile de nivel,
modificarile de structura;
23. In cadrul econometriei se urmaresc, in determinarea trendului trei tendinte:

a. trendul direct, trendul ca factor auxiliar si trendul care face separare analitica a
acelor factori care sunt specificati dar nu sunt in acelasi timp cuantificabili;
24. Extrapolarea mecanica presupune:

c. ca relatiile formate intre variabile nu se modifica in viitor, admitand astfel, prin
continuitate, prelungirea tendintelor manifestate in trecut;
25. Extrapolarea analitica presupune:

a. aprecierea calitatii functiilor de extrapolare cu ajutorul estimatorilor statistici;
26. Extrapolarea cu ajutorul curbei infasuratoare consta in:

b. reprezentarea grafica a mai multor curbe de evolutie a unor activitati si
extrapolarea tendintelor pe o infasurare, chiar daca nu se cunoaste cu siguranta
solutia concreta ce va apare in viitor ;
27. Ciclicitatea economica reprezinta:

d. acea forma de miscare a activitatii economice, in care fazele de expansiune
alterneaza cu cele de stagnare si descrestere.
28. Un ciclu economic sau un ciclu al afacerilor se caracterizeaza prin :

a. cresterea simultana a nivelului majoritatii activitatilor economice, urmata de o
scadere a acestor niveluri, dupa care urmeaza faze de expansiune a ciclului
urmator ;
35.O variabila aleatoare este:
b. O variabila a carei valoare este un numar determinat de evenimente rezultat in
urma unei experiente;
37. Echilibrul macroeconomic exprima:

a. acea stare spre care tind structurile economiei, fluxurile si pietele bunurilor si
serviciilor, piata monetara, piata capitalului si piata muncii, adica piata in
ansamblul ei, caracterizata printr-o concordanta relativa a cererii si ofertei, in
diferitele lor segmente, abaterile dintre ele fiind nesemnificative pentru a se
produce dificultati (dezechilibre) in functionarea economiei nationale;
38. Echilibrul static se caracterizeaza prin:

b. manifestarea unor schimbari imperceptibile, nesemnificative intre diferite procese
sau subsisteme ale economiei nationale, incat starea generala a acesteia ramane
nemodificata;
39. Care este conditia necesara pentru ca o economie nationala sa fie in echilibru static ?
R. Conditia necesara pentru ca o economie nationala sa se afle in echilibru static este: S = D
adica oferta globala (S)
sa fie egala cu cererea globala (D), neexistand nici un exces de oferta (_ S = 0) si nici un exces
de cerere
globala (_ D = 0).
40. Cercetatori care au folosit matematica in studiul teoriei echilibrului:

c. W.St.Jevons, L.Walras, F.Y.Edgeworth si V.Pareto;
In construirea unui model economico-matematic se are in vedere capacitatea acestuia de a:

d. evidentia acelasi tip de transformari si evolutii ca acelea manifestate de fenomenul
real studiat.
41. Care dintre functiile managementului definite de Henri Fayol (1916) nu se refera la actiuni de
prefigurare a viitorului :
d. comanda (antrenare)
42. Care este rolul previziunii in managementul organizatiei?

a. sa fundamenteze actiunile strategice ale organizatiei
43. Care sunt instrumentele de previziune in activitatea manageriala?

c. prognoza, programarea, planificarea si bugetarea
44. Care dintre principiile de rationalitate si coerenta care stau la baza previziunilor este exprimat
eronat ?
b. limitarea incertitudinii si riscului la minimum posibil
45. Care dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la abordarea previziunii in practica

manageriala?
e. se bazeaza numai pe cunostinte aprofundate in matematica
46. Elementele componente ale activitatii de cercetare si culegere a informatiilor pentru

elaborarea
previziunilor sunt :
d. toate cele de mai sus
47. Curentele si tendintele in gandirea previzionala nu se grupeaza in :

e. ordinea prioritara normativa si ordinea prioritara explorativa
48. Tratarea normativa a viitorului, dupa Kahn (1967) inseamna:

a. studiul viitorului ca solutie a problemelor prezentului si nu ca o extensie a lui
49. Care din urmatorii pasi de lucru nu se aplica in previziunea oportunitatilor ?
e. excluderea probabilitatilor atasate fiecarei variabile
50. Riscul in previziune reprezinta :

e. produsul dintre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a riscului
51. La baza deciziilor strategice se afla :

d. previziunea, care ia in considerare riscurile si oportunitatile strategice
53. Informatiile cele mai costisitoare necesare in previziune sunt cele obtinute din urmatoarea
sursa:
d. site-uri de specialitate din surse "on-line"
54. Metoda analizei si sintezei nu cuprinde:

c. eliminarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre factorii care influenteaza
partile componente
55. Care dintre urmatoarele principii nu este specific metodei interpretarii sistemice?
d. utilizarea unor proceduri rigide, urmate cu strictete
56. Principalul dezavantaj al metodei « marilor tururi » este:

a. subiectivismul
57. Principalul dezavantaj al metodei "mainilor mature" este:

a. costul ridicat pentru plata consultantilor
58. Care este principalul avantaj specific metodei Delphi ?

d. consta in discutii pana la atingerea consensului
59. In scopul atingerii consensului in aplicarea metodei Delphi se utilizeaza:
c. mediana si cuartilele
60. Metoda "Brainstorming" nu se caracterizeaza prin :

e. presupune iteratii si timp de reflexie necesar expertilor
61. Metoda listelor verificatoare nu cuprinde :

c. analiza aprofundata a zonelor eliminate din lista
62. Metoda analogiilor consta in:
e. toti pasii de lucru mentionati mai sus
63. Care dintre urmatoarele caracteristici nu sta la baza identificarii si selectarii scenariilor ?
c. sa fie pur optimiste sau pur pesimiste
64. Care din urmatoarele etape de lucru este specifica metodei scenariilor ?
65. Care dintre urmatorii pasi de lucru nu face parte din etapa de pregatire a scenariilor ?
e. formularea strategiei
66. Metoda jocurilor se utilizeaza pentru previziunea celor mai bune decizii intr-un mediu
competitiv in
situatii de interdependenta cu factori externi. Care din urmatoarele carecteristici nu este specifica
metodei
jocurilor ?
b. jocurile reprezinta un set nedefinit de posibile cursuri ale actiunilor
67. Metoda arborilor de pertinenta verticali se utilizeaza pentru previzionarea modificarilor in

sistem pe diferite
nivele si presupune parcurgerea mai multor pasi de lucru. Care din urmatorii pasi nu este specific
metodei ?
d. previzionarea modificarilor structurale orizontale
68. Care dintre urmatoarele principii nu este adecvat reprezentarilor grafice utilizate in
previziune?
d. sa fie sarace in informatii si sa ocupe cat mai mult spatiu
69. In previziuni eroarea inseamna:

d. diferenta dintre datele observate si datele previzionate
70.Extrapolarea euristica este:

e. o metoda de previziune care tine cont de tendintele perioadei precedente si de
modificarile previzibile in viitor
71. Care din urmatoarele functii este functia putere ?
c.
72. Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei regresiei?

e. cand nu se foloseste metoda celor mai mici patrate
73. Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei de previziune prin
programare liniara?
e. factorii implicati nu sunt intr-o relatie liniara
74. Carei metode de previziune ii este specifica urmatoarea abordare: "solutia optima se afla la
restrictia care
delimiteaza zona fezabila"?
d. metoda programarii liniare grafice
75. Metoda SIMPLEX este o metoda de rezolvare aritmetica iterativa ce poate fi utilizata in
probleme cu
orice numar de necunoscute si restrictii si este specifica:
b. metodei programarii liniare
76. In rezolvarea problemelor de tip multiobiectiv se utilizeaza o metoda care consta in calculul a
doi
indicatori: de concordanta si de discordanta. Care este aceasta metoda?
c. metoda ELECTRE
77. Care din urmatorii pasi nu este specific metodei comparatiilor perechi?
d. se exclud rezultatele care se ordoneaza crescator
78. Dintre factorii enumerati in continuare, de care nu depinde functia de productie COBB-
DOUGLAS ?
c. cheltuielile cu materiile prime
79. Care dintre urmatoarele avantaje enumerate mai jos nu reprezinta un avantaj al metodei
dinamicii
industriale FORESTER?
e. permite calculul elasticitatii productiei in raport cu factorii care o determina
80. Care din urmatoarele utilizari nu este specifica metodei normarii?

b. se aplica atunci cand intre costuri, activitati sau produsele rezultate nu exista o
relatie directa
81. Echilibrarea balantei materialelor intre necesitati si resurse nu se realizeaza prin:

d. cresterea resurselor prin casarea unor capacitati de productie
82. Care dintre urmatoarele elemente nu influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a
fenomenelor?
c. certitudinea
83. Care dintre urmatoarele erori nu conduce la lipsa acuratetei in previziunea pe termen scurt si
mediu?
d. utilizarea bugetarii anuale
84. Pentru ca o previziune sa fie "buna" nu trebuie sa indeplineasca urmatorul obiectiv:

a. numarul de parametrii sa fie mare
85. Autocorelatia dintre variabile se poate determina prin utilizarea modelului:

b. statistica DURBIN-WATSON
86. Care dintre urmatoarele obiective nu defineste importanta previzionarii bugetului pentru
manageri?
a. o activitate care apatine contabililor
87. Care dintre urmatorii factori nu conduce la necesitatea previziunilor flexibile:

d. mentinerea structurii actuale a organizatiei
88. Analiza critica a raportului de previziune urmareste :

b. prezentarea, continutul tehnic si calitatea generala a raportului
89. Procesul de aprobare a alocarilor de resurse strict necesare reprezinta:

d. bugetarea
90. Instrumentul de previziune care studiaza sistematic viitorul considerat camp de actiune si
anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor, pornind de la realizarile perioadei
precede
nte, de la tendintele conturate si considerand, cu un anumit prag de incertitudine, modificarile
previzib
il a avea loc este:
a. prognoza
91. Instrumentul de previziune care studiaza anticiparea actiunilor viitoare pe secvente in

timp si spatiu, avand durata si resursele posibile in scopul realizarii unui obiectiv este:
e. programarea
92. Stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii alternative
capabile
sa fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung,
reprezinta:
a. un principiu de rationalitate si coerenta in activitatea de previziune
93. Una din urmatoarele afirmatii privind previziunile este corecta:

a. previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si
trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile
94. Amplitudinea riscului se masoara prin:

c. cost
95. O balanta a materialelor cuprinde la capitolul necesitati suma de 172 mii RON, din care:
materiale pentru
productie 40 mii RON, materiale pentru investitii 22 mii RON, materiale pentru export 56 mii
RON si materiale
pentru fondul pietei interne 34 mii RON. Pentru echilibrarea balantei este necesar sa se prevada:
a. stocuri la sfarsitul perioadei
96. In cadrul balantei legaturilor dintre ramuri (BLR) din cadranul II nu face parte:
d. valoarea adaugata
97. Normele de munca, de consum la mijloacelor fixe si a obiectelor muncii nu cuprind:

d. costuri pentru mentenanta
98. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin- Watson se poate concluziona ca exista
autocorelatie
pozitiva pentru urmatoarele valori ale statisticii:
b. sub 1,5
99. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin - Watson se poate concluziona ca nu exista
autocorelatie pentru urmatoarele valori ale statisticii:
a. 1,5 - 2,5
100. Metoda care cerceteaza factorul de sezonalitate, eroarea si factorul rezidual si analizeaza
proprietatile de distributie in combinarea previziunilor este:
c. functia exponentiala cu factor de sezonalitate Winters
107. In urma cu 3 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat o linie de fabricatie
computerizata care
a avut ca efect cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si cresterea productivitatii,
ducand la un
ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In anul 2005 productia realizata a fost de
6000 bucati.
Utilizand metoda de previziune prin extrapolare mecanica, care va fi productia anului 2009 ?
c. 7526 bucati
108. In urma cu 3 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat o linie de fabricatie
computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii produselor si reducerea costurilor si
cresterea
productivitatii, ducand la un ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In urma
finalizarii negocierilor
cu un nou client segmentul de piata va creste anul viitor cu un coeficient k=1,10. In anul 2005
productia
realizata a fost de 5000 tone.
Utilizand metoda de previziune prin extrapolare euristica, care va fi productia anului 2009 ?
d. 6899 tone
109. Firma BRAVOS cu activitate in constructii de drumuri investeste intr-un utilaj performant.
Pentru a
recupera investitia in 4 ani, si-a propus ca "tinta" atingerea unui profit net de 1200 mii Euro,
stiind ca in anul
de baza (de punere in functiune a investitiei), profitul acumulat este de 400 mii Euro.
Utilizand metoda de previziune a interpolarii, care va fi profitul anual ?
a. 200 mii Euro
110. Pentru a creste productia destinata exportului firma de confectii VIOLETA a achizitionat un
utilaj performant cu
un credit bancar care trebuie restituit dupa 3 ani, desi firma avea un profit acumulat de 100 mii
Euro. Planul
de afaceri previzionat prevede obtinerea unui profit net la finele anului 5 de 800 mii Euro.
Utilizand metoda de
previziune a interpolarii, care va fi profitul acumulat la finele anului 3 ?
c. 520 mii Euro
111. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
Cat este mediana?
d. 61
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
Cat este quartila 1:
e. 45
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
d. 61
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
a. 88
Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90
Ce reprezinta punctajul 48 ?
e. mediana si quartila 2
Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90
c. quartila 1
Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90
d. quartila 3
118. Urmatoarele date reprezinta incasarile zilnice ale unui hotel de 3 stele cu 22 camere:
Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Incasari
Euro 275 375 450 475 475 525 400
Utilizand media in previziunea vanzarilor, care este eroarea medie absoluta?
c. 64,3
119. Urmatoarele date reprezinta incasarile zilnice ale unui magazin de vanzare patiserie:
Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Vanzari
RON 150015501580160014501200 0
a. 103,33
120. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei
producatoare de
vopsele:
Luna 1 2 3 4 5 6
Volumul aprovizionarii in mii RON9 10 12 11 18 24
Ce reprezinta 14 mii RON?
a. media
producatoare de
vopsele:
Luna 1 2 3 4 5 6
Ce reprezinta 11,5 mii RON?
b. mediana
producatoare de
vopsele:
Luna 1 2 3 4 5 6
d. quartila intai
producatoare de
vopsele:
Luna 1 2 3 4 5 6
c. eroarea medie absoluta
producatoare de
vopsele:
Luna 1 2 3 4 5 6
e. quartila a doua
126. Cererea de ciocolata pe segmentul de piata detinut de SC CARTIER SRL in ultimele

saptamani se prezinta in
tabelul de mai jos:
Saptamana 1 2 3 4 5 6 7 8
Cererea (Mil.lei) 3 3 2 3 4 6 3 5
Care este cererea
de produse previzionata pentru perioada urmatoare, respectiv, saptamana 9, cand n = 6 perioade,
utilizand
mediile mobile ?
c. 3,83 mil lei
127. Cantitatea de cartofi consumata la restaurantul ASCENDENT in ultimele zile este de:
Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Consum (kg) 5 8 6 4 7 6 9
Care este consumul de cartofi previzionat pentru ziua 8, cand n=3 perioade, utilizand mediile
mobile ?
e. 7,33 kg
128. Consumul de vopsea lavabila la firma de constructii TURNUL a avut in ultimul an un trend
constant
de 30 tone vopsea, factorul ciclic fiind 2 si factorul sezonier 4. Utilizand agregarea aditiva, care
este
consumul de vopsea lavabila previzionat pentru anul in curs?
c. 36 tone
129. Vanzarile de cisme de cauciuc ale firmei PROTECT au avut un trend constant in ultimul
trimestru al
anului de 1000 perechi, factorul ciclic fiind de 1,5 si factorul sezonier de 1,25. Utilizand
agregarea prin
multiplicare, care va fi volumul vanzarilor firmei in trimestrul urmator?
b. 1875 perechi
130. Salariul unui muncitor este determinat de numarul de piese lucrate. In ultimele 6 luni, datele
observate sunt:
Luna 1 2 3 4 5 6
Mii piese 4 6 3 5 8 7
Salariul
RON 300 450 250 300500 450
Stiind ca intre numarul de piese lucrate si salariu este o relatie exprimata prin functia de regresie
cat este salariul in
luna urmatoare, daca muncitorul realizeaza 9000 piese?
a. 559,8 RON
131. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele
principale
referitoare la productie sunt:
Produs consum pe pereche
masini ore materiale
ore manopera mp
ghete piele 4 4 1
cizme cauciuc 2 6 1
Total pe
saptamana 100 180 40
Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele
date stipulate in
contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10
perechi pe
saptamana.
Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru
cizme.Utilizand
metoda grafica, care este optimum privind productia saptamanala?
b. 15 perechi de ghete si 20 perechi de cizme
132. Firma ALBA a produs faina, in anul precedent, in valoare de 110 mil lei, utilizand fonduri
fixe
productive de 87 mil lei si forta de munca de 27 mil lei. Se stie ca: A= 1/20; α =1,01 si a = 1,06.
Utilizand
functia de productie Cobb Douglas, care este productia anului previzionat ?
b. 149,7 mil lei
133. O firma a produs, in anul precedent, bauturi racoritoare in valoare de 14miiRON, utilizand
fonduri fixe
de 4miiRON si forta de munca de 9miiRON.Se stie ca: A=1/5, α=1,01, a=1,35.Utilizand functia
de productie
Cobb Douglas,care este productia anului previzionat?
a. 15,75
Diagrama PP.Plot se construieste cu ajutorul:

- Estimatiilor modelului de regresie
Ipoteza de homoscedasticitate , verificata cu testul Goldfeld-Quandt , nu se respinge daca:

𝑅𝑆𝑆2
- Valoarea calculate a statisticii Fisher , F= 𝑅𝑆𝑆1 este mai mica decat valoarea critica , citita
din tabelul repartitiei Fisher pentru riscul α si V3 – V2 grade de libertate
Modelul semilogaritmic Y= β0 + β1 , IN X + ε permite estimarea :

- Variatiei absolute a lui Y la o variatie relative cu o unitate a lui X
In testarea egalitatii mediei erorilor modelului de regresie cu zero , valoarea teoretica a statisticii
Student, pentru un test bilateral este :
- t𝛼⁄2, 𝑘 − 1
Coeficientii de corelatie partial masoara :

- dependent dintre variabile , considerand influenta celorlalte variabile constanta
In testul Runs , se verifica daca :

- succesiunea runs-urilor este aleatoare
Indicatorul TOL poate lua valori in intervalul de variatie :

- [0,1]
In demersal verificarii ipotezelor asupra erorilor unui model de regresie liniara simpla , s-a
obtinut estimatia coeficientului Spearman , r=0,20 . Cunoscand volumul esantionului observant
n=27 si riscul admis α = 0,05 , se poate afirma ca :
- ( t calculate = 1,021) < ( t teoretic = 2,060) , erorile sunt homoscedastice
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie liniara multipla cu doua variabile independente
si n=25 s-a obtinut valoarea calculata a testului Durbin Watson egala cu 1.1 . Pentru un risc de
0,05 se poate considera ca erorile sunt :
- Autocorelate pozitiv
Care dintre urmatoarele afirmatii , cu privire la indicatorul Tolerance (TOL) utilizat in analiza
colinialitatii , sunt adevarate :
- Pentru TOL=1 nu exista colinialitate intre variabilele independente
- Pentru TOL= 0 exista colinialitate intre variabilele independente
In demersal verificarii ipotezelor formulate asupra erorilor unui model de regresie liniara simpla ,
se aplica testul Goldfeld-Quandt si se obtin urmatoarele rezultate
Seria valorilor mici n1=22 , RSS= 10,7
Seria valorilor mari n2= 22 , RSS = 5,9
In conditiile unui risc asumat α = 0,05 , se poate afirma ca :
- ( F calculate = 0,551) < ( F α, n1,n2 = 2,124) , erorile sunt homoscedastice
In cazul unui model de regresie parabolic , parametrii modelului permit identificafrea :

- Nivelului variabilei independente pentru care variatia dependent ia o valoare
minima/maxima
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie , s-au obtinut rezultatele de mai jos :
Runs test
Unstandardize Residual
Test value 5,97583
Cases < Test Value 548
Cases >= Test Value 552
Total Cases 1100
Number of Runs 550
Z -,060
Asymp. Sig. (2-tailed) ,952
Pentru exemplul dat se poate considera , cu o probabilitate de 0,95 , ca erorile :
- Nu sunt corelate
Pentru un esantion de 32 tari , s-a studiat legatura dintre rata de crestere economica (RCE) , rata
somajului (RS) si indicele preturilor de consum (IPC) . Rezultatele obtinute sunt prezentate in
tabelul de mai jos :
Correlations
Control Variables RCE IPC
RS RCE Correlation 1000 .436
Significance . .014
(2- tailed)
df 0 29
IPC Correlation .436 1.000
Significance .014 .
(2- tailed)
df 29 0
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii :
- Intre rata de crestere economica si rata somajului exista o legatura directa, moderata , in
conditiile in care influenta variabilei indicele preturilor de consum se mentine constanta
Cu privire la erorile unui model de regresie liniara simpla s-au obtinut urmatoarele rezultate :
One-Sample Statistics
N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Unstandardized 15 ,0000000 73271,63549 16918,65
Residual
Pentru exemplul dat , pentru un risc de 0,05 , se poate considera ca :
- Se accepta ipoteza H0 : M (ε 1) =0
Un model de regresie este homoscedastic daca :

- Variatia erorilor de modelare sunt egale
Intr-un model de regresie multipla , coeficientii de corelatie bivariata indica :

- Intensitatea legaturii dintre variabila dependent si fiecare variabila independent , in
conditiile in care celelalte variabile independente sunt considerate constant
Coedicientii de corelatie bivariate masoara :

- Dependent dintre variabile , fara a lua in considerare influenta celorlalte variabile
Se analizeaza legatura liniara dintre o variabila dependent Y si variabilele independente care

o determina . Se obtin rezultatele din tabelu de mai jos :
Anova
Model Sum of df Mean F Sig
Squares Square
1 Regression 125.156 2 62,593 9076,000 ,000
Residual ,014 2 ,007
Total 125,200 4
Sunt adevarate afirmatiile :
- Modelul contine 2 variabile independente
In urma testarii ipotezei de normalitate a erorilor unui model de regresie liniara simpla s-au
obtinut urmatoarele rezultate :
One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test
Unstandardiz ed Residual
N 10
Normal Parameters a,b Mean ,0000000
Std. Deviation 1,47435999
Most Extreme Absolute ,193
Differences Positive ,113
Negative -,193
Kolmogorov-Smirnov Z ,612
a. Test distribution is Normal
b. Calculated from data
In aceasta situatie se poate considera ca :
- Se respinge ipoteza de normalitate a erorilor modelului de regresie liniara simpla, cu un
risc asumat de 5%
Rezultatul modelarii legaturii dintre variabilele PIB pe locuitor ($) si Speranta medie de viata
(ani) , pentru un esantion de 109 tari , se prezinta in tabelul de mai jos.
Coefficients
Unstandardized Coefficients Standardized t Sig.
Coefficients
B Std. Error Beta
In (PIB/ loc) ,087 ,007 ,783 13,042 ,000
(Constant) 32,366 1,726 18,753 ,000
The dependent variable is in
Evolutia modelului estimate este :
- In-Y= in 32,366 = 0,087 in X
- Y= 32,366X
In urma modelarii a doua variabile s-au obtinut , pentru erorile estimate , urmatoarele rezultate :
Residuals Statistics
Minimum Maximum Mean Std. N
Deviation
Predicted Value 35,63 43,66 42,93 1,832 1418
Residual -26,664 42,336 ,000 12,938 1418
Std. Predicted -3,984 ,399 ,000 1,000 1418
Value
Std. Resiudal -2,060 3,271 ,000 1,000 1418
Dependent Variable : CA
Pe baza rezultatelor de mai sus , pentru o probabilitate de 0,95 , se poate considera ca :
- Media erorilor nu difera semnificativ de zero
In urma analizei coliniaritatii variabilelor independente ale unui model de regresie s-au obtinut
urmatoarele rezultate :
Coefficients
Model Unstandardized Standardized t Sig. Colinearity
Coefficients Coefficients Statistics
B Std. Error Beta VIF
1(Constant) 32,801 1,699 19,303 ,000
Occupational -2,931 ,175 -,398 -16,738 ,000 1,312
Category
\Highest 1,437 ,105 325 13,675 ,000 1,312
Year of
School
Completed
Se poate considera ca :
- Ipoteza de necoliniaritate este respectata
Valorile teoretice ale statisticii Durbin Watson sunt calculate si tabelate in functie de :
- Numarul de parametrii ai modelului
Pentru variabilele salariu (lei) , productia pe salariu (piese) si educatia (ani) s-au obtinut
rezultatele :
Coefficients
Model Unstandardized Coefficients Standardized t Sig
Coefficients
B Std. Error Beta
1(Constant) -7,698 1,778 -4,330 ,000
Prod 1,671 ,059 ,773 28,158 ,000
Educatie 1,022 ,162 ,173 6,295 ,000
Sunt falabile enunturile:
- Modelul de regresie este nesemnificativ statistic
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie , construit pentru un esantion de 100 de firme ,
s-au obtinut rezultatele:
Statistics Std. Error
Unstandardized Residual Mean ,0000000
95% Coeficience Lower Bound -4,10073
Interval for Mean Upper Bound -4,1007261
5% Trimmed Mean -1,08454
Medium -,1856363
Variance 466,514
Minimum -49,92978
Maximum 78,92005
Range 128,54983
Interquartile Range 21,65313
Skewness ,656 ,221
Kurtosis 2,224 ,450
Este valabil rezultatul :
- Erorile urmeaza o lege de repartitie normal, cu o probabilitate de 0,95
urmatoarele rezultate:
Coefficients
Model Unstandardized Standardized t Sig. Collinearity
B Std. Beta Tolerance VIF
Error
1(Constant) 26,262 2,042 12,561 ,000
Nr. Angajati 2,835 ,175 ,386 16,299 ,000 ,755 1,324
Investitii 1,600 ,108 ,363 14,821 ,000 ,706 1,417
Nr. Puncte ,090 ,016 ,120 5,029 ,000 ,924 1,082
de lucru
Valoarea indicatorului VIF pentru variabila Nr. De angajati semnifica :
- Variabila Nr. De angajati nu introduce fenomenul de coliniaritate
- 24,5% din variatia variabilei Nr. De angajati este explicate linear de variatia celorlalte
variabile independente
Verificarea normalitatii erorilor se realizeaza cu ajutorul :

- Diagramei PP-Plot
- Testului Kolmogorow-Smimov
Pentru variabilele investitii anuale (mii. Euro) (Y) si profitul annual (mii. Euro) (X) . Inregistrate
pentru un esantion de 5 firme , s-au obtinut rezultatele din tabelul de mai jos :
Unstandardized Coefficients Standardized t Sig
Coefficients
B Std. Error Beta
Investitii 4,114 0,489 15,003 8,415 0,014
Investitii **2 -0,457 0,054 -15,036 -8,433 0,014
(Constant) 1,081 1,081 -5,838 0,028
Sa se aleaga care este ecuatia modelului estimate:
- Y= -6,309 + 4,114’X2
ℳ(ℇ)−𝑀(ℰ)
Statistica test T calc= este utilizata in demersal testarii :
√𝑉(𝑀(ℰ))
- Ipotezei ce presupune ca media erorilor este egala cu zero
I. MODELE DE REGRESIE NELINIARĂ

(exemple de întrebări grilă)
1. Cele mai importante modele liniarizabile sunt:
a) modelul putere
d) modelul semi-logaritmic
e) modelul exponenţial
2. Forma generală a modelului Putere este:

a) 𝑌=𝛽0𝑋𝛽1𝑒𝜀
b) 𝑙𝑛𝑌=𝑙𝑛𝛽0+𝛽1𝑙𝑛𝑋+𝜀
f) 𝑦𝑖=𝛽0𝑥𝑖𝛽1𝑒𝜀𝑖
3. Ecuaţia estimată a modelului Compound este:
d) 𝑌𝑋=𝑏0𝑏1𝑋
4. Elasticitatea cererii în raport cu preţul se poate estima cu ajutorul:

b) unui model de tip putere
c) unui model log-liniar
5. Cu privire la modelul semi-logaritmic, cu variabila independentă logaritmată, sunt corecte
următoarele afirmaţii:
b) forma generală a modelului este: 𝑌=𝛽0+𝛽1𝑙𝑛𝑋+𝜀
c) panta dreptei de regresie indică variaţia medie absolută a lui Y la o variaţie relativă a lui X cu o
unitate
e) la o creştere a lui X cu un procent, variabila Y variază, în medie, cu (𝛽1100⁄) unităţi
6. Funcţia de producţie Cobb-Douglas:

b) permite estimarea elasticităţilor parţiale ale producţiei în raport cu factorii muncă şi capital
c) este un model log-liniar multiplu
7. Considerând modelul Exponential în vederea studierii legăturii dintre două variabile, se poate
afirma că:
a) 𝛽1 arată variaţia medie relativă a lui Y la o variaţie absolută a lui X cu o unitate
c) 𝛽1∗100% indică rata de creştere sau de scădere a variabilei Y în raport cu variabila X
d) la o creştere a lui X cu o unitate, Y variază, în medie, cu 𝛽1∗100%
8. Ştiind că ecuaţia modelului de regresie dintre valoarea vânzărilor (Y) şi preţ (X) este 𝑌=48∙𝑋9, să
se precizeze care din afirmaţiile următoare sunt corecte:
b) dacă preţul creşte cu un procent, valoarea vânzărilor creşte cu 9%
9. Dacă norul de puncte rezultat prin reprezentarea grafică a variabilei 𝑋 şi a variabilei 𝑙(𝑌) poate fi
aproximat printr-o dreaptă, modelul de regresie este:
c) exponenţial
10. În modelul de tip putere simplu, parametrul 𝛽1 reprezintă:

a) panta dreptei de regresie
b) elasticitatea variabilei 𝑌 în raport cu variabila 𝑋
c) variaţia medie relativă a variabilei dependente la o variaţie relativă cu o unitate a variabilei
independente
11. În urma analizei legăturii dintre Produsul Intern Brut (euro) şi Rata inflaţiei (%), folosind
modelul Growth, s-au obţinut următoarele rezultate:
Coefficients(a) Unstandardized Standardized t Sig.
Model Coefficients Coefficients
B Std. Error Beta
1 (Constant) 9,910 ,212 46,639 ,000
Rata inflatiei 1,002 ,042 ,451 23,457 ,000
(%)
d) 𝑌𝑋 = 𝑒9,910+1,002𝑋
12. În studiul legăturii dintre două variabile, Puterea motorului (CP) şi Numărul de cilindri, s-au
obţinut următoarele rezultate:
Unstandardized Coefficients Standardized t Sig.
Coefficients
B Std Error Beta
ln(Number of 104.458 3.632 .822 28.761 .000
Cylinders)
(Constant) -68.048 6.112 -11.134 .000
Ecuaţia estimată a modelului este de forma:

d) 𝑌𝑋 = −68,048 + 104,458𝑙𝑛𝑋
13. Se consideră legătura dintre Timpul de accelerare de la 0 la 100 km/h (secunde) şi Numărul de
cilindri.
Model Unstandardized Coefficients Standardized t Sig.
Coefficients
B Std. Error Beta
(Constant) 3,054 ,026 118,715 ,000
Number of -,060 ,004 -,556 -13,413 ,000
Cylinders
Valorile estimate ale parametrilor modelului Growth arată că:

d) timpul de accelerare scade în medie cu 6%, când numărul de cilindri creşte cu 1 cilindru
f) valoarea medie estimată a timpului de accelerare este de 𝑒3,054 secunde, atunci când numărul de
cilindri este 0
14. În studiul legăturii dintre Rata mortalităţii infantile (%) şi Rata de alfabetizare (%), realizat
pentru un eşantion format din 100 de ţări, s-au obţinut următoarele rezultate:
Coefficients(a)
Model Unstandardized Coefficients Standardized t Sig.

Coefficients
B Std. Error Beta
ln(Rata de -87,861 4,460 -,887 -19,701 ,000
alfabetizare)
Constant 420,511 19,255 21,839 ,000
Sunt valabile afirmaţiile:
a) parametrii modelului sunt semnificativi pentru un risc de 5%
c) la o creştere cu 1% a ratei de alfabetizare, rata mortalităţii infantile scade, în medie, cu 87,861%
15. Pentru un eşantion format din 109 ţări ale lumii, s-au înregistrat date pentru mortalitatea infantilă
(decese la o mie de născuţi vii) şi PIB/locuitor ($).
Coefficientsa
Model UnstandardizedCoefficients StandardizedCoefficients t Sig.
B Std Error Beta
(Constant) 8,231 ,274 30,016 ,000
lnGDP -,628 ,034 -,871 -18,337 ,000

c) 𝑙𝑛𝑦𝑥𝑖=𝑙𝑛8,231−0,628𝑙𝑛𝑥𝑖
16. Folosind rezultatele obţinute la punctul 15, valorile estimate ale parametrilor modelului de
regresie arată că:
c) estimaţia 𝑏0=8,231 indică mortalitatea infantilă când valoarea PIB/locuitor este egală cu 1$
e) la o creştere a PIB/locuitor cu 1%, mortalitatea infantilă scade, în medie, cu 0,628%
17. Se consideră legătura dintre valoarea investiţiilor (mii lei) şi valoarea producţiei (mil. lei).
c UnstandardizedCoefficients StandardizedCoefficients t Sig.

B Std Error Beta
In(X) 20,535 3,396 ,961 6,047 ,009
(Constant) -1,799 5,388 -,334 ,760
Pentru rezultatele obţinute, sunt adevărate următoarele afirmaţii:
b) ecuaţia estimată a modelului este de forma: 𝑌𝑋 = −1.799 + 20.535𝑙𝑛𝑋
c) valoarea medie estimată a producţiei este egală cu -1.799 mil. lei, când valoarea investiţiilor este
de 1000 de lei
d) la o creştere a investiţiilor cu 1%, producţia creşte, în medie, cu 0.20535 mil. lei
18. Se consideră Gradul de urbanizare (%), variabila dependentă, şi PIB/locuitor ($), variabilă
independentă, înregistrate pentru 195 de ţări ale lumii.
UnstandardizedCoefficients StandardizedCoefficients t Sig.

B Std Error Beta
PIB 2,931 ,071 1,197 41,218 ,000
PIB ** 2 -3,9E-007 ,000 -,361 -4,932 ,000
PIB ** 3 7,73E-014 ,000 ,165
(Constant) -3962,660 11506,083 -,344 ,737
Ecuaţia modelului estimat este:
b) 𝑦𝑥𝑖 = −3962,660 + 2,931𝑥𝑖 − 3,9 ∙ 10−7𝑥𝑖 2 + 7,73 ∙ 10−14𝑥𝑖 3
c) 𝑌𝑋 = −3962,660 + 2,931𝑋 − 3,9 ∙ 10−7𝑋2 + 7,73 ∙ 10−14𝑋3
19. În studiul legăturii dintre două variabile, X (mii lei) şi Y (mil. lei), folosind modelul Exponenţial, s-
au obţinut următoarele rezultate:
UnstandardizedCoefficients StandardizedCoefficients t Sig.

B Std Error Beta
X .209 .016 .992 13.276 .001
(Constant) 8.086 .422 19.173 .000
La o creştere a variabilei X cu 1000 de lei:
b) Y creşte, în medie, cu 20,9%
Tipuri de întrebări grilă
1) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele PIB/loc ($) şi Procentul de populaţie urbană (%), pentru
un eşantion de ţări în anul 2010, folosind modelul Compound, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Coefficients
Uns tandardized Standardized

Coefficients Coefficients
B Std. Error Beta t Sig.
Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Cons tant) 210,430 48,762 4,315 ,000
The dependent variable is ln(PIB).
Ecuaţia estimată a modelului de regresie este:
a)
y x  210 ,43  1,046 X
b)
y x  210 ,43 x 1,046
c)
y x  1,046 x 210,43
2) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele PIB/loc ($) şi Procentul de populaţie urbană (%), pentru
un eşantion de ţări în anul 2010, folosind modelul Compound, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Coefficients
Uns tandardized Standardized

Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Cons tant) 210,430 48,762 4,315 ,000
Sunt corecte afirmaţiile:
a) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. scade în medie cu (ln 1,046 )  100%
b) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. creşte în medie cu (ln 1,046 )  100%

c) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. creşte în medie cu 104,6%.
3) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X (mii lei) şi Y (mil. lei), pentru un eşantion de 109 ţări,
se prezintă astfel:
Coeffi cients
Unstandardized St andardiz ed
Coeffic ient s Coeffic ient s
B St d. Error Beta t Sig.
ln(X1) .697 .057 .944 12.164 .000
(Const ant) 9.871 .898 10.994 .000
The dependent variable is ln(Y).
a) ecuaţia modelului estimat este Yx  9,871X 0,697
b) ecuaţia modelului estimat este ln Yx  ln 9 ,871  0 ,697  ln X
c) la o creştere cu 1% a valorii variabilei X, Y creşte în medie cu 0,697 mil. lei.

4) În studiul legăturii dintre costul unitar (lei) şi producţia realizată (tone) s-au obţinut următoarele
rezultate:
Coefficients
Unstandardized Standardized
Productie -,009 ,001 -4,897 -14,094 ,000
Productie ** 2 7,73E-006 ,000 4,809 13,839 ,000
(Constant) 5,886 ,142 41,431 ,000
Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:
a) ecuaţia estimată este:

Y X  5 ,886  0 ,009 X  7 ,73  10 6  X 2
b) legătura de tip parabolic admite un punct de minim

6
c) ecuaţia estimată este: Y X  5 ,886  0 ,009 X 1  7 ,73  10  X 2
2
d) nivelul optim al costului se atinge pentru o producţie de 582,14 tone.
5) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X (mii lei) şi Y (mil. lei), printr-un model Growth, se
prezintă în tabelul de mai jos.
Coeffi cients
X1 .130 .014 .912 9.412 .000
(Const ant) 2.720 .073 37.090 .000
a) ecuaţia modelului estimat este ln Yx  2 ,72  0 ,13  X

b) atunci când X=0, nivelul mediu estimat al lui Y este e2,72
c) la o creştere a lui X cu o mie de lei, Y creşte în medie cu 13%

6) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X (mii lei) şi Y (mil. lei), printr-un model exponenţial, se
Coeffi cients
X1 .130 .014 .912 9.412 .000
(Const ant) 15.175 1.113 13.638 .000
a) ecuaţia modelului estimat este ln Yx  ln 15 ,175  0 ,13  X
b) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu 13%
7) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X (mii lei) şi Y (mil. lei) se prezintă în tabelul de mai jos.
Coefficients
ln(X) 20.535 3.396 .961 6.047 .009
(Constant) -1.799 5.388 -.334 .760
a) ecuaţia modelului estimat este Yx  1,799  20 ,535  ln X
b) ecuaţia modelului estimat este ln Yx  1,799  20 ,535  ln X

c) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu 20,535 mil. lei
d) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu 0,20535 mil. lei

8) În studiul legăturii dintre două variabile, s-au obţinut următoarele rezultate:
Statistics
Sc ore
N Valid 48
Missing 0
Sk ewness ,038
St d. Error of Skewnes s ,343
Kurtos is -,961
St d. Error of Kurtosis ,674
Pentru exemplul dat, asumându-ne un risc de 0,05, se poate considera că
a) se acceptă ipoteza de normalitate a erorilor
b) se respinge ipoteza de normalitate a erorilor
c) se acceptă ipoteza de necorelare a erorilor
d) valoarea teoretică a statisticii test este  02,05 ;2  5 ,991.
9) În urma prelucrării datelor pentru un eşantion de volum n=35 unităţi, s-a estimat un model de forma
Y=β0+β1X+ε şi s-au obţinut următoarele rezultate:
Model Summaryb
Adjusted Std. Error of Durbin-

Model R R Square R Square the Es timate Watson
1 ,081a ,007 -,015 ,509 ,244
a. Predictors: (Constant), Score
b. Dependent Variable: Tension
Pentru un risc asumat egal cu 0,05, se poate considera că (α=0.05 și n=35 dL=1.402 si dU=1.519):
a) erorile de modelare sunt autocorelate pozitiv
b) erorile de modelare sunt autocorelate negativ
c) nu este posibilă luarea unei decizii cu privire la existenţa autocorelării erorilor

10) Încălcarea ipotezei de homoscedasticitate are ca efect:
a) pierderea eficienţei estimatorilor parametrilor modelului de regresie
b) pierderea eficienţei estimatorului variabilei dependente
c) pierderea eficienţei estimatorului variabilei independente
11) Dacă între variabilele independente se înregistrează o coliniaritate perfectă, atunci (varianţa
estimatorilor este):
a) infinită
b) nulă
c) mare
d) variabilele se reprezinta grafic printr-o dreapta
12) În studiul legăturii dintre două variabile, X şi Y, se estimează coeficientul de corelaţie neparametrică
Spearman între variabila independentă şi erorile de modelare şi se obţin următoarele rezultate:
Corre lations
Tension Sc ore
Spearman's rho Tension Correlation Coeffic ient 1,000 ,086
Sig. (2-tailed) . ,560
N 48 48
Sc ore Correlation Coeffic ient ,086 1,000
Sig. (2-tailed) ,560 .
N 48 48
Pentru un risc asumat egal cu 0,05, se poate considera că:
a) erorile de modelare sunt autocorelate
b) erorile de modelare sunt homoscedastice
c) erorile de modelare urmează o lege normală

13) În urma analizei legăturilor dintre variabilele independente ale unui model de regresie, s-au obţinut
următoarele rezultate:
Coefficientsa
Coefficients Coefficients Collinearity Statistics
Model B Std. Error Beta t Sig. Tolerance VIF
1 (Constant) 65,705 27,731 2,369 ,037
X1 48,979 10,658 ,581 4,596 ,001 ,950 1,052
X2 59,654 23,625 ,359 2,525 ,028 ,753 1,328
X3 -1,838 ,814 -,324 -2,258 ,045 ,738 1,355
a. Dependent Variable: Y
Valoarea indicatorului VIF pentru variabila X1 arată că:
a) variabila X1 nu introduce fenomenul de coliniaritate
b) 5% din variaţia variabilei X1 este explicată liniar de variaţia celorlalte variabile independente
c) există coliniariate între variabilele independente

14) În vederea testării ipotezei privind valoarea mediei erorilor ε ale unui model de regresie liniară simplă
s-au obţinut următoarele rezultate:
Std. Error
N Mean Std. Deviation Mean
Unstandardized Residual 15 ,0000000 73271,63549 18918,65
Pentru exemplul dat, considerând un risc de 0,05 şi n=15, se poate considera că:
a) se respinge ipoteza H 0 : M (  i )  0
b) se acceptă ipoteza H 0 : M (  i )  0
c) se acceptă ipoteza H 0 : M (  i )  0
d) valoarea teoretică a statisticii test t Student este t0.025,14  2,145.

15) În vederea testării normalităţii erorilor unui model de regresie, s-au obţinut următoarele rezultate:
One-Sam ple Kolmogorov-Smi rnov Te st
Tension
N 12
Normal Parametersa,b Mean 1.50
St d. Deviation .522
Most Extreme Absolute .331
Differences Positive .331
Negat ive -.331
Kolmogorov-Smirnov Z 1.146
As ymp. Sig. (2-tailed) .145
a. Test distribution is Normal.
b. Calculated from data.
Considerând un risc de 0,05, se poate considera că
a) erorile urmează o lege normală
b) erorile nu urmează o lege normală
c) corelatie part homoscedastice
d) erorile sunt necorelate
16) În urma analizei coliniarităţii pentru un model liniar multivariat, s-au obţinut rezultatele din tabelul
de mai jos:
Colinearity Statistics
Tolerance VIF
(Constant)
X1 .006 166.66
X2 .473 ?
X3 .073 13,69
Pe baza datelor din tabelul de mai sus alegeţi afirmaţiile corecte:
a) rapoartele de determinaţie (R2) pentru cele 3 modele de regresie auxiliare sunt 0,994; 0,527 si 0,927;
b) există variabile independente care introduc fenomenul de coliniaritate
c) nu există variabile independente care introduc fenomenul de coliniaritate

d) valoarea care lipseste este 2,11
e) 52,7% din variatia variabilei X2 este explicata prin variatia simultana a variabilelor X1 si X3
f) Variabila X1 este coliniara in raport cu variabila dependenta
17) Dacă norul de puncte rezultat prin reprezentarea grafică a variabilei X şi a variabilei ln(Y) poate fi
a) exponenţial
b) putere
c) hiperbolic
18) Elasticitatea cererii în raport cu preţul se poate estima cu ajutorul:
a) unui model log-liniar
b) unui model semilogaritmic
c) unui model putere
19) Testul Fisher poate fi utilizat pentru:
a) verificarea ipotezei de normalitate
b) verificarea semnificaţiei raportului de corelaţie
c) verificarea ipotezei de multicoliniaritate a variabilelor independente
d) verificarea corectitudinii modelului de regresie ales
20) Prin autocorelare înţelegem că:
a) variabilele independente Xi din model sunt corelate între ele
b) erorile de modelare nu sunt independente
c) erorile de modelare sunt corelate cu una sau mai multe variabile independente
21) În urma modelării Salariului în funcţie de Vechime, pentru verificarea ipotezelor de regresie s-a obtinut
rezultatul de mai jos. Pentru un risc asumat de 5%, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
Coeffi cientsa
Model B St d. Error Beta t Sig.
1 (Const ant) 65.656 1.429 45.931 .000
Vechime -2. 034 .126 -.418 -16.126 .000
a. Dependent Variable: Erorile in valoare absoluta
a) erorile sunt homoscedastice
b) variatia erorii de modelare este influentata semnificativ de variatia variabilei Vechime
c) variantele erorii de modelare sunt egale si constante
d) modelul este heteroscedastic
22) Între variabilele cost unitar şi nivelul producţiei există o legătură de tip:
a) log-liniar
b) parabolic
c) putere
23) Dacă se doreşte estimarea variaţiei medii relative a variabilei dependente la o variaţie absolută cu o
unitate a variabilei independente, se utilizează un model de tipul:
ln Y   0   1 X  
a)
ln Y  ln 0  1 ln X  
b)
Y  0  1 X  
c)
24) Rezultatele modelării pentru variabilele PIB/loc ($) şi speranţă medie de viaţă (ani), pentru un eşantion
de ţări, în anul 2012, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Coefficients
Coeff icients Coeff icients
ln(PIB / loc) .095 .007 .807 14.153 .000
(Constant) 32.713 1.761 18.573 .000
The dependent variable is ln(Speranta medie de viata).
Au loc enunţurile:
a) elasticitatea speranţei de viaţă în raport cu PIB/loc este 0,095
b) nivelul mediu estimat al speranţei de viaţă creşte cu 0,095% la o creştere a PIB/loc cu 1%
c) nivelul mediu estimat al speranţei de viaţă creşte cu 9,5% la o creştere a PIB/loc cu 1%
d) parametrii sunt semnificativi pentru un risc de 5%
25) În studiul legăturii dintre Rata mortalităţii infantile (%) şi PIB, realizat pentru un eşantion de ţări, s-au
Model Summary and Parameter Estimates
Dependent Variable: Infant mortality (deaths per 1000 live births)

Model Summary Parameter Estimates
Equation R Square F df1 df2 Sig. Constant b1 b2
Linear .410 74.383 1 107 .000 64.365 -.004
Inverse .585 151.115 1 107 .000 22.263 20504.941
Quadratic .553 65.513 2 106 .000 79.588 -.012 4.30E-007
Compound .670 217.516 1 107 .000 57.088 1.000
Power .759 336.253 1 107 .000 3755.157 -.628
The independent variable is PIB
Sunt valabile afirmatiile:
a) Modelul care are cea mai redusă putere explicativă este modelul liniar
b) Modelul cel mai adecvat este modelul putere
c) Toate modelele sunt semnificative pentru un risc de 5%
Validarea unui model de regresie presupune verificarea unor ipoteze , precum :

- Erorile sunt independente
In urma analizei coliniaritatii pentru un model linear multivariate s-au obtinut rezultatele din
tabelul de mai jos:
Collinearity Statistics
Tolerance VIF
(Constant)
Nr livrari pana la reaprovizionare 3,118
Distanta traseu 3,118
Care sunt valorile care lipsesc din tabel :
- 0,321
In urma modelarii relatiei dintre doua variabile printr-un model linear rezulta o eroare de
modelare pentru care s-au calculate indicatorii statistici:
N Valid 5
Missing 0
Mean ,000
Median ,100
Std. Deviation ,689
Variance ,475
Skewness -,344
Std. Error of Skewness ,913
Kurtoasis 1,193
Std. Error of Kuortuasis 2,000
Pe baza datelor din tabel si cunoscand faptul ca pragul de semnificatie este de 5% iar X2 ε 2 =
5,991 se cere sa se selecteze afirmatiile adevarate :
- Distributia erorilor de modelare nu difera semnificativ de distributia normal
Ipoteza de normalitate a erorilor vizeaza :

- Legea de repartitie normal a estimatorilor parametrilor modelului de regresie
Testarea normalitatii erorilor unui model de regresie estimate se realizeaza cu ajutorul testului :
- Kolmogorow-Smirnov
Pentru erorile unui model de regresie s-au obtinut urmatoarele rezultate :
Test Value = 0
t df Sig. (2- Mean 95% Confidence
tailed) Difference Interval of the
Difference
Lower Upper
Unstandardized ,000 15 1,000 ,00000000 -,5213094 ,5213094
Residual
Pentru exemplul dat se poate considera , pentru un risc de 5% ca :
- Se respecta ipoteza cu privire la media erorilor
Se analizeaza erorile modelului de regresie dintre castigul salarial si vechimea la locul actual de
munca . Rezultatele partiale sunt prezentate in tabelul de mai jos :
Unstandardized Residual
Test Value ,0000000
Total Cases 1000
Number of runs 439
Z -,761
In conditiile unui rsic α=0,05 , se poate afirma ca :
- Se accepta ipoteza H0
In cadrul demersului testarii ipotezei ce presupune ca media erorilor este egala cu zero , ipoteza
nula si ipoteza alternative se scriu astfel :
- H0 : M (ε1) = 0
H1 : M (ε1) ≠ 0
In vederea testarii coliniaritatii dintre variabilele independente ale unui model de regresie , s-au
obtinut urmatoarele rezultate :
Model Unstandardized Standardized t Sig. Collinearity
B Std. Beta Tolerance VIF
Error
1(Constant) 65,705 27,731 2,369 ,037
X1 48,979 10,658 ,581 4,596 ,001 ,950 1,052
X2 59,854 23,625 ,359 2,525 ,028 ,753 1,328
X3 -1,838 ,814 -,324 -2,258 ,045 ,738 1,355
Pentru exemplul dat se poate considera ca :
- 𝑅12 = 0,05
In demersal testarii ipotezei ce presupune ca media erorilor este egala cu zero se poate utiliza :
- Testul Student
Raportul de determinatie multipla ajustat este :

- Intotdeauna egal cu raportul de determinatie multipla
Factorul variatiei crescute (VIF) folosit pentru testarea coliniaritatii se calculeaza dupa relatia :
1
- 𝑉𝐼𝐹𝑗 = (1−𝑅2𝑗)
Coeficientii de corelatie bivariate masoara :

- Dependent dintre variabile, considerand influenta celorlalte cariabile constanta
Rezultatele modelarii pentru variabilele Pin/loc ($) si speranta medie de viata (ani) pentru un
esantion in anul 2012 , sunt prezentate in tabelul de mai jos :
Coefficients
B Std. Error Beta
In PIB/loc ,095 ,007 ,537 14,752 ,000
(Constant0 32,713 1,761 18,573 ,000
Au loc enunturile:
- Nivelul mediu estimate al sperantei de viata creste cu 0,095% la o crestere PIB cu 1%
Forma generala a modelului hyperbolic este :
1
- Y= β0 + β1 x 𝑋 + ε
In testarea autocorelarii erorilor , daca valoarea calculate a statisticii Durbin-Watson este d=4 ,
atunci se poate considera ca :
- Nu exista autocorelare intre erori
Cu privire la erorile unui model de regresie liniara s-au obtinut urmatoarele rezultate :
Error for PIB loc with rata inflatiei from
Curvefit mod 1 Power
N 11
Normal Parameters Mean 2,1541967
Negative -,183
Kolmogorov-Smirnov Z ,606
Asymp. Sig (2-tailed) ,857
Este correct raspunsul :
- Erorile sunt normal repartizate
Ipotezele statistice care se formuleaza in cazul testarii homoscedasticitatii erorilor

sunt:
c. H0 : V (ϵ i)=Ϭ2 ; H1 : V(ϵ) ≠Ϭ2
Ipotezele statistice care se formuleaza in cazul testarii necorelarii erorilor sunt:

d. H0 : cov (ϵi-1, ϵi) = 0 ; H1: cov (ϵ i-1 ,ϵi) ≠0
Testarea normalitatii erorilor se realizeaza cu autorul testului:

a. Jarque-Bera
b. Goldfeld- Quandt si Superman
Testarea homoscedasticitatii erorilor se realizeaza cu ajutorul testului:
c. Glejser si superman
Testarea necorelarii erorilor se realizeaza cu ajutorul testului:

d. Durbin-Watson si Runs
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie , s-au obtinut rezultatele de
mai jos. Pentru exemplul dat se poate considera, cu o probabilitate de 0.95, ca
erorile:
a. sunt corelate
In modelul de tip putere, parametrul de regresie B 0 este:

b. valoarea medie a lui Y atunci cand X=1
In studiul legaturii dintre mortalitatea infantile (copii sub un an decedati la o mie

nascuti vii) si PIB/loc ($), cu ajtorul modelului Growth, s-au obtinut urmatoarele
rezultate. Sunt valabile interpretarile:
a. pentru o tara cu un PIB/loc nul, nivelul mediu estimat al mortalitatii
infantile este e1..
b. la o scadere a PIB/loc cu 1$, mortatlitata infantila creste in medie cu 0,1%
Pentru variabilele mortalitate infantila (numar de copii decedati sun un an la mie

de nascuti) si PIB/loc ($), cu ajutorul modelului Growth, s-au obtinut rezultatele:
Ecuatia modelului estimat este:

lnY= 4,07-0,001lnX
Datele privind costul unitar (Y, u.m. ) si Valoarea prodductiei realizaate (X, u.m)
inregistrate pentru un esantion de firme dintr-o localitatea, sunt reprezentate in
figura e mai jos:
Ecuatia teoretica a curbei care ajusteaza legatura dintre variabilele este:
a. Y=B0+B1*X+B2*X2+ ϵ
Ipoteza de homoscedasticitate, verifica cu testul Glejer, se respinge daca

a. coeficientul variabilei independente din modelul de regresie
ІϵiІ=Ϭ0+Ϭ1*Xi+ ui, i=l,n , este semnificativ statistic
b. valoarea calculata a statisciticii Fisher , F calculat =RSS2/RSSi, este mai mare
decat valoarea critic, cktita din tabelul repart Fisher, pentru riscul Ϭ si
v1*V2 grade de libertate
In studiul legaturii dintre mortalitatea infantila ( copii sub un an decedati la o mie

nascuti vii) si PIB/loc ($), cu ajutorul modelulului Growth, s-au obtinut rezultatele:
Ecuatia estimata este:
c. lnY = 4,07-0,001X
Ipoteza de coliniaritate se referea la:

existenta unei legaturi intre variabila reziduala si cea independenta
In testarea semnificatiei statistice a mediei erorilor modelului de regresie,

valoarea teoretica a statisticii Student test bilateral, este:
a. tϬ/ 2; n-1
Conform teoriei economice, intre Nivelul de educatie si Salariul anual (mii Euro)
exista o legatura. In urma datelor inregistrate pe un esantion de 474 persoane s-
au obtinut urmatoarele rezultate:
Modelul de regresie folosit pentru a aproximarea legaturii dintre variabilele
studiate este:
b un model parabolic
In demesrul verficarii ipotezelor asupra unui model de regresie liniara simpla, s-au
obtinut estimatia co Superman , r= 0,20. Cunoscand volumul esantionului
observat n=27 si riscul Ϭ= 0.05, se poate afirma ca:
b. (t calculat= 1,021)< ( tcalculat= 2,060) , erorile sunt homoscedastice
In urma analizaei coliniaritatii pentru un model liniar multivarial, s-au obtinut

rezultatele din tabelul de mai jos:
Pe baza datelor din tabelul de mai sus, alegeti afirmatiile corecte:
a, variabila V energ/100 gr poate fi considerata coloniara cu celelalte variabile
independente din model
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie liniara multipla cu doua
varaibile indepedente si valoarea calculata a testului Durbin Watson egala cu 1,1.
Pentru un risc de 0,05 se poate considera ca erorile sunt:
a. autocorelate pozitiv
Modelele semilograitimice cu variabila dependenta logaritmata permit:

b. estimarea variabilei medii absoulte a lui Y, la o crestere relativa a lui X cu
o unitate
Daca ϵ i ~N (0, Ϭ2), atunci:
a. B0~N( B0 , Ϭ2B0 )
b. X urmeaza o lege e repartitie normala
Sunt adevarate afirmatiile:

a. valoarea medie estimata a vanzarilor este de 36806 $ atunci cand
numarul de cataloage expediate este zero
b. valoarea vanzarilor este minima atunci cand numarul de cataloage
expediate este zero
Valorile teoretice ale statisticii Durban Watson sunt calculate si tabelate in functi
de:
a. numarul de parametri ai modelului
b. volumul esantionului
c. pragul de seminificatie
Testarea normalitatii erorilor unui model de regresie estimat se realizeaza cu

ajutorul testului:
a. Jarque- Bera
b. Kolmogorov – Semirnov
Cunoscand volumul esantionului obervat n=25 si riscul admis Ϭ= 0.1, se poate

afirma ca:
tcalculat = 0,77 < t th , homoscedastice
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut rezultatele.
Au loc rezultatele:
c. pentru un risc asumat de 5% nu se respecta ipoteza de normalitate a
erorilor
In urma modelarii a doua bariabile s-au obtinut, pentru eorile estimate,

Pe baza rezultatelor de mai sus, pentru o probabilitate de 0,95 se poate considera
ca:
a. media erorilor este semnificativa
b. media erorilor nu difera seminifactiv de zero
Intre doua variabile economice s-a estimat un model de regresie de forma: Y=-
9+1,5X-1
a. nivelul mediu estimat al variabilei Y, atunci cand variabila independenta
este nula, este de -9 unitati
b. nivelul maxim al variabilei depdendete este atins pentru o valoare X=7,5
Consideran un risc de 0,05 se poate considera ca

a. erorile urmeaza o lege normala
Pentru exemplul dat, considerand un risc de 0,05, se poate considera ca

b modelul de regresie este homoscedastic
In urma analizei erorilor de estimare ale unui model de regresie liniara simpla, s-
au obtinut rezultatele de mai jos.
In aceasta situatie , se poate considera ca
a. erorile sunt normal distribuite
Pe baza rezultatelor de mai sus, se poate considera ca:

b. erorile de modelare sunt corelate, iar rezultattul este grantat cu o
probabilitate de 0,95
Pentru erorile estimate in urma modelarii econometrice a depedentei dintre doua

variabile, X si Y, s-a construi diagrama de mai jos.
Diagrama de mai sus arata ca:
c. erorile de modelare nu urmeaza o lege de repartitie normala
Daca este incalcata ipoteza de normalitate a erorilor, atunci se poate considera

ca:
a. nu se cunosc legile de repatitie ale estimatorilor parametrilor
Incalcarea ipotezei de homoscedaticitate a erorilor conduce la:
b. pierderea proprietatii de eficienta a estimatorilor
Reprezentarea grafica de mai sus arata ca:

c. erorile de modelare nu urmeaza o lege de repartitie normala
Cauta in estimarea si testarea coeficientului de corelatie neparametria superman
o ..
rasp: se obtine si pe baza rangurilor valorile estimate ale erorilor e 1 si val. xi.
Ipoteze:
H0: erorile sunt henoscedastice (O=0)
H1: erorile sunt heteroscedastice (O=0)
Pentru un risc de 5% pe baza datelor din tabelul Corelations, se poate afirma ca:
b. eroare de modelare este homoscedatica
Ecuatia medelului estimat este:

c. Y= 3310 595 X
Ipoteza de coliniaritate se refera la:

c. existenta unei legaturi intre variabila reziduala si cea independenta
In urma unei analizei coliniaritatii pentru un model liniar multiplu s-au obtinut
urmatoarele rezultate din tabelul de mai jos:
Care sunt valorile corecte TOL care lipsesc din tabel?

a. 0, 735
Forma generala a modelului polinomial este:

Y= B0+B1*X+B2*X2+...+ BT*XT+e
In urma analizei coliniaritatii pentru modelul de regresie multipla s-au obtinut
rezultatele din tablul de mai jos. Pe baza datelor din tabelul de mai sus , se poate
afirma ca:
b. raportul de determinatie pentru modelul de regresie auxiliar (R2) este
0,705
Daca e 1– N (0, Ϭ 2), atunci:

c. X urmeaza o lge de repartitie normala
In demersul verficicarii ipotezelor asupra erorilor unui model de regresie liniara

simpla, s-au obtinut estimatia coeficientului Superman, r=0,36 . Cunoscand
volumul esantionului observat n=25 si rsicul admis de Ϭ=0,10, se poate afirma ca:
d. (tcalculat=1,854)>(tteoretic=1,714), erorile sunt heterosdastice
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie liniara mulptila, obstinute pe
baza unui esantion de n=1 observatii, s-a obtinut valoarea calculata a testului
Durbin-Watson egala cu 3,95. Pentru un ris de 0,05 si un numar de parametri
estimati ai modelului de k=5, se poate considera ca erorile sunt:
a. necorelate
Se analizeaza erorile de estimare ale modelului d regresie dintre cifra de afaceri

(variabila dependenta) si valoarea investitiilor (variaabila independenta) si se
obtin rezultatele de mai jos:
Pentru un risc de 1% pe baza datelor din tabelul Corelantions, se poateafirma ca:

a. erorile sunt homoscedastice
Un model de regresie este homoscedastic daca:
b. variantele erorilor de modelare sunt egale
Valorile teoretice ale statisticii Durbin Watson sunt calculate si tabelete in functie
de:
c. numarul de parametri ai modelului
In demersul testarii ipotezei ce presuune ca media erorilor este egala cu zero se

poate vedea:
d. tabel Student
In studiul legaturii dintre nivelul investitiilor si productia realizata s-au obtinut

Pentru exemplul dat, se poate considera ca:
b. legatura de tip parabolic admite un punct de minim
Rezultatele modelarii legaturii dintre PIB (X, euro/locuitor) si Speranta medie de

viata (Y), pentru un esantion de tari din Europa, se prezinta in tabelul de mai jos:
Este corecta afirmatia:
a. nivelul mediu estimat al sperantei de viata creste in medie cu 0,697% la o
crestere a PIB/loc cu un euro
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut urmatoarele
rezultate:
Are loc rezultatul:
b. pentru un risc asumat de 5% nu se respecta ipoteza de normalitate a
erorilor
c. pentru un risc asumat de 1% erorile au o lege de repartitie normala
Ecuatia estimata a modelului de regresie este:

a. lnY=3,156-0,102X
Ipoteza de homoscedasticitate cu privirre la erorile de modelare ale unui model

econometric:
b. eficienta estimatorilor modelului

c. variantele erorilor de modelare sunt egale
Cu privire la erorile unui model de regresie liniara simpla s-au obtinut urmatoarele
rezultate:
pentru exemplul dat, pentru u =n risc de 0,05, se poate considera ca:
a. se accepta ipoteza H0:M(e 1)=0
Sa se aleaga care este ecuatia modelului estimat:

b. Yx= 5,908-0,009*X+7,933*10b*X2
In modelul de tip putere, parametrul de regresie B 0 este:
c. valoarea medie a lui Y atunci cand X=1
Ecuatia estimata a modelului de regresie este:

d. lnY= ln 89.899-o,051X
Valorile teoretic ale statisticii Durbin Watson sunt calculate si tabelate in functie
de:
a. numarul de parametri ai modelului
Ecuatia modelului estimat este:

b. Y=3310.595X
Selectati afirmatia adevarata cu privire la coliniaritate:

c. daca pentru un model auxiliar j asociat unui model de regresie liniar
multiplu obtinem o valoarea a raportului de determinatie R 2>0,9, atunci
nu exista coloniaritate intre variabilele indepedendente ale modelului
initial
Se analizeaza erorile modelului de regresie ce explica Vanzarile de bijuterii in

functie de Numarul de cataloage expediate. Numarul de pagini din catalog si
Cheltuielile pentru reclama din pressa scrisa. Rezultatele sun prezentate in tabelul
de mai jos.
In conditiile unui risc de Ϭ=0,05, se poate afirma ca:
d. se accepta ipoteza H0 de necorelare a erorilor
Rezultatele estimarii modelului Growrh pentru Volumul vanzarilor autoturismelor
(mii buc. ) (Y) si Pretul autoturismelor ( mii S) (X) sunt sintetizate in modelul de
mai jos.
Care este forma estimata a modelului Growth?
c. lnY-4,499-0,051 X
Cu privire la eororile unui model de regresie liniara simpla s-au obtinut

urmatoarele rezultate.
Este corect reaspunsul:
b. erorile sunt normal repartizate
Un model de regresie este homoscedestic daca:

a. variantele erorilor de modelare sunt egale
In testarea autocorelarii erorilor, daca valoarea calculata a statisticii Durbin-

Watson este d=4, atunci se..
- Nu exista autocorelare intre erori
În studiul legăturii dintre două variabile, s-au obţinut următoarele rezultate:
Statistics
Sc ore
N Valid 48
Missing 0
Sk ewness ,038
St d. Error of Skewnes s ,343
Kurtos is -,961
St d. Error of Kurtosis ,674

d) valoarea teoretică a statisticii test este  0 ,05 ;2  5 ,991.

2
În urma prelucrării datelor pentru un eşantion de volum n=35 unităţi, s-a estimat
un model de forma Y=β0+β1X+ε şi s-au obţinut următoarele rezultate:
Model Summaryb

1 ,081a ,007 -,015 ,509 ,244

În urma analizei coliniarităţii pentru un model liniar multivariat, s-au obţinut

Colinearity
Statistics
Tolerance VIF
(Constant)
fibre .006 166.66
grasimi .647
zaharuri .073 13,69

a) rapoartele de determinaţie (R2) pentru cele 3 modele de regresie auxiliare sunt
0,994; 0,353 si 0,927;
b) există variabile independente care introduc fenomenul de coliniaritate
d) valoarea care lipseste este 1,546
Dacă între variabilele independente se înregistrează o coliniaritate perfectă, atunci

varianţa estimatorilor este
a) infinită
Încălcarea ipotezei de homoscedasticitate are ca efect

Cunoscand volumul esantionului observar n=25 si riscul admins a=0.1, se poate afirma ca
a) (t calculat = 7,551) > (t teoretic = 1,714), erorile sunt heteroscedastice
c) variantele erorilor de modelare sunt egale
Pentru variabilele Mortalitatea infantila (5) si PIB/loc ($/loc), utilizand modelul Compund, s-au obtinut
rezultatele:
c) Pentru X=0, se estimeaza un nivel mediu pentru Y=58,535
Selectati afirmatiile adevarate cu privire la indicatorii de coliniaritate:
d) coliniaritatea este cu atat mai pronuntata cu cat valoarea lui VIF este mai mare
In modelul de regresie simpla de tip putere, parametrul B1 reprezinta:
a) variatia medie relativa a variabilei dependente la o variatie relativa cu o unitate a variabilei

independente
Se analizeaza legatura dintre variabilele Volumul productiei (mld. Euro) si Volumul investitiilor (mld.
Euro), pentru un esantion de volum n-5 tari. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Valoarea investitiilor pentru care productia atinge un nivel maxim este
b) 35,629 mld. Euro
In urma modelarii salariului in functie de vechime pentru verificarea ipostazelor de regresie s-au obtinut
rezultatul de mai jos. Pentru un risc scazut de 5% care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
b) variatia erorii de modelare este influentata semnificativ de variatia variabilei vechime
Intre variabila cost unitar si nivelul productiei exista o legatura de tip:
c) parabolic
Daca se doreste estimarea variatiei medii relative dependente la o variatie absoluta cu o unitate a
variabilei independente, se utilizeaza un model de tipul:
a) ln y = B0+B1 x+e
Pentru exemplul dat sunt corecte afirmatiile:
a) Ecuatia estimata este Yx – 5,886 – 0,009X + 7,73 x 10^-5 x X^2
b) legatura de tip parabolic admite un punct de minim
Rezultatele modelarii legaturii dintre variabilele X(mii lei) si Y(mii lei), printr-un model Growth, se
prezinta in tabelul de mai jos
a) ecuatia modelului estimat este ln Yx= 2,72 + 0,13 x X
b) atunci cand X=0, nivelul mediu estimat al lui Y este e^2,72
c) la o crestere a lui X cu o mie de lei, Y creste in medie cu 13%

Rezultatele modelarii legaturii dintre variabilelel X(mii lei) si Y(mii lei), printr-un model exponential, se
prezinta in tabelul de mai jos,
Sunt corecte afirmatiile:
c) la o crestere a lui X cu o mie de lei, Y creste in medie cu 13%
Regresie rezultate din impartirea seriei de date initiale, pentru doua variabile X, Y, in doua subserii.
Rezultatele prelucrarii datelor sunt prezentate in tabelele de mai jos. Cunoscand valoarea teoretica,
F0,05;14;14= 2,602, se poate considera ca:
a) Fcalc= 2,817 > F0,05;14;14=2,602, ceea ce conduce la decizia de a respinge ipoteza H0:V(ei)= O^2, cu
probabilitate de 0,95
Testul lui Durbin-Watson se utilizeaza pentru testarea:
a) coliniaritatii variabilelor factoriale
Un model de regresie este heteroscedastic daca:
b) variantele erorilor de modelare nu sunt egale
Functia de productie cu doi factori
b) permite estimarea elasticitatilor partiale ale productiei in raport cu factorii
Ipoteza de necorelare a erolilor unui model de regresie presupune:
c) cov(ei,ej) =/ 0
Verificarea normalitatii erorilor se realizeaza cu ajutorul
d) Testului Kolmogorov-Smimov
In testarea semnificatiei statistice a mediei erorilor modelului de regresie, valoarea teoretica a statisticii
Student, pentru un test bilateral, este:
a) ta/2/a-1
Indicatorul TOL poate lua valori in intervalul de variatie:
a) [0,1]
Daca ei-N(0,o^2) atunci
b) estimatorii parametrilor modelului de regresie au o repartitie normala
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie liniara multipla cu doua variabile independente si
n=25 s-a valoarea calculata a testului Durbin Watson egala cu 1,1. Pentru un risc de 0,05 se poate
considera ca erorile sunt:
c) autocorelate pozitiv
In urma analizei coliniaritatii varibilelor independente ale unui model de regresie s-au obtinut
urmatoarele rezultate. Valoarea indicatorului VIF pentru variabila Nr. De angajati semnifica:
a) variabila Nr de angajati nu introduce fenomenul de coliniaritate.
In testul Runs, se verifica daca
b) succesiunea runs-urilor este aleatoare
Ipoteza de normalitate a eorilor vizeaza:
B1~N(B1,O^2)
a) proprietatea
Se estimeaza un model de regresie intre salariul angajatilor (variabila dependenta) si vechimea lor
(variabila independenta). In demersul verificarii ipotezelor asupra acestui model de regresie, se aplica
testul Glejser si se obtin rezultatele de mai jos. Cunoscand volumul esantionului observar n=24 si riscul
asumat de 0,05, se poate afirma ca:
b) (t calculat = 1,404) < (t teoretic = 2,074) , erorile sunt homoscedastice
Pentru erorile estimate in urma modelarii econometrice a dependentei dintre variabilele Salariu ($) si
Nivel de educatie ( ani de studii), s-a construit diagrama de mai jos.
Reprezentarea grafica de mai sus arata ca:

d) erorile de modelare nu urmeaza o lege de repartitie normala
Un lant de magazine de imbracaminte expediaza periodic cataloage cu oferte. In urma unui studiu
privind vanzarile de imbracaminte in functie de numarul de cataloage expediate s-au obtinut rezultatele
de mai jos. Sunt adevarate afirmatiile
a) valoarea medie estimata a vanzarilor este de 36.806$ atunci cand numarul de cataloage expediate
este zero.
Valorile teoretice ale statisticii Durbin Watson sunt calculate si tabelate in functie de:
a) numarul de parametri ai modelului
b) volumul esantionului
c) pragul de semnificatie
Testarea normalitatii eroilor unui model de regresie estimat se realizeaza cu ajutorul testului
a) Jarque-Bera
b) Kolmogorov-Smirnov
Modelele semilogaritmice cu variabila dependenta logaritmata premit
c) estimarea variatiei medii relative a lui Y la cresterea relativa a lui X cu o unitate
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut urmatoarele rezultate
b) pentru un risc asumat de 5% nu se respecta ipoteza de normalitate a erorilor
c) pentru un risc ascumat de 1%, erorile au o lege de repatitie normala
In studiul legaturii dintre doua variabile, X si Y, pentru a testa ipoteza de homoscedasticitate a erorilor se
estimeaza un model de regresie intre variabila reziduala estimata si variabila independenta si se obtin
urmatoarele rezultate. Pentru exemplul dat, considerand un rist de 0,05, se poate considera ca
b) modelul de regresie este homoscedastic
Functia de productie cu doi factori

b) permite estimarea elasticitatilor partiale ale productiei in raport cu factorii
urmatoarele rezultate
b) variabila Nr de angajati nu introduce fenomenul de coliniaritate
Pentru exemplul dat se poate considera cu o probabilitate de 0,95 ca erorile
a) sunt corelate
Ipoteza de normalitate a erorilor vizeaza:
b) proprietatea B1 ~ N(B1, O^2)
In demersul verificarii ipotezelor formulate asupra erorilor unui model de regresie liniara simpla se obtin
rezultatele din tabelul de mai jos. Cunoscand volumul esantionului observat n=25 si sicul admis a=0,1 ,
se poate afirma ca
c) (tcalculat = 7,551( > ( t teoretic = 1.714), erorile sunt heteroscedastice
Ipotezele statistice care se formuleaza in cazul testarii homoscedasticitatii erorilor sunt:
c) H0:V(ei)=o^2;H1:V(ei) =/ O^2
d) H0:cov(ei-1,ei) = 0;H1:cov(ei-1,ei) =/ 0
Testarea normalitatii erorilor se realizeaza cu ajutorul testului
a) Jarque-Bera
c)Goldfeld-Quandt
d) Smirnov
b) Glejser
c) Spearmau
Testarea necorelarii erorilor se realizeaza cu ajutorul testului:
a) Durbin-Watson
c) Puns
Datele privind costul unitar( Y, u.m) si Valoarea productiei realizate ( X, u.m), inregistrate pentru un
esantion de firme dintr-o localitate sunt reprezentate in figura de mai jos. Ecuatia teoretica a curbei care
ajusteaza legatura dintre variabile este
a) Y=B0+B1 x X + B2 x X + e
Ipoteza de homoscedasticitate, verificata cu testul Glejer, se respinge daca
a) coeficientul variabilei independente din modelul de regresie |ei|= a0+ai x Xi + ui, i= 1,n este
semnificativ statistic
b) valoarea calculata a statisticii Fisher, F calculat= RSS2/RSS1, este mai mare decat valoarea critica,
citita din tabelul Fisher pentru riscul a si v1 x v2 grade de libertate
In studiul legaturii dintre mortalitatea infantila ( copii sub un an decedati la o mie nascuti vii ) si Pib/loc (
$ ) cu ajutorul modelului Growth s-au obtinut rezultatele. Ecuatia estimata este:
c) ln Y= 4,07 – 0,001X
Ipoteza de coliniaritate se refera la
c) existenta unei legaturi intre variabila reziduala si cea independenta
In testarea semnificatiei statistice a mediei erorilor modelului de regresie, valorea teoretica a statisticii
test bilateral este:
a) ta/2;n-1
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut rezultatele. Au loc rezultatele
b) pentru un risc asumat de 5%, nu se respecta ipoteza de normalitate a erorilor

In urma modelrii a doua variabile s-au obtinut, pnetru erorile estimate, urmatoarele rezultate. Pe baza
rezultatelor de mai sus, pentru o probabilitate de 0,95 se poate considera ca:
a) media erorilor nu este semnificativa
b) media erorilor nu difera semnificativ de zero
Intre doua variabile economice s-a estimat un model de regresie de forma: Y= -9 + 1,5x
a) nivelul mediu estimat al variabilei Y, atunci cand variabila independenta este numa, este de -9 unitati.
c) nivelul maxim al variabilei dependente este atins pentru o valoare X = 7,5
Pentru un risc de 5%, pe baza datelor din tabelul Correlations se poate afirma ca:
b) eroarea de modelare este homoscedastica
Rezultatele estimarii modelului Power pentru Volumul vanzarilor autoturismelor si pretul autoturismelor
sunt ... in modelul de mai jos. Ecuatia modelului estimat este
c) Y = 3310 x 595X^1,87
Ipoteza de coliniaritate se refera la
c) existenta unei legaturi intre variabile reziduala si cea independenta
In urma analizei coliniaritatii pentru un model liniar multiplu s-au obtinut rezultatele din tabelul de mai
jos. Care sunt valorile corecte TOL care lipsesc din tabel?
a) 0,735
Forma generala a modelului polinominal este
a) Y = B0 + B1 x X + B2 x X^2 + ... + Bn x X^n + e
In urma analizei coliniaritatii pentru un model de regresie multipla s-au obtinut rezultatele din tabelul de
mai jos. Pe baza datelor din tabelul de mai sus, se poate afirma ca:
b) raportul de determinatie pentru modelul de regresie auxiliar (R^2) este 0,705

1. In modelul de tip putere parametrul de regresie B0 este
Valoarea medie a lui Y atunci cand x=1
2. In demersul verificarii ipotezelor formulate asupra erorilor unui model de regresie liniara simpla
se aplica testul Glejer si se obtin rezultatele din tabelul de mai jos:
Cunoscand volumul esantionului observat n=25 si riscul admis a=0,1 se poate afirma ca:
T calculat= 7,551 > t teoretic = 1,714 erorile sunt heteroscedastice
3. Pentru variabilele Mortalitate infantila % si PIB/loc $/loc ,utilizand modelul Compound s-au
obtinut rezultatele:
c)Pentru X=0 ,se estimeaza un nnivel mediu pentru Y= 58,535
4. Se analizeaza legatura dintre variabilele Volumul productiei (mld.Euro) si Volumul investitiilor

(mld.Euro),pentru un esantion de volum n=5 tari.Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul
de mai jos.
Valoarea investitiilor pentru care productia atinge un nivel maxim este
b) 35,629 mld.Euro
5. Rezultatul estimarii parametrilor modelului care exprima legatura dintre variabila Speranta de
viata (Y) exprimata in ani si variatia PIB pe locuitor (X) exprimata in $/loc. Pentru un esantion de 5
tari este prezentat in tabelul de mai jos:
Se poate spune ca modelul estimat are urmatoarea ecuatie:
c)Y= 0,269 * X^0,105
6. In studiul legaturii dintre mortalitatea infantila (copii sub un an decedadti la o mie nascuti vii) si
PIB/loc ($) cu ajutorul modelului Growth s-au obtinut rezultatele:
b)Y= e^4,070-0,001X
7. Factorul variatiei crescute VIF folosit pentru testarea coliniaritatii se calculeaza dupa ecuatia:
VIF= t/(1-R^2)
8. Daca E~ N(0,V^2) atunci:
Estimatorii parametrilor modelului de regresie au o repartitie normala
9. In urma analizei coliniaritatii variabilelor independente ale unui model de regresie s-au obtinut
urmatoareke rezultate:
Valoarea indicatorului VIF pentru variabila Nr. de angajati semnifica:
Variabila Nr. de angajati nu introduce fenomenul de coliniaritate

10. Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut urmatoarele rezultate: sig=0,065
Sunt valabile enunturile:
c)se respecta ipoteza de normalitate a erorilor cu un risc de 5%
11. Se estimeaza un model de regresie intre salariul angajatilor (variabila dependenta) si vechimea
lor (variabila independenta)
Cunoscand volumul esantionului observat n=24 si riscul asumat de 0,05 se poate afirma ca:
(t calculat= 1,404)<(t teoretic= 2,074) erorile sunt homoscedastice
12. Intre variabilele cost unitar si nivelul productiei exista o legatura de tip:
a)parabolic
13. In testararea semnificatiei statistice a mediei erorilor modelului de regreie,valoarea teoretica a

statisticii Student pentru un test bilateral este:
T a/2;n-1
14. Pentru exemplul dat sunt corevte afirmatiile:
a) Ecuatia estimata este Yx=5,886 - 0,009X + 7,73 * 10^-5 * X^2
b) Legatura de tip parabolic admite un punct de minim
15. Rezultatele modelarii pentru variabilele PIB/loc ($) si speranta medie de viata (ani) pentru un
esantion de tari in anul 2012 …
Ecuatia modelului estimat este
Y=32,713X^0,095
16. Rezultatele modelarii legaturii dintre variabilele X(mii lei) si Y (mii lei) printr-un model Growth se
prezinta in tabelul de mai jos
a)ecuatia modelului estimat este lnYx=2,72+0,13*X
b) atunci cand X=0 nivelul mediu estimat a lui Y este e^2,72
c) la o crestere a lui X cu o mie de lei,Y creste in medie cu 13%
17. Rezultatele modelarii legaturii dintre variabilele X(mii lei) si Y (mii lei) printr-un model
exponential se prezinta in tabelul de mai jos
La o crestere a lui X cu o mie de lei,Y creste in medie cu 13%
18. Indicatorul TOL poate lua valori in intervalul de variatie:
[0, 1]
19. Testul Durbin-Watson se utilizeaza pentru testarea:

Coliniaritatii variabilelor factoriale
20. . Un model de regresie este heteroscedastic daca:

Variantele erorilor de modelare nu sunt egale
21. In urma testarii ipotezei de homoscedasticitate a erorilor unui model de regresie liniara simpla s-
au obtinut urmatoarele rezultate:
Pentru un risc de 0,05 se poate considera ca:

c) Erorile de modelare sunt homoscedastice
22. Daca pentru un model de regresie liniara multipla cu 2 variabile independente s-a obtinut
valoarea R^2 = 0,4 pentru modelul de regresie auxiliar, atunci:
Variabila X1 nu introducefenomenul de coliniaritate
23. In urma testarii ipotezei de necorelare a erorilor E ale unui model de regresie liniara simpla
estimat prin prelucrarea datelor oentru un esantion de volum n=50 unitati, s-au obtinut
Cunoscand valorile dL= 1,503 si dU= 1,585 pentru un risc de 0,05 se poate considera ca:
a)erorile de modelare sunt autocorelate pozitiv
24. Functia de productie cu doi factori:

Permite estimarea elasticitatilor partiale ale productiei in raport cu factorii
25. In urma testarii ipotezei de normalitate a erorilor unui model de regresie liniara simpla,s-au
obtinut urmatoarele rezultate: sig= 0,857
a)erorile de modelare urmeaza o lege de repartitie normala
26. Ipoteza de necorelare a erorilor unui model de regresie presupune:

COV(Ei, Ej) ≠ 0
27. In urma testarii ipotezei de normalitate a erorilor unui model de regresie liniara simpla,prin
prelucrarea datelor pentru un esantion de volum n=11 unitati,sau obtinut urmatoarele rezultate:
sw= -0,252 k= 1,063
Cunoscand valoarea teoretica a statisticii test X 0,05;2=5,99 se poate considera ca:
a)erorile de modelare urmeaza o lege de repartitie normala
28. Verificarea normalitatii erorilor se realizeaza cu ajutorul:

Testului Kolmogorov-Smirnov
29. Cunoscand volumul esantionului observant n = 25 si riscul admis 1 = 0,3, se poate afirma ca:
(t calculate = 7,551) > (t .. = 1,714), erorile sunt heteroscedastice
30. Un model de regresie este homoscedastic daca:
Variantele erorilor de modelare sunt egale
31. . Selectati afirmatiile adevarate cu privire la indicatorii de coliniaritate:

Coliniaritatea este cu atat mai pronuntata cu cat valoarea lui VIF este mai mare
32. In modelul de regresie simpla de tip putere, parametrul B1 reprezinta:

Variatia medie relativa a variabilei dependente la o variatie relativa cu o unitate a variabilei
independente
33. Statistica Durbin-Watson poate lua valori cuprinse in Intervalul:

[0,4]
34. In testarea autocorelarii erorilor, daca valoarea calculata a statisticii Durbin-Watson este d = 4,
se poate considera ca:
Exista autocorelare negativa maxima intre erori
35. In testarea autocorelarii erorilor, daca valoarea calculate a statisticii Durbin-Watson este d = 0,
Exista autocorelare pozitiva maxima intre erori
36. In testarea autocorelarii erorilor, daca valoarea calculate a statisticii Durbin-Watson este d = 2,
Nu exista autocorelare intre erori
37. In vederea testarii ipotezei privind media erorilor unui model de regresue liniara simpla s-au
obtinut urmatoarele rezultate” sig=0,717
a)media erorilor de modelare nu difera semnificativ de valoarea zero
38. In testul Runs, se verifica daca:

Succesiunea runs-urilor este aleatoare
39. Pentru erorile estimate ale unui model de regresie liniara multipla cu doua variabile
independente si n=25 s-s …. Valoarea calculate a testului Durbin Watson egala cu 1.1
Autocorelate pozitiv
40. Selectati afirmatia adevarata cu privire la coliniaritate:

Spunem despre un model linear multiplu ca prezinta coliniaritate daca cel putin una dintre
variabilele independente …. Exprimata ca o functie liniara de celelalte.
41. Testarea normalitatii erorilor unui model de regresie estimate se realizeaza cu ajutoru:
Diagramei PP-Plot
42. Modelele semilogaritmice cu variabila dependent logaritmata permit:

Estimarea variatiei medii absolute a lui Y, la o crestere relative a lui X cu o unitate
43. Daca Ei – N(0,a^2), atunci:

c) X urmeaa o lege de repartitie normal
44. Ipoteza de normalitate a erorilor vizeaza:

Proprietatea B1 – N(B1,a^2n)
1) În urma prelucrării datelor privind variabilele Y, X1 şi X2 se obţin următoarele rezultate:
Control Variables Y X1
X2 Y Correlation 1,000 ,956
Significance (2-tailed) . ,003
df 0 4
X1 Correlation ,956 1,000
Significance (2-tailed) ,003 .
df 4 0
Cu privire la coeficientul de corelaţie r 0,956 YX1 X2 • = , se poate afirma că
b) arată că între variabilele Y şi X1 există o legătură directă, puternică, atunci când variaţia
variabilei X2 se menţine constantă
2) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele PIB/loc ($) şi Procentul de populaţie urbană (%),
pentru un eşantion de ţări în anul 2010, folosind modelul Compound, sunt prezentate în tabelul de mai
jos.
Unstandardized Coefficiens Standardized t Sig.

Coefficents
B Std Error Beta
Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Constant) 210,430 48,762 4,315 ,000
a) X yx = 210,43 ⋅ 1,046
jos.

Coefficents
B Std Error Beta
Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Constant) 210,430 48,762 4,315 ,000
b) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. creşte în medie cu (ln1,046 )⋅100%
4) În studiul legăturii dintre Rata inflaţiei (%) şi Rata şomajului (%) înregistrate în România în perioada
1997-2008, s-au obţinut următoarele rezultate:

Coefficents
B Std Error Beta
1/X 269,392 45,171 ,815 5,964 ,000
(Constant) 36,346 7,801 4,659 ,000
a) Rata inflaţiei scade în medie cu 269,392%, la o creştere cu 1% a Ratei şomajului

b) Rata medie a inflaţiei este de 36,346%, atunci când Rata şomajului tinde spre infinit
5) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X (mii lei) şi Y (mil. lei), pentru un eşantion de 109
ţări, se prezintă astfel:

Coefficents
B Std Error Beta
In (X1) ,697 ,057 ,944 12,164 ,000
(Constant) 9,871 ,898 10,994 ,000
a) ecuaţia modelului estimat este 0,697 Yx = 9,871X
b) ecuaţia modelului estimat este lnYx = ln 9,871+ 0,697 ⋅ln X
6) În studiul legăturii dintre valoarea cheltuielilor de consum ale gospodăriilor (lei/lună) şi indicele
preţurilor de consum (IPC) din România (%), în perioada 1991-2010, s-au obţinut următoarele rezultate:
Model Unstandardized Coefficiens Standardized

Coefficents
B Std Error Beta
1 (Constant) 133,816 8,009
X -7,390 1,016 -,864
b) nivelul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor scad, în medie, cu 73,9 lei/lună, la o creştere cu 10%
a indicelui preţurilor de consum
7) În studiul legăturii dintre consumul anual pentru un produs (Y, kg/pers.), preţul produsului (X1, lei/kg)
şi venitul anual disponibil (X2, mii lei), s-a obţinut următorul model de regresie estimat: 1 2 x y 42 0,56 X
7,5 X :
a) consumul anual pentru acest produs scade, în medie, cu 3,92 kg/pers., dacă preţul creşte cu 7 lei/kg,
considerând constantă influenţa venitului
rezultate:

Coefficents
B Std Error Beta
Productie -,009 ,001 -4,897 -14,094 ,000
Productie**2 7,73E-006 ,000 4,809 13,839 ,000
(Constant 5,886 ,142 41,431 ,000
a) ecuaţia estimată este: 6 2 YX = 5,886 − 0,009X +7,73 ⋅ 10 ⋅ X –
Model Unstandardized Coefficiens Standardized T Sig

Coefficents
B Std Error Beta
X1 ,130 ,014 ,912 9,412 ,000
(Constant) 2,720 ,073 37,090 ,000
a) ecuaţia modelului estimat este lnYx = 2,72 + 0,13 ⋅ X
b) atunci când X=0, nivelul mediu estimat al lui Y este e 2,72
11) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X (mii lei) şi Y (mil. lei), printr-un model exponenţial,
se prezintă în tabelul de mai jos.

Coefficents
B Std Error Beta
X1 ,130 ,014 ,912 9,412 ,000
(Constant) 15,175 1,113 13,638 ,000
a) ecuaţia modelului estimat este lnYx = ln15,175 + 0,13 ⋅ X
b) la o creştere a lui X cu o mie de lei, Y creşte în medie cu 13%
12) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X(mii lei) şi Y (mil. lei) se prezintă în tabelul de mai
jos.

Coefficents
B Std Error Beta
In(X) 20,535 3,396 ,961 6,047 ,009
(Constant) -1,799 5,388 -,334 ,760
c) ecuaţia modelului estimat este lnYx = −1,799 + 20,535 ⋅ln X
13) În studiul legăturii dintre Salariu (mii lei) şi Nivelul de educaţie (ani), pentru un eşantion format din
25 persoane, s-au obţinut rezultatele prezentate în tabelul următor:

Coefficents
B Std Error Beta
(Constant) -18331,2 2821,912 -6,496 ,000
Nivel de 3909,907 204,547 ,774 19,115 ,000
educatie
Care dintre afirmaţiile următoare sunt corecte?
a) parametrul β1 este semnificativ diferit de zero
b) între cele două variabile există o legătură direct
14) În urma prelucrării datelor privind mai multe variabile se obţin următoarele rezultate:
Model R R Adjusted Std. Change Statistics

Square R Error of R F Df1 Df2 Sig. F
Square the Square Change Change
Estimate Change
1 ,910a ,828 ,818 5,2961 ,828 83,271 4 69 ,000
2 ,907b ,822 ,814 5,3542 -,006 2,544 1 69 ,115
a. Predictors: (Constant), Average female life expectancy, People living in cities (%), Daily calorie intake,
People who read (%)
b. Predictors: (Constant), Average female life expectancy, Daily calorie intake, People who read (%)
c) excluderea variabilei People living in cities nu a modificat semnificativ puterea explicativă a

modelului
Model Unstandardiend coeficients Standardized

coeficients
B Std error Beta
1 (Constant) timpul ,637 ,191
de verificare a ,589 ,078 ,205
automobilului (x)
In demersul verificarii ipotezelor formulate asupra erorilor unui model de regresie liniara simpla,se
aplica testul Glejor si se obtin rezultatele din tabelul de mai sus:
Cunoscand volumul esantionului observat n=25 si riscul admis α=0,1,se poate afirma ca:
(t calculat =7,551)>( t teoretic =1,714),erorile sunt heteroscedastice
-variatia erorilor de modelare sunt egale
Pentru variabilele Mortalitatea infantila (%) si PIB/loc($/loc),utilizand modelul Compound,s au obtinut

rezultatele:

coefficients
Pib loc B Std error beta
(Constant) ,890 ,000 4,39 1065,1 ,000
83,535 4,471 12,347 ,000
-la o crestere de 1$/loc a PIB,Rata moratlitatii infantile creste in medie cu (lm0,99)%
-pentru X=0,se estimeaza un nivel mediu de Y=58,535
Selectati afirmatiile adevarate cu privire la indicatorii de coliniaritate:
-coliniaritatea este cu atat mai pronuntatacu cat valoarea lui VIF este mai mare
In modelul de regresie simpla de tip putere ,parametrul β1 reprezinta:
-variatia medie relativa a variabilei dependente de la o variatie relativa cu o unitate a variabilei

independente
Se analizeaza legatura dintre variabilele Volumul productiei (mld.Euro) si Volumul investitiilor (mld.euro)
,pentru un esantion de volum n=5 tari.Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Unstandardized coefficients Standardized t Sg

coefficients
Vol B Std error Beta
investitiilor 2.209 ,125 1.600 17.000? ,000
(constant) ,021 ,000 ,027 -6.597 ,000
4.159 816? 6.748 ,021
Valoarea investitiilor pentru care productia atinge un nivel maxim este:
35,629 mld.Euro
Rezultatul estimarii parametrilor modelului care exprima legatura dintre variabila Speranta medie de
viata (Y) exprimata in ani si variabila PIB pe locuitor (x) exprimata in $/loc.,pentru un exantion de 5
tari,este prezentat in tabelul de mai jos:
Coefficients
Unstandardized coefficients Standardized t sig

coefficients
B Std.error beta
Pib/loc 0,195 0,010 0,985 10,993 0,002
constant 0,269 0,021 12,645 0,001
Dependent(Speranta medie de viata)
Se poate spune ca modelul; estimat are urmatoarea ecuatie:
Y=0,269*X 0,100
[0,1]
In studiul legaturii dintre mortalitatea infantila (copil sub 1 an decedati la o mie nascuti vii ) si PIB /loc
($),cu ajutorul modelului GROWTH,s-au obtinut rezultatele:
Coefficients
Unstandardized coefficients Standardized t Sig
coefficients
B Std error beta
PIB/loc -001 ,000 -824 -14,376 000
(constant) 4,070 ,081 50.246 000
Y=e4,07-0,001X
In modelul de tip putere,parametrul de regresie β0 este:
-valoarea medie a lui Y atunci cand X=1
Rezultatele modelrii pentru variabilele PIB/loc ($) si speranta medie de viata (ani) ,pentru un senation de
tari,in ..... sunt prezentate in tabelul de mai jos:
COEFFICIENTS
Unstandardized coefficients Standardized t sig

coefficients
B Std error beta
Ln(PIB/loc) ,095 ,007 ,807 14.153 ,000
(constant) 32.713 1.761 18.573 ,000
The dependent variable is ln(Speranta medie de viata)
Ecuatia modelului estimat este :
Y=32,713x0,095
Daca ε1 -N(0,σ2 ),atunci

-estimatorii parametrilor modelului de regresie au o repartitie normala
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie liniara multipla cu doua variabile
independente si n=25 s-a ....... valoarea calculata a testului Durbin Watson egala cu 1,1.
Pentru un risc de 0,05,se poate considera ca erorile sunt :
-autocorelate pozitive
In testul Runs,se verifica daca:

-succesiunea runs-urilor este aleatoare
Coefficinets
model Unstandardized Standardized t sig Collinearity statistics

coefficients coefficients
tolerance VIF
Nr 26.262 2.042 12.861 .000
angajati 2.835 ,174 ,386 16.299 .000 .755 1.324
Investitii 1.600 .108 ,363 14.821 .000 .706 1.417
Nr .090 .016 ,120 5.629 .000 .924 1.082
puncte
de lucru
Valoarea indicatorului VIF pentru variabila Nr.angajati semnifica:
-variabila Nr.de ingajati nu introduce fenomenul de coliniaritate
Selectati afirmatia adevarata cu privire la coliniaritate:

-spunem despre un model liniar multiplu ca reprezinta coliniaritate daca cel putin una dintre
variabilele independente exprima ca o functie liniara de celelalte
Testarea normalitatii erorilor unui model de regresie estimat se realizeaza cu ajutorul :
-diagramei PP-Plot
Modelele semilogaritmice cu variabila dependenta logaritmica permit:

-estimarea variatiei medii absolute a lui Y,la o crestere relativa a lui X cu o unitate
Daca ε1 ~N(0,σ2),atunci:
X urmeaza o lege de repartitie normala
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut rezultatete:
Un tabel cu doua coloane lungi unde inteleg Sig=0,68 cred
Sunt valabile enunturile:

-se respecta ipoteza de normalitate a erorilor ,cu un risc de 5%
Statistica test t calculat=o fractie cu paranteza sus si radical jos este utilizata in demersul
testarii:
-ipotezei ce presupune ca media erorilor este egala cu zero

Proprietatea β1~N(β1,σβ2)
Se estimeaza un model de regresie intre salariul angajatilor(variabila dependenta) si vechimea

lor(variabila independenta).In demersul verificarii ipotezelor asupra acestui model de
regresie,se aplica testul Glejsor si se obtin rezultatele de mai jos:
Tabel unde Vechimea are valoarea de 77,446 la B,la st error are valoare de 55,159 si la beta are
val de ,064.Constant are la B=5686,877,la Std error=4508,118 si la beta nu are nimic.
Cunoscand volumul esantionului observat n=24 si riscul asumat de 0,05,se poate afirma ca:
(t calculat=1,404)<(t teoretic=2,074),erorile sunt homoscedastice
Intre variabilele cost unitar si nivelul productiei exista o legatura de tip:

Perabolic?<>>>
Daca pentru un model de regresie liniara multipla cu 2 variabile independente s-a obtinut
valoarea R ceva sus si jos=4,pentru modelul de regresie auxiliar,atunci:
-variabila x1 nu introduce fenomenul de coliniaritate
Functia de control urmareste:
-precizarea unor masuri corective care sa inlature abaterile de la standarde
-sesizarea si masurarea abaterilor de la standardele stabiliate
-verificarea permanenta a modului in care se desf activitatile,comparativ cu standardele si

programele
-verificarea modului in care la stabilirea misiunii firmei s-a tinut seama de obiectivele
departamentale
„Angajam bucatar”.Principalele sale responsabilitati sunt:propunerea si pregatirea meniurilor

,evaluarea necesarului de aprovizionat,coordonarea echipei de bucatari.Acest enunt de
recrutare contine informatii preluate din:
-specificarea postului
Din categoria factorilor motivatori ai teoriei lui Herzberg fac parte:

-recunoasterea
- responsabilitatea
-avansarea
-realizari
S.C. Rompest S.R.L. ,companie specializata in domeniul ridicarii si procesarii rezidurilor

menajere decide sa il trimita pe Vasilica Prigon ,managerul de operatiuni specifice
selectariirezidurilor,la Conferinta Internationala a Procesatorilor din Domeniu,organizata in
localitatea elvetiana Davos.Ce rol managerial indeplineste Vasilica in acest caz?
-reprezentant oficial
Care dintre urmatoarele afirmatii refritoare la evaluarea performanelor sunt false?

-salariatii de pe pozitii echivalente nu se pot evalua intre ei
Ce rol poate indeplini directorul tehnic in cadrul unei organizatii?

-lider
-purtator de cuvant
-distribuitor de resurse
Care dintre afirmatiile urmaotoare privind structurile organizatorice sunt false:

-structura organizatorica are un caracter stabil;schimbarile ample fiind inderirabile datorita
efectelor lor dezirabile
-structura org cunoaste forme variate in functie de rata probitabilitatii firmei
In functie de scenarul de intervievare folosit,managerul de resurse umane poate utiliza urmat

tipuri de interviuri:
-structurate,de grup si de tip situatie problema

-de grup,panel si singular
-de grup,structurate si orientate spre zona locala de recrutare
Un angajat care a plecat l o alta companie ca urmare a posibilitatii obtinerii unei recompense
salariale mai mari,constata ca realtiile personale sunt mai putin favorabile,decat firma de la
care a plecat.Conform teoriei luo Frederick Herzberg aceasta apreciere vizeaza un element
specific:
-factorilor motivatori
Intre var cost unitar si nivelul productiei exista o legatura de tip:

Parabolic
Daca se doreste estimarea variatiei medii relative dependente la o variatie absoluta cu o unitate
a variatiei independente,de utilizeaza un model de tipul:
LnY=β0+β1x+ε
In urma modelarii salariului in functie de vechimea pt verificare ipotezelor de regresie s-a
obtinut rezultatul de mai jos.Pt un risc asumat de 5% care din urmat afirmatii sunt adev?
Vechime -2,034
-variatia erorii de modelare este influentata semnficativ
Functia de productie cu doi factori:

-permite estimarea elasticitatilor partiale ale productiei in raport cu factorii
Verificarea normalitatii erorilor se realizeaza cu ajutorul:

-testului Kolmogarov-Smimov
In testarea semnificatiei statistice a mediei erorilor modului de regresie,valoarea teoretica a

statisticii Student,pentru un test bilateral,este:
Tα/2/σ-1
Realizarea modelarii legaturii dintre variabilele c(mii lei) si y(mii lei) preintr-un modelGrotwh se
prezinta in tabelul de mai jos:
X1=130 la B,la beta 912 ,la t=9.412 si la sig 000
-ecuatia modelului estimat este lnyx=2,72 + 0,13*x
-atunci cand X=0,nivelul mediu estimat a lui y este e2,72
Rezultatele modelarii legaturii dintre variabilele X(mii lei) si Y(mii lei) printr-un model
exponential,se prezinta in tabelul de mai jos:
Tabel coefficients unde x1= .130 la B,la std error = .014 beta= ,912 t=9,412 sig 000
-la o crestere a lui X cu o mie de lei,Y creste in medie cu 13%
Doua tabele ANOVA

Cunoscand valoarea teoretica, F0,05;14;14=2,602,se poate considera ca:
Fcalc=2,817>F 0,04;14;14=2,602,ceea ce conduce la decizia de a respinge ipoteza H0:V(ε1)=σ2,cu
o probabilitate de 0,95.
Testul Durbin-Watson se utilizeaza pentru testarea:

-coliniaritatii variabilelor factorale
-variantele erorilor de modelare nu sunt egale
In urma testarii ipotezei de homoscedastice a erorilor unui model de regresie liniara simpla,s au
obtinut urmatoarekle rezultate:
Tabel unde PIB_loc este .691 ,019 11 1,000 . 11
Pentru un risc de 0,05,se poate considera ca:

-erorile de modelare nu sunt homoscedastice
In urma testarii ipotezei de necorelare a erorilor ε ale unui model de regresie liniara simpla
estimat prin prelucrarea datelor pentru un esantion de volum n=50 unitati,s-au obtinut
utmatoarelee rezultate:
Tabel model summary unde la R= ,780,R Square=,609,Adjusted=,565,Std Error of the
estimate=29,22321 si Durbin-Watson=1,483
Cunoscand valorile dL=1,503 si dU=1,585,pentru un risc de 0,05,se poate considera ca:
-erorile de modelare sunt autocorelate pozitiv
In urma testarii ipotezei de normalitate a erorilor unui model de regresie liniara simpla,s-au
obtinut urmatoarele rezultate:
Tabel One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test unde,ultimu rand Asymp,Sig.(2-talled)= ,857

-erorile de modelare nu urmeaza o lege de repartitie normala
In ruma testarii ipotezei de normalitate a erorilor unui model de regresie liniara simpla,prin
prelucrarea datelor pentru un esantion de volum n=11 unitati,s-au obtinut urmatoerele
rezultate:
Tabel Descriptive Statistic unde are std error 1,279
Cunoscand valoarea teoretica a statisticii test x 0,05:22=5,99,se poate considera ca:

-erorile de modelare urmeaza o lege de repartitie nominala
Statistica Durbin-Watson poate lua valori cuprinse in intervalul

[0,4]
In testarea autocorelarii erorilor,daca valoarea calculata a statisticii Durbin-Watson este d=4,se

poate considera ca:
-exista autocorelare negativa maxima intre erori
In testarea autocorelarii erorilor,daca valoarea calculata a statisticii Durbin-Watsom este d=0,se

poate considera ca:
-exista autocorelare pozitiva maxima intre erori
In testarea autocorelarii erorilor,daca valoarea calculata a statisticii Durbin-Watson este d=2,se

poate considera ca:
-nu exista autocorelare intre valori
In vederea testarii ipotezei privind media erorilor unui model de regresie liniara simpla,s-au
Tabel One-sample test
Test value=0 valoare t= ,374 mean difference =2,1451967

-media erorilor de moelare difera semnificativ de zero
Coeficitentii de corelatie partiala masoara:

-dependenta dintre variabile,considerand influenta celolalte variabile consdtanta
In testul Runs,se verifica daca:

-succesiunea runs-urilor este aleatoare
Validarea unui model de regresie presupune verificarea unor ipoteze,precum:

-erorile sunt independente
In demersul verificarii ipotezelor formulate asupra erorilor unui model de regresie liniara
simpla,se aplica testul Goldfeld-Quandt si se obtin urmatoarele rezultate:
(Fcalc=0,551)<(F alfa,v1,v2=2,124),erorile sunt homoscedastice
Ipoteza homoscedasticce,verificata cu testul Goldfeld-Quandt nu se respinge daca
-valoarea calculata a statisticii Fisher,Fcalculat=fractie sus RSS2 si jos RSS1 este mai mica decat
valoarea critica,citita din tabelul repartitiei fisher pentru riscul alfa si v1,v2 grade de libertate
In urma analizei coliniaritatii pentru un model liniar multivariat s-au obtinut rezultatele din
tabelul de mai jos:
Tabel unde VIF=3.118
Care sunt valorile corecte care lipsesc din tabel?
0,321
In urma modelarii relatiei dintre doua variabile intr un model liniar rezulta o eroare de
modelare pentru care s-au calculat indicatorii statisticiL
Tabel unde std error of nu.... =2.000
Pe baza datelor in tabel si cunoscand faptul ca pagul de semnificatie este de 5% iar x 2e2=5.991
...sa se selecteze afirmatiile adevarate:
-distributia erorilor de modelare nu difera semnificativ de distributia normala

-legea de repartitie nominala a estimatorilor parametrilor modelului de regresie
Testarea normalitatii erorilor unui model de regresie estimat se realizeaza cu ajutorul testului:
-Kolmogrov-smi....
Cu privire la erorile unui model de regresie liniara simpla

pentru erorile unui model de regresie s-au obtinut
Se analizeaza erorile modelului de regresie dintre castigul salarial si vechimea la locul de munca.
In cadrul demersului testarii ipotezei ce presupune ca media salariilor este egala cu zero,..
In vederea testarii coliniaritatii dintre variabilele independente...
In demersul testarii ipotezei ce presupune ca media erorilor este egala cu zero,se poate utiliza:
Raportul de determinatie multipla ajustat este:

Factorul variatiei crescute vif folosit pentru testarea coliniaritatii se calculeaza:
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie ,s-au obtinut rezultatele de mai jos:
Forma generala a modelului hiperbolic este:
In testarea autocorelarii erorilor,daca valoarea calculata a statisticii Durbin-Watson este d=4..
Diagrama PP PLOT se construieste cu ajutorul :

Estimatiilor erorilor modelului de regresie
Ipoteza de homoscedasticitate ,verificata cu testul Goldfeld-Quandt,nu se respinge daca:
Val calculata a statisticii Fisher,Fcalculat =fractie,este mai mica decat valoarea critica,citita din
tabelul repartitiei
Modelul semilogaritmic Y=B0+B1lnX+e permite estimarea:

Variatiei absolute a lui Y la o variatie relativa cu o unitate a lui X
Cu privire la erorile unui model de regresie liniara simpla,s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Erorile
In testarea egalitatii mediei erorilor modelului de regresie cu zero,
Coeficientii de corelatie partiala masoara:
In testul runs se verifica
Indicatorul TOL
In demersul verificarii ipotezelor asupra erorilor unui model
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie liniara multipla

Care dintre urmatoerele afirmatii cu privire la indicatorul Tolerance TOL utilizat in analiza
coliniaritatii sunt adevarate? Aici la 10 mai este si:pentru TOL=0 exista coliniaritate intre
variabilele independente
In demersul verificarii ipotezelor formulate asupra erorilor unui model de regresie..
In conditiile unui risc asumat alfa=0,05
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie,s au obtinut rezultatele de mai jos
Pentru un esantion de 32 tari s a studiat legatura dintre rata de crestere economica RCE ,rata
somajului RS si indicele pretului de consum IPC .rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul
de mai jos:
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie,construit pentru un esantion de 100 de
firme,s-au obtinut rezultatele:
In urma analizei coliniaritatii variabilelor independente ale unui model de regresie s au obtinut
Valoarea indicatorului VIF pentru variabila nr de angajati semnifica:
Verificarea normalitatii erorilor se realizeaza cu ajutorul:
Pentru variabilele Investitii anuale si profitul anual,inregistrate pentru un esantion de 5 firme,s-
au obtinut rezultatele de mai jos:
Statistica test t calc cu o fractie este utilizata in demersul testarii:
Cele mai importante modele liniarizabile sunt:
a) modelul putere
d) modelul semi-logaritmic
e) modelul exponenţial
Forma generală a modelului Putere este:
a) 𝑌 = 𝛽0𝑋 𝛽1𝑒 𝜀
b) 𝑙𝑛𝑌 = 𝑙𝑛𝛽0 + 𝛽1𝑙𝑛𝑋 + e
𝑦𝑖 = 𝛽0𝑥𝑖 𝛽1𝑒 𝜀�
. Ecuaţia estimată a modelului Compound este:
𝑌𝑋 = 𝑏0𝑏1 𝑋
Elasticitatea cererii în raport cu preţul se poate estima cu ajutorul:
unui model de tip putere
) unui model log-liniar
Cu privire la modelul semi-logaritmic, cu variabila independentă logaritmată, sunt corecte următoarele

afirmaţii:
forma generală a modelului este: 𝑌 = 𝛽0+𝛽1𝑙𝑛𝑋 + e
panta dreptei de regresie indică variaţia medie absolută a lui Y la o variaţie relativă a lui X cu o unitate
la o creştere a lui X cu un procent, variabila Y variază, în medie, cu (𝛽1⁄100) unităţi
Funcţia de producţie Cobb-Douglas
permite estimarea elasticităţilor parţiale ale producţiei în raport cu factorii muncă şi capital
c) este un model log-liniar multiplu
Considerând modelul Exponential în vederea studierii legăturii dintre două variabile, se poate afirma că:
a) 𝛽1 arată variaţia medie relativă a lui Y la o variaţie absolută a lui X cu o unitate
c) 𝛽1 ∗ 100% indică rata de creştere sau de scădere a variabilei Y în raport cu variabila X
d) la o creştere a lui X cu o unitate, Y variază, în medie, cu 𝛽1 ∗ 100%
Ştiind că ecuaţia modelului de regresie dintre valoarea vânzărilor (Y) şi preţ (X) este 𝑌 = 48 ∙
dacă preţul creşte cu un procent, valoarea vânzărilor creşte cu 9%
Dacă norul de puncte rezultat prin reprezentarea grafică a variabilei 𝑋 şi a variabilei 𝑙𝑛(𝑌) poate fi
Exponential
În modelul de tip putere simplu, parametrul 𝛽1 reprezintă:
panta dreptei de regresie
b) elasticitatea variabilei 𝑌 în raport cu variabila 𝑋
c) variaţia medie relativă a variabilei dependente la o variaţie relativă cu o unitate a variabilei

independente
În urma analizei legăturii dintre Produsul Intern Brut (euro) şi Rata inflaţiei (%), folosind modelul Growth,
s-au obţinut următoarele rezultate:
Coefficients(a) Model Unstandardized Coefficients Standardized Coefficients B Std. Error Beta t Sig. 1
(Constant) 9,910 ,212 46,639 ,000 Rata inflatiei (%) 1,002 ,042 ,451 23,457 ,000
Pentru exemplul considerat, modelul estimat al legăturii dintre cele două variabile este de forma:
𝑌𝑋 = 𝑒 9,910+1,002x
În studiul legăturii dintre două variabile, Puterea motorului (CP) şi Numărul de cilindri, s-au obţinut
𝑌𝑋 = −68,048 + 104,458𝑙𝑛𝑋
Se consideră legătura dintre Timpul de accelerare de la 0 la 100 km/h (secunde) şi Numărul de cilindri.
Valorile estimate ale parametrilor modelului Growth arată că:
timpul de accelerare scade în medie cu 6%, când numărul de cilindri creşte cu 1 cilindru
valoarea medie estimată a timpului de accelerare este de 𝑒 3,054 secunde, atunci când numărul de
cilindri este 0
In studiul legăturii dintre Rata mortalităţii infantile (%) şi Rata de alfabetizare (%), realizat pentru un
eşantion format din 100 de ţări, s-au obţinut următoarele rezultate:
Sunt valabile afirmaţiile:
parametrii modelului sunt semnificativi pentru un risc de 5%
la o creştere cu 1% a ratei de alfabetizare, rata mortalităţii infantile scade, în medie, cu 87,861%
Pentru un eşantion format din 109 ţări ale lumii, s-au înregistrat date pentru mortalitatea infantilă
(decese la o mie de născuţi vii) şi PIB/locuitor ($).
𝑙𝑛𝑦𝑥𝑖 = 𝑙𝑛8,231 − 0,628𝑙𝑛𝑥
Folosind rezultatele obţinute la punctul 15, valorile estimate ale parametrilor modelului de regresie
arată că:
estimaţia 𝑏0 = 8,231 indică mortalitatea infantilă când valoarea PIB/locuitor este egală cu 1$
la o creştere a PIB/locuitor cu 1%, mortalitatea infantilă scade, în medie, cu 0,628%
. Se consideră legătura dintre valoarea investiţiilor (mii lei) şi valoarea producţiei (mil. lei).
Pentru rezultatele obţinute, sunt adevărate următoarele afirmaţii:
ecuaţia estimată a modelului este de forma: 𝑌𝑋 = −1.799 + 20.535𝑙𝑛𝑋
c) valoarea medie estimată a producţiei este egală cu -1.799 mil. lei, când valoarea investiţiilor este de
1000 de lei
d) la o creştere a investiţiilor cu 1%, producţia creşte, în medie, cu 0.20535 mil. lei

Se consideră Gradul de urbanizare (%), variabila dependentă, şi PIB/locuitor ($), variabilă independentă,
înregistrate pentru 195 de ţări ale lumii.
Ecuaţia modelului estimat este:
𝑦𝑥𝑖 = −3962,660 + 2,931𝑥𝑖 − 3,9 ∙ 10−7𝑥𝑖 2 + 7,73 ∙ 10−14𝑥𝑖 3
c) 𝑌𝑋 = −3962,660 + 2,931𝑋 − 3,9 ∙ 10−7𝑋 2 + 7,73 ∙ 10−14𝑋 3
În studiul legăturii dintre două variabile, X (mii lei) şi Y (mil. lei), folosind modelul Exponenţial, s-au
La o creştere a variabilei X cu 1000 de lei:
Y creşte, în medie, cu 20,9%
- [0,1]
Daca E1~N(0,o2), atunci:
- B0~N(Bo,o2b1)
- B1~N(B1,o2b1)
n=25 s-a …valoarea calculate a testului Durbin Watson egala cu 1,1:
Tabelul Coefficients Std.Error Beta…..Collinearity Statistics
Valoarea indicatorului VIF pentru variabila Nr de angajati semnifica:
- Valoarea nr de angajati nu introduce fenomenul de coliniaritate
In testul Runs se verifica daca:
- Numarul runs-urilor urmeaza o lege de repartitie normala

- Succesiunea runs-urilor este alegatoare
In studiul legaturii dintre doua variabile X si Y s-au obtinut urmatoarele rezultate”:
Tabelul ANOVA Sum of Squares mean square
- R2=0,664 si arata ca 66,4% din variatia variabilei Y poate fi explicate prin variatia variabilei X
Se analizeaza erorile modelului de regresie dintre castigul salarial si vechimea la locul actual de munca
.Rezultatele partiale sunt prezentate in tabelul de mai jos
Tabelul Runs test
In conditiile unui risc a=0,05 se poate afirma ca
- Erorile nu sunt autocorelate

- Succesiunea runs-urilor este aleatoare
- Se accepta ipoteza Ho
Ipoteza de homoscedasticitate cu privire la erorile de modelare ale unui model econometric asigura:
- Eficienta estimatorilor modelului
Daca pentru un model de regresie liniara multipla cu 2 variabile independente s-a obtinut valoarea
R’,=0,4 pentru modelul ..de regresie auxiliar ,atunci;
- Raportul VIF este 1,67

- Variabila X1 nu introduce fenomenul de coliniaritate
In urma prelucrarii datelor privind valoarea input-urilor (L.forta de munca K valoarea capitalului fix) si
output-urilor obtinute…intr-un anumit domeniu de activitate (Y ,valoarea productiei) s-a obtinut
urmatoarea ecuatie estimata de regresie … Yx=1,1* L0,32 *K 0,61.Pentru exemplul dat se poate considera
ca:
- Procesul de productie s-a caracterizat printr-un randament de scara descrescator

- Productia inregistreaza o viteza mai redusa de variatie in raport cu variatia factorilor ;
Ipoteza de homoscedasticitate verificata cu testul Glejer se respinge daca:

- Coeficientul variabilei independente din modelul de regresie |E|=a0+a1x1+u1,i=1,n, este
Estimatiile sunt:
- Valori posibile ale stimarior
Variabila reziduala in modelul econometric include efecte datorate:
- Parametrilor modelului
Estimatorul unui parametru al modelului de regresie este;
- O variabila determinista
In studiul legaturii dintre venitul mediu annual al gospodariei( mii euro) si valoarea imprumutului
bancar(mii euro) pe un esantion de 5000 de persoane s-au obtinut urmatoarele rezultate
Tabelul Anova ,Modelul Sum Of Squares
- Raportul de corelatie estimate este egal cu 0,663

- Valoarea calculata a statisticii F(Fisher) folosita pentru testarea raportului de corelatie este egala
cu 3927,939
- 66,3% din variatia Valori imprumutului bancar este explicate de variatia Venitului gospodariei
- Numarul de parametri ai modelului este egal cu 2
Modelele econometrice pot fi:
- Liniare
- Deterministe
Raportul de determinatie arata :
- Procentul variatiei variabilei dependente explicate de variatia variabilei independente

- Gradul de intensitate a legaturii dintre doua variabile
In urma prelucrarii datelor privind legatura dintre variabilele rata saraciei si ponderea persoanelor cu
studii superioare in totalul populatiei,la nivelul unui esantion format din 30 de tari,s-au obtinut
rezultatele din tabelul de mai jos
Tabelul Coefficients unstandardized coefficients
Se poate afirma ca:
- Ordonata la origine nu este semnificativa statistic ,legatura dintre cele doua variabile este
reprezentata printr-un model de regresie liniara prin origine
Tabelul coefficents2
Model Unstandardized Coefficients B Std .Error
Considerand un nivel de semnificatie egal cu 5% valoarea calculata a statisticii test t Student ,folosita
pentru testarea pantei dreptei de regresie,si interpretarea corecta sunt:
- T=-4,692 si arata ca Educatia influenteaza semnificativ variatia Salariului ;
Pentru variabilele nivelului salariului ($) si numarul de ani de studii(ani) s-a obtinut rezultatul de mai jos
Tabelul coefficients Educational Level(years)
Estimatia egala cu valoarea arata ca:

- La o crestere cu o abatere standard a variabilei independente ,variabila dependenta creste cu
0,661 abateri standard
- Intre variabile nu exista o legatura semnificativa
Raportul de determinatie arata:
Estimatiile sunt:
- Valori posibile ale estimarilor
Estimatorul unui parametru al modelului de regresie este:
Intr-un model econometric ,componenta determinista este:
- Combinatia liniara dintre variabile independente si E

Pentru variabilele salariu(lei) ,productia pe salariat(piese),experienta(luni) si educatia (ani) s-au obtinut
rezultatele
Tabelul Coefficients Unstandardized coefficients Standardizent coefficients …Corelattions
Sunt variabile enunturile:
- In raport cu intensitatea influentei exercitate asupra variabilei dependente ,factorii independent

se ierarhizeaza..productia ,educatia ,experienta
O imagine cu un patrat taiat in mod egal de la stanga la dreapta:
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
- Panta dreptei de regresie este egala cu 0

- Intre cele doua variabile nu exista legatura
S-a studiat legatura dintre Valoarea facturii (euro).Vechimea abonamentului( ani) si durata totala a
convorbirilor(minute ) pe un esantion de 250 de client ai unei companii de telecomunicatii .Rezultatele
obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul corelattions
Control variables Durata convorbirilor ..valoarea facturii
- Intre durata convorbirilor si valoarea facturii exista o corelatie partiala semnificativ

statistic,pentru un risc de 0,01
- Intre durata convorbirilor si vechimea abonamentului exista o legatura directa ,in conditiile in
care influenta variabilei Valoarea facturii se mentine constanta
- Valoarea calculate a statisticii student este mai mare decat valoarea teoretica
In modelul de regresie liniara simpla de forma Y=B0+B1,X+E parametrul B1 reprezinta :
- Panta dreptei de regresie

- Variatia medie absoluta a variabilei independente la o variatie absoluta cu o unitate a variabilei
dependente
In urma prelucrarii datelor ,privind legatura dintre variabilele rata saraciei si ponderea persoanelor cu
studii superioare in totalul populatiei ,la nivelul unui esantion format din 30 de tari,s-au obtinut
Tabelul coeficcents B,Std error,Beta
Sunt adevarate afirmatiile
- Variabila dependenta este ponderea persoanelor cu studii superioare si variabila independenta

este rata saraciei
In studiul legaturii dintre venitul annual al gospodariei (mii euro) si valoarea imprumutului bancar (mii
euro) pe un esantion de 5000 de persoane,s-au obtinut urmatoarele rezultate
Tabelul Anova model sum of squares
Pentru exemplul dat ,sunt corecte afirmatiile:

- Valoarea calculata a statisticii test F(fisher) folosita pentru testarea raportului de corelatie este
egala cu 3927,939
- 66,3% din variatia valorii imprumuturi bancar este explicata de variatia Venitului gospodariei
- Liniare
- Deterministe

studii superioare in totalul populatiei ,la nivelul unui esantion format din 30 de tari ,s-au obtinut
Coefficients Model B Std Error Beta sig
Se poate afirma ca:

- Ordonata la origine nu este semnificativa statistic,legatura dintre cele doua variabile este
Pe baza acestor rezultate se poate afirma ca:
- 0,9% din variatia variabilei dependente Y se datoreaza factorilor nerespectati in model
- Volumul esantionului este n=5
Pentru un esantion de 474 de angajati ,s—au obtinut rezultatele prezentate in tabelul de mai jos cu
privire la legatura Educatie si salariu :
Coefficients 2 model B std eror
Dependent variable :Beginning Salary
- t=-4,692 si arata ca Educatia influenteaza semnificativ variatia Salariului
La nivelul unei esantion de 75 tari,s-a studiat legatura dintre Aportul zilnic de calorii(Kcal) si produsul
intern brut(PIB) pe de locuitor.Rezultatele modelarii sunt perzentate in tabelul de mai jos
Model unstandardized coefficients standardized coefficients
- intre cele doua variabile exista o legatura directa

- la o crestere cu o abatere standard a PIB-ului ,variabila dependenta Aportul caloric creste,in
medie cu 0,751 abateri standard\
In urma prelucrarii datelor pentru un esantion de persoane privind legatura dintre Salariul
current(dolari).Salariul la angajare(dolari) -X1.Nivelul de educatie (ani) -X2 si Vechimea in munca(luni )
X3 ,s-au obtinut rezultatele prezentate in tabelul urmator
Coeficcents model unstandardized coefficients standardized

- ecuatia estimate a modelului legaturii dintre variabile este Yx=-
19891.433+1689*X1+970449*X2+154.042*X3
In studiul legaturii dintre variabilele Pretul autoturismului (euro) .Consumul de combustibil (litri/100km)
si Capacitatea motorului (cm2) s-au obtinut rezultatele de mai jos
Model Summary Std.Error of the Estimate 11.295079
Se poate aprecia ca:
- puterea explicativa a modelului cu toate variabilele independente incluse este de 39,6%
Pentru un esantion de 109 tari ale lumii,s-a studiat legatura dintre Rata de fertilitate(nr.de
copii).Speranta de viata a populatiei feminine(ani) si Rata de alfabetizare a populatiei feminine(%)
.Rezultatele analizei sunt prezentate in tabelul de mai jos .
Tabelul coefficients model unstandardized si standardized
- la o crestere cu 10% a ratei de alfabetizare .Rata de fertilitate scade in medie cu 0,34 unitati
,atunci cand speranta de viata se mentine constanta
In studiul legaturii dintre salariu (mii lei) si nivelul de educatie (ani) s-au obtinut rezultatele prezentate in
tabelul urmator
Tabelul correlation Y si X pearson correlation
Pentru un risc de 5% sunt corecte afirmatiile:
- pentru testarea semnificatiei intensitatii legaturii dintre cele 2 variabile,valoarea teoretica a

statisticii este 2,306…….
- Se respinge ipoteza H0:P=0 ,cu un risc de 5%
Un coefficient de regresie intr-un model multiplu exprima :
- Variatia absoluta a variabilei dependente daca variabilele independente variaza cu o unitate
…pentru exemplul dat ,considerand risc de 0,05 se poate considera ca
Fcalc >F 0,05;1;16=4.494 si se respinge ipoteza nula cu o probabilitate de 0,95

Coefficients tabel
- Intervalul de incredere pentru panta dreptei de regresie considerand unrisc de 0,05 este
[0,132;0,226]
- Constanta din modelul de regresie dintre cele doua variabile este semnificativa statistic
,consideran un risc de 0,05
- Legatura dintre cele doua variabile este o legatura directa si slaba
Pentru un esantion de angajati se studiaza legatura dintre variabilele salariul(lei) ,numar dep iese
produse si educatie…
Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai
Sunt corecte interpretarile:

- Intre educatie si salariu exista o legatura directa si slaba atunci cand numarul de piese produse
este constant
In studiul legaturii dintre salariul current,vechimea in munca ,salariul la angajare si nivelul de educatie
pentru un esantion de angajati s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Modelul summary R R square Ajusted R ..
Pentru exemplul dat,raportul de determinatie estimat si interpretarea corecta sunt:
- R2 0,801 si arata ca 80,1% din variatia salariul current este explicata prin variatia simultana a
vechimii in munca,a salariului la angajare si a nivelului de educatie
In urma prelucrarii datelor privind legatura dintre variabilele rata de crestere economica si rata
somajului la nivelul unui esantion format din 30 de tari,s-au obtinut rezultatele din tabelul de mai jos:
Tabel coefficients unstandardized si standardized coefficients

- Statistica Student are aceeasi valoare teoretica in testarea semnificatiei parametrilor de regresie
B0 si B1 pentru un risc de 5% t0,025,28 =2,048
1. Ipotezele statistice care se formuleaza in cazul testarii homoscedasticitatii erorilor sunt:
a.
2. Ipotezele statistice care se formuleaza in cazul testarii necorelarii erorilor sunt:
a.
3. Testarea normalitatii erorilor se realizeaza cu ajutorul testului : Jaque-Bera , Smirnov
4. Testarea homoscedasticitatii erorilor se realizeaza cu ajutorul testului : Glejser , Spearmau
5. Testarea necorelarii erorilor se realizeaza cu ajutorul testului: Durbin-Watson, runs
6. Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut rezultatele de mai jos:
RUNS TEST
Unstandardiz ed Resiqual
Test value 5,97583

Cases<test value 548
Cases>=test value 552
Total cases 1100
Nr of runs 550
Z -060
Asymp. Sig 952
Pentru exemplul dat se poate considera , cu o probabilitate de 0,95, ca erorile

a. sunt corelate
7. In modelul de tip putere, parametrul de regresie B0 este: valoarea medie a lui Y atunci cand x=1
8. In studiul legaturii dintre moralitatea infantila (copii sub un an decedati la o mie de nascuti vii) si
PIB/loc ($), cu ajutorul modelului Growth, s-au obtinut rezultatele:
TABEL COEFFICIENS
B: -001, 4070
Beta: -524
a. pentru o tara cu un PIB/loc nul, nivelul mediu estimat al mortalitatiii infatile este c^407
b. la o scadere de pib/loc cu 1,5, mortalitatea infantile creste in medie cu 0,1%

9. Forma generala a modelului polynomial este:
a. Y=B0+B1*X+B2*X^2+…+Bn*X^n+E
10. Pentru variabilele moralitatea infantila (copii sub un an decedati la o mie de nascuti vii) si
PIB/loc ($), cu ajutorul modelului Growth, s-au obtinut rezultatele:
Coefficiens
B: -001, 4070
Sig Error: 000, 061
Beta: -824
Ecuatia modelului estimate este:
a. InY=4,07-0,001InX
11. Datele privind costul unitary (Y, u, m) si valoarea productiei realizate (x, u,m), inregistrate pentru
un esantion de firme dintr-o localitate, sunt reprezentate in figura de mai jos:
Ecuatia teoretica a curbei care ajusteaza legatura dintre variabile este:
a. y=B0+B1*x+B2*x^2+E
12. Ipoteza de homoscedasticitate, verificata cu testul Glejer, se respinge daca:
a. valoarea calculate a statisticii Fisher este mai mare decat valoarea critica , citita in
table(r=rss2/rss1)
b. coeficientul variabilei independente din modelul de regresie E=a0+a1x1+ui este semnificativ
statistic
13. In studiul legaturii dintre mortalitatea infantile (copii sub un an decedati la o mie de nascuti vii)
si pib/loc cu ajutorul modelului Growth, s-au obtinut rezultatele. Ecuatia estimate este:
14. Ipoteza de colaritate se refera la:

a. existent unei legaturi intre variabila reziduala si cea independent
15. In transferarea semnificatiei a mediei erorilor modelului de regresie, valoarea teoretica a
statisticii test bilateral:
a. ta/2;n-1
16. Conform teoriei economice, intre nivelul de educatie si salariul annual (mii euro) exista o
legatura. In urma datelor inregistrate pe un esantion format din 474 persoane s-au obtinut
rezultatele:
Modelul de regresie folosit pentru aproximarea legaturii dintre variabile: PARABOLIC
17. In demersul verificarii ipotezelor asupra erorilor unui model de regresie liniara simpla, s-a
obtinut estimatia Sperman r=20. Volumul esantionului n=27 si riscul admis a=0,05:
a. (tcalculat<1,021)<(tteoretic=2,060), erorile sunt homoscedastice
18. In urma analizei coliniaritatii pentru un model liniar multivariate, s-au obtinut rezultatele:
a. val energ/100gr poate fi

considerate liniara cu celelalte variabile independente din model
19. Pentru erorile estimate ale unui model de regresie liniara multipla cu doua variabile
indepndente si valoarea calculate a testului Durbin Watson egala cu 1,1
20. Modelele semilogaritmice cu variabila dependent logaritmata permit:
a. estimarea variatiei medii absolute a lui y, la o crestere relative a lui xcu o unitate
21. Un de magazin de îmbrăcăminte expediază periodic cataloage cu oferte. în urma unui studiu
privind vânzările de îmbrăcăminte în funcție de numărul logic studiate ținut rezultatele de mai
jos:
a. valoarea medie estimate a vanzarilor este 36805$ atunci cand numarul de cataloage
expediate este zero
22. valorile teoretice ale statisticii durbin Watson sunt calculate și stabilește în funcție de:
a. pragul de semnificatie
23. Testarea normalitatii în rolul unui model de regresie estimat se realizează cu ajutorul testului:
Jaque-bera, Smirnov
24. Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut rezultatele:
a. pentru un risc asumat de 5%, nu se respecta ipoteza de normalitate a erorilor

25. in urma modelarii a două variabile s-au obtinut pentru erorile exprimate următoarele rezultate:
a. media erorilor nu difera semnificativ de zero

26. intre doua variabile economice s-a estimat un model de regresie de forma y=-9+1,5x-..
a. nivelul maxim al variabilei dependente este atins pentru o valoare de x=7,5
27. In studiul legaturii dintre două variante x și y ipoteza de homoscedasticitate a erorilor se
exprima ca un model de regresie între variabile și variabilă independentă, si se obtin
a. modelul de regresie este homoscedastic

28. In urma analizei erorilor de estimare ale unui model de regresie liniara simpla, s-au obtinut
rezultatele de mai jos: 968
a. erorile sunt normal distribuite
29. Se considera legatura dintre rata mortalitatii si pib/loc. Rezultatele modelarii sunt prezentate in
tabelul de mai jos:
B: ,003, -1.100, 59.951
a. nivelul mediu estimate ai ratei mortalitatii este de 59,951% pentru p tara cu pib/loc egal cu
zero
30. Pe baza rezultatelor de mai sus, se poate considera ca:
a. de modelare sunt corelate, iar rezultatul este garantat cu o probabilitate de 0,95
31. pentru erorile exprimate în urma modelării econometrice variabile, x si y, s-a construit diagrama
de mai jos:
a. erorile de modelare nu urmează o lege de repartiție normal
32. daca este incalcata ipoteza de normalitate a erorilor, atunci se poate considera ca:
a. nu se cunosc legile de repartitie ale estimatorilor parametrilor
33. incalcarea ipotezei de homoscedasticitate a erorilor conduce la:
a. pierderea proprietatii de eficienta a estimatorilor.
34. pentru erorile estimate in urma modelarii econometrice a dependenței dintre variabilele
salariu și nivel de educatie ( ani de studii) s-a construit diagrama de mai jos:
a. erorile de modelare nu urmeaza o lege de repartitie
35. pentru erorile exprimate în urma modelării econometrice variabile, x si y, s-au obtinut
rezultatele din tabelui de mai jos: .081
a. se respinge Ho. Erorile nu sunt corelate
36. ipoteza de coralitate se refera la:
a. existent unei legaturi intre variabila reziduala si cea independent
37. in urma analizei coliniaritatii pentru un model liniar multiplu s-au obtinut rezultatele din tabelul
de mai jos:
Coefficiens. Datorii 1361
a. 0,735
38. forma generala a modelului polynomial este: y=B0+B1*x+B2*x^2+…+Bf*x^f+E
y=B0*B1^x*E
39. in urma analizei coliniaritatii pentru un model de regresie multipla s-au obtinut:
B: 69,754, 246, -2269 (puterea motorului, pretul)
a. raportul de determinatie pentru modelul de regresie auxiliary este 3392
40. In demersul verificarii ipotezelor asupra erorilor unui modelator de regresie liniara simpla, s-a
obținut estimatia coeficientului Sperman r=0,36. Cunoscand volumul esantionului observant
n=25 si riscul admis a=0,10:
a. (tcalculat=1,854)<(tteoretic=1,714), heteroscedastice
41. Pentru erorile estimate ale unui model de regresie liniara multipla, obtinute pe baza unui
esantion de n-15 observatii, s-a obtinut valoarea calculate a testului Dubin-Watson egala cu
3,69. Pentru un risc de 0,05 si un numar de parametrii estimate ai modelului de k=5, se poate
considera ca erorile sunt: NECORELATE
42. In lunile ianuarie, februarie, martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost: 8%
43. Un model de regresie este homoscedastic daca : variatile erorilor sunt independente
44. Valorile theoretic ale statisticii Dubin Watson sunt calculate si tabelate in functie de : a.
numarul de parametrii ai modelului
45. Tabel: cu cifra de afaceri ( variabila dependenta) si valoarea investitiilor (independenta).
Valoarea investitiilor: -385, 0,35, 30, 1000, 30.
a. erori homoscedastice
46. Tabel coefficiens: nivelul investitiilor si productia realizata
Beta: 3.825, -2.384
a. legatua de tip parabolic admite un punct de minim
47. Tabel coefficiens: rezultatele modelarii legaturii dintre variabilele pib (x , eoro/locuitori) si
speranta medie de viata, pentru un esantion din tari din Europa:
B: 697, 9.871.
Std. error: 075, 898
a. nivelul mediu estimate al sperantei de viata creste in medie cu 0,697%la o crestere a pib/loc
cu un euro
48. Tabel coefficiens: modelul growth, consumul autoturismului
Beta: -7,78
A. Ecuatia estimate a modelului de regresie este: InY=3156-0.102X
49. Ipoteza de homoscedasticitate cu privire la erorile de modelare ale unui model econometric:
a. eficienta estimatorlor modelului
50. Un model de regresie este homoscedastic daca: variatile erorilor de modelare sunt egale
51. Tabel one-sample statistics: cu privire la erorile unui model de regresie neliniara simpla s-au
N: 156
Mean: 0000000
Std. Error mean: 26959556
a. se accepta ipoteza H0:M(ei)=0
52. Tabel coefficiens: investitii anuale (mil. Euro) si profit anual (mld. Euro) (x)
Beta: 4320, 4002
a. y=5,908- 0,009*x+7,933*10^8*X^2
53. In modeul de tip putere, parametrul de regresie B0 este:
a. valoarea medie a lui y atunci cand x=1
54. Tabel coefficiens: rezultatele estimarii modelului exponential pentru volumul vanzarilor de
autoturisme:
Beta: -580
Std. error: 007, 19.217
a. InY=In 89.899-0.051 X
55. Tabelul coefficiens: nivelul investitiilor si productia realizata
B: 156, -001, -910.
a.legatura de tip parabolic admite un punct de minim
56. Ecuatia modelului estimate este: Y=3310,595X
57. Selectati afirmatia adevarata cu privire la coliniaritate:
a. daca pentru un model auxiliary j asociat unui model de regresiune liniar multiplu obtinem o
valoare a raportului de determinatie R>0,9 atunci nu exista coliniaritate intre variabilele
independente ale modelului initial
58. Runs test: se analizeaza erorile modelului de regresie ce explica vanzarile de bijuterii, in functie
de numarul de cataloage expediate.
Residual: -1167.48865, 60, 60, 120, 51, -1833, 067
a. se accepta ipoteza H0 de necorelare a erorilor.
59. Tabel coefficiens: rezultatele estimaii modelului Growth pentr volumul vanzarilor autoturismelor
si pretul autoturismelor. Care este forma estimata a modelului Growth:
a. InY-4499-0051 x
60. Cu privire la erorile unui model de regresie liniara simpla s-au obtinut:
a. erorile sunt normal repartizate
61. In testarea autocorelarii erorilor, daca valoarea calculate a statisticii Dubin-Watson este d=4:
a. exista autocorelare negative maxima intre erori
62. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indicatorul Tolerance:
a. TOL=0, exista coliniaritate intre variabile independente
63. Functia de productie cu doi factori:
a. permite estimarea elasticitatilor partiale ale productiei in raport cu factorii
64. Coefficiens: in urma analizei coliniaritatii variabilelor independente ale unui model de regresie :
Beta: 386, 363, 120
a. variabila nr de angajati nu introduce fenomenul de coliniaritate
65. In demersul verificarii ipotezelor asupra erorlor unui model de regresie liniara simpla. Sperman
r=0,20, cunoscand volumul esantionului observant n=27 si riscul admis a-0.05:
a. (tcalculat=1021)<(tteoretic=2,060), homoscedastice
66. Statistica test tcalc=M(e)-M(e)/ radical V(M(E)):
a. ipotezei ce presupune ca media erorilor =0
67. Mortalitate infantila si pib/loc : coefficiens
a. y= 58.53*0,99In x
68. In demersul testarii ipotezei ce presupune ca media erorilor este egala cu zero:
a. testul student
69. TOL ia valori in intervalul:
a. (0,1)
70. Coefficiens: 67. Mortalitate infantila si pib/loc:
Beta: -824
a. la o crestere a pib/loc cu 1$, mortalitatea infantila scade in medie cu 0,1%
71. Summary: in urma modelarii legaturii dintre doua variabile printr-un model liniar simplu pe
baza unui numar de n=50 :
R=0.908
R. square= 0.825
Dubin: 1881
a. erorile de modelare nu sunt autocorelate
72. Pentru erorile estimate ale unui model liniara multipla cu doua variabile independente si n=25
s-a obtinut valoarea calculate a testului Dubin egala cu 1,1
73. In testul runs:
a. succesiunea runs-urilor este aleatoare
b. numarul runs-urilor urmeaza o lege de repartitie normal
74. One-semple-summary test: 968
a. erorile nu sunt autocorelate
75. Coefficiens: rata mortalitatii si pib/loc
Beta: 1979, -1385
a. parabola are punct de maxim
76. Descriptive statistics:
Statisctic: 414
Error: 58-
a. jb=0,429< x^2=5991, eorile sunt normal distribuite
77. Coefficiens: rezultatele estimarii modelului exponential pentru volumul vanzarilor de
autoturisme
Std error: -007, 19.217
a. Y=89899(-0.051)^x
78. 22. valorile teoretice ale statisticii durbin Watson sunt calculate si tabelate:
a. numarul de parametrii ai modelului
79. Coefficiens: in studiul legaturii dintre nivelul investitiilor si productia realizata
B: 156, 001, 910
Std. error: 029, 000, 674
A. legatura de tip parabolic admite un punct de maxim
80. Runs test: pentru erorile estimate ale unui model de regresie:
Residual: 597583, 548, 552, 1100, 550, 060, 952
Probabilitate de 0,95%
A, sunt correlate
81. Ipoteza de normalitate a erorilor variaza:
a. proprietatea B1-N(B1, 0…)
82. Coefficiens: in demersul verificarii ipotezelor formulate asupra erorilor unui model de regresie
liniara simpla:
B: 637, 589
Std error: 191, 078
Beta:208
a. tcalculat=7551>tteoretic=1714, heteroscedastice
83. Coefficiens: in studiul legaturii dintre pretul unui produs si valoarea vanzarilor produsului,
inregistrate pentru 5 puncte de lucru ale unei firme, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
B: -9000, 750
Beta: 968
a. valoarea vanzarilor creste, in medie, cu 0,75 lei la o crestere cu 1 leu a pretului.
b. pentru un pret de 0 lei, valoarea vanzarilor este estimate la o valoare medie de -9 lei
84. In teoria economica, un model de regresie liniara simpla:
a. valoarea consumului si nivelul veniturilor
85. Datele privind cheltuielile lunare de consum si venitul lunar, inregistrate pentru 5 gospodarii:
86. Coefficiens:
B=-5599, 280
Beta: 957
Sig: 055, 003
a. Y=-5599+0280*x
87. In testarea autocorelarii erorilor, daca valoarea calculate a statisticii Dubin-Watson este d=0
a. exista autocorelare negative maxima intre erori
88. In testarea autocorelarii erorilor, daca valoarea calculate a statisticii Dubin-Watson este d=2
a. nu exista autocorelare intre erori
89. One sample test: in vederea testarii ipotezei privind media erorilor unui model de regresie
liniara simpla
Upper: 1500199
Pentru un risc de 0,05:
a. media erorilor de modelare difera seminificativ de zero.
90. One sample-smirnov test: 857
Pentru un risc de 0,05:
a. erorile de modelare nu urmeaza o lege de repartitie normal
91. Descriptive statistics: in urma ipotezei de normalitate a erorilor unui model de regresie liniara
simpla: x=5,99
a. erorile modelare urmeaza o lege de repartite normal
92. Model summary: in urma testarii ipotezei de necorelare a erorilor ale unui model de regresie
R=780
Square=609
Dt=1503, du=1585.
a. erorile de modelare sunt autocorelate pozitiv
93. Testul durbin Watson se utilizeza:
a. coliniaritatii variabilelor factoriale
94. Un model de regresie este heteroscedastic daca:
a. variantele erorilor de modelare nu sunt egale
95. ANOVA:
96. Coefficiens: la o crestere a lui x cu o mie de lei, y creste la medie cu 13%

97. Verificarea normalitatii erorilor se realizeaza:
a. smirnov
98. Functia de productie cu doi factori: permite estimarea elasticitatilor partiale ale productiei in
raport cu factorii
99. Coefficiens:
Beta: 439
a. x=0, y=58535
100. In modelul de regresie simpla de tip putere , parametrul B1 reprezinta:
a. variatie medie relative a variabilei dependente la o variatie relative cu o unitate a variabilei
independente
101. Coefficiens: 35629 mld euro
In demersul testarii ipotezei ce presupune ca media erorilor este egala cu

zero,valoarea teoretica a statisticii test utilizate este:
- Ta/2:11-1
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut rezultatele :
Un tabel one-semple Kolmogorov-Smirnov-Test
Asymp.sig.(2-tailed) =,025
Au loc rezultatele:
- Cu o probabilitate de 0,95,nu se respecta ipoteza de normalitate a erorilor \
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie liniara multipla cu doua
variabile independente si n=25 s-au obtinut valoarea calculata a testului Drubin
Watson =1,1.
Pentru un risc de 0,05 se poate considera ca erorile sunt”
-
In urma analizei coliniaritatii pentru un model liniar multivariat s-au obtinut
Din tabel: ln(%acid lactic)= la tolerance =,516 si la vif =1938
Pe baza datelor din tabelul de mia sus alegeti afirmatiile corecte:
- Rapoartele de determinatie(R2 ) pentru cele trei modele de regresie auxiliare
sunt 0,454; 0,498,si 0,484
- Nu exista variabile independente pentru care sa avem coliniaritate
rezultate din tabel:
Tabel one-sample statistic unde are std.error mean= ,89813260
Pe baza acestor rezultate pentru un risc de 5 % se poate considera ca:
- Modelul de regresie nu trebuie corectat
- Modelul de regresie indeplineste ipoteza ce presupune ca media erorilor este
egala cu zero
Selectati afirmatiile adevarate cu privire la indicatorii de coliniaritate :

- Cu cat valoarea rapoartelor de determinatie pentru modele auxiliare este mai
mare cu atat coliniaritatea este mai pronuntata
- TQL = 1/VIF
- VIF=1/TOL
Modelele de regresie de tip Ancova sunt modelele in care :

- Variabilele independente sunt variabile numerice si variabile DUMMY
Ipoteza de normalitate a erorilor se testeaza cu ajutorul:

- Testului Jarque-Bera
In demersul verificarii ipotezelor formulate asupra erorilor unui model de regresie

liniara simpla ,s-a aplicat testul Goldfield-Quandt si s-au obtinut urmatoarele
rezultate:
Seria valorilor mici:n1=17,RSS =6,8; seria valorilor mari: n2=17,RSS=11,3
In conditiile unui risc asumat α =0,05,se poate afirma ca:
- (Fcalculat=1,662) <(F α ,v1,v2 =2,403) ; erorile sunt homoscedastice
Daca ε ~ N(0,σ2 ),atunci :

- B1 ~N(b1 , σ2 B )
- Estimatorii parametrilor modelului de regresie au o repartitie normala
Ipoteza de homoscedasticitate ,verificata cu testul Glejer se respinge daca :

- Coeficientul variabilei independente din modelul de regresie | E1|
=a0+a1x1+ui,i=1,n este semnificativ statistic

In tabel avem VIF=1.854
Care sunt variabilele corecte care lipsesc din tabel?
- 0,539
In urma prelucrarii datelor privind PIB/loc (mii euro) si valoarea investitiilor(mii
euro),inregistrate in doua regiuni ale unei tari( 1-regiunea a;0-regiunea b;) s-au
Tabel Coefficens unde avem investitii la B=,710
Pentru exemplul dat sunt corecte afirmatiile
- Nivelul mediu al PIB/loc din regiunea A este mai mare cu 1,233 mil euro
fata de cel din regiunea B ,cand nivelul investitiilor este egal cu 0
- Nivelul mediu al PIB/loc in regiunea B este 1,74 mil euro, cand nivelul
investitiilor este egal cu zero
Un model de regresie Anova poate fi definit prin relatia:

- Y= α0+ α1 D+ E

In tabel avem Mg sodiu/baton =la tolerance =,482 si la VIF avem 2.077
Pe baza datelor din tabelul de mai sus alegeti afirmatiile corecte:
- Variabila Greutatea Batonului poate fi considerata coliniara cu celelalte
variabile independente din model
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut rezultatele din
tabelul urmator:
Tabel one sample test ,unde ERR_2 =la t = -,260
Pe baza acestor rezultate pentru un risc de 5 % se poate considera ca:
- Modelul de regresie nu trebuie corectat
- Modelul de regresie indeplineste ipoteza ce presupune ca media erorilor este
egala cu zero
Pentru un esantion de persoane se inregistreaza salariul anual obtinut(Y,mii lei)
nivelul de instruire(studii gimnaziale,liceale,superioare ) si vechimea munca
(X,ani)
Pentru nivelul de instruire se definesc doua variabile Dummy,astfel: D1=1,pentru
persoane cu studii gimnaziale si D2 =1 pentru persoane cu studii liceale
In urma prelucrarii datelor,s-au obtinut urmatoarele rezultate
In tabel coeficen,D1 are la B valoarea de -8,293 si D2 are la B valoarea de -6,891
Pentru exemplul dat considerand un risc de 0,05 sunt corecte afirmatiile:
- Nivelul de instruire influenteaza in mod semnificativ variatia salariu annual
- Persoanele cu studii gimnaziale fara vechime in munca obtin un salariu
mediu annual de 4,328 mii lei
- Persoanele cu studii superioare obtin un salariu mediu annual cu 6,891 mii
lei mai mare fata de personae cu studii liceale cand vechimea in munca este
nula
Pentru o populatie impartita in 3 grupe (grupa 1,2,3) se definesc doua variabile

Dummy ,astfel D1=1 pentru unitatile din prima grupa si D2=1 pentru unitatile din
grupa 2.
In modelul de regresie de tip Ancova de forma: Y= α0+ α1D1 + α2D2
+Bx+E,parametrul α0 reprezinta :
- Arata nivelul mediu al variabilei Y pentru grupa 3 cand X=0
La nivelul unui esantion de firme s-au inregistrat cifra de afaceri si forma de
capital: (privat ,de stat (D1=1 ),mixt (D2=1) in urma modelarii econometrice s-
au obtinut modelul de mai jos .Pentru un risc asumat de 5 % pe care dintre
urmatoarele afirmatii le consideri corecte?
Tabel coefficens unde capitalul mixt= t =-10.416
- Ecuatia estimate are forma: Y=69.410-1.982D1-1.570D2
Diagrama PP-plot se construieste cu ajutorul:
- Estimatia erorilor modelului de regresie
- Repartitiei nominale
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut rezultatele de mai
jos :
Tabel Runs Test ,asymp.sig.(2-talled) =,081
Pentru un risc de 0,05 se poate considera ca erorile :
- Nu sunt corelate
In studiul legaturii dintre speranta medie a vietii (Y,ani) ,sexul persoanei D- 1

masculine,0-feminin ) Si valoarea pib locuitor (x,euro) inregistrate in diferite tari
ale uniunii europene in anul 2010 s-a obtinut o ecuatie de forma:
Yx=73-7,3D +0,4 * X
- Valoarea medie estimate a sperantei medii a vietii pentru persoanele de sex
masculine este de 65,7 ani ,atunci cand valoarea pib/loc este nula
- Speranta medie a vietii creste in medie pentru ambele sexe cu 0,4 ani la o
crestere cu 1 euro a nivelului pib/loc
- Valoarea medie estimata a sperantei medii avietii pentru persoanele de sex
feminine este de 73 ani,atunci cand valoarea pib/loc este nula
Selectati afirmatiile adevarate cu privire la coliniaritate ;

- Este o ipoteza cu privire la variabilele independente ale unui model multiplu
Ipotezele statistice care se formuleaza in cazul testarii homoscedasticitatii erorilor

sunt:
- Ho : V(Ei)= o2:H1 :V(Ei ) ≠ o2
- Ho:cov (Ei-1,Ei)=-;H1 :cov(Ei-1Ei) ≠ 0
Testarea normalitatii erorilor se realizeaza cu ajutorul testului
- Jarque-Bera
- Goldfeld-Quandt
- Smirnov
- Glejser
- Spearman
Testarea necorelarii erorilor se realizeaza cu ajutorul testului
- Durbin-Watson
- Runs
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut rezultatele de mai
jos
Pentru exemplul dat se poate considera cu o probabilitate de 0,95% ca erorile
- Sunt corelate
In modelul de tip putere ,parametrul de regresie B0 este
- Valoarea medie a lui Y atunci cand X=1;
In studiul legaturii dintre mortalitatea infantile(copiii sub un an decedati la o mie
nascuti vii) si PIB(loc($) ,cu ajutorul modelului Growth,s-au obtinut rezultatele:
- Pentru o tara cu un pib/loc nul,nivelul mediu estimate si mortalitatea
infantile este C4Bi
- La o scadere a PIB loc cu 1$ ,mortalitatea infantile creste in medie cu 0,1 %
Forma generala a modelului polinomial este :
- Y=B0+B1 . X + B2 . X2 +…..+ BP . XP + E
Pentru variabilele mortalitate infantila (numar de copii decedati sub un an la o mie
de nascuti) si PIB loc ($) .. modelul Growth ,s-au obtinut rezultatele
- lnY=4,07 -0,001lnX
Datele privind Costul unitar (Y u.m) si Valoarea productiei realizate (X u.m)
inregistrate pentru un esantion de firme dintr-o localitate ,sunt reprezentate in
figura de mai jos.
- Y=B0 +B1 . X + B2 . X2 + E
Ipoteza de homoscedasticitate ,verificata cu testul Glejer ,se respinge daca
- Coeficientul variabilei independente din modelul de regresie
E1 =ao +a1x2+u1, I = l,n, este semnificativ statistic
𝑅𝑆𝑆2
- Valoarea calculata a statisticii Fisher Fcalculat = este mai mare decat
𝑅𝑆𝑆1
valoarea critica din tabelul
In studiul legaturii dintre mortalitatea infantile(copii sub un an decedati la o mie
nascuti vii) si PIB/loc ($) ,cu ajutorul modelului Growth ,s-au obtinut rezultatele.
- lnY= 4,07 - 0.001X
Ipoteza de coliniaritate se refera la :
- existenta unei legaturi intre variabila reziduala si cea independenta
In testarea semnificatiei statistice a mediei erorilor modelului de regresie ,valoarea
teoretica a statisticii stud test bilateral este:
- ta/2;n-1
Conform teoriei economice intre Nivelul de educatie si Salariul annual (mii de
Euro) exista o legatura.In urm. Datelor inregistrate pe un esantion format din 474
persoane s-au obtinut urmatoarele rezultate:
- un model parabolic
In demersul verificarii ipotezelor asupra erorilor unui model de regresie liniara
simpla ,s-a obtinut estimatia :
- (tcalculat =1,021) <( tteoretic = 2,060 ),erorile sunt homoscedastice
In urma analizei coliniaritatii pentru un model liniar multilivariat s-au obtinut
rezultatele din tabelul de mai jos :
- Variabila Greutatea Batonului poate fi considerate coliniara cu celelalte
variabile independente din model.
independente si pentru valoarea calculate a testului Durbin Watson egala cu 1,1
Modelele semilogaritmice cu variabila dependenta logaritmata permit
- Estimarea variatiei medii absolute a lui Y ,la o crestere relativa a lui X cu o
unitate
Daca Ei – N(0,o2 ),atunci:
- B0 -N(B0 ,o2Bo )
- X urmeaza o lege de repartitie normala
Un lant de magazine de imbracaminte expediaza periodic cataloage cu oferte.In

urma unui studiu privind vanzarile la imbracaminte in functie de numarul de
cataloage expediate s-au obtinut rezultatele de mai jos.
- Valoarea medie estimata a vanzarilor este 36806$ atunci cand numarul de
cataloage expediate este zero
- Valoarea vanzarilor este minima atunci cand numarul de cataloage expediate
este zero
Valorile teoretice ale statisticii Durbin Watson sunt calculate si tabelate in functie
de
- Numarul de parametri ai modelului
- Volumul esantionului
- Pragul de semnificatie
Testarea normalitatii erorilor unui model de regersie estimat se realizeaza cu
ajutorul testului :
- Jarque-Bera
- Kolreogorov- Smimov
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obtinut rezultatele
- Pentru un risc asumat de 5% ,nu se respecta ipoteza de normalitate a erorilor
In urma modelarii a doua variabile s-au obtinut ,pentru erorile estimate
,urmatoarele rezultate
Pe baza rezultatelor de mai sus ,pentru o probabilitate de 0,95 % se poate considera
ca:
Intre doua variabile economice s-a estimat un model de regresie de forma : Y=-
9+1,5X-..
- Nivelul mediu estimat al variabilei Y ,atunci cand variabila independenta
este nula,este de -9unitati
- Nivelul maxim al variabilei dependente este atins pentru o valoare X=7,5
Considerand un risc de 0,05 se poate considera ca:

- Erorile urmeaza o lege normala
In studiul legaturii dintre doua variabile X si Y pentru a testa ipoteza de
homoscedasticitate a erorilor se estimeaza un model de regresie intre variabila
reziduala estimata si variabila independenta ,si se obtin urmatoarele rezultate:
Pentru exemplul dat considerand un risc de0,05 se poate considera ca:
- Modelul de regresie este homoscedastic
In urma analizei erorilor de estimare ale unui model de regresie liniara simpla,s-au
obtinut rezultatele de mai jos:
In aceasta situatie se poate considera ca :
- Erorile sunt normal distribuite
Se considera legatura dintre rata mortalitatii( 0/loc ) si PIB/Loc ($/loc) .Rezultatele
modelarii sunt prezentate in tabelul de mai jos:
- Parabola are un punct de maxim
- Nivelul mediu estimat al ratei mortalitatii este de 59,951% 0/000 pentru o tara
cu PIB/loc egal cu zero
Pe baza rezultatelor de mai sus se poate considera ca:
- Erorile de modelare sunt corelate ,iar rezultatul este garantat cu o
probbilitate de 0,95
Diagrama de mai sus arata ca:

- Erorile de modelare nu urmeaza o lege de repartitie normala
Daca este incarcata ipoteza de normalitate a erorilor,atunci se poate considera ca:
- Nu se cunosc legile de repartitie ale estimatorilor parametrilor
Incalcarea ipotezei de homoscedasticitate a erorilor conduce la :
- Pierderea proprietatii de eficienta a estimatorilor
Pentru erorile estimate in urma modelarii econometrice a dependentei dintre
variabilele.Salariu ($) si Nivel de educatie (ani de studii) s-a construit diagrama de
mai jos.
Reprezentarea grafica arata ca :

- Erorile de modelare un urmeaza o lege de repartitie normala
Testul Spearman :
- Consta in estimarea si testarea coeficientului de corelatie neparametrica
Spearman o
Se obtin pe baza rangurilor val estimate ale erorilor E1 si val Xi
Ipoteze :
- Ho :erorile sunt homoscedastice (o=o)
- Hi:erorile sunt heteroscedastice (o≠o)
Rezultatele estimarii modelului Power pentru volumul vanzarilor :
- Y=3310 595 X
Ipoteza de coliniaritate se refera la:
- Existenta unei legaturi intre variabila reziduala si cea independenta
In urma analizei coliniaritatii pentru un model liniar multiplu s-au obtinut
rezultatele din tabell de mai jos
Care sunt valorile corecte TOL care lipsesc din table:
- 0,735
Forma generala a modelului polinomial este:

- Y=B2 +B2 .X + B2 . X2 +….+ BP . X FsauP +E
In urma analizei coliniaritatii pentru un model de regresie multipla s-au obtinut
- Raportul de determinatie pentru modelul de regresie auxiliar (R 2) este de
0,705
Daca Ei -N (o,o2 )
- X urmeaza o lege de repartitie normala
In demersul verificarii ipotezeor asupra erorilor unui model de regresie liniara
simpla s-a obtinut estimatia coeficientului
- (tcalculat =1,854) >(tteoretic =1,714) erorile sunt heteroscedastice
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie liniara multipla obtinute pe baza
unui esantion n=15 observati s-a obtinut valoarea calculata a testului Durbin-
Watson egala cu 3,95
Pentru un risc de 0,05 si un numar de parametri estimate ai modelului de k=5,se
poate considera ca erorile sunt:
- Necorelate
Se analizeaza erorile de estimare ale modelului de regresie dintre cifra de afaceri

(variabila dependenta) si valoarea investitiilor (variabila independenta) si se obtin
rezultatele de mai jos
Pentru un risc de 1 % pe baza datelor din tabelul Corelations,se poate afirma ca:
- Erorile sunt homoscedastice
- Variantele erorilor de modelare sunt egale
de :
In demersul testarii ipotezei ce presupune ca media erorilor egala cu zero
- Testul Student
Pentru exemplul dat se poate considera ca:
- Legatura de tip parabolic admite un punct de minim
Forma generala a modelului polinomial este
- Y=B0 +B1 .X +B2 . X2 +….+ BP .XF +E
Rezultatele modelarii legaturii dintre variabilele PIB (X euro/locuitor) Si Speranta
medie de viata Y,20) pentru un esantion de tari din EUROPA se prezinta in tabelul
de mai jos
Este corecta afirmatia:
- Nivelul mediu estimat al sperantei de viata creste,in medie cu 0,697 la o
crestere a PIB/loc cu un euro
Modelele semilogaritmice cu varianta dependenta logaritmatica permit:
- Estimarea variatiei medii relative a lui X cu o unitate.
rezultate
Are loc rezultatul
- Pentru un risc asumat de 1 % erorile au o lege de repartitie normala
Rezultatele estimarii modelului Growth pentru consumul autoturismului
(MilloGalon) si C… sintetizate in modelul de mai jos
- Ecuatia estimate a modelului de regresie este :
- lnY = 3156-0.102 X
Ipoteza de homoscedasticitate cu privire la erorile de modelare ale unui model
econometric:
- eficienta estimatiilor modelului ;
- variantele erorilor de modelare sunt egale
rezultate:
Pentru exemplul dat ,pentru un risc de 0,05 se poate considera ca :
- se accepta ipoteza H0 :M (E1) =0
Pentru variabilele investitii anuale (mii.Euro) (Y) si Profitul annual (mdl Euro) (X)
intreg s-au obtinut rezultatele din tabelul de mai jos.
Sa se aleaga care este ecuatia modelului estimate.

- Yx =5,908-0,009*X+7,933*10*X2
In modelul de tip putere,parametrul de regresie B0 este
- Valoarea medie a lui Y atunci cand X=1
Rezultatele estimarii modelului Exponential pentru Volumul vanzarilor de
autoturisme( mii buc) (mii$) (X) sunt sintetizate in modelul de mai jos.
Ecuatia estimaata a modelului de regresie este :
- Y=89,899 (-0,051)
- lnY=ln89,899-0,051 .X ?
de
- numarul de parametri ai modelului
Pentru exemplul dat ,se poate considera ca:
- legatura de tip parabolic admite un punct de minim ;
Selectati afirmatia adevarata cu privire la coliniaritate;
- daca pentru un model auxiliar asociat unui model de regresie liniar multiplu
obtinem o valoare a raportului de determinatie R 21 >0,9,atunci nu exista
coliniaritate intre variabilele independente ale modelului initial
Se analizeaza erorile modelului de regresie ce explica vanzarile de bijuterii ,in
functie de numarul de cataloage expediate numar pagini din catalog si Cheltuielile
pentru reclama din presa scrisa .Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos.
In conditiile unui risc a=0,05,se poate afirma ca:
- se accepta ipoteza H0 de necorelare a erorilor
Rezultatele estimarii modelului Growth pentru Volumul vanzarilor autoturismelor
(mii buc) (y) si pretul autoturismelor mii($) (X) sunt sintetizate in modelul de mai
jos :
Care este forma estimate a modelului Growth?
- lnY=4,499-0,051 X
rezultate ;
Este correct raspunsul :
- erorile sunt normal repartizate
- variantele erorilor de modelare sunt egale
In testarea autocorelarii erorilor ,daca valoarea calculata a statisticii Durbin Watson
este d=4,atunci :
- exista autocorelare negative maxima intre erori
In cadrul demersului testarii ipotezelor ce presupune ca ca media erorilor este egala
cu zero ,ipoteza nula si ipoteza alternativa se scriu astfel:
- H0 : M (Ex) =0
- H1 : M(E1) ≠ 0
Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indicatorul Tolerance (TOL) utilizat
in analiza coliniaritatii ,sunt adevarate :
- Pentru TOL =0 exista coliniaritate intre variabilele independente
Functia de productie cu doi factori:
- Permite estimarea elasticitatilor partiale ale productiei in raport cu factorii
In urma analizei coliniaritatii variabilelor independente ale unui model de regresie
s-au obtinut urmatoarele rezultate :
Valoarea indicatorului VIF pentru variabila Nr de angajati semnifica :
- Variabila nr de angajati nu introduce fenomenul de coliniaritate
In urma prelucrarii datelor privind valoarea input-urilor (X1 valoarea capitalului
fix X2-forta de munca si … obisnuite in domeniul constructiilor (Y vaaloarea
productiei ) s-au obtinut urmatoarele rezultate:
In Y n1,n2 =-4,28+0,63 In X1+ 1,35 in X2
- Daca se considera constanta valoarea capitalului fix(X 1) atunci o crestere cu
un procent a nivelului variabilelor cresterea medie cu 0,63 % a valorii
productiei obisnuite
In demersul verificarii ipotezelor asupra erorilor unui model de regresie liniara
simpla s-a obtinut estimatia spearman: r=0,20 Cunoscand volumul esantionului
observat n=27 si riscul admis a=0,05 se poate:
- (tcalculat =1,021)<(tteoretic =2,060),erorile sunt homoscedastice ;
𝑀(𝐸)−𝑀(𝐸)
Statistica test tcalculat = este utilizata in domeniul testarii:
√𝑉(𝑀(𝐸))
- Ipotezei ce presupune ca media erorilor este egala cu zero

Pentru variabilele mortalitate infantila( numar de copii decedati sub un an la o mie
de nascuti) si PIB/loc ($) ,utilizand modelul Compound ,s-au obtinut rezultatele
Modelul estimat este de forma:
- Y=58,53+0,99lnX
In domeniul testarii ipotezei ce presupune ca media erorilor este egala cu zero se
poate utiliza:
- Testul student
Indicatorul TOL poate lua valori in intervalul de variatie
- [0,1]
In studiul legaturii dintre mortalitatea infantila (copii sub un an decedati la o mie
nascuti vii) si PIB/loc ($) cu ajutorul unui model Exponential s-au obtinut
rezultatele
The dependent variabile (in imortalitate infantile)
- La o crestere a PIB/loc cu 1$ ,mortalitatea infantila scade in medie cu 0,1%
In urma modelarii legaturii dintre doua variabile printr-un model liniar simpu pe
baza unui numar de n=50 de inregistrari am obtinut urmatoarele informatii :
Model summary(b)
- Erorile de modelare nu sunt autocorelate
independente si n=25 s-a obtinut valoarea calculata a testului Durbin Watson egala
cu 1,1
- Autocorelate poziv
- Numarul runsurilor urmeaza o lege de repartitie normala ???
In urma analizei erorilor de estimare ale unui model de regresie liniara simpla s-au
obtinut rezultatele de mai jos
In aceasta situatie se poate considera ca:
Se considera legatura dintre Rata mortalitatii (0/000) si PIB/loc ($ loc) .Rezultatele

modelarii sunt prezentate in tabelul de mai jos
Care afirmatii sunt corecte?
- Parabola are punct de maxim
In urma analziei erorilor de estimare ale unui model de regresie liniara simplu,s-au
obtinut rezultatele de mai jos
Se cunoaste valoarea statisticii X2 ,pentru un risc admis a=0,05 si doua grade de
libertate egala cu X2 0,05 ;2=5,991.In aceasta situatie se poate afirma ca:
- JB=0,429)<(z2 =5,991),erorile sunt normal distribuite
Rezultatele estimarii modelului Exponential pentru pentru volumul vanzarilor de
autoturisme (mii buc) (mii$) (X) sunt sintetizate in modelul de mai jos
Ecuatia estimate a modelului de regresie este :
- lnY=69,699-0,051 X
Variabilele teoretice ale statisticii Durbin Watson sunt calculate si tabelate in
functie de:
- numarul de parametri ai modelului
urmatoarele
Pentru exemplu dat se poate considera ca:
- legatura de tip parabolic admite un punct maxim
In urma modelarii a doua variabile s-au obtinut pentru erorile estimate urmatoarele
rezultate:
Dependent variabile CA
Pe baza rezultatelor de mai sus pentru o probabilitate de 0,95 sa poata considera ca:
- Media erorilor este semnificativa
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie ,s-au obtinut rezultatele de mai
jos
Pentru exemplul dat se poate considera ,cu o probabilitate de 0,95 erorile:
- Sunt corelate
Ipoteza de normalitate a erorilor vizeaza :

- Proprietatea B1 -N(B1, o2B1)
In demersul verificarii ipotezelor formulate asupra erorilor unui model de regresie
liniara simpla se obtin rezultatele din tabelul de mai jos
Dependent Variabile:Erori in marime absoluta
Cunoscand volumul esantionului observant n=25 si riscul admis a=0,1 se poate
afirma ca:
- (tcalculat =7,551)> (tteoretic=1,714),erorile sunt heteroscedastice
În studiul legăturii dintre Mortalitatea inflantilă (Y, decedați la 1000 născuți vii) și PIB/ cap de locuitor (X,
$) s-au obținut următoarele rezultate:
S-a estimat un model de regresie în SPSS:
a) Logaritmic
n studiul legăturii dintre Mortalitatea inflantilă (Y, decedați la 1000 născuți vii) și PIB/ cap de locuitor (X,
Ecuația modelului estimat al legăturii dintre cele două variabile este de forma:
Yx = 215,381 – 21,966 lnX
În studiul legăturii dintre Mortalitatea inflantilă (Y, decedați la 1000 născuți vii) și PIB/ cap de locuitor (X,
Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmațiile:
Atunci când PIB/loc crește cu 1%, Mortalitatea infantilă scade, în medie, cu 0,21966 decedați la 1000
născuți vii. – interpretare pentru b1
b) Atunci când PIB/loc este egal cu 1$, Mortalitatea infantilă medie este egală cu 215 decedați la
1000 născuți vii. – interpretare pentru b0
n studiul legăturii dintre Mortalitatea inflantilă (Y, decedați la 1000 născuți vii) și PIB/ cap de locuitor (X,
În această situație, s-a estimat un model de regresie:
Neliniar
c) Log-liniar
d) Putere
În studiul legăturii dintre Mortalitatea infantilă (Y, decedați la 1000 născuți vii) și PIB/ pe cap de locuitor
(X, $) s-au obținut următoarele rezultate:
În această situație, se poate considera că:
a) Modificarea cu 1% a PIB/loc determină, în medie, modificarea cu 0,628% a Mortalității infantile.
b) Ecuația modelului estimat al legăturii dintre cele două variabile este yx=3755,157*x la -...
Ecuația modelului estimat al legăturii dintre cele două variabile este:ln(yx)=ln(3755,157...)-0,628 *lnx
(X, $) s-a estimat modelul Compound și s-au obținut următoarele rezultate:
Ecuația modelului estimat este de forma:
Yx=57,088*0,999 la x
Lnyx=ln57,088+x*ln(0,999)
(X, $) s-a estimat modelul Compound și s-au obținut următoarele rezultate:
Pentru un risc asumat de 5%, se poate considera că:
Parametrii modelului de regresie sunt semnificativ diferiți de zero, cu o probabilitate de 0,95.
În studiul legăturii dintre Rata de urbanizare (Y, %) și PIB/locuitor (X, $) s-a obținut următoarea
reprezentare grafică:
Care din următoarele afirmații sunt corecte:
Ecuația teoretică a curbei care ajustează legătura dintre variabile este: yx=bo plus bix plus b2x la 2+b3 x
la 3
Graficul evidențiază legătura dintre variabile după un model polinomial.
În demersul verificării ipotezelor formulate asupra erorilor unui model de regresie liniară simplă, se
aplică testul Glejser și se obțin rezultatele din tabelul de mai jos:
|tcalc = 1,653| < tth = 1,734, nu există legătură liniară semnificativă între erori în mărime absolută și
valorile variabilei independente
tcalc = 1,653 < tth = 1,734, erorile sunt homoscedastice
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obținut rezultatele
Sunt valabile enunțurile:
Nu se respectă ipoteza de normalitate a erorilor, cu un risc de 5%.
În urma modelării a două variabile s-au obținut, pentru erorile estimate:
Pe baza rezultatelor de mai sus, pentru o probabilitate de 0,95, se poate considera că:
Media erorilor nu diferă semnificativ de zero.
Se analizează erorile modelului de regresie dintre Câștigul salarial și Vechimea la locul de muncă actual.
Rezultatele parțiale sunt prezentate în tabelul de mai jos.
În condițiile unui risc alfa = 0,05, se poate afirma că:
Succesiunea runs-urilor este aleatoare.
b) Erorile sunt autocorelate.
c) Se respinge ipoteza H0.
Ipoteza de normalitate a erorilor vizează:

a. Legea de repartiție normală a estimatorilor parametrilor modelului de regresie
Pentru testul Jarque-Bera, se utilizează:
a. Estimatorii indicatorilor formei repartiției erorilor modelului de regresie

b. Repartiția chi-pătrat
Autocorelarea erorilor unui model de regresie poate avea drept cauze:
a. Neincluderea în modelul de regresie a unor variabile explicative importante
b. Specificarea incorectă a modelului de regresie
- [0,1]
Daca E1~N(0,o2), atunci:
- B0~N(Bo,o2b1)
- B1~N(B1,o2b1)
n=25 s-a …valoarea calculate a testului Durbin Watson egala cu 1,1:
Tabelul Coefficients Std.Error Beta…..Collinearity Statistics
Valoarea indicatorului VIF pentru variabila Nr de angajati semnifica:
- Valoarea nr de angajati nu introduce fenomenul de coliniaritate

- Numarul runs-urilor urmeaza o lege de repartitie normala

- Succesiunea runs-urilor este alegatoare
In studiul legaturii dintre doua variabile X si Y s-au obtinut urmatoarele rezultate”:
Tabelul ANOVA Sum of Squares mean square
- R2=0,664 si arata ca 66,4% din variatia variabilei Y poate fi explicate prin variatia variabilei X
Se analizeaza erorile modelului de regresie dintre castigul salarial si vechimea la locul actual de munca
.Rezultatele partiale sunt prezentate in tabelul de mai jos
Tabelul Runs test
In conditiile unui risc a=0,05 se poate afirma ca

- Se accepta ipoteza Ho
Ipoteza de homoscedasticitate cu privire la erorile de modelare ale unui model econometric asigura:
- Eficienta estimatorilor modelului
Daca pentru un model de regresie liniara multipla cu 2 variabile independente s-a obtinut valoarea
R’,=0,4 pentru modelul ..de regresie auxiliar ,atunci;
- Raportul VIF este 1,67
- Variabila X1 nu introduce fenomenul de coliniaritate
In urma prelucrarii datelor privind valoarea input-urilor (L.forta de munca K valoarea capitalului fix) si
output-urilor obtinute…intr-un anumit domeniu de activitate (Y ,valoarea productiei) s-a obtinut
urmatoarea ecuatie estimata de regresie … Yx=1,1* L0,32 *K 0,61.Pentru exemplul dat se poate considera
ca:
- Procesul de productie s-a caracterizat printr-un randament de scara descrescator

- Productia inregistreaza o viteza mai redusa de variatie in raport cu variatia factorilor ;
Ipoteza de homoscedasticitate verificata cu testul Glejer se respinge daca:
- Coeficientul variabilei independente din modelul de regresie |E|=a0+a1x1+u1,i=1,n, este

Estimatiile sunt:
- Valori posibile ale stimarior
Estimatorul unui parametru al modelului de regresie este;
In studiul legaturii dintre venitul mediu annual al gospodariei( mii euro) si valoarea imprumutului
bancar(mii euro) pe un esantion de 5000 de persoane s-au obtinut urmatoarele rezultate
Tabelul Anova ,Modelul Sum Of Squares

- Valoarea calculata a statisticii F(Fisher) folosita pentru testarea raportului de corelatie este egala
cu 3927,939
- 66,3% din variatia Valori imprumutului bancar este explicate de variatia Venitului gospodariei
- Liniare
- Deterministe
Raportul de determinatie arata :

studii superioare in totalul populatiei,la nivelul unui esantion format din 30 de tari,s-au obtinut
rezultatele din tabelul de mai jos
Tabelul Coefficients unstandardized coefficients

Se poate afirma ca:
- Ordonata la origine nu este semnificativa statistic ,legatura dintre cele doua variabile este
Tabelul coefficents2
Model Unstandardized Coefficients B Std .Error
Considerand un nivel de semnificatie egal cu 5% valoarea calculata a statisticii test t Student ,folosita
pentru testarea pantei dreptei de regresie,si interpretarea corecta sunt:
- T=-4,692 si arata ca Educatia influenteaza semnificativ variatia Salariului ;
Pentru variabilele nivelului salariului ($) si numarul de ani de studii(ani) s-a obtinut rezultatul de mai jos
Tabelul coefficients Educational Level(years)
Estimatia egala cu valoarea arata ca:

- La o crestere cu o abatere standard a variabilei independente ,variabila dependenta creste cu
0,661 abateri standard
- Intre variabile nu exista o legatura semnificativa
Estimatiile sunt:
- Valori posibile ale estimarilor
Estimatorul unui parametru al modelului de regresie este:
Intr-un model econometric ,componenta determinista este:

- Combinatia liniara dintre variabile independente si E
Pentru variabilele salariu(lei) ,productia pe salariat(piese),experienta(luni) si educatia (ani) s-au obtinut

rezultatele
Tabelul Coefficients Unstandardized coefficients Standardizent coefficients …Corelattions
- In raport cu intensitatea influentei exercitate asupra variabilei dependente ,factorii independent

se ierarhizeaza..productia ,educatia ,experienta
O imagine cu un patrat taiat in mod egal de la stanga la dreapta:
- Panta dreptei de regresie este egala cu 0

- Intre cele doua variabile nu exista legatura
S-a studiat legatura dintre Valoarea facturii (euro).Vechimea abonamentului( ani) si durata totala a
convorbirilor(minute ) pe un esantion de 250 de client ai unei companii de telecomunicatii .Rezultatele
obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul corelattions
Control variables Durata convorbirilor ..valoarea facturii
- Intre durata convorbirilor si valoarea facturii exista o corelatie partiala semnificativ

statistic,pentru un risc de 0,01
- Intre durata convorbirilor si vechimea abonamentului exista o legatura directa ,in conditiile in
care influenta variabilei Valoarea facturii se mentine constanta
- Valoarea calculate a statisticii student este mai mare decat valoarea teoretica
In modelul de regresie liniara simpla de forma Y=B0+B1,X+E parametrul B1 reprezinta :
- Panta dreptei de regresie

- Variatia medie absoluta a variabilei independente la o variatie absoluta cu o unitate a variabilei
dependente
In urma prelucrarii datelor ,privind legatura dintre variabilele rata saraciei si ponderea persoanelor cu
studii superioare in totalul populatiei ,la nivelul unui esantion format din 30 de tari,s-au obtinut
Tabelul coeficcents B,Std error,Beta
Sunt adevarate afirmatiile
- Variabila dependenta este ponderea persoanelor cu studii superioare si variabila independenta

este rata saraciei
In studiul legaturii dintre venitul annual al gospodariei (mii euro) si valoarea imprumutului bancar (mii
euro) pe un esantion de 5000 de persoane,s-au obtinut urmatoarele rezultate
Tabelul Anova model sum of squares

- Valoarea calculata a statisticii test F(fisher) folosita pentru testarea raportului de corelatie este
egala cu 3927,939
- 66,3% din variatia valorii imprumuturi bancar este explicata de variatia Venitului gospodariei
- Liniare
- Deterministe

studii superioare in totalul populatiei ,la nivelul unui esantion format din 30 de tari ,s-au obtinut
Coefficients Model B Std Error Beta sig

Se poate afirma ca:
- Ordonata la origine nu este semnificativa statistic,legatura dintre cele doua variabile este
Pe baza acestor rezultate se poate afirma ca:
- 0,9% din variatia variabilei dependente Y se datoreaza factorilor nerespectati in model
- Volumul esantionului este n=5
Pentru un esantion de 474 de angajati ,s—au obtinut rezultatele prezentate in tabelul de mai jos cu
privire la legatura Educatie si salariu :
Coefficients 2 model B std eror
Dependent variable :Beginning Salary
- t=-4,692 si arata ca Educatia influenteaza semnificativ variatia Salariului
La nivelul unei esantion de 75 tari,s-a studiat legatura dintre Aportul zilnic de calorii(Kcal) si produsul
intern brut(PIB) pe de locuitor.Rezultatele modelarii sunt perzentate in tabelul de mai jos
Model unstandardized coefficients standardized coefficients
- intre cele doua variabile exista o legatura directa

- la o crestere cu o abatere standard a PIB-ului ,variabila dependenta Aportul caloric creste,in
medie cu 0,751 abateri standard\
In urma prelucrarii datelor pentru un esantion de persoane privind legatura dintre Salariul
current(dolari).Salariul la angajare(dolari) -X1.Nivelul de educatie (ani) -X2 si Vechimea in munca(luni )
X3 ,s-au obtinut rezultatele prezentate in tabelul urmator
Coeficcents model unstandardized coefficients standardized

- ecuatia estimate a modelului legaturii dintre variabile este Yx=-

19891.433+1689*X1+970449*X2+154.042*X3
In studiul legaturii dintre variabilele Pretul autoturismului (euro) .Consumul de combustibil (litri/100km)
si Capacitatea motorului (cm2) s-au obtinut rezultatele de mai jos
Model Summary Std.Error of the Estimate 11.295079
- puterea explicativa a modelului cu toate variabilele independente incluse este de 39,6%
Pentru un esantion de 109 tari ale lumii,s-a studiat legatura dintre Rata de fertilitate(nr.de
copii).Speranta de viata a populatiei feminine(ani) si Rata de alfabetizare a populatiei feminine(%)
.Rezultatele analizei sunt prezentate in tabelul de mai jos .
Tabelul coefficients model unstandardized si standardized
- la o crestere cu 10% a ratei de alfabetizare .Rata de fertilitate scade in medie cu 0,34 unitati
,atunci cand speranta de viata se mentine constanta
In studiul legaturii dintre salariu (mii lei) si nivelul de educatie (ani) s-au obtinut rezultatele prezentate in
tabelul urmator
Tabelul correlation Y si X pearson correlation
Pentru un risc de 5% sunt corecte afirmatiile:
- pentru testarea semnificatiei intensitatii legaturii dintre cele 2 variabile,valoarea teoretica a

statisticii este 2,306…….
- Se respinge ipoteza H0:P=0 ,cu un risc de 5%
Un coefficient de regresie intr-un model multiplu exprima :
- Variatia absoluta a variabilei dependente daca variabilele independente variaza cu o unitate
…pentru exemplul dat ,considerand risc de 0,05 se poate considera ca
Fcalc >F 0,05;1;16=4.494 si se respinge ipoteza nula cu o probabilitate de 0,95

Coefficients tabel
- Intervalul de incredere pentru panta dreptei de regresie considerand unrisc de 0,05 este
[0,132;0,226]
- Constanta din modelul de regresie dintre cele doua variabile este semnificativa statistic
,consideran un risc de 0,05
- Legatura dintre cele doua variabile este o legatura directa si slaba
Pentru un esantion de angajati se studiaza legatura dintre variabilele salariul(lei) ,numar dep iese
produse si educatie…
Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai
- Intre educatie si salariu exista o legatura directa si slaba atunci cand numarul de piese produse
este constant
In studiul legaturii dintre salariul current,vechimea in munca ,salariul la angajare si nivelul de educatie
pentru un esantion de angajati s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Modelul summary R R square Ajusted R ..
Pentru exemplul dat,raportul de determinatie estimat si interpretarea corecta sunt:
- R2 0,801 si arata ca 80,1% din variatia salariul current este explicata prin variatia simultana a
vechimii in munca,a salariului la angajare si a nivelului de educatie
In urma prelucrarii datelor privind legatura dintre variabilele rata de crestere economica si rata
somajului la nivelul unui esantion format din 30 de tari,s-au obtinut rezultatele din tabelul de mai jos:
Tabel coefficients unstandardized si standardized coefficients

- Statistica Student are aceeasi valoare teoretica in testarea semnificatiei parametrilor de regresie
B0 si B1 pentru un risc de 5% t0,025,28 =2,048
In studiul legaturii dintre Pretul unui produs (X,Lei ) si valoarea vanzarilor produsului (Y,lei),intregistrate
pentru 5 puncte de lucru ale unei firme, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Coefficients unstandardized standardized
Valorile estimate ale parametrilor modelului liniar simplu arata ca:
- Valoarea vanzarilor creste in medie,cu 0,75 .Lei la o crestere cu 1leu al pretului
In studiul legaturii dintre pretul unui produs( X,Lei) si Valoarea vanzarilor produsului (Y lei) ,inregistrate
pentru 5 puncte de lucru ale unei firme ,s-au obtinut urmatoarele rezultate :
Tabelul coeficcents unstadished standardizhed
- Pentru un pret de 0 lei ,.Valoarea vanzarilor este estimate la o valoare medie -9 lei
In teoria economica clasica,un model de regresie liniara simpa poate fi folosita in studiul legaturii dintre:
- Valoarea consumului si nivelul veniturilor
Datele privind Cheltuielile lunare de consum (Y,Lei) si Venitul Lunar (X,Lei),inregistrate pentru 5
gospodarii ,sunt reprezentate in figura de mai jos
- Legatura dintre cele doua variabile poate fi explicate printr un model de regresie liniar
- Legatura dintre cele doua variabile este directa
- Parametrul B1 din modelul de regresie este pozitiv
- Legatura dintre cele doua variabile poate fi explicate printr-u model de regresie liniar
- Legatura dintre cele doua variabile este inversa
- Panta dreptei de regresie este negative
In studiul legaturii dintre valoarea venitului (X,mii Lei) si Valoarea consumului (Y,mii lei),pentru datele
inregistrate la nivelul a 50 de gospodarii,s-au obtinut urmatoarele rezultate \
Tabelul coeficens std eror beta
Pentru exemplul considerat ,modelul estimat al legaturii dintre cele doua variabile este de forma:
- Yx=-5,599+0,280*X
Pentru un model de regresie de forma Y=B0+B1*X+E1 estimarea parametrilor se realizeaza pe baza

criteriului
Pentru un model de regresie de forma Y=B0+B1*X+E1 parametrul arata:
- Valoarea medie a variabilei dependente Y la o valoare a variabilei independente X=0

Pentru un model de regresie de forma Y=B0 +B1 *X+E parametrul B1 arata:
- Cu cat variaza in medie nivelul variabilei dependente Y la o crestere cu o unitate a nivelului

variabilei independente X
Semnul parametrului B1 al modelului de regresie de forma Y=B0+B1 X +E arata:
- Sensul legaturii dintre cele doua variabile
Se considera modelul de regresie de forma:

Se considera un model de regresie liniara multipla de forma:
Y=B0 +B1 X1 +B2 X2 +…… +BPXP+E
Pentru acest caz,numarul de parametri ai modelului este:
- P
- P+1
Cu privire la erorile unui model de regresie liniara simpla s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Tabelul One-Sam p ln Statistic

- Se accepta ipoteza H0 :M(E1) =0
Un model de regresie este homoscedastic daca :
- Variantele erorilor de modelare sunt egale
Intr-un model de regresie multipla,coeficientii de corelatie bivariata indica:
- Intensitatea legaturii dintre variabile dependenta si fiecare variabila independenta in conditiile

in care celelalte variabile independente sunt considerate constante
Coeficientii de corelatie bivariate masoara:
- Dependenta dintre variabile,fara a lua in considerare influenta celorlalte variabile
Se analizeaza legatura liniara dintre o variabila dependenta Y si variabilele independente care o

determina.Se obtin rezultatele din tabelul de mai jos
Tabelul Anova
- Modelul continue 2 variabile independente
In urma testarii ipotezei de normalitate a erorilor unui model de regresie liniara simpla s-au obtinut
Tabelul One Semple Kolomogorov Smkov ttest
- Se respinge ipoteza de normalitate a erorilor modelului de regresie li9niara simpla,cu un risc

asumat de 5%
Rezultatele modelarii legaturii dintre variabilele PIB pe loc ($) si Speranta medie de viata(ani) opentru un
esantion de 109 tari se prezinta in tabelul de mai jos
Tabelul coeficcent
Y* =ln22,366+0,057 *ln *X
Y* =32,366 X****
In urma modelarii a doua variabile s-au obtinut pentru erorile estimate urm.rezultate :
Tabelul Results Statistic

In urma analizei coliniaritatilii variabilellor independente ale unui model de regresie s-au obtinut
Coefficients tabel
Se poate considera ca:
- Ipoteza de necoliniaritate este respectat
Valorile teoretice ale statisticii Durbin Watson sunt calculate si tabelate in functie de
Pentru variabilele salariu (lei) productia pe salariat (piese) si educatia(ani) s-a obtinut rezultatele
Tabelul coefficients model
- Modelul de regresie este nesemnificativ statistic

1. Econometria este:
a o ramura particulara a stiintelor economice, ramura care urmareste aplicarea

. metodelor statistice si analizei matematice in economie, urmarind sa introduca mai
b ansamblul activitatilor umane desfasurate in sfera productiei, distributiei si consumului
. bunurilor si serviciilor este numit economie;
c o marime ce poate fi masurata numai in bani sau alte unitati valorice;
.
9
2
9
g
6
3
j
d un mecanism care transforma o categorie de obiecte economice ale caror semnale
. inregistrate constituie o multime de date, intr-o alta categorie de obiecte economice
ale caror semnale observate formeaza o alta multime de date.
RASP: A
2. Cel care a introdus termenul de econometrie si a delimitat campul de

cercetare manifestandu-se public prin constituirea Societatii de
econometrie in anul 1931 este:
a economistul britanic John Maynard Keynes;
.
b geologul roman Sabba Stefanescu;
.
c economistul norvegian Ragner Frisch;
.
9
2
9
g
6
3
j
d matematicianul rus Wassily Leontief.
.
RASP: C

a Analiza grupurilor, studiul ecosistemelor, dialogul euristic;
.
b Regresia multipla, metoda discriminantului, analiza factoriala;
.
c Analiza canonica, evaluarea riscului, ecuatiile de stare;
.
9
2
9
g
6
3
j
d Scalarea multidimensionala, simularea numerica, controlul sistemelor.
.
RASP: B
a liniare si usor de aplicat;
.
b exprimate prin eroarea medie absoluta;
.
c compatibile cu modelele de activitate;
.
9
2
9
g
6
3
j
d solutia optima a problemelor manageriale.
.
RASP: C

a sa accelereze ritmul schimbarilor;
.
b sa reconstituie, in vederea extrapolarii, legaturile dintre diverse variabile;
.
c sa determine motivatia modelarii;
.
9
2
9
g
6
3
j
d sa elimine folosirea metodelor statistico-matematice.
.
RASP: B

a relatia de definitie sau cantitativa;
.
b relatia de echilibru sau de balanta;
.
c relatia de tendinta sau de trend;
.
9
2
9
g
6
3
j
d relatia de interdependenta intre variabile.
.
RASP: C

a o functie polinomiala de gradul unu, care se preteaza la evolutii liniare, adica pentru
. variabilele cu o rata de crestere sau scadere "aproape" constanta.
;
b
de forma ;
.
c
.
o functie de ajustare de forma ;
9
2
9
g
6
3
j
d
o functie constanta de forma .
.
RASP: A

a
.
b
.
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
, .
.
RASP: B
8. In ce consta metoda celor mai mici patrate?

9. In analiza proceselor economice media variabilei aleatoare ce
caracterizeaza fenomenul respectiv se numeste:
a speranta matematica a realizarii procesului respectiv;
.
b gradului de imprastiere a variabilei respective;
.
c dispersia valorilor variabilei respective;
.
9
2
9
g
6
3
j
d estimatia sau ajustarea variabilei respective.
.
RASP: A
10. Pentru determinarea intensitatii legaturilor dintre variabile este necesar
sa se calculeze coeficientul de corelatie. In cazul regresiei liniare simple
acesta reprezinta media produselor abaterilor normale normate, iar in
practica se foloseste expresia:
a
.
b
.
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
.
RASP: A
Coeficientii de inegalitate Theil sunt:

a un grup de marimi folosite pentru evaluarea prognozelor ex-ante;
.
b determinati de comparatii intre diferitele modele;
.
c exprimati prin eroarea medie absoluta ;
.
9
2
9
g
6
3
j
d un grup de marimi folosite pentru evaluarea prognozelor ex-post.
.
RASP: D

a extrapolarea, simularea si optimizarea;
.
b metoda verosimilitatii maxime, algoritmul simplex si jocurile;
.
c metoda celor mai mici patrate;
.
9
2
9
g
6
3
j
d metoda momentelor (K.Pearson), metoda minimului lui sau estimarea prin
. intervale de incredere hi.
RASP: D

a variabila cunoscuta, estimata si folosita pentru a previziona valoarea unei alte
. variabile necunoscute;
b o tehnica econometrica ce stabileste o legatura intre variabile, un model cauzal de
. previziune in care, din datele istorice se stabileste o relatie functionala folosita apoi
c o forma grafica de a vizualiza legatura dintre trei serii statistice;
.
9
2
9
g
6
3
j
d determinarea functiei de extrapolare.
.
RASP: B

R. Metoda corelatiei, specifica statisticii, este utilizata pentru studierea
legaturilor statistice dintre caracteristicile variabilelor.

R. . In cazul regresiei liniare simple acesta reprezinta media produselor
abaterilor normale normate.

R. El poate fi aplicat atat in cazul regresiei liniare, cat si in cazul regresiei
neliniare simple sau multiple.

a o masura a erorii de previziune care reprezinta eroarea de previziune, indiferent de
. directie si se calculeaza ca suma a valorii absolute a erorii de previziune pentru toate
perioadele, raportata la numarul total de perioade evaluat;
b o variabila cunoscuta, estimata si folosita pentru a previziona valoarea unei alte
. variabile necunoscute;
c o solutie optima a problemelor de previziune;
.
9
2
9
g
6
3
j
d o forma grafica de a vizualiza legatura dintre doua serii statistice.
.
RASP: A
18. Relatia intre deviatia medie absoluta (MAD) si masurarea clasica a
dispersiei pentru eroarea de previziune atunci cand erorile de previziune au
o distributie normala este:
a δe 5,12MAD;
.
b δe 1,25MAD;
.
c δe 12,5MAD;
.
9
2
9
g
6
3
j
d δe 2,15MAD.
.
RASP: B

R. Abaterea reprezinta media erorilor de previziune, in functie de directie
si arata orice tendinta constanta referitoare la supra sau subestimare.

a Costurile ridicate ale anumitor informatii;
.
b Determinarea perioadei pentru analiza retrospectiva;
.
c Un sir de valori pe care le inregistreaza la momente sau intervale de timp succesive
. o anumita caracteristica statistica;
9
2
9
g
6
3
j
d Estimarea parametrilor functiei de extrapolare sau parametrizarea acesteia.
.
RASP: C
a variatia in timp a unui fenomen evidentindu-se cresterile sau descresterile de nivel,
. modificarile de structura;
b o solutie particulara a unui sistem dinamic;
.
c costurile ridicate ale anumitor informatii;
.
9
2
9
g
6
3
j
d o metoda folosita frecvent pentru elaborarea studiilor previzionale.
.
RASP: A
23. In cadrul econometriei se urmaresc, in determinarea trendului trei
tendinte:
a trendul direct, trendul ca factor auxiliar si trendul care face separare analitica a acelor
. factori care sunt specificati dar nu sunt in acelasi timp cuantificabili;
b trendul indirect, trendul ca factor auxiliar si trendul care face separare analitica a
. acelor factori care sunt specificati dar nu sunt in acelsi timp cuantificabili;
c trendul ca factor auxiliar, trendul care face separare analitica a acelor factori care sunt
. specificati dar nu sunt in acelasi timp cuantificabili;
9
2
9
g
6
3
j
d trendul ca factor auxiliar in functii in care nu toti factorii care actioneaza asupra unui
. proces pot fi explicitati, trendul extrapolat si trendul indirect.
RASP: A

a prelucrarea unei serii de valori ale seriei dinamice estimand comportarea ulterioara a
. fenomenului descris de seria respectiva;
b introducerea anumitor corectii in curba de evolutie viitoare a fenomenului in functie
. de modificarea previzibila a desfasurarii fenomenului sau de anumite optiuni ale
factorilor de decizie;
c ca relatiile formate intre variabile nu se modifica in viitor, admitand astfel, prin
. continuitate, prelungirea tendintelor manifestate in trecut;
9
2
9
g
6
3
j
d definirea obiectului previziunii care conditioneaza, fixarea orizontului de previziune si
. stabilirea gradului de siguranta al acesteia.
RASP: C
a aprecierea calitatii functiilor de extrapolare cu ajutorul estimatorilor statistici;
.
b introducerea anumitor corectii in curba de evolutie viitoare a fenomenului in functie
. de modificarea previzibila a desfasurarii fenomenului sau de anumite optiuni ale
factorilor de decizie;
c ca relatiile formate intre variabile nu se modifica in viitor, admitand astfel, prin
. continuitate, prelungirea tendintelor manifestate in trecut;
9
2
9
g
6
3
j
d prelucrarea unei serii de valori ale seriei dinamice estimand comportarea ulterioara a
. fenomenului descris de seria respectiva.
RASP: A

a prelucrarea unei serii de valori ale seriei dinamice estimand comportarea ulterioara a
. fenomenului descris de seria respectiva;
b reprezentarea grafica a mai multor curbe de evolutie a unor activitati si extrapolarea
. tendintelor pe o infasurare, chiar daca nu se cunoaste cu siguranta solutia concreta
ce va apare in viitor ;
c analiza comparativa a reprezentarilor respective cu graficele corespunzatoare
. asociatelor unor functii de extrapolare;
9
2
9
g
6
3
j
d calcularea derivatei partiale de ordinul intai a functiei de extrapolare.
.
RASP: B

a gradul de ocupare a fortei de munca, evolutia eficientei economice, dinamica
. nivelului de trai si a calitatii vietii;
b o caracteristica esentiala a economiei de piata, intemeiata pe proprietatea privata si
. deciziile individuale ale agentilor economici;
c un ansamblu care prezinta aceleasi neregularitati la orice scara ar fi privit;
.
9
2
9
g
6
3
j
d acea forma de miscare a activitatii economice, in care fazele de expansiune
. alterneaza cu cele de stagnare si descrestere.
RASP: D

a cresterea simultana a nivelului majoritatii activitatilor economice, urmata de o
. scadere a acestor niveluri, dupa care urmeaza faze de expansiune a ciclului urmator
;
b determinarea ciclurilor limita corespunzatoare unui sistem dinamic;
.
c extinderea ariei de cuprindere a economiei de piata ;
.
9
2
9
g
6
3
j
d studiul inflatiei, instabilitatea financiara si ajustarea graduala a preturilor.
.
RASP: A

a O variabila a carei valoare este un numar nedeterminat de evenimente rezultat in
. urma unei experiente;
b O variabila a carei valoare este un numar determinat de evenimente rezultat in urma
. unei experiente;
c O variabila fara valoare;
.
9
2
9
g
6
3
j
d O variabila a carei valoare este un numar determinat de evenimente rezultat in urma
. unei probe.
RASP: B
Echilibrul macroeconomic exprima:

a acea stare spre care tind structurile economiei, fluxurile si pietele bunurilor si
. serviciilor, piata monetara, piata capitalului si piata muncii, adica piata in ansamblul
ei, caracterizata printr-o concordanta relativa a cererii si ofertei, in diferitele lor
segmente, abaterile dintre ele fiind nesemnificative pentru a se produce dificultati
(dezechilibre) in functionarea economiei nationale;
b un model abstract de comportament rational in economia de piata, pornind de la
. interdependenta care exista intre preturile tuturor categoriilor de bunuri, precum si
dintre diferitele sfere ale activitatii economice;
c o piata caracterizata de o concurenta perfecta;
.
9
2
9
g
6
3
j
d intervalul de stabilitate al unui sistem dinamic. 929g63j
.
RASP: A

a o piata cu concurenta perfecta;
.
b manifestarea unor schimbari imperceptibile, nesemnificative intre diferite procese sau
. subsisteme ale economiei nationale, incat starea generala a acesteia ramane
nemodificata;
c o solutie particulara a unui sistem dinamic;
.
9
2
9
g
6
3
j
d un sistem global stabil daca proprietatea de stabilitate este relevanta.
.
RASP: B
39. Care este conditia necesara pentru ca o economie nationala sa fie in
echilibru static ?
R. Conditia necesara pentru ca o economie nationala sa se afle in echilibru
static este: S = D adica oferta globala (S) sa fie egala cu cererea globala
(D), neexistand nici un exces de oferta S = 0) si nici un exces de cerere
globala D = 0).

a Keynes, Sargent, Lucas, Marshall;
.
b Wald, Arron, Debreu, McKenzie;
.
c W.St.Jevons, L.Walras, F.Y.Edgeworth si V.Pareto;
.
9
2
9
g
6
3
j
d Frisch, Rowthorn, Isarescu, Geoana.
.
RASP: C
In construirea unui model economico-matematic se are in vedere

capacitatea acestuia de a:
a reflecta structura sistemica a elementelor componente ale fenomenului real;
.
b putea fi rezolvat cu eforturi de timp si costuri rezonabile;
.
c explica fidel toate interconditionarile si relatiile cauza-efect ale proceselor observate;
.
9
2
9
g
6
3
j
d evidentia acelasi tip de transformari si evolutii ca acelea manifestate de fenomenul
. real studiat.
RASP: D
4 Care dintre functiile managementului definite de Henri Fayol (1916) nu

se refera la actiuni de prefigurare a viitorului :
a prevedere (planificare)
.
b organizare
.
c coordonare
.
9
2
9
g
6
3
j
d comanda (antrenare)
.
e control
.
RASP: D

a sa fundamenteze actiunile strategice ale organizatiei
.
b sa asigure un cadru adecvat desfasurarii activitatilor
.
c sa specializeze personalul
.
9
2
9
g
6
3
j
d sa extinda utilizarea metodelor si tehnicilor stiintifice
.
e sa utilizeze specialisti in fundamentarea strategiilor
.
RASP: A
Care sunt instrumentele de previziune in activitatea manageriala?

a prognoza
.
b programarea, planificarea si bugetarea
.
c prognoza, programarea, planificarea si bugetarea
.
9
2
9
g
6
3
j
d bugetarea
.
e planificarea
.
RASP: C
44. Care dintre principiile de rationalitate si coerenta care stau la baza

previziunilor este exprimat eronat ?
a stabilirea unui orizont de timp rezonabil
.
b limitarea incertitudinii si riscului la minimum posibil
.
c evaluarea costului prin cuantificarea permanenta a raportului cost/eficienta
.
9
2
9
g
6
3
j
d fundamentarea scenariilor pe cerintele pietei
.
e asigurarea coerentei si continuitatii prin elaborarea unui scenariu-cadru general
.
RASP: B
45. Care dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la abordarea previziunii

in practica manageriala?
a rezultatele previziunilor se utilizeaza in procesul de luare a deciziilor pentru a planifica
. actiunile
b previziunile trebuie sa aproximeze in limite rezonabile evenimentele ce vor avea loc
.
c nu intotdeauna previziunile conduc la actiune
.
9
2
9
g
6
3
j
d principiul continuitatii
.
e se bazeaza numai pe cunostinte aprofundate in matematica
.
RASP: E
46. Elementele componente ale activitatii de cercetare si culegere a

informatiilor pentru elaborarea previziunilor sunt :
a orizontul previziunii
.
b natura informatiilor
.
c gradul de incredere
.
9
2
9
g
6
3
j
d toate cele de mai sus
.
e nici unul dintre cele de mai sus
.
RASP: D
a optiunea fundamentala si ordinea prioritara
.
b optiunea fundamentala explorativa si optiunea fundamentala normativa
.
c optiunea fundamentala explorativa tehnocratica si optiunea fundamentala
. explorativa umanista
9
2
9
g
6
3
j
d optiunea fundamentala normativa institutionala si optiunea fundamentala normativa
. critica
e ordinea prioritara normativa si ordinea prioritara explorativa
.
RASP: E
a studiul viitorului ca solutie a problemelor prezentului si nu ca o extensie a lui
.
b studiul viitorului pornind de la intreg spre parti
.
c studiul viitorului pornind de la parti spre intreg
.
9
2
9
g
6
3
j
d studiul viitorului utilizand concepte si modele teoretice
.
e studiul viitorului pe baza datelor din trecut si prezent, evidentiind tendintle de evolutie
.
RASP: A
49. Care din urmatorii pasi de lucru nu se aplica in previziunea

oportunitatilor ?
a evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara si de ce
.
b evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor prin utilizarea resurselor
. existente sau prin modificarea acestora intr-o maniera rezonabila
c evidentierea ideilor care promoveaza noi directii de dezvoltare
.
9
2
9
g
6
3
j
d organizarea ideilor in tabele cu scopul de a etala intregul set de posibilitati viitoare
.
e excluderea probabilitatilor atasate fiecarei variabile
.
RASP: E

a calculul probabilitatii de aparitie a riscului
.
b calculul amplitudinii riscului
.
c eroarea de a nu include un element de risc
.
9
2
9
g
6
3
j
d calculul riscului de neincasare a banilor
.
e produsul dintre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a riscului
.
RASP: E

a controlul mediului intern
.
b controlul mediului extern apropiat
.
c controlul mediului extern indepartat
.
9
2
9
g
6
3
j
d previziunea, care ia in considerare riscurile si oportunitatile strategice
.
e controlul presiunilor salariatilor
.
RASP: D
53. Informatiile cele mai costisitoare necesare in previziune sunt cele
obtinute din urmatoarea sursa:
a reviste de specialitate
.
b carti din biblioteca
.
c istoricul organizatiei
.
9
2
9
g
6
3
j
d site-uri de specialitate din surse "on-line"
.
e publicatii oficiale
.
RASP: D
a descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si
. studierea partilor componente
b evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente
.
c eliminarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre factorii care influenteaza
. partile componente
9
2
9
g
6
3
j
d comparatia cu fenomene sau procese similare
.
e generalizarea aspectelor particulare in aspecte aggregate, complexe
.
RASP: C
55. Care dintre urmatoarele principii nu este specific metodei interpretarii
sistemice?
a orientarea catre problemele cheie, strategice ale organizatiei
.
b adoptarea unui stil de analiza participativa a fenomenelor complexe
.
c tendinta integratoare a analizei fenomenelor complexe
.
9
2
9
g
6
3
j
d utilizarea unor proceduri rigide, urmate cu strictete
.
e viziunea sistemica
.
RASP: D
a subiectivismul
.
b schimbul de experienta
.
c deplasarea la diferite surse de informatii
.
9
2
9
g
6
3
j
d observarea diferentelor intre organizatii
.
e colectarea informatiilor
.
RASP: A
a costul ridicat pentru plata consultantilor
.
b alegerea consultantilor
.
c selectarea sfaturilor primate de la consultanti
.
9
2
9
g
6
3
j
d comunicarea problematicii organizatiei consultantilor
.
e stabilirea experientei consultantilor
.
RASP: A
a utilizeaza experti cu calitati profesionale diferite
.
b consta in reunirea unui grup de experti avand cunostinte vaste in domeniul studiat
.
c consta in sesiuni de discutii conduse de organizator
.
9
2
9
g
6
3
j
d consta in discutii pana la atingerea consensului
.
e utilizeaza un material de studiu pregatit de organizator
.
RASP: D
a media aritmetica simpla si media aritmetica ponderata
.
b media artimetica si mediana
.
c mediana si cuartilele
.
9
2
9
g
6
3
j
d siruri de numere
.
e intervale de incredere
.
RASP: C
a este o metoda de gandire colectiva
.
b este o metoda a dezbaterilor euristice
.
c este o metoda prin care sunt antrenate discutiile in grup organizat
.
9
2
9
g
6
3
j
d este o metoda care stimuleaza expunerea de idei intr-un climat de colegialitate si de
. apreciere reciproca
e presupune iteratii si timp de reflexie necesar expertilor
.
RASP: E
a intocmirea listei cu zonele geografice in care se va studia fenomenul economic
.
b analiza listei si eliminarea zonelor geografice care nu sunt compatibile cu problema
. in studiu
c analiza aprofundata a zonelor eliminate din lista
.
9
2
9
g
6
3
j
d analiza factorilor care se opun rezolvarii problemei in studiu
.
e identificarea factorilor care influenteaza pozitiv fenomenul studiat
.
RASP: C
a culegerea informatiilor despre situatii sau fenomene similare cu problema in studiu
.
b identificarea si cuantificarea diferentelor dintre situatiile si fenomenele similare si
. problema in studiu
c previziunea problemei in studiu pe baza informatiilor culese privind situatii sau
. fenomene similare
9
2
9
g
6
3
j
d corectia previziunilor in functie de diferentele cuantificate
.
e toti pasii de lucru mentionati mai sus
.
RASP: E
63. Care dintre urmatoarele caracteristici nu sta la baza identificarii si
selectarii scenariilor ?
a numarul scenariilor nu este limitat
.
b sa fie elastice si plauzibile
.
c sa fie pur optimiste sau pur pesimiste
.
9
2
9
g
6
3
j
d sa fie stimulative si provocatoare
.
e sa echilibreze aspectele favorabile cu cele nefavorabile
.
RASP: C
64. Care din urmatoarele etape de lucru este specifica metodei scenariilor
?
a analiza mediului
.
b pregatirea scenariului
.
c formularea strategiei
.
9
2
9
g
6
3
j
d toate cele de mai sus
.
e nici una din cele de mai sus
.
RASP: D
65. Care dintre urmatorii pasi de lucru nu face parte din etapa de pregatire
a scenariilor ?
a electarea vectorilor schimbarii si proiectarea contextului scenariilor
.
b identificarea scenariilor
.
c elaborarea scenariilor
.
9
2
9
g
6
3
j
d identificarea elementelor cheie, de schimbare a cursului evenimentelor
.
e formularea strategiei
.
RASP: E
66. Metoda jocurilor se utilizeaza pentru previziunea celor mai bune decizii
intr-un mediu competitiv in situatii de interdependenta cu factori externi.
Care din urmatoarele carecteristici nu este specifica metodei jocurilor ?
a jucatorii aleg strategiile prin examinarea rationala a informatiilor disponibile, prin
. actiuni proprii si corelat cu asteptarile din partea celorlalti jucatori
b jocurile reprezinta un set nedefinit de posibile cursuri ale actiunilor
.
c jocurile reprezinta preferinte identificabile ale fiecarui jucator intre posibilele rezultate
. ale unui joc
9
2
9
g
6
3
j
d jocurile se bazeaza pe logica si matematici aplicate in economie
.
e jocurile constau intr-un plan de actiuni care trebuie sa fie urmat de participantii numiti
. jucatori
RASP: B
Metoda arborilor de pertinenta verticali se utilizeaza pentru previzionarea

modificarilor in sistem pe diferite nivele si presupune parcurgerea mai
multor pasi de lucru. Care din urmatorii pasi nu este specific metodei ?
a stabilirea necesitatilor viitoare
.
b determinarea obiectivelor viitoare
.
c elaborarea variantelor sau posibilitatilor viitoare
.
9
2
9
g
6
3
j
d previzionarea modificarilor structurale orizontale
.
e evaluarea posibilitatilor si determinarea variantei optime
.
RASP: D
68. Care dintre urmatoarele principii nu este adecvat reprezentarilor grafice

utilizate in previziune?
a sa fie realizate pe o scala, astfel incat sa prezinte clar varietatea fenomenului
. respectiv
b sa aiba un titlu clar, care sa reflecte esenta fenomenului cercetat
.
c sa fie evidentiate aspectele principale, "cheie"
.
9
2
9
g
6
3
j
d sa fie sarace in informatii si sa ocupe cat mai mult spatiu
.
e scala sa fie clara si realizata corect
.
RASP: D

a o greseala de calcul
.
b o greseala de interpretare
.
c diferenta dintre valoarea previzionata pesimista si valoarea previzionata optimista
.
9
2
9
g
6
3
j
d diferenta dintre datele observate si datele previzionate
.
e nici una de mai sus
.
RASP: D

a o metoda de previziune bazata pe simpla prelungire in viitor a tendintelor
. manifestate in trecut
b o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin ritmul de dezvoltare
.
c o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin directia de dezvoltare
.
9
2
9
g
6
3
j
d o metoda de previziune care nu tine cont de modificarile previzibile
.
e o metoda de previziune care tine cont de tendintele perioadei precedente si de
. modificarile previzibile in viitor
RASP: E
Care din urmatoarele functii este functia putere ?

a
. , pentru b>1
b
. , pentru 0<b<1
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
.
e Nici una din cele de mai sus
.
RASP: C
Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei regresiei?

a cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile
.
b cand datele observate urmeaza o functie liniara de tipul Y = a +bx
.
c cand relatia dintre x si Y este directa
.
9
2
9
g
6
3
j
d cand relatia dintre x si Y este inversa
.
e cand nu se foloseste metoda celor mai mici patrate
.
RASP: E
Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei de

previziune prin programare liniara?
a problema poate fi expusa in termeni numerici
.
b problema permite alegeri intre cursurile alternative ale evolutiei actiunilor
.
c se identifica restrictii asupra factorilor implicati
.
9
2
9
g
6
3
j
d problema trebuie sa permita exprimarea intr-o forma standardizata
.
e factorii implicati nu sunt intr-o relatie liniara
.
RASP: E
Carei metode de previziune ii este specifica urmatoarea abordare: "solutia

optima se afla la restrictia care delimiteaza zona fezabila"?
a metoda extrapolarii
.
b metoda interpolarii
.
c metoda regresiei
.
9
2
9
g
6
3
j
d metoda programarii liniare grafice
.
e nici unei metode de mai sus
.
RASP: D
75. Metoda SIMPLEX este o metoda de rezolvare aritmetica iterativa ce

poate fi utilizata in probleme cu orice numar de necunoscute si restrictii si
este specifica:
a metodei extrapolarii
.
b metodei programarii liniare
.
c metodei interpolarii
.
9
2
9
g
6
3
j
d metodei regresiei
.
e nici unei metode de mai sus
.
RASP: B
76. In rezolvarea problemelor de tip multiobiectiv se utilizeaza o metoda

care consta in calculul a doi indicatori: de concordanta si de discordanta.
Care este aceasta metoda?
a metoda regresiei
.
b metoda SIMPLEX
.
c metoda ELECTRE
.
9
2
9
g
6
3
j
d metoda trendului
.
e nici una din cele de mai sus
.
RASP: C
Care din urmatorii pasi nu este specific metodei comparatiilor perechi?

a se alege o varianta din o pereche de doua variante
.
b se compara perechile de criterii si se calculeaza ponderea subiectiva a criteriului
.
c se compara perechile de variante cu fiecare criteriu si rezulta ponderile subiective
. ale variantelor in functie de criteriile respective
9
2
9
g
6
3
j
d se exclud rezultatele care se ordoneaza crescator
.
e se agrega rezultatele finale pentru variantele alese
.
RASP: D
Dintre factorii enumerati in continuare, de care nu depinde functia de

productie COBB-DOUGLAS ?
a productia
.
b capitalul
.
c cheltuielile cu materiile prime
.
9
2
9
g
6
3
j
d forta de munca
.
e coeficientul de dimensionare sau proportionalitate intre factori
.
RASP: C
79. Care dintre urmatoarele avantaje enumerate mai jos nu reprezinta un

avantaj al metodei dinamicii industriale FORESTER?
a permite proiectarea modelelor specifice contextului firmei si a mediului in care
. actioneaza
b utilizeaza notatii sugestive, usor de inteles si de folosit in reprezentari grafice
.
c evidentiaza legaturile dintre variabile multiple
.
9
2
9
g
6
3
j
d permite construirea variantelor sau portofoliului de alternative
.
e permite calculul elasticitatii productiei in raport cu factorii care o determina
.
RASP: E

a pentru masurarea eforturilor efectuate pentru obtinerea unui efect
.
b se aplica atunci cand intre costuri, activitati sau produsele rezultate nu exista o relatie
. directa
c ca instrument de reglare a utilizarii eforturilor si efectelor
.
9
2
9
g
6
3
j
d reprezinta limite maxime admisibile privind utilizarea resurselor
.
e reprezinta limite minim admise privind efectele propuse a se obtine
.
RASP: B
81. Echilibrarea balantei materialelor intre necesitati si resurse nu se

realizeaza prin:
a micsorarea necesitatilor prin reproiectarea produselor si tehnologiilor in scopul
. reducerii consumurilor materiale
b micsorarea necesitatilor prin inlocuirea materialelor cu unele care au calitate
. superioara
c reducerea stocurilor prin implementarea sistemului JIT
.
9
2
9
g
6
3
j
d cresterea resurselor prin casarea unor capacitati de productie
.
e cresterea resurselor prin cresterea gradului de utilizare a capacitatilor cu efect
. sporirea productiei
RASP: D
82. Care dintre urmatoarele elemente nu influenteaza sistematic gradul de

predictibilitate a fenomenelor?
a numarul de variabile
.
b omogenitatea datelor
.
c certitudinea
.
9
2
9
g
6
3
j
d elasticitatea cererii
.
e competitia
.
RASP: C
83. Care dintre urmatoarele erori nu conduce la lipsa acuratetei in

previziunea pe termen scurt si mediu?
a optimismul
.
b inconsistenta
.
c actualitatea
.
9
2
9
g
6
3
j
d utilizarea bugetarii anuale
.
e ancorarea
.
RASP: D
84. Pentru ca o previziune sa fie "buna" nu trebuie sa indeplineasca

urmatorul obiectiv:
a numarul de parametrii sa fie mare
.
b erorile pentru validarea previziunii sa fie mici
.
c reziduurile medii sa fie zero pe perioada de estimare
.
9
2
9
g
6
3
j
d modelul ales sa fie usor de aplicat si de explicat
.
e media pentru validarea erorilor previzionate sa fie zero sau cel putin mici
.
RASP: A
85. Autocorelatia dintre variabile se poate determina prin utilizarea
modelului:
a coeficientul lui PEARSON
.
b statistica DURBIN-WATSON
.
c curba lui GAUSS
.
9
2
9
g
6
3
j
d modelul LEONTIF
.
e nici unul de mai sus
.
RASP: B
86. Care dintre urmatoarele obiective nu defineste importanta previzionarii
bugetului pentru manageri?
a o activitate care apatine contabililor
.
b stabileste clar obiectivele care trebuie realizate
.
c defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele
.
9
2
9
g
6
3
j
d stabileste care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivele
.
e stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung
.
RASP: A
87. Care dintre urmatorii factori nu conduce la necesitatea previziunilor

flexibile:
a modificari ale cererii si ofertei
.
b restrictii privind mediul inconjurator
.
c utilizarea a noi resurse materiale sau energetice
.
9
2
9
g
6
3
j
d mentinerea structurii actuale a organizatiei
.
e introducerea de noi tehnologii
.
RASP: D

a gradul de optimism al previziunilor
.
b prezentarea, continutul tehnic si calitatea generala a raportului
.
c daca contine tabele si diagrame
.
9
2
9
g
6
3
j
d numarul de modele matematice aplicate
.
e numarul de restrictii utilizate
.
RASP: B

a prognoza
.
.
.
9
2
9
g
6
3
j
d bugetarea
.
e planificarea
.
RASP: D
90. Instrumentul de previziune care studiaza sistematic viitorul considerat

camp de actiune si anticipeaza evolutia probabila a proceselor si
fenomenelor, pornind de la realizarile perioadei precedente, de la tendintele
conturate si considerand, cu un anumit prag de incertitudine, modificarile
previzibil a avea loc este:
a prognoza
.
.
.
9
2
9
g
6
3
j
d bugetarea
.
e planificarea
.
RASP: A
91. Instrumentul de previziune care studiaza anticiparea actiunilor viitoare
pe secvente in timp si spatiu, avand durata si resursele posibile in scopul
realizarii unui obiectiv este:
a prognoza
.
.
.
9
2
9
g
6
3
j
d bugetarea
.
e programarea
.
RASP: E
92. Stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de

scenarii alternative capabile sa fundamenteze strategii si politici de
dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung, reprezinta:
a un principiu de rationalitate si coerenta in activitatea de previziune
.
b o tehnica de previziune
.
c o anumita abordare in previziune
.
9
2
9
g
6
3
j
d o regula generala in previziune
.
e o instructiune obligatorie in previziune
.
RASP: A

a previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si
. trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile
b previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc
.
c previziunile nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile
.
9
2
9
g
6
3
j
d previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu
e previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu
RASP: A
Amplitudinea riscului se masoara prin:
a timp
.
b ecuatii matematice
.
c cost
.
9
2
9
g
6
3
j
d volum
.
e numar
.
RASP: C
O balanta a materialelor cuprinde la capitolul necesitati suma de 172 mii

RON, din care: materiale pentru productie 40 mii RON, materiale pentru
investitii 22 mii RON, materiale pentru export 56 mii RON si materiale
pentru fondul pietei interne 34 mii RON. Pentru echilibrarea balantei este
necesar sa se prevada:
a stocuri la sfarsitul perioadei
.
b stocuri la inceputul perioadei
.
c resurse din import
.
9
2
9
g
6
3
j
d resurse din produse refolosibile
.
e resurse din rezerve
.
RASP: A
96. In cadrul balantei legaturilor dintre ramuri (BLR) din cadranul II nu face
parte:
a consumul populatiei
.
b consumul public
.
c exportul
.
9
2
9
g
6
3
j
d valoarea adaugata
.
e investitiile in fonduri fixe
.
RASP: D
97. Normele de munca, de consum la mijloacelor fixe si a obiectelor muncii

nu cuprind:
a consum de materii prime
.
b consum de utilitati
.
c consum de manopera directa
.
9
2
9
g
6
3
j
d costuri pentru mentenanta
.
e consum de echipamente
.
RASP: D
98. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin- Watson se poate

concluziona ca exista autocorelatie pozitiva pentru urmatoarele valori ale
statisticii:
a
.
b sub 1,5
.
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
.
e peste 5,5
.
RASP: B
99. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin - Watson se poate

concluziona ca nu exista autocorelatie pentru urmatoarele valori ale
statisticii:
a
.
b sub 1,5
.
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
.
e peste 5,5
.
RASP: A
100. Metoda care cerceteaza factorul de sezonalitate, eroarea si factorul

rezidual si analizeaza proprietatile de distributie in combinarea previziunilor
este:
a metode grafice bazate pe serii de timp
.
b functia de regresie Diebold
.
c functia exponentiala cu factor de sezonalitate Winters
.
9
2
9
g
6
3
j
d media aritmetica
.
e media ponderata
.
RASP: C
In urma cu 3 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat o linie
de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii
produselor, reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la un
ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In anul 2005 productia
realizata a fost de 6000 bucati.
Utilizand metoda de previziune prin extrapolare mecanica, care va fi
productia anului 2009 ?
a 6000 bucati
.
b 6720 bucati
.
c 7526 bucati
.
9
2
9
g
6
3
j
d 7000 bucati
.
e Nu se poate determina
.
RASP: C
108. In urma cu 3 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat

o linie de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii
produselor si reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la un
ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In urma finalizarii
negocierilor cu un nou client segmentul de piata va creste anul viitor cu un
coeficient k=1,10. In anul 2005 productia realizata a fost de 5000 tone.
Utilizand metoda de previziune prin extrapolare euristica, care va fi
productia anului 2009 ?
a 5000 tone
.
b 5600 tone
.
c 6272 tone
.
9
2
9
g
6
3
j
d 6899 tone
.
.
RASP: D
109. Firma BRAVOS cu activitate in constructii de drumuri investeste intr-

un utilaj performant. Pentru a recupera investitia in 4 ani, si-a propus ca
"tinta" atingerea unui profit net de 1200 mii Euro, stiind ca in anul de baza
(de punere in functiune a investitiei), profitul acumulat este de 400 mii
Euro.
a 200 mii Euro
.
b 400 mii Euro
.
c 300 mii Euro
.
9
2
9
g
6
3
j
d 100 mii Euro
.
.
RASP: A
Pentru a creste productia destinata exportului firma de confectii VIOLETA a

achizitionat un utilaj performant cu un credit bancar care trebuie restituit
dupa 3 ani, desi firma avea un profit acumulat de 100 mii Euro. Planul de
afaceri previzionat prevede obtinerea unui profit net la finele anului 5 de
800 mii Euro. Utilizand metoda de previziune a interpolarii, care va fi
profitul acumulat la finele anului 3 ?
a 100 mii Euro
.
b 500 mii Euro
.
c 520 mii Euro
.
9
2
9
g
6
3
j
d 140 mii Euro
.
.
RASP: C
111. In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut
Expert
Punctaj
Cat este mediana?

a
.
b
.
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
.
e
.
RASP: D
Expert
Punctaj

a
.
b
.
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
.
e
.
RASP: E
Expert
Punctaj

a
.
b
.
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
.
e
.
RASP: D
Expert
Punctaj

a
.
b
.
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
.
e
.
RASP: A
Expert
Punctaj
a media
.
b mediana
.
c quartila 1
.
9
2
9
g
6
3
j
d quartila 3
.
e mediana si quartila 2
.
RASP: E
Expert
Punctaj
a media
.
b mediana
.
c quartila 1
.
9
2
9
g
6
3
j
d quartila 3
.
e quartila 2
.
RASP: C
Expert
Punctaj
a media
.
b mediana
.
c quartila 1
.
9
2
9
g
6
3
j
d quartila 3
.
e quartila 2
.
RASP: D
118. Urmatoarele date reprezinta incasarile zilnice ale unui hotel de 3 stele
cu 22 camere:
Ziua
Incasari
Euro
Utilizand media in previziunea vanzarilor, care este eroarea medie

absoluta?
a
.
b
.
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
.
e
.
RASP: C
119. Urmatoarele date reprezinta incasarile zilnice ale unui magazin de

vanzare patiserie:
Ziua
Vanzari
RON
Utilizand media in previziunea vanzarilor, care este eroarea medie

absoluta?
a
.
b
.
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
.
e
.
RASP: A
120. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni

ale firmei producatoare de vopsele:
Luna
Volumul aprovizionarii in mii RON

a media
.
b mediana
.
c eroarea medie absoluta
.
9
2
9
g
6
3
j
d quartila intai
.
e quartila a doua
.
RASP: A

Luna

a media
.
b mediana
.
.
9
2
9
g
6
3
j
d quartila intai
.
e quartila a doua
.
RASP: B

Luna

a media
.
b mediana
.
.
9
2
9
g
6
3
j
d quartila intai
.
e quartila a doua
.
RASP: D
Luna

a media
.
b mediana
.
.
9
2
9
g
6
3
j
d quartila intai
.
e quartila a doua
.
RASP: C

Luna

a media
.
b mediana
.
.
9
2
9
g
6
3
j
d quartila intai
.
e quartila a doua
.
RASP: E
Cererea de ciocolata pe segmentul de piata detinut de SC CARTIER SRL in

ultimele saptamani se prezinta in tabelul de mai jos:
Saptamana
Cererea (Mil.lei)
Care este cererea de produse previzionata pentru perioada urmatoare,

respectiv, saptamana 9, cand n = 6 perioade, utilizand mediile mobile ?
a 3,62 mil lei
.
b 3,50 mil lei
.
c 3,83 mil lei
.
9
2
9
g
6
3
j
d 4,66 mil lei
.
e 3,00 mil lei
.
RASP: C
127. Cantitatea de cartofi consumata la restaurantul ASCENDENT in
ultimele zile este de:
Ziua
Consum (kg)
Care este consumul de cartofi previzionat pentru ziua 8, cand n=3 perioade,
utilizand mediile mobile ?
a 6,42 kg
.
b 6,33 kg
.
c 6,00 kg
.
9
2
9
g
6
3
j
d 5,66 kg
.
e 7,33 kg
.
RASP: E
128. Consumul de vopsea lavabila la firma de constructii TURNUL a avut in
ultimul an un trend constant de 30 tone vopsea, factorul ciclic fiind 2 si
factorul sezonier 4. Utilizand agregarea aditiva, care este consumul de
vopsea lavabila previzionat pentru anul in curs?
a 30 tone
.
b 32 tone
.
c 36 tone
.
9
2
9
g
6
3
j
d 60 tone
.
e nu se poate determina
.
RASP: C
129. Vanzarile de cisme de cauciuc ale firmei PROTECT au avut un trend

constant in ultimul trimestru al anului de 1000 perechi, factorul ciclic fiind
de 1,5 si factorul sezonier de 1,25. Utilizand agregarea prin multiplicare,
care va fi volumul vanzarilor firmei in trimestrul urmator?
a 1000 perechi
.
b 1875 perechi
.
c 1500 perechi
.
9
2
9
g
6
3
j
d 1250 perechi
.
e nu se poate determina
.
RASP: B
130. Salariul unui muncitor este determinat de numarul de piese lucrate.
In ultimele 6 luni, datele observate sunt:
Luna
Mii piese
Salariul
RON
Stiind ca intre numarul de piese lucrate si salariu este o relatie exprimata

prin functia de regresie cat este salariul in luna urmatoare, daca muncitorul
realizeaza 9000 piese?
a 559,8 RON
.
b 470 RON
.
c 540 RON
.
9
2
9
g
6
3
j
d 490,2 RON
.
e 510 RON
.
RASP: A
131. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de
cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:
mas materi
ini ore ale
manop
ore era mp
ghete piele
cizme cauciuc
Total pe
saptamana
Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se

considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la
maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe
saptamana.
Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete
si 0,40 ROL pentru cizme.Utilizand metoda grafica, care este optimum
privind productia saptamanala?
a 20 perechi de ghete si 15 perechi de cizme
.
b 15 perechi de ghete si 20 perechi de cizme
.
c 20 perechi de ghete si 10 perechi de cizme
.
9
2
9
g
6
3
j
d 30 perechi de ghete
.
e 40 perechi de cizme
.
RASP: B
132. Firma ALBA a produs faina, in anul precedent, in valoare de 110 mil
lei, utilizand fonduri fixe productive de 87 mil lei si forta de munca de 27
mil lei. Se stie ca: A= 1/20; α =1,01 si a = 1,06. Utilizand functia de
productie Cobb Douglas, care este productia anului previzionat ?
a 150,1 mil lei
.
b 149,7 mil lei
.
c 151,0 mil lei
.
9
2
9
g
6
3
j
d 118,5 mil lei
.
e 125,0 mil lei
.
RASP: B
133. O firma a produs, in anul precedent, bauturi racoritoare in valoare de

14miiRON, utilizand fonduri fixe de 4miiRON si forta de munca de
9miiRON.Se stie ca: A=1/5, α=1,01, a=1,35.Utilizand functia de productie
a
.
b
.
c
.
9
2
9
g
6
3
j
d
.
e
.
RASP: A
1.In sens larg econometria reprezinta:
a) verificarea ipotezelor statistice si cuantificarea estimatiei
b) totalitatea modelelor stochastice – aleatoare
c) investigarea cantitativa a proceselor si fenomenelor economice
d) o serie de timp supusa modelarii
e)definirea variabilelor economice
ANS: c
2.Econometria este rezultatul interferentei:
a) economiei cu logica
b) statisticii, matematicii si economiei
c) economiei cu stiintele politice
d) matematicii cu filozofia
e) economiei cu tehnologia
ANS: b
3.Termenul de econometrie a fost introdus de:
a) Cobb si Douglas
b) Pareto
c) Gauss
d) Frisch
e) Laplace
ANS: d
4.Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei econometrie?
a) fizica nucleara
b) teoria probabilitatilor in economie
c) teoria deciziei
d) teoria jocurilor
e) metode ale cercetarii operationale
ANS: a
5. Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei econometrie?
a) analiza seriilor cronologice
b) teoria grafurilor
c) teoria jocurilor
d) termodinamica
e) teoria deciziei
ANS: d
6. Bazele “Societatii pentru econometrie” au fost puse la 29 dec 1930 in:
a) Romania
b) Marea Britanie
c) Franta
d) Germania
e) SUA
ANS: e
7. Modele econometrice au un rol preponderent:
a) politic
b) predictiv
c) incert
d) geografic
e) tehnic
ANS:b
8. Econometria este considerata disciplina:
a) calitativa
b) de frontiera
c) analogica
d) imprecisa
e) ce dateaza inca din antichitate
ANS: b
9. Inductia statistica se refera la:
a) teoria jocurilor
b) teoria deciziei
c) verificarea ipotezelor statistice
d) teoria probabilitatilor in economie
e) coeficientul de elasticitate
ANS: c
10.Estimarea parametrilor regresiei simple sau multiple se realizeaza:
a) cu ajutorul coeficientului de elasticitate
b) cu ajutorul teoriei stocurilor
c) pe baza teoriei jocurilor
d) prin metoda celor mai mici patrate
e) pe baza teoriei deciziei
ANS: d
11. Ecuatia de regresie nu poate cuprinde:
a) variabile endogene
b) variabile exogene
c) factorul de perturbare
d) variabile de intarziere
e) principiul dualismului
ANS: e
12.In ecuatia de regresie de mai jos:

Factorul de perturbare este:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: d
13. In ecuatia de regresie de mai jos:
a) varibila endogena
b) variabila exogena
c) variabila de intarziere
d) factorul de perturbare
e) factorul de multiplicare
ANS: a
14. . In ecuatia de regresie de mai jos:
ANS: b
15. . In ecuatia de regresie de mai jos:
ANS: c
16. “ Un complex de elemente in interactiune” este definitia data de Bertalamffy:
a) raportului cauza – efect
b) unei variabile
c) unor expresii matematice
d) principiului dualismului
e) sistemului
ANS:e
17.Componentele sistemului econometric sunt reprezentate de:
a) premise economice
b) oferta
c) cererea
d) elemente si conexiuni
e)pretul de vanzare si costul de preductie
ANS: d
18. Care din urmatoarele nu pot fi conexiuni ale unui sistem econometric:
a) legaturile cauzale
b) legaturile de coordonare a functiilor
c) principiul dualismului
d) succesiuni sau simultaneitati
e) raporturi de subordonare
ANS: c
19.Sistemele econometrice sunt in toate cazurile:
a) inchise
b) deschise
c) optime
d) cantitative
e) calitative
ANS: b
20.Conceptul de incluziune semnifica faptul ca orice sistem:
a) se poate incadra intr-o structura mai larga
b) are legaturi directe
c) are legaturi inverse
d) este caracterizat de feed-back
e) este caracterizat de autoreglare
ANS: a
21.Stabilitatea unui sistem inseamna:
a) autoreglare
b) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii
c) feed – back
d) capacitatea unui sistem de a nu produce perturbatii
e) independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare
ANS: b
22.Legatura inversa (feed – back) este capacitatea sistemului
a) de a fi autonom
b) de a fi stabil
c) de a realiza un flux permanent din spatiu dinspre punctual terminus (unde se evidentiaza iesirea)
spre dispozitivul de reglare
d) de a fi caracterizat de echilibru
e) de a fi adaptabil
ANS: c
23.Reglarea unui sistem nu se poate face prin:
a)autoreglare
b)autoorganizare
c)compensare
d) dualism
e) schimbari aduse in mediul perturbator
ANS: d
24.Relatiile sau conexiunile intre elementele sistemului econometric nu pot fi:
a) materiale
b) valorice
c) de proprietate
d) inchise
ANS:d
25. Legaturile sistemului econometric cu mediul exterior nu se realizeaza cu ajutorul fluxurilor:
a) materiale
b) cognitive
c) energetice
d) informationale
ANS: b
26. Spre deosebire de procesele fizice, randamentul procesului de productie este:
a) egal cu 1
b) supraunitar
c) subunitar
d) egal cu 100
e) egal cu 0
ANS: b
27)Randamentul procesului de productie este dat de raportul intre:
a) iesirea utila si intrare
b) timpul mort si timpul active
c) feed back si corectii
d) previziune si erorile de predictie
e) timpul mort si timpul de reglare efectiva
ANS: a
28) Luarea deciziei se bazeaza pe unele din elementele de mai jos:
1. adoptarea deciziei
2. alegerea criteriului de decizie
3. alegerea alternativei de actiune
4. comanda deciziei
5. modificarea deciziei
Care din combinatiile de mai jos reprezinta elemente pe care se bazeaza luarea deciziei:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: c
29. Care din urmatoarele nu reprezinta rezultate in sistemul de productie rational posibil de luat in
considerare:
a) siguranta in functionare
b) cantitatea de produse, lucrari, servicii
c) termenul de livrare sau de dare in folosinta
d) efecte sociale
e) nonprofitul
ANS: e
30. Care din urmatoarele nu reprezinta rezultate in sistemul de productie rational posibil de luat in
considerare:
a) efectele sociale
b) beneficial
c) perturbatiile puternice
d) respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii
e) cantitatea de produse, lucrari, servicii
ANS: c
31.Modelul determinist descrie legaturile :
a) statistice sau stochastice intre valorile necomandabile (intrari) si valorile comandabile ( iesiri)
aferente sistemului studiat
b) functionale dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem
c) optime dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem
d) imposibile dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem
e) istorice
ANS: b
32. Modelul econometric descrie legaturile :
a) statistice sau stochastice intre valorile necomandabile (intrari) si valorile comandabile ( iesiri)
aferente sistemului studiat
b) functionale dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem
c) optime dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem
d) imposibile dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem
ANS: a
33.Criteriul de decizie este:
a) o relatie matematica intre mai multi indicatori
b) o variabila de raspuns
c) o masura cu care se compara intre ele variantele de actiune, pentru a se allege alternative cea
mai buna
d) o masura a cheltuielilor de investitii
e) capacitatea sistemului econometric de a realiza o legatura inversa (feed – back)
ANS: c
34.Criteriul simplu de decizie se aplica atunci cand:
a) exista mai multi indicatori de rezultat
b) este identificata o relatie matematica intre mai multi indicatori de rezultat
c) atingerea obiectivului poate fi caracterizata printr-un singur indicator de rezultat
d) se ignora cheltuielile
e) productia maxima coincide cu costul minim
ANS: c
35.Intr-un criteriu complex de decizie:
a) nu exista parametrii necontrolabili
b) atingerea obiectivului poate fi caracterizata printr-un singur indicator de rezultat
c) se ignora cheltuielile
d) se reflecta mai multi indicatori de rezultat
e) productia maxima coincide cu costul minim
ANS: d
36.Situatia decizionala econometrica este caracterizata prin reuniunea a trei elemente care se
regasesc printre elementele:
1. multimea parametrilor independenti sau a stimulilor care definesc conditiile obiective si

alcatuiesc variabilele necontrolabile
2. multimea alternativelor rational posibile sau a reactiilor cu care se raspunde la fiecare stare a
conditiilor obiective si care alcatuiesc variabilele controlabile
3. multimea indicatorilor de resultant ce pot fi rational de luat in considerare la alegerea criteriulu

de decizie
4. valoarea optima a indicatorilor de rezultat
5. valoarea maxima a indicatorilor de rezultat
Care din combinatiile de mai jos caracterizeaza situatia decizionala econometrica:

a)
b)
c)
d)
e)
ANS: d
37) O motivatie a introducerii variabilei aleatoare in modelul matematic econometric deriva din:
a) legea lui Malthus
b) legea lui Pareto
c) alegerea criteriului de decizie complex
d)variantace asigura productia maxima
e) imposibilitatea reproducerii tehnice a fenomenului economic, ci numai bazat pe observatie
ANS:e
38) Eroarea este definita ca:
a) diferenta dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara
b) suma dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara
c) produsul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara
d) catul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara
e) radacina patrata a rezultatului masurarii
ANS: a
39) Cauzele aparitiei erorilor in econometrie se regasesc in:
a) analiza unor fenomene prea complexe
b) insuficienta metodelor de masurare, a celor de analiza si interpretare sau calcul
c) utilizarea de modele econometrice in analiza fenomenelor economice
d)ponderarea rezultatelor prin grade de importanta
e) adoptarea unor decizii de optimizare cu restrictii
ANS: b
40)Erorile econometrice sistematice apar:
a) in situatii in care deciziile nu pot fi modificate
b) la alegerea unei variante econometrice de actiune din mai multe posibile
c) in acelasi sens fata de valoarea medie
d) in situatii de programare lineara

e) cand se utilizeaza criterii simple de decizie
ANS: c
41) Erorile accidentale sau intamplatoare:
a) constau intr-o depasire accentuata a limitelor admisibile
b) apar in acelasi sens fata de valoarea medie
c) necesita calcule laborioase
d) nu au sistematica de ordonare si sunt diferite ca marime si semn
e)sunt egale si de sens contrar cu eroarea reala
ANS: d
42) Corectia este:
a) marimea egala si de sens contrar cu eroarea reala
b) o eroare grosolana
c) o eroare sistematica
d) o eroare accidentala, intamplatoare
e) de acelasi sens fata de valoarea medie
ANS: a
43) Care din urmatoarele nu sunt categorii de erori intalnte in econometrie:
a) erori intamplatoare
b) erori tip Pareto
c) erori cu valoare medie nula
d) erori cu variatie constanta
e) erori cu distributie normala
ANS: b
44) Corelatia dintre doua variabile este analitica daca:
a) legatura dintre variabile este slaba
b) legatura dintre variabile este complexa
c) la o valoare a unei marimi corespunde o singura valoare pentru cealalta
d) la o valoare a unei marimi corespund mai multe valori pentru celelalte
e) coeficientul de corelatie tinde la 0
ANS: c
45) Corelatia dintre doua variabile este stochastica daca:
a) legatura dintre variabile este slaba

b) legatura dintre variabile este complexa
c) la o valoare a unei marimi corespunde o singura valoare pentru cealalta
d) la o valoare a unei marimi corespund mai multe valori pentru celelalte
e) coeficientul de corelatie tinde la 0
ANS:d
46) Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre:
a) 0 si 1
b) -1 si 0
c) 0 si 1000
d) 0 si 100
e) -1 si 1
ANS: e
47) Daca coeficientul de corelatie r = 1 atunci corelatia este:
a) liniara directa
b) exponentiala
c) logaritmica
d) liniara inversa
e) hiperbolica
ANS: a
48) Daca coeficientul de corelatie r = -1 atunci corelatia este:
a) liniara directa
b) exponentiala
c) logaritmica
d) liniara inversa
e) hiperbolica
ANS: d
49) Determinarea coeficientilor de regresie se poate face cuajutorul :
a) teoriei relativitatii
b) metodei celor mai mici patate
c) criteriilor de decizie
d) legii Pareto
e) legii normale
ANS: b
50) Marimea de sens contrar, adica (-) a erorii pozitiva are denumirea de :
a) medie absoluta
b) abatere medie patratica
c) corectie
d) medie patratica
e) eroare intamplatoare
ANS:c
51) In cazul programarii lineare, functia obiectiv si restrictiile sunt:
a) exponentiale
b) lineare
c) polinomiale
d) de o utilitate viitoare
e) fara erori
ANS: b
52) Un model este o :
a) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare inconstienta ,

acceptata
b) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare constienta,

neacceptata
c) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare constienta , acceptata
d) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin complicare constienta , acceptata
e) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin complicare inconstienta , acceptata
ANS: c
53)Modelele:
a) vizeaza un numar maxim de variabile, pentru descrierea unui fenomen
b) se rezuma la un numar redus redus de variabile, neesentiale in fenomenul studiat
c) se rezuma la un numar redus de variabile, dar esentiale in fenomenul studiat
d) vizeaza un numar fix de variabile
e)vizeaza un numar maxim de variabile, esentiale in fenomenul studiat
ANS: c
54) Modelele economice:
a) sunt identice cu modelele econometrice

b) explica structura procesului sau fenomenului economic
c) explica structura procesului sau fenomenului tehnic
d) explica structura procesului sau fenomenului biologic
e) sunt mai complexe decat realitatea
ANS: b
55) Erorile identificate in analiza modelelor se pot numara printer urmatoarele:
a) erori de simulare
b) erori de estimare
c) erori de feed – back
d) erori de decizie
e) erori de modificare
Care din combinatiile de mai jos pot fi erori in analiza modelelor:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: d
56) Din tipologia anticipatiilor unui model nu fac parte anticipatiile:
a) naïve
b) adaptative
c) extrapolative
d) rationale
e) medii
ANS: e
57) Un macromodel econometric simplu cuprinde mai multe etape care se numara printre
urmatoarele:
1) constatari asupra fenomenului, obiectului sau procesului economic
2) stabilirea restrictiilor
3) relatiile comportamentale
4) explicitarea variabilelor
5) luarea deciziei
Care din combinatiile de mai jos reprezinta etape ale unui macromodel econometric:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: e
58) Restrictiile functionale
a) limiteaza variabilelor la diferite forme (cerc, hiperbola,etc)
b) impune ca toate variabilele sa fie pozitive
c) impune ca toate variabilele sa fie negative
d) impune ca valorile multimii solutiilor sa fie de frontiera
e) impune ca valorile multimii solutiilor sa fie interioare
ANS: a
59) Abaterea medie patratica este data de relatia:
ANS: d
60) Care din urmatoarele este expresia unui model econometric liniar:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: a
61) Modelele econometrice liniare se identifica printr-o:
a) dreapta
b) parabola
c) hiperbola
d) functie exponentiala
e) functie logaritmica
ANS: a
62)Forma general a modelului econometric multifactorial este data de relația:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: b
63) Modelul econometric dinamic este exprimat sub forma relatiei:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: c
64) Printre urmatoarele se regasesc modalitatile de abordare pentru obtinerea solutiilor

problemelor de optimizare economica:
1) programarea liniara
2) identificarea restrictiilor functionale
3) obtinerea extremelor in analiza matematica clasica
4) identificarea restrictiilor directe.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta modalitati de abordare pentru obtinerea solutiilor
problemelor de optimizare econometrica:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: c
65) Inainte de utilizare, un model econometric trebuie supus:
a) testarii
b) multiplicarii
c) adunarii rezultatelor
d) unei scaderi a rezultatatelor
e) unei cresteri
ANS:a
66) Un punct de optim nu poate fi:
a) un maxim sau minim global nestrict
b) un maxim sau minim global strict
c) un maxim sau minim local nestrict
d) un maxim sau minim local strict
e) un maxim sau minim strict crescator
ANS: e
67)Statistica utilizeaza de regula estimatii:
a) ale deciziei
b) operationale
c) de maxima verosimilitate
d) de raspuns
e) imposibile
ANS: c
68) Siguranta prognozei si precizia prognozei se afla in raport:
a) direct proportional una fata de alta
b) de independenta una fata de alta

c) de echivalenta
d) invers proportional una fata de alta
e) de dispersie una fata de alta
ANS: d
69) Daca numarul de observatii este mai mare erorile de previziune sunt mai:
a) mari
b) mici
c) numeroase
d) aplicative
e) importante
ANS: b
70) Modelul econometric descries cu functia:
Este un model:
a) multifactorial descris cu ajutorul functiei lineare
b) unifactorial descris cu ajutorul functiei lineare
c) unifactorial descris cu ajutorul functiei logaritmice
d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmice
e) unifactorial descris cu ajutorul functiei inverse
ANS: b
Este un model:
d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmice
e) unifactorial descris cu ajutorul functiei inverse
ANS: e

Este un model:
d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmic
e) unifactorial descris cu ajutorul functiei parabola de gradul doi
ANS: e
73) Coeficientul de elasticitate exprima:
a) modificarea procentuala a efectului, atunci cand cauza se modifica cu procentul unitar
b) modificarea cauzei cand efectul se modifica cu procentul unitar
c) modificarea calitativa a efectului atunci cand se modifica cauza
d) modificarea cauzei cu un ordine de marime
e) modificarea cauzei mai mult decat a efectului
ANS: a
74) Care din urmatoarele nu este un process de liniarizare a functiilor neliniare:
a) liniarizarea prin logaritmare
b) liniarizarea prin schimbare de variabila
c) liniarizare prin fixarea arbitrara a valorilor unor parametrii
d) liniarizarea prin estimare
ANS: d
75) Metoda cea mai utilizata la estimarea parametrilor modelului econometric este metoda:
a) normala
b) celor mai mici patrate
c) liniara
d) abateri mediei patratice
e) dispersiei
ANS: b
76)Modelul econometric input – output deschis apartine lui:
a) Cobb
b) Douglas
c) Keynes
d) Leontieff
e) Smith
ANS: d
77) Intotdeauna un modeeconometric vizeaza :
a) variabile cantitative
b) variabile calitative
c) predictii
d) estimari
e) testari
ANS: c
78) Care din urmatoarele elemente operationale nu fac parte din algoritmul principal aferent
modelarii econometrice:
a) subsistemul variabilelor endogene si exogene
b) variabilele aleatoare
c) variabila “timp”
d) teste de verificare a ipotezelor statistice
e) modelul Leontieff
ANS: e
79) Care din urmatoarele elemente operationale nu fac parte din algoritmul principal aferent
modelarii econometrice:
a) valorile de intrare
b) influente exogene
c) variabile aleatoare
d) variabila “timp”
e) modelul Cobb – Douglas
ANS: e
80) Sintetic, modelele econometrice sunt exprimate ecuational prin unele din urmatoarele forme:
1) ecuatii de regresie
2) sisteme de ecuatii simultane
3) forma matriceale
4) variabile endogene
5) variabile exogene
Care din urmatoarele combinatii reprezinta forme ale exprimarii ecuationale a modelelor
econometrice:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: b
81) In operatiile econometrice se recurge la exprimarea legaturilor intre variabilepe cat posibil:
a) echidistant
b) implicit
c) sub forma liniara
d) explicit
e) prin identificare
ANS: e
82) In modelele econometrice, de regula, ecatiile initiale sufera transformari in scopul :
a) obtinerii de functii parabola
b) logaritmarii lor
c) multiplicarii lor
d) liniarizarii lor
e) obtinerii unei hiperbole
ANS: d
83)Care din urmatorii nu sunt factori de obiectivare a modelarii econometrice:
a) eliminarea timpilor morti
b) identificarea variabilelor esentiale
c) identificarea interdependentelor intre variabile
d) formularea matematica a dependentei dintre variabile
e) liniarizarea distorsiunilor statistice
ANS: a
84) Care din urmatoarele nu sunt tipuri de modele econometrice:
a) unifactoriale
b) multifactoriale
c) multiplicative
d) liniare
e) neliniare
ANS: c
a) agregate
b) cu o singura ecuatie
c) statice
d) dinamice
e) incipiente
ANS: e
a) decizionale
b) restrictive
c) operationale
d) statice
e) dinamice
ANS: b
87) Modelele econometrice cu o singura ecuatie nu pot fi:
a) unifactoriale
b) multifactoriale
c) liniare
d) neliniare
e) sistemice
ANS: e
88) Modelele econometrice cu o singura ecuatie nu pot fi:
a) evolutive
b) multifactoriale
c) neliniare
d) dinamice
e) statice
ANS: a
89) In situatia modelelor liniare, cand coeficientii de regresie sunt pozitivi legaturile sunt:
a) partiale
b) directe
c) inverse
d) statice
e) dinamice
ANS: b
90) In situatia modelelor liniare, cand coeficientii de regresie sunt negativi legaturile sunt:
a) partiale
b) directe
c) inverse
d) statice
e) dinamice
ANS: c
In formularea modelelor econometrice cautarea unui singur element factorial determinant este
generata de:
a) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa

derivata din simplitate
b) costul ridicat al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa

derivata din simplitate
c) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor
d) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa

derivata din complexitate
e) costul ridicat al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa

derivata din complexitate
ANS: a
92) Marimea coeficientului de regresie este masura a variatiei
a) vaiabilei factoriale la modificarea variabilei rezultante
b) variabilei rezultante la o modificare cu o unitate a variabilei factoriale
c) variabilei factoriale la o modificare cu o unitate a variabilei rezultante
d) variabilei factoriale la o modificare oarecare a variabilei rezultante
e) variabilei rezultante la o modificare oarecare a variabilei factoriale
ANS: b
93)Modelele econometrice uniecuationale nu pot fi modele:

a) unifactoriale
b) multifactoriale
c) liniare
d) neliniare
e) principale
ANS: e
94) Forma canonica (redusa) a modelului econometric se obtine
a) cand fiecare variabila explicata (endogena) este infatisata in functie de variabilele explicative
(exogene)
b) cand fiecare variabila explicativa (exogena) este infatisata in functie de variabilele explicate
(endogene)
c) cand una dintre variabilele endogene este infatisata in functie de variabilele exogene
d) cand nici o variabila endogena nu este infatisata in functie de variabilele explicative
e) cand nici o variabila exogena nu este infatisata in functie de variabilele explicative
ANS: a
95) Modelul econometric dinamic este caracterizat de variabilitate la:
a) lungime
b) inaltime
c) timp
d) forma
e) volum
ANS: c
96) Restrictiile directe sunt considerate restrictii:
a) functionale
b) marginite
c) de frontiera
d) care limiteaza variabilele la diferite (forme)
e) de nenegativitate
ANS: e
97)Modelele econometrice dinamice se regasesc in clasa celor
a) unifactoriale
b) multifactoiale
c) statice
d) nedefinite
e) infinite
ANS: b
98)Diferenta intre valoarea unei marimi sau variabile la un moment dat si valoarea centrala , de
regula media aritmetica este:
a) dispersia
b) media geometrica
c) media armonica
d) abaterea medie absoluta
e) abaterea medie patratica
ANS: d
99) Abaterea medie absoluta, cand diferitelor relatii li se acorda o pondere este data de relatia:
ANS: b
100) Abaterea medie patratica se mai numeste:
a) ecart tip
b) dispersie
c) abatere medie absoluta
d) abatere medie absoluta ponderata
e) medie aritmetica
ANS: a
101) Modelul economic:

1) are ca si caracteristica generala, comuna faptul ca se refera la determinarea comportamentului
variabilelor economice pentru explicitarea existentei (manifestarii) cumulate a relatiilor economice
2) admite simplificaride reprezentare, insa concentrarea sa reprezentativa se regaseste pe

trasaturile esentiale, fundamentale ale procesuluieconomic
3) confera explicatii ale procesului economic, pe baza carora este posibila predictia si controlul
evolutiilor viitoar
4) este formulat cu scop explicativ, in raport cu multimea relatiilor ce conduc spre obiective
5) nu explica structura procesului sau fenomenului economic
Care din combinatiile de mai jos reprezinta caracteristici ale modelului economic:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: a
102) Anticipatiile adaptive ale modelelor econometrice duc la:
a) utilzarea unui numar redus de variabile
b) corectia valorilor de anticipatie din perioadele precedente
c) prelungirea variabilelor prezente, curente
d) formularea de previziuni naïve
e) o imprastiere statistica
ANS : b
103) Anticipatiile extrapolative duc la:
a) utilzarea unui numar redus de variabile
b) corectia valorilor de anticipatie din perioadele precedente
c) prelungirea variabilelor prezente, curente
d) formularea de previziuni naïve
e) o imprastiere statistica
ANS: c
104) Intr-o relatie econometrica, previziunea ajustata (corectata) este:
a) idenica cu previzinea bruta
b) inferioara previziunii brute
c) superioara previziunii brute

d) endogena previziunii brute
e) exogena previziunii brute
ANS: c
105) In analiza modelelor econometrice se pot idetifica erori de estimare care se datoreaza:
a) evaluarii variabilelor endogene
b) simularii
c) modelarii
d) extrapolarii
e) probabilitatii
ANS: a
106) La un model:
a) proprietatile esentiale ale obiectului supus cercetarii sunt omise din reprezentarea modelistica
b) proprietatile neesentiale ale obiectului supus cercetarii sunt omise din reprezentarea modelistica
c) se utilizeaza un numar cat mai mare de variabile
d) reprezentarea datelor de intrare este mai complexa decat realitatea
e) sunt necesare variabile intr-un numar extreme de ridicat
ANS: b
107) Modelele sunt reprezentari ale:
a) datelor de iesire
b) mediilor aritmetice
c) abaterii standard
d) realitatii
e) dispersiei
ANS: d
108) In cadrul unui sistem, interactiunea se conduce dupa principii stiintifice care ordoneaza si
face ca ansamblul, in general, sa aiba tendinta:
a) echilibrarii permanente a activitatii lui
b) interpretarii fenomenului econometric
c) verificarii teoriei economice
d) cunoasterii sale, in concordanta cu legitatile generale
e) optimizarii permanente a activitatii lui
ANS: e
109)” Un grup, un complet, un ansamblu de elemente naturale si artificiale care genereaza scopuri
comune” este definitia:
a) raportului cauza-efect
b) unei variabile endogene
c) unei variabile exogene
d) unui sistem
e) unui fenomen economic
ANS: d
110)Conexiunile, componente ale sistemului econometric pot fi:
1) interne, dintre elementele sistemului
2) externe, legaturi cu alte sisteme
3) erori de masurare
4) erori sistematice sau aleatoare
Care din combinatiile de mai jos, reprezina tipuri de conexiuni specifice sistemului:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: c
111) Sistemele, in realitate, nu exista, ele se construiesc in scopul:
a) complicarii
b) cunoasterii
c) estimarii
d) corelarii
e) justificarii
ANS: b
112) Structura unui sistem econometric este:
a) o ordine relativ stabila, calitativ determinata a conexiunilor dintre elementele sistemului
b) multimea de valori pe care le au variabilele exogene
c) multimea de valori pe care le au variabilele endogene
d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric

e) data de faptul ca orice sistem are o intrare si o iesire
ANS: a
113) Starea sistemului econometric este definita de :
a) o ordine relativ stabila
b) multimea de valori pe care le au variabilele ce caracterizeaza conexiunile la un moment dat
c) faptul ca orice sistem are o intrare, o iesire si o functie
d) o trecere de la o stare la alta
e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric
ANS: b
114) Repertoarul unui sistem econometric reprezinta:
a) o ordine relativ stabila
b) multimea de valori pe care le au variabilele endogene
c) multimea de valori pe care le au variabilele exogene
d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric intr-o perioada
e) multimea momentelor carora le corespunde cate o stare econometrica
ANS: d
115) Adaptabilitatea unui sistem econometric este:
a) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric
b) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata
c) capacitatea sistemului de a perfectiona structura
d) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu

perturbator
e) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii
ANS: d
116) Calendarul unui sistem econometric reprezinta:
a) trecerea de la o stare la alta
b) rezultatu oricarei transformari
c) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului
d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric
e) multimea momentelor carora le corespunde cate o stare econometrica in (0-T)
ANS:e
117) In raport cu mediul sistemul econometric poate avea

1) o intrare
2) o iesire
3) o comportare
4) o infinitate de variabile
5) o functie
Care din combinatiile urmatoare sunt componente ale sistemului econometric, in raport cu mediul:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: b
118) Faptul ca sistemele econometrice sunt intotdeauna deschise inseamna ca:
a) nu pot functiona decat in universul ce le inconjoara
b) sunt independente de mediul exterior
c) sunt relativ independente de mediul exterior
d) are capacitatea de a receptiona informatii exterioare
e) are o structura bine definita
ANS: a
119) Intrarea unui sistem econometrica este definita ca:
a) capacitatea de a receptiona informatii exterioare, sau orice actiune informationala din exterior
asupra sistemului, ori conexiune prin care mediul exterior actioneaza asupra sistemului
b) capacitatea de a receptiona informatii interioare, sau orice actiune informationala din exterior
asupra sistemului, ori conexiune prin care mediul exterior actioneaza asupra sistemului
c) o multime de valori pe care le iau variabilele sistemului
d) structura sistmului
ANS: a
120) Pentru a analiza un fenom economic ca sistem acesta trebuie sa realizeze unele din
urmatoarele:
1) sa fie separat de alte fenomene
2) sa fie individualizat ca un lucru independent (relativ)
3) sa fie inchis
4) sa fie definit riguros
5) sa fie definit univoc
Care din combinatiile de mai jos reprezinta lemente ce fac ca un fenomen economic sa poata fi
analizat ca un sistem:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: e
121) Iesirea unui sistem econometric este:
a) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului
b) capacitatea de a recptiona informatii exterioare
c) un grup de elemente identificabile prin care informatiile ies din sistem
d) trecerea de la o stare la alta
ANS: c
122) Valoarea de comanda a unui sistem econometric este:
a) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii
b) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric in ansamblu, superior organizat in

conditiile unui mediu ce produce perturbatii
c) stabilitatea sistemelor econometrice
d) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului
ANS: b
123) Stabilitatea unui sistem econometric inseamna:
a) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii
b) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric in ansamblu, superior organizat in

conditiile unui mediu ce produce perturbatii
c) stabilitatea sistemelor econometrice
d) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului
ANS: a
124) Sistemul econometric adaptiv functioneaza dupa principiul:
a) dualismului
b) invariantei
c) asimetriei
d) simetriei
e) independentei relative a iesirii, in raport cu intrarea
ANS: e
125) Autonomia sistemelor econometrice este:
a) independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare
b) capacitatea sistemului de mentinere a starii la iesire, independent de modificarile intrarii
c) insusirea de a mentine la iesire valoarea neschimbata
d) capacitatea sistemului de a-si perfectiona structura
e) sarcina pe care o are de rezolvat bsistemul econometric
ANS: a
126) Autoorganizarea sistemului econometric este:
a) independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare
b) capacitatea sistemului de mentinere a starii la iesire, independent de modificarile intrarii
c) insusirea de a mentine la iesire valoarea neschimbata
d) capacitatea sistemului de a-si perfectiona structura
e) un proces de adaptare la perturbatii externe pe calea diversificarii structurii, cu scopul de

pastrare a stabilitatii, de a nu oscila, de a nu se distruge
ANS: e
127) Structura sistemelor econometrice:
a) este statica
b) nu este sttica
c) este simetrica
d) nu este asimetrica
e) nu este descriptiva
ANS: b
128) In managementul economic controlul este denumit:
a) structura
b) echilibru
c) feed – back
d) stabilitate
e) adaptabilitate
ANS: c
129) Timpul mort al unui sistem econometric este:
a) intervalul dintre aparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se reflecta la iesire,
traversand intrgul ansamblu
b) intervalul dintre aparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflecta la intrare,
c) intervalul dintre disparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se reflecta la iesire,
traversand intregul ansamblu
d) intervalul dintre disparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflecta la intrare,
e) intervalul dintre aparitia perturbatiei la iesire si pana cand aceasta se reflecta la intrare
ANS:a
130) Timpul de reglare efectiva a unui sistem este:
a) perioada de la aparitia perturbatiei pana cand informatia ajunge la dispozitivul de comanda,

plus timpul pentru stocare- prelucrarea informatiilor la dispozitivul de comanda si transmiterea
comenzii pana la efector
b) intervalul dintre aparitia peturbatiei la intrare si pana cand acesta se reflecta la iesire
c) intervalul dintre aparitia peturbatiei la iesire si pana cand acesta se reflecta la intrare
d) durata reglarii inverse
e) durata autoreglarii
ANS: a
131) Daca timpul de transfer sau de reglare efectiva a unui sistem econometric este mai scurt
decat timpul mort:
a) perturbatia nu are timp sa traverseze sistemul si sa-si realizeze efectul, rezultatul ramanand
stabil
b) perturbatia nu are timp sa traverseze sistemul si sa-si realizeze efectul, rezultatul ramanand
instabil
c) perturbatia nu influenteaza functionarea sistemului
d) perturbatia nu influenteaza structura sistemului
e) durata autoreglarii creste
ANS: a
132) La perturbatii foarte puternice:

a) sistemul econometric devine mai organizat
b) dispozitivul de reglaj se blocheaza si departeaza iesirea de valoarea de comanda, iar sistemul

econometric se dezorganizeaza
c) timpul de transfer este mai scurt
d) capacitatea de sarcina a disozitivului de relaj scade
e) capacitatea de sarcina a disozitivului de relaj creste
ANS: b
133) La perturbatii foarte puternice ale sistemului econometric:
a) timpul de transfer este mai scazut
b) timpul de transfer este mai ridicat
c) timpul mort este mai scazut
d) timpul mort este mai ridicat
e) apare necesitatea interventiei din afara sistemului pentru reorganizarea si pentru deblocarea
sistemului de reglaj
ANS: e
134) Autoorganizarea este:
a) actiunea dispozitivului de reglare asupra asupra intrarii perturbatoare
b) actiunea de interventie asupra structurii sistemului pentru adaptarea acestuia la perturbatii
c) mentinerea starii la iesire, indepennt de modificarile intrarii
d) sarcina pe care o arede rezolvat sistemul econometric in asamblu
e) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu

perturbator
ANS: b
135) Autoreglarea este:
a) actiunea dispozitivului de reglare asupra asupra intrarii perturbatoare
b) actiunea de interventie asupra structurii sistemului pentru adaptarea acestuia la perturbatii
c) mentinerea starii la iesire, indepennt de modificarile intrarii
d) sarcina pe care o arede rezolvat sistemul econometric in asamblu
e) insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, in conditiile unui mediu

perturbator
ANS: a
136) O organizatie, respectiv un fenomen economic se manifesta ca sistem econometric suprastabil

atunci cind functioneaza:
a) independent
b) intr-un mediu cu perturbatii
c) ca sistem de autoreglare si autoorganizare
d) dezorganizat
e) independent
ANS: c
137) Functia externa a sistemului econometric este data de:
a) autoreglaje
b) autoorganizare
c) autocontrol
d) mentionerea conexiunilor cu alte sisteme
e) comportarea interna
ANS: d
138) Functia interna a sistemului econometric este:
a) data de mentinerea conexiunii cu alte sisteme
b) prezenta in situatii empirica
c) eneraa de ust de modele alternative
d) data de capacitatea de autoreglare si autoorganizare
e) o expresie a comportarii interne, pentru adaptarea si perfectionarea propriei structuri
ANS: e
139) Functia cu rol instrumental sau scop a unui sistem econometric:
a) se exprima prin finalitatea sistemului sau subsistemului ( apare ca realizare a valorii de

comanda)
b) este intervalul dintre aparitia perturbatiei la intrare si pana cand aceasta se reflecta la iesire
c) are loc in paralel cu procesul de de traversare a perturbatiei prin ansamblu
d) inseamna mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii
e) reprezinta stabilitatea unui sistem econometric
ANS: a
140) Initiativa unui sistem este:
a) caracteristica sistemului de a mentine conexiunile cu alte sisteme
b) calitatea de a se comporta, in sensul de a gasi un drum nou, de a inventa
c) inseamna mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii
d) este insusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata

e) este sarcina pe care o are de realizat sistemul ecoometric in andsamblu
ANS: b
141) Care din urmatoarele nu sunt caracteristici ale sistemelor econometrice dinamice
hipercomplexe:
a) caracterul aleatoriu
b) caracterul deschis
c) timpul mort
d) feed-back-ul
e) tendinta de optimizare
ANS: c
142) Care din urmatoarele nu sunt caracteristici ale sistemelor econometrice dinamice
hipercomplexe
a) tendinta de optimizare
b) caracterul aleatoriu
c) stabilitatea dinamica
d) principiul invariantei
e) caracterul complex
ANS: d
143) Caracterul aleator al sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe consta in:
a) schimbarea conexiunilor interne si externe in timp
b) adaptarea structurii la cerinte
c) aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul
d) capacitatea de crestere si de creatie
e) aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului
ANS: e
144) Caracterul dinamic al sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe consta in:
a) schimbarea conexiunilor interne si externe in timp, pentru adaptare si stabilitate, prin

perfectionarea parametrilor, a structurii si a programului general de comportare
ANS: a
145) Caracterul deschis al sistemului consta in:
a) aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul
ANS: a
146) Tendinta de optimizare a sistemelor econometrice, dinamice, hipercomplexe:
a) este data de caracterul proiectiv, de capacitatea de crestere si de creatie
b) consta in adaptarea structurii la cerinte
c) consta in aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul
d) consta in capacitatea de crestere si de creatie
e) consta in aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului
ANS: a
147) Caracterul complex al sistemelor econometrice, dinamice, hipercomplexe:
a) rezula din faptul ca are el putin o componenta care este la randul ei sistem
b) consta in adaptarea structurii la cerinte
c) consta in aceea ca sistemul este in permanenta interactiune cu mediul
d) consta in capacitatea de crestere si de creatie
e) consta in aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului
ANS: a
148) Care din urmatoarele nu este caracteristica a sistemelor econometrice dinamice,

hipercomplexe
a) caracterul descis
b) principiul dualismului
c) tendinta de optimizare
d) caracterul complex
e) caracterul aleatoriu
ANS: b
149) Care din urmatoarele nu pot fi privite ca subsisteme ale firmei:
a) sectiile
b) serviciile
c) comportarea
d) atelierele
e) locurile de munca
ANS: c
150) Omul este:
a) un sistem complex
b) un fenomen economic
c) un instrument al telecomunicarii moderne
d) un element de intrare in Noua Economie
e) un proces economic
ANS: a
151) Relatiile materiale intre elementele sistemului econometric:
a) il reprezinta pe om ca proprietar al uneicantitati de bogatie materiala
b) sunt reprezentate de conexiunile intre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric,

necesare reproductei
c) reprezinta transformarea intrarilor in iesiri
d) reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare de
intrebuintare
e) au rol in transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme
ANS: d
152) Relatiile valorice intre elementule sistemului econometric:

intrebuintare
ANS: b
153) Relatiile de proprietate intre elementele sistemului econometrc:


intrebuintare
ANS: a
154) Scopul relatiilor materiale dintr-o firma :
a) consta in imbunatatirea relatiilor interumane din sistemul econometric
b) consta in reprezentarea omului ca proprietar al unei cantitati de bogatie materiala
c) este acela al crearii unui produs al muncii care sa aiba o anumita valoare de intrebuintare
d) il reprezinta autoreglarea
e) il reprezinta autoorganizarea
ANS: c
155) Scopul productiei privita ca sistem de relatii valorice dintr-o firma :
c) este crearea de valoare noua
ANS: c
156) Sistemul relatiilor valorice dintr-o firma:
c) exprima formarea, cresterea si mscarea valorii
ANS: c
157) Firma este caracterizata prin intrarile reprezentate de:
a) relatiile cu alte oganizatii furnizoare
b) relatiile cu unitatile beneficiare
c) relatiile de feed-back
d) relatiile de proprietate
e) sectii, servicii, ateliere si locuri de munca
ANS: a
Firma este caracterizata prin iesirile reprezentate de:
a) relatiile cu alte oganizatii furnizoare
b) relatiile cu unitatile beneficiare
c) relatiile de feed-back
d) relatiile de proprietate
e) sectii, servicii, ateliere si locuri de munca
ANS: b
159) Care din urmatoarele nu concura la indeplinirea functiei specifice a firmei:
a) firma e dotata cu mijloacele economice necesare
b) firma e dotata cu mijloacele financiare necesare
c) firma are un statut de functionare
d) firma are o valoare de comanda stabilita prin planul propriu
e) firma este afectata de perturbatii
ANS: e
160) Analiza firmei ca sistem subordonat scopului conducerii evidentiaza trei subsisteme.
Care din subsistemele de mai jos nu fac parte din aceasta categorie:
a) subsistemul intrinsec
b) subsistemul condus
c) subsistemul conducator
d) subsistemul de legatura.
ANS: a
161) Prin subsistemul de legatura informational subsistemul conducator se leaga de:
a) om
b) subsistemele conduse
c) sistemul firma
d) subsistemul de decizie
e) sistemul econometric
ANS: b
162) Comportamentul general al firmei, urmarind realizarea functiei firmei, independent de relatiile
multiple cu mediul exterior este:
a) inadecvat
b) insuficient
c) dezorganizat
d) orientat
e) suprastabil
ANS: e
163) Firma este cu adevarat eficienta doar atunci cand se manifesta in sistem:
a) inadecvat
b) insuficient
c) dezorganizat
d) orientat
e) suprastabil
ANS: e
164) Procesul propriu zis al unui sistem de productie este:
a) o secventa complexa de operatii, care depind ca natura si ca numar de specificul intrarii
b) o succesiune de intrari
c) o succesiune de iesiri
d) un complex de conexiuni
e) dat de subsistemul conducator
ANS: a
165) Faptul ca sistemele trebuie sa se supuna legii optimalitatii inseamna ca:
a) realizarea obiectivelor sa se faca de catre sistemul conducator
b) realizarea obiectivului sa se faca pe calea cea mai avantajoasa din punct de vedere economic
c) firma trebuie privita ca un sistem
d) firma trebuie sa aiba legaturi cu mediul exterior
e) firma nu trebuie sa fie afectata de perturbatii
ANS: b
166) Multimea alternativelor rational posibile sau a reactiilor este constituita din:
a) multimea inicatorilor de rezultat
b) multimea stimulilor
c) totalitatea posibilitatilor ce stau la dispozitia decidentului pentru rezolvarea unei probleme de

decizie
d) elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luarii deciziei
e) multimea transferurilor
ANS: c
167) Luarea unei decizii se face:
a) independent de criteriile de decizie
b) conform stimulilor
c) fara timpi morti
d) subordonat cerintei de autoreglare
e) subordonat cerintei de optimalitate
ANS: a
168)Stimulii sant:
a) acele elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luarii deciziei
b) variante econometrice de actiune dintre mai multe posibile
c) alternative rational posibile
d) reactiile cu care se raspunde la fiecare stare a conditiilor obiective
e) indicatori de rezultat
ANS: a
169) Optimizarea se infaptuieste totdeauna relativ la:
a) un stimul
b) o reactie
c) un indicator
d) un criteriu
e) o decizie
ANS: d
170) Criteriile de decizie pot fi de mai multe feluri:
1.simple
2. sistemice
3.complexe
4. supraunitare
Care din combinatiile de mai jos reprezinta categorii de criterii de decizie:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: d
171) In cazul unui criteriu simplu de decizie:
a) se iau in considerare mai multi indicatori de rezultat
b) nu se considera multimea alternativelor rational posibile
c) se ia in considerare un singur indicator de rezultat, ceilalti fiind neglijati sau pastrati la un nivel
variabil
d) se ia in considerare un singur indicator de rezultat, ceilalti fiind neglijati sau pastrati la un nivel
constant
e) nu se ia in considerare conceptul de sistem econometric
ANS: d
172) Criteriul complex de decizie:
a) este constituit din multimea tuturor indicatorilor de rezultat
b) ia in considerare un singur indicator de rezultat
c) constituie o submultime a multimii indicatorilor de rezultat, care se ia in considerare la rezolvarea

unor probleme de decizie
d) nu se ia in considerare la rezolvarea unor probleme de decizie
e) nu se ia in considerare multimea alternativelor rational posibile
ANS: c
173) In cazul criteriilor complexe de decizie se deosebesc mai multe variante:
1. se aleg valori limitative pentru toti indicatorii de rezultat, mai utin unul, in functie de care se
optimizeaza max sau min
2. eliminarea acelor elemente ale mediului care nu pot fi modificate in momentul luarii deciziei
3. se stabilesc relatii functionale intre doi sau mai multi indicatori si se combina intr-unul singur
4. se transforma indicatorii de rezultat in abateri de la valorile optime
Care din combinatiile de mai jos reprezinta variante in cazul criteriilor complexe de decizie:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: c
174) Luarea deciziei se bazeaza pe unele din elementele precizate in continuare:
1) alegerea criteriului de decizie
2) alegerea stimulilor
3) alegerea alternativelor de actiune
4) alegerea reactiilor
Care din combinatiile de mai jos elemente pe care se bazeaza luarea deciziei:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: d
175) Caile de utilizare a unui criteriu de complex de decizie, se numara printre urmatoarele:
1) identificarea unei relatii matematice intre mai multi indicatori de rezultat
2) limitarea valorilor pe care le pot lua o parte din indicatorii de rezultat si

maximizarea(minimizarea) dupa un alt indicatorn considerat de prima importanta (optimizarea cu
restrictii)
3) ponderarea rezultatelor prin grade de importanta sau utilitate
4) alegerea intre procese de productie continue sau discontinue
Care din combinatiile de mai jos reprezinta cai de utilizare a unui criteriu complex de decizie:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: a
176) Caracteristicile proceselor si fenomenelor economice se regasesc printre urmatoarele:
1) se deruleaza dupa legi proprii
2) sunt repetabile
3) sunt relativ stabile
4) sunt nealeatoare
5) sunt normate
Care din combinatiile de mai jos sunt caracteristici ale proceselor si fenomenelor economice:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS:b
177) In modelul econometric de forma:
Y= f(X) + u
Y reprezinta:
a) factorii de influenta
b) perturbatia
c) variabilele rezultante
d) productivitatea muncii
e) forta de munca
ANS: c
In modelul econometric de forma:
Y= f(X) + u
X reprezinta
a) factorii de influenta
b) perturbatia
c) variabilele rezultante
d) productivitatea muncii
e) forta de munca
ANS: a
179) Intr-un model econometric:
a) se regaseste cel putin o variabila aleatoare
b) intrarile dunt exprimate in functie de iesiri
c) trebuie precizata intotdeauna eficienta fondurilor fixe
d) rzultatele sunt ponderate prin grade de importanta
e) se optimizeaza rezultatele
ANS: a
180) Erorile grosolane in econometrie constau in:
a) aparitia acestora in acelasi sens fata de valoarea medie
b) faptul ca nu au sistematica de ordonare si sunt diferite ca marime si sens
c) autoreglare prin circuitul feed-ack
d) depasirea accentuata a limitelor admisibile
e) necesitatea existentei unui timp de stocare
ANS: d
181) modalitatea de solutionare a erorilor accidentale, intamplatoare din econometrie consta in

faptul ca:
a) se retine valoarea cea mai probabila a marimii
b) se calculeaza media aritmetica a erorilor
c) se calculeaza eroarea medie aritmetica a marimilor
d) se identifica erori absolute
e) se scade eroarea medie
ANS: a
182) Modalitatea de solutionare a erorilor sistematice in econometrie consta in faptul ca:
a) se retine valoarea cea mai probabila a marimii
b) se calculeaza media aritmetica a marimii
c) se calculeaza media aritmetica a erorii
d) se elimina toate variabilele aleatorii
e) se repeta operatia de masurare si corectie
ANS: e
183) Media aritmetica a unui sir suficint de mare de masuratori, de precizie egala, in contextul in
care numarul de masuratori este cat mai mare tinde catre:
a) valoarea reala
b) eroarea medie aritmetica
c) eliminarea variabilei aleatorii
d) eroarea de identificare
e) neglijarea factorului L
ANS: a
184) Eroarea medie aritmetica ete data de:
a) corectia erorilor sistematice
b) diferenta dintre media aritmetica a marimii masurate si valoarea reala, adevarata, necunoscuta
c) fluctuatiile parametrilor K
d) legerea neadecvata a functiilor matematice
e) introducerea variabilelor aleatoare
ANS: b
185) La un numar mare de masuratori:
a) cresc erorile intamplatoare
b) apar erori sistematice
c) erorile intamlatoare se compenseaza, suma lor tinzand catre 0
d) apar erori absolute
e) dispar erorilor absolute
ANS: c
186) Abaterile absolute sunt:
a) valorile absolute ale erorilor
b) valorile medii ale erorilor
c) erorile medii aritmetice
d) erori grosolane
e) erori sistematice
ANS: a
Intre eroarea probabila( ) si eroarea medie patratica ( ) se stabileste relatia:
a) =
b) =
c) =-
d) =2
e) =3
ANS: c
188) Precizia este:
a) posibilitatea sa nu existe erori
b) posibilitatea ca erorile sa fie mici
c) posibilitatea sa existe erori de analogie

d) posibilitatea cu care valoarea determinata devine egala cu valoarea reala a marimii respective
e) posibilitatea de a interpreta corect rezultatelor
ANS: d
189) Functia din modelul econometric trebuie sa satisfaca unele din conditiile generale de mai jos:
1) sa fie intotdeauna pozitiva si sa aiba interval limitat de variatie
2) sa fie unic si reprezentativ determinata in orice punct a fenomenului, procesului sau obiectului
economic
3) sa fie, in general, discontinua cu valori zero sau maxime si minime
4) sa nu aiba erori analogice
Care din combinatiile de mai jos reprezinta conditii generale pe care trebuie sa le indeplineasca
functia in modelul econometric:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: d
190) Erorile reale econometrice:
a) sunt diferentele cu semnele algebrice dintre rezultatele masuratorilor de aceeasi precizie si

valoarea adevarata a marimii masurate
b) se datoreaza luarii in considerare a variabilelor aleatorii
c) sunt date de media erorilor absolute
d) provin din mediul extern al firmei
e) nu se ia in calcul
ANS: a
191) Corelatia intre doua variabile este slaba, scazuta cand coeficientul de corelatie:
a) 1
b) -1
c) 0
d)
e) -
ANS: c
192) Corelatia intre doua variabile este stransa, puternica cand coeficientul de corelatie:
a) 1 sau -1
b) 0
c) 1
d) 1
e)
ANS: a
193) Corelatia dintre diferite marimi variabile aleatoare se pot incadra in unele din categoriile:
1) analitice
2) pozitive
3) stochastice
4) descriptive
Care din combinatiile de mai jos reprezinta categorii de corelatii intre marimi variabile aleatorii:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: e
194) Descrierea grafica a corelatiilor :
a) este preferabila descrierii analitice
b) este mai expeditiva in comparatie cu descrierea analitica
c) nu este recomandabila
d) se preteaza cand punctele de corelatie sunt situate dupa o dreapta
e) se preteaza cand punctele de corelatie sunt situate sub forma unei elipse alungite
ANS: b
195) Daca marimile cercetate se repartizeaza dupa legea nomala, corelatia este exprimata prin:
a) rapoarte de corelatie
b) indici de corelatie
c) parametrii de corelatie
d) coeficientul de corelatie
e) variabile de corelatie
ANS: d
196) Daca marimile cercetate se repartizeaza dupa alte tipuri de repartitii decat dupa legea
normala, corelatia este exprimata prin:
a) rapoarte de corelatie
b) indici de corelatie
c) parametrii de corelatie
d) coeficientul de corelatie
e) variabile de corelatie
ANS: a
197) Metoda celor mai mici patrate a fost elaorata de:
a) Gauss si Legendre
b) Laplace
c) Newton
d) Pareto
e) Laplace
ANS: a
198) In cazul metodei celor mai mici patrate:
a) patratele valorilor experimentale trebuie sa fie 0
b) suma patraelor diferentelor dintre valorile experimentale si cele teoretice trebuie sa fie minima
c) patratele valorilor teoretice trebuie sa fie 0
d) patratele tuturor diferentelor dintre valoril experimentale si cele teoretice trebuie sa fie 100
e) suma patratelor diferentelor dintre valorile experimentale si cele teoretice trebuie sa fie maxima
ANS: b
199) Daca intre caracteristicile y, , corelatia este liniara atunci cand functia de regresie are
forma:
a) y = + +
b) y = + +
c) y = + +
d) y = + + +
e) y = + +
ANS: a
200) Coeficientii de regresie, asimilati cu notatiile arata:
a) ponderea cu care caracteristica rezultativa afecteaza fiecare caracteristica factoriala
b) ponderea cu care caracteristica rezultativa afecteaza ansamblul caracteristicilor factoriale
c) ponderea cu care caracteristica factoriala afecteaza fiecare caracteristica rezultativa
d) ponderea caracteristicii rezultative
e) ponderea caracteristicilor fatoriale
ANS: c
1)Dispersia exprima
a)- gradul de imprastiere a valorilor individuale ale unei distributii in jurul valorii centrale
b)-aceasta imprastiere este datorata influentei

factorilor aleatori.
c)-exprima sezonalitatea si corelatia dintre factori.
Raspuns: 1) a,b, c, 2) c 3) a,b
Play
Unmute
Loaded: 27.98%
Fullscreen
Skip Ad
Indicatorii de variatie aduc un plus de cunoastere si informare asupra:
a)- sezonalitatii si corelatiei seriilor dinamice;
b)- verificarii reprezentativitatii mediei ca valoare tipica a unei serii

de repartitie;
c)- verificarii gradului de omogenitate a seriei;
d)- compararii in timp sau spatiu a mai multor serii de repartitie dupa caracteristici independente
sau interdependente;
e)- cunoasterii gradului de influenta a cauzelor dupa care s-a facut gruparea unitatilor statistice
inregistrate si separarii cauzelor esentiale de cauzele intamplatoare.
Raspuns: 1) a; 2)a,b,c,d,e: 3)a,c,d: 4)b,c,d,e;
3) Indicatorii simpli ai variatiei(dispersiei)
a)- masoara campul de imprastiere al caracteristicii,
b)- masoara imprastierea fiecarui nivel individual al caracteristicii fata de nivelul lor mediu.
c)-caracterizeaza variatia unei singure variante a caracteristicii in comparatie cu alta varianta sau
cu nivelul mediu al acestei caracteristici.
d)-acesti indicatori se pot exprima in unitati absolute, cat si relative (%) calculate in raport cu
media.
e)-masoara performanta manageriala la nivelul firmei;
raspuns: 1)a,b,c,d 2)e 3)a,b,c,d,e; 4)a,b,d,e;
4) Indicatorii sintetici ai variatiei
a)- caracterizeaza gradul de variatie,
b) ia in consideratie toti termenii seriei.
c)-caracterizeaza intr‑ o singura expresie numerica intreaga variatie a unei caracteristici din
colectivitatea analizata.
d)-caracterizeaza nivelul mediu sub forma de :medie armonica si medie patratica;
raspuns: 1)a,b,c,d, 2)d; 3)a,b,c; 4)a,b,d
5) Coeficientul de variatie (v) se calculeaza
a)-ca raport procentual intre abaterea medie liniara sau abaterea medie patratica si media
aritmetica:
b)-
c)-
raspuns: 1)a,c 2) c; 3)a,b,c 4)a,b
Coeficientul de variatie poate lua valori cuprinse :
a) intre 0-100%
b) (0 < v < 100%).
c) cand coeficientul de variatie tinde spre zero, se considera o variatie slaba, o colectivitate
omogena si o medie cu un grad ridicat de reprezentativitate.
d) cand coeficientul de variatie tinde spre 100%, variatia este intensa, colectivitatea eterogena,
iar media are un grad de reprezentativitate redus.
e) cand coeficientul de variatie tinde spre zero, se considera ca media nu este reprezentativa,
iar colectivitatea este neomogena.
Raspuns: 1)a,b,c,d,e; 2)e; 3)a,b,c,d; 4)a,d,e.
Abaterea medie liniara
a)-arata in medie cu cat se abat termenii seriei de la media lor.
b)- prezinta dezavantajul ca nu tine seama de semnul algebric si
c) -acorda aceeasi importanta atat abaterilor mici, cat si abaterilor mari.
d)-acest indicator este un indicator concludent numai daca seria prezinta un grad mare de
omogenitate.
e)arata liniaritatea seriei dinamice si a seriei teritoriale.
Raspuns: 1)a,b,e ; 2)a,b,c,d,e ; 3)a,b,c,d; 4) e;
Abaterea medie patratica sau abaterea tip sau abatere standard se foloseste:
a) -in calculul mediei patratice

b)- in calculele de corelatie;
c)- la estimarea erorilor de sondaj;
d)- la verificarea semnificatiei anumitor indicatori statistici;
e) - la verificarea empirica a normalitatii repartitiei fenomenului analizat
raspuns: 1) a; 2)b,c,d,e 3)a,b,c,e; 4) a,b,c
Dispersia de grupa sau varianta conditionata masoara
a) influenta factorilor intamplatori,
b) factori care determina variatia in cadrul unei grupe
c) influenta factorilor esentiali;
raspuns: 1)c; 2) a,b,c; 3)a,b; 4)a,c
10) Regula de adunare a dispersiior
a) se calculeaza cu relatia:
b)arata relatia dintre dispersia totala si cele doua dispersii factoriale si
c) este o relatie importanta in statistica.
d) pe baza acestei relatii se pot calcula si alti indicatori folositi in analiza seriilor statistice de
distributie multidimensionale cum sunt: coeficientul de determinatie (R 2) si coeficientul de
nedeterminatie (1-R2).
e)
raspuns: 1) a,e 2)e 3)a,c,e 4) a,b,c,d
11) Dispersia totala sau generala masoara
a) variatia totala a caracteristicii dependente (yj),
b) variatie datorata actiunii cumulate a cauzelor esentiale si intamplatoare care se intalnesc la nivelul
intregii colectivitati.
c) corelatia si legatura dintre fenomene
raspuns: 1)a,b,c 2)a,b 3)c 4)a,c
Ipoteza statistica este:
a) presupunerea care se face cu privire la parametrii unei repartitii
b)sau presupunerea la legea de repartitie pe care o urmeaza anumite variabile aleatoare.
c)procedeul de constituire a esantionului.
Raspuns; c) 2)a,b; 3 ) a,b,c 4)a,c
13) Ipoteza nula (H0) este:
a)ipoteza care urmeaza sa fie verificata.
b) ipoteza nula consta intotdeauna in admiterea caracterului intamplator al deosebirilor, adica

in presupunerea ca nu exista deosebiri esentiale.
c)riscul de genul intai.
Raspuns: 1) a,b,c 2) a,b 3)c 4)b,c
14)Testul sau criteriul de semnificatie este
a) procedeul de verificare a unei ipoteze statistice.
b) eroarea de genul intai;
c) riscul de genul intai
raspuns: 1)a,b,c ; 2)a 3)b 4)c
15)Ipoteza nula (H0) este:
a) ipoteza care urmeaza sa fie verificata.
b) ea consta intotdeauna in admiterea caracterului intamplator al deosebirilor, adica in

presupunerea ca nu exista deosebiri esentiale.
c)ipoteza care a fost verificata si s-a dovedit a fi adevarata.
Raspuns: 1) c; 2)a,b; 3)b,c 4)a,c
Cercetarea selectiva, selectie sau sondaj este o notiune ampla, care cuprinde:
a) gruparea si selectarea variabilelor
b) culegerea,
c) prelucrarea,
d) analiza si
e) extinderea rezultatelor asupra intregii colectivitati.
Raspuns: 1) a,b, e 2)a 3)b,c,d, e; 4)a,c,e
17) Cercetarea selectiva presupune urmatoarele etape:
a) corelatia si regresia statistica;
b) descrierea statistica, ce presupune culegerea si prelucrarea informatiilor referitoare la

esantion si calculul indicatorilor care-l definesc: media, dispersia etc.;
c)inferenta statistica sau extinderea datelor obtinute asupra

intregii colectivitati.
Raspuns: 1)a; 2)b,c 3)a,b,c 4)a,c
18)Cercetarea prin sondaj presupune confruntarea a doua tipuri de colectivitati:
a) colectivitatea totala pe care vrem sa o cunoastem
b) esantionul pe care-l inregistram.
c) colectivitatea oamenilor de afaceri.
Raspuns: 1)a,b 2)c 3)a,,c 4)a,b,c

19) Dosarul unui sondaj necesita parcurgerea unor etape:
a)- precizarea obiectivelor sondajului, care vizeaza estimarea unor caracteristici ale unei
distributii statistice (media, dispersia) sau verificarea unor ipoteze privind forma distributiilor
statistice, legaturile dintre fenomene, evolutia fenomenelor etc.;
b)- esantionarea, care presupune alegerea bazei de sondaj, adica populatia asupra careia
se extind rezultatele obtinute prin sondaj, delimitarea populatiei si verificarea gradului de
omogenitate, precum si probleme privind esantionul: alegerea unitatilor folosite in esantionare si
alegerea tipului de sondaj si a procedeelor de esantionare;
c)-regula de adunare a dispersiilor
d)-elaborarea planului de culegere a datelor si de prelucrare a informatiilor cu precizarea

indicatorilor statistici care vor raspunde cel mai bine scopului de cunoastere;
raspuns: 1) a,b,c,d ; 2)c; 3)a,b,d; 4) b,c ,d
20) Avantajele cercetarii prin sondaj sunt:
a)-este costisitoare si erorile sunt greu de corectat;
b)- este mai operativa si mai putin costisitoare;
c)- permite un program mai vast de observare, deoarece se efectueaza pe o populatie mai mica;
d)- se poate folosi in studiul unor fenomene social-economice complexe pentru care observarea
totala ar necesita cheltuieli banesti ridicate;
e)- erorile de inregistrare sunt mai putine si mai usor de corectat;
f)- se poate folosi in testarea calitatii produselor fara sa duca la distrugerea intregului lot;
g)--se poate folosi ca mijloc de control, de testare, in cazul organizarii unei observari totale, in
vederea corectarii eventualelor necorelari sau carente in organizare.
Raspuns:1)a 2)a,b,c,d,e,f 3) b,c,d,e,f,g 4)a,c,f
21)Un esantion este reprezentativ daca;
a) reuseste sa reproduca in mod asemanator colectivitatea generala.
b)se admite ca reprezentativitatea este buna daca greutatile specifice ale fiecarei grupe nu difera
cu mai mult de ±5%, in raport cu structura colectivitatii generale.
c)se admite ca reprezentativitatea este buna daca greutatile specifice ale fiecarei grupe nu difera
cu mai mult de ±10%, in raport cu structura colectivitatii generale.
Raspuns: 1)a,b 2)c 3)a,b,c 4)b,c
22)Reprezentativitatea esantionului depinde de :
a)procedeul si tipul de selectie folosit
b)de profesionalismul persoanelor implicate in pregatirea planului de sondaj.
c)ipotezele statistice pe care le presupune
raspuns: 1) c; 2)a,b 3)a,bc; 4)b,c
Principiul alegerii aleatoare sau probabilistice presupune:
a)extragerea unitatilor din colectivitatea generala dupa jocul hazardului,
b)extragerea unitatilor se face in mod deliberat, dupa un pas de numarare.
c)fiecare unitate componenta avand sanse egale de a fi aleasa in esantion.

d)acest tip de extragere se aplica de obicei cand nu se cunoaste structura colectivitatii totale.
Raspuns:1)b 2) a,b,c,d, 3)a,c,d 4)b,c,d
24) In practica sondajului se folosesc mai multe procedee de constituire a

esantionului:
a) al bilei revenite si nerevenite - care se realizeaza prin extragerea in mod intamplator a

unui cartonas (sau bile) pe care in prealabil a fost inscris numarul unei unitati a colectivitatii totale.
Odata extras, acest cartonas, sau bila, este repus sau nu in urna in functie de varianta adaptata
(revenita sau nerevenita);
b) mecanic - care necesita ordonarea unitatilor dupa o caracteristica si stabilirea unui pas de
numarare determinat in raport de marimea colectivitatii generale si de cea a esantionului;
c) tabelul cu numere intamplatoare - care consta in inscrierea la intamplare intr-un tabel a

numerelor care au fost mai intai amestecate. Tot la intamplare se face si alegerea din tabel a
numerelor care vor forma esantionul.
d)selectii dirijate si mixte - care au un obiectiv special si sunt mai rar folosite in practica
curenta.
e) eroarea medie de reprezentativitate
raspuns:1)a,b,c,e 2)e 3)a,b,c,d 4)c,d,e
25) Sondajul tipic stratificat :
a) este intotdeauna o selectie dirijata, mixta;
b) este una din formele cele mai frecvent utilizate in practica,
c) se efectueaza pe colectivitati care au fost in prealabil despartite in grupe omogene, dupa o

caracteristica esentiala.
d) fiecare grupa va fi reprezentata in esantion, fapt care va reduce eroarea de reprezentativitate.
Raspuns: 1)a 2)a,b,c,d 3)a, c, d ; 4)b,c,d
Intervalul de incredere
a) reprezinta increderea populatiei in rezultatele sondajului
b) desemneaza zona probabila in interiorul careia se va plasa media colectivitatii generale. Se

porneste de la media de sondaj corectata cu nivelul erorii limita maxim admise.
c) lungimea intervalului de incredere este direct proportionala cu marimea

imprastierii valorilor, masurata prin abaterea medie patratica (s), si invers
proportionala cu nivelul pragului de semnificatie.
d)valoarea complementara a nivelului de incredere este pragul de siguranta si se fixeaza prin
programul de cercetare.
Raspuns :a) 2)a,b,d 3)a,b,c,d 4)b,c,d,
27)Metoda regresiei
a) este cea prin care se poate explica forma legaturii (liniara, curbilinie )
b) se poate previziona nivelul unui factor in functie de valorile altor factori.

c) se poate stabili omogenitatea factorilor si legaturilor
rapsuns; 1)c 2)a,b 3) a,b,c 4)a,c
28)Corelatia arata :
a) cat de puternica este legatura dintre variabile.
b) omogenitatea legaturii dintre variabile
raspuns; 1)a,b 2) a 3)b
29) legaturi multiple sunt:
a) cand se studiaza dependenta dintre o caracteristica dependenta y si doua sau mai multe
caracteristici independente, unde y = f(x1, x2 xn)
b) cand se studiaza dependenta dintre o variabila cauzala x si o variabila y, unde y = f(x).
raspuns: 1)a 2)b 3)a,b
30 )legaturile directe exista:
a) in cazul in care caracteristica dependenta se modifica in acelasi sens cu caracteristica

independenta: creste x, creste si y sau daca scade x, scade si y
b) in cazul in care cele doua caracteristici se modifica in sens invers: una creste si cealalta scade
sau invers.
Raspuns: 1)a 2)a,b 3)b
31) Aplicarea metodelor de analiza a corelatiilor statistice

presupune parcurgerea unor etape:
a) identificarea si ierarhizarea factorilor care determina in mod obiectiv
variatia caracteristicii rezultative;
observate, astfel incat sa nu se modifice gradul si forma
b sistematizarea datelor
de variatie a caracteristicilor la care se aplica metoda corelatiei;
c) verificarea existentei si formei legaturii dintre caracteristici, in vederea
alegerii corecte a procedeelor statistice-matematice de masurare a
dependentei statistice;
d) calcularea indicatorilor de corelatie in functie de forma de legatura si de natura informatiei de
care se dispune;
e) aplicarea testelor de semnificatie.

f) determinarea mediei si a indicatorilor de variatie
raspuns: 1)a,b,c,f 2)f 3),b,c,d,e 4)b,c,f
32) Regresia liniara simpla
a)este un model de regresie
b) in care variabila dependenta (y) se modifica liniar
c)sub influenta semnificativa a unei singure variabile independente (x).
d)in care variabila dependenta (y) se modifica neliniar(curbilinie)
raspuns:1) d 2) a,b,c,d 3)b,c,d 4) a,b,c
Parametrul "b"al ecuatiei de regresie
a) reprezinta panta dreptei de regresie si poarta denumirea de coeficient de regresie.
b) arata cu cate unitati se modifica variabila rezultativa (y) la modificarea

cu o unitate a variabilei factoriale (x).
c)omogenitatea factorilor de variatie
raspuns: 1)a, b 2) c 3) a,c
34)Semnul coeficientului de regresie arata directia legaturii dintre cele doua variabile,
astfel:
a)daca b=0 exista o legatura perfecta intre variabile
b)daca b > 0 legatura dintre variabile este directa;
c)daca b < 0 legatura dintre variabile este inversa;
d)daca b = 0 nu exista legatura intre variabile.
Rapuns:1)a,b,c,d 2) a,b,c 3)a 4)b,c,d
35)Coeficientul de determinatie (D)
a)arata proportia in care variabila independenta (X) explica variatia caracteristicii dependente (Y),
b)aceasta fiind o alta modalitate de apreciere calitativa a functiei de regresie
c)arata o legatura determinanta intre factorii analizati
rapuns; 1)c 2)a,b 3)a,c
36) Validarea modelului de regresie
a)se realizeaza aplicand testul Fisher-Snedecor (testul F) si
b)presupune verificarea modului in care valorile teoretice Yx reconstituie valorile empirice

(inregistrate).
c )se realizeaza aplicand testul T
raspuns:1) a,b,c 2)c 3)a,b 4)bc
37)Ajustarea seriei statistice presupune
a) inlocuirea termenilor empirici (termeni reali obtinuti prin observare) cu termeni teoretici,
b) a fi calculati pe baza unui model matematic,
c) stabilira esantionului
raspuns: 1) a,b 2)c 3)a,c
38) intervalele de valori ale coeficientului de corelati sunt:

a) ry/x (0; 0,2) - legatura lipseste sau este nesemnificativa;
b) ry/x (0,2; 0,5) - legatura slaba;
c) ry/x (0,5; 0,75) - legatura de intensitate medie;
d) ry/x (0,75; 0,95) - legatura este puternica;
e) ry/x (0,95; 1) - legatura puternica, aproape determinista.
f) ry/x (0,75; 0,95) - legatura este biunivoca si de inteensitate slaba
raspuns: 1) f 2)a,b,c,d,e 3)a,c, d,f 4)a,b,c,d,e,f
39)Testarea semnificatiei coeficientului de corelatie se realizeaza prin:

a)(testul "t")
b)testul F
c)testul Kolmogorov
raspuns; 1)a 2)a,b,c 3)a,b 4)b,c
40) Alegerea bazei de comparare (y1)
a)poate fi si o perioada anormala, deosebita pentru perioada respectiva, aberanta.
b)este o problema deosebit de importanta pentru calculul indicatorilor unei serii de timp,
b) acest nivel de referinta (baza de raportare) trebuie sa fie tipic procesului studiat, c)neafectat de
perturbatii majore sau de conjunctura anormala pentru fenomenul respectiv.
d)este indicat ca alegerea nivelului de referinta sa se refere la o unitate de timp care poate fi: inceput
sau sfarsit de etapa, unitatea de timp anterioara perioadei pentru care se calculeaza indicatorul, o
perioada asemanatoare din punct de vedere al conditiilor de desfasurare, dar dintr-un interval de
timp anterior.
Raspuns: 1)a 2)a,b,c,d 3)b,c,d 4)a,c, d
41) Indicele cu baza fixa,
a ) adica un nivel de referinta neschimbat pentru intreaga perioada analizata;
b) presupune ca nivelul de referinta sa fie mobil, adica baza de comparare in cazul unui astfel de
indicator sa fie nivelul din perioada imediat anterioara.
Raspuns; 1) a 2)b 3)a,b
42) Intre indicii cu baza fixa si cei cu baza mobila exista anumite relatii:
a)prin inmultirea indicilor cu baza in lant pana la momentul t se obtin indici cu baza fixa;
b) prin insumarea indicilor cu baza in lant pana la momentul t se obtin indici cu baza fixa;
raspuns: 1)a 2)a,b 3)b
43) Principalele componente ale seriei cronologice sunt:
a) trendul sau tendinta generala (T)
b) sezonalitatea (S)
c) ciclicitatea (C)
d) variatia reziduala (R)
e)omogenitatea
raspuns: 1)a,b,c,e 2)a,b,c,d, 3)e 4)a,b,e
44) Trendul sau tendinta generala, centrala este:
a) componenta principala a evolutiei
b) consecinta actiunii cauzelor esentiale cu actiune de lunga durata (progresul tehnic, cresterea
populatiei),
c)este o componenta sistemica.
d)un indicator de sezonalitate
raspuns: 1)a,d 2)d 3)a,b,c 4)a,b,c,d
45) Ajustarea seriilor cronologice presupune
a) determinarea trendului,
b)determinarea variatiei si a concentrarii
c)determinarea tendintei generale in evolutia unui fenomen prin eliminarea oscilatiilor sezoniere,
ciclice, accidentale
raspuns: 1)b 2)a,c 3)a,b,c 4)b,c
Ajustarea pe baza mediilor mobile (glisante sau alunecatoare) se foloseste:
a) cand termenii seriei prezinta variatii de la un an la altul (tip ,,dinte de fierastrau")
b)cand termenii seriei nu prezinta variatii.
Raspuns: 1)a 2)b 3)a,b
Sezonalitatea este:
a) o componenta a seriilor cronologice,
b) care se manifesta sub forma unor oscilatii sistemice,
c) repetate de la un an la altul sau la intervale mai mici de un an calendaristic.
d) o tendinta generala, un trend
raspuns: 1)d 2) a,c,d 3)a,b,c 4)a,b,c,d
48)Masurarea oscilatiilor sezoniere este importanta deoarece:
a) permite obtinerea de informatii cu privire la evolutia previzibila a fenomenului cercetat;
b) cresterea acuratetei trendului prin eliminarea sezonalitatii din calculul de prognoza
c)permite masurarea coeraltiei si a legaturilor dintre fenomene
raspuns: 1)c 2)a,b 3)b,c 4)a,c
49) Pentru masurarea sezonalitatii se determina indicele (coeficientul) de

sezonalitate care poate fi calculat prin mai multe metode:
a) procedeul mediei aritmetice;
b) procedeul mediei mobile;
c) metoda celor mai mici patrate.
d) metoda clasica
raspuns: 1)a,b,c 2)d 3)a,b,c,d 4)a,d

Indicele de sezonalitate (Is) se determina ca raport intre:
a) media trimestriala si
b) media anuala
c)media mediilor
raspuns: 1) a,b 2)c 3)a,c 4)b,c

1) În urma prelucrării datelor privind variabilele Y, X şi X se 1 2
obţin următoarele rezultate:
Correlations
Control Variables Y X1 X2
Y Correlation 1.000 .956
Significance (2-tailed) . .003
df 0 4
X1 Correlation .956 1.000
Significance (2-tailed) .003 .
df 4 0
Cu privire la coeficientul de corelaţie rYX · X =0,956 , se poate

1 2
afirma că
a) măsoară legătura bivariată dintre variabilele Y şi X1
b) arată că între variabilele Y şi X1 există o legătură
directă, puternică, atunci când variaţia variabilei X2
se menţine constantă
c) indică faptul că între variabilele Y şi X2 există o legătură
directă, puternică, atunci când variaţia variabilei X se
1
menţine constantă
---------------------------------------------------------------------
2) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele PIB/loc ($) şi
Procentul de populaţie urbană (%), pentru un eşantion de ţări în
anul 2010, folosind modelul Compound, sunt prezentate în tabelul de
mai jos.
Coefficients
Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Constant) 210,430 48,762 4,315 ,000

a) y x = 210,43 ×1,046 X
b) y x = 210,43x1,046
c) y x =1,046x210,43 ---------------------------------------------------
------------------
mai jos.
Coefficients
Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Constant) 210,430 48,762 4,315 ,000

a) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. scade în
medie cu (ln1,046 )×100%
b) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. creşte în
medie cu (ln1,046 )×100%
c) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. creşte în
medie cu 104,6%.
4) În studiul legăturii dintre Rata inflaţiei (%) şi Rata

şomajului (%) înregistrate în România în perioada 1997-2008, s-au
Coefficients
1/X 269,392 45,171 ,815 5,964 ,000
(Constant) 36,346 7,801 4,659 ,000

a) Rata inflaţiei scade în medie cu 269,392%, la o
creştere cu 1% a Ratei şomajului
b) Rata şomajului scade în medie cu 269,392%, la o creştere cu
1% a Ratei inflaţiei
c) Rata medie a inflaţiei este de 36,346%, atunci când Rata
şomajului tinde spre infinit ------------------------------------------------------
---------------
5) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X (mii lei) şi
Y (mil. lei), pentru un eşantion de 109 ţări, se prezintă astfel:
Coefficients
ln(X1) .697 .057 .944 12.164 .000
(Constant) 9.871 .898 10.994 .000

a) ecuaţia modelului estimat este Yx = 9,871X 0,697
b) ecuaţia modelului estimat este lnYx = ln9,871+0,697 ×ln X
c) la o creştere cu 1% a valorii variabilei X, Y creşte în
medie cu 0,697 mil. lei. -------------------------------------
--------------------------------
6) În studiul legăturii dintre valoarea cheltuielilor de
consum ale gospodăriilor (lei/lună) şi indicele preţurilor de
consum (IPC) din România (%), în perioada 1991-2010, s-au
Coefficientsa
Model B Std. Error Beta
1 (Constant) 133,816 8,009
X -7,390 1,016 -,864

a) IPC are o influenţă puternică, inversă, asupra cheltuielilor de
consum
b) nivelul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor scad,
în medie, cu 73,9 lei/lună, la o creştere cu 10% a indicelui
preţurilor de consum
c) pentru a asigura un consum de 120 lei/lună , IPC trebuie să fie
de 1,87% --------------------------------------------------------------------
-
7) În studiul legăturii dintre consumul anual pentru un produs
(Y, kg/pers.), preţul produsului (X1, lei/kg) şi venitul anual
disponibil (X2, mii lei), s-a obţinut următorul model
de regresie estimat: y = 42 - 0,56 ×X1 +7,5×X 2
i

a) consumul anual pentru acest produs scade, în medie, cu 3,92
kg/pers., dacă preţul creşte cu 7 lei/kg, considerând constantă
influenţa venitului
b) consumul anual pentru acest produs scade, în medie, cu 0,56
c) consumul anual pentru acest produs creşte, în medie, cu
11,08 kg/pers., dacă preţul creşte cu 7 lei/kg şi venitul anual
creşte cu 2 mii lei. -----------------------------------------------------
----------------
8) Datele privind variabilele X şi Y sunt reprezentate în figura de mai
jos:
60,00 Observed
Estimated
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00
Ecuaţia teoretică a curbei care ajustează legătura dintre

variabile este
Y = b + b ×X + b ×X 2 + e
a) 0 1 2
b) Y = b 0 + b 1 ×X 1 + b 2 ×X 22 + e
c) Y = b 0 ×b 1 X ×ee ----------------------------------------------
-----------------------
9) În studiul legăturii dintre costul unitar (lei) şi producţia
realizată (tone) s-au obţinut următoarele rezultate:
Coefficients
Productie -,009 ,001 -4,897 -14,094 ,000
Productie ** 2 7,73E-006 ,000 4,809 13,839 ,000
(Constant) 5,886 ,142 41,431 ,000

a) ecuaţia estimată este: Y X = 5,886 - 0,009X +7,73 ×10 - 6 ×X 2
c) ecuaţia estimată este: Y X = 5,886 - 0,009X 1 +7,73 ×10- 6 ×X 22
d) nivelul optim al costului se atinge pentru o producţie de 582,14
tone.
10) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X
(mii lei) şi Y (mil. lei), printr-un model Growth, se prezintă în tabelul
de mai jos.
Coefficients
B Std. Error Beta t Sig. X1
.130 .014 .912 9.412 .000
(Constant) 2.720 .073 37.090 .000

a) ecuaţia modelului estimat este lnYx = 2,72 +0,13×X
c) la o creştere a lui X cu o mie de lei, Y creşte în medie cu
13%
11) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X (mii lei)

şi Y (mil. lei), printr-un model exponenţial, se prezintă în tabelul
de mai jos.
Coefficients
.130 .014 .912 9.412 .000
(Constant) 15.175 1.113 13.638 .000

a) ecuaţia modelului estimat este lnYx = ln15,175 +0,13×X
13%
12) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X(mii lei) şi
Y (mil. lei) se prezintă în tabelul de mai jos.
Coefficients
ln(X) 20.535 3.396 .961 6.047 .009
(Constant) -1.799 5.388 -.334 .760
a) ecuaţia modelului estimat este Yx = - 1,799 + 20,535×ln X
b) ecuaţia modelului estimat este lnYx = - 1,799 + 20,535 ×ln X
c) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu 20,535
mil. lei
d) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu 0,20535
mil. lei
13) În studiul legăturii dintre Salariu (mii lei) şi Nivelul de

educaţie (ani), pentru un eşantion format din 25 persoane, s-
au obţinut rezultatele prezentate în tabelul următor:
Coefficients1
Model B Std. Error Beta t Sig.
1 (Constant) -18331.2 2821.912 -6.496 .000
Nivel de educatie 3909.907 204.547 .774 19.115 .000
a. Dependent Variable: Salariu

a) parametrul β este semnificativ diferit de zero
1
b) între cele două variabile există o legătură directă
c) Nivelul de educaţie are o influenţă semnificativă
asupra Salariului
????( din ANOVA)
14) În urma prelucrării datelor privind mai multe variabile se obţin

Model Summary
Change Statistics
Adjusted Std. Error of R Square
1
prin excluderea variabilei People living in cities modelul a fost
Model R R Square R Square the Estimate Change F Change df1 df2 Sig. F Change
1 .910a .828 .818 5.2961 .828 83.271 4 69 .000
2 .907b .822 .814 5.3542 -.006 2.544 1 69 .115
a. Predictors: (Constant), Average female life expectancy, People living in cities (%), Daily calorie intake, People who read
îmbunătăţit
b) excluderea variabilei People living in cities nu a modificat
semnificativ puterea explicativă a modelului
c) după excluderea variabilei People living in cities valoarea R2 a
scăzut cu 0.003
d) influenţa parţială a variabilei People living in cities asupra
variabilei dependente nu este semnificativă ????

b. ansamblul activitatilor umane desfasurate in sfera productiei, distributiei si
consumului bunurilor si serviciilor este numit economie;
c. o marime ce poate fi masurata numai in bani sau alte unitati valorice;
929g63j
d. un mecanism care transforma o categorie de obiecte economice ale caror semnale
inregistrate constituie o multime de date, intr-o alta categorie de obiecte economice
RASP: A
2. Cel care a introdus termenul de econometrie si a delimitat campul de cercetare manifestandu-se public
prin constituirea Societatii de econometrie in anul 1931 este:
a. economistul britanic John Maynard Keynes;

b. geologul roman Sabba Stefanescu;
929g63j
d. matematicianul rus Wassily Leontief.
RASP: C
a. Analiza grupurilor, studiul ecosistemelor, dialogul euristic;

c. Analiza canonica, evaluarea riscului, ecuatiile de stare;
929g63j
d. Scalarea multidimensionala, simularea numerica, controlul sistemelor.
RASP: B
a. liniare si usor de aplicat;

b. exprimate prin eroarea medie absoluta;
929g63j
d. solutia optima a problemelor manageriale.
RASP: C

a. sa accelereze ritmul schimbarilor;
c. sa determine motivatia modelarii;
929g63j
d. sa elimine folosirea metodelor statistico-matematice.
RASP: B
a. relatia de definitie sau cantitativa;

b. relatia de echilibru sau de balanta;
929g63j
d. relatia de interdependenta intre variabile.
RASP: C
a. o functie polinomiala de gradul unu, care se preteaza la evolutii liniare, adica pentru
variabilele cu o rata de crestere sau scadere "aproape" constanta.
;
b. de forma ;
c.
929g63j o functie de ajustare de forma ;
d. o functie constanta de forma .
RASP: A
a. ;
b. ;
c.
;
929g63j
d. , .
RASP: B
9. In analiza proceselor economice media variabilei aleatoare ce caracterizeaza fenomenul respectiv se

numeste:
b. gradului de imprastiere a variabilei respective;
c. dispersia valorilor variabilei respective;
929g63j
d. estimatia sau ajustarea variabilei respective.
RASP: A
10. Pentru determinarea intensitatii legaturilor dintre variabile este necesar sa se calculeze coeficientul de corelatie.
In cazul regresiei liniare simple acesta reprezinta media produselor abaterilor normale normate, iar in practica
se foloseste expresia:
a.
b.
c.
929g63j
d.
RASP: A
a. un grup de marimi folosite pentru evaluarea prognozelor ex-ante;

b. determinati de comparatii intre diferitele modele;
c. exprimati prin eroarea medie absoluta ;
929g63j
RASP: D
a. extrapolarea, simularea si optimizarea;

b. metoda verosimilitatii maxime, algoritmul simplex si jocurile;
c. metoda celor mai mici patrate;
929g63j
RASP: D

a. variabila cunoscuta, estimata si folosita pentru a previziona valoarea unei alte
variabile necunoscute;
c. o forma grafica de a vizualiza legatura dintre trei serii statistice;
929g63j
d. determinarea functiei de extrapolare.
RASP: B
R. Metoda corelatiei, specifica statisticii, este utilizata pentru studierea legaturilor statistice dintre caracteristicile
variabilelor.
R. . In cazul regresiei liniare simple acesta reprezinta media produselor abaterilor normale normate.
R. El poate fi aplicat atat in cazul regresiei liniare, cat si in cazul regresiei neliniare simple sau multiple.

directie si se calculeaza ca suma a valorii absolute a erorii de previziune pentru toate
b. o variabila cunoscuta, estimata si folosita pentru a previziona valoarea unei alte
c. o solutie optima a problemelor de previziune;
929g63j
d. o forma grafica de a vizualiza legatura dintre doua serii statistice.
RASP: A
18. Relatia intre deviatia medie absoluta (MAD) si masurarea clasica a dispersiei pentru eroarea de
previziune atunci cand erorile de previziune au o distributie normala este:
a. δe 5,12MAD;
b. δe 1,25MAD;
c. δe 12,5MAD;
929g63j
d. δe 2,15MAD.
RASP: B

R. Abaterea reprezinta media erorilor de previziune, in functie de directie si arata orice tendinta constanta referitoare
la supra sau subestimare.
a. Costurile ridicate ale anumitor informatii;

b. Determinarea perioadei pentru analiza retrospectiva;
929g63j o anumita caracteristica statistica;
d. Estimarea parametrilor functiei de extrapolare sau parametrizarea acesteia.
RASP: C

b. o solutie particulara a unui sistem dinamic;
c. costurile ridicate ale anumitor informatii;
929g63j
d. o metoda folosita frecvent pentru elaborarea studiilor previzionale.
RASP: A
b. trendul indirect, trendul ca factor auxiliar si trendul care face separare analitica a
acelor factori care sunt specificati dar nu sunt in acelsi timp cuantificabili;
c. trendul ca factor auxiliar, trendul care face separare analitica a acelor factori care
929g63j sunt specificati dar nu sunt in acelasi timp cuantificabili;
d. trendul ca factor auxiliar in functii in care nu toti factorii care actioneaza asupra
unui proces pot fi explicitati, trendul extrapolat si trendul indirect.
RASP: A
a. prelucrarea unei serii de valori ale seriei dinamice estimand comportarea ulterioara
a fenomenului descris de seria respectiva;
b. introducerea anumitor corectii in curba de evolutie viitoare a fenomenului in
functie de modificarea previzibila a desfasurarii fenomenului sau de anumite
optiuni ale factorilor de decizie;
929g63j continuitate, prelungirea tendintelor manifestate in trecut;
d. definirea obiectului previziunii care conditioneaza, fixarea orizontului de
previziune si stabilirea gradului de siguranta al acesteia.
RASP: C

d. prelucrarea unei serii de valori ale seriei dinamice estimand comportarea ulterioara
a fenomenului descris de seria respectiva.
RASP: A
b. reprezentarea grafica a mai multor curbe de evolutie a unor activitati si extrapolarea
tendintelor pe o infasurare, chiar daca nu se cunoaste cu siguranta solutia concreta
c. analiza comparativa a reprezentarilor respective cu graficele corespunzatoare
929g63j asociatelor unor functii de extrapolare;
d. calcularea derivatei partiale de ordinul intai a functiei de extrapolare.
RASP: B
a. gradul de ocupare a fortei de munca, evolutia eficientei economice, dinamica

nivelului de trai si a calitatii vietii;
b. o caracteristica esentiala a economiei de piata, intemeiata pe proprietatea privata si
deciziile individuale ale agentilor economici;
c. un ansamblu care prezinta aceleasi neregularitati la orice scara ar fi privit;
929g63j
RASP: D

urmator ;
b. determinarea ciclurilor limita corespunzatoare unui sistem dinamic;
c. extinderea ariei de cuprindere a economiei de piata ;
929g63j
d. studiul inflatiei, instabilitatea financiara si ajustarea graduala a preturilor.
RASP: A
a. O variabila a carei valoare este un numar nedeterminat de evenimente rezultat in

b. O variabila a carei valoare este un numar determinat de evenimente rezultat in urma
unei experiente;
c. O variabila fara valoare;
929g63j
d. O variabila a carei valoare este un numar determinat de evenimente rezultat in
urma unei probe.
RASP: B
serviciilor, piata monetara, piata capitalului si piata muncii, adica piata in ansamblul
b. un model abstract de comportament rational in economia de piata, pornind de la
interdependenta care exista intre preturile tuturor categoriilor de bunuri, precum si
c. o piata caracterizata de o concurenta perfecta;
929g63j
d. intervalul de stabilitate al unui sistem dinamic. 929g63j
RASP: A
a. o piata cu concurenta perfecta;

nemodificata;
c. o solutie particulara a unui sistem dinamic;
929g63j
d. un sistem global stabil daca proprietatea de stabilitate este relevanta.
RASP: B
R. Conditia necesara pentru ca o economie nationala sa se afle in echilibru static este: S = D adica oferta globala (S)
sa fie egala cu cererea globala (D), neexistand nici un exces de oferta (_ S = 0) si nici un exces de cerere globala (_ D
= 0).
a. Keynes, Sargent, Lucas, Marshall;

b. Wald, Arron, Debreu, McKenzie;
929g63j
d. Frisch, Rowthorn, Isarescu, Geoana.
RASP: C
a. reflecta structura sistemica a elementelor componente ale fenomenului real;

b. putea fi rezolvat cu eforturi de timp si costuri rezonabile;
c. explica fidel toate interconditionarile si relatiile cauza-efect ale proceselor
929g63j observate;
real studiat.
RASP: D
a. prevedere (planificare)
b. organizare
c. coordonare
929g63j
e. control
RASP: D

b. sa asigure un cadru adecvat desfasurarii activitatilor
c. sa specializeze personalul
929g63j
d. sa extinda utilizarea metodelor si tehnicilor stiintifice
e. sa utilizeze specialisti in fundamentarea strategiilor
RASP: A
a. prognoza
b. programarea, planificarea si bugetarea
929g63j
d. bugetarea
e. planificarea
RASP: C
44. Care dintre principiile de rationalitate si coerenta care stau la baza previziunilor este exprimat eronat ?
a. stabilirea unui orizont de timp rezonabil

c. evaluarea costului prin cuantificarea permanenta a raportului cost/eficienta
929g63j
d. fundamentarea scenariilor pe cerintele pietei
e. asigurarea coerentei si continuitatii prin elaborarea unui scenariu-cadru general
RASP: B
45. Care dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la abordarea previziunii in practica manageriala?
a. rezultatele previziunilor se utilizeaza in procesul de luare a deciziilor pentru a

planifica actiunile
b. previziunile trebuie sa aproximeze in limite rezonabile evenimentele ce vor avea loc
c. nu intotdeauna previziunile conduc la actiune
929g63j
d. principiul continuitatii
RASP: E
46. Elementele componente ale activitatii de cercetare si culegere a informatiilor pentru elaborarea
a. orizontul previziunii
b. natura informatiilor
c. gradul de incredere
929g63j
e. nici unul dintre cele de mai sus
RASP: D
a. optiunea fundamentala si ordinea prioritara

b. optiunea fundamentala explorativa si optiunea fundamentala normativa
c. optiunea fundamentala explorativa tehnocratica si optiunea fundamentala
929g63j explorativa umanista
d. optiunea fundamentala normativa institutionala si optiunea fundamentala
normativa critica
RASP: E

b. studiul viitorului pornind de la intreg spre parti
c. studiul viitorului pornind de la parti spre intreg
929g63j
d. studiul viitorului utilizand concepte si modele teoretice
e. studiul viitorului pe baza datelor din trecut si prezent, evidentiind tendintle de
evolutie
RASP: A
a. evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara si de ce

b. evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor prin utilizarea resurselor
existente sau prin modificarea acestora intr-o maniera rezonabila
c. evidentierea ideilor care promoveaza noi directii de dezvoltare
929g63j
d. organizarea ideilor in tabele cu scopul de a etala intregul set de posibilitati viitoare
RASP: E
a. calculul probabilitatii de aparitie a riscului

b. calculul amplitudinii riscului
c. eroarea de a nu include un element de risc
929g63j
d. calculul riscului de neincasare a banilor
RASP: E
a. controlul mediului intern

b. controlul mediului extern apropiat
c. controlul mediului extern indepartat
929g63j
e. controlul presiunilor salariatilor
RASP: D
53. Informatiile cele mai costisitoare necesare in previziune sunt cele obtinute din urmatoarea sursa:
a. reviste de specialitate
b. carti din biblioteca
c. istoricul organizatiei
929g63j
e. publicatii oficiale
RASP: D
a. descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice

si studierea partilor componente
b. evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente
929g63j partile componente
d. comparatia cu fenomene sau procese similare
e. generalizarea aspectelor particulare in aspecte aggregate, complexe
RASP: C
a. orientarea catre problemele cheie, strategice ale organizatiei

b. adoptarea unui stil de analiza participativa a fenomenelor complexe
c. tendinta integratoare a analizei fenomenelor complexe
929g63j
e. viziunea sistemica
RASP: D
a. subiectivismul
b. schimbul de experienta
c. deplasarea la diferite surse de informatii
929g63j
d. observarea diferentelor intre organizatii
e. colectarea informatiilor
RASP: A

b. alegerea consultantilor
c. selectarea sfaturilor primate de la consultanti
929g63j
d. comunicarea problematicii organizatiei consultantilor
e. stabilirea experientei consultantilor
RASP: A
a. utilizeaza experti cu calitati profesionale diferite

b. consta in reunirea unui grup de experti avand cunostinte vaste in domeniul studiat
c. consta in sesiuni de discutii conduse de organizator
929g63j
e. utilizeaza un material de studiu pregatit de organizator
RASP: D
a. media aritmetica simpla si media aritmetica ponderata

b. media artimetica si mediana
929g63j
d. siruri de numere
e. intervale de incredere
RASP: C

a. este o metoda de gandire colectiva
b. este o metoda a dezbaterilor euristice
c. este o metoda prin care sunt antrenate discutiile in grup organizat
929g63j
d. este o metoda care stimuleaza expunerea de idei intr-un climat de colegialitate si de
apreciere reciproca
RASP: E
a. intocmirea listei cu zonele geografice in care se va studia fenomenul economic

b. analiza listei si eliminarea zonelor geografice care nu sunt compatibile cu
problema in studiu
929g63j
d. analiza factorilor care se opun rezolvarii problemei in studiu
e. identificarea factorilor care influenteaza pozitiv fenomenul studiat
RASP: C
a. culegerea informatiilor despre situatii sau fenomene similare cu problema in studiu

b. identificarea si cuantificarea diferentelor dintre situatiile si fenomenele similare si
problema in studiu
c. previziunea problemei in studiu pe baza informatiilor culese privind situatii sau
929g63j fenomene similare
d. corectia previziunilor in functie de diferentele cuantificate
RASP: E
a. numarul scenariilor nu este limitat

b. sa fie elastice si plauzibile
929g63j
d. sa fie stimulative si provocatoare
e. sa echilibreze aspectele favorabile cu cele nefavorabile
RASP: C
a. analiza mediului
b. pregatirea scenariului
c. formularea strategiei
929g63j
e. nici una din cele de mai sus
RASP: D
a. electarea vectorilor schimbarii si proiectarea contextului scenariilor

b. identificarea scenariilor
c. elaborarea scenariilor
929g63j
d. identificarea elementelor cheie, de schimbare a cursului evenimentelor
RASP: E
66. Metoda jocurilor se utilizeaza pentru previziunea celor mai bune decizii intr-un mediu competitiv in
situatii de interdependenta cu factori externi. Care din urmatoarele carecteristici nu este specifica metodei
jocurilor ?
a. jucatorii aleg strategiile prin examinarea rationala a informatiilor disponibile, prin

actiuni proprii si corelat cu asteptarile din partea celorlalti jucatori
c. jocurile reprezinta preferinte identificabile ale fiecarui jucator intre posibilele
929g63j rezultate ale unui joc
d. jocurile se bazeaza pe logica si matematici aplicate in economie
e. jocurile constau intr-un plan de actiuni care trebuie sa fie urmat de participantii
numiti jucatori
RASP: B
67. Metoda arborilor de pertinenta verticali se utilizeaza pentru previzionarea modificarilor in sistem pe diferite nivele
si presupune parcurgerea mai multor pasi de lucru. Care din urmatorii pasi nu este specific metodei ?
a. stabilirea necesitatilor viitoare

b. determinarea obiectivelor viitoare
c. elaborarea variantelor sau posibilitatilor viitoare
929g63j
e. evaluarea posibilitatilor si determinarea variantei optime
RASP: D
68. Care dintre urmatoarele principii nu este adecvat reprezentarilor grafice utilizate in previziune?
a. sa fie realizate pe o scala, astfel incat sa prezinte clar varietatea fenomenului

respectiv
b. sa aiba un titlu clar, care sa reflecte esenta fenomenului cercetat
c. sa fie evidentiate aspectele principale, "cheie"
929g63j
e. scala sa fie clara si realizata corect
RASP: D
a. o greseala de calcul
b. o greseala de interpretare
c. diferenta dintre valoarea previzionata pesimista si valoarea previzionata optimista
929g63j
e. nici una de mai sus
RASP: D
a. o metoda de previziune bazata pe simpla prelungire in viitor a tendintelor

manifestate in trecut
b. o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin ritmul de dezvoltare
c. o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin directia de dezvoltare
929g63j
d. o metoda de previziune care nu tine cont de modificarile previzibile
RASP: E
a.
, pentru b>1
b.
, pentru 0<b<1
c.
929g63j
d.
e. Nici una din cele de mai sus
RASP: C
a. cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile

b. cand datele observate urmeaza o functie liniara de tipul Y = a +bx
c. cand relatia dintre x si Y este directa
929g63j
d. cand relatia dintre x si Y este inversa
RASP: E
73. Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei de previziune prin programare liniara?
a. problema poate fi expusa in termeni numerici

b. problema permite alegeri intre cursurile alternative ale evolutiei actiunilor
c. se identifica restrictii asupra factorilor implicati
929g63j
d. problema trebuie sa permita exprimarea intr-o forma standardizata
RASP: E
74. Carei metode de previziune ii este specifica urmatoarea abordare: "solutia optima se afla la restrictia care
a. metoda extrapolarii
b. metoda interpolarii
c. metoda regresiei
929g63j
e. nici unei metode de mai sus
RASP: D
75. Metoda SIMPLEX este o metoda de rezolvare aritmetica iterativa ce poate fi utilizata in probleme cu
a. metodei extrapolarii
c. metodei interpolarii
929g63j
d. metodei regresiei
RASP: B
76. In rezolvarea problemelor de tip multiobiectiv se utilizeaza o metoda care consta in calculul a doi
a. metoda regresiei
b. metoda SIMPLEX
c. metoda ELECTRE
929g63j
d. metoda trendului
RASP: C
a. se alege o varianta din o pereche de doua variante

b. se compara perechile de criterii si se calculeaza ponderea subiectiva a criteriului
c. se compara perechile de variante cu fiecare criteriu si rezulta ponderile subiective
929g63j ale variantelor in functie de criteriile respective
e. se agrega rezultatele finale pentru variantele alese
RASP: D
78. Dintre factorii enumerati in continuare, de care nu depinde functia de productie COBB-DOUGLAS ?
a. productia
b. capitalul
929g63j
d. forta de munca
e. coeficientul de dimensionare sau proportionalitate intre factori
RASP: C
79. Care dintre urmatoarele avantaje enumerate mai jos nu reprezinta un avantaj al metodei dinamicii
a. permite proiectarea modelelor specifice contextului firmei si a mediului in care

actioneaza
b. utilizeaza notatii sugestive, usor de inteles si de folosit in reprezentari grafice
c. evidentiaza legaturile dintre variabile multiple
929g63j
d. permite construirea variantelor sau portofoliului de alternative
RASP: E
a. pentru masurarea eforturilor efectuate pentru obtinerea unui efect

b. se aplica atunci cand intre costuri, activitati sau produsele rezultate nu exista o relatie
directa
c. ca instrument de reglare a utilizarii eforturilor si efectelor
929g63j
d. reprezinta limite maxime admisibile privind utilizarea resurselor
e. reprezinta limite minim admise privind efectele propuse a se obtine
RASP: B
a. micsorarea necesitatilor prin reproiectarea produselor si tehnologiilor in scopul

reducerii consumurilor materiale
b. micsorarea necesitatilor prin inlocuirea materialelor cu unele care au calitate
superioara
c. reducerea stocurilor prin implementarea sistemului JIT
929g63j
e. cresterea resurselor prin cresterea gradului de utilizare a capacitatilor cu efect
sporirea productiei
RASP: D
82. Care dintre urmatoarele elemente nu influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor?
a. numarul de variabile
b. omogenitatea datelor
c. certitudinea
929g63j
d. elasticitatea cererii
e. competitia
RASP: C
83. Care dintre urmatoarele erori nu conduce la lipsa acuratetei in previziunea pe termen scurt si mediu?
a. optimismul
b. inconsistenta
c. actualitatea
929g63j
e. ancorarea
RASP: D

b. erorile pentru validarea previziunii sa fie mici
c. reziduurile medii sa fie zero pe perioada de estimare
929g63j
d. modelul ales sa fie usor de aplicat si de explicat
e. media pentru validarea erorilor previzionate sa fie zero sau cel putin mici
RASP: A
a. coeficientul lui PEARSON

c. curba lui GAUSS
929g63j
d. modelul LEONTIF
e. nici unul de mai sus
RASP: B
86. Care dintre urmatoarele obiective nu defineste importanta previzionarii bugetului pentru manageri?

b. stabileste clar obiectivele care trebuie realizate
c. defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele
929g63j
d. stabileste care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivele
e. stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung
RASP: A
a. modificari ale cererii si ofertei

b. restrictii privind mediul inconjurator
c. utilizarea a noi resurse materiale sau energetice
929g63j
e. introducerea de noi tehnologii
RASP: D
a. gradul de optimism al previziunilor

c. daca contine tabele si diagrame
929g63j
d. numarul de modele matematice aplicate
e. numarul de restrictii utilizate
RASP: B
a. prognoza
929g63j
d. bugetarea
e. planificarea
RASP: D
anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor, pornind de la realizarile perioadei precede
nte, de la tendintele conturate si considerand, cu un anumit prag de incertitudine, modificarile previzib
il a avea loc este:
a. prognoza
929g63j
d. bugetarea
e. planificarea
RASP: A

a. prognoza
929g63j
d. bugetarea
e. programarea
RASP: E
92. Stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii alternative capabile sa
fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung, reprezinta:

b. o tehnica de previziune
c. o anumita abordare in previziune
929g63j
d. o regula generala in previziune
e. o instructiune obligatorie in previziune
RASP: A

b. previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc
c. previziunile nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile
929g63j
d. previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu
e. previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu
RASP: A
a. timp
b. ecuatii matematice
c. cost
929g63j
d. volum
e. numar
RASP: C
95. O balanta a materialelor cuprinde la capitolul necesitati suma de 172 mii RON, din care: materiale pentru
productie 40 mii RON, materiale pentru investitii 22 mii RON, materiale pentru export 56 mii RON si materiale

b. stocuri la inceputul perioadei
c. resurse din import
929g63j
d. resurse din produse refolosibile
e. resurse din rezerve
RASP: A
a. consumul populatiei
b. consumul public
c. exportul
929g63j
e. investitiile in fonduri fixe
RASP: D
a. consum de materii prime

b. consum de utilitati
c. consum de manopera directa
929g63j
e. consum de echipamente
RASP: D
98. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin- Watson se poate concluziona ca exista autocorelatie
a. 1,5 - 2,5
b. sub 1,5
c. 2,5 - 4,5
929g63j
d. 4,5 -5,5
e. peste 5,5
RASP: B
99. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin - Watson se poate concluziona ca nu exista autocorelatie
pentru urmatoarele valori ale statisticii:
a. 1,5 - 2,5
b. sub 1,5
c. 2,5 - 4,5
929g63j
d. 4,5 -5,5
e. peste 5,5
RASP: A
100. Metoda care cerceteaza factorul de sezonalitate, eroarea si factorul rezidual si analizeaza proprietatile
de distributie in combinarea previziunilor este:
a. metode grafice bazate pe serii de timp

b. functia de regresie Diebold
929g63j
d. media aritmetica
e. media ponderata
RASP: C
107. In urma cu 3 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a
avut ca efect cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la un ritm
mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In anul 2005 productia realizata a fost de 6000 bucati.
a. 6000 bucati
b. 6720 bucati
c. 7526 bucati
929g63j
d. 7000 bucati
e. Nu se poate determina
RASP: C
108. In urma cu 3 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat o linie de fabricatie computerizata
care a avut ca efect cresterea calitatii produselor si reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la
un ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In urma finalizarii negocierilor cu un nou client segmentul
de piata va creste anul viitor cu un coeficient k=1,10. In anul 2005 productia realizata a fost de 5000 tone.
a. 5000 tone
b. 5600 tone
c. 6272 tone
929g63j
d. 6899 tone
RASP: D
109. Firma BRAVOS cu activitate in constructii de drumuri investeste intr-un utilaj performant. Pentru a
recupera investitia in 4 ani, si-a propus ca "tinta" atingerea unui profit net de 1200 mii Euro, stiind ca in anul de
baza (de punere in functiune a investitiei), profitul acumulat este de 400 mii Euro.
a. 200 mii Euro

b. 400 mii Euro
c. 300 mii Euro
929g63j
d. 100 mii Euro
RASP: A
110. Pentru a creste productia destinata exportului firma de confectii VIOLETA a achizitionat un utilaj performant cu
un credit bancar care trebuie restituit dupa 3 ani, desi firma avea un profit acumulat de 100 mii Euro. Planul de
afaceri previzionat prevede obtinerea unui profit net la finele anului 5 de 800 mii Euro. Utilizand metoda de
a. 100 mii Euro

b. 500 mii Euro
c. 520 mii Euro
929g63j
d. 140 mii Euro
RASP: C
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
Cat este mediana?
a. 64
b. 62,66
c. 63,5
929g63j
d. 61
e. 64,2
RASP: D
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
a. 64
b. 61
c. 33
929g63j
d. 38
e. 45
RASP: E
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
a. 33
b. 45
c. 60
929g63j
d. 61
e. 67
RASP: D
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
a. 88
b. 45
c. 60
929g63j
d. 61
e. 94
RASP: A
Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90
a. media
b. mediana
c. quartila 1
929g63j
d. quartila 3
RASP: E
Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90
a. media
b. mediana
c. quartila 1
929g63j
d. quartila 3
e. quartila 2
RASP: C
Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90
a. media
b. mediana
c. quartila 1
929g63j
d. quartila 3
e. quartila 2
RASP: D
Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Incasari
Euro 275 375 450 475 475 525 400
a. 61
b. 63,5
c. 64,3
929g63j
d. 65
e. 66,2
RASP: C
Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Vanzari
RON 1500 1550 1580 1600 1450 1200 0
a. 103,33
b. 100
c. 101,25
929g63j
d. 102,50
e. 103
RASP: A
120. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:
Luna 1 2 3 4 5 6
Volumul aprovizionarii in mii RON 9 10 12 11 18 24
a. media
b. mediana
929g63j
d. quartila intai
e. quartila a doua
RASP: A
Luna 1 2 3 4 5 6
a. media
b. mediana
929g63j
d. quartila intai
e. quartila a doua
RASP: B
Luna 1 2 3 4 5 6
a. media
b. mediana
929g63j
d. quartila intai
e. quartila a doua
RASP: D
Luna 1 2 3 4 5 6
a. media
b. mediana
929g63j
d. quartila intai
e. quartila a doua
RASP: C
124. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de
vopsele:
Luna 1 2 3 4 5 6
a. media
b. mediana
929g63j
d. quartila intai
e. quartila a doua
RASP: E
126. Cererea de ciocolata pe segmentul de piata detinut de SC CARTIER SRL in ultimele saptamani se prezinta in
tabelul de mai jos:
Saptamana 1 2 3 4 5 6 7 8
Cererea (Mil.lei) 3 3 2 3 4 6 3 5
Care este cererea de

produse previzionata pentru perioada urmatoare, respectiv, saptamana 9, cand n = 6 perioade, utilizand mediile
mobile ?
a. 3,62 mil lei
b. 3,50 mil lei
c. 3,83 mil lei
929g63j
d. 4,66 mil lei
e. 3,00 mil lei
RASP: C
Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Consum (kg) 5 8 6 4 7 6 9
Care este consumul de cartofi previzionat pentru ziua 8, cand n=3 perioade, utilizand mediile mobile ?
a. 6,42 kg
b. 6,33 kg
c. 6,00 kg
929g63j
d. 5,66 kg
e. 7,33 kg
RASP: E
128. Consumul de vopsea lavabila la firma de constructii TURNUL a avut in ultimul an un trend constant de
30 tone vopsea, factorul ciclic fiind 2 si factorul sezonier 4. Utilizand agregarea aditiva, care este consumul de
a. 30 tone
b. 32 tone
c. 36 tone
929g63j
d. 60 tone
e. nu se poate determina
RASP: C
129. Vanzarile de cisme de cauciuc ale firmei PROTECT au avut un trend constant in ultimul trimestru al
anului de 1000 perechi, factorul ciclic fiind de 1,5 si factorul sezonier de 1,25. Utilizand agregarea prin
a. 1000 perechi
b. 1875 perechi
c. 1500 perechi
929g63j
d. 1250 perechi
RASP: B
130. Salariul unui muncitor este determinat de numarul de piese lucrate. In ultimele 6 luni, datele observate
sunt:
Luna 1 2 3 4 5 6
Mii piese 4 6 3 5 8 7
Salariul
RON 300 450 250 300 500 450
Stiind ca intre numarul de piese lucrate si salariu este o relatie exprimata prin functia de regresie cat este salariul in
a. 559,8 RON
b. 470 RON
c. 540 RON
929g63j
d. 490,2 RON
e. 510 RON
RASP: A
131. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale

ore manopera mp
ghete piele 4 4 1
cizme cauciuc 2 6 1
Total pe
Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in
contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe
saptamana.
Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.Utilizand
a. 20 perechi de ghete si 15 perechi de cizme

c. 20 perechi de ghete si 10 perechi de cizme
929g63j
d. 30 perechi de ghete
e. 40 perechi de cizme
RASP: B
132. Firma ALBA a produs faina, in anul precedent, in valoare de 110 mil lei, utilizand fonduri fixe productive
de 87 mil lei si forta de munca de 27 mil lei. Se stie ca: A= 1/20; α =1,01 si a = 1,06. Utilizand functia de
a. 150,1 mil lei

b. 149,7 mil lei
c. 151,0 mil lei
929g63j
d. 118,5 mil lei
e. 125,0 mil lei
RASP: B
133. O firma a produs, in anul precedent, bauturi racoritoare in valoare de 14miiRON, utilizand fonduri fixe
de 4miiRON si forta de munca de 9miiRON.Se stie ca: A=1/5, α=1,01, a=1,35.Utilizand functia de productie
a. 15,75
b. 15,25
c. 15,00
929g63j
d. 14,75
e. 14,50
RASP: A

b. ansamblul activitatilor umane desfasurate in sfera productiei, distributiei si
consumului bunurilor si serviciilor este numit economie;
c. o marime ce poate fi masurata numai in bani sau alte unitati valorice;
929g63j
d. un mecanism care transforma o categorie de obiecte economice ale caror semnale
inregistrate constituie o multime de date, intr-o alta categorie de obiecte economice
RASP: A
2. Cel care a introdus termenul de econometrie si a delimitat campul de cercetare manifestandu-se public
prin constituirea Societatii de econometrie in anul 1931 este:
a. economistul britanic John Maynard Keynes;

b. geologul roman Sabba Stefanescu;
929g63j
d. matematicianul rus Wassily Leontief.
RASP: C
a. Analiza grupurilor, studiul ecosistemelor, dialogul euristic;

c. Analiza canonica, evaluarea riscului, ecuatiile de stare;
929g63j
d. Scalarea multidimensionala, simularea numerica, controlul sistemelor.
RASP: B
a. liniare si usor de aplicat;

b. exprimate prin eroarea medie absoluta;
929g63j
d. solutia optima a problemelor manageriale.
RASP: C

a. sa accelereze ritmul schimbarilor;
c. sa determine motivatia modelarii;
929g63j
d. sa elimine folosirea metodelor statistico-matematice.
RASP: B
a. relatia de definitie sau cantitativa;

b. relatia de echilibru sau de balanta;
929g63j
d. relatia de interdependenta intre variabile.
RASP: C
a. o functie polinomiala de gradul unu, care se preteaza la evolutii liniare, adica pentru
variabilele cu o rata de crestere sau scadere "aproape" constanta.
;
b. de forma ;
c.
929g63j o functie de ajustare de forma ;
d. o functie constanta de forma .
RASP: A
a. ;
b. ;
c.
;
929g63j
d. , .
RASP: B
9. In analiza proceselor economice media variabilei aleatoare ce caracterizeaza fenomenul respectiv se

numeste:
b. gradului de imprastiere a variabilei respective;
c. dispersia valorilor variabilei respective;
929g63j
d. estimatia sau ajustarea variabilei respective.
RASP: A
10. Pentru determinarea intensitatii legaturilor dintre variabile este necesar sa se calculeze coeficientul de corelatie.
In cazul regresiei liniare simple acesta reprezinta media produselor abaterilor normale normate, iar in practica
se foloseste expresia:
a.
b.
c.
929g63j
d.
RASP: A
a. un grup de marimi folosite pentru evaluarea prognozelor ex-ante;

b. determinati de comparatii intre diferitele modele;
c. exprimati prin eroarea medie absoluta ;
929g63j
RASP: D
a. extrapolarea, simularea si optimizarea;

b. metoda verosimilitatii maxime, algoritmul simplex si jocurile;
c. metoda celor mai mici patrate;
929g63j
RASP: D

a. variabila cunoscuta, estimata si folosita pentru a previziona valoarea unei alte
c. o forma grafica de a vizualiza legatura dintre trei serii statistice;
929g63j
d. determinarea functiei de extrapolare.
RASP: B
R. Metoda corelatiei, specifica statisticii, este utilizata pentru studierea legaturilor statistice dintre caracteristicile
variabilelor.
R. . In cazul regresiei liniare simple acesta reprezinta media produselor abaterilor normale normate.
R. El poate fi aplicat atat in cazul regresiei liniare, cat si in cazul regresiei neliniare simple sau multiple.

directie si se calculeaza ca suma a valorii absolute a erorii de previziune pentru toate
b. o variabila cunoscuta, estimata si folosita pentru a previziona valoarea unei alte
c. o solutie optima a problemelor de previziune;
929g63j
d. o forma grafica de a vizualiza legatura dintre doua serii statistice.
RASP: A
18. Relatia intre deviatia medie absoluta (MAD) si masurarea clasica a dispersiei pentru eroarea de
previziune atunci cand erorile de previziune au o distributie normala este:
a. δe 5,12MAD;
b. δe 1,25MAD;
c. δe 12,5MAD;
929g63j
d. δe 2,15MAD.
RASP: B

R. Abaterea reprezinta media erorilor de previziune, in functie de directie si arata orice tendinta constanta referitoare
la supra sau subestimare.
a. Costurile ridicate ale anumitor informatii;

b. Determinarea perioadei pentru analiza retrospectiva;
929g63j o anumita caracteristica statistica;
d. Estimarea parametrilor functiei de extrapolare sau parametrizarea acesteia.
RASP: C

b. o solutie particulara a unui sistem dinamic;
c. costurile ridicate ale anumitor informatii;
929g63j
d. o metoda folosita frecvent pentru elaborarea studiilor previzionale.
RASP: A
b. trendul indirect, trendul ca factor auxiliar si trendul care face separare analitica a
acelor factori care sunt specificati dar nu sunt in acelsi timp cuantificabili;
c. trendul ca factor auxiliar, trendul care face separare analitica a acelor factori care
929g63j sunt specificati dar nu sunt in acelasi timp cuantificabili;
d. trendul ca factor auxiliar in functii in care nu toti factorii care actioneaza asupra
unui proces pot fi explicitati, trendul extrapolat si trendul indirect.
RASP: A
d. definirea obiectului previziunii care conditioneaza, fixarea orizontului de
previziune si stabilirea gradului de siguranta al acesteia.
RASP: C

d. prelucrarea unei serii de valori ale seriei dinamice estimand comportarea ulterioara
a fenomenului descris de seria respectiva.
RASP: A
b. reprezentarea grafica a mai multor curbe de evolutie a unor activitati si extrapolarea
tendintelor pe o infasurare, chiar daca nu se cunoaste cu siguranta solutia concreta
c. analiza comparativa a reprezentarilor respective cu graficele corespunzatoare
929g63j asociatelor unor functii de extrapolare;
d. calcularea derivatei partiale de ordinul intai a functiei de extrapolare.
RASP: B
a. gradul de ocupare a fortei de munca, evolutia eficientei economice, dinamica

nivelului de trai si a calitatii vietii;
b. o caracteristica esentiala a economiei de piata, intemeiata pe proprietatea privata si
deciziile individuale ale agentilor economici;
c. un ansamblu care prezinta aceleasi neregularitati la orice scara ar fi privit;
929g63j
RASP: D

urmator ;
b. determinarea ciclurilor limita corespunzatoare unui sistem dinamic;
c. extinderea ariei de cuprindere a economiei de piata ;
929g63j
d. studiul inflatiei, instabilitatea financiara si ajustarea graduala a preturilor.
RASP: A
a. O variabila a carei valoare este un numar nedeterminat de evenimente rezultat in

b. O variabila a carei valoare este un numar determinat de evenimente rezultat in urma
unei experiente;
c. O variabila fara valoare;
929g63j
d. O variabila a carei valoare este un numar determinat de evenimente rezultat in
urma unei probe.
RASP: B
serviciilor, piata monetara, piata capitalului si piata muncii, adica piata in ansamblul
b. un model abstract de comportament rational in economia de piata, pornind de la
interdependenta care exista intre preturile tuturor categoriilor de bunuri, precum si
c. o piata caracterizata de o concurenta perfecta;
929g63j
d. intervalul de stabilitate al unui sistem dinamic. 929g63j
RASP: A
a. o piata cu concurenta perfecta;

nemodificata;
c. o solutie particulara a unui sistem dinamic;
929g63j
d. un sistem global stabil daca proprietatea de stabilitate este relevanta.
RASP: B
R. Conditia necesara pentru ca o economie nationala sa se afle in echilibru static este: S = D adica oferta globala (S)
sa fie egala cu cererea globala (D), neexistand nici un exces de oferta (_ S = 0) si nici un exces de cerere globala (_ D
= 0).
a. Keynes, Sargent, Lucas, Marshall;

b. Wald, Arron, Debreu, McKenzie;
929g63j
d. Frisch, Rowthorn, Isarescu, Geoana.
RASP: C
a. reflecta structura sistemica a elementelor componente ale fenomenului real;

b. putea fi rezolvat cu eforturi de timp si costuri rezonabile;
c. explica fidel toate interconditionarile si relatiile cauza-efect ale proceselor
929g63j observate;
real studiat.
RASP: D
a. prevedere (planificare)
b. organizare
c. coordonare
929g63j
e. control
RASP: D

b. sa asigure un cadru adecvat desfasurarii activitatilor
c. sa specializeze personalul
929g63j
d. sa extinda utilizarea metodelor si tehnicilor stiintifice
e. sa utilizeze specialisti in fundamentarea strategiilor
RASP: A
a. prognoza
929g63j
d. bugetarea
e. planificarea
RASP: C
44. Care dintre principiile de rationalitate si coerenta care stau la baza previziunilor este exprimat eronat ?
a. stabilirea unui orizont de timp rezonabil

c. evaluarea costului prin cuantificarea permanenta a raportului cost/eficienta
929g63j
d. fundamentarea scenariilor pe cerintele pietei
e. asigurarea coerentei si continuitatii prin elaborarea unui scenariu-cadru general
RASP: B
45. Care dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la abordarea previziunii in practica manageriala?
a. rezultatele previziunilor se utilizeaza in procesul de luare a deciziilor pentru a

planifica actiunile
b. previziunile trebuie sa aproximeze in limite rezonabile evenimentele ce vor avea loc
c. nu intotdeauna previziunile conduc la actiune
929g63j
d. principiul continuitatii
RASP: E
46. Elementele componente ale activitatii de cercetare si culegere a informatiilor pentru elaborarea
a. orizontul previziunii
b. natura informatiilor
c. gradul de incredere
929g63j
e. nici unul dintre cele de mai sus
RASP: D
a. optiunea fundamentala si ordinea prioritara

b. optiunea fundamentala explorativa si optiunea fundamentala normativa
c. optiunea fundamentala explorativa tehnocratica si optiunea fundamentala
929g63j explorativa umanista
d. optiunea fundamentala normativa institutionala si optiunea fundamentala
normativa critica
RASP: E

b. studiul viitorului pornind de la intreg spre parti
c. studiul viitorului pornind de la parti spre intreg
929g63j
d. studiul viitorului utilizand concepte si modele teoretice
e. studiul viitorului pe baza datelor din trecut si prezent, evidentiind tendintle de
evolutie
RASP: A
a. evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara si de ce

b. evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor prin utilizarea resurselor
existente sau prin modificarea acestora intr-o maniera rezonabila
c. evidentierea ideilor care promoveaza noi directii de dezvoltare
929g63j
d. organizarea ideilor in tabele cu scopul de a etala intregul set de posibilitati viitoare
RASP: E
a. calculul probabilitatii de aparitie a riscului

b. calculul amplitudinii riscului
c. eroarea de a nu include un element de risc
929g63j
d. calculul riscului de neincasare a banilor
RASP: E
a. controlul mediului intern

b. controlul mediului extern apropiat
c. controlul mediului extern indepartat
929g63j
e. controlul presiunilor salariatilor
RASP: D
53. Informatiile cele mai costisitoare necesare in previziune sunt cele obtinute din urmatoarea sursa:
a. reviste de specialitate
b. carti din biblioteca
c. istoricul organizatiei
929g63j
e. publicatii oficiale
RASP: D
a. descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice

si studierea partilor componente
b. evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente
929g63j partile componente
d. comparatia cu fenomene sau procese similare
e. generalizarea aspectelor particulare in aspecte aggregate, complexe
RASP: C
a. orientarea catre problemele cheie, strategice ale organizatiei

b. adoptarea unui stil de analiza participativa a fenomenelor complexe
c. tendinta integratoare a analizei fenomenelor complexe
929g63j
e. viziunea sistemica
RASP: D
a. subiectivismul
b. schimbul de experienta
c. deplasarea la diferite surse de informatii
929g63j
d. observarea diferentelor intre organizatii
e. colectarea informatiilor
RASP: A

b. alegerea consultantilor
c. selectarea sfaturilor primate de la consultanti
929g63j
d. comunicarea problematicii organizatiei consultantilor
e. stabilirea experientei consultantilor
RASP: A
a. utilizeaza experti cu calitati profesionale diferite

b. consta in reunirea unui grup de experti avand cunostinte vaste in domeniul studiat
c. consta in sesiuni de discutii conduse de organizator
929g63j
e. utilizeaza un material de studiu pregatit de organizator
RASP: D
a. media aritmetica simpla si media aritmetica ponderata

b. media artimetica si mediana
929g63j
d. siruri de numere
e. intervale de incredere
RASP: C

a. este o metoda de gandire colectiva
b. este o metoda a dezbaterilor euristice
c. este o metoda prin care sunt antrenate discutiile in grup organizat
929g63j
d. este o metoda care stimuleaza expunerea de idei intr-un climat de colegialitate si de
apreciere reciproca
RASP: E
a. intocmirea listei cu zonele geografice in care se va studia fenomenul economic

b. analiza listei si eliminarea zonelor geografice care nu sunt compatibile cu
problema in studiu
929g63j
d. analiza factorilor care se opun rezolvarii problemei in studiu
e. identificarea factorilor care influenteaza pozitiv fenomenul studiat
RASP: C
a. culegerea informatiilor despre situatii sau fenomene similare cu problema in studiu

b. identificarea si cuantificarea diferentelor dintre situatiile si fenomenele similare si
problema in studiu
c. previziunea problemei in studiu pe baza informatiilor culese privind situatii sau
929g63j fenomene similare
d. corectia previziunilor in functie de diferentele cuantificate
RASP: E
a. numarul scenariilor nu este limitat

b. sa fie elastice si plauzibile
929g63j
d. sa fie stimulative si provocatoare
e. sa echilibreze aspectele favorabile cu cele nefavorabile
RASP: C
a. analiza mediului
b. pregatirea scenariului
c. formularea strategiei
929g63j
RASP: D
a. electarea vectorilor schimbarii si proiectarea contextului scenariilor

b. identificarea scenariilor
c. elaborarea scenariilor
929g63j
d. identificarea elementelor cheie, de schimbare a cursului evenimentelor
RASP: E
66. Metoda jocurilor se utilizeaza pentru previziunea celor mai bune decizii intr-un mediu competitiv in
situatii de interdependenta cu factori externi. Care din urmatoarele carecteristici nu este specifica metodei
jocurilor ?
a. jucatorii aleg strategiile prin examinarea rationala a informatiilor disponibile, prin

actiuni proprii si corelat cu asteptarile din partea celorlalti jucatori
c. jocurile reprezinta preferinte identificabile ale fiecarui jucator intre posibilele
929g63j rezultate ale unui joc
d. jocurile se bazeaza pe logica si matematici aplicate in economie
e. jocurile constau intr-un plan de actiuni care trebuie sa fie urmat de participantii
numiti jucatori
RASP: B
67. Metoda arborilor de pertinenta verticali se utilizeaza pentru previzionarea modificarilor in sistem pe diferite nivele
si presupune parcurgerea mai multor pasi de lucru. Care din urmatorii pasi nu este specific metodei ?
a. stabilirea necesitatilor viitoare

b. determinarea obiectivelor viitoare
c. elaborarea variantelor sau posibilitatilor viitoare
929g63j
e. evaluarea posibilitatilor si determinarea variantei optime
RASP: D
68. Care dintre urmatoarele principii nu este adecvat reprezentarilor grafice utilizate in previziune?
a. sa fie realizate pe o scala, astfel incat sa prezinte clar varietatea fenomenului

respectiv
b. sa aiba un titlu clar, care sa reflecte esenta fenomenului cercetat
c. sa fie evidentiate aspectele principale, "cheie"
929g63j
e. scala sa fie clara si realizata corect
RASP: D
a. o greseala de calcul
b. o greseala de interpretare
c. diferenta dintre valoarea previzionata pesimista si valoarea previzionata optimista
929g63j
e. nici una de mai sus
RASP: D
a. o metoda de previziune bazata pe simpla prelungire in viitor a tendintelor

manifestate in trecut
b. o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin ritmul de dezvoltare
c. o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin directia de dezvoltare
929g63j
d. o metoda de previziune care nu tine cont de modificarile previzibile
RASP: E
a.
, pentru b>1
b.
, pentru 0<b<1
c.
929g63j
d.
e. Nici una din cele de mai sus
RASP: C
a. cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile

b. cand datele observate urmeaza o functie liniara de tipul Y = a +bx
c. cand relatia dintre x si Y este directa
929g63j
d. cand relatia dintre x si Y este inversa
RASP: E
73. Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei de previziune prin programare liniara?
a. problema poate fi expusa in termeni numerici

b. problema permite alegeri intre cursurile alternative ale evolutiei actiunilor
c. se identifica restrictii asupra factorilor implicati
929g63j
d. problema trebuie sa permita exprimarea intr-o forma standardizata
RASP: E
74. Carei metode de previziune ii este specifica urmatoarea abordare: "solutia optima se afla la restrictia care
a. metoda extrapolarii
b. metoda interpolarii
c. metoda regresiei
929g63j
RASP: D
75. Metoda SIMPLEX este o metoda de rezolvare aritmetica iterativa ce poate fi utilizata in probleme cu
a. metodei extrapolarii
c. metodei interpolarii
929g63j
d. metodei regresiei
RASP: B
76. In rezolvarea problemelor de tip multiobiectiv se utilizeaza o metoda care consta in calculul a doi
a. metoda regresiei
b. metoda SIMPLEX
c. metoda ELECTRE
929g63j
d. metoda trendului
RASP: C
a. se alege o varianta din o pereche de doua variante

b. se compara perechile de criterii si se calculeaza ponderea subiectiva a criteriului
c. se compara perechile de variante cu fiecare criteriu si rezulta ponderile subiective
929g63j ale variantelor in functie de criteriile respective
e. se agrega rezultatele finale pentru variantele alese
RASP: D
78. Dintre factorii enumerati in continuare, de care nu depinde functia de productie COBB-DOUGLAS ?
a. productia
b. capitalul
929g63j
d. forta de munca
e. coeficientul de dimensionare sau proportionalitate intre factori
RASP: C
79. Care dintre urmatoarele avantaje enumerate mai jos nu reprezinta un avantaj al metodei dinamicii
a. permite proiectarea modelelor specifice contextului firmei si a mediului in care

actioneaza
b. utilizeaza notatii sugestive, usor de inteles si de folosit in reprezentari grafice
c. evidentiaza legaturile dintre variabile multiple
929g63j
d. permite construirea variantelor sau portofoliului de alternative
RASP: E
a. pentru masurarea eforturilor efectuate pentru obtinerea unui efect

b. se aplica atunci cand intre costuri, activitati sau produsele rezultate nu exista o relatie
directa
c. ca instrument de reglare a utilizarii eforturilor si efectelor
929g63j
d. reprezinta limite maxime admisibile privind utilizarea resurselor
e. reprezinta limite minim admise privind efectele propuse a se obtine
RASP: B
a. micsorarea necesitatilor prin reproiectarea produselor si tehnologiilor in scopul

reducerii consumurilor materiale
b. micsorarea necesitatilor prin inlocuirea materialelor cu unele care au calitate
superioara
c. reducerea stocurilor prin implementarea sistemului JIT
929g63j
e. cresterea resurselor prin cresterea gradului de utilizare a capacitatilor cu efect
sporirea productiei
RASP: D
82. Care dintre urmatoarele elemente nu influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor?
a. numarul de variabile
b. omogenitatea datelor
c. certitudinea
929g63j
d. elasticitatea cererii
e. competitia
RASP: C
83. Care dintre urmatoarele erori nu conduce la lipsa acuratetei in previziunea pe termen scurt si mediu?
a. optimismul
b. inconsistenta
c. actualitatea
929g63j
e. ancorarea
RASP: D

b. erorile pentru validarea previziunii sa fie mici
c. reziduurile medii sa fie zero pe perioada de estimare
929g63j
d. modelul ales sa fie usor de aplicat si de explicat
e. media pentru validarea erorilor previzionate sa fie zero sau cel putin mici
RASP: A
a. coeficientul lui PEARSON

c. curba lui GAUSS
929g63j
d. modelul LEONTIF
e. nici unul de mai sus
RASP: B
86. Care dintre urmatoarele obiective nu defineste importanta previzionarii bugetului pentru manageri?

b. stabileste clar obiectivele care trebuie realizate
c. defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele
929g63j
d. stabileste care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivele
e. stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung
RASP: A
a. modificari ale cererii si ofertei

b. restrictii privind mediul inconjurator
c. utilizarea a noi resurse materiale sau energetice
929g63j
e. introducerea de noi tehnologii
RASP: D
a. gradul de optimism al previziunilor

c. daca contine tabele si diagrame
929g63j
d. numarul de modele matematice aplicate
e. numarul de restrictii utilizate
RASP: B
a. prognoza
929g63j
d. bugetarea
e. planificarea
RASP: D
anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor, pornind de la realizarile perioadei precede
nte, de la tendintele conturate si considerand, cu un anumit prag de incertitudine, modificarile previzib
il a avea loc este:
a. prognoza
929g63j
d. bugetarea
e. planificarea
RASP: A

a. prognoza
929g63j
d. bugetarea
e. programarea
RASP: E
92. Stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii alternative capabile sa
fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung, reprezinta:

b. o tehnica de previziune
c. o anumita abordare in previziune
929g63j
d. o regula generala in previziune
e. o instructiune obligatorie in previziune
RASP: A

b. previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc
c. previziunile nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile
929g63j
d. previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu
e. previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu
RASP: A
a. timp
b. ecuatii matematice
c. cost
929g63j
d. volum
e. numar
RASP: C
95. O balanta a materialelor cuprinde la capitolul necesitati suma de 172 mii RON, din care: materiale pentru
productie 40 mii RON, materiale pentru investitii 22 mii RON, materiale pentru export 56 mii RON si materiale

b. stocuri la inceputul perioadei
c. resurse din import
929g63j
d. resurse din produse refolosibile
e. resurse din rezerve
RASP: A
a. consumul populatiei
b. consumul public
c. exportul
929g63j
e. investitiile in fonduri fixe
RASP: D
a. consum de materii prime

b. consum de utilitati
c. consum de manopera directa
929g63j
e. consum de echipamente
RASP: D
98. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin- Watson se poate concluziona ca exista autocorelatie
a. 1,5 - 2,5
b. sub 1,5
c. 2,5 - 4,5
929g63j
d. 4,5 -5,5
e. peste 5,5
RASP: B
99. Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin - Watson se poate concluziona ca nu exista autocorelatie
pentru urmatoarele valori ale statisticii:
a. 1,5 - 2,5
b. sub 1,5
c. 2,5 - 4,5
929g63j
d. 4,5 -5,5
e. peste 5,5
RASP: A
100. Metoda care cerceteaza factorul de sezonalitate, eroarea si factorul rezidual si analizeaza proprietatile
de distributie in combinarea previziunilor este:
a. metode grafice bazate pe serii de timp

b. functia de regresie Diebold
929g63j
d. media aritmetica
e. media ponderata
RASP: C
107. In urma cu 3 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a
avut ca efect cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la un ritm
mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In anul 2005 productia realizata a fost de 6000 bucati.
a. 6000 bucati
b. 6720 bucati
c. 7526 bucati
929g63j
d. 7000 bucati
RASP: C
108. In urma cu 3 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat o linie de fabricatie computerizata
care a avut ca efect cresterea calitatii produselor si reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la
un ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In urma finalizarii negocierilor cu un nou client segmentul
de piata va creste anul viitor cu un coeficient k=1,10. In anul 2005 productia realizata a fost de 5000 tone.
a. 5000 tone
b. 5600 tone
c. 6272 tone
929g63j
d. 6899 tone
RASP: D
109. Firma BRAVOS cu activitate in constructii de drumuri investeste intr-un utilaj performant. Pentru a
recupera investitia in 4 ani, si-a propus ca "tinta" atingerea unui profit net de 1200 mii Euro, stiind ca in anul de
baza (de punere in functiune a investitiei), profitul acumulat este de 400 mii Euro.
a. 200 mii Euro

b. 400 mii Euro
c. 300 mii Euro
929g63j
d. 100 mii Euro
RASP: A
110. Pentru a creste productia destinata exportului firma de confectii VIOLETA a achizitionat un utilaj performant cu
un credit bancar care trebuie restituit dupa 3 ani, desi firma avea un profit acumulat de 100 mii Euro. Planul de
afaceri previzionat prevede obtinerea unui profit net la finele anului 5 de 800 mii Euro. Utilizand metoda de
a. 100 mii Euro

b. 500 mii Euro
c. 520 mii Euro
929g63j
d. 140 mii Euro
RASP: C
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
Cat este mediana?
a. 64
b. 62,66
c. 63,5
929g63j
d. 61
e. 64,2
RASP: D
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
a. 64
b. 61
c. 33
929g63j
d. 38
e. 45
RASP: E
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
a. 33
b. 45
c. 60
929g63j
d. 61
e. 67
RASP: D
Expert 3 1 7 2 6 4 5
Punctaj 33 45 60 61 67 88 94
a. 88
b. 45
c. 60
929g63j
d. 61
e. 94
RASP: A
Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90
a. media
b. mediana
c. quartila 1
929g63j
d. quartila 3
RASP: E
Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90
a. media
b. mediana
c. quartila 1
929g63j
d. quartila 3
e. quartila 2
RASP: C
Expert 3 10 7 2 6 4 5 9 8 11 1
Punctaj 19 23 24 40 41 48 67 69 85 86 90
a. media
b. mediana
c. quartila 1
929g63j
d. quartila 3
e. quartila 2
RASP: D
Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Incasari
Euro 275 375 450 475 475 525 400
a. 61
b. 63,5
c. 64,3
929g63j
d. 65
e. 66,2
RASP: C
Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Vanzari
RON 1500 1550 1580 1600 1450 1200 0
a. 103,33
b. 100
c. 101,25
929g63j
d. 102,50
e. 103
RASP: A
Luna 1 2 3 4 5 6
a. media
b. mediana
929g63j
d. quartila intai
e. quartila a doua
RASP: A
Luna 1 2 3 4 5 6
a. media
b. mediana
929g63j
d. quartila intai
e. quartila a doua
RASP: B
Luna 1 2 3 4 5 6
a. media
b. mediana
929g63j
d. quartila intai
e. quartila a doua
RASP: D
Luna 1 2 3 4 5 6
a. media
b. mediana
929g63j
d. quartila intai
e. quartila a doua
RASP: C
124. Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de
vopsele:
Luna 1 2 3 4 5 6
a. media
b. mediana
929g63j
d. quartila intai
e. quartila a doua
RASP: E
126. Cererea de ciocolata pe segmentul de piata detinut de SC CARTIER SRL in ultimele saptamani se prezinta in
tabelul de mai jos:
Saptamana 1 2 3 4 5 6 7 8
Cererea (Mil.lei) 3 3 2 3 4 6 3 5
Care este cererea de

produse previzionata pentru perioada urmatoare, respectiv, saptamana 9, cand n = 6 perioade, utilizand mediile
mobile ?
a. 3,62 mil lei
b. 3,50 mil lei
c. 3,83 mil lei
929g63j
d. 4,66 mil lei
e. 3,00 mil lei
RASP: C
Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Consum (kg) 5 8 6 4 7 6 9
Care este consumul de cartofi previzionat pentru ziua 8, cand n=3 perioade, utilizand mediile mobile ?
a. 6,42 kg
b. 6,33 kg
c. 6,00 kg
929g63j
d. 5,66 kg
e. 7,33 kg
RASP: E
128. Consumul de vopsea lavabila la firma de constructii TURNUL a avut in ultimul an un trend constant de
30 tone vopsea, factorul ciclic fiind 2 si factorul sezonier 4. Utilizand agregarea aditiva, care este consumul de
a. 30 tone
b. 32 tone
c. 36 tone
929g63j
d. 60 tone
RASP: C
129. Vanzarile de cisme de cauciuc ale firmei PROTECT au avut un trend constant in ultimul trimestru al
anului de 1000 perechi, factorul ciclic fiind de 1,5 si factorul sezonier de 1,25. Utilizand agregarea prin
a. 1000 perechi
b. 1875 perechi
c. 1500 perechi
929g63j
d. 1250 perechi
RASP: B
130. Salariul unui muncitor este determinat de numarul de piese lucrate. In ultimele 6 luni, datele observate
sunt:
Luna 1 2 3 4 5 6
Mii piese 4 6 3 5 8 7
Salariul
RON 300 450 250 300 500 450
Stiind ca intre numarul de piese lucrate si salariu este o relatie exprimata prin functia de regresie cat este salariul in
a. 559,8 RON
b. 470 RON
c. 540 RON
929g63j
d. 490,2 RON
e. 510 RON
RASP: A
131. O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale

ore manopera mp
ghete piele 4 4 1
cizme cauciuc 2 6 1
Total pe
Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in
contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe
saptamana.
Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.Utilizand
a. 20 perechi de ghete si 15 perechi de cizme

c. 20 perechi de ghete si 10 perechi de cizme
929g63j
d. 30 perechi de ghete
e. 40 perechi de cizme
RASP: B
132. Firma ALBA a produs faina, in anul precedent, in valoare de 110 mil lei, utilizand fonduri fixe productive
de 87 mil lei si forta de munca de 27 mil lei. Se stie ca: A= 1/20; α =1,01 si a = 1,06. Utilizand functia de
a. 150,1 mil lei

b. 149,7 mil lei
c. 151,0 mil lei
929g63j
d. 118,5 mil lei
e. 125,0 mil lei
RASP: B
133. O firma a produs, in anul precedent, bauturi racoritoare in valoare de 14miiRON, utilizand fonduri fixe
de 4miiRON si forta de munca de 9miiRON.Se stie ca: A=1/5, α=1,01, a=1,35.Utilizand functia de productie
a. 15,75
b. 15,25
c. 15,00
929g63j
d. 14,75
e. 14,50
RASP: A
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Statistică și Previziune Economică
Licență – 2016
CUNOŞTINŢE DE
SPECIALITATE
- GRILE -
Disciplinele cuprinse în volum
ECONOMETRIE
SONDAJ ŞI ANCHETE STATISTICE
DEMOGRAFIE
PREVIZIUNE ECONOMICĂ
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ
Autorii volumului Prof.univ.dr. Vasile

GEORGESCU Conf.univ.dr. Ilie
MURĂRIȚA Prof.univ.dr. Carmen
RADU
Prof.univ.dr. Ion ENEA-SMARANDACHE
Prof.univ.dr. Marian SIMINICĂ
CRAIOVA, 2016
ECONOMETRIE
2)Ipotezele referitoare la eroarea cerute de aplicarea metodei celor mai mici pătrate ordinare i
sunt:
d) E( ) 0; Var( ) constant; Cov( , ) 0.
i i i j
3) E( ) nul; Var( ) constant ; Cov( , ) nul.

i i i j
c) E( ) 0; Var( ) 0; Cov( , ) 0.
i i i j
d) E( ) 0; Var( ) 0; Cov( , ) 0.
i i i j
4) E( ) 0; Var( ) 2 ; Cov( , ) 0.
i i i j
x
d) În cazul modelului de regresie liniară simplă, expresia
reprezintă: n
2
x x 2
i
i 1
(a) dispersia erorilor; (b) dispersia reziduală;

(c) dispersia termenului liber a; (d) dispersia coeficientului unghiular b;
(e) covarianţa dintre a şi b.
5) În cazul modelului de regresie liniară simplă, expresia b 2 n (x x) 2

reprezintă: i
i 1
b) variaţia reziduală a lui Y;

c) estimaţia nedeplasată a dispersiei erorilor;
d) variaţia lui Y explicată de regresie;
e) estimaţia dispersiei coeficientului de regresie b;
f) variaţia totală a lui Y.
d) În cazul modelului de regresie liniară simplă, expresia 2 1

reprezintă: n x x 2
i
i 1

6) În cazul modelului de regresie liniară simplă, expresia yˆi y 2
d) y y 2
i reprezintă: i i
(a) statistica testului lui Student; (b) coeficientul de determinaţie;
(c) coeficientul de corelaţie liniară simplă; (d) statistica testului lui Fisher;
(e) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor.
208
e x 0
7) Ce afirmaţii sunt false cu privire la relaţiile
: e 1 0
d) reprezintă condiţia de heteroscedasticitate ;
e) exprimă condiţia de optim a problemei CMMPO;
f) exprimă relaţii de ortogonalitate;
g) reprezintă sistemul de ecuaţii normale;
8) reprezintă condiţiile ca estimatorul CMMPO să fie nedeplasat.
d) În cazul modelului de regresie liniară multiplă, expresia b X Xb ny2 reprezintă:

(a) variabilitatea totală; (b) variabilitatea reziduală;
(c) variabilitatea explicată de regresie; (d) dispersia reziduală;
(e) dispersia explicată de regresie.
9) În cazul modelului de regresie liniară multiplă, expresia y y b X y / n k reprezintă:

b X Xb ny2
d) În cazul modelului de regresie liniară multiplă, expresia
reprezintă: y y ny2
(e) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor .
i
b X Xb ny2 n k
10) În cazul modelului de regresie liniară multiplă, expresia
reprezintă: y y b X y m
(e) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor. 11 În cazul modelului de regresie liniară multiplă,
expresia s 2 s2 1 ~x X X 1~x reprezintă:

yˆ
e) dispersia explicată de regresie.

f) dispersia reziduală;
g) variabilitatea explicată de regresie;
h) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorii de predicţie;
i) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor .
i
11)Se consideră modelul de regresie liniară multiplă y b b x b x

şi i 0 1 1 2 2 i
e ; i 1, ,n
matricea X X asociată. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: (a)
Elementul (1,3) al lui X X este x x ; (b) Elementul (1,1) al lui X X este n ;
209
(e) Elementul (3,3) al lui X X este i x1 xii211 ; (d) Elementul (1,3) al lui X X este x x ;
i 1
(c) Elementul (2,3) al lui X X este x

i2
i 1
x x ;
i1 i2
i 1
d) Se consideră modelul de regresie liniară multiplă y b b x

şi i 0 1 1 2 2 i
b x e ; i 1, ,n
matricea X y asociată. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
12) Elementul (1,3) al lui X y este x x
; i1
i 1
d) Elementul (1,1) al lui X y este n ;

e) Elementul (2,1) al lui X y este x x y
; i1 i
i 1
210
x
X y este x
13) Elementul (1,2) al lui X y este ix 1 yi21 ;
14) Elementul (1,1) al lui ;

i
i 1
Tabelul 1
Modelul de regresie: y b b x e ; i 1, , n; n 13; n e2 13426.7387
i 0 1 1 i
i
i 1
x x x xi 1
2 19828 i
452 i 1
x i y x x y 82495
i i
2034 i 1
i
e) Plecând de la informaţiile
i 1
din tabelul 1, estimaţiile b şi b ale coeficienţilor de regresie sunt: 0
1
(a) (1.39689, 4.32952); (b) (26.01808, 0.66620);

(c) (2.18733, 4.29779); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
14) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, estimaţiile ˆ std(b ) şi ˆ std(b )

sunt: b0 0 b1 1
(a) (1.39689, 4.32952); (b) (21.2772, 0.5448);
(c) (2.6747, 5.2554); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
b) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, statisticile (rapoartele) Student t şi t sunt:

0 1
(a) (1.39689, 4.32952); (b) (21.2772, 0.5448);

(c) (2.6747, 5.2554); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
d) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, pentru o valoare critică a lui t 2.201, să se specifice care
dintre următoarele ipoteze sunt adevărate:
(a) H : 0; (b) H : 5 ; (c) H : 0; (d); H : 5; (e) nici una
0 0 0 0 1 0 1 0
15) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, dispersia explicată de regresie este:

15.1. 4482.43590; (b) 4482.43590; (c) 33712.49027; (d) 64354.312; (e) 1825.15823
16) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor s 2 este:
16.1. 4482.43590; (b) 4482.43590; (c) 33712.49027; (d) 64354.312; (e) 1220.6126
17) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, intervalul de încredere al lui b (pentru o valoare
critică 0
a lui t 2.228) este: (a) (1.66408, 4.06234); (b) (10.07901, 103.74112); (c)
(2.18733, 4.29779); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
c. Plecând de la informaţiile din tabelul 1, intervalul de încredere al lui b (pentru o valoare critică 1
211
a lui t 2.228) este: (a) (1.66408, 4.06234); (b) (10.07901, 103.74112); (c)
(2.18733, 4.29779); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
e) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, pentru o valoare critică a lui t 2.201, să se specifice care
(a) H : 0; (b) H : 5; (c) H : 5; (d) H : 0; (e) nici una
0 1 0 1 0 1 1 1
23. Plecând de la informaţiile din tabelul 1, eroarea standard a regresiei este:

(a) 7.21850; (b) 45.91888; (c) 32.75109; (d) 4.20785; (e) 34.93727
24. Plecând de la informaţiile din tabelul 1, coeficientul de determinatie este:

(a) 0.59282; (b) 0.88542; (c) 0.68927; (d) 0.71517; (e) 0.76070
25. Plecând de la informaţiile din tabelul 1, coeficientul de determinatie corectat este:

(a) 0.59282; (b) 0.88542; (c) 0.68927; (d) 0.71517; (e) 0.76070
26. Plecând de la informaţiile din tabelul 1, numărul gradelor de libertate asociat testului lui Student
este:
(a) 8; (b) 9; (c) 11; (d) 10; (e) 12
27. Plecând de la informaţiile din tabelul 1, statistica F a testului lui Fisher este:
(a) 18.471; (b) 27.62; (c) 44.313; (d); 45.377 (e) 37.513
28. Plecând de la informaţiile din tabelul 1, predicţia punctuală y 0 , pentru o valoare a predictorului x 0
35, este:
(a) 153.23; (b) 123.09; (c) 157.122; (d); 157.0547 (e) 134.24
29. Plecând de la informaţiile din tabelul 1, eroarea standard a predicţiei este:

(a) 0.7124; (b) 0.3348; (c) 29.472; (d) 33.987; (e) 41.619
30. Plecând de la informaţiile din tabelul 1, intervalul de predicţie pentru o valoare a predictorului x 0
35 şi o valoare critică a lui t 2.201, este:
(a) (26.01808, 0.66620); (b) (1.39689, 4.32952);
(c) (155.55, 158.69); (d) (2.18733, 4.29779); (e) (59.5413, 254.7033)
Tabelul 2
Modelul de regresie: y b b x b x e ; i 1, , n ; n e2 1072.6338
i 0 1 1 2 2 i i
i 1
13 453 207 2035
• •
X'X 453 20105 8751 X y 82790
• •
207 8751 39104
4431
0.37908 0.00594 0.00599 • b 406.6178 6.36613 6.4229
X'X 1 0.00594 0.00045 • 0
0.00061 S Cov b 6.36613 0.47974 0.650

• 1
0.00599 0.00061 b 6.4229 0.650
0.00170 1.82596
2
b
212
31. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, numarul n al observaţiilor este:
(a) 453; (b) 207; (c) 4431; (d) 13; (e) 8751
32. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, x x este:

i1
i 1
(a) 13; (b) 207; (c) 4431; (d); 453 (e) 8751
33. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, x x este:
i2
i 1
(a) 453; (b) 207; (c) 4431; (d) 13; (e) 2035 x
34. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, y este:
i
i 1
(a) 13; (b) 207; (c) 4431; (d); 453 (e) 2035
35. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, x x x este:

i1 i2
i 1
(a) 20105; (b) 207; (c) 4431; (d) 2035; (e) 8751 x
36. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, x 2 este:
i1
i 1
(a) 8751; (b) 82790; (c); 2035 (d) 4431; (e) 20105
37. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, x x 2 este:

i2
i 1
(a) 8751; (b) 82790; (c); 39104 (d) 4431; (e) 20105 x
38. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, x y este:
i1 i
i 1
(a) 8751; (b) 82790; (c); 39104 (d) 4431; (e) 20105 x
39. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, x y este:
i2 i
i 1
(a) 8751; (b) 2035; (c); 39104 (d) 4431; (e) 20105
40. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, ˆ std(b ) este:

b0 0
(a) -6.36613; (b) -6.4229; (c); 20.16477 (d) 1.35128; (e) 0.69263
213
b1 1
(a) -6.4229; (b) 0.69263; (c); 20.16477 (d) 1.35128; (e) -6.36613

b2 2
(a) -6.36613; (b) -6.4229; (c); 20.16477 (d) 1.35128; (e) 0.69263
43. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, Cov(b , b ) este:

0 1
(a) -6.4229; (b) 20.16477; (c) -6.36613; (d) 1.35128; (e) -0.650

0 2
(a) -6.36613; (b) 45.91888; (c) -6.4229; (d) 1.25172; (e) 4.20785

1 2
(a) -6.36613; (b) 45.91888; (c) -6.4229; (d) 1.25172; (e) -0.650
46. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, b este: 0

(a) 1.25172; (b) 45.91888; (c) -6.4229; (d) 4.20785; (e) -0.650
47. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, b este:

1
(a) 1.25172; (b) 45.91888; (c) -6.4229; (d) 1.80720; (e) 4.20785

2
(a) 1.25172; (b) 2.27718; (c) 3.11397; (d) 1.35128; (e) 4.20785
49. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, statistica (raportul) Student t este: 0

(a) 1.35128; (b) 2.27718; (c) 3.11397; (d) 1.35128; (e) 1.80720

(a) 0.69263; (b) 3.11397; (c) -6.4229; (d) 1.80720; (e) 1.35128

(a) 0.69263; (b) 3.11397; (c) -6.4229; (d) 1.35128; (e) 1.80720
52. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, suma totală a pătratelor (SST) este:
(a) 43062.89272; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.33805
53. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, suma pătratelor explicată de regresie (SSR) este:
(a) 43062.89272; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.33805
54. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, suma reziduală a pătratelor (SSE) este:
(a) 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.33805
55. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, numărul gradelor de libertate asociat sumei totale a pătratelor
(SST) este:
(a) 13; (b) 2; (c) 11; (d) 10; (e) 12
214
56. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, numărul gradelor de libertate asociat sumei pătratelor
explicată de regresie (SSR) este:
(a) 13; (b) 2; (c) 11; (d) 10; (e) 12
57. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, numărul gradelor de libertate asociat sumei reziduale a
pătratelor (SSE) este:
(a) 8; (b) 2; (c) 11; (d) 10; (e) 12
58. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, dispersia totală a lui y este:

(a) 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.63381
59. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, dispersia explicată de regresie este:

(a) 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 1072.63381
60. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor s 2 este:
(a) 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 1072.63381
61. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, limita inferioară a intervalului de încredere a lui b 0
(pentru o valoare critică a lui t 2.228) este: (a) 1.25172; (b) 0.99178;
(c) -0.29146; (d) 1.19720; (e) 2.79490
(c) -0.29146; (d) 1.19720; (e) 2.79490
(c) -0.29146; (d) 1.19720; (e) 2.79490
64. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, limita superioară a intervalului de încredere a lui b 0
(c) 1.19720; (d) 1.19720; (e) 2.79490
(c) 7.21850; (d) 1.19720; (e) 2.79490
(c) 1.19720; (d) 1.19720; (e) 2.79490
67. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, pentru o valoare critică a lui t 2.228, să se specifice care
(a) H : 0; (b) H : 0; (c) H : 0; (d) H : 0; (e) H : 0
0 0 0 1 0 2 1 0 1 1

(a) 7.21850; (b) 45.91888; (c) 32.75109; (d) 4.20785; (e) 45.91888

(a) 0.81750; (b) 0.88542; (c) 32.75109; (d) 0.80059; (e) 0.76070
215
(a) 0.81750; (b) 0.88542; (c) 32.75109; (d) 0.80059; (e) 0.76070
este:
(a) 8; (b) 9; (c) 11; (d) 10; (e) 12
72. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, numărul gradelor de libertate asociat testului lui Fisher este:
(a) (2, 8); (b) (3, 9); (c) (1, 11); (d) (2, 10); (e) (3, 12)
(a) 13.32; (b) 20.07; (c) 44.31; (d); 45.37 (e) 37.51
74. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, predicţia punctuală y 0 , pentru un vector al valorilor
predictorilor x0 x0 35 16 , este:
1 2
(a) 253.23; (b) 123.09; (c) 214.13; (d); 157.0547 (e) 234.24

(a) 93.844; (b) 72.186; (c) 29.472; (d) 33.987; (e) 41.619
76. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, limita inferioară a intervalului de predicţie pentru un vector
al valorilor predictorilor x0 x0 35 16 şi o valoare critică a lui F 4.103, este:
1 2
(a) 90.8459; (b) 72.1850; (c) 89.3764; (d) 91.1974; (e) 81.3305
77. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, limita superioară a intervalului de predicţie pentru un vector
al valorilor predictorilor x0 x0 35 16 şi o valoare critică a lui F 4.103, este:
1 2
(a) 345.3153; (b) 198.7183 (c) 189.5177; (d) 232.7789; (e) 283.3629
78. Modelul Y f (Y ,Y ,...,u ) reprezintă un: t

t 1 t 2 t
(a) Model de ajustare local; (b). Model de ajustare global; (c). Model autoproiectiv
(d) Model explicativ static; (e) Model explicativ dinamic
79. Relaţiile na a n b t 1 1 tn 1 yt
reprezintă: n 1
t
t b n t2 t yt
1 n 1
t 1 t 1 t 1
(a) Sistemul de ecuaţii normale ale modelului liniar;

(b) Sistemul de ecuaţii normale ale modelului exponenţial;
(c) Sistemul de ecuaţii normale ale modelului log-liniar;
(d) Sistemul de ecuaţii normale ale modelului hiperbolic;
(e) Sistemul de ecuaţii normale ale modelului logistic;
c y 1 y (c y ) yy y y 2 (y y )
216
80. Expresiile a log 1 ; b log 1 2 ; c 1 2 3 2 1 3 reprezintă: y
n y (c y ) yy y2
1 2 1 1 3 2
(a) Parametrii modelului liniar;
(b) Parametrii exponenţial;
(c) Parametrii modelului log-liniar;
(d) Parametrii modelului hiperbolic;
(e) Parametrii modelului logistic;
SONDAJE ŞI ANCHETE STATISTICE
81. Dintre metodele de cercetare statistică, o metodă de observare totală este:

a) sondajul statistic
b) ancheta statistică
c) observarea părţii principale
d) panelul
e) recensământul
82. Dintre metodele de cercetare statistică, o metodă de observare parțială este:

a) recensământul
b) rapoartele statistice
c) sondajul statistic
d) observarea cărţii principale
e) cartelul

a) recensământul
b) ancheta statistică
c) rapoartele statistice
d) observarea hărţii principale
e) cronografia

a) recensământul
b) rapoartele statistice
c) indicatorii statistici
d) observarea cărţii principale
e) panelul
85. Un domeniu în care nu este utilizat, de regulă, sondajul statistic, ar fi:

a) mediu
b) educaţie
c) biologie
d) fizică
e) teologie
86. Sondajul statistic, comparativ cu o cercetare totală, prezintă o serie de avantaje, cum ar fi:
a) erori mai mari în culegerea datelor
217
b) rapiditate în obţinerea indicatorilor
c) cheltuieli mai mari
d) nu se poate utiliza în situaţii în care o cercetare totală este posibilă
e) rezultatele sondajului nu pot fi verificate prin alt sondaj
87. Referitor la organizarea sondajului, planul de sondaj nu cuprinde:

a) forma de colectare a datelor
b) urmărirea modului de desfăşurare
c) perioada de colectare
d) perioada de preferinţă
e) datele colectate
88. Dintre principalele etape ale sondajului statistic nu face parte:

a) stabilirea obiectivelor
b) extragerea eşantionului
c) elaborarea chestionarului
d) culegerea materiilor prime
e) codificarea şi prelucrarea primară a datelor
89. Dintre factorii utilizați pentru departajarea tipurilor de sondaje statistice nu face parte:
a) modul de organizare a populaţiei de bază
b) varianta procedeului de retragere
c) numărul de unităţi extrase deodată din populaţia de bază
d) algoritmul de extragere a eşantionului
e) volumul eşantionului
90. În funcție de modul de organizare a populaţiei de bază, avem:

a) sondaj repetat
b) sondaj nerepetat
c) o unitate simplă
d) populaţie neorganizată
e) o unitate complexă sau serie
91. În funcție de varianta procedeului tip loterie folosit, avem:

a) sondaj nerepetat
b) o unitate complexă sau serie
c) sondaje mixte
d) sondaje de volum redus
e) sondaje în trepte
92. În funcție de numărul de unităţi extrase deodată din populaţia de bază, avem:
a) populaţie organizată pe grupe
b) sondaj repetat
c) o unitate simplă
d) sondaje de volum mare
e) sondaje simple
93. În funcție de algoritmul de extragere a eşantionului, avem:

a) populaţie neorganizată
218
b) sondaj repetat
c) sondaj nerepetat
d) o unitate simplă
e) sondaje dirijate
94. În funcție de volumul eşantionului, avem:

a) sondaj nerepetat
b) sondaje aleatoare
c) sondaje de volum redus
d) sondaje simple
95. În funcție de numărul etapelor parcurse la formarea eşantionului, avem:

a) sondaj repetat
b) sondaj nerepetat
c) sondaje mixte
d) sondaje de volum mare
96. Dintre principalele etape ale procesului de eşantionare, nu face parte:

a) definirea populaţiei ţintă
b) stabilirea cadrului de eşantionare
c) alegerea metodei de eşantionare
d) determinarea structurii eşantionului
e) elaborarea şi testarea procedurilor de eşantionare
97. Reprezentativitatea unui eşantion se exprimă prin:

a) volumul populației (N)
b) nivelul de probabilitate (P)
c) structura populației (T)
d) procedeul de selecție ales (S)
e) chestionarul folosit (C)
98. Dintre următoarele, procedeu de selecţie al sondajului statistic nu este:

a) procedeul loteriei
b) procedeul mecanic
c) tabelele cu numere aleatoare
d) procedeul loteriei pe baza schemei bilei revenite
e) procedeul comparației
99. Dintre următoarele, procedeu de selecţie al sondajului statistic nu este:

a) procedeul loteriei
b) procedeul mecanic
c) procedeul fizic
d) procedeul loteriei pe baza schemei bilei nerevenite
e) procedee nealeatoare
100. Procedura de eșantionare elementară, în care nu există operaţii prealabile de grupare a

unităților, unitățile din eşantion fiind alese în mod uniform şi cu o probabilitate identică, este:
a) eşantionarea simplă aleatoare
219
b) eşantionarea stratificată
c) eşantionarea multistadială
d) eşantionarea multifazică
e) eşantionarea pe cote
101. Procedura de eșantionare utilizată atunci când colectivitatea investigată poate fi structurată
folosind diferite criterii (geografice, demografice, comportamentale etc.), este:
102. Procedura de eșantionare în care populaţia poate fi privită ca fiind formată din indivizii ce
aparţin unor grupuri, grupuri care, la rândul lor, sunt formate din altele mai mici şi aşa mai departe,
până se ajunge la nivelul individului, este:
103. Factorii de care depinde mărimea eşantionului sunt numeroși, mai puțin:
a) mărimea erorilor de sondaj
b) legea numerelor mari
c) metoda de programare
d) numărul categoriilor prin care vor fi analizate datele
e) bugetul disponibil
104. Pentru estimarea mărimii eşantionului putem folosi relația:

a) n = z2 · 2 / e2
b) n = z2 · 2 · e2
c) n = z2 / p(1 - p) / e2
d) n = z2 · / e2
e) n = z · p(1 - p) / e2
105. În funcţie de sursele majore de erori, putem avea:

a) erori întâmplătore
b) erori brute
c) erori intenţionate
d) erori neintenţionate
e) erori de observaţie
106. Din rândul erorilor întâlnite în cercetările parțiale, nu fac parte:

a) erorile sistematice
b) erorile nete
c) erorile brute
d) erorile sigure
e) erorile neintenţionate
220
107. Din rândul erorilor datorate construcţiei chestionarului, nu fac parte:
a) erori produse de formularea întrebărilor
b) erori generate de lipsa banilor
c) erori generate de numărul şi ordinea întrebărilor în chestionar
d) erori generate de forma de răspuns
e) erori generate de construcţia grafică a chestionarului
108. Din rândul erorilor legate de anticipaţiile operatorului, fac parte:

a) anticipaţii de structură-atitudine
b) anticipaţii macroeconomice
c) anticipaţii de frecvență
d) anticipaţii de calitate
e) anticipaţii de verificare
109. Dintre multiplele cauze ale erorilor datorate respondenţilor nu fac parte:
a) sensibilitatea la natura temelor
b) dezirabilitatea socială
c) limitele memoriei umane
d) procesarea şi interpretarea informaţiei
e) vârsta operatorului
a) sensibilitatea la natura temelor
b) dezirabilitatea socială
c) formularea întrebărilor
d) limitele memoriei umane
e) procesarea şi interpretarea informaţiei
111. Dintre criteriile utilizate pentru clasificarea chestionarelor nu fac parte:

a) conţinutul informaţiilor colectate
b) cantitatea informaţiei
c) programele de prelucrare a datelor
d) forma întrebărilor
e) modul de administrare
112. În funcție de conţinutul informaţiilor colectate, chestionarele pot fi:

a) de date factuale
b) speciale, cu o singură temă
c) omnibuz, cu mai multe teme
d) cu întrebări închise
e) cu întrebări deschise
113. În funcție de cantitatea informaţiei, chestionarele pot fi:

a) de date factuale
b) omnibuz, cu mai multe teme
c) cu întrebări închise
d) publicate în reviste / Internet
e) autoadministrate colectiv
221
114. În funcție de forma întrebărilor, chestionarele pot fi:
a) cu întrebări închise
b) administrate de către operatori de interviu
c) poştale
d) publicate în reviste / Internet
e) autoadministrate colectiv
115. Dintre regulile folosite la formularea întrebărilor din chestionare nu face parte:
a) nu trebuie puse întrebări compuse, care se referă simultan la mai multe aspecte
b) întrebările legate de vârstă, ocupaţie, educaţie şi venit trebuie puse cu mare grijă
c) întrebările nu trebuie să fie lungi
d) întrebările nu trebuie să fie explicite
e) gradul de abstracţie a întrebării trebuie să fie rezonabil
116. Dintre criteriile folosite pentru clasificarea întrebărilor unui chestionar nu face parte:
a) tipurile de întrebări conţinute
b) conţinutul informaţiei vizate
c) vârsta operatorului
d) subiectul de referinţă
e) prezenţa / absenţa sprijinului pe care îl oferă întrebările subiecţilor
117. Rolul pretestării chestionarului rezultă din următoarele, mai puțin:

a) indică sursa erorilor de măsurare din întrebările şi chestionarele existente
b) examinează oportunitatea revizuirii întrebărilor şi chestionarelor existente
c) examinează tendințele macroeconomice
d) verifică nivelul instruirii anchetatorilor
e) verifică abilitatea respondenţilor de a oferi datele necesare
118. Principiile de bază ale intervievării vizează următoarele, mai puțin:

a) punerea întrebărilor
b) stabilirea vitezei interviului
c) programarea
d) întărirea şi recompensele
e) refuzurile
119. Efectele favorabile ale prezenţei operatorilor sunt următoarele, mai puțin:
a) operatorul poate proba şi asigura informaţii suplimentare obţinute prin întrebări
222
b) operatorul poate măsura veridicitatea răspunsurilor
c) prezenţa operatorului împiedică respondentul să schimbe răspunsurile date în funcţie de
informaţiile primite în ultimele întrebări
d) prezenţa operatorului poate determina respondentul să inventeze răspunsuri
e) neînţelegerile respondentului pot fi lămurite de operator
120. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta repetată, eroarea medie de

reprezentativitate se determină cu formula:
2
a) 0
Xs n
x x 2
b) i 0
Xs N
x x 2
c) i s
Xs n
x x 2
d) i s
Xs n 1
e) 02 1 n
Xs n N
121. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta repetată, intervalul de încredere, când
dispersia 2 asociată populaţiei este cunoscută, se determină cu formula:
0
x x 2
a) x i s
0 xs n 1
b) x x t s
0 s n 1; 2 n
x x 2
c) x x i s
0 s n
d) x x z 0
0 s n
x x 2
e) x x i 0
0 s N
223
dispersia 2 asociată populaţiei nu este cunoscută, se determină cu formula:
0
x x 2
a) x x i s
0 s n 1
b) x x t s
0 s n 1; 2 n
x x 2
x i s
c) x0 s n
d) x x z 0
0 s n
x x 2
e) x x i 0
0 s N
123. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta repetată, eroarea limită admisă se
determină cu formula:
N
a) x x
s n 1
b) x z
Xs
N 1
c) x x
s n
d) x x z 0s
n
n 1
e) x x
s N
124. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta repetată, volumul necesar al eşantionului
se determină cu formula:
z2 2
a) n 0 N
x2
z 2
b) n 0
x2
z2 2
c) n 0 1
x2
224
z2 2
d) n 0
x2
z2 2
e) n 0
x
125. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta repetată, nivelul totalizat al variabilei X
a) N x x x, x x
i s s
i 1
b) N x N x x, x
x i s s
i 1
c) x n x x, x x
0 s s
d) N x k x x, x x
i s s
i 1
e) x x x, x x
0 s s
126. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta nerepetată, eroarea medie de

2
a) 0
Xs n
x x 2
b) i 0
Xs N
x x 2
c) i s
Xs n
x x 2
d) i s
Xs n 1
Xs 02 1 N
n
e)
n
127. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta nerepetată, volumul necesar al

eşantionului se determină cu formula:
z2 2
a) n x2 z20 02
N
z 2
225
b) n 0
x2
z2 2
c) n 0
z2 2 x
0 N
z2 2
d) n 0
x2
z2 2
e) n 0 x2
z2 20
128. În cazul sondajului simplu nerepetat, estimatorul nedeplasat al dispersiei populației se

x x 2 1
a) 2 i s 1
s n 1 N
x x 2
b) 2 i s
c) ss xn x 2 1 1
n 1
•
2 i s
N
d) s2 xi xs 1
1
n 1 N
x x 2
e) 2 i s
s n
129. În cazul sondajului simplu repetat, pentru variabila alternativă, estimatorul nedeplasat al
dispersiei populației se determină cu formula:
a) 2 w 1 w n
s n 1
b) 2 w 1 w 1 1
s N
c) 2 w 1 w n 1 1
s n 1 N
d) 2 n 1 1
s n 1 N
e) 2 w 1 w N
s N 1
226
130. În cazul sondajului simplu nerepetat, pentru variabila alternativă, estimatorul nedeplasat al
a) s2 w 1 w nn 1
b) 2 w 1 w 1 1
s N
c) 2 w 1 w n 1 1
s n 1 N
2 n 1
d) s n 1 N
1
e) 2 w 1 w N
s N 1
131. În cazul sondajului simplu repetat, pentru variabila alternativă, eroarea medie de
p(1 p) n
a) 1
w n N
p(1 p)
b)
w N
c) p(1 p) 1 N
w n n
p(1 p) 1
d) 1 N
w n
p(1 p)
e)
w n
132. În cazul sondajului simplu nerepetat, pentru variabila alternativă, eroarea medie de
p(1 p) n
a) w n 1 N
p(1 p)
b)
w N
c) N
w p(1n p) 1 n
w p(1n p) 1 1
d)
227
N
p(1 p)
e)
w n
133. În cazul sondajului simplu repetat, pentru variabila alternativă, volumul necesar al
t2 p 1 p
a) n
2
w
z2 p 1 p
b) n
w
z2 p 1 p
c) n
z2 p 1 p
•
w N
z2 p 1 p
d) n 2 z2 p 1 p
w N
z2 p 1 p
e) n 2 z2 p 1 p
w
134. În cazul sondajului simplu nerepetat, pentru variabila alternativă, volumul necesar al
t2 p 1 p
a) n
2
w
z2 p 1 p
b) n
w
c) n z2 p 1 p
z2 p 1 p
•
w N
z2 p 1 p
d) n z2 p 1 p
2w N
z2 p 1 p
228
e) n 2 z2 p 1 p
w
b) 1a)3 5 .d s2hh2is pÎen i nn rhh 1sc i exanxxnxihizhih inpu ol1
1pxxxsuhsoln2a2 dț ia ej1iu s lue iN1d 1se ttre artmifiincaăt c pur
foopromrțuiloan: al, în varianta repetată, estimatorul nedeplasat al

i
2 1
c) 2 s 1
s N
d) 2 i 1 h 1
2
nh 1 Nh
229
nh
x x 2
e) 2 i 1 h 1 1
hi
h n N
h h
136. În cazul sondajului stratificat proporțional, în varianta nerepetată, estimatorul nedeplasat al

• xi x 1
• 2
ca)) s22 i n h1 nxhi xxhs 2 1 N1
n 1
x 2
b) 2 hi
h 1
s N
1
s
n
d) 2 nih 1 hi xh x2 1
h n 1 1 N
•
h h
n
h x x 2
e) 2 i 1 h 1 1
h n N
hi
h h
137. În cazul sondajului stratificat proporțional, în varianta repetată, eroarea medie de

2
a) 0
Xs n
2
230
b)
Xs n
c) 2 1 n
Xs n N
x x 2
d) i s
Xs n 1
e) 0 1 n
Xs n N
138. În cazul sondajului stratificat proporțional, în varianta nerepetată, eroarea medie de

2
a) 0
Xs n
2
b)
Xs n
Xs n 1 n
2
c)
• N
x x 2
d) i s
Xs n 1
e) 0 1 n
Xs n N
139. În cazul sondajului stratificat proporțional, în varianta repetată, volumul necesar al

z2 2
a) n 0
x2 z 2 0 2
N
z2 2
b) n
x2
z2 2
231
c) n 0
z2 2 x
0 N
z2 2
d) n 0
x2
z2 2
e) n
z2 2
x2
N
140. În cazul sondajului stratificat proporțional, în varianta nerepetată, volumul necesar al

z2 2
a) n 0
z2 2
x2 0
N
z2 2
b) n
x2
z2 2
c) n 0
z2 2
x 0
N
z2 2
d) n 0
x2
z2 2
e) n
x2 z2 2
141. În cazul sondajului stratificat optim, alocarea optimă a eşantionului pe straturi va fi definită
de relația următoare:
N C
a) nh
ch k
N ch h h
h h
i 1
b) n h h
h c
h
232
c) nh k N c
h h h
i 1
N C
d) n h h
h c c
h h
N C
e) n h h
h N k N c
h h h
i 1
142. În cazul sondajului stratificat proporțional repetat, pentru variabila alternativă, eroarea
medie de reprezentativitate se determină cu formula:
p(1 p) n
a) 1 N
w n
b) p1 p 1 n
w n N
w n N
p(1 p)
c) 1
n
p 1 p
d) w n
p(1 p)
e)
w n
143. În cazul sondajului stratificat proporțional nerepetat, pentru variabila alternativă, eroarea
p(1 p) 1
n
a) w n N
p 1 p n
b) w n N
1
p(1 p) N
c) w n n
1
p 1 p
233
d)
w n
p(1 p)
e) w n
144. În cazul sondajului stratificat proporțional repetat, pentru variabila alternativă, volumul
necesar al eşantionului se determină cu formula:
t2 p 1 p
a) n
2
w
b) n p
x2
z2 2
c) n p
t2 2
x p
N
z2 2
d) n p
x
z2 2
e) n p 2 t 2
x2 p
N
145. În cazul sondajului stratificat proporțional nerepetat, pentru variabila alternativă, volumul
t2 p 1 p
a) n
2
w
z2 2
b) n p
x2
z2 2
c) n p
t2 2
x p
N
z2 2
d) n p
x
z2 2
e) n p 2 t 2
x2 p
N
146. În cazul sondajului de serii, estimatorul nedeplasat al dispersiei populației se determină cu
234
formula:
r x x 2
a) 2 g 1 s
1 1 g
s R 1 r
r
b) 2 g 1 xg xs 2 1
s r 1
1 R
r x x 2
g s 1
c) s2 g 1 r 1 R
•
r
x x 2
g s
d) 2 g 1
1 1 s r 1
r
r x x 2
g s
e) 2 g 1 1 r
s r 1
R
235
147. În cazul sondajului de serii, eroarea medie de reprezentativitate se determină cu formula:
2
a)
Xs r
2 R r
b)
Xs R R 1
2 R r
c)
Xs r R 1
2
d)
Xs R
2 R 1
e)
Xs r R r
148. În cazul sondajului de serii, volumul necesar al eşantionului se determină cu formula:

R z2 2
a) r
x2 z2 2
z2 2
b) r R 1 x2 z2 2
R z2 2
c) r R 1 x2 z2
R z 2
d) r R 1 x2 z2 2
R z2 2
e) r
R 1 x2 z2 2
149. În cazul sondajului de serii, pentru variabila alternativă, eroarea medie de reprezentativitate
2 R r
a) w
w R R 1
2 R r
b) w
w r R 1
2
c) w
236
w r
w w2 RR 1r
d)
r
2
e) w
w R
150. În cazul sondajului de serii, pentru variabila alternativă, volumul necesar al eşantionului se
237
a) r R 2 1R z w2 z
w2 2
w
R z2 2
b) r R 1 w2
z
w 2w
c) r R 1 w 2
w2 2 z2
z2
w
R z2 2
d) r w
w2 z2 2
w
R z2 2
e) r w R 1
w2 z 2 2w
151. Pentru analiza nivelului mediu al cheltuielilor destinate produselor alimentare se culeg date
pe un eşantion de 600 de familii, reprezentând 10% din colectivitatea generală. Rezultatele vor fi
garantate cu o precizie de 95% (z=1,96) şi vor fi calculate pentru eșantionarea repetată. Distribuţia
familiilor în funcţie de nivelul cheltuielilor a fost (tabelul 1):
Tabelul 1
Cheltuieli pentru alimente (lei) Număr de familii
300 70
300-500 140
500-700 220
700-900 110
900 60
Total 600
Intervalul de încredere în care se va încadra nivelul mediu al cheltuielilor alimentare al familiilor din
lotul de bază va fi:
a) [466,17; 500,50] lei
b) [565,24; 601,43] lei
c) [566,17; 600,50] lei
d) [265,54; 301,73] lei
e) [765,44; 801,66] lei
garantate cu o precizie de 95% (z=1,96) şi vor fi calculate pentru eșantionarea nerepetată. Distribuţia
Tabelul 2
300 70
300-500 140
500-700 220
700-900 110
900 60
Total 600
238
a) [466,17; 500,50] lei
b) [565,24; 601,43] lei
c) [566,17; 600,50] lei
d) [265,54; 301,73] lei
e) [765,44; 801,66] lei
Tabelul 3
300 70
300-500 140
500-700 220
700-900 110
900 60
Total 600
După efectuarea calculelor, se ia decizia organizării unui nou sondaj, în care dorim să reducem eroarea
limită admisă cu 20% față de primul sondaj, iar probabilitatea să fie de 99,01% (z=2,58). Volumul noului
eşantion va fi:
a) n=624 de familii
b) n=1521 de familii
c) n=1776 de familii
d) n=1326 de familii
e) n=1624 de familii
garantate cu o precizie de 95% (z=1,96) şi vor fi calculate pentru eșantionarea nerepetată.
Considerând sărace familiile care au cheltuieli alimentare sub 200 de lei (50 familii din
eşantionul de 600 observat), trebuie să se estimeze procentul familiilor sărace pentru întreaga
colectivitate de 6.000 de familii. Rezultatele sondajului sunt (tabelul 4):
Tabelul 4
Starea socială a familiei Număr de familii
- sărăcie 50
- non-sărăcie 550
Total 600
Intervalul de încredere în care se va încadra ponderea familiilor aflate în sărăcie din lotul de bază va fi:
a) [8,83%; 12,23%]
b) [16,22%; 20,42%]
c) [6,23%; 10,43%]
d) [2,25%; 6,45%]
e) [26,44%; 30,44%]
239
pe un eşantion de 600 de familii, reprezentând 10% din colectivitatea generală. Rezultatele vor
fi garantate cu o precizie de 95% (z=1,96) şi vor fi calculate pentru eșantionarea nerepetată.
eşantionul de 600 observat) să se estimeze procentul familiilor sărace pentru întreaga
Tabelul 5
- sărăcie 50
- non-sărăcie 550
Total 600
eşantion va fi:
a) n=624 de familii
b) n=1521 de familii
c) n=1456 de familii
d) n=1326 de familii
e) n=1624 de familii
156. Din cei 5.000 de muncitori ai unei firme industriale (3.200 direct productivi şi 1.800 indirect
productivi) se alcătuieşte la întâmplare, proporţional din fiecare grupă, un eşantion de 500 de
muncitori. Rezultatele vor fi garantate cu o precizie de 95% (z=1,96) şi vor fi calculate pentru
eșantionarea repetată. Distribuţia acestora după nivelul venitului salarial lunar este (tabelul 6):
Tabelul 6
Venitul salarial (lei/muncitor) Total
Muncitori - 600 600-700 700-800 800-900 900-1000
- direct productivi 0 40 120 100 60 320
- indirect productivi 30 50 60 30 10 180
Total 30 90 180 130 70 500
Intervalul de încredere în care se va încadra venitul salarial mediu lunar al celor 5.000 de muncitori va
fi:
a) [1763,11; 1783,11] lei
b) [464,44; 484,44] lei
c) [361,33; 381,33] lei
d) [962,99; 985,99] lei
e) [765,23; 782,77] lei
eșantionarea nerepetată. Distribuţia acestora după nivelul venitului salarial lunar este (tabelul 7):
Tabelul 7
Muncitori - 600 600-700 700-800 800-900 900-1000
Total 30 90 180 130 70 500
240
fi:
a) [1763,11; 1783,11] lei
b) [464,44; 484,44] lei
c) [765,68; 782,32] lei
d) [962,99; 985,99] lei
e) [865,23; 882,77] lei
Tabelul 8
Muncitori - 600 600-700 700-800 800-900 900-1000
Total 30 90 180 130 70 500
După efectuarea calculelor, se ia decizia organizării unui nou sondaj. Dacă numărul muncitorilor scade
la 4.000 și dorim să reducem eroarea limită admisă cu 20% față de primul sondaj, iar
probabilitatea să fie de 99,01% (z=2,58), volumul noului eşantion va fi:
a) 1.093 de muncitori
b) 1.223 de muncitori
c) 1.444 de muncitori
d) 885 de muncitori
e) 773 de muncitori
159. La nivelul unei întreprinderi se organizează un sondaj prin care se urmăreşte analiza
cheltuielilor anuale cu securitatea muncii. În unitate lucrează 600 de muncitori împărţiţi în echipe
de câte 12 muncitori. În cadrul sondajului, sunt extrase la întâmplare şi nerepetat 5 echipe.
Rezultatele vor fi garantate cu o precizie de 95% (z=1,96). Datele pentru eşantion sunt următoarele
(tabelul 9):
Tabelul 9
Numărul curent al echipei extrase Cheltuieli anuale cu securitatea muncii (lei)
21 34.200
13 37.200
11 35.400
2 37.800
36 35.400
Intervalul de încredere, în care se va încadra nivelul mediu anual al cheltuielilor cu securitatea muncii
pentru cei 600 de muncitori, va fi:
a) [1.998,22; 2.222,44] lei
b) [2.898,16; 3.101,84] lei
c) [2.555,66; 3.000,66] lei
d) [3.232,32; 3.401,43] lei
e) [2.676,76; 2.878,54] lei
241
(tabelul 10):
Tabelul 10
21 34.200
13 37.200
11 35.400
2 37.800
36 35.400
la 540 și dorim să reducem eroarea limită admisă cu 20% față de primul sondaj, iar probabilitatea
să fie de 99,01% (z=2,58), volumul noului eşantion va fi:
a) 13 echipe
b) 15 echipe
c) 11 echipe
d) 8 echipe
e) 7 echipe
DEMOGRAFIE
161. Care dintre următorii indicatori se obţine cu ocazia unui recensământ al populaţiei:
a) efectivul estimat al populaţiei
b) efectivul prognozat al populaţiei
c) efectivul mediu anual al populaţiei
d) efectivul mediu trimestrial al populaţiei
e) efectivul înregistrat al populaţiei
162. În practica statistică a ţărilor dezvoltate, efectivul mediu anual al populaţiei este considerat
efectivul calculat:
a) la 1 ianuarie al fiecărui an
b) pe baza mediei cronologice
c) la 1 iulie al fiecărui an
d) pe baza mediei aritmetice
e) pe baza metodei indicelui mediu anual
163. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru coeficientul de arealitate (a):
a) reprezintă numărul locuitorilor ce revin, în medie, la o unitate de suprafaţă
b) presupune o repartiţie uniformă a populaţiei în teritoriu, fiecare persoană fiind plasată în centrul
unui pătrat cu latura egală cu densitatea generală
c) reprezintă mărimea medie a suprafeţei ce revine unui locuitor
d) se determină ca raport între efectivul populaţiei unui teritoriu şi suprafaţa acestuia
e) se exprimă în metri liniari
164. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru distanţa medie dintre două persoane
242
( d ):
unui pătrat cu latura egală cu coeficientul de arealitate
d) se determină ca raport între efectivul populaţiei unui teritoriu şi suprafaţa acestuia
e) se exprimă în hectare sau metri pătraţi
165. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru densitatea generală a populaţiei (dg):
d) se determină ca raport între suprafaţa unui teritoriu şi populaţia aferentă acestuia
e) se exprimă în metri liniari
166. Fenomenul de acumulare a vârstelor afectează o serie de repartiţie a populaţiei pe vârste,

atunci când coeficientul de acumulare a vârstelor (ka):
a) k 1 b) k 0 c) k 1,05 d) 1 k 1,05 e) 1 k 1
a a a a a
167. Care dintre următoarele grafice este cel mai adecvat pentru studiul procesului de îmbătrânire
demografică?
a) poligonul frecvenţelor
b) historiograma
c) diagrama de balanţă
d) diagrama polară
e) piramida vârstelor
168. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru fenomenul de îmbătrânire demografică
a populaţiei?
a) este numit şi senescenţă
b) este un fenomen ireversibil
c) este un fenomen reversibil
d) este numit şi longevitate
e) reprezintă creşterea duratei medii de viaţă
169. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru fenomenul de întinerire demografică a
populaţiei?
a) este numit şi senescenţă
b) reprezintă creşterea ponderii populaţiei tinere pe seama scăderii ponderii populaţiei celorlalte
două grupe demoeconomice
c) este un fenomen ireversibil
d) este numit şi longevitate
e) reprezintă creşterea duratei medii de viaţă
170. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru longevitate?

a) este numită şi senescenţă
243
d) reprezintă creşterea duratei medii de viaţă
e) reprezintă uzura progresivă a organismului
171. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru senescenţă?

a) este numită şi speranţă matematică de viaţă
d) reprezintă creşterea duratei medii de viaţă
e) reprezintă uzura progresivă a organismului
172. Care sunt grupele demo-economice folosite în studiul procesului de îmbătrânire

demografică:
a) 0-19 ani; 20-59 ani; 60 ani şi peste
b) 0-19 ani; 20-64 ani; 65 ani şi peste
c) 0-14 ani; 15-64 ani; 65 ani şi peste
d) 0-14 ani; 15-69 ani; 70 ani şi peste
e) 0-14 ani; 15-59 ani; 60 ani şi peste
173. Ce formă a piramidei vârstelor caracterizează o populaţie în curs de întinerire din punct de
vedere demografic?
a) triunghi b) stog (căpiţă) c) clopot d) amforă e) dreptunghi 174. Ce formă a piramidei vârstelor
caracterizează o populaţie tânără din punct de vedere

demografic?
caracterizează o populaţie în curs de îmbătrânire din punct de

vedere demografic?
caracterizează o populaţie îmbătrânită din punct de vedere

demografic?
a) triunghi b) stog (căpiţă) c) clopot d) amforă e) dreptunghi 177. Care dintre următoarele valori ale
ponderii populaţiei vârstnice (gv) definesc o populaţie

îmbătrânită demografic?
a) g 7% b) g 12% c) 7% g 12% d) g 14% e) g 5%
v v v v v
178. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la culoarul vârstei sau duratei calendaristice
dintre două evenimente univoc determinate din diagrama Lexis, sunt adevărate:
a) este orizontal b) este vertical c) este oblic d) este limitat de nivelurile t i-1 şi ti
244
e) este limitat de nivelurile zi-1 şi zi
179. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la culoarul anului naşterii sau observării
fenomenului din diagrama Lexis, sunt adevărate:
a) este orizontal b) este vertical c) este oblic d) este limitat de vârstele exacte x i-2 şi xi
e) este limitat de vârstele exacte x şi x
i-1 i
180. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la culoarul generaţiei sau demografic din
diagrama Lexis, sunt adevărate:
a) este orizontal b) este vertical c) este oblic d) este limitat de nivelurile t şi t
i-1 i
e) este limitat de nivelurile z şi z
i-1 i
181. Din generaţia anului 2008 au provenit 3000 de persoane decedate la vârsta de 1 an, 2000 de
decese fiind înregistrate în anul 2009 şi 1000 de decese fiind înregistrate în anul 2010. Ce tip de
colectivitate reprezintă în diagrama Lexis?
a) colectivitate principală de decedaţi de gradul I
b) colectivitate principală de decedaţi de gradul II
c) colectivitate principală de decedaţi de gradul III
d) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul I
e) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul II
182. Efectivul de supravieţuitori, la data de 1 ianuarie 2011, la vârsta de 2 ani a fost de 250000
persoane. Ce tip de colectivitate reprezintă în diagrama Lexis?
a) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul I
b) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul II
c) colectivitate principală de decedaţi de gradul I
d) colectivitate principală de decedaţi de gradul II
e) colectivitate principală de decedaţi de gradul III
183. În anul 2010 au decedat la vârsta de 3 ani 4000 de persoane, 1000 provenind din generaţia 2006
şi 3000 provenind din generaţia 2007. Ce tip de colectivitate reprezintă în diagrama Lexis?
a) colectivitate principală de decedaţi de gradul I
c) colectivitate principală de decedaţi de gradul III
184. Efectivul de supravieţuitori la data de 1 iulie 2011, în vârstă de 3 ani a fost de 300.000
185. Efectivul de supravieţuitori provenind din generaţia 2004, care au aniversat în anul 2010
vârsta de 6 ani, a fost de 150000 persoane. Ce tip de colectivitate reprezintă în diagrama Lexis?
245
a) colectivitate principală de decedaţi de gradul III
e) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul I
187. Din generaţia anului 2005 au provenit 8000 de persoane decedate la vârsta de 4 ani; 3500
dintre decese au fost înregistrate în anul 2009. Ce tip de colectivitate reprezintă în diagrama Lexis?
b) colectivitate elementară de decedaţi
e) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul I
b) colectivitate elementară de supravieţuitori
e) colectivitate elementară de decedaţi
190. În anul 2010 au fost înregistraţi 6000 de decedaţi provenind din generaţia 2007, dintre care
4000 la vârsta de 2 ani şi 2000 la vârsta de 3 ani. Ce tip de colectivitate reprezintă în diagrama Lexis?
191. Generaţia este o cohortă al cărei eveniment origine este:
a) naşterea b) căsătoria c) divorţul d) decesul e) înscrierea la o şcoală 192. Promoţia
este o cohortă al cărei eveniment origine este:
246
a) naşterea b) căsătoria c) divorţul d) decesul e) emigrarea 193. Promoţia

a) naşterea b) schimbarea domiciliului stabil c) divorţul d) decesul
e) înscrierea la o şcoală 194. Pentru eliminarea influenţei structurii pe vârste asupra ratei generale de
mortalitate în cazul
comparaţiilor în timp şi spaţiu, se folosesc:
a) metoda mortalităţii standard b) probabilităţile de deces
c) rata de mortalitate infantilă d) rata generală de mortalitate e) diagrama Lexis 195. Pentru
eliminarea influenţei structurii pe vârste asupra ratei generale de mortalitate în cazul

a) rata de mortalitate infantilă b) probabilităţile de deces
c) rata generală de mortalitate d) diagrama Lexis e) metoda populaţiei standard 196. Raportul de
mortinatalitate se determină ca:

a) sumă a ratelor mortalităţii neonatale şi postneonatale
b) raport între numărul născuţilor morţi şi totalul născuţilor (vii sau morţi)
c) raport între numărul născuţilor morţi şi cel al născuţilor vii
d) ca diferenţă între rata mortalităţii perinatale şi rata mortalităţii endogene
e) ca sumă a ratelor mortalităţii endogene şi exogene
197. Rata generală a mortalităţii infantile se determină ca:

a) sumă a ratelor mortalităţii neonatale şi postneonatale
e) ca diferenţă între rata mortalităţii endogene şi cea a mortalităţii exogene
198. Rata mortinatalităţii se determină ca:

a) suma ratelor mortalităţii neonatale şi postneonatale
e) ca sumă a ratelor mortalităţii endogene şi exogene
199. Rata mortalităţii perinatale se determină ca:

a) diferenţă între rata mortalităţii endogene şi cea a mortalităţii exogene
b) sumă a ratelor mortinatalităţii şi mortalităţii endogene
c) sumă a ratelor mortinatalităţii şi mortalităţii exogene
d) diferenţă între rata mortinatalităţii şi cea a mortalităţii materne
e) sumă a ratelor mortalităţii exogene şi mortalităţii endogene
200. Conform metodei analizei biometrice, rata mortalităţii exogene (m e x o g ) se determină astfel:
a) mexog 1,24 mendog b) mexog 1,42 m
inf antila
247
c) mexog 1,42 m d) mexog 1,24 m e) mexog 1,24 m
postneonatala postneonatala inf antila
201. Care dintre următoarele cauze de deces ale copiilor în primul an de viaţă aparţine grupei
deceselor endogene?
a) otrăviri b) leziuni c) accidente d) malformaţii congenitale e) boli ale aparatului
respirator
deceselor endogene?
a) boli ale aparatului circulator b) boli ale aparatului digestiv c) otrăviri
d) boli ale aparatului respirator e) traumatisme cauzate de naştere 203. Care dintre următoarele
cauze de deces ale copiilor în primul an de viaţă aparţine grupei

deceselor exogene?
a) boli ale aparatului digestiv b) malformaţii congenitale
c) traumatisme cauzate de naştere d) noxe ale gravidităţii e) tare ereditare 204.
Care dintre următoarele cauze de deces ale copiilor în primul an de viaţă aparţine grupei
deceselor exogene?
a) malformaţii congenitale b) tare ereditare c) boli ale aparatului respirator
d) traumatisme cauzate de naştere e) tare ereditare 205. Frecvenţa deceselor datorate unei
anumite cauze (fi), numită şi mortalitate proporţională pe

cauze de deces, se determină ca:
a) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze şi efectivul mediu al populaţiei
b) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze şi numărul total de decese
c) raport între decesele datorate unei anumite cauze şi efectivul mediu al populaţiei, exprimat la 100000
de persoane
d) produs între decesele datorate unei anumite cauze şi numărul total de decese, exprimat în promile
e) produs între decesele datorate unei anumite cauze şiefectivul mediu al populaţiei, exprimat în promile
206. Ratele de mortalitate pe cauze de deces (mi), se determină ca:

a) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze şi efectivul mediu al populaţiei
b) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze şi numărul total de decese
c) raport între decesele datorate unei anumite cauze şi efectivul mediu al populaţiei, exprimat la
100000de persoane
d) produs între decesele datorate unei anumite cauze şi numărul total de decese, exprimat în promile
e) produs între decesele datorate unei anumite cauze şiefectivul mediu al populaţiei, exprimat în promile
207. În funcţie de intervalul de vârstă pentru care se construieşte, tabela de mortalitate poate fi: a)
transversală sau longitudinală b) demografică sau actuarială c) prospectivă sau retrospectivă d) pe
ani de vârstă sau pe grupe cincinale de vârstă e) pentru o generaţie ipotetică sau pentru o generaţie
reală
208. În funcţie de optica analizei demografice, tabela de mortalitate poate fi: a)

transversală sau longitudinală b) demografică sau actuarială c) completă sau prescurtată
d) pe ani de vârstă sau pe grupe cincinale de vârstă e) prospectivă sau retrospectivă
248
209. În funcţie de tipul populaţiei pentru care se întocmeşte (populaţie totală sau populaţie
selectată), tabela de mortalitate poate fi:
a) transversală sau longitudinală b) demografică sau actuarială
c) completă sau prescurtată d) pe ani de vârstă sau pe grupe cincinale de vârstă
e) prospectivă sau retrospectivă 210. O populaţie în care un soţ poate avea simultan
mai multe soţii se numeşte:

a) monogamă b) endogamă c) poliandră d) poligamă
e) exogamă 211. În funcţie de existenţa anumitor caracteristici comune ale soţilor (sociale, fizice,
psihice),
căsătoriile pot fi:
a) endogame şi exogame b) homogame şi heterogame c) mature şi târzii
d) precoce şi timpurii e) simple şi mixte 212. O populaţie în care o soţie poate
avea simultan mai mulţi soţi se numeşte:

e) exogamă 213. În funcţie de modalitatea de alegere a partenerului (în cadrul aceleiaşi
comunităţi sau în
afara comunităţii), căsătoriile pot fi:
d) precoce şi timpurii e) simple şi mixte 214. Rata
nupţialităţii nete se determină ca:

a) sumă a ratelor specifice de divorţialitate pe vârste (pentru întreaga populaţie sau numai pentru cea
căsătorită)
b) raport între numărul căsătoriilor şi populaţia medie anuală
c) diferenţă între rata generală de nupţialiate şi rata generală de divorţialitate
d) raport între numărul căsătoriilor şi populaţia medie nupţiabilă
e) raport între numărul primelor căsătorii şi populaţia medie necăsătorită
215. Rata totală de divorţialitate se determină ca:

a) sumă a ratelor specifice de divorţialitate pe vârste (pentru întreaga populaţie sau numai pentru cea
căsătorită)
b) raport între numărul căsătoriilor şi populaţia medie anuală
c) diferenţă între rata generală de nupţialiate şi rata generală de divorţialitate
d) raport între numărul căsătoriilor şi populaţia medie nupţiabilă
e) raport între numărul primelor căsătorii şi populaţia medie necăsătorită
216. Fertilitatea este:

a) capacitatea fiziologică a femeii sau a cuplului conjugal de a naşte copii vii
b) manifestarea efectivă a fecundităţii
c) incapacitatea fiziologică a femeii sau a cuplului conjugal de a naşte copii vii
d) manifestarea efectivă a sterilităţii
249
e) întreruperea cursului normal al sarcinii
217. Fecunditatea este:

218. Pentru eliminarea influenţei structurii pe vârste asupra ratei generale de fertilitate în cazul
a) metoda mortalităţii standard b) metoda fertilităţii standard c) rata totală de fertilitate
d) rata brută de reproducere e) diagrama Lexis 219. Pentru eliminarea influenţei structurii pe vârste
asupra ratei generale de fertilitate în cazul

a) metoda mortalităţii standard b) rata brută de natalitate c) rata totală de fertilitate
d) metoda populaţiei standard e) diagrama Lexis 220.
Infertilitatea este:
221. Sterilitatea este:

222. Născutul prematur este:

a) produsul concepţiei expulzat sau extras din corpul mamei după cel puţin 28 de săptămâni de gestaţie
care, după separaţie prezintă semne de viaţă
b) fătul expulzat sau extras complet din corpul mamei după o perioadă de gestaţie de cel puţin 28
săptămâni care nu prezintă nici un semn de viaţă
c) copilul născut cu 3-4 săptămâni înainte de terminarea perioadei de sarcină, care are o greutate mai
mică de 2500 grame
d) stadiul de embrion al produsului concepţiei
e) stadiul de zigot al produsului concepţiei
223. Născutul mort este:

250
mică de 2500 grame
224. Născutul - viu este:

mică de 2500 grame
225. Vârsta de reproducere sau vârsta fertilă pentru femei este: a) 18 – 54 ani b) 15 – 49 ani
c) 20 – 50 ani d) 20 – 45 ani e) 18 - 49 ani
226. Care dintre următorii indicatori caracterizează longevitatea în cadrul Indicelui Dezvoltării
Umane (conform metodologiei actuale)?
a) rata mortalităţii infantile b) VNB pe locuitor ($ SUA PPC)
c) numărul mediu de ani de şcoală d) speranţa de viaţă şcolară
e) speranţa de viaţă la naştere 227. Care dintre următorii indicatori caracterizează accesul la
cunoaştere în cadrul Indicelui

Dezvoltării Umane (conform metodologiei actuale)?
c) numărul mediu de ani de şcoală d) PIB pe locuitor ($ SUA PPC)

c) PIB pe locuitor ($ SUA PPC) d) speranţa de viaţă şcolară
e) speranţa de viaţă la naştere
229. Care dintre următorii indicatori caracterizează un standard decent de viaţă în cadrul
Indicelui Dezvoltării Umane (conform metodologiei actuale)?
e) speranţa de viaţă la naştere 230. Indicii specifici fiecărei dimensiuni a dezvoltării umane se
determină cu ajutorul formulei:

V V V V V V
a) b) I min min
Is V max Vmin s max V c) I s Vreala V

reala min reala max min
251
s V V reala e) I s V
V V V
d) I max reala min
min max
231. Din anuarul statistic al României se cunosc următoarele informaţii referitoare la regiunea de
dezvoltare Sud-Vest:
• efectivul populaţiei la 1 iulie 2009 = 2250565 locuitori
• suprafaţa teritoriului = 29212 km2.
Să se determine şi interpreteze distanţa medie dintre două persoane în această regiune ( d ). a) 136,7
metri b) 0,013 metri c) 156 metri d) 77,04 metri e) 92,45 metri
232. Din anuarul statistic al României se cunosc următoarele informaţii:

• efectivul populaţiei la 1 iulie 2009 = 21469959 locuitori
• suprafaţa teritoriului = 238391 km2.
Să se determine şi interpreteze coeficientul de arealitate din ţara noastră (a). a) 90,06
hectare/locuitor b) 1,11 hectare/locuitor c) 0,09 km2/locuitor d) 10,1
hectare/locuitor e) 111 hectare/locuitor
233. Se cunosc următoarele date cu privire la populaţia României:

Indicatori Anul
2000 2009
Născuţi-vii 234521 222388
Născuţi-morţi 1393 969
Decedaţi la 0 ani, din care: 4370 2250
0-6 zile 1457 824
7-29 zile 730 465
1-2 luni 988 444
3-4 luni 555 237
5-6 luni 303 130
7-8 luni 172 80
9-11 luni 165 70
Să se determine indicele dinamicii mortalităţii neonatale în perioada 2000-2009. a)
1,62 b) 0,62 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34

Indicatori Anul
2000 2009
0-6 zile 1457 824
7-29 zile 730 465
1-2 luni 988 444
3-4 luni 555 237
5-6 luni 303 130
7-8 luni 172 80
9-11 luni 165 70
Să se determine indicele dinamicii mortalităţii postneonatale în perioada 2000-2009. a)
1,62 b) 0,6 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34
252
Indicatori Anul
2000 2009
0-29 zile 2187 1289
1-11 luni 2183 961
Să se determine indicele dinamicii ratei mortalităţii exogene în perioada 2000-2009. a)
1,62 b) 0,62 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34

Indicatori Anul
2000 2009
0-29 zile 2187 1289
1-11 luni 2183 961
Să se determine indicele dinamicii ratei mortinatalităţii în perioada 2000-2009. a)
1,37 b) 0,73 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34
237. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la născuţii-vii din ţara noastră, în anul 2009:
Rangul născutului viu (k) 1 2 3 4 5 6 7 8

Nr. născuţi vii ( N) i 115000 65000 20000 8000 4000 2500 1000 2000
Determinaţi rangul i mediu al născutului viu şi alegeţi rezultatul corect:
a) 1,82 b) 2,5 c) 1,96 d) 2,3 e) 1,5 238. Se cunosc
următoarele informaţii referitoare la ratele de fertilitate din ţara noastră, în anul

2009:
Grupa de vârstă a mamei (ani) 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
Ratele de fertilitate fx - 0/ 39,3 67,5 82,7 59,4 22,1 4,7 0,2
Determinaţi rata totală de fertilitate (indicatorul conjunctural al fertilităţii), f , şi alegeţi rezultatul
00
t
corect: a) 1,31 copii/femeie b) 1,38 copii/femeie c) 1,96
copii/femeie d) 2,3 copii/femeie e) 1,29 copii/femeie
239. Se cunosc următoarele date referitoare la indicatorii dezvoltării umane din România pentru
anul 2010:
• indicele speranţei de viaţă = 0,842
• indicele educaţiei = 0,798
• indicele venitului = 0,672
Să se determine Indicele Dezvoltării Umane (IDU) din România, conform metodologiei acruale. a)
0,670 b) 0,828 c) 0,867 d) 0,770 e) 0,767
240. Se cunosc următoarele date referitoare la dimensiunea demografică a dezvoltării umane din
România, pentru anul 2010:
253
Indicator Speranţa de viaţă la naştere
Valoarea minimă 20 ani
Valoarea maximă 83,2 ani
Valoarea pentru România 73,2 ani
Să se determine indicele specific al speranţei de viaţă la naştere pentru ţara noastră. a) 0,842
b) 0,500 c) 1,180 d) 0,863 e) 0,640
241. Sistemul teoretic al ştiinţei previziunii economice cuprinde:

a) variabilele endogene.
b) programul de guvernare al partidului care a câştigat alegerile
c) variabilele rezultative.
d) concluziile desprinse în urma analizei retrospective.
e) coeficienţii cheltuielilor materiale directe.
242. Pentru influenţarea şi orientarea agenţilor economici, piaţa concurenţială dispune de

instrumente ca:
a) prevederi ferme pentru executarea unor comenzi de stat.
b) funcţii de producţie.
c) balanţa legăturilor dintre ramuri.
d) funcţii de extrapolare.
e) prevederi obligatorii pentru domeniile şi produsele atractive şi profitabile.
243. Proprietatea privată, libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de planificare din

următoarele considerente:
a) suficienţa informaţiilor.
b) alocarea totdeauna optimă a resurselor economice.
c) imposibilitatea mecanismelor pieţei de a asigura totdeauna o alocare optimă a resurselor.
d) lipsa unor variabile de decizie unanim acceptate
e) existenţa unei structuri piramidale a deţinătorilor puterii economice.
244. Planificarea este utilă în economia concurenţială atunci când:

a) subestimează pârghiile economico-financiare.
b) reduce gradul de certitudine.
c) reduce numărul variabilelor de decizie.
d) înlătură mecanismele pieţei liberalizate.
e) multiplică şansele prin conştientizarea riscurilor.
245. În economiile cu gestiune liberalizată, planul are rolul de:

a) fundamentare a prognozelor normative.
b) accentuare a dezechilibrelor.
c) multiplicator de şanse economice.
d) generator de incertitudini.
e) evitarea şi controlul riscurilor.
246. Planificarea orientativă se particularizează prin:
254
a) caracterul obligatoriu.
b) centralizarea excesivă a deciziilor.
c) organizarea instituţională.
d) metodologia elaborării modelului deconomico-matematic de planificare
e) caracterul normativ.
247. Instrumentarul macroeconomic al planificării indicative cuprinde:

a) metoda rentabilităţii comparate.
b) metoda bilanţului actualizat.
c) contabilitatea naţională.
d) balanţa legăturilor dintre ramuri.
e) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare.
248. Estimatorii statistici de evaluare a gradului de siguranţă a prognozei sunt:

a) produsul intern brut calculat prin metoda cheltuielilor.
b) coeficientul de concentrare (Gini)
c) abaterea medie pătratică procentuală.
d) indicatorii variaţiei.
e) media geometrică ponderată.
249. Funcţiile de saturaţie sunt:

a) funcţiile hiperbolice, logaritmice şi logistice.
b) funcţiile liniare, logaritmice, hiperbolice.
c) funcţiile parabolice, logaritmice şi Tornqvist.
d) funcţiile logaritmice, logistice şi Tornqvist.
e) funcţiile de corelaţie, de trend şi de producţie.
250. Caracterul de interdependenţă dintre diferiţii indicatori economici şi sociali generează:

a) înviorarea.
b) prosperitatea.
c) recesiunea.
d) depresiunea.
e) un efect de propagare în economie.
251. Printre modalităţile principale de implicare a statului în reglarea şi orientarea economiei se

numără:
a) elaborarea planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială.
b) elaborarea previziunilor macroeconomice.
c) intervenţia în mecanismul pieţei.
d) conceperea şi aplicarea unor strategii şi politici economico-sociale cu caracter general, regional sau
sectorial.
e) evaluarea marjei de risc provocată de evoluţiile probabile şi de factorii imprevizibili.
252. Coeficienţii matricei E A 1comparativ cu cei ai matricei A sunt:

a) egali.
b) mai mici numai pe diagonala principală.
c) mai mari numai pe diagonala principală.
d) mai mici.
e) mai mari.
255
253. În sistemul de ecuaţii al unui model economico-matematic intervin:
a) variabilele de stare, parametrii opţionali, funcţia obiectiv.
b) variabilele de stare, funcţia obiectiv şi factorul timp.
c) funcţia obiectiv, parametrii opţionali şi factorul timp.
d) variabilele exogene, variabilele endogene, parametrii opţionali.
e) factorul timp, variabilele exogene şi funcţia obiectiv.
254. Sistemul de ecuaţii:

nlnb c t ln(k y) ln y
permite calculul parametrilor funcţiei:
lnb t c t2 tln(k y) tln y
a) y A K L e t .
b) y k .
1 be ct
c) y k , k fixat.
1 be ct
d) y 1 be ct .
k
e) y k , k fixat.
a bt
255. Dintre metodele structurale de previziune fac parte:

a) metoda extrapolării.
b) metoda analizei şi sintezei.
c) metoda lui Lagrange.
d) metoda balanţelor previzionale.
e) metoda modelării economico-matematice.
256. Forma de planificare în care obiectivele cuprinse în plan sunt stabilite pe cale democratică şi
înfăptuirea lor este susţinută de autoritatea politică prin acordarea de avantaje acelor agenţi
economici care participă efectiv la îndeplinirea obiectivelor stabilite şi penalizarea acelora care
nu se încadrează în obiectivele planului este:
a) planificarea de tranziţie.
b) planificarea indicativă sau orientativă.
c) planificarea strategică.
d) planificarea imperativă.
e) planificarea incitativă.
257. Între variabilele de previziune pot exista următoarele tipuri de relaţii:

a) de nedeterminare;
b) de saturare;
c) econometrice;
d) de calcul al coeficienţilor;
e) de structură.
258. După metodele folosite la elaborarea lor, previziunile se clasifică în:

a) tradiţionale;
b) explorative sau intuitive;
c) sintetice sau raţionale;
d) normative;
256
e) economice.
259. Variabilele de previziune se clasifică astfel:

a) matematice sau previzionabile;
b) hiperbolice;
c) parabolice;
d) normative şi logistice;
e) independente sau factoriale.
260. Intensitatea legăturilor dintre variabilele de previziune se testează cu ajutorul indicatorilor:

a) abaterea medie patratică procentuală;
b) deflatorul;
c) coeficientul de corelaţie simplă;
d) rata şomajului;
e) indicele preţurilor de consum.
261. Cu ajutorul funcţiilor de producţie se calculează următorii indicatori de eficienţă economică:

a) rata medie a inflaţiei;
b) coeficienţii a ;
ij
c) coeficienţii x ;
ij
d) necesarul de capital fix;
e) valoarea coeficienţilor de elasticitate.
262. Cadranul al II-lea al Balanţei legăturilor dintre ramuri cuprinde:

a) coeficienţii aij ;
b) soldul balanţei comerciale;
c) coeficienţii xij ;
d) formarea brută de capital fix;
e) coeficienţii Aij .
263. Cu ajutorul relaţiei n xy x y se calculează:
r n x2 x 2 n y2 y 2
a) coeficientul de corelaţie liniară simplă;

b) raportul de corelaţie;
c) limita inferioară a intervalului de previziune;
d) coeficientul de corelaţie parţială;
e) coeficientul de corelaţie multiplă.
264. Coeficientul de corelaţie multiplă liniară în cazul a doi factori de influenţă se determină cu
relaţia:
r2 2r r r r2
a)b)R Ryy//xx11xx22 yx;1 1ryxyx11 2yxryx22
2 yx1x2
2 2yx1 ryx1yxx22 ;
x1x2
r r r
yx1 yx2 x1x2
1 r 1 r2
x1x2
257
c) R ;
y / x1x2 1 r2
yx1 x1x2
d) R yx1 ryx 2 ;
r
y / x1x2 1 r2 12 r2
yx2 yx1
e) R 1 yi yx' 1x2 .
y/x 1 x 2 y y2
i

a) economice;
b) raţionale şi intuitive;
c) raţionale sau analitice;
d) normative sau raţionale;
e) raţionale sau sintetice.
266. Principalele tipuri de modele bazate pe funcţii de producţie sunt:

a) cu coeficienţi de elasticitate de tip forţă de muncă aditivă;
b) cu coeficienţi de elasticitate de tip capital fix combinat;
c) cu coeficienţi de elasticitate complementari;
d) cu coeficienţi de elasticitate de tip Solow;
e) cu coeficienţi de elasticitate elementari.
267. Pentru alegerea funcţiei de extrapolare se folosesc următoarele metode:

a) metoda celor mai mici pătrate;
b) metoda interpolării;
c) metoda reprezentării grafice;
d) metoda ritmului mediu anual;
e) metoda arborelui de pertinenţă.

na b x 1y x permite calculul parametrilor funcţiei:
x b x2 y
a) y k .
1 be cx
b) y a bx .
c) y 1 .
a bx
d) y a bl nx .
e) y a blog x .
258
269. Sistemul de ecuaţii n k 1 ka 1x 1 1y
1
k x ka x2 1 permite calculul parametrilor funcţiei:
1
xy
a) y k ;
1 be ct
b) y kx ;
x a
c) y = a + kx;
d) y a kx 2 ;
e) y x a .
kx
270. În cadrul proceselor de continuitate deosebim:

a) procese de maturizare;
b) procese de transformare;
c) procese de înlocuire sau de substituţie;
d) procese de amplificare a evoluţiei trecute;
e) procese native.

a) modelele de previziune folosite.
b) coeficienţii cheltuielilor materiale totale.
c) fluxurile comerţului extern.
d) variabilele factoriale.
e) ipotezele formulate privind evoluţia în viitor a vieţii economice.
272. Prognozarea economică are funcţii ca:

a) să decidă asupra obiectivului de realizat.
b) să elaboreze variante ale dezvoltării viitoare.
c) să întocmească planuri obligatorii.
d) să domine mecanismul pieţei concurenţiale.
e) să servească la finalizarea planului unic de deyvoltare
273. În economia concurenţială, planificarea urmăreşte:

a) să asigure o competiţie corectă şi fair play.
b) să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele, tehnicile şi pârghiile pentru desfăşurarea
competiţiei pe piaţă.
c) să suprasolicite pârghiile administrativ-birocratice.
d) să subestimeze pârghiile economico-financiare.
e) să elaboreze planuri supracentrallizate.

a) măreşte gradul de incertitudine.
b) nu anticipează şi nu orientează corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei.
c) asigură instrumentele de gestiune şi control în situaţiile de criză.
d) reduce gradul de incredere în mecanismul pieţei liberalizate.
e) reduce gradul de certitudine.
259
275. Necesitatea planificării a fost impusă de:
a) caracterul întâmplător al muncii.
b) lipsa cooperării în muncă.
c) absenţa diviziunii muncii.
d) accentuarea complexităţii activităţii umane.
e) caracterul raţional al deciziilor din activitatea economică.

a) metodele şi tehnicile de elaborare şi executare a planului.
b) caracter normativ.
c) caracter obligatoriu.
d) modalitatea de impunere a planului.
e) centralizare excesivă a deciziilor.

a) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare.
b) modelele macroeconomice.
c) metoda rentabilităţii comparate.
d) metoda bilanţului actualizat.
e) metoda celor mai mici pătrate.
278. Modelul funcţiei de producţie cu progres tehnic şi coeficienţi de elasticitate

necomplementari este:
a) y A K L e t .
b) y A K L .
c) y A K L .
d) y 2hKL K2 L2 .
e) y A K L1 .
279. Prognozele care prefigurează evoluţia fenomenelor şi proceselor economico-sociale pornind

de la evoluţia trecută a acestora, fără a impune nici o restricţie asupra valorilor ce urmează a fi
luate în viitor sunt:
a) sintetice.
b) explorative.
c) normative.
d) raţionale.
e) analitice.
280. După specificul fenomenelor investigate există:

a) prognoze macroeconomice.
b) prognoze ale cercetării ştiinţifice.
c) prognoze ecologice.
d) prognoze pe produse sau grupe de produse.
e) prognoze raţionale.
Pornind de la modelul funcţiei de producţie y A K L1 , cu relaţia A Lse1 281.

K
determină:
260
a) productivitatea marginală a muncii.
b) productivitatea muncii stabilită ca mărime medie.
c) productivitatea (randamentul) medie(-u) a(l) capitalului fix.
d) productivitatea marginală a capitalului.
e) rata marginală de substituţie a unei părţi din forţa de muncă cu capital fix.
282. Modelul economico-matematic ce pune în corespondenţă consumul de factori şi rezultatul

util obţinut, în condiţiile funcţionării normale a unui sistem de producţie este:
a) funcţia obiectiv.
b) balanţa legăturilor dintre ramuri.
c) funcţia logistică.
d) funcţia de producţie.
e) funcţia de trend.
283. Funcţie de elementul informaţional care primează în elaborarea previziunilor se disting

metodele:
a) extrapolării şi interpolării.
b) fundamentale şi intuitive.
c) explorative şi normative.
d) fundamentale şi explorative.
e) de proiectare pe elemente şi normative.
284. Printre principiile de bază ale elaborării previziunilor se numără:

a) comparabilitatea indicatorilor în timp şi spaţiu.
b) punerea în valoare a componentei spaţiale a economiei.
c) structura standard a indicatorilor de caracterizare a calităţii vieţii.
d) raţionalizarea obţiunilor bugetare.
e) utilizarea indicatorilor strategiilor economice internaţionale.
285. Instrumentele principale de influenţare a economiei sunt:

a) politica fiscală şi politica monetară.
b) prognoza şi planificarea macroeconomică.
c) politica fiscală şi prognoza macroeconomică.
d) planificarea imperativă şi intervenţia statului în economie.
e) politica monetară şi politica socială.
286. Sistemul de ecuaţii naa (cx' )2( x' ) ( x' )y se utilizează pentru calculul parametrilor
2
b x' y
( x' )2 c 4 ( x' )2 y
funcţiei:
a) y = a + bx + cx2;
b) y a bcx2 ;
c) y = a + bx + cx2 în ipoteza x , 0 ; i
d) y 1 în ipoteza x , 0 ; a bx cx2 i
e) y 1 .
a bx
287. După rolul lor în fundamentarea şi elaborarea instrumentelor gestiunii previzionale,

261
metodele de previziune se clasifică în:
a) metode instrumental-operaţionale;
b) metode normative;
c) metode structurale;
d) metode mixte;
e) metode raţionale.
288. După sfera de cuprindere, previziunile se clasifică în:

a) normative;
b) explorative;
c) sectoriale;
d) probabilistice;
e) ecologice.

a) sintetice sau raţionale;
b) explorative;
c) normative sau intuitive;
d) economice;
e) econometrice.

a) dependente;
b) dependente sau rezultative;
c) opţionale sau factoriale;
d) factoriale;
e) independente şi factoriale.

a) indicele preţurilor de consum;
b) indicele inflaţiei;
c) deflatorul;
d) raportul de corelaţie;
e) sporul mediu anual al creşterii PNB.

a) necesarul de forţă de muncă;
b) randamentul mediu al capitalului fix;
c) coeficienţii a ;
ij
d) coeficienţii A ;
ij
e) necesarul de capital fix.

a) amortizarea capitalului fix;
b) coeficienţii de elasticitate;
c) coeficienţii (E-A)-1 ;
d) coeficienţii Aij ;
e) exportul net.
262
294. Covarianţa se calculează cu ajutorul relaţiei:
a) cov 1 y y'xi 2 ;
y 2
i
• y
i
b) cov(x,y ) 1 x x y y
; n i i
c) cov = y = f(a, y , x, u);

T 0
d) cov c n 1 1 n ln Ki 1 ;
2 n i 1 yi
e) cov 1 .
1 be ct

a) metoda comparaţiilor internaţionale;
b) metoda celor mai mici pătrate;
c) metoda extrapolării;
d) metoda statistică;
e) metoda interpolării.
296. Printre elementele valorii adăugate brute se numără:

a) consumurile de natura obiectelor muncii;
b) amortizarea capitalului fix;
c) valoarea de inventar a capitalului fix;
d) consumurile materiale totale;
e) consumul final public.
297. Cadranul al III-lea al Balanţei legăturilor dintre ramuri cuprinde:

a) PIB după metoda de calcul a veniturilor;
b) PIB după metoda de calcul a cheltuielilor;
c) coeficienţii consumurilor materiale directe;
d) coeficienţii consumurilor materiale totale;
e) cererea finală.
298. Elaborarea previziunilor cu ajutorul funcţiilor de extrapolare presupune parcurgerea mai

multor operaţii, între care:
a) calculul coeficienţilor tehnologici;
b) parametrizarea funcţiilor de producţie;
c) determinarea perioadei pentru analiza retrospectivă;
d) calculul coeficienţilor consumurilor intermediare;
e) calculul coeficientului de corelaţie multiplă.
299. În relaţia YT = f(a, y0, x, u) procesele native sunt acelea:

a) în care x tinde la zero;
b) în care a tinde la zero;
c) în care y = 0;
0
263
d) în care u tinde la zero;
e) în care y0 = 0 şi x tinde la infinit.
300. Procesele de completare au în vedere:

a) definirea limitelor ce trebuie atinse în perspectivă;
b) eşalonarea în timp sau întârzierea necesară;
c) apariţia unor nevoi suplimentare;
d) evoluţia variabilei dependente sub influenţa unor factori noi;
e) modificarea activităţilor de transformare în ceea ce priveşte mijloacele folosite.

a) caracterul întâmplător al activităţii umane.
b) caracterul limitat al resurselor.
c) absenţa unei modalităţi adecvate de coordonare a activităţilor.
d) lipsa cooperării în muncă.
e) caracterul simplu al muncii.
302. Instrumentarul microeconomic al planificării indicative cuprinde:

a) metoda celor mai mici pătrate.
b) schiţa de creştere.
c) metoda contabilităţii comparate.
d) metoda rentabilităţii comparate.
e) modelele macroeconomice.
303. Instrumentarul macroeconomic al planificării orientative cuprinde:

a) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare.
b) metoda rentabilităţii comparate.
c) proiecţiile.
d) strategia de urmat.
e) metoda bilanţului actualizat.
304. Planificarea macroeconomică orientativă se particularizează prin:

a) metodologia elaborării şi executării planului, organizarea instituţională, metodele şi tehnicile
folosite în elaborarea şi executarea planului.
b) rolul statului, metodologia de planificare, organizarea instituţională.
c) metodologia elaborării şi executării planului, orizontul de timp, metodele şi tehnicile folosite în
elaborarea şi executarea planului.
d) metodologia elaborării şi executării planului, rolul statului corectarea mecanismului pieţei.
e) orizontul de timp, rolul statului, metodele şi tehnicile folosite în elaborarea şi executarea
planului.
305. Funcţie de ponderile cu care acţionează elementele deterministe şi cele aleatoare asupra
evoluţiei fenomenelor distingem:
a) previziuni în condiţii de incertitudine.
b) previziuni macroeconomice.
c) previziuni condiţii de certitudine.
d) previziuni pe termen mediu.
e) previziuni pe termen lung.
306. Cadranul I al modelului Balanţei legăturilor dinte ramuri reflectă:
264
a) consumurile intermediare.
b) structura cererii finale.
c) coeficienţii tehnologici.
d) valoarea adăugată brută.
e) cheltuielile materiale de producţie.
307. În extrapolarea analitică pe baza funcţiilor matematice intervin:

a) variabilele independente şi funcţia obiectiv.
b) variabila endogenă şi variabilele independente.
c) variabila endogenă şi parametrii opţionali.
d) variabilele exogene, endogene şi parametrii opţionali.
e) funcţia obiectiv şi parametrii opţionali.
308. Relaţia y k se utilizează în special pentru previzionarea:

1 be ct
a) costului pe unitatea de produs.
b) vânzărilor de mărfuri, bunuri de consum, produse de lux.
c) gradului de înzestrare a populaţiei cu bunuri de folosinţă îndelungată.
d) produsului intern brut funcţie de gradul de înzestrare tehnică a muncii.
e) cererii finale funcţie de necesarul de investiţii.
309. În cazul planificării incitative obiectivele cuprinse în plan sunt:

a) bazate pe o concepţie filosofico-economică strategică.
b) stabilite pe cale democratică.
c) impuse de autoritatea centrală.
d) coordonate separat de administraţiile publice şi întreprinderile private.
e) coercitive.
r r r
310. Relaţia R yx1 yx2 x1x2 se utilizează pentru:
yx1 / x2 1 r2 1 r2
yx2 x1x2
a) calculul coeficientului de corelaţie multiplă dintre y şi x1 şi x2 ;

b) calculul raportului de corelaţie multiplă;
c) calculul coeficientului de corelaţie parţială dintre y şi x cu excluderea influenţei lui x ; 2
d) calculul coeficientului de corelaţie parţială dintre
1
2
y şi x cu excluderea influenţei lui x ; 1
e) calculul coeficientului de corelaţie simplă.
na c (x' )2 y 1y
311. Sistemul de ecuaţii ( x' )2 x' se utilizează pentru calculul parametrilor

b
a ( x' )2 c (x' )4 (x' )2

y
funcţiei:
a) y = a + bx + cx2;
b) y a bcx2 ;
c) y = a + bx + cx2 în ipoteza x, 0; i
265
d) y 1 în ipoteza x, 0; a bx cx2 i
e) y 1 .
a bx
312. După specificul fenomenelor investigate, previziunile se clasifică în:

a) de finalitate;
b) explorative;
c) ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologice;
d) probabilistice;
e) normative.

a) economice;
b) ecologice;
c) sociale;
d) sintetice;
e) ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologice.

a) ritmul mediu anual al creşterii PIB;
b) raportul de corelaţie;
c) deflatorul;
d) indicele inflaţiei;
e) indicele prețurilor de consum

a) coeficienţii Aij ;
b) coeficienţii xij ;
c) necesarul de capital fix;
d) productivitatea marginală a muncii;
e) parametrii funcției de trend.

a) coeficienţii de elasticitate;
b) coeficienții tehnologici;
c) PIB după metoda de calcul a cheltuielilor;
d) excedentul net de exploatare;
e) variaţia stocurilor.

a) calculul coeficienţilor consumurilor intermediare;
b) calculul indicilor de sezonalitate;
c) calculul coeficienţilor tehnologici;
d) alegerea variabilelor independente;
e) parametrizarea funcţiilor de producţie.

a) calculul coeficienţilor consumurilor intermediare;
266
b) calculul componentei ciclice;
c) calculul coeficienţilor tehnologici;
d) testarea calităţii funcţiei de extrapolare;
e) parametrizarea funcţiilor de producţie.
319. Elementele cheltuielilor materiale totale pe ramuri sunt:

a) valoarea adăugată;
b) consumul final privat;
c) consumul final guvernamental;
d) exportul net;
e) consumurile intermediare.
320. Funcţia de trend parabolică de ordinul II pe baza căreia se va efectua calculul de previziune
este:
y' 113,57 3,32t' 0,036t'2 t
i i
Seria retrospectivă este formată din 7 termeni. Valoarea previzionată y12 va fi:
a) 174,29
b) 139,75
c) 126,98
d) 145,69
e) 142,43
321.Care din următoarele variante reprezintă indicatori de activitate?

a) Rezultatul din exploatare;
b) Productivitatea muncii şi randamentul utilajelor;
c) Rata rentabilităţii economice şi rata rentabilităţii financiare;
d) Cifra de afaceri, valoarea adăugată şi producţia exerciţiului;
e) Cheltuielile totale şi cheltuielile din exploatare.
322. Producţia exerciţiului unei firme cuprinde:

a) Valoarea producţiei vândute, stocate şi imobilizate;
b) Valoarea mijloacelor fixe vândute de întreprindere;
c) Veniturile din reluări de provizioane;
d) Dobânzile încasate;
e) Veniturile din vânzarea mărfurilor.
323. Cifra de afaceri marginală reprezintă:

a) Încasarea medie pe unitatea de produs vândută;
b) Variaţia încasărilor unei întreprinderi generată de variaţia cu o unitate a cantităţilor vândute;
c) Acel nivel al cifrei de afaceri care asigură acoperirea în totalitate a cheltuielilor fără să se obţină
profit;
d) Totalitatea veniturilor din producţia vândută;
e) Nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o întreprindere.
324. Coeficientul de concentrare Gini-Struck, calculat pentru o firmă, poate avea următoarele
267
valori şi semnificaţii:
a) G = 0.9 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
b) G = 0.1 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
c) G = 1.2 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
d) G = -0.7 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
e) G = 0.9 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.
325. Indicele Herfindhal, calculat pentru o firmă care realizează cinci produse, poate avea
următoarele valori şi semnificaţii:
a) H = 0 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
b) H = 0.2 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
c) H = 0.1 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
d) H = 1.2 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
e) H = 0.9 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente.
326. Cifra de afaceri este influenţată, într-un sistem factorial, de următorii factori direcţi, în
următoarea ordine:
a) Nr. de salariaţi, productivitatea muncii, gradul de valorificare a producţiei fabricate;
b) Volumul producţiei vândute, structura producţiei, costul de producţie;
c) Nr. de salariaţi, înzestrarea tehnică a muncii, productivitatea muncii, eficienţa mijloacelor fixe,
gradul de valorificare a producţiei fabricate;
d) Volumul producţiei vândute, structura producţiei, costul de producţie, preţul de vânzare;
e) Nr. de salariaţi, productivitatea muncii, înzestrarea tehnică a muncii, eficienţa mijloacelor fixe,
gradul de valorificare a producţiei fabricate.
327. Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numărului de salariaţi = 105%; Indicele gradului de
valorificare a producţiei marfă fabricate = 101%; Indicele gradului de înzestrare tehnică a
muncii = 95%. Aceasta semnifică:
a) A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de
produse finite;
b) Au crescut productivitatea muncii şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe, dar s-a redus stocul de
produse finite;
c) Au scăzut productivitatea muncii, eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de produse finite;
d) A scăzut productivitatea muncii, a crescut eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi s-a redus stocul de
produse finite;
e) A crescut cifra de afaceri şi productivitatea muncii, dar s-a redus eficienţa utilizării mijloacelor fixe.
328. Indicele numărului de salariaţi = 95%; Indicele productivităţii muncii = 98%; Indicele
gradului de valorificare a producţiei marfă fabricate = 96%; Indicele gradului de înzestrare tehnică
a muncii = 99%. Aceasta semnifică:
a) A crescut cifra de afaceri şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe, dar s-a redus stocul de produse finite;
b) A scăzut cifra de afaceri şi a crescut eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de produse finite;
c) A scăzut productivitatea muncii, a crescut eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi s-a redus stocul de
produse finite;
d) Au scăzut productivitatea muncii, eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de produse finite;
e) Au scăzut cifra de afaceri şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe, dar a crescut stocul de produse finite.
329. Analiza structurală a valorii adăugate presupune:

a) Stabilirea factorilor ce influenţează valoarea adăugată;
b) Măsurarea influenţei factorilor asupra modificării valorii adăugate;
268
c) Stabilirea consecinţelor modificării valorii adăugate asupra principalilor indicatori economico-
financiari;
d) Stabilirea modului de repartizare a valorii adăugate pe elemente componente;
e) Calculul modificării absolute şi procentuale a valorii adăugate.
330. Analiza factorială a valorii adăugate presupune:

a) Compararea valorii adăugate brute cu valoarea adăugată netă;
b) Stabilirea consecinţelor modificării valorii adăugate asupra principalilor indicatori economico-
financiari;
c) Stabilirea factorilor ce influenţează valoarea adăugată şi măsurarea influenţei acestora;
d) Stabilirea contribuţiei fiecărui element component la obţinerea valorii adăugate;
e) Calculul modificării absolute şi procentuale a valorii adăugate.
331. Influenţa cu semnul plus a gradului de valorificare al producţiei fabricate asupra cifrei de
afaceri semnifică:
a) Reducerea gradului de valorificare al producţiei fabricare;
b) Creşterea stocurilor de produse finite;
c) Reducerea stocurilor de produse finite;
d) Reducerea stocurilor de producţie neterminată;
e) Creşterea stocurilor de producţie neterminată.
332. Care din următoarele elemente se includ în cifra de afaceri?

a) Veniturile din dobânzile aferente disponibilităţilor băneşti de la bănci;
b) Veniturile din vânzarea produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor către terţi;
c) Veniturile din vânzarea unor mijloace fixe care nu mai sunt utilizate în întreprindere;
d) Veniturile înregistrate în avans;
e) Veniturile din diferenţele de curs valutar.
333. Indicele producţiei exerciţiului = 108%; Indicele valorii adăugate = 105%; Indicele
productivităţii anuale a muncii (calculată pe baza producţiei exerciţiului) = 97%. Aceasta
semnifică:
a) Creşterea numărului de personal şi reducerea ponderii consumurilor de la terţi;
b) Scăderea numărului de personal şi reducerea ponderii consumurilor de la terţi;
c) Creşterea numărului de personal şi a ponderii consumurilor de la terţi;
d) Sporirea productivităţii muncii şi reducerea numărului de personal;
e) Scăderea numărului de personal şi a productivităţii muncii.
334. Valoarea adăugată se determină ca:

a ) Diferenţa dintre producţia exerciţiului şi consumurile provenind de la terţi;
b) Diferenţa dintre producţia exerciţiului şi cheltuielile salariale;
c) Rezultatul favorabil al exerciţiului;
d) Diferenţa dintre excedentul brut din exploatare şi amortizare;
e) Diferenţa dintre cifra de afaceri şi suma amortizării.
335. Care din următoarele elemente se includ în valoarea adăugată:

a) Cheltuielile cu salariile;
b) Cheltuielile cu serviciile telefonice;
c) Cheltuielile cu materiile prime;
d) Valoarea mărfurilor vândute;
e) Costul mărfurilor vândute.
269
336. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii producţiei asupra valorii adăugate presupune:
a) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mare decât media pe
întreprindere;
b) Scăderea valorii adăugate pe produse;
c) Creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mică decât media pe
întreprindere;
d) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mică decât media pe
întreprindere;
e) Scăderea valorii adăugate totale.
337. Indicele valorii adăugate (IVA) este mai mare decât indicele producţiei exerciţiului (I Qex).
Aceasta reflectă:
a) O creştere a profitului;
b) O creştere a ponderii consumurilor de la terţi în producţia exerciţiului;
c) O reducere a ponderii consumurilor de la terţi în producţia exerciţiului;
d) O creştere a productivităţii muncii;
e) O utilizare mai bună a timpului de lucru al muncitorilor.
338. Indicele valorii adăugate (IVA) este mai mic decât indicele producţiei exerciţiului (IQex).
Aceasta reflectă:
a) O creştere a productivităţii muncii;
b) O creştere a profitului;
c) O reducere a ponderii consumurilor de la terţi în producţia exerciţiului;
d) O utilizare mai bună a timpului de lucru al muncitorilor.
e) O creştere a ponderii consumurilor de la terţi în producţia exerciţiului.
339. Influenţa cu semnul minus a modificării structurii producţiei asupra valorii adăugate
presupune:
a) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mare decât media pe
întreprindere;
b) Creşterea valorii adăugate pe produse;
c) Creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mare decât media pe
întreprindere;
d) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mică decât media pe
întreprindere;
e) Creşterea valorii adăugate totale.
340. Valoarea adăugată este influenţată, într-un sistem factorial, de următorii factori direcţi, în
următoarea ordine:
a) Volumul fizic al producţiei, preţul de vânzare şi cheltuielile materiale pe produs;
b) Producţia exerciţiului şi valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului;
c) Volumul fizic al producţiei şi valoarea adăugată pe produs;
d) Structura producţiei, preţul de vânzare şi cheltuielile materiale pe produs;
e) Volumul fizic al producţiei, structura producţiei, costul pe produs şi preţul de vânzare.
341. Influenţa cu semnul plus a cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs asupra valorii
adăugate semnifică:
a) Reducerea valorii adăugate;
b) Creşterea cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs;
c) Reducerea cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs;
d) Creşterea ponderii produselor cu o valoare adăgată mai mare decât media pe întreprindere;
270
e) Creşterea ponderii produselor cu o valoare adăgată mai mică decât media pe întreprindere.
342. Consumurile intermediare (provenind de la terţi) cuprind:

a) Valoarea stocurilor de materii prime şi materiale;
b) Cheltuielile cu materiile prime şi materialele;
c) Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe;
d) Cheltuielile cu impozitele şi taxele;
e) Cheltuielile cu amenzile şi penalităţile;
343. Indicele numărului de salariaţi = 102%; Indicele producţiei fabricate = 103%; Indicele cifrei
de afaceri = 101%. Aceasta semnifică:
a) A crescut productivitatea muncii şi a scăzut stocul de produse finite;
b) A scăzut productivitatea muncii şi stocul de produse finite.
c) A crescut productivitatea muncii şi stocul de produse finite;
d) A scăzut productivitatea muncii şi a crescut stocul de produse finite;
e) A crescut numărul de salariaţi și a scăzut productivitatea muncii;
344. Productivitatea marginală a muncii reprezintă:

a) Eficienţa cu care este utilizată forţa de muncă în activitatea productivă;
b) Cantitatea de produse obţinută de un muncitor într-o zi;
c) Sporul de producţie la o creştere cu o unitate a timpului lucrat;
d) Sporul de producţie generat de noile investiţii productive;
e) Nivelul minim acceptat al productivităţii muncii unui muncitor.
345. Pentru analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe se urmăreşte:

a) Gradul de utilizare a capacităţii de producţie;
b) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil;
c) Randamentul utilajelor;
d) Corelaţia dintre dinamica cifrei de afaceri şi dinamica valorii mijloacelor fixe;
e) Ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe;
346. Pentru analiza utilizării intensive a mijloacelor fixe se urmăreşte:

a) Modul de utilizare a regimului schimburilor utilajelor;
b) Timpul efectiv lucrat de mijloacele fixe;
c) Randamentul utilajelor;
d) Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe;
e) Ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe;
347. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1000
lei venituri totale semnifică:
a) Scăderea ponderii veniturilor din exploatare;
b) Creşterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mici decât media pe
întreprindere;
c) Creşterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mari decât media pe
întreprindere;
d) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale;
e) Majorarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.
348. Cheltuielile la 1000 lei CA sunt influenţate de următorii factori direcţi, în următoarea ordine:
a) Cantitate, preţ, cost;
b) Cantitate, cost, structură;
271
c) Structură, preţ, cost;
d) Cost, structură, preţ;
e) Structură, cost, preţ.
349. Influenţa cu semnul minus a preţului de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri semnifică:
a) Creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
b) Creşterea costurilor pe produse;
c) Scăderea preţului de vânzare;
d) Creşterea preţului de vânzare;
e) Creşterea volumului producţiei vândute.
350. Influenţa cu semnul plus a preţului de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
semnifică:
a) Scăderea costurilor pe produse;
e) Scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.
351. Influenţa cu semnul minus a structurii producţiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri semnifică:
a) Creşterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decât media pe
întreprindere;
b) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decât media pe
întreprindere;
c) Creşterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decât media pe
întreprindere;
d) Creşterea cifrei de afaceri;
e) Creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
352. Influenţa cu semnul plus a structurii producţiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
semnifică:
a) Creşterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decât media pe
întreprindere;
b) Creşterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decât media pe
întreprindere;
c) Creşterea cifrei de afaceri;
d) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decât media pe
întreprindere;
e) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
353. Pe baza relaţiei q 1c 0 1000 q0c0 1000 se determină influenţa:

q1 p0 q0p0
a) Cantităţii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
b) Structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
c) Cantităţii asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate;
d) Costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
e) Structurii asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate.
272
354. Influenţa cu semnul minus a costurilor pe produse asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri semnifică:
c) Scăderea costurilor pe produse;
355. Indicele veniturilor din exploatare = 106%; Indicele cifrei de afaceri = 104%; Indicele
cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 102%. Aceasta semnifică:
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri şi cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
b) A scăzut cifra de afaceri şi s-au redus cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
c) A crescut ponderea producţiei stocate şi imobilizate în veniturile din exploatare;
d) A scăzut ponderea producţiei stocate şi imobilizate în veniturile din exploatare;
e) A scăzut profitul aferent cifrei de afaceri şi au crescut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.
356. Cheltuielile variabile totale se modifică odată cu modificarea volumului de activitate astfel:
a) Cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
b) Scad odată cu creşterea volumului de activitate;
c) Nu sunt influenţate de volumul de activitate;
d) Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
e) Au un caracter relativ constant.
357. Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea volumului de

activitate astfel:
c) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
358. Cheltuielile fixe totale se modifică odată cu modificarea volumului de activitate astfel:
359. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea volumului de

activitate astfel:
d) Nu sunt influenţate de modificarea volumului de activitate;
360. Indicele productivităţii muncii (calculată pe baza veniturilor din exploatare) este mai mare
decât indicele salariului mediu. Aceasta are ca efect:
a) Reducerea profitului din exploatare;
b) Creşterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
273
c) Creşterea cifrei de afaceri;
d) Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
e) Creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.
361. Indicele productivităţii muncii (calculată pe baza veniturilor din exploatare) este mai mic
a) Reducerea cifrei de afaceri;
b) Creşterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
c) Creşterea profitului din exploatare;
d) Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
e) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.
362. Modificarea absolută a fondului de salarii este influenţată de următorii factori direcţi, în
următoarea ordine:
a) Productivitatea muncii şi salariul mediu;
b) Numărul de personal şi salariul mediu;
c) Numărul de personal, productivitatea muncii şi salariul mediu;
d) Salariul mediu şi productivitatea muncii;
e) Volumul producţiei şi timpul lucrat de un salariat.
363. Modificarea relativă a fondului de salarii este influenţată de următorii factori, în următoarea
ordine:
a) Nr. de salariaţi, timpul lucrat de un salariat şi salariul mediu orar;
b) Nr. de salariaţi, productivitatea orară a muncii şi salariul mediu orar;
c) Volumul de activitate, productivitatea orară a muncii şi salariul mediu orar;
d) Volumul de activitate, timpul total lucrat şi fondul de salarii;
e) Productivitatea orară a muncii şi salariul mediu orar;
364. Influenţa cu semnul minus a productivităţii muncii asupra modificării cheltuielilor cu salariile
la 1000 lei venituri din exploatare reflectă:
a) O reducere a cheltuielilor cu salariile;
b) O creştere a cheltuielilor cu salariile;
c) O reducere a productivităţii muncii;
d) O creştere a productivităţii muncii;
e) O creştere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare.
365. Indicele fondului de salarii = 102%; Indicele veniturilor din exploatare = 104%; Indicele
salariului mediu = 108%. Aceasta semnifică:
a) A crescut numărul de personal şi productivitatea muncii;
b) A crescut numărul de personal şi fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare;
c) A crescut fondul de salarii şi productivitatea muncii, dar s-a redus fondul de salarii la 1000 lei
venituri din exploatare;
d) A scăzut productivitatea muncii, şi numărul de personal;
e) A crescut productivitatea muncii şi fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare.
366. Indicele fondului de salarii = 96%; Indicele veniturilor din exploatare = 88%; Indicele
productivităţii muncii = 98%. Aceasta semnifică:
a) A scăzut productivitatea muncii şi a crescut numărul de personal;
b) A crescut numărul de personal şi a crescut fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare;
c) A scăzut fondul de salarii şi salariul mediu;
274
d) A crescut salariul mediu, dar s-a redus productivitatea muncii;
e) A crescut productivitatea muncii şi a scăzut numărul de personal.
367. Costul marginal reprezintă:

a) Costul cu materiile prime şi materialele aferente ultimei unităţi de producţie realizate;
b) Sporul de cheltuieli generate de creşterea volumului de activitate cu o unitate;
c) Costul previzionat de realizare a produselor;
d) Costul minim posibil de realizare a produselor;
e) Acel nivel al costului de producţie egal cu preţul de vânzare.
368. Care dintre următorii indicatori se foloseşte pentru caracterizarea rentabilităţii?

a) Producţia exerciţiului;
b) Valoarea adăugată;
c) Cifra de afaceri;
d) Rezultatul din exploatare;
e) Productivitatea muncii;
369. Excedentul brut de exploatare se calculează cu relaţia:

a) Producţia exerciţiului - consumurile provenind de la terţi;
b) Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele;
c) Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - cheltuieli cu
personalul;
d) Producţia exerciţiului - Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele;
e) Partea din rezultatul exerciţiului utilizată pentru dezvoltarea întreprinderii.
370. Rezultatul total al exerciţiului se stabileşte cu relaţia:

a) Venituri totale + Cheltuieli totale;
b) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare;
c) Rezultatul din exploatare - Rezultatul financiar;
d) Rezultatul total al exerciţiului - Rezultatul din exploatare;
e) Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar.
371. Rezultatul exploatării se poate determina cu relaţia:

a) Excedentul brut de exploatare + Venituri din provizioane din exploatare + Alte venituri din
exploatare - Cheltuieli cu personalul - Alte cheltuieli de exploatare;
b) Excedentul brut de exploatare + Venituri diverse de exploatare - Cheltuieli cu amortizarea şi
provizioanele din exploatare - Cheltuieli diverse de exploatare;
c) Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - cheltuieli cu
personalul;
d) Cheltuielile din exploatare - Veniturile din exploatare;
e) Veniturile din exploatare + Cheltuielile din exploatare.
372. Influenţa cu semnul plus a preţului de vânzare asupra profitului aferent cifrei de afaceri
semnifică:
a) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
275
373. Influenţa cu semnul minus a modificării costului pe produs asupra profitului aferent cifrei de
afaceri semnifică:
a) Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Scăderea ponderii produselor cu costuri mai mici;
c) Creşterea costului pe produs;
d) Reducerea costului pe produs;
e) Creşterea ponderii produselor cu costuri mai mici.
374. Influenţa cu semnul plus a modificării costului pe produs asupra profitului aferent cifrei de
afaceri semnifică:
a) Creşterea ponderii produselor cu costuri mai mari;
b) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
c) Creşterea costului pe produs;
d) Creşterea ponderii produselor cu costuri mai mici;
e) Reducerea costului pe produs.
375. Influenţa cu semnul plus a structurii producţiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri
semnifică:
a) Creşterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decât media pe întreprindere;
b) Creşterea ponderii produselor pentru care rentabilitatea este mai mică decât media pe
întreprindere;
c) Reducerea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decât media pe întreprindere;
d) Creşterea rentabilităţii pe produs;
e) Reducerea costului pe produs.
376. Influenţa cu semnul minus a structurii producţiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri
semnifică:
a) Menţinerea structurii producţiei;
b) Reducerea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mică decât media pe întreprindere;
c) Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri;
d) Creşterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decât media pe întreprindere;
e) Creşterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mică decât media pe întreprindere.
377. Creşterea preţurilor de vânzare are ca efect:

b) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
c) Reducerea cifrei de afaceri;
d) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
e) Reducerea ratei rentabilităţii comerciale.
378. Creşterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:

a) Creşterea ratei rentabilităţii resurselor consumate;
b) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
c) Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri;
d) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
e) Creşterea ratei rentabilităţii comerciale.
379. Rentabilitatea exprimă:

a) Eficienţa generală a activităţii comerciale a întreprinderii;
b) Plusul de valoare adus de activitatea întreprinderii;
276
c) Veniturile totale realizate de întreprindere;
d) Capacitatea unei întreprinderi de a realiza profit;
e) Raportul dintre eforturile depuse şi rezultatele obţinute.
380. Rata rentabilităţii resurselor consumate este influenţată de următorii factori direcţi, în
următoarea ordine:
a) Cantitate, preţ, cost;
b) Cantitate, structură, preţ, cost;
c) Preţ, structură, cantitate;
d) Structură, preţ, cost;
e) Structură, cost, preţ.
381. Rata rentabilităţii vânzărilor (comerciale) este influenţată de următorii factori direcţi, în
următoarea ordine:
a) Cantitate, cost, preţ;
b) Structură, cost, preţ;
c) Cantitate, structură, cost, preţ;
d) Structură, preţ, cost;
e) Preţ, cost.
382. Rata rentabilităţii resurselor consumate s-a modificat de la 15% în perioada de bază, la 10% în
perioada curentă. Aceasta poate semnifica:
a) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut mai mult decât profitul aferent cifrei de afaceri;
b) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut în acelaşi ritm cu profitul aferent cifrei de afaceri;
c) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut într-un ritm inferior profitului aferent cifrei de
afaceri;
d) Creşterea ratei rentabilităţii resurselor consumate;
e) Reducerea preţurilor de vânzare.
383. Creşterea volumului fizic al producţiei are ca efect:

a) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Creşterea ratei rentabilităţii resurselor consumate;
c) Scăderea ratei rentabilităţii resurselor consumate;
d) Scăderea cifrei de afaceri.
e) Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri;
384. Condiţia ca rata rentabilităţii financiare să crească prin folosirea îndatorării este:
a) rentabilitatea economică să fie mai mare decât nivelul inflaţiei şi rata dobânzii să fie mai mică decât
cota de impozit pe profit;
b) rentabilitatea economică să fie mai mare decât cota de impozit pe profit şi mai mare decât rata
inflaţiei;
c) rentabilitatea economică să fie mai mare decât zero, iar raportul datorii/capitalul propriu să fie
subunitar;
d) rentabilitatea economică să fie mai mare decât rata dobânzii;
e) rentabilitatea economică să fie mai mare decât raportul datorii / capital propriu.
385. Indicele cifrei de afaceri = 106%; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 108%; Indicele
ratei rentabilităţii resurselor consumate = 104%. Aceasta semnifică:
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri şi au scăzut cheltuielile şi rata rentabilităţii
comerciale;
b) Au crescut cheltuielile şi a scăzut rata rentabilităţii resurselor consumate;
277
c) Au crescut rata rentabilităţii resurselor consumate şi cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
d) Au scăzut cheltuielile şi a crescut rata rentabilităţii comerciale;
e) Au scăzut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri şi a crescut cifra de afaceri;
386. Indicele profitului = 103%; Indicele veniturilor = 105%. Aceasta semnifică:

a) Au crescut veniturile şi a scăzut profitul ;
b) Au crescut veniturile şi au scăzut cheltuielile la 1000 lei venituri;
c) Au crescut veniturile şi au crescut cheltuielile la 1000 lei venituri;
d) Au scăzut veniturile şi au scăzut cheltuielile la 1000 lei venituri;
e) Au crescut veniturile şi a crescut rata rentabilităţii veniturilor.
387. Când cota de impozit pe profit este egală cu zero, care este corelaţia între rata rentabilităţii
economice (Re), rata medie a dobânzii la creditele contractate (Rd) şi rata rentabilităţii
financiare (Rf), pentru a acţiona efectul pozitiv de levier financiar?
a) Rf > Rd > Re;
b) Rf > Re > Rd;
c) Rd > Re > Rf;
d) Rd > Rf > Re;
e) Re > Rf > Rd;
388. Pragul de rentabilitate semnifică:

a) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b) Acel nivel al volumului de activitate la care firma obţine profitul maxim;
c) Acel nivel al productivităţii muncii egal cu salariul mediu;
d) Acel nivel al profitului care asigură distribuirea unor dividende stimulative pentru acţionari;
e) Acea parte a profitului care rămâne la dispoziţia firmei după distribuirea dividendelor.
389. Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 98%; Indicele profitului aferent cifrei de
afaceri = 105%; Indicele ratei rentabilităţii comerciale = 103%. Aceasta semnifică:
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri şi au scăzut cheltuielile şi rata rentabilităţii resurselor
consumate;
b) Au crescut cheltuielile şi rata rentabilităţii resurselor consumate;
c) Au crescut cifra de afaceri şi cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
d) Au crescut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri şi rata rentabilităţii resurselor consumate;
e) Au scăzut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri şi a crescut cifra de afaceri;
390. Riscul de exploatare este mai mare atunci când:

a) Diferenţa dintre cifra de afaceri efectivă şi pragul de rentabilitate scade;
b) Diferenţa dintre cifra de afaceri efectivă şi pragul de rentabilitate creşte;
c) Rata rentabilităţii economice creşte;
d) Necesarul de fond de rulment scade;
e) Firma se finanţează numai prin surse proprii;
391. Se cunosc următoarele date:
Indicatori An bază An curent
Producţia exerciţiului (mii lei) 10000 14000
Consumurile provenind de la terţi (mii lei) 6000 8000
Numărul mediu de personal 100 110
Timpul total efectiv lucrat (ore) 160000 181500
Influenţa timpului lucrat de un salariat asupra valorii adăugate este:
a) 175,5 mii lei;
278
b) -175,5 mii lei;
c) 537,5 mii lei;
d) 137,5 mii lei;
e) 272,3 mii lei;

Cantitatea (buc) Preţul de vânzare (mil. lei)
Produsele
An bază An curent An bază An curent
A 200 300 5 6
B 500 300 8 9
C 700 800 3 4
Total * * * *
Coeficientul de concentrare GINI-STRUCK (G) şi indicele HERFINDHAL (H), calculaţi pentru anul
de bază, iau valorile:
a) G = 0,270; H = 0,425;
b) G = 0,160; H = 0,350;
c) G = 0,160; H = 0,575;
d) G = 0,370; H = 0,425;
e) G = 0,370; H = 0,350;

Cifra de afaceri 2000 2300
Cheltuieli materiale 1200 1400
Producţia vândută în perioada
curentă exprimată în:
- preţul perioadei de bază -- 1800
- cheltuielile materiale pe 1300
produs ale perioadei de bază
Influenţa producţiei fizice şi a structurii producţiei asupra valorii adăugate este:
a) +150 mii lei şi +220 mii lei;
b) + 120 mii lei şi -220 mii lei;
c) -80 mii lei şi -220 mii lei;
d) -80 mii lei şi +500 mii lei;
e) -300 mii lei şi -120 mii lei;
394. Pe baza datelor:

Natura activităţii Venituri (mii lei) Cheltuieli (mii lei)
Exploatare 8000 10000 6000 7500
Financiară 500 300 1000 1400
Total 10000 12000 8000 10000
Influenţa structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1000 lei venituri totale şi asupra
profitului total este de:
a) -14,9 lei şi +366,7 mii lei;
b) -30,6 lei şi + 155,3 mii lei;
c) -14,9 lei şi + 155,3 mii lei;
d) -37,12 lei şi -829,41 mii lei;
e) +25.7 lei şi -222,2 mii lei;
279
395. Se cunosc următoarele:
Fondul de salarii (mii lei) 750 1020
Numărul mediu de salariaţi 50 60
Veniturile din exploatare (mii lei) 5000 9000
Timpul total lucrat (ore-om) 87500 108000
Influenţele productivităţii orare a muncii şi a salariului mediu orar asupra "Modificării relative a fondului
de salarii" sunt de:
a) -424,3 mii lei şi +94.3 mii lei, şi se apreciază nefavorabil deoarece productivitatea orară a muncii a
scăzut, iar salariul mediu orar a crescut;
b) -533,3 mii lei şi +203.3 mii lei, şi se apreciază favorabil deoarece productivitatea orară a muncii a
crescut într-un ritm superior creşterii salariului mediu orar;
c) -533,3 mii lei şi +203.3 mii lei, şi se apreciază nefavorabil deoarece productivitatea orară a muncii
a scăzut, iar salariul mediu orar a crescut;
d) -424,3 mii lei şi +94.3 mii lei, şi se apreciază favorabil deoarece productivitatea orară a muncii a
e) +120,5 mii lei şi -450,5 mii lei, şi se apreciază favorabil deoarece productivitatea orară a muncii a
crescut, iar salariul mediu orar a scăzut.

Influenţa productivităţii anuale a muncii asupra "Fondului de salarii la 1000 lei venituri din
exploatare" şi asupra profitului din exploatare este:
a) -50 lei şi 1440 mii lei;
b) -150 lei şi 820 mii lei;
c) -50 lei şi 1020 mii lei;
d) -150 lei şi 1440 mii lei;
e) +150 lei şi 820 mii lei;

Influenţa salariului mediu anual asupra "Fondului de salarii la 1000 lei venituri din exploatare" şi asupra
profitului din exploatare este:
a) a) -50 lei şi -1440 mii lei;
b) b) +62.5 lei şi -600 mii lei;
c) c) -50 lei şi +1020 mii lei;
d) d) +150 lei şi -600 mii lei;
e) +62.5 lei şi +1020 mii lei;

280
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3000 4200
Producţia vândută în perioada curentă exprimată în:
- preţul perioadei de bază 5000
- costul perioadei de bază - - 3500
Influenţa structurii producţiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri şi asupra profitului aferent
cifrei de afaceri este de:
a) -50 lei şi +150 mii lei;
b) -100 lei şi +250 mii lei;
c) + 50 lei şi +250 mii lei;
d) + 100 lei şi -700 mii lei;
e) -50 lei şi +250 mii lei.

mii lei
- costul perioadei de bază -- 6200
Influenţa volumului producţiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri şi a structurii producţiei asupra
ratei rentabilităţii resurselor consumate este de:
a) +593.55 mii lei şi +2.31%;
b) +382.36 mii lei şi +12.37%;
c) +382.36 mii lei şi -5.47%;
d) +593.55 mii lei şi +12.37%;
e) -485.64 mii lei şi +2.31%;

Produsele Cantitatea Preţ vânzare Cost unitar Cheltuieli fixe totale
(mii lei) (mii. lei) (mii lei)
A 2000 5 4 3000
B 1500 10 9 4500
Total * * * 7500
Ştiind că valoarea activelor totale este de 10000 mii lei, nivelul cifrei de afaceri care permite atingerea
unei rate a rentabilităţii economice a activului de 20% este:
a) 21591 mii lei;
b) 17045 mii lei;
c) 25000 mii lei;
d) 37930 mii lei;
e) 12232 mii lei;
RĂSPUNSURI CORECTE
BAREM - ECONOMETRIE
Nr. întreb. Răspuns Nr. întreb. Răspuns Nr. întreb. Răspuns Nr. întreb. Răspuns
1 b, e 21 a 41 b 61 b
2 e 22 d 42 d 62 c
3 c 23 e 43 c 63 d
4 d 24 d 44 c 64 a
281
5 b 25 c 45 e 65 e
6 a, e 26 c 46 b 66 b
7 c 27 b 47 a 67 b, d
8 d 28 c 48 e 68 c
9 b 29 a 49 b 69 d
10 d 30 c 50 d 70 e
11 d 31 d 51 b 71 d
12 b, d 32 d 52 c 72 d
13 c, e 33 b 53 a 73 b
14 d 34 e 54 e 74 d
15 b 35 e 55 e 75 d
16 c 36 e 56 b 76 e
17 c 37 d 57 d 77 d
18 c 38 b 58 b 78 c
19 e 39 c 59 a 79 d
20 b 40 c 60 e 80 e
BAREM - SONDAJ ŞI ANCHETE STATISTICE

81 e 101 b 121 d 141 a
82 c 102 c 122 b 142 d
83 b 103 c 123 b 143 b
84 e 104 a 124 d 144 b
85 e 105 e 125 b 145 e
86 b 106 d 126 e 146 b
87 d 107 b 127 a 147 c
88 d 108 a 128 a 148 e
89 b 109 e 129 a 149 b
90 d 110 c 130 c 150 e
91 a 111 c 131 e 151 b
92 c 112 a 132 a 152 c
93 e 113 b 133 a 153 d
94 c 114 a 134 d 154 c
95 e 115 d 135 b 155 c
96 d 116 c 136 d 156 e
97 b 117 c 137 b 157 c
98 e 118 c 138 c 158 a
99 c 119 d 139 b 159 b
100 a 120 a 140 e 160 c
BAREM - DEMOGRAFIE
161 e 181 a 201 d 221 c
162 c 182 b 202 e 222 c
163 c 183 c 203 a 223 b
164 b 184 b 204 c 224 a
165 a 185 a 205 b 225 b
166 c 186 e 206 c 226 e
167 e 187 b 207 d 227 c
282
168 c 188 e 208 a 228 d
169 b 189 a 209 b 229 b
170 d 190 b 210 d 230 c
171 e 191 a 211 b 231 a
172 c 192 b 212 c 232 b
173 c 193 e 213 a 233 b
174 a 194 a 214 c 234 c
175 d 195 e 215 a 235 c
176 b 196 c 216 b 236 b
177 b 197 a 217 a 237 a
178 a 198 b 218 b 238 b
179 b 199 b 219 d 239 e
180 c 200 d 220 d 240 a
BAREM - PREVIZIUNE ECONOMICĂ

241 d 261 e 281 c 301 c
242 a 262 d 282 d 302 d
243 c 263 a 283 c 303 c
244 e 264 a 284 b 304 a
245 c 265 b 285 a 305 a
246 c 266 c 286 c 306 a
247 c 267 c 287 a 307 b
248 c 268 c 288 c 308 c
249 d 269 b 289 b 309 b
250 e 270 c 290 b 310 d
251 d 271 e 291 d 311 d
252 e 272 b 292 b 312 c
253 d 273 b 293 e 313 d
254 c 274 c 294 b 314 b
255 e 275 d 295 d 315 d
256 e 276 a 296 b 316 d
257 c 277 b 297 a 317 d
258 d 278 a 298 c 318 d
259 e 279 b 299 b 319 e
260 c 280 c 300 c 320 e
BAREM - ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ

321 d 341 c 361 b 381 b
322 a 342 b 362 b 382 a
323 b 343 c 363 e 383 e
324 e 344 c 364 d 384 d
325 b 345 b 365 c 385 e
326 a 346 c 366 d 386 c
327 d 347 c 367 b 387 b
328 e 348 c 368 d 388 a
329 d 349 d 369 c 389 e
330 c 350 c 370 e 390 a
283
331 c 351 a 371 b 391 d
332 b 352 b 372 d 392 d
333 c 353 b 373 c 393 c
334 a 354 c 374 e 394 d
335 a 355 c 375 a 395 d
336 d 356 a 376 e 396 d
337 c 357 e 377 b 397 b
338 e 358 e 378 d 398 e
339 a 359 b 379 d 399 a
340 b 360 d 380 e 400 a
284
3) În urma prelucrării datelor privind variabilele Y, X şi X se 1 2
Correlations
Control Variables Y X1 X2
Y Correlation 1.000 .956
df 0 4
df 4 0
Cu privire la coeficientul de corelaţie rYX · X =0,956 , se poate

1 2
afirma că
e) măsoară legătura bivariată dintre variabilele Y şi X1
f) arată că între variabilele Y şi X1 există o legătură
directă, puternică, atunci când variaţia variabilei X2
se menţine constantă
g) indică faptul că între variabilele Y şi X2 există o legătură
directă, puternică, atunci când variaţia variabilei X se
1
menţine constantă
---------------------------------------------------------------------
mai jos.
Coefficients
Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Constant) 210,430 48,762 4,315 ,000

d) y x = 210,43 ×1,046 X
e) y x = 210,43x1,046
285
e) y x =1,046x210,43 ---------------------------------------------------
------------------
mai jos.
Coefficients
Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Constant) 210,430 48,762 4,315 ,000

e) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. scade în
medie cu (ln1,046 )×100%
f) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. creşte în
medie cu (ln1,046 )×100%
g) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. creşte în
medie cu 104,6%.

Coefficients
1/X 269,392 45,171 ,815 5,964 ,000
(Constant) 36,346 7,801 4,659 ,000

g) Rata inflaţiei scade în medie cu 269,392%, la o
286
e) Rata şomajului scade în medie cu 269,392%, la o creştere cu
1% a Ratei inflaţiei
f) Rata medie a inflaţiei este de 36,346%, atunci când Rata
şomajului tinde spre infinit ------------------------------------------------------
---------------
Coefficients
ln(X1) .697 .057 .944 12.164 .000
(Constant) 9.871 .898 10.994 .000

e) ecuaţia modelului estimat este Yx = 9,871X 0,697
f) ecuaţia modelului estimat este lnYx = ln9,871+0,697 ×ln X
g) la o creştere cu 1% a valorii variabilei X, Y creşte în
medie cu 0,697 mil. lei. -------------------------------------
--------------------------------
consum ale gospodăriilor (lei/lună) şi indicele preţurilor de
consum (IPC) din România (%), în perioada 1991-2010, s-au
Coefficientsa
1 (Constant) 133,816 8,009
X -7,390 1,016 -,864
287
h) IPC are o influenţă puternică, inversă, asupra cheltuielilor de
consum
i) nivelul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor scad,
în medie, cu 73,9 lei/lună, la o creştere cu 10% a indicelui
preţurilor de consum
j) pentru a asigura un consum de 120 lei/lună , IPC trebuie să fie
de 1,87% --------------------------------------------------------------------
-
9) În studiul legăturii dintre consumul anual pentru un produs
(Y, kg/pers.), preţul produsului (X1, lei/kg) şi venitul anual
disponibil (X2, mii lei), s-a obţinut următorul model
de regresie estimat: y = 42 - 0,56 ×X1 +7,5×X 2
i

e) consumul anual pentru acest produs scade, în medie, cu 3,92
f) consumul anual pentru acest produs scade, în medie, cu 0,56
g) consumul anual pentru acest produs creşte, în medie, cu
creşte cu 2 mii lei. -----------------------------------------------------
----------------
jos:
60,00 Observed
Estimated
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
288
3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00

variabile este
Y = b + b ×X + b ×X 2 + e
e) 0 1 2
f) Y = b 0 + b 1 ×X 1 + b 2 ×X 22 + e
g) Y = b 0 ×b 1 X ×ee ----------------------------------------------
-----------------------
Coefficients
Productie -,009 ,001 -4,897 -14,094 ,000
Productie ** 2 7,73E-006 ,000 4,809 13,839 ,000
(Constant) 5,886 ,142 41,431 ,000

j) ecuaţia estimată este: Y X = 5,886 - 0,009X +7,73 ×10 - 6 ×X 2
k) legătura de tip parabolic admite un punct de minim
l) ecuaţia estimată este: Y X = 5,886 - 0,009X 1 +7,73 ×10- 6 ×X 22
m) nivelul optim al costului se atinge pentru o producţie de 582,14
tone.
(mii lei) şi Y (mil. lei), printr-un model Growth, se prezintă în tabelul
de mai jos.
Coefficients
.130 .014 .912 9.412 .000
(Constant) 2.720 .073 37.090 .000

e) ecuaţia modelului estimat este lnYx = 2,72 +0,13×X
289
f) atunci când X=0, nivelul mediu estimat al lui Y este e2,72
g) la o creştere a lui X cu o mie de lei, Y creşte în medie cu
13%

şi Y (mil. lei), printr-un model exponenţial, se prezintă în tabelul
de mai jos.
Coefficients
.130 .014 .912 9.412 .000
(Constant) 15.175 1.113 13.638 .000

f) ecuaţia modelului estimat este lnYx = ln15,175 +0,13×X
g) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu 13%
h) la o creştere a lui X cu o mie de lei, Y creşte în medie cu
13%
15) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X(mii lei) şi
Coefficients
ln(X) 20.535 3.396 .961 6.047 .009
(Constant) -1.799 5.388 -.334 .760
290
f) ecuaţia modelului estimat este Yx = - 1,799 + 20,535×ln X
g) ecuaţia modelului estimat este lnYx = - 1,799 + 20,535 ×ln X
h) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu 20,535
mil. lei
i) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu 0,20535
mil. lei

educaţie (ani), pentru un eşantion format din 25 persoane, s-
au obţinut rezultatele prezentate în tabelul următor:
Coefficients2
1 (Constant) -18331.2 2821.912 -6.496 .000

c) parametrul β este semnificativ diferit de zero
1
e) între cele două variabile există o legătură directă
f) Nivelul de educaţie are o influenţă semnificativă
asupra Salariului
????( din ANOVA)
18) În urma prelucrării datelor privind mai multe variabile se obţin

Model Summary
Change Statistics
2
prin excluderea variabilei People living in cities modelul a fost
291
1 .910a .828 .818 5.2961 .828 83.271 4 69 .000
2 .907b .822 .814 5.3542 -.006 2.544 1 69 .115
d. Predictors: (Constant), Average female life expectancy, People living in cities (%), Daily calorie intake, People who read
e. Predictors: (Constant), Average female life expectancy, Daily calorie intake, People who read (%)
îmbunătăţit
f) excluderea variabilei People living in cities nu a modificat
semnificativ puterea explicativă a modelului
g) după excluderea variabilei People living in cities valoarea R2 a
scăzut cu 0.003
h) influenţa parţială a variabilei People living in cities asupra
variabilei dependente nu este semnificativă ????
292
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Programul de studii: Statistică și Previziune Economică
Licență – 2015
CUNOŞTINŢE DE
SPECIALITATE
- GRILE -
Disciplinele cuprinse în volum
ECONOMETRIE
SONDAJ ŞI ANCHETE STATISTICE
DEMOGRAFIE
Autorii volumului Prof.univ.dr. Vasile

GEORGESCU Conf.univ.dr. Ilie
MURĂRIȚA Prof.univ.dr. Carmen
RADU
Prof.univ.dr. Ion ENEA-SMARANDACHE
Prof.univ.dr. Nicu MARCU
Lect.univ.dr. Mirela GANEA
293
CRAIOVA, 2015
294
ECONOMETRIE
4)Ipotezele referitoare la eroarea ε cerute de aplicarea metodei celor mai mici pătrate ordinare i
sunt:
h) E(ε ) =0; Var(ε ) = constant; Cov(ε , ε ) ≠ 0.
i i i j
5) E(ε ) = nul; Var(ε ) = constant ; Cov(ε , ε ) = nul.

i i i j
f) E(ε ) ≠ 0; Var(ε ) ≠ 0; Cov(ε , ε ) ≠ 0.

i i i j
f) E(ε ) = 0; Var(ε ) = 0; Cov(ε , ε ) = 0.

i i i j
6) E(ε ) = 0; Var(ε ) = σ 2 ; Cov(ε , ε ) = 0.

i i i j
h) În cazul modelului de regresie liniară simplă, expresia −σ 2 ⋅ x reprezintă:

n
∑(x − x)2
i
i=1

7) În cazul modelului de regresie liniară simplă, expresia b 2 ⋅ ∑ n (x − x) 2

reprezintă: i
i=1
h) variaţia reziduală a lui Y;

i) estimaţia nedeplasată a dispersiei erorilor;
j) variaţia lui Y explicată de regresie;
k) estimaţia dispersiei coeficientului de regresie b;
l) variaţia totală a lui Y.
g) În cazul modelului de regresie liniară simplă, expresia σ 2 ⋅ 1

reprezintă: n
∑(x − x)2
i
i=1

∑ (y
i − y)2
8) yˆ − y)2
h) În cazul modelului de regresie liniară simplă, expresia i
reprezintă: (
i i
295
(e) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor.
⎪⎧e′⋅ x = 0
9) Ce afirmaţii sunt false cu privire la relaţiile ⎨
: ⎪⎩e′⋅ 1= 0
k) reprezintă condiţia de heteroscedasticitate ;
l) exprimă condiţia de optim a problemei CMMPO;
m) exprimă relaţii de ortogonalitate;
n) reprezintă sistemul de ecuaţii normale;
10) reprezintă condiţiile ca estimatorul CMMPO să fie nedeplasat.
h) În cazul modelului de regresie liniară multiplă, expresia b′X′Xb−ny 2 reprezintă:

11) În cazul modelului de regresie liniară multiplă, expresia ( y′y−b′X′y ) / ( n−k ) reprezintă:
b′X′Xb−ny 2
h) În cazul modelului de regresie liniară multiplă, expresia
reprezintă: y′y−ny 2
(e) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor ε .
i
b′X′Xb−ny 2 n − k
12) În cazul modelului de regresie liniară multiplă, expresia
reprezintă: y′y−b′X′y m
⋅
(e) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor. 11 În cazul modelului de regresie liniară multiplă,
expresia s 2 = s2(1+~x′(X′X)−1~x) reprezintă:

yˆ
n) dispersia explicată de regresie.

o) dispersia reziduală;
p) variabilitatea explicată de regresie;
q) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorii de predicţie;
r) estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor ε .
i
13) Se consideră modelul de regresie liniară multiplă y = b + b ⋅ x + b ⋅ x + e ; i =1,K , n şi

(a1s,o3c) iaalt ălu. iCare X′X dintre este urmi=x1 xăi21toarele;
afirmaElemenţitiu el s(t1e, i1ad) eavl ălurai tăX: ′X este ∑nx; i ;
(maa) tErilceema enXtu′Xl (b)
0 1 1 2 2
296
∑ x x
(c) Elementul (2,3) al lui X′X este ∑ ; (d) Elementul (1,3) al lui X′X este x
i1 i2
i=1 i=1
x
(e) Elementul (3,3) al lui X′X este ∑ x ⋅ x ;

i1 i2
i=1
h) Se consideră modelul de regresie liniară multiplă y = b + b ⋅ x + b ⋅ x + e ; i =1,K , n

şi i 0 1 1 2 2 i
matricea X′y asociată. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
14) Elementul (1,3) al lui X′y este ∑x x ;
i1
i=1
i) Elementul (1,1) al lui X′y este n ;

16) Elementul (2,1) al lui X′y este ∑ x
x
⋅ y
; i1 i
i=1
297
nh
Elementul (1,2) al lui X′y este ∑ x 2 ;

x
j) i=1
i1
16) Elementul (1,1) al lui X′y este ∑x y ;

i
i=1
Tabelul 1
Modelul de regresie: y = b + b ⋅ x + e
;
i =1,K , n ; n =13; ∑ n e 2 =13426.7387
i
i 0 1 1 i
x i=1
∑x = 452 ∑ x x i=1
2=19828 i
i=1
∑ x yi = 2034 ∑x i=1
x ⋅ y =82495
i=1 i i
d) Plecând de la informaţiile din tabelul 1,
i estimaţiile b şi b ale coeficienţilor de regresie sunt: 0
1
(a) (1.39689, 4.32952); (b) (26.01808, 0.66620);

(c) (2.18733, 4.29779); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
g) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, estimaţiile σˆ = std(b ) şi σˆ = std(b ) sunt:

b0 0 b1 1
(a) (1.39689, 4.32952); (b) (21.2772, 0.5448);
(c) (2.6747, 5.2554); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
19) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, statisticile (rapoartele) Student t şi t sunt:

0 1
(a) (1.39689, 4.32952); (b) (21.2772, 0.5448);

(c) (2.6747, 5.2554); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
f. Plecând de la informaţiile din tabelul 1, pentru o valoare critică a lui t =2.201, să se specifice care
(a) H : β = 0 ; (b) H : β = 5 ; (c) H : β ≠ 0 ; (d); H : β ≠ 5 ; (e) nici una
0 0 0 0 1 0 1 0
i) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, dispersia explicată de regresie este:

i.1. 4482.43590; (b) 4482.43590; (c) 33712.49027; (d) 64354.312; (e) 1825.15823
j) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor s 2 este:

j.1. 4482.43590; (b) 4482.43590; (c) 33712.49027; (d) 64354.312; (e) 1220.6126
k) Plecând de la informaţiile din tabelul 1, intervalul de încredere al lui b (pentru o valoare critică 0
a lui t =2.228) este: (a) (1.66408, 4.06234); (b) (10.07901, 103.74112); (c)
(2.18733, 4.29779); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
31. Plecând de la informaţiile din tabelul 1, intervalul de încredere al lui b (pentru o valoare critică 1
a lui t =2.228) este: (a) (1.66408, 4.06234); (b) (10.07901, 103.74112); (c)
(2.18733, 4.29779); (d) (56.91006, 2.86321); (e) (-0.35573, 114.17586)
• Plecând de la informaţiile din tabelul 1, pentru o valoare critică a lui t =2.201, să se specifice care
298
(a) H : β = 0 ; (b) H : β = 5 ; (c) H : β = −5; (d) H : β ≠ 0 ; (e) nici una
0 1 0 1 0 1 1 1
• Plecând de la informaţiile din tabelul 1, eroarea standard a regresiei este:

o 7.21850; (b) 45.91888; (c) 32.75109; (d) 4.20785; (e) 34.93727
• Plecând de la informaţiile din tabelul 1, coeficientul de determinatie este:

o 0.59282; (b) 0.88542; (c) 0.68927; (d) 0.71517; (e) 0.76070
• Plecând de la informaţiile din tabelul 1, coeficientul de determinatie corectat este:

o 0.59282; (b) 0.88542; (c) 0.68927; (d) 0.71517; (e) 0.76070
• Plecând de la informaţiile din tabelul 1, numărul gradelor de libertate asociat testului lui Student
este:
o 8; (b) 9; (c) 11; (d) 10; (e) 12
• Plecând de la informaţiile din tabelul 1, statistica F a testului lui Fisher este:

o 18.471; (b) 27.62; (c) 44.313; (d); 45.377 (e) 37.513
• Plecând de la informaţiile din tabelul 1, predicţia punctuală y 0 , pentru o valoare a predictorului x 0

=35, este:
o 153.23; (b) 123.09; (c) 157.122; (d); 157.0547 (e) 134.24
• Plecând de la informaţiile din tabelul 1, eroarea standard a predicţiei este:

o 0.7124; (b) 0.3348; (c) 29.472; (d) 33.987; (e) 41.619
• Plecând de la informaţiile din tabelul 1, intervalul de predicţie pentru o valoare a predictorului x 0

=35 şi o valoare critică a lui t =2.201, este:
(a) (26.01808, 0.66620); (b) (1.39689, 4.32952);
(c) (155.55, 158.69); (d) (2.18733, 4.29779); (e) (59.5413, 254.7033)
Tabelul 2
Modelul de regresie: y = b + b ⋅ x + b ⋅ x + e ; i =1,K , n ; ∑ n e 2 =1072.6338
i 0 1 1 2 2 i i
i=1
⎛13 453 207 ⎞ ⎛2035 ⎞
• ⎟ • ⎟
X ' X =⎜453 20105 8751⎟ X ′ y =⎜82790⎟
• ⎟ • ⎟
⎜207 8751 4431⎟ ⎜⎝39104⎟⎠
•
⎛0.37908 −0.00594 −0.00599
⎠ ⎛b0 ⎞ ⎛406.6178 −6.36613 −6.4229
33.
⎜
0.00045 −0.00061 34.
( X ' X )−1 =⎜−0.00594 ⎜ ⎟ ⎜
⎜ ⎟S =Cov⎜b ⎟=⎜−6.36613 0.47974 −0.650
35. ⎜1⎟ ⎜
⎝⎜−0.00599 −0.00061 0.00170
⎠⎟ ⎝⎜b ⎟⎠ ⎝⎜−6.4229 −0.650 1.82596
⎞
b
2 ⎟
⎟
⎟
⎟
⎠
299
36. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, numarul n al observaţiilor este:
36.1. 453; (b) 207; (c) 4431; (d) 13; (e) 8751
37. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, ∑x x este:

i1
i=1
(a) 13; (b) 207; (c) 4431; (d); 453 (e) 8751
x
37. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, ∑ x este:

i2
i=1
(a) 453; (b) 207; (c) 4431; (d) 13; (e) 2035 x
38. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, ∑ y este:
i
i=1
(a) 13; (b) 207; (c) 4431; (d); 453 (e) 2035 x
39. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, ∑ x ⋅ x este:
i1 i2
i=1
(a) 20105; (b) 207; (c) 4431; (d) 2035; (e) 8751
40. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, ∑x x 2 este:

i1
i=1
(a) 8751; (b) 82790; (c); 2035 (d) 4431; (e) 20105 x
41. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, ∑ x 2 este:
i2
i=1
(a) 8751; (b) 82790; (c); 39104 (d) 4431; (e) 20105 x
42. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, ∑ x ⋅ y este:
i1 i
i=1
(a) 8751; (b) 82790; (c); 39104 (d) 4431; (e) 20105
43. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, ∑x x ⋅ y este:

i2 i
i=1
(a) 8751; (b) 2035; (c); 39104 (d) 4431; (e) 20105
44. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, σˆ = std(b ) este:

b0 0
(a) -6.36613; (b) -6.4229; (c); 20.16477 (d) 1.35128; (e) 0.69263
45. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, σˆ = std(b ) este:

b1 1
(a) -6.4229; (b) 0.69263; (c); 20.16477 (d) 1.35128; (e) -6.36613
1 Plecând de la informaţiile din tabelul 2, σˆ = std(b ) este:

b2 2
300
(a) -6.36613; (b) -6.4229; (c); 20.16477 (d) 1.35128; (e) 0.69263

0 1
(a) -6.4229; (b) 20.16477; (c) -6.36613; (d) 1.35128; (e) -0.650
2 Plecând de la informaţiile din tabelul 2, Cov(b , b ) este:

47. 2
(a) -6.36613; (b) 45.91888; (c) -6.4229; (d) 1.25172; (e) 4.20785

49.2
(a) -6.36613; (b) 45.91888; (c) -6.4229; (d) 1.25172; (e) -0.650
50. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, b este: 0

(a) 1.25172; (b) 45.91888; (c) -6.4229; (d) 4.20785; (e) -0.650

1
(a) 1.25172; (b) 45.91888; (c) -6.4229; (d) 1.80720; (e) 4.20785

2
(a) 1.25172; (b) 2.27718; (c) 3.11397; (d) 1.35128; (e) 4.20785

(a) 1.35128; (b) 2.27718; (c) 3.11397; (d) 1.35128; (e) 1.80720

(a) 0.69263; (b) 3.11397; (c) -6.4229; (d) 1.80720; (e) 1.35128

(a) 0.69263; (b) 3.11397; (c) -6.4229; (d) 1.35128; (e) 1.80720
65. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, suma totală a pătratelor (SST) este:
65.1. 43062.89272; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.33805
66. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, suma pătratelor explicată de regresie (SSR) este:
66.1. 43062.89272; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.33805
67. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, suma reziduală a pătratelor (SSE) este:
67.1. 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.33805
68. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, numărul gradelor de libertate asociat sumei totale a pătratelor
(SST) este:
68.1. 13; (b) 2; (c) 11; (d) 10; (e) 12
69. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, numărul gradelor de libertate asociat sumei pătratelor
explicată de regresie (SSR) este:
69.1. 13; (b) 2; (c) 11; (d) 10; (e) 12
301
70. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, numărul gradelor de libertate asociat sumei reziduale a
pătratelor (SSE) este:
70.1. 8; (b) 2; (c) 11; (d) 10; (e) 12
71. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, dispersia totală a lui y este:

71.1. 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 10726.63381
72. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, dispersia explicată de regresie este:

72.1. 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 1072.63381
73. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, estimatorul nedeplasat al dispersiei erorilor s 2 este:
73.1. 21531.44636; (b) 4482.43590; (c) 53789.23077; (d) 64354.312; (e) 1072.63381
(pentru o valoare critică a lui t =2.228) este: (a) 1.25172; (b) 0.99178;
(c) -0.29146; (d) 1.19720; (e) 2.79490
(c) -0.29146; (d) 1.19720; (e) 2.79490
(c) -0.29146; (d) 1.19720; (e) 2.79490
(c) 1.19720; (d) 1.19720; (e) 2.79490
1 Plecând de la informaţiile din tabelul 2, limita superioară a intervalului de încredere a lui b 1
(c) 7.21850; (d) 1.19720; (e) 2.79490
(c) 1.19720; (d) 1.19720; (e) 2.79490
2 Plecând de la informaţiile din tabelul 2, pentru o valoare critică a lui t =2.228, să se specifice care
(a) H : β = 0 ; (b) H : β = 0 ; (c) H : β = 0 ; (d) H : β ≠ 0 ; (e) H : β ≠ 0
76. 0 0 1 0 2 1 0 1 1

77.1. 7.21850; (b) 45.91888; (c) 32.75109; (d) 4.20785; (e) 45.91888

78.1. 0.81750; (b) 0.88542; (c) 32.75109; (d) 0.80059; (e) 0.76070

79.1. 0.81750; (b) 0.88542; (c) 32.75109; (d) 0.80059; (e) 0.76070
302
este:
80.1. 8; (b) 9; (c) 11; (d) 10; (e) 12
81. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, numărul gradelor de libertate asociat testului lui Fisher este:
81.1. (2, 8); (b) (3, 9); (c) (1, 11); (d) (2, 10); (e) (3, 12)
82.1. 13.32; (b) 20.07; (c) 44.31; (d); 45.37 (e) 37.51
83. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, predicţia punctuală y 0 , pentru un vector al valorilor
predictorilor (x0 x 0 ) = ( 35 16), este:
78. 2
(a) 253.23; (b) 123.09; (c) 214.13; (d); 157.0547 (e) 234.24

(a) 93.844; (b) 72.186; (c) 29.472; (d) 33.987; (e) 41.619
80. Plecând de la informaţiile din tabelul 2, limita inferioară a intervalului de predicţie pentru un vector
al valorilor predictorilor (x0 x 0 ) = ( 35 16) şi o valoare critică a lui F =4.103, este:
1 2
(a) 90.8459; (b) 72.1850; (c) 89.3764; (d) 91.1974; (e) 81.3305
(f) Plecând de la informaţiile din tabelul 2, limita superioară a intervalului de predicţie pentru un vector
al valorilor predictorilor (x0 x 0 ) = ( 35 16) şi o valoare critică a lui F =4.103, este:
1 2
(a) 345.3153; (b) 198.7183 (c) 189.5177; (d) 232.7789; (e) 283.3629
81. Modelul Y = f (Y ,Y ,...,u ) reprezintă un: t

t−1 t−2 t
(a) Model de ajustare local; (b). Model de ajustare global; (c). Model autoproiectiv
(d) Model explicativ static; (e) Model explicativ dinamic
⎪⎪⎨⎪⎧na⋅ ⋅ a∑n+b+⋅ bt=1⋅ ∑1t =∑ t=n1 yt reprezintă:

n
∑
(f) Relaţiile
1 n 1 =∑n 1
⎩⎪ t t2 t ⋅ yt
t=1 t=1 t=1
82. Sistemul de ecuaţii normale ale modelului liniar;

83. Sistemul de ecuaţii normale ale modelului exponenţial;
84. Sistemul de ecuaţii normale ale modelului log-liniar;
85. Sistemul de ecuaţii normale ale modelului hiperbolic;
86. Sistemul de ecuaţii normale ale modelului logistic;
c− y 1 y ( c− y ) y y y − y2(y + y )
f) Expresiile a = log 1 ; b = − log 1 2 ; c= 1 2 3 2 1 3 reprezintă: y
n y (c − y ) y y − y2
1 2 1 1 3 2
83. Parametrii modelului liniar;
303
84. Parametrii exponenţial;
85. Parametrii modelului log-liniar;
86. Parametrii modelului hiperbolic;
87. Parametrii modelului logistic;
SONDAJE ŞI ANCHETE STATISTICE
f) Dintre metodele de cercetare statistică, o metodă de observare totală este:

84. sondajul statistic
85. ancheta statistică
86. observarea părţii principale
87. panelul
88. recensământul
f) Dintre metodele de cercetare statistică, o metodă de observare parțială este:

85. recensământul
86. rapoartele statistice
87. sondajul statistic
88. observarea cărţii principale
89. cartelul

86. recensământul
87. ancheta statistică
89. observarea hărţii principale
90. cronografia

87. recensământul
89. indicatorii statistici
90. observarea cărţii principale
91. panelul
f) Un domeniu în care nu este utilizat, de regulă, sondajul statistic, ar fi:

88. mediu
89. educaţie
90. biologie
91. fizică
92. teologie
f) Sondajul statistic, comparativ cu o cercetare totală, prezintă o serie de avantaje, cum ar fi:
89. erori mai mari în culegerea datelor
90. rapiditate în obţinerea indicatorilor
91. cheltuieli mai mari
92. nu se poate utiliza în situaţii în care o cercetare totală este posibilă
304
93. rezultatele sondajului nu pot fi verificate prin alt sondaj
f) Referitor la organizarea sondajului, planul de sondaj nu cuprinde:

90. forma de colectare a datelor
91. urmărirea modului de desfăşurare
92. perioada de colectare
93. perioada de preferinţă
94. datele colectate
f) Dintre principalele etape ale sondajului statistic nu face parte:

91. stabilirea obiectivelor
92. extragerea eşantionului
93. elaborarea chestionarului
94. culegerea materiilor prime
95. codificarea şi prelucrarea primară a datelor
b) Dintre factorii utilizați pentru departajarea tipurilor de sondaje statistice nu face parte:
f) modul de organizare a populaţiei de bază
g) varianta procedeului de retragere
h) numărul de unităţi extrase deodată din populaţia de bază
i) algoritmul de extragere a eşantionului
j) volumul eşantionului
92. În funcție de modul de organizare a populaţiei de bază, avem:

f) sondaj repetat
93. sondaj nerepetat
94. o unitate simplă
95. populaţie neorganizată
96. o unitate complexă sau serie
f) În funcție de varianta procedeului tip loterie folosit, avem:

95. o unitate complexă sau serie
96. sondaje mixte
97. sondaje de volum redus
98. sondaje în trepte
f) În funcție de numărul de unităţi extrase deodată din populaţia de bază, avem:

95. populaţie organizată pe grupe
96. sondaj repetat
98. sondaje de volum mare
99. sondaje simple
f) În funcție de algoritmul de extragere a eşantionului, avem:

96. populaţie neorganizată
97. sondaj repetat
100. sondaje dirijate
305
f) În funcție de volumul eşantionului, avem:
98. sondaje aleatoare
99. sondaje de volum redus
100. sondaje simple
f) În funcție de numărul etapelor parcurse la formarea eşantionului, avem:

98. sondaj repetat
100. sondaje mixte
101. sondaje de volum mare
e) Dintre principalele etape ale procesului de eşantionare, nu face parte:

f) definirea populaţiei ţintă
g) stabilirea cadrului de eşantionare
h) alegerea metodei de eşantionare
i) determinarea structurii eşantionului
j) elaborarea şi testarea procedurilor de eşantionare
99. Reprezentativitatea unui eşantion se exprimă prin:

f) volumul populației (N)
g) nivelul de probabilitate (P)
h) structura populației (T)
i) procedeul de selecție ales (S)
100. chestionarul folosit (C)
f) Dintre următoarele, procedeu de selecţie al sondajului statistic nu este:

f) procedeul loteriei
g) procedeul mecanic
h) tabelele cu numere aleatoare
i) procedeul loteriei pe baza schemei bilei revenite
j) procedeul comparației
f) Dintre următoarele, procedeu de selecţie al sondajului statistic nu este:

f) procedeul loteriei
g) procedeul mecanic
h) procedeul fizic
i) procedeul loteriei pe baza schemei bilei nerevenite
j) procedee nealeatoare
100. Procedura de eșantionare elementară, în care nu există operaţii prealabile de grupare a

unităților, unitățile din eşantion fiind alese în mod uniform şi cu o probabilitate identică, este:
f) eşantionarea simplă aleatoare
g) eşantionarea stratificată
h) eşantionarea multistadială
i) eşantionarea multifazică
j) eşantionarea pe cote
306
101. Procedura de eșantionare utilizată atunci când colectivitatea investigată poate fi structurată
folosind diferite criterii (geografice, demografice, comportamentale etc.), este:
d) eşantionarea simplă aleatoare
e) eşantionarea stratificată
f) eşantionarea multistadială
g) eşantionarea multifazică
h) eşantionarea pe cote
102. Procedura de eșantionare în care populaţia poate fi privită ca fiind formată din indivizii ce
aparţin unor grupuri, grupuri care, la rândul lor, sunt formate din altele mai mici şi aşa mai departe,
până se ajunge la nivelul individului, este:
e) eşantionarea simplă aleatoare
f) eşantionarea stratificată
g) eşantionarea multistadială
h) eşantionarea multifazică
i) eşantionarea pe cote
103. Factorii de care depinde mărimea eşantionului sunt numeroși, mai puțin:
f) mărimea erorilor de sondaj
g) legea numerelor mari
h) metoda de programare
i) numărul categoriilor prin care vor fi analizate datele
j) bugetul disponibil
104. Pentru estimarea mărimii eşantionului putem folosi relația:

f) n = z2 · σ 2 / e2
g) n = z2 · σ 2 · e2
h) n = z2 / p(1 - p) / e2
f) n = z2 · σ / e2
f) n = z · p(1 - p) / e2
105. În funcţie de sursele majore de erori, putem avea:

f) erori întâmplătore
g) erori brute
h) erori intenţionate
i) erori neintenţionate
j) erori de observaţie
106. Din rândul erorilor întâlnite în cercetările parțiale, nu fac parte:

f) erorile sistematice
g) erorile nete
h) erorile brute
i) erorile sigure
j) erorile neintenţionate
107. Din rândul erorilor datorate construcţiei chestionarului, nu fac parte:

f) erori produse de formularea întrebărilor
g) erori generate de lipsa banilor
h) erori generate de numărul şi ordinea întrebărilor în chestionar
307
i) erori generate de forma de răspuns
j) erori generate de construcţia grafică a chestionarului
108. Din rândul erorilor legate de anticipaţiile operatorului, fac parte:

f) anticipaţii de structură-atitudine
g) anticipaţii macroeconomice
h) anticipaţii de frecvență
i) anticipaţii de calitate
j) anticipaţii de verificare
f) sensibilitatea la natura temelor
g) dezirabilitatea socială
h) limitele memoriei umane
i) procesarea şi interpretarea informaţiei
j) vârsta operatorului
f) sensibilitatea la natura temelor
g) dezirabilitatea socială
h) formularea întrebărilor
i) limitele memoriei umane
j) procesarea şi interpretarea informaţiei
111. Dintre criteriile utilizate pentru clasificarea chestionarelor nu fac parte:

f) conţinutul informaţiilor colectate
g) cantitatea informaţiei
h) programele de prelucrare a datelor
i) forma întrebărilor
j) modul de administrare
112. În funcție de conţinutul informaţiilor colectate, chestionarele pot fi:

f) de date factuale
g) speciale, cu o singură temă
h) omnibuz, cu mai multe teme
i) cu întrebări închise
j) cu întrebări deschise
113. În funcție de cantitatea informaţiei, chestionarele pot fi:

f) de date factuale
g) omnibuz, cu mai multe teme
h) cu întrebări închise
i) publicate în reviste / Internet
j) autoadministrate colectiv
114. În funcție de forma întrebărilor, chestionarele pot fi:

f) cu întrebări închise
g) administrate de către operatori de interviu
h) poştale
308
i) publicate în reviste / Internet
j) autoadministrate colectiv
115. Dintre regulile folosite la formularea întrebărilor din chestionare nu face parte:
f) nu trebuie puse întrebări compuse, care se referă simultan la mai multe aspecte
g) întrebările legate de vârstă, ocupaţie, educaţie şi venit trebuie puse cu mare grijă
h) întrebările nu trebuie să fie lungi
i) întrebările nu trebuie să fie explicite
j) gradul de abstracţie a întrebării trebuie să fie rezonabil
116. Dintre criteriile folosite pentru clasificarea întrebărilor unui chestionar nu face parte:
b) tipurile de întrebări conţinute
c) conţinutul informaţiei vizate
d) vârsta operatorului
e) subiectul de referinţă
f) prezenţa / absenţa sprijinului pe care îl oferă întrebările subiecţilor
117. Rolul pretestării chestionarului rezultă din următoarele, mai puțin:

f) indică sursa erorilor de măsurare din întrebările şi chestionarele existente
g) examinează oportunitatea revizuirii întrebărilor şi chestionarelor existente
h) examinează tendințele macroeconomice
i) verifică nivelul instruirii anchetatorilor
j) verifică abilitatea respondenţilor de a oferi datele necesare
118. Principiile de bază ale intervievării vizează următoarele, mai puțin:

b) punerea întrebărilor
c) stabilirea vitezei interviului
d) programarea
e) întărirea şi recompensele
f) refuzurile
119. Efectele favorabile ale prezenţei operatorilor sunt următoarele, mai puțin:
c) operatorul poate proba şi asigura informaţii suplimentare obţinute prin întrebări
d) operatorul poate măsura veridicitatea răspunsurilor
e) prezenţa operatorului împiedică respondentul să schimbe răspunsurile date în funcţie de
informaţiile primite în ultimele întrebări
f) prezenţa operatorului poate determina respondentul să inventeze răspunsuri
g) neînţelegerile respondentului pot fi lămurite de operator
120. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta repetată, eroarea medie de

σ2
e) σ = 0
Xs n
∑(x − x )2
f) σ = i 0
Xs N
∑(x − x )2
309
b) σ = i s
Xs n
∑(x − x )2
c) σ = i s
Xs n−1
d) σ = σ 0 ⋅ ⎛⎜1− n
⎟⎞ Xs n ⎝
N⎠
2
dispersia σ 2 asociată populaţiei este cunoscută, se determină cu formula:
0
∑(x − x )2
e) x = x ± i s
0 s n−1
σ
f) x = x ± t ⋅ s
0 s n−1;α 2 n
∑(x − x )2
b) x ± i s
c) x0 s n
σ
d) x0 s n
e) x ± z ⋅ 0
∑(x − x )2
f) x = x ± i 0
0 s N
dispersia σ 2 asociată populaţiei nu este cunoscută, se determină cu formula:
0
∑(x − x )2
b) x ± i s
abc))) xxx000 = xs ±∑zn⋅ σ xnin2−⋅ σns)2

−1 ;α
s n−1
310
c) x ± t
s
( x
d) x ± s
s
e) x 0
0
∑(x − x )2
f) x = x ± i 0
0 s N
123. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta repetată, eroarea limită admisă se
N
b) Δx = x ±
s n−1
c) Δx = z⋅ σ
Xs
N −1
d) Δx = x ±
n
s
σ
e) Δx = x ± z ⋅ 0ns
n−1
f) Δx = x ±
s N
124. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta repetată, volumul necesar al eşantionului
z2 ⋅ σ 2
b) n = 0 − N
Δx2
z⋅ σ 2
c) n = 0
Δx2
z2 ⋅ σ 2
d) n = 0 −1
Δx2
z2 ⋅ σ 2
e) n = 0
Δx2
z2 ⋅ σ 2
f) n = 0
Δx
125. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta repetată, nivelul totalizat al variabilei X
311
∑
N
b) x ∈ ( x −Δx, x +Δx )
∑
)
i=N1 i s s
c) x ∈ N ⋅ (x −Δx, x +Δx i
s s
i=1
c) x ∈ n⋅ (x −Δx, x +Δx )
0 s s
∑x
N
d) ∈ k⋅ (x −Δx, x +Δx )
i s s
i=1
e) x ∈ (x −Δx, x +Δx )
0 s s
126. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta nerepetată, eroarea medie de

σ2
f) σ = 0
Xs n
∑(x − x )2
b) σ = i 0 Xs
N
∑(x − x )2
c) σ = i s
Xs n
∑(x − x )2
d) σ = i s
Xs n−1
σ2 ⎛ n ⎞
e) σ = 0 ⋅ ⎜1− ⎟
Xs n ⎝ N⎠
127. În cazul sondajului simplu întâmplător, în varianta nerepetată, volumul necesar

al
z2 ⋅ σ 2
f) n = 0
z2 ⋅ σ 2
Δx2 + 0
N
z⋅ σ 2
b) n = 0
Δx2
z2 ⋅ σ 2
d) n = 0
z 2 ⋅ σ 2 Δx+
0N
z2 ⋅ σ 2
• n= 0
Δx2
z2 ⋅ σ 2
312
e) n = 0 Δx2
+ z2 ⋅ σ 2 0
128. În cazul sondajului simplu nerepetat, estimatorul nedeplasat al dispersiei populației se

∑(x − x )2 ⎛ 1⎞
f) σ s = n−1 s ⎝ N ⎟⎠
2 i ⋅ ⎜1−
b) σ 2 = ∑ ( x i − xs)2
s n−1
∑(x − x )2 ⎛ 1⎞
c) σ 2 = i s ⋅ ⎜1− ⎟
s n ⎝ N⎠
d) σ 2 = ∑ ( x i − xs)⋅ ⎛⎜1− 1 ⎞⎟
s n−1 ⎝ N⎠
∑( x − x )2
e) σ 2 = i s
s n
129. În cazul sondajului simplu repetat, pentru variabila alternativă, estimatorul nedeplasat al
n
f) σ 2 = w( 1−w) ⋅
s n−1
c) σ 2 = w(1−w)⋅ ⎛⎜1− 1 ⎟⎞
s ⎝ N⎠
d) σ 2 = w( 1−w) ⋅ n ⋅ ⎜⎛1− 1 ⎟⎞
s n−1 ⎝ N ⎠
n ⎛ 1⎞
e) σ 2 = ⋅ ⎜1− ⎟
s n−1 ⎝ N ⎠
f) σ 2 = w(1−w) ⋅ N
s N −1
130. În cazul sondajului simplu nerepetat, pentru variabila alternativă, estimatorul nedeplasat al
b) σ 2 = w( 1−w) ⋅ n
s n−1
c) σ 2 = w(1−w)⋅ ⎛⎜1− 1 ⎟⎞
s ⎝ N⎠
d) σ s = w( 1−w ) n ⎜⎝ 1 ⎟⎞
2 ⋅ ⋅ ⎛1−
n−1 N⎠
313
e) σ s = n ⋅ ⎛⎜1− N ⎠
1⎞
2 ⎟
n−1 ⎝
f) σ 2 = w( 1−w) ⋅ N
s N −1
131. În cazul sondajului simplu repetat, pentru variabila alternativă, eroarea medie de
p(1− p ) ⎛ n ⎞
b) σ w = n ⎜1− ⎝ N⎟⎠
p(1− p)
c) σ =
w N
d) σ = p(1− p)⎛⎜1− N
⎞⎟ w n ⎝
n⎠
e) σ = p(1− p)⎛⎜1− 1
⎟⎞ w n ⎝
N⎠
p(1− p)
e) σ =
w n
132. În cazul sondajului simplu nerepetat, pentru variabila alternativă, eroarea medie de
p(1− p ) ⎛ n ⎞
f) σ w = n ⎜1− ⎝ N⎟⎠
p(1− p)
b) σ =
w N
w p(1− p)⎝⎜⎛ N ⎞⎟
c) σ = 1−
n n⎠w
p(1n− p)⎜⎛⎝1− 1 ⎞⎟
d) σ =
N ⎠
p(1− p)
• σ =
w n
314
∑ nh (x − x )2
133. În cazul sondajului simplu repetat, pentru variabila alternativă, volumul necesar al
t 2 ⋅ p(1− p )
e) n =
Δ2
w
z 2 ⋅ p(1− p )
f) n =
Δ
w
z 2 ⋅ p(1− p )
b) n =
z 2 ⋅ p(1− p )
Δ +
w N
z 2 ⋅ p(1− p )
c) n =
z 2 ⋅ p(1− p )
Δ2 +
w N
z 2 ⋅ p(1− p )
d) n =
Δ2 + z 2 ⋅ p(1− p )
w
134. În cazul sondajului simplu nerepetat, pentru variabila alternativă, volumul necesar al
t 2 ⋅ p(1− p )
• n=
Δ2
w
z 2 ⋅ p(1− p )
e) n =
Δ
w
f) n = 2 ⋅ 2p(1p−(1p p )
z )
z ⋅ −
Δ +
w N
z 2 ⋅ p(1− p )
c) n =
z 2 ⋅ p(1− p )
Δ2 +
w N
z 2 ⋅ p(1− p )
315
d) n =
Δ2 + z 2 ⋅ p(1− p )
w
135. În cazul sondajului stratificat proporțional, în varianta repetată, estimatorul nedeplasat al

∑(x − x )2 ⎛ 1⎞
e) σ 2 s ⋅ ⎜1−
s = n i −1 ⎝ N ⎟⎠
∑nh (x − x )2
hi h
f) σ 2 = i=1
h n −1
h
∑(x − x )2
s ∑in=h1 xhi − 1 h 2⋅ ⎝⎜⎛1− N1N⎠⎞⎟⎟⎟

• σ2 = i s
n
( −x ) ⎛ 1 ⎞
• σ 2h = n ⎜⎜ ⎠
⋅ 1−
⎝
e) σ 2 = i=1h hi h ⋅ 1⎜⎜⎛1−
⎟⎟
h ⎞
h n ⎝ N
h h ⎠
136. În cazul sondajului stratificat proporțional, în varianta nerepetată, estimatorul nedeplasat al

• σ 2 = ∑ ( x i −x s ) 2 ⋅ ⎛⎜1− 1 ⎟⎞
n−1 ⎝ N⎠
= ∑i∑
s
c)⋅ σ⎛⎜1− n=h1 (nxh −−1xs)2
1 ⎟⎞ (x − x )2
hi h
f) σ 2 =
h
s2 ∑nh (xhi −x h ) 2 ⋅ ⎛⎜⎜1−

i
n ⎝ N⎠
b) σ 2 = i=1 1 ⎞h
nh −1 ⎝ N ⎟⎟
316
∑ nh (x − x )2 h ⎠
c) σ 2 = i=1 h ⋅ ⎜⎛⎜1−
1 ⎟⎟⎞ hi
h n N
h ⎝ h ⎠
137. În cazul sondajului stratificat proporțional, în varianta repetată, eroarea medie de

σ2
e) σ = 0
Xs n
σ2
f) σ =
Xs n
σ 2 ⎛ n⎞
b) σ = ⋅ ⎜1− ⎟
Xs n ⎝ N⎠
∑(x − x )2
c) σ = i s
Xs n−1
d) σ = σ 02 ⋅ ⎛⎜1− n
⎞⎟ Xs n ⎝
N⎠
138. În cazul sondajului stratificat proporțional, în varianta nerepetată, eroarea medie de

σ2
• σ = 0
Xs n
σ2
e) σ =
Xs n
σ 2 ⎛ n⎞
f) σ = ⋅ ⎜1− ⎟
Xs n ⎝ N⎠
b) σ = i s
Xs n−1
c) σ = σ 0 ⋅ ⎜⎛1− n
⎟⎞ Xs n ⎝
N⎠
2
139. În cazul sondajului stratificat proporțional, în varianta repetată, volumul necesar al
317
z2 ⋅ σ 2
d) n = 0
Δx2 + z 0
2 ⋅ σ2
N
z2 ⋅ σ 2
e) n =
Δx2
z2 ⋅ σ 2
f) n = 0
z2 ⋅ σ 2
Δx+ 0
N
z2 ⋅ σ 2
b) n = 0
Δx2
z2 ⋅ σ 2
c) n =
z2 ⋅ σ 2
Δx2 +
N
140. În cazul sondajului stratificat proporțional, în varianta nerepetată, volumul necesar al

z2 ⋅ σ 2
d) n = 0
Δx2 + z 2 ⋅ σ0 2
N
z2 ⋅ σ 2
e) n =
Δx2
z2 ⋅ σ 2
f) n = 0
z 2 ⋅ σ 2 Δx+
0N
z2 ⋅ σ 2
b) n = 0
Δx2
z2 ⋅ σ 2
c) n =
Δx2 + z 2 ⋅ σ 2
141. În cazul sondajului stratificat optim, alocarea optimă a eşantionului pe straturi va fi definită
de relația următoare:
N σ C
318
d) n = h h ⋅
h c ∑k N σ c
h
h h h
i=1
Nσ
e) n = h h
h c
h
C
f) n =
h k
∑N σ c
h h h
i=1
Nσ C
b) nh c c
c) h h ⋅
h h
Nσ C
d) nh = N h ∑ k c
Nσ
h ⋅
h h h i=1
142. În cazul sondajului stratificat proporțional repetat, pentru variabila alternativă, eroarea
p(1− p ) ⎛ n⎞
e) σ w n ⎝ N⎠
e.1. ⎜1− ⎟
f) σ = p(1− p)⎜⎛1− n
⎞⎟ w n ⎝
N⎠
g) σ w n ⎝ N ⎞⎟
p(1− p ) ⎛
f) ⎜1−
n⎠
p(1− p )
c) σ =
w n
p(1− p)
d) σ w = n
143. În cazul sondajului stratificat proporțional nerepetat, pentru variabila alternativă, eroarea
319
p(1− p ) ⎛ n⎞
e) σ w n ⎝ N⎠
⎜1− ⎟ p(1− p ) ⎛
f)
n⎞
b) σ w = n ⎜1−
⎝ N⎟ ⎠
p(1− p ) ⎛ N ⎞
c) σ w= n ⎜1−⎝ n⎟ ⎠
p(1− p )
d) σ w = n
p(1− p)
e) σ w = n
144. În cazul sondajului stratificat proporțional repetat, pentru variabila alternativă, volumul
t 2 ⋅ p(1− p )
e) n =
Δ2
w
z2 σ 2
f) n = p
Δx2
z2 σ 2
b) n = p 2 tσ 2
Δx + p
N
z2 σ 2
c) n = p
Δx
z2 σ 2
d) n = p 2 tσ 2
Δx2 + p
N
145. În cazul sondajului stratificat proporțional nerepetat, pentru variabila alternativă, volumul
t 2 ⋅ p(1− p )
e) n =
Δ2
w
z2 σ 2
f) n = p
Δx2
z2 σ 2
320
b) n = p
t2σ 2
Δx + p
N
z2 σ 2
c) n = p
Δx
z2 σ 2
d) n = p 2tσ 2
Δx2 + p
N
146. În cazul sondajului de serii, estimatorul nedeplasat al dispersiei populației se determină cu

formula:
∑ (x r − xs)2 ⎜⎛1− ⎟
g
• δ2 = g=1 1⎞ s
R−1 ⎝ r⎠
∑r (x − x )2
2 g=1 g s ⎛
s ∑ (x r g − xs ⎛⎜1−R11⎟⎠⎞⎞⎟
e) δ = ⎜1−
r −1 ⎝
)2
2 g=1
f) δ s = r ⎝ R⎠
∑ (x− x )2
r
b) δ ∑ ⎛
⎜1−1 ⎞
= rg=1(xgg − xss ⎛⎜1− ⎟⎟s2
r −1 ⎝ r⎠
)2
2 g=1 r⎞
c) δ s = r −1 ⎝ R⎠
147. În cazul sondajului de serii, eroarea medie de reprezentativitate se determină cu formula:
δ2
d) σ =
Xs r
δ 2 R−r
e) σ = ⋅
Xs R R−1
δ 2 R−r
f) σ = ⋅
Xs r R−1
321
δ2
b) σ =
Xs R
δ 2 R−1
c) σ = ⋅
Xs r R−r
148. În cazul sondajului de serii, volumul necesar al eşantionului se determină cu formula:

R⋅ z2 ⋅ δ 2
d) r =
Δx2 + z 2 ⋅ δ 2
z2 ⋅ δ 2
e) r = (R−1)⋅ Δx2 + z 2 ⋅ δ 2
R⋅ z2 ⋅ δ 2
f) r = (R−1)⋅ Δx2 + z 2
R⋅ z⋅ δ 2
b) r = (R−1)⋅ Δx2 + z 2 ⋅ δ 2
R⋅ z2 ⋅ δ2
c) r =
(R−1)⋅ Δx2 + z 2 ⋅ δ2
149. În cazul sondajului de serii, pentru variabila alternativă, eroarea medie de reprezentativitate
δ 2 R−r
d) σ w = R R−1
δ2 R − r
w ⋅
e) σ w = r R−1
δ2
w ⋅
f) σ = w
w r
δ 2 R−1
b) σ = w ⋅
w r R−r
δ2
322
d) σ = w
w R
150. În cazul sondajului de serii, pentru variabila alternativă, volumul necesar al eşantionului se
R⋅ z⋅ δ 2
e) r =
(R−1)⋅ Δw2 + z 2 ⋅ wδ 2
w
R⋅ z2 ⋅ δ 2
f) r = (R−1)⋅ Δw2 +wz⋅ δ 2
g) r = (R−1)⋅ Δw2 w2+ z 2
⋅ δw2 z 2 ⋅ δ
w
R⋅ z2 ⋅ δ 2
f) r = w
Δw2 + z 2 ⋅ δ 2
w
R⋅ z2 ⋅ δ2
b) r =
(R−1)⋅ Δw2 + z 2 ⋅ wδ2 w
garantate cu o precizie de 95% (z=1,96) şi vor fi calculate pentru eșantionarea repetată. Distribuţia
Tabelul 1
→300 70
300-500 140
500-700 220
700-900 110
900→ 60
Total 600
f) [466,17; 500,50] lei
g) [565,24; 601,43] lei
h) [566,17; 600,50] lei
i) [265,54; 301,73] lei
j) [765,44; 801,66] lei
Tabelul 2
→300 70
300-500 140
323
500-700 220
700-900 110
900→ 60
Total 600
f) [466,17; 500,50] lei
- [565,24; 601,43] lei
- [566,17; 600,50] lei
- [265,54; 301,73] lei
- [765,44; 801,66] lei
Tabelul 3
→300 70
300-500 140
500-700 220
700-900 110
900→ 60
Total 600
eşantion va fi:
- n=624 de familii
- n=1521 de familii
- n=1776 de familii
- n=1326 de familii
- n=1624 de familii
garantate cu o precizie de 95% (z=1,96) şi vor fi calculate pentru eșantionarea nerepetată.
eşantionul de 600 observat), trebuie să se estimeze procentul familiilor sărace pentru întreaga
Tabelul 4
f) să 50
răcie
- non-sărăcie 550
Total 600
Intervalul de încredere în care se va încadra ponderea familiilor aflate în sărăcie din lotul de bază va fi:
324
- [8,83%; 12,23%]
- [16,22%; 20,42%]
- [6,23%; 10,43%]
- [2,25%; 6,45%]
- [26,44%; 30,44%]
pe un eşantion de 600 de familii, reprezentând 10% din colectivitatea generală. Rezultatele vor
fi garantate cu o precizie de 95% (z=1,96) şi vor fi calculate pentru eșantionarea nerepetată.
eşantionul de 600 observat) să se estimeze procentul familiilor sărace pentru întreaga
Tabelul 5
f) să 50
răcie
- non-sărăcie 550
Total 600
eşantion va fi:
- n=624 de familii
- n=1521 de familii
- n=1456 de familii
- n=1326 de familii
- n=1624 de familii
eșantionarea repetată. Distribuţia acestora după nivelul venitului salarial lunar este (tabelul 6):
Tabelul 6
Muncitori - 600 600-700 700-800 800-900 900-1000
f) direct 0 40 120 100 60 320
- indirect productivi
productivi 30 50 60 30 10 180
Total 30 90 180 130 70 500
fi:
- [1763,11; 1783,11] lei
- [464,44; 484,44] lei
- [361,33; 381,33] lei
- [962,99; 985,99] lei
- [765,23; 782,77] lei
325
Tabelul 7
Muncitori - 600 600-700 700-800 800-900 900-1000
c) direct 0 40 120 100 60 320
d)productivi
indirect 30 50 60 30 10 180
Total
productivi 30 90 180 130 70 500
fi:
e) [1763,11; 1783,11] lei
f) [464,44; 484,44] lei
f) [765,68; 782,32] lei
- [962,99; 985,99] lei
- [865,23; 882,77] lei
Tabelul 8
Muncitori - 600 600-700 700-800 800-900 900-1000
f) direct 0 40 120 100 60 320
f)productivi
indirect 30 50 60 30 10 180
Total
productivi 30 90 180 130 70 500
la 4.000 și dorim să reducem eroarea limită admisă cu 20% față de primul sondaj, iar
probabilitatea să fie de 99,01% (z=2,58), volumul noului eşantion va fi:
f) 1.093 de muncitori
g) 1.223 de muncitori
h) 1.444 de muncitori
i) 885 de muncitori
j) 773 de muncitori
(tabelul 9):
Tabelul 9
21 34.200
13 37.200
11 35.400
2 37.800
36 35.400
326
Intervalul de încredere, în care se va încadra nivelul mediu anual al cheltuielilor cu securitatea muncii
pentru cei 600 de muncitori, va fi:
f) [1.998,22; 2.222,44] lei
g) [2.898,16; 3.101,84] lei
h) [2.555,66; 3.000,66] lei
i) [3.232,32; 3.401,43] lei
j) [2.676,76; 2.878,54] lei
(tabelul 10):
Tabelul 10
21 34.200
13 37.200
11 35.400
2 37.800
36 35.400
la 540 și dorim să reducem eroarea limită admisă cu 20% față de primul sondaj, iar probabilitatea
să fie de 99,01% (z=2,58), volumul noului eşantion va fi:
f) 13 echipe
g) 15 echipe
h) 11 echipe
i) 8 echipe
j) 7 echipe
DEMOGRAFIE
161. Care dintre următorii indicatori se obţine cu ocazia unui recensământ al populaţiei:
f) efectivul estimat al populaţiei
g) efectivul prognozat al populaţiei
h) efectivul mediu anual al populaţiei
i) efectivul mediu trimestrial al populaţiei
j) efectivul înregistrat al populaţiei
162. În practica statistică a ţărilor dezvoltate, efectivul mediu anual al populaţiei este considerat
efectivul calculat:
e) la 1 ianuarie al fiecărui an
f) pe baza mediei cronologice
g) la 1 iulie al fiecărui an
h) pe baza mediei aritmetice
i) pe baza metodei indicelui mediu anual
327
163. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru coeficientul de arealitate (a):
f) reprezintă numărul locuitorilor ce revin, în medie, la o unitate de suprafaţă
g) presupune o repartiţie uniformă a populaţiei în teritoriu, fiecare persoană fiind plasată în centrul
h) reprezintă mărimea medie a suprafeţei ce revine unui locuitor
i) se determină ca raport între efectivul populaţiei unui teritoriu şi suprafaţa acestuia
j) se exprimă în metri liniari
164. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru distanţa medie dintre două persoane
( d ):
unui pătrat cu latura egală cu coeficientul de arealitate
i) se determină ca raport între efectivul populaţiei unui teritoriu şi suprafaţa acestuia
f) se exprimă în hectare sau metri pătraţi
165. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru densitatea generală a populaţiei (dg):
i) se determină ca raport între suprafaţa unui teritoriu şi populaţia aferentă acestuia
j) se exprimă în metri liniari
166. Fenomenul de acumulare a vârstelor afectează o serie de repartiţie a populaţiei pe vârste,

atunci când coeficientul de acumulare a vârstelor (ka):
a) k ≤ 1 b) k ≤ 0 c) k ≥1,05 d) 1 ≤ k ≤1,05 e) −1≤ k ≤ 1
a a a a a
167. Care dintre următoarele grafice este cel mai adecvat pentru studiul procesului de îmbătrânire
demografică?
f) poligonul frecvenţelor
g) historiograma
h) diagrama de balanţă
i) diagrama polară
j) piramida vârstelor
168. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru fenomenul de îmbătrânire demografică
a populaţiei?
f) este numit şi senescenţă
g) este un fenomen ireversibil
h) este un fenomen reversibil
i) este numit şi longevitate
j) reprezintă creşterea duratei medii de viaţă
169. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru fenomenul de întinerire demografică a
328
populaţiei?
d) este numit şi senescenţă
e) reprezintă creşterea ponderii populaţiei tinere pe seama scăderii ponderii populaţiei celorlalte
f) este un fenomen ireversibil
g) este numit şi longevitate
h) reprezintă creşterea duratei medii de viaţă
170. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru longevitate?

e) este numită şi senescenţă
f) reprezintă creşterea ponderii populaţiei tinere pe seama scăderii ponderii populaţiei celorlalte
g) este un fenomen reversibil
h) reprezintă creşterea duratei medii de viaţă
i) reprezintă uzura progresivă a organismului
171. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat pentru senescenţă?

f) este numită şi speranţă matematică de viaţă
g) reprezintă creşterea ponderii populaţiei tinere pe seama scăderii ponderii populaţiei celorlalte
h) este un fenomen reversibil
f) reprezintă creşterea duratei medii de viaţă
c) reprezintă uzura progresivă a organismului
172. Care sunt grupele demo-economice folosite în studiul procesului de îmbătrânire

demografică:
d) 0-19 ani; 20-59 ani; 60 ani şi peste
e) 0-19 ani; 20-64 ani; 65 ani şi peste
f) 0-14 ani; 15-64 ani; 65 ani şi peste
g) 0-14 ani; 15-69 ani; 70 ani şi peste
h) 0-14 ani; 15-59 ani; 60 ani şi peste
173. Ce formă a piramidei vârstelor caracterizează o populaţie în curs de întinerire din punct de
vedere demografic?
caracterizează o populaţie tânără din punct de vedere

demografic?
caracterizează o populaţie în curs de îmbătrânire din punct de

vedere demografic?
caracterizează o populaţie îmbătrânită din punct de vedere
329
demografic?
a) triunghi b) stog (căpiţă) c) clopot d) amforă e) dreptunghi 177. Care dintre următoarele valori ale
ponderii populaţiei vârstnice (gv) definesc o populaţie

îmbătrânită demografic?
a) g < 7% b) g >12% c) 7% ≤ g ≤12% d) g >14% e) g < 5%
v v v v v
178. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la culoarul vârstei sau duratei calendaristice
dintre două evenimente univoc determinate din diagrama Lexis, sunt adevărate:
a) este orizontal b) este vertical c) este oblic d) este limitat de nivelurile t i-1 şi ti
e) este limitat de nivelurile zi-1 şi zi
179. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la culoarul anului naşterii sau observării
fenomenului din diagrama Lexis, sunt adevărate:
a) este orizontal b) este vertical c) este oblic d) este limitat de vârstele exacte x i-2 şi xi
e) este limitat de vârstele exacte x şi x
i-1 i
180. Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la culoarul generaţiei sau demografic din
diagrama Lexis, sunt adevărate:
a) este orizontal b) este vertical c) este oblic d) este limitat de nivelurile t şi t
i-1 i
e) este limitat de nivelurile z şi z
i-1 i
181. Din generaţia anului 2008 au provenit 3000 de persoane decedate la vârsta de 1 an, 2000 de
decese fiind înregistrate în anul 2009 şi 1000 de decese fiind înregistrate în anul 2010. Ce tip de
colectivitate reprezintă în diagrama Lexis?
e) colectivitate principală de decedaţi de gradul I
f) colectivitate principală de decedaţi de gradul II
f) colectivitate principală de decedaţi de gradul III
f) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul I
f) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul II
182. Efectivul de supravieţuitori, la data de 1 ianuarie 2011, la vârsta de 2 ani a fost de 250000
g) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul II
h) colectivitate principală de decedaţi de gradul I
i) colectivitate principală de decedaţi de gradul II
j) colectivitate principală de decedaţi de gradul III
f) colectivitate principală de decedaţi de gradul I
g) colectivitate principală de decedaţi de gradul II
h) colectivitate principală de decedaţi de gradul III
330
i) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul I
j) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul II
184. Efectivul de supravieţuitori la data de 1 iulie 2011, în vârstă de 3 ani a fost de 300.000
j) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul I
g) colectivitate elementară de decedaţi
j) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul I
g) colectivitate elementară de supravieţuitori
j) colectivitate elementară de decedaţi
f) colectivitate principală de decedaţi de gradul II
g) colectivitate principală de decedaţi de gradul I
h) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul I
331
i) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul II
190. În anul 2010 au fost înregistraţi 6000 de decedaţi provenind din generaţia 2007, dintre care
4000 la vârsta de 2 ani şi 2000 la vârsta de 3 ani. Ce tip de colectivitate reprezintă în diagrama Lexis?
g) colectivitate principală de decedaţi de gradul II
i) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul I
j) colectivitate principală de supravieţuitori de gradul II
191. Generaţia este o cohortă al cărei eveniment origine este:
a) naşterea b) căsătoria c) divorţul d) decesul e) înscrierea la o şcoală 192. Promoţia
a) naşterea b) căsătoria c) divorţul d) decesul e) emigrarea 193. Promoţia

a) naşterea b) schimbarea domiciliului stabil c) divorţul d) decesul
e) înscrierea la o şcoală 194. Pentru eliminarea influenţei structurii pe vârste asupra ratei generale de
mortalitate în cazul
a) metoda mortalităţii standard b) probabilităţile de deces
c) rata de mortalitate infantilă d) rata generală de mortalitate e) diagrama Lexis 195. Pentru
eliminarea influenţei structurii pe vârste asupra ratei generale de mortalitate în cazul

a) rata de mortalitate infantilă b) probabilităţile de deces
c) rata generală de mortalitate d) diagrama Lexis e) metoda populaţiei standard 196. Raportul de
mortinatalitate se determină ca:

f) sumă a ratelor mortalităţii neonatale şi postneonatale
g) raport între numărul născuţilor morţi şi totalul născuţilor (vii sau morţi)
h) raport între numărul născuţilor morţi şi cel al născuţilor vii
i) ca diferenţă între rata mortalităţii perinatale şi rata mortalităţii endogene
f) ca sumă a ratelor mortalităţii endogene şi exogene
197. Rata generală a mortalităţii infantile se determină ca:

f) sumă a ratelor mortalităţii neonatale şi postneonatale
g) raport între numărul născuţilor morţi şi totalul născuţilor (vii sau morţi)
h) raport între numărul născuţilor morţi şi cel al născuţilor vii
i) ca diferenţă între rata mortalităţii perinatale şi rata mortalităţii endogene
j) ca diferenţă între rata mortalităţii endogene şi cea a mortalităţii exogene
332
198. Rata mortinatalităţii se determină ca:
c) suma ratelor mortalităţii neonatale şi postneonatale
d) raport între numărul născuţilor morţi şi totalul născuţilor (vii sau morţi)
e) raport între numărul născuţilor morţi şi cel al născuţilor vii
f) ca diferenţă între rata mortalităţii perinatale şi rata mortalităţii endogene
g) ca sumă a ratelor mortalităţii endogene şi exogene
199. Rata mortalităţii perinatale se determină ca:

d) diferenţă între rata mortalităţii endogene şi cea a mortalităţii exogene
e) sumă a ratelor mortinatalităţii şi mortalităţii endogene
f) sumă a ratelor mortinatalităţii şi mortalităţii exogene
g) diferenţă între rata mortinatalităţii şi cea a mortalităţii materne
h) sumă a ratelor mortalităţii exogene şi mortalităţii endogene
200. Conform metodei analizei biometrice, rata mortalităţii exogene (m e x o g ) se determină astfel:
a) mexog =1,24⋅ mendog b) mexog =1,42⋅ m
inf antila
c) mexog =1,42⋅ m d) mexog =1,24⋅ m e) mexog =1,24⋅ m
postneonatala postneonatala inf antila
deceselor endogene?
a) otrăviri b) leziuni c) accidente d) malformaţii congenitale e) boli ale aparatului
respirator
deceselor endogene?
a) boli ale aparatului circulator b) boli ale aparatului digestiv c) otrăviri
d) boli ale aparatului respirator e) traumatisme cauzate de naştere 203. Care dintre următoarele
cauze de deces ale copiilor în primul an de viaţă aparţine grupei

deceselor exogene?
a) boli ale aparatului digestiv b) malformaţii congenitale
c) traumatisme cauzate de naştere d) noxe ale gravidităţii e) tare ereditare 204.
Care dintre următoarele cauze de deces ale copiilor în primul an de viaţă aparţine grupei
deceselor exogene?
a) malformaţii congenitale b) tare ereditare c) boli ale aparatului respirator
d) traumatisme cauzate de naştere e) tare ereditare 205. Frecvenţa deceselor datorate unei
anumite cauze (fi), numită şi mortalitate proporţională pe

cauze de deces, se determină ca:
e) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze şi efectivul mediu al populaţiei
f) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze şi numărul total de decese
f) raport între decesele datorate unei anumite cauze şi efectivul mediu al populaţiei, exprimat la 100000
de persoane
f) produs între decesele datorate unei anumite cauze şi numărul total de decese, exprimat în promile
333
b) produs între decesele datorate unei anumite cauze şiefectivul mediu al populaţiei, exprimat în promile
206. Ratele de mortalitate pe cauze de deces (mi), se determină ca:

f) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze şi efectivul mediu al populaţiei
g) raport procentual între decesele datorate unei anumite cauze şi numărul total de decese
h) raport între decesele datorate unei anumite cauze şi efectivul mediu al populaţiei, exprimat la
100000de persoane
i) produs între decesele datorate unei anumite cauze şi numărul total de decese, exprimat în promile
j) produs între decesele datorate unei anumite cauze şiefectivul mediu al populaţiei, exprimat în promile
207. În funcţie de intervalul de vârstă pentru care se construieşte, tabela de mortalitate poate fi: a)
transversală sau longitudinală b) demografică sau actuarială c) prospectivă sau retrospectivă d) pe
ani de vârstă sau pe grupe cincinale de vârstă e) pentru o generaţie ipotetică sau pentru o generaţie
reală
208. În funcţie de optica analizei demografice, tabela de mortalitate poate fi: a)

transversală sau longitudinală b) demografică sau actuarială c) completă sau prescurtată
d) pe ani de vârstă sau pe grupe cincinale de vârstă e) prospectivă sau retrospectivă
209. În funcţie de tipul populaţiei pentru care se întocmeşte (populaţie totală sau populaţie
selectată), tabela de mortalitate poate fi:
a) transversală sau longitudinală b) demografică sau actuarială
c) completă sau prescurtată d) pe ani de vârstă sau pe grupe cincinale de vârstă
e) prospectivă sau retrospectivă 210. O populaţie în care un soţ poate avea simultan
mai multe soţii se numeşte:

e) exogamă 211. În funcţie de existenţa anumitor caracteristici comune ale soţilor (sociale, fizice,
psihice),
căsătoriile pot fi:
d) precoce şi timpurii e) simple şi mixte 212. O populaţie în care o soţie poate
avea simultan mai mulţi soţi se numeşte:

e) exogamă 213. În funcţie de modalitatea de alegere a partenerului (în cadrul aceleiaşi
comunităţi sau în
afara comunităţii), căsătoriile pot fi:
d) precoce şi timpurii e) simple şi mixte 214. Rata
nupţialităţii nete se determină ca:
334
f) sumă a ratelor specifice de divorţialitate pe vârste (pentru întreaga populaţie sau numai pentru cea
căsătorită)
f) raport între numărul căsătoriilor şi populaţia medie anuală
g) diferenţă între rata generală de nupţialiate şi rata generală de divorţialitate
h) raport între numărul căsătoriilor şi populaţia medie nupţiabilă
i) raport între numărul primelor căsătorii şi populaţia medie necăsătorită
215. Rata totală de divorţialitate se determină ca:

f) sumă a ratelor specifice de divorţialitate pe vârste (pentru întreaga populaţie sau numai pentru cea
căsătorită)
g) raport între numărul căsătoriilor şi populaţia medie anuală
h) diferenţă între rata generală de nupţialiate şi rata generală de divorţialitate
i) raport între numărul căsătoriilor şi populaţia medie nupţiabilă
j) raport între numărul primelor căsătorii şi populaţia medie necăsătorită
216. Fertilitatea este:

f) capacitatea fiziologică a femeii sau a cuplului conjugal de a naşte copii vii
g) manifestarea efectivă a fecundităţii
h) incapacitatea fiziologică a femeii sau a cuplului conjugal de a naşte copii vii
i) manifestarea efectivă a sterilităţii
j) întreruperea cursului normal al sarcinii
217. Fecunditatea este:

218. Pentru eliminarea influenţei structurii pe vârste asupra ratei generale de fertilitate în cazul
a) metoda mortalităţii standard b) metoda fertilităţii standard c) rata totală de fertilitate
d) rata brută de reproducere e) diagrama Lexis 219. Pentru eliminarea influenţei structurii pe vârste
asupra ratei generale de fertilitate în cazul

a) metoda mortalităţii standard b) rata brută de natalitate c) rata totală de fertilitate
d) metoda populaţiei standard e) diagrama Lexis 220.
Infertilitatea este:
335
221. Sterilitatea este:
222. Născutul prematur este:

f) produsul concepţiei expulzat sau extras din corpul mamei după cel puţin 28 de săptămâni de gestaţie
g) fătul expulzat sau extras complet din corpul mamei după o perioadă de gestaţie de cel puţin 28
h) copilul născut cu 3-4 săptămâni înainte de terminarea perioadei de sarcină, care are o greutate mai
mică de 2500 grame
i) stadiul de embrion al produsului concepţiei
j) stadiul de zigot al produsului concepţiei
223. Născutul mort este:

• produsul concepţiei expulzat sau extras din corpul mamei după cel puţin 28 de săptămâni de gestaţie
• fătul expulzat sau extras complet din corpul mamei după o perioadă de gestaţie de cel puţin 28
• copilul născut cu 3-4 săptămâni înainte de terminarea perioadei de sarcină, care are o greutate mai
mică de 2500 grame
• stadiul de embrion al produsului concepţiei
• stadiul de zigot al produsului concepţiei
224. Născutul - viu este:

• produsul concepţiei expulzat sau extras din corpul mamei după cel puţin 28 de săptămâni de gestaţie
• fătul expulzat sau extras complet din corpul mamei după o perioadă de gestaţie de cel puţin 28
• copilul născut cu 3-4 săptămâni înainte de terminarea perioadei de sarcină, care are o greutate mai
mică de 2500 grame
• stadiul de embrion al produsului concepţiei
• stadiul de zigot al produsului concepţiei
225. Vârsta de reproducere sau vârsta fertilă pentru femei este: a) 18 – 54 ani b) 15 – 49 ani
c) 20 – 50 ani d) 20 – 45 ani e) 18 - 49 ani
226. Care dintre următorii indicatori caracterizează longevitatea în cadrul Indicelui Dezvoltării
Umane (conform metodologiei actuale)?

336
c) numărul mediu de ani de şcoală d) PIB pe locuitor ($ SUA PPC)

c) PIB pe locuitor ($ SUA PPC) d) speranţa de viaţă şcolară
e) speranţa de viaţă la naştere
229. Care dintre următorii indicatori caracterizează un standard decent de viaţă în cadrul
Indicelui Dezvoltării Umane (conform metodologiei actuale)?
e) speranţa de viaţă la naştere 230. Indicii specifici fiecărei dimensiuni a dezvoltării umane se
determină cu ajutorul formulei:

V −V V −V V −V
a) b) I min = min
I s = V max −Vmin s = max V c) I s Vreala −V

reala min reala max min
s = V V reala e) I s = V
−V V −V
d) I max reala min
min max
231. Din anuarul statistic al României se cunosc următoarele informaţii referitoare la regiunea de
dezvoltare Sud-Vest:
ƒ efectivul populaţiei la 1 iulie 2009 = 2250565 locuitori
ƒ suprafaţa teritoriului = 29212 km2.
Să se determine şi interpreteze distanţa medie dintre două persoane în această regiune ( d ). a) 136,7
metri b) 0,013 metri c) 156 metri d) 77,04 metri e) 92,45 metri
232. Din anuarul statistic al României se cunosc următoarele informaţii:

ƒ efectivul populaţiei la 1 iulie 2009 = 21469959 locuitori
ƒ suprafaţa teritoriului = 238391 km2.
Să se determine şi interpreteze coeficientul de arealitate din ţara noastră (a). a) 90,06
hectare/locuitor b) 1,11 hectare/locuitor c) 0,09 km2/locuitor d) 10,1
hectare/locuitor e) 111 hectare/locuitor

Indicatori Anul
2000 2009
337
0-6 zile 1457 824
7-29 zile 730 465
1-2 luni 988 444
3-4 luni 555 237
5-6 luni 303 130
7-8 luni 172 80
9-11 luni 165 70
Să se determine indicele dinamicii mortalităţii neonatale în perioada 2000-2009. a)
1,62 b) 0,62 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34

Indicatori Anul
2000 2009
0-6 zile 1457 824
7-29 zile 730 465
1-2 luni 988 444
3-4 luni 555 237
5-6 luni 303 130
7-8 luni 172 80
9-11 luni 165 70
Să se determine indicele dinamicii mortalităţii postneonatale în perioada 2000-2009. a)
1,62 b) 0,6 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34

Indicatori Anul
2000 2009
0-29 zile 2187 1289
1-11 luni 2183 961
Să se determine indicele dinamicii ratei mortalităţii exogene în perioada 2000-2009. a)
1,62 b) 0,62 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34

Indicatori Anul
2000 2009
0-29 zile 2187 1289
1-11 luni 2183 961
Să se determine indicele dinamicii ratei mortinatalităţii în perioada 2000-2009. a)
1,37 b) 0,73 c) 0,46 d) 2,16 e) 1,34
237. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la născuţii-vii din ţara noastră, în anul 2009:
338
Rangul născutului viu (k) 1 2 3 4 5 6 7 8
Nr. născuţi vii ( N) i 115000 65000 20000 8000 4000 2500 1000 2000
Determinaţi rangul i mediu al născutului viu şi alegeţi rezultatul corect:
a) 1,82 b) 2,5 c) 1,96 d) 2,3 e) 1,5 238. Se cunosc
următoarele informaţii referitoare la ratele de fertilitate din ţara noastră, în anul

2009:
Grupa de vârstă a mamei (ani) 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49
Ratele de fertilitate fx - 0/ 39,3 67,5 82,7 59,4 22,1 4,7 0,2
Determinaţi rata totală de fertilitate (indicatorul conjunctural al fertilităţii), f , şi alegeţi rezultatul
00
t
corect: a) 1,31 copii/femeie b) 1,38 copii/femeie c) 1,96
copii/femeie d) 2,3 copii/femeie e) 1,29 copii/femeie
239. Se cunosc următoarele date referitoare la indicatorii dezvoltării umane din România pentru
anul 2010:
ƒ indicele speranţei de viaţă = 0,842
ƒ indicele educaţiei = 0,798
ƒ indicele venitului = 0,672
Să se determine Indicele Dezvoltării Umane (IDU) din România, conform metodologiei acruale. a)
0,670 b) 0,828 c) 0,867 d) 0,770 e) 0,767
240. Se cunosc următoarele date referitoare la dimensiunea demografică a dezvoltării umane din
România, pentru anul 2010:
Indicator Speranţa de viaţă la naştere
Valoarea minimă 20 ani
Valoarea maximă 83,2 ani
Valoarea pentru România 73,2 ani
Să se determine indicele specific al speranţei de viaţă la naştere pentru ţara noastră. a) 0,842
b) 0,500 c) 1,180 d) 0,863 e) 0,640

• variabilele endogene.
• programul de guvernare al partidului care a câştigat alegerile
• variabilele rezultative.
• concluziile desprinse în urma analizei retrospective.
• coeficienţii cheltuielilor materiale directe.
242. Pentru influenţarea şi orientarea agenţilor economici, piaţa concurenţială dispune de

instrumente ca:
• prevederi ferme pentru executarea unor comenzi de stat.
• funcţii de producţie.
339
• balanţa legăturilor dintre ramuri.
• funcţii de extrapolare.
• prevederi obligatorii pentru domeniile şi produsele atractive şi profitabile.
243. Proprietatea privată, libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de planificare din

următoarele considerente:
f) suficienţa informaţiilor.
g) alocarea totdeauna optimă a resurselor economice.
h) imposibilitatea mecanismelor pieţei de a asigura totdeauna o alocare optimă a resurselor.
i) lipsa unor variabile de decizie unanim acceptate
j) existenţa unei structuri piramidale a deţinătorilor puterii economice.

f) subestimează pârghiile economico-financiare.
g) reduce gradul de certitudine.
h) reduce numărul variabilelor de decizie.
i) înlătură mecanismele pieţei liberalizate.
j) multiplică şansele prin conştientizarea riscurilor.
245. În economiile cu gestiune liberalizată, planul are rolul de:

f) fundamentare a prognozelor normative.
g) accentuare a dezechilibrelor.
h) multiplicator de şanse economice.
i) generator de incertitudini.
f) evitarea şi controlul riscurilor.

e) caracterul obligatoriu.
f) centralizarea excesivă a deciziilor.
g) organizarea instituţională.
h) metodologia elaborării modelului deconomico-matematic de planificare
i) caracterul normativ.

f) metoda rentabilităţii comparate.
g) metoda bilanţului actualizat.
h) contabilitatea naţională.
i) balanţa legăturilor dintre ramuri.
j) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare.
248. Estimatorii statistici de evaluare a gradului de siguranţă a prognozei sunt:

f) produsul intern brut calculat prin metoda cheltuielilor.
g) coeficientul de concentrare (Gini)
h) abaterea medie pătratică procentuală.
i) indicatorii variaţiei.
j) media geometrică ponderată.
249. Funcţiile de saturaţie sunt:
340
f) funcţiile hiperbolice, logaritmice şi logistice.
g) funcţiile liniare, logaritmice, hiperbolice.
h) funcţiile parabolice, logaritmice şi Tornqvist.
i) funcţiile logaritmice, logistice şi Tornqvist.
j) funcţiile de corelaţie, de trend şi de producţie.
250. Caracterul de interdependenţă dintre diferiţii indicatori economici şi sociali generează:

f) înviorarea.
g) prosperitatea.
h) recesiunea.
i) depresiunea.
j) un efect de propagare în economie.
251. Printre modalităţile principale de implicare a statului în reglarea şi orientarea economiei se

numără:
f) elaborarea planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială.
g) elaborarea previziunilor macroeconomice.
h) intervenţia în mecanismul pieţei.
i) conceperea şi aplicarea unor strategii şi politici economico-sociale cu caracter general, regional sau
sectorial.
j) evaluarea marjei de risc provocată de evoluţiile probabile şi de factorii imprevizibili.
252. Coeficienţii matricei (E − A)−1comparativ cu cei ai matricei A sunt:

f) egali.
g) mai mici numai pe diagonala principală.
h) mai mari numai pe diagonala principală.
i) mai mici.
j) mai mari.
253. În sistemul de ecuaţii al unui model economico-matematic intervin:
f) variabilele de stare, parametrii opţionali, funcţia obiectiv.
g) variabilele de stare, funcţia obiectiv şi factorul timp.
h) funcţia obiectiv, parametrii opţionali şi factorul timp.
i) variabilele exogene, variabilele endogene, parametrii opţionali.
j) factorul timp, variabilele exogene şi funcţia obiectiv.
2⎪ ⎨ 5n4ln. b−cS∑is∑tte=m2∑ul ∑det ln(ecuka−ţiyi:) − ∑ permite calculul parametrilor funcţiei:

f) ln(k − y )− ∑ l n y
⎪ ⎩lnb∑t − c t = tln y
f) y = A⋅ Kα ⋅ Lβ ⋅ eλt .
g) y = k .
1+be −ct
c) y = k , k fixat.
1+be −ct
d) y = 1+be −ct .
k
e) y = k , k fixat.
341
a+ bt
255. Dintre metodele structurale de previziune fac parte:

f) metoda extrapolării.
g) metoda analizei şi sintezei.
h) metoda lui Lagrange.
i) metoda balanţelor previzionale.
j) metoda modelării economico-matematice.
256. Forma de planificare în care obiectivele cuprinse în plan sunt stabilite pe cale democratică şi
înfăptuirea lor este susţinută de autoritatea politică prin acordarea de avantaje acelor agenţi
economici care participă efectiv la îndeplinirea obiectivelor stabilite şi penalizarea acelora care
nu se încadrează în obiectivele planului este:
f) planificarea de tranziţie.
g) planificarea indicativă sau orientativă.
h) planificarea strategică.
i) planificarea imperativă.
j) planificarea incitativă.
257. Între variabilele de previziune pot exista următoarele tipuri de relaţii:

f) de nedeterminare;
g) de saturare;
h) econometrice;
i) de calcul al coeficienţilor;
j) de structură.

f) tradiţionale;
g) explorative sau intuitive;
h) sintetice sau raţionale;
i) normative;
j) economice.
f) matematice sau previzionabile;
g) hiperbolice;
h) parabolice;
i) normative şi logistice;
j) independente sau factoriale.

f) abaterea medie patratică procentuală;
g) deflatorul;
h) coeficientul de corelaţie simplă;
i) rata şomajului;
j) indicele preţurilor de consum.

f) rata medie a inflaţiei;
342
g) coeficienţii aij ;
h) coeficienţii xij ;
i) necesarul de capital fix;
j) valoarea coeficienţilor de elasticitate.

c) coeficienţii aij ;
d) soldul balanţei comerciale;
e) coeficienţii x ;
ij
d) formarea brută de capital fix;
e) coeficienţii Aij .
263. Cu ajutorul relaţiei n ∑ xy− ∑ x⋅ ∑y se calculează:
r= [n∑x2 −(∑x)2[]n∑y2 −(∑y)2 ]

f) coeficientul de corelaţie liniară simplă;
g) raportul de corelaţie;
h) limita inferioară a intervalului de previziune;
i) coeficientul de corelaţie parţială;
j) coeficientul de corelaţie multiplă.
264. Coeficientul de corelaţie multiplă liniară în cazul a doi factori de influenţă se determină cu
relaţia:
r2 −2r ⋅ r ⋅ r + r2
f) R = yx1 yx1 yx2 yx1x2 yx2 ; y /
x1x2 1−r2
x1x2
f) R = ryx1 −r yx 2 ⋅ rx1x2 ;
y / x1x2 ( 1−r2 )⋅ 1(−r2 )
yx2 x1x2
c) R = ryx2 −r yx1 ⋅ ryx1x2 ;

y / x1x2 ( 1−r2 )⋅ 1(−r2 )
yx1 x1x2
(r −r )2
d) R = yx1 yx2 ;
y / x1x2 ( 1−r2 )⋅ 1(−r2 )
yx2 yx1
∑( y − y ) ' 2
e) R y/x1 x2 = 1+ ∑( y − y ) i x 1x 22
.i

f) economice;
g) raţionale şi intuitive;
h) raţionale sau analitice;
i) normative sau raţionale;
j) raţionale sau sintetice.
343
266. Principalele tipuri de modele bazate pe funcţii de producţie sunt:
f) cu coeficienţi de elasticitate de tip forţă de muncă aditivă;
g) cu coeficienţi de elasticitate de tip capital fix combinat;
h) cu coeficienţi de elasticitate complementari;
i) cu coeficienţi de elasticitate de tip Solow;
j) cu coeficienţi de elasticitate elementari.

f) metoda celor mai mici pătrate;
g) metoda interpolării;
h) metoda reprezentării grafice;
i) metoda ritmului mediu anual;
j) metoda arborelui de pertinenţă.

⎪ ⎧ na+b∑x = ∑ 1
⎨⎪ y permite calculul parametrilor funcţiei:
⎪⎩⎪ a∑x+b∑x2 = ∑ xy
f) y = k .
1+be −cx
b) y = a + bx .
c) y = 1 .
a + bx
d) y = a + b l n x .
e) y = a +blog x .
269. Sistemul de ecuaţii ⎪ ⎧ ⎪⎨ n1⋅ ∑k1 +1 k ∑∑1x =1∑ 1y 1 permite calculul parametrilor funcţiei:
a
f) a ∑
⎩ ⎪k x+k x2 = xy
b) y = k ;
1+be −ct
c) y = kx ;
x+a
f) y = a + kx;
g) y = a + k x 2 ;
x+a
f) y = .
kx
270. În cadrul proceselor de continuitate deosebim:
f) procese de maturizare;
g) procese de transformare;
h) procese de înlocuire sau de substituţie;
344
i) procese de amplificare a evoluţiei trecute;
j) procese native.

f) modelele de previziune folosite.
g) coeficienţii cheltuielilor materiale totale.
h) fluxurile comerţului extern.
i) variabilele factoriale.
j) ipotezele formulate privind evoluţia în viitor a vieţii economice.
272. Prognozarea economică are funcţii ca:

f) să decidă asupra obiectivului de realizat.
g) să elaboreze variante ale dezvoltării viitoare.
h) să întocmească planuri obligatorii.
i) să domine mecanismul pieţei concurenţiale.
j) să servească la finalizarea planului unic de deyvoltare
273. În economia concurenţială, planificarea urmăreşte:

f) să asigure o competiţie corectă şi fair play.
g) să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele, tehnicile şi pârghiile pentru desfăşurarea
competiţiei pe piaţă.
h) să suprasolicite pârghiile administrativ-birocratice.
i) să subestimeze pârghiile economico-financiare.
j) să elaboreze planuri supracentrallizate.

f) măreşte gradul de incertitudine.
g) nu anticipează şi nu orientează corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei.
h) asigură instrumentele de gestiune şi control în situaţiile de criză.
i) reduce gradul de incredere în mecanismul pieţei liberalizate.
j) reduce gradul de certitudine.

f) caracterul întâmplător al muncii.
g) lipsa cooperării în muncă.
h) absenţa diviziunii muncii.
i) accentuarea complexităţii activităţii umane.
j) caracterul raţional al deciziilor din activitatea economică.

f) metodele şi tehnicile de elaborare şi executare a planului.
g) caracter normativ.
h) caracter obligatoriu.
i) modalitatea de impunere a planului.
j) centralizare excesivă a deciziilor.

f) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare.
345
g) modelele macroeconomice.
h) metoda rentabilităţii comparate.
i) metoda bilanţului actualizat.
j) metoda celor mai mici pătrate.
278. Modelul funcţiei de producţie cu progres tehnic şi coeficienţi de elasticitate

necomplementari este:
f) y = A⋅ Kα ⋅ Lβ ⋅ eλt .
g) y = A⋅ Kα ⋅ Lβ .
h) y = A⋅ Kα ⋅ β L .
i) y = 2hKL−αK 2 − β L2 .
j) y = A⋅ Kα ⋅ L1−α .
279. Prognozele care prefigurează evoluţia fenomenelor şi proceselor economico-sociale pornind

de la evoluţia trecută a acestora, fără a impune nici o restricţie asupra valorilor ce urmează a fi
luate în viitor sunt:
f) sintetice.
g) explorative.
h) normative.
i) raţionale.
j) analitice.
280. După specificul fenomenelor investigate există:

f) prognoze macroeconomice.
g) prognoze ale cercetării ştiinţifice.
h) prognoze ecologice.
i) prognoze pe produse sau grupe de produse.
j) prognoze raţionale.
⎛L ⎞1−α 281.
Pornind de la modelul funcţiei de producţie y = A⋅ Kα ⋅ L1−α , cu relaţia A⋅ ⎜ ⎟ se
⎝K ⎠
determină:
f) productivitatea marginală a muncii.
g) productivitatea muncii stabilită ca mărime medie.
h) productivitatea (randamentul) medie(-u) a(l) capitalului fix.
i) productivitatea marginală a capitalului.
j) rata marginală de substituţie a unei părţi din forţa de muncă cu capital fix.
282. Modelul economico-matematic ce pune în corespondenţă consumul de factori şi rezultatul

util obţinut, în condiţiile funcţionării normale a unui sistem de producţie este:
b) funcţia obiectiv.
c) balanţa legăturilor dintre ramuri.
d) funcţia logistică.
e) funcţia de producţie.
f) funcţia de trend.
346
283. Funcţie de elementul informaţional care primează în elaborarea previziunilor se disting
metodele:
f) extrapolării şi interpolării.
f) fundamentale şi intuitive.
g) explorative şi normative.
h) fundamentale şi explorative.
i) de proiectare pe elemente şi normative.
284. Printre principiile de bază ale elaborării previziunilor se numără:

f) comparabilitatea indicatorilor în timp şi spaţiu.
g) punerea în valoare a componentei spaţiale a economiei.
h) structura standard a indicatorilor de caracterizare a calităţii vieţii.
i) raţionalizarea obţiunilor bugetare.
j) utilizarea indicatorilor strategiilor economice internaţionale.
285. Instrumentele principale de influenţare a economiei sunt:

f) politica fiscală şi politica monetară.
g) prognoza şi planificarea macroeconomică.
h) politica fiscală şi prognoza macroeconomică.
i) planificarea imperativă şi intervenţia statului în economie.
j) politica monetară şi politica socială.
⎨ ⎪⎪ b∑(x' )2(=x' )2 = ∑ y
⎧ na + c ∑
286. Sistemul de ecuaţii ∑ x' y se utilizează pentru calculul parametrilor
⎪ ⎪ a∑( x' )2 +c ∑ ( x' )4 = ∑ ( x' )2 y
⎩
funcţiei:
f) y = a + bx + cx2;
g) y = a +b cx 2 ;
h) y = a + bx + cx2 în ipoteza ∑ x , = 0 ; i
i) y = 1 în ipoteza ∑ x , = 0 ; a + bx +cx 2 i
j) y = 1 .
a + bx
287. După rolul lor în fundamentarea şi elaborarea instrumentelor gestiunii previzionale,

metodele de previziune se clasifică în:
f) metode instrumental-operaţionale;
g) metode normative;
h) metode structurale;
i) metode mixte;
j) metode raţionale.

e) normative;
f) explorative;
g) sectoriale;
347
h) probabilistice;
i) ecologice.

f) sintetice sau raţionale;
g) explorative;
h) normative sau intuitive;
i) economice;
f) econometrice.

f) dependente;
g) dependente sau rezultative;
h) opţionale sau factoriale;
i) factoriale;
j) independente şi factoriale.

d) indicele preţurilor de consum;
e) indicele inflaţiei;
f) deflatorul;
g) raportul de corelaţie;
h) sporul mediu anual al creşterii PNB.

e) necesarul de forţă de muncă;
f) randamentul mediu al capitalului fix;
g) coeficienţii aij ;
h) coeficienţii Aij ;
i) necesarul de capital fix.

f) amortizarea capitalului fix;
g) coeficienţii de elasticitate;
h) coeficienţii (E-A)-1 ;
i) coeficienţii Aij ;
j) exportul net.
294. Covarianţa se calculează cu ajutorul relaţiei:

∑ (y − y' )2
f) cov = 1 − i xi ;
g) cov(x,y ) = 1 ⋅ (∑yi(x − x)(y − y ) ;
b) − y)2
n i i
• cov = y = f(a, y , x, u);

T 0
d) cov =c⋅ n+1 + 1 ⋅ ∑n ln⎛⎜Ki −1⎟⎞;
348
⎜ ⎟
2 n i=1 ⎝yi ⎠
e) cov = 1 .
1+be − ct

f) metoda comparaţiilor internaţionale;
g) metoda celor mai mici pătrate;
h) metoda extrapolării;
i) metoda statistică;
j) metoda interpolării.
296. Printre elementele valorii adăugate brute se numără:

f) consumurile de natura obiectelor muncii;
g) amortizarea capitalului fix;
c) valoarea de inventar a capitalului fix;
d) consumurile materiale totale;
e) consumul final public.

f) PIB după metoda de calcul a veniturilor;
g) PIB după metoda de calcul a cheltuielilor;
h) coeficienţii consumurilor materiale directe;
i) coeficienţii consumurilor materiale totale;
j) cererea finală.

f) calculul coeficienţilor tehnologici;
g) parametrizarea funcţiilor de producţie;
h) determinarea perioadei pentru analiza retrospectivă;
i) calculul coeficienţilor consumurilor intermediare;
j) calculul coeficientului de corelaţie multiplă.
299. În relaţia YT = f(a, y0, x, u) procesele native sunt acelea:

f) în care x tinde la zero;
g) în care a tinde la zero;
h) în care y = 0;
0
d) în care u tinde la zero;
e) în care y0 = 0 şi x tinde la infinit.
300. Procesele de completare au în vedere:

f) definirea limitelor ce trebuie atinse în perspectivă;
g) eşalonarea în timp sau întârzierea necesară;
h) apariţia unor nevoi suplimentare;
i) evoluţia variabilei dependente sub influenţa unor factori noi;
j) modificarea activităţilor de transformare în ceea ce priveşte mijloacele folosite.
349
f) caracterul întâmplător al activităţii umane.
g) caracterul limitat al resurselor.
h) absenţa unei modalităţi adecvate de coordonare a activităţilor.
i) lipsa cooperării în muncă.
j) caracterul simplu al muncii.
302. Instrumentarul microeconomic al planificării indicative cuprinde:

f) metoda celor mai mici pătrate.
g) schiţa de creştere.
h) metoda contabilităţii comparate.
i) metoda rentabilităţii comparate.
j) modelele macroeconomice.
303. Instrumentarul macroeconomic al planificării orientative cuprinde:

f) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare.
g) metoda rentabilităţii comparate.
h) proiecţiile.
i) strategia de urmat.
e) metoda bilanţului actualizat.
304. Planificarea macroeconomică orientativă se particularizează prin:

f) metodologia elaborării şi executării planului, organizarea instituţională, metodele şi tehnicile
folosite în elaborarea şi executarea planului.
g) rolul statului, metodologia de planificare, organizarea instituţională.
h) metodologia elaborării şi executării planului, orizontul de timp, metodele şi tehnicile folosite în
elaborarea şi executarea planului.
i) metodologia elaborării şi executării planului, rolul statului corectarea mecanismului pieţei.
j) orizontul de timp, rolul statului, metodele şi tehnicile folosite în elaborarea şi executarea
planului.
305. Funcţie de ponderile cu care acţionează elementele deterministe şi cele aleatoare asupra
evoluţiei fenomenelor distingem:
f) previziuni în condiţii de incertitudine.
g) previziuni macroeconomice.
h) previziuni condiţii de certitudine.
i) previziuni pe termen mediu.
j) previziuni pe termen lung.
306. Cadranul I al modelului Balanţei legăturilor dinte ramuri reflectă:

f) consumurile intermediare.
g) structura cererii finale.
h) coeficienţii tehnologici.
i) valoarea adăugată brută.
j) cheltuielile materiale de producţie.
307. În extrapolarea analitică pe baza funcţiilor matematice intervin:

f) variabilele independente şi funcţia obiectiv.
350
g) variabila endogenă şi variabilele independente.
h) variabila endogenă şi parametrii opţionali.
i) variabilele exogene, endogene şi parametrii opţionali.
j) funcţia obiectiv şi parametrii opţionali.
308. Relaţia y = k se utilizează în special pentru previzionarea:

1+be −ct
f) costului pe unitatea de produs.
g) vânzărilor de mărfuri, bunuri de consum, produse de lux.
h) gradului de înzestrare a populaţiei cu bunuri de folosinţă îndelungată.
i) produsului intern brut funcţie de gradul de înzestrare tehnică a muncii.
j) cererii finale funcţie de necesarul de investiţii.
309. În cazul planificării incitative obiectivele cuprinse în plan sunt:

f) bazate pe o concepţie filosofico-economică strategică.
g) stabilite pe cale democratică.
h) impuse de autoritatea centrală.
i) coordonate separat de administraţiile publice şi întreprinderile private.
j) coercitive.
r −r ⋅ r
310. Relaţia R = yx1 yx2 x1x2 se utilizează pentru:
yx1 / x2 ( 1−r2 )⋅ 1(−r2 )
yx2 x1x2
f) calculul coeficientului de corelaţie multiplă dintre y şi x şi x ;

1 2
b) calculul raportului de corelaţie multiplă;
c) calculul coeficientului de corelaţie parţială dintre y şi x cu excluderea influenţei lui x ; 2
d) calculul coeficientului de corelaţie parţială dintre
1
2
y şi x cu excluderea influenţei lui x ; 1
e) calculul coeficientului de corelaţie simplă.
f) 1
⎪ na +c ∑ (x ' )2 = ∑
f) y
311. Sistemul de ecuaţii ⎪ ⎪ b∑( x' )2 = ∑ x' se utilizează pentru calculul parametrilor
⎨
f) y
⎪
⎪ a∑( x' )2 + c ∑ (x ' )4 = ∑ (x ' )2
⎩⎪ y
funcţiei:
f) y = a + bx + cx2;
g) y = a +b cx 2 ;
h) y = a + bx + cx2 în ipoteza ∑ x , = 0 ; i
1
f) y = în ipoteza ∑ x , = 0 ; a + bx + cx 2 i
1
f) y = .
a + bx
351
312. După specificul fenomenelor investigate, previziunile se clasifică în:
c) de finalitate;
d) explorative;
e) ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologice;
f) probabilistice;
g) normative.

d) economice;
e) ecologice;
f) sociale;
g) sintetice;
h) ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologice.

e) ritmul mediu anual al creşterii PIB;
f) raportul de corelaţie;
g) deflatorul;
h) indicele inflaţiei;
i) indicele prețurilor de consum

f) coeficienţii Aij ;
g) coeficienţii xij ;
h) necesarul de capital fix;
i) productivitatea marginală a muncii;
j) parametrii funcției de trend.

f) coeficienţii de elasticitate;
g) coeficienții tehnologici;
f) PIB după metoda de calcul a cheltuielilor;
f) excedentul net de exploatare;
f) variaţia stocurilor.

f) calculul coeficienţilor consumurilor intermediare;
g) calculul indicilor de sezonalitate;
h) calculul coeficienţilor tehnologici;
i) alegerea variabilelor independente;
j) parametrizarea funcţiilor de producţie.

d) calculul coeficienţilor consumurilor intermediare;
e) calculul componentei ciclice;
f) calculul coeficienţilor tehnologici;
352
g) testarea calităţii funcţiei de extrapolare;
h) parametrizarea funcţiilor de producţie.
319. Elementele cheltuielilor materiale totale pe ramuri sunt:

e) valoarea adăugată;
f) consumul final privat;
g) consumul final guvernamental;
h) exportul net;
i) consumurile intermediare.
320. Funcţia de trend parabolică de ordinul II pe baza căreia se va efectua calculul de previziune
este:
y' =113,57 +3,32t' +0,036t'2 t
i i
Seria retrospectivă este formată din 7 termeni. Valoarea previzionată y12 va fi:
f) 174,29
g) 139,75
h) 126,98
i) 145,69
j) 142,43
321.Care din următoarele variante reprezintă indicatori de activitate?

f) Rezultatul din exploatare şi rezultatul curent;
g) Productivitatea muncii şi randamentul utilajelor;
h) Rata rentabilităţii economice şi rata rentabilităţii financiare;
i) Cifra de afaceri, valoarea adăugată şi producţia exerciţiului;
j) Cheltuielile totale şi cheltuielile din exploatare.
322.Producţia exerciţiului unei firme cuprinde:

f) Valoarea producţiei vândute, stocate şi imobilizate;
g) Valoarea mijloacelor fixe vândute de întreprindere;
h) Veniturile din reluări de provizioane;
f) Dobânzile încasate;
f) Veniturile din vânzarea mărfurilor.
323.Cifra de afaceri marginală reprezintă:

f) Încasarea medie pe unitatea de produs vândută;
g) Variaţia încasărilor unei întreprinderi generată de variaţia cu o unitate a cantităţilor vândute;
h) Acel nivel al cifrei de afaceri care asigură acoperirea în totalitate a cheltuielilor fără să se obţină
profit;
i) Totalitatea veniturilor din producţia vândută;
j) Nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o întreprindere.
324.Coeficientul de concentrare Gini-Struck, calculat pentru o firmă, poate avea următoarele valori
353
şi semnificaţii:
f) G = 0.9 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
g) G = 0.1 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
h) G = 1.2 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
i) G = -0.7 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
j) G = 0.9 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.
325.Indicele Herfindhal, calculat pentru o firmă care realizează cinci produse, poate avea
următoarele valori şi semnificaţii:
f) H = 0 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
g) H = 0.2 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
h) H = 0.1 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
i) H = 1.2 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
j) H = 0.9 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente.
326.Cifra de afaceri este influenţată, într-un sistem factorial, de următorii factori direcţi, în
următoarea ordine:
f) Nr. de salariaţi, productivitatea muncii, gradul de valorificare a producţiei fabricate;
g) Volumul producţiei vândute, structura producţiei, costul de producţie;
h) Nr. de salariaţi, înzestrarea tehnică a muncii, productivitatea muncii, eficienţa mijloacelor fixe,
gradul de valorificare a producţiei fabricate;
i) Volumul producţiei vândute, structura producţiei, costul de producţie, preţul de vânzare;
j) Nr. de salariaţi, productivitatea muncii, înzestrarea tehnică a muncii, eficienţa mijloacelor fixe,
gradul de valorificare a producţiei fabricate.
327.Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numărului de salariaţi = 105%; Indicele gradului de
valorificare a producţiei marfă fabricate = 101%; Indicele gradului de înzestrare tehnică a
muncii = 95%. Aceasta semnifică:
f) A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de
produse finite;
g) Au crescut productivitatea muncii şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe, dar s-a redus stocul de
produse finite;
h) Au scăzut productivitatea muncii, eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de produse finite;
i) A scăzut productivitatea muncii, a crescut eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi s-a redus stocul de
produse finite;
j) A crescut cifra de afaceri şi productivitatea muncii, dar s-a redus eficienţa utilizării mijloacelor fixe.
328.Indicele numărului de salariaţi = 95%; Indicele productivităţii muncii = 98%; Indicele gradului
de valorificare a producţiei marfă fabricate = 96%; Indicele gradului de înzestrare tehnică a muncii
= 99%. Aceasta semnifică:
f) A crescut cifra de afaceri şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe, dar s-a redus stocul de produse finite;
g) A scăzut cifra de afaceri şi a crescut eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de produse finite;
h) A scăzut productivitatea muncii, a crescut eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi s-a redus stocul de
produse finite;
i) Au scăzut productivitatea muncii, eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi stocul de produse finite;
j) Au scăzut cifra de afaceri şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe, dar a crescut stocul de produse finite.
329. Analiza structurală a valorii adăugate presupune:

f) Stabilirea factorilor ce influenţează valoarea adăugată;
g) Măsurarea influenţei factorilor asupra modificării valorii adăugate;
354
h) Stabilirea consecinţelor modificării valorii adăugate asupra principalilor indicatori economico-
financiari;
i) Stabilirea modului de repartizare a valorii adăugate pe elemente componente;
j) Calculul modificării absolute şi procentuale a valorii adăugate.
330. Analiza factorială a valorii adăugate presupune:

f) Compararea valorii adăugate brute cu valoarea adăugată netă;
g) Stabilirea consecinţelor modificării valorii adăugate asupra principalilor indicatori economico-
financiari;
h) Stabilirea factorilor ce influenţează valoarea adăugată şi măsurarea influenţei acestora;
i) Stabilirea contribuţiei fiecărui element component la obţinerea valorii adăugate;
j) Calculul modificării absolute şi procentuale a valorii adăugate.
331.Influenţa cu semnul plus a gradului de valorificare al producţiei fabricate asupra cifrei de

afaceri semnifică:
f) Reducerea gradului de valorificare al producţiei fabricare;
g) Creşterea stocurilor de produse finite;
h) Reducerea stocurilor de produse finite;
i) Reducerea stocurilor de producţie neterminată;
j) Creşterea stocurilor de producţie neterminată.
332.Care din următoarele elemente se includ în cifra de afaceri?

f) Veniturile din dobânzile aferente disponibilităţilor băneşti de la bănci;
g) Veniturile din vânzarea produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor către terţi;
h) Veniturile din vânzarea unor mijloace fixe care nu mai sunt utilizate în întreprindere;
i) Veniturile înregistrate în avans;
j) Veniturile din diferenţele de curs valutar.
333.Indicele producţiei exerciţiului = 108%; Indicele valorii adăugate = 105%; Indicele

productivităţii anuale a muncii (calculată pe baza producţiei exerciţiului) = 97%. Aceasta
semnifică:
f) Creşterea numărului de personal şi reducerea ponderii consumurilor de la terţi;
g) Scăderea numărului de personal şi reducerea ponderii consumurilor de la terţi;
h) Creşterea numărului de personal şi a ponderii consumurilor de la terţi;
i) Sporirea productivităţii muncii şi reducerea numărului de personal;
j) Scăderea numărului de personal şi a productivităţii muncii.
334.Valoarea adăugată se determină ca:
a ) Diferenţa dintre producţia exerciţiului şi consumurile provenind de la terţi;
f) Diferenţa dintre producţia exerciţiului şi cheltuielile salariale;
g) Rezultatul favorabil al exerciţiului;
h) Diferenţa dintre excedentul brut din exploatare şi amortizare;
i) Diferenţa dintre cifra de afaceri şi suma amortizării.
335. Care din următoarele elemente se includ în valoarea adăugată:

f) Cheltuielile cu salariile;
g) Cheltuielile cu serviciile telefonice;
h) Cheltuielile cu materiile prime;
i) Valoarea mărfurilor vândute;
355
j) Costul mărfurilor vândute.
336.Influenţa cu semnul plus a modificării structurii producţiei asupra valorii adăugate presupune:
f) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mare decât media pe
întreprindere;
g) Scăderea valorii adăugate pe produse;
h) Creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mică decât media pe
întreprindere;
i) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mică decât media pe
întreprindere;
j) Scăderea valorii adăugate totale.
337.Indicele valorii adăugate (IVA) este mai mare decât indicele producţiei exerciţiului (IQex).
Aceasta reflectă:
f) O creştere a profitului;
g) O creştere a ponderii consumurilor de la terţi în producţia exerciţiului;
h) O reducere a ponderii consumurilor de la terţi în producţia exerciţiului;
i) O creştere a productivităţii muncii;
j) O utilizare mai bună a timpului de lucru al muncitorilor.
338.Indicele valorii adăugate (IVA) este mai mic decât indicele producţiei exerciţiului (IQex).
Aceasta reflectă:
f) O creştere a productivităţii muncii;
g) O creştere a profitului;
h) O reducere a ponderii consumurilor de la terţi în producţia exerciţiului;
i) O utilizare mai bună a timpului de lucru al muncitorilor.
j) O creştere a ponderii consumurilor de la terţi în producţia exerciţiului.
339.Influenţa cu semnul minus a modificării structurii producţiei asupra valorii adăugate presupune:
f) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mare decât media pe
întreprindere;
g) Creşterea valorii adăugate pe produse;
h) Creşterea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mare decât media pe
întreprindere;
i) Scăderea ponderii produselor cu valoare adăugată pe produs mai mică decât media pe
întreprindere;
j) Creşterea valorii adăugate totale.
340.Valoarea adăugată este influenţată, într-un sistem factorial, de următorii factori direcţi, în
următoarea ordine:
f) Volumul fizic al producţiei, preţul de vânzare şi cheltuielile materiale pe produs;
g) Producţia exerciţiului şi valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului;
h) Volumul fizic al producţiei şi valoarea adăugată pe produs;
i) Structura producţiei, preţul de vânzare şi cheltuielile materiale pe produs;
j) Volumul fizic al producţiei, structura producţiei, costul pe produs şi preţul de vânzare.
341.Influenţa cu semnul plus a cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs asupra valorii

adăugate semnifică:
f) Reducerea valorii adăugate;
356
g) Creşterea cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs;
h) Reducerea cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs;
i) Creşterea ponderii produselor cu o valoare adăgată mai mare decât media pe întreprindere;
j) Creşterea ponderii produselor cu o valoare adăgată mai mică decât media pe întreprindere.
342.Consumurile intermediare (provenind de la terţi) cuprind:

f) Valoarea stocurilor de materii prime şi materiale;
g) Cheltuielile cu materiile prime şi materialele;
h) Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe;
i) Cheltuielile cu impozitele şi taxele;
j) Cheltuielile cu amenzile şi penalităţile;
343.Indicele numărului de salariaţi = 102%; Indicele producţiei fabricate = 103%; Indicele cifrei de
afaceri = 101%. Aceasta semnifică:
f) A crescut productivitatea muncii şi a scăzut stocul de produse finite;
g) A scăzut productivitatea muncii şi stocul de produse finite.
h) A crescut productivitatea muncii şi stocul de produse finite;
i) A scăzut productivitatea muncii şi a crescut stocul de produse finite;
j) A crescut numărul de salariaţi şi a scăzut productivitatea muncii;
344.Productivitatea marginală a muncii reprezintă:

f) Eficienţa cu care este utilizată forţa de muncă în activitatea productivă;
g) Cantitatea de produse obţinută de un muncitor într-o zi;
h) Sporul de producţie la o creştere cu o unitate a timpului lucrat;
i) Sporul de producţie generat de noile investiţii productive;
j) Nivelul minim acceptat al productivităţii muncii unui muncitor.
345.Pentru analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe se urmăreşte:

f) Gradul de utilizare a capacităţii de producţie;
g) Gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil;
h) Randamentul utilajelor;
i) Corelaţia dintre dinamica cifrei de afaceri şi dinamica valorii mijloacelor fixe;
j) Ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe;
346.Pentru analiza utilizării intensive a mijloacelor fixe se urmăreşte:

f) Modul de utilizare a regimului schimburilor utilajelor;
g) Timpul efectiv lucrat de mijloacele fixe;
h) Randamentul utilajelor;
i) Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe;
j) Ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe;
347.Influenţa cu semnul plus a modificării structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1000
lei venituri totale semnifică:
f) Scăderea ponderii veniturilor din exploatare;
g) Creşterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mici decât media pe
întreprindere;
h) Creşterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii, mai mari decât media pe
întreprindere;
i) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale;
357
j) Majorarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.
348.Cheltuielile la 1000 lei CA sunt influenţate de următorii factori direcţi, în următoarea ordine:
d) Cantitate, preţ, cost;
e) Cantitate, cost, structură;
f) Structură, preţ, cost;
g) Cost, structură, preţ;
h) Structură, cost, preţ.
349.Influenţa cu semnul minus a preţului de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
semnifică:
e) Creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
f) Creşterea costurilor pe produse;
g) Scăderea preţului de vânzare;
h) Creşterea preţului de vânzare;
i) Creşterea volumului producţiei vândute.
350.Influenţa cu semnul plus a preţului de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
semnifică:
f) Scăderea costurilor pe produse;
g) Creşterea costurilor pe produse;
h) Scăderea preţului de vânzare;
i) Creşterea preţului de vânzare;
j) Scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.
351.Influenţa cu semnul minus a structurii producţiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
semnifică:
f) Creşterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decât media pe
întreprindere;
g) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decât media pe
întreprindere;
h) Creşterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decât media pe
întreprindere;
i) Creşterea cifrei de afaceri;
j) Creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
352.Influenţa cu semnul plus a structurii producţiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
semnifică:
f) Creşterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decât media pe
întreprindere;
g) Creşterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decât media pe
întreprindere;
h) Creşterea cifrei de afaceri;
f) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decât media pe
întreprindere;
f) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
f) ∑
358
∑qq1pc0 ×1000 −∑qq0pc0 ×1000 se determină influenţa:
353.Pe baza relaţiei 1 0 0 0
f) Cantităţii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
g) Structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
h) Cantităţii asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate;
i) Costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
j) Structurii asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate.
354. Influenţa cu semnul minus a costurilor pe produse asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri semnifică:
f) Creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
h) Scăderea costurilor pe produse;
j) Creşterea volumului producţiei vândute.
355.Indicele veniturilor din exploatare = 106%; Indicele cifrei de afaceri = 104%; Indicele
cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 102%. Aceasta semnifică:
f) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri şi cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
g) A scăzut cifra de afaceri şi s-au redus cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
h) A crescut ponderea producţiei stocate şi imobilizate în veniturile din exploatare;
i) A scăzut ponderea producţiei stocate şi imobilizate în veniturile din exploatare;
j) A scăzut profitul aferent cifrei de afaceri şi au crescut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri.
356.Cheltuielile variabile totale se modifică odată cu modificarea volumului de activitate astfel:

f) Cresc odată cu creşterea volumului de activitate;
g) Scad odată cu creşterea volumului de activitate;
h) Nu sunt influenţate de volumul de activitate;
i) Cresc odată cu reducerea volumului de activitate;
j) Au un caracter relativ constant.
357.Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea volumului de

activitate astfel:
h) Scad odată cu reducerea volumului de activitate;
358.Cheltuielile fixe totale se modifică odată cu modificarea volumului de activitate astfel:

359.Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea volumului de activitate
astfel:
359
i) Nu sunt influenţate de modificarea volumului de activitate;
360.Indicele productivităţii muncii (calculată pe baza veniturilor din exploatare) este mai mare
d) Reducerea profitului din exploatare;
e) Creşterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
f) Creşterea cifrei de afaceri;
g) Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
h) Creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.
361.Indicele productivităţii muncii (calculată pe baza veniturilor din exploatare) este mai mic decât
indicele salariului mediu. Aceasta are ca efect:
e) Reducerea cifrei de afaceri;
f) Creşterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
g) Creşterea profitului din exploatare;
h) Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;
i) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare.
362.Modificarea absolută a fondului de salarii este influenţată de următorii factori direcţi, în

următoarea ordine:
f) Productivitatea muncii şi salariul mediu;
g) Numărul de personal şi salariul mediu;
h) Numărul de personal, productivitatea muncii şi salariul mediu;
i) Salariul mediu şi productivitatea muncii;
j) Volumul producţiei şi timpul lucrat de un salariat.
363.Modificarea relativă a fondului de salarii este influenţată de următorii factori, în următoarea

ordine:
f) Nr. de salariaţi, timpul lucrat de un salariat şi salariul mediu orar;
g) Nr. de salariaţi, productivitatea orară a muncii şi salariul mediu orar;
h) Volumul de activitate, productivitatea orară a muncii şi salariul mediu orar;
i) Volumul de activitate, timpul total lucrat şi fondul de salarii;
j) Productivitatea orară a muncii şi salariul mediu orar;
364.Influenţa cu semnul minus a productivităţii muncii asupra modificării cheltuielilor cu salariile

la 1000 lei venituri din exploatare reflectă:
f) O reducere a cheltuielilor cu salariile;
g) O creştere a cheltuielilor cu salariile;
h) O reducere a productivităţii muncii;
i) O creştere a productivităţii muncii;
j) O creştere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare.
365.Indicele fondului de salarii = 102%; Indicele veniturilor din exploatare = 104%; Indicele
salariului mediu = 108%. Aceasta semnifică:
360
f) A crescut numărul de personal şi productivitatea muncii;
g) A crescut numărul de personal şi fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare;
f) A crescut fondul de salarii şi productivitatea muncii, dar s-a redus fondul de salarii la 1000 lei
venituri din exploatare;
f) A scăzut productivitatea muncii, şi numărul de personal;
f) A crescut productivitatea muncii şi fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare.
366.Indicele fondului de salarii = 96%; Indicele veniturilor din exploatare = 88%; Indicele
productivităţii muncii = 98%. Aceasta semnifică:
f) A scăzut productivitatea muncii şi a crescut numărul de personal;
g) A crescut numărul de personal şi a crescut fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare;
h) A scăzut fondul de salarii şi salariul mediu;
i) A crescut salariul mediu, dar s-a redus productivitatea muncii;
j) A crescut productivitatea muncii şi a scăzut numărul de personal.
367.Costul marginal reprezintă:

f) Costul cu materiile prime şi materialele aferente ultimei unităţi de producţie realizate;
g) Sporul de cheltuieli generate de creşterea volumului de activitate cu o unitate;
h) Costul previzionat de realizare a produselor;
i) Costul minim posibil de realizare a produselor;
j) Acel nivel al costului de producţie egal cu preţul de vânzare.
368.Care dintre următorii indicatori se foloseşte pentru caracterizarea rentabilităţii?

f) Producţia exerciţiului;
g) Valoarea adăugată;
h) Cifra de afaceri;
i) Rezultatul din exploatare;
j) Productivitatea muncii;
369.Excedentul brut de exploatare se calculează cu relaţia:

f) Producţia exerciţiului - consumurile provenind de la terţi;
g) Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele;
h) Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - cheltuieli cu
personalul;
i) Producţia exerciţiului - Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele;
j) Partea din rezultatul exerciţiului utilizată pentru dezvoltarea întreprinderii.
370.Rezultatul curent al exerciţiului se stabileşte cu relaţia:

f) Rezultatul din exploatare + Rezultatul extraordinar;
g) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare;
h) Rezultatul din exploatare - Rezultatul financiar;
i) Rezultatul total al exerciţiului - Rezultatul din exploatare;
j) Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare.
371.Rezultatul exploatării se poate determina cu relaţia:

f) Excedentul brut de exploatare + Venituri din provizioane din exploatare + Alte venituri din
exploatare - Cheltuieli cu personalul - Alte cheltuieli de exploatare;
361
f) Excedentul brut de exploatare + Venituri din provizioane din exploatare + Alte venituri din
exploatare - Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele din exploatare - Alte cheltuieli de
exploatare;
g) Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - cheltuieli cu
personalul;
h) Rezultatul curent - Rezultatul extraordinar;
i) Veniturile din exploatare + Cheltuielile din exploatare.
372.Influenţa cu semnul plus a preţului de vânzare asupra profitului aferent cifrei de afaceri
semnifică:
f) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
h) Scăderea preţului de vînzare;
j) Creşterea volumului producţiei vândute.
373.Influenţa cu semnul minus a modificării costului pe produs asupra profitului aferent cifrei de
afaceri semnifică:
f) Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri;
g) Scăderea ponderii produselor cu costuri mai mici;
h) Creşterea costului pe produs;
i) Reducerea costului pe produs;
j) Creşterea ponderii produselor cu costuri mai mici.
374.Influenţa cu semnul plus a modificării costului pe produs asupra profitului aferent cifrei de
afaceri semnifică:
f) Creşterea ponderii produselor cu costuri mai mari;
g) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
h) Creşterea costului pe produs;
i) Creşterea ponderii produselor cu costuri mai mici;
j) Reducerea costului pe produs.
375.Influenţa cu semnul plus a structurii producţiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri
semnifică:
f) Creşterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decât media pe întreprindere;
g) Creşterea ponderii produselor pentru care rentabilitatea este mai mică decât media pe
întreprindere;
h) Reducerea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decât media pe întreprindere;
i) Creşterea rentabilităţii pe produs;
j) Reducerea costului pe produs.
376.Influenţa cu semnul minus a structurii producţiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri
semnifică:
f) Menţinerea structurii producţiei;
g) Reducerea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mică decât media pe întreprindere;
h) Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri;
i) Creşterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decât media pe întreprindere;
j) Creşterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mică decât media pe întreprindere.
362
377.Creşterea preţurilor de vânzare are ca efect:
f) Creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
g) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
h) Reducerea cifrei de afaceri;
i) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
j) Reducerea ratei rentabilităţii comerciale.
378.Creşterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:

f) Creşterea ratei rentabilităţii resurselor consumate;
g) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri;
f) Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri;
f) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
f) Creşterea ratei rentabilităţii comerciale.
379.Rentabilitatea exprimă:
f) Eficienţa generală a activităţii comerciale a întreprinderii;
g) Plusul de valoare adus de activitatea întreprinderii;
h) Veniturile totale realizate de întreprindere;
i) Capacitatea unei întreprinderi de a realiza profit;
j) Raportul dintre eforturile depuse şi rezultatele obţinute.
380.Rata rentabilităţii resurselor consumate este influenţată de următorii factori direcţi, în

următoarea ordine:
f) Cantitate, preţ, cost;
g) Cantitate, structură, preţ, cost;
h) Preţ, structură, cantitate;
i) Structură, preţ, cost;
j) Structură, cost, preţ.
381.Rata rentabilităţii vânzărilor (comerciale) este influenţată de următorii factori direcţi, în

următoarea ordine:
f) Cantitate, cost, preţ;
g) Structură, cost, preţ;
h) Cantitate, structură, cost, preţ;
i) Structură, preţ, cost;
j) Preţ, cost.
382.Rata rentabilităţii resurselor consumate s-a modificat de la 15% în perioada de bază, la 10% în
perioada curentă. Aceasta poate semnifica:
f) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut mai mult decât profitul aferent cifrei de afaceri;
g) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut în acelaşi ritm cu profitul aferent cifrei de afaceri;
h) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut într-un ritm inferior profitului aferent cifrei de
afaceri;
i) Creşterea ratei rentabilităţii resurselor consumate;
j) Reducerea preţurilor de vânzare.
383.Creşterea volumului fizic al producţiei are ca efect:

- Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri;
363
- Creşterea ratei rentabilităţii resurselor consumate;
- Scăderea ratei rentabilităţii resurselor consumate;
- Scăderea cifrei de afaceri.
- Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri;
384.Condiţia ca rata rentabilităţii financiare să crească prin folosirea îndatorării este:

f) rentabilitatea economică să fie mai mare decât nivelul inflaţiei şi rata dobânzii să fie mai mică decât
cota de impozit pe profit;
g) rentabilitatea economică să fie mai mare decât cota de impozit pe profit şi mai mare decât rata
inflaţiei;
h) rentabilitatea economică să fie mai mare decât zero, iar raportul datorii/capitalul propriu să fie
subunitar;
i) rentabilitatea economică să fie mai mare decât rata dobânzii;
f) rentabilitatea economică să fie mai mare decât raportul datorii / capital propriu.
385.Indicele cifrei de afaceri = 106%; Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 108%; Indicele
ratei rentabilităţii resurselor consumate = 104%. Aceasta semnifică:
f) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri şi au scăzut cheltuielile şi rata rentabilităţii
comerciale;
g) Au crescut cheltuielile şi a scăzut rata rentabilităţii resurselor consumate;
h) Au crescut rata rentabilităţii resurselor consumate şi cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
i) Au scăzut cheltuielile şi a crescut rata rentabilităţii comerciale;
j) Au scăzut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri şi a crescut cifra de afaceri;
386.Indicele profitului = 103%; Indicele veniturilor = 105%. Aceasta semnifică:

f) Au crescut veniturile şi a scăzut profitul ;
g) Au crescut veniturile şi au scăzut cheltuielile la 1000 lei venituri;
h) Au crescut veniturile şi au crescut cheltuielile la 1000 lei venituri;
i) Au scăzut veniturile şi au scăzut cheltuielile la 1000 lei venituri;
j) Au crescut veniturile şi a crescut rata rentabilităţii veniturilor.
387.Când cota de impozit pe profit este egală cu zero, care este corelaţia între rata rentabilităţii
economice (Re), rata medie a dobânzii la creditele contractate (Rd) şi rata rentabilităţii
financiare (Rf), pentru a acţiona efectul pozitiv de levier financiar?
c) Rf > Rd > Re;
d) Rf > Re > Rd;
e) Rd > Re > Rf;
f) Rd > Rf > Re;
g) Re > Rf > Rd;
388.Pragul de rentabilitate semnifică:

d) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
e) Acel nivel al volumului de activitate la care firma obţine profitul maxim;
f) Acel nivel al productivităţii muncii egal cu salariul mediu;
g) Acel nivel al profitului care asigură distribuirea unor dividende stimulative pentru acţionari;
h) Acea parte a profitului care rămâne la dispoziţia firmei după distribuirea dividendelor.
389.Indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri = 98%; Indicele profitului aferent cifrei de
364
afaceri = 105%; Indicele ratei rentabilităţii comerciale = 103%. Aceasta semnifică:
e) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri şi au scăzut cheltuielile şi rata rentabilităţii resurselor
consumate;
f) Au crescut cheltuielile şi rata rentabilităţii resurselor consumate;
g) Au crescut cifra de afaceri şi cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
h) Au crescut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri şi rata rentabilităţii resurselor consumate;
i) Au scăzut cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri şi a crescut cifra de afaceri;
390.Riscul de exploatare este mai mare atunci când:

f) Diferenţa dintre cifra de afaceri efectivă şi pragul de rentabilitate scade;
g) Diferenţa dintre cifra de afaceri efectivă şi pragul de rentabilitate creşte;
h) Rata rentabilităţii economice creşte;
i) Necesarul de fond de rulment scade;
j) Firma se finanţează numai prin surse proprii;
391.Se cunosc următoarele date:
Producţia exerciţiului (mii lei) 10000 14000
Consumurile provenind de la terţi (mii lei) 6000 8000
Numărul mediu de personal 100 110
Timpul total efectiv lucrat (ore) 160000 181500
Influenţa timpului lucrat de un salariat asupra valorii adăugate este:
- 175,5 mii lei;
- -175,5 mii lei;
- 537,5 mii lei;
- 137,5 mii lei;
- 272,3 mii lei;

Cantitatea (buc) Preţul de vânzare (mil. lei)
Produsele
A 200 300 5 6
B 500 300 8 9
C 700 800 3 4
Total * * * *
Coeficientul de concentrare GINI-STRUCK (G) şi indicele HERFINDHAL (H), calculaţi pentru anul
de bază, iau valorile:
f) G = 0,270; H = 0,425;
g) G = 0,160; H = 0,350;
h) G = 0,160; H = 0,575;
i) G = 0,370; H = 0,425;
j) G = 0,370; H = 0,350;

Cheltuieli materiale 1200 1400
365
Producţia vândută în perioada
curentă exprimată în:
- preţul perioadei de bază -- 1800
- cheltuielile materiale pe 1300
produs ale perioadei de bază
Influenţa producţiei fizice şi a structurii producţiei asupra valorii adăugate este:
f) +150 mii lei şi +220 mii lei;
g) + 120 mii lei şi -220 mii lei;
h) -80 mii lei şi -220 mii lei;
i) -80 mii lei şi +500 mii lei;
j) -300 mii lei şi -120 mii lei;
394.Pe baza datelor:

Natura activităţii Venituri (mii lei) Cheltuieli (mii lei)
Exploatare 8000 10000 6000 7500
Financiară 500 300 1000 1400
Extraordinară 1500 1700 1000 1100
Total 10000 12000 8000 10000
Influenţa structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1000 lei venituri totale şi asupra
profitului total este de:
f) -14,9 lei şi +366,7 mii lei;
g) -30,6 lei şi + 155,3 mii lei;
h) -14,9 lei şi + 155,3 mii lei;
i) -30,6 lei şi +366.7 mii lei;
j) +25.7 lei şi -222,2 mii lei;
395.Se cunosc următoarele:

Influenţele productivităţii orare a muncii şi a salariului mediu orar asupra "Modificării relative a fondului
de salarii" sunt de:
a) -424,3 mii lei şi +94.3 mii lei, şi se apreciază nefavorabil deoarece productivitatea orară a muncii a
scăzut, iar salariul mediu orar a crescut;
b) -533,3 mii lei şi +203.3 mii lei, şi se apreciază favorabil deoare productivitatea orară a muncii a
c) -533,3 mii lei şi +203.3 mii lei, şi se apreciază nefavorabil deoarece productivitatea orară a muncii
a scăzut, iar salariul mediu orar a crescut;
d) -424,3 mii lei şi +94.3 mii lei, şi se apreciază favorabil deoarece productivitatea orară a muncii a
e) +120,5 mii lei şi -450,5 mii lei, şi se apreciază favorabil deoarece productivitatea orară a muncii a
crescut, iar salariul mediu orar a scăzut.

366
Influenţa productivităţii anuale a muncii asupra "Fondului de salarii la 1000 lei venituri din
exploatare" şi asupra profitului din exploatare este:
a) -50 lei şi 1440 mii lei;
b) -150 lei şi 820 mii lei;
c) -50 lei şi 1020 mii lei;
d) -150 lei şi 1440 mii lei;
e) +150 lei şi 820 mii lei;

Influenţa salariului mediu anual asupra "Fondului de salarii la 1000 lei venituri din exploatare" şi asupra
profitului din exploatare este:
a) -50 lei şi -1440 mii lei;
b) +62.5 lei şi -600 mii lei;
c) -50 lei şi +1020 mii lei;
d) +150 lei şi -600 mii lei;
e) +62.5 lei şi +1020 mii lei;

Influenţa structurii producţiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri şi asupra profitului aferent
cifrei de afaceri este de:
a) -50 lei şi +150 mii lei;
b) -100 lei şi +250 mii lei;
c) + 50 lei şi +250 mii lei;
d) + 100 lei şi -700 mii lei;
e) -50 lei şi +250 mii lei.

mii lei
367
Influenţa volumului producţiei asupra profitului aferent cifrei de afaceri şi a structurii producţiei asupra
ratei rentabilităţii resurselor consumate este de:
a) +593.55 mii lei şi +2.31%;
b) +382.36 mii lei şi +12.37%;
c) +382.36 mii lei şi -5.47%;
d) +593.55 mii lei şi +12.37%;
e) -485.64 mii lei şi +2.31%;

Produ-sele Cantitatea Preţ vânzare Cost unitar Chelt. fixe totale
(mii lei) (mii. lei) (mii lei)
A 2000 5 4 3000
B 1500 10 9 4500
Total * * * 7500
Ştiind că valoarea activelor totale este de 10000 mii lei, nivelul cifrei de afaceri care permite atingerea
unei rate a rentabilităţii economice a activului de 20% este:
a) 21591 mii lei;
b) 17045 mii lei;
c) 25000 mii lei;
d) 37930 mii lei;
e) 12232 mii lei;
RĂSPUNSURI CORECTE
BAREM - ECONOMETRIE
1 b, e 21 a 41 b 61 b
2 e 22 d 42 d 62 c
3 c 23 e 43 c 63 d
4 d 24 d 44 c 64 a
5 b 25 c 45 e 65 e
6 a, e 26 c 46 b 66 b
7 c 27 b 47 a 67 b, d
8 d 28 c 48 e 68 c
9 b 29 a 49 b 69 d
10 d 30 c 50 d 70 e
11 d 31 d 51 b 71 d
12 b, d 32 d 52 c 72 d
13 c, e 33 b 53 a 73 b
14 d 34 e 54 e 74 d
15 b 35 e 55 e 75 d
16 c 36 e 56 b 76 e
17 c 37 d 57 d 77 d
18 c 38 b 58 b 78 c
19 e 39 c 59 a 79 d
20 b 40 c 60 e 80 e
BAREM - SONDAJ ŞI ANCHETE STATISTICE

368
81 e 101 b 121 d 141 a
82 c 102 c 122 b 142 d
83 b 103 c 123 b 143 b
84 e 104 a 124 d 144 b
85 e 105 e 125 b 145 e
86 b 106 d 126 e 146 b
87 d 107 b 127 a 147 c
88 d 108 a 128 a 148 e
89 b 109 e 129 a 149 b
90 d 110 c 130 c 150 e
91 a 111 c 131 e 151 b
92 c 112 a 132 a 152 c
93 e 113 b 133 a 153 d
94 c 114 a 134 d 154 c
95 e 115 d 135 b 155 c
96 d 116 c 136 d 156 e
97 b 117 c 137 b 157 c
98 e 118 c 138 c 158 a
99 c 119 d 139 b 159 b
100 a 120 a 140 e 160 c
BAREM - DEMOGRAFIE
161 e 181 a 201 d 221 c
162 c 182 b 202 e 222 c
163 c 183 c 203 a 223 b
164 b 184 b 204 c 224 a
165 a 185 a 205 b 225 b
166 c 186 e 206 c 226 e
167 e 187 b 207 d 227 c
168 c 188 e 208 a 228 d
169 b 189 a 209 b 229 b
170 d 190 b 210 d 230 c
171 e 191 a 211 b 231 a
172 c 192 b 212 c 232 b
173 c 193 e 213 a 233 b
174 a 194 a 214 c 234 c
175 d 195 e 215 a 235 c
176 b 196 c 216 b 236 b
177 b 197 a 217 a 237 a
178 a 198 b 218 b 238 b
179 b 199 b 219 d 239 e
180 c 200 d 220 d 240 a
BAREM - PREVIZIUNE ECONOMICĂ

241 d 261 e 281 c 301 c
242 a 262 d 282 d 302 d
243 c 263 a 283 c 303 c
369
244 e 264 a 284 b 304 a
245 c 265 b 285 a 305 a
246 c 266 c 286 c 306 a
247 c 267 c 287 a 307 b
248 c 268 c 288 c 308 c
249 d 269 b 289 b 309 b
250 e 270 c 290 b 310 d
251 d 271 e 291 d 311 d
252 e 272 b 292 b 312 c
253 d 273 b 293 e 313 d
254 c 274 c 294 b 314 b
255 e 275 d 295 d 315 d
256 e 276 a 296 b 316 d
257 c 277 b 297 a 317 d
258 d 278 a 298 c 318 d
259 e 279 b 299 b 319 e
260 c 280 c 300 c 320 e
BAREM - ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ
321 d 341 c 361 b 381 b
322 a 342 b 362 b 382 a
323 b 343 c 363 e 383 e
324 e 344 c 364 d 384 d
325 b 345 b 365 c 385 e
326 a 346 c 366 d 386 c
327 d 347 c 367 b 387 b
328 e 348 c 368 d 388 a
329 d 349 d 369 c 389 e
330 c 350 c 370 e 390 a
331 c 351 a 371 b 391 d
332 b 352 b 372 d 392 d
333 c 353 b 373 c 393 c
334 a 354 c 374 e 394 d
335 a 355 c 375 a 395 d
336 d 356 a 376 e 396 d
337 c 357 e 377 b 397 b
338 e 358 e 378 d 398 e
339 a 359 b 379 d 399 a
340 b 360 d 380 e 400 a
370
1 Venitul mediul anual al gospodării(mii euro) și Nivelul de educație(anii) înregistrat pe un eșantion de 5000 de
persoane,s-au obținut următoarele rezultate.
Model B Std.Error Beta t Sig

(Constant) 11,734 3,499 - 3,354 0,001
Nivelul de 2,979 0,235 0,177 12,692 0,000
educație
a.dependent variable- Venitul m.În studiul legăturii dintre ediul annual
Pentru exemplu dat,sunt corecte afirmațiile
a.Ecuația de regresie estimate este de forma: Y=2,979+11,734X
b.între cele două variabile există o legătura directă și foarte puternică
c.pentru un Nivel de educație de 18 ani, Venitul mediul anual al gospodării este egal cu 65,356 mii euro
d. Nivel de educație are o influență semnificativă statistic asupra Venitul mediul annual,în condițiile unui risc asumat
de 0,05
2. .În studiul legăturii dintre variabile Valoarea lunară a facturii(euro)și Vechimea abonamentului (luni),înregistrate
pentru 1000 de clienți ale unei companii de telecomunicații,s-au obținut rezultatele prezentate în tabelul următor.
Model R R Square Adjusted R Square Std. Error of the

Estimate
1 0,227 0,051 0,050 16,47099
a.Predictors-(Constant) Vechimea abonamentului
Pentru exemplu dat,sunt corecte afirmațiile
a.5% din variația variabilei dependente Valoarea lunară a facturii este explicate de variația variabilei independente
Vechimea abonamentului
b.R=0,277 și arată că legătura dintre cele două variabile este foarte puternică
c.dacă Vechimea abonamentului crește cu 10 luni ,atunci Valoarea lunară a facturii cresște,în medie cu 16,47 euro
d.5,1% din variația variabilei dependente Valoarea lunară a facturii este explicate de factori reziduali
3.Estimațiile b0 și b1 ale parametrilor B0 și B1,calculate pe baza datelor unui eșantion de volum n prin metoda celor
mai mici pătrate,reprezintă
a.valori reale și semnificative
b.variabile aleatoare de selecție
c.valori reale și cunoscute
4. În studiul legăturii dintre Valoarea vânzărilor (Y) ,Cheltuieli de publicitate (X1),Cheltuieli ocazionale de diferite
promoții(X2) și Vânzăriile anuale realizate de principalul concurent (X3),pentru un eșantion de 15 firme s-au obținut
rezultatele prezentate în tabelul următor.
Model B Std. Error Beta T Sig

Constant 65,705 27,731 - 2,369 0,037
X1 48,979 10,658 0,581 4,596 0,001
X2 59,654 23,625 0,359 2,525 0,028
X3 -1,838 0,814 -0,324 -2,258 0,045
dependent variable-Variable Y
Considerând un risc de 10% se poate afirma că parametrul de regresie corespunzător variabilei Cheltuielile ocazionale
de diferite promoții
a.nu este semnificativ diferit de 0
b.este semnificativ statistic
c.indică o legătură liniară semnificativă între Valoarea vânzărilor și Cheltuieli ocazionale de diferite promoții,atunci
când celalte variabile independente se mențin constante
5.În urma prelucrării datelor privind legătura dintre variabilele rata sărăciei și ponderea persoanelor cu studii
superioare în totalul populației ,la nivelul unui eșantion format din 30 de țări,s-au obținut rezultatele din tabelul de
mai jos
Model b Std. Error Beta t Sig

Constant 9,823 6,654 - 1,413 0,169
Rata sărăciei 658 274 0,414 2,406 0,023
dependent variable- ponderea persoanelor cu studii superioare
Se poate afirma că
a.ordonată la origine este semnificativ statistic,în condițiile unui risc asumat de 1%
b. ordonată la origine nu este semnificativ statistic,legătura dintre cele două variabile este reprezentată printr-un
model de regresie liniară prin origine
c,ordonata la origine este semnificativ statistică, în condițiile unui risc asumat de 10%
6. Pentru un esantion de 109 tari ale lumii, s-a studiat legatura dintre speranța de viață a populației
femenine(ani).Rata de alfabetizare a populației femenine(%),Aportul zilnic de calorii(kcal) și Ponderea
populației din mediul urban(%). rezultatele analizei sunt prezenatate în tabelul de mai jos
Model b Std. Beta t Sig Zero-order Partial part
Error
Constant 32,064 3,745 - 8,561 0,000 - - -
Ponderea 0,097 0,041 0,221 2,363 0,021 0,741 0,306 0,147
populației
din urban
Aportul 0,006 0,002 0,262 3,294 0,002 0,715 0,406 0,204
calori
Rata 0,213 0,034 0,520 6,394 0,000 0,615 0,651 0,393
alfabetizare
dependent variable- speranța de viață a populației femenine
a.cu un risc de 1%, Rata de alfabetizare a populației femenine are o influență parțială directă semnificativă
asupra speranța de viață feminine
b.valoarea calculată a statisticii Student pentru testarea semnificației corelației parțiale dintre Rata de
alfabetizare a populației femenine și Speranța de viață feminine 8,79
c.Ponderea populației din urban are o influență parțială semnificativă asupra Speranței de viață feminine în
condițiile unui risc de 1%
d.valoarea medie a Speranței de viață feminine este egală cu 32,064 ani,în condițiile în care factorii de
influență din model ar fi ipotetic egali cu 1.
7. Pentru un esantion de 109 tari ale lumii, sa studiat legatura dintre rata de fertilitate(nr. De copii) , speranta
de viata a populatiei feminine(ani).Aportul zilnic de calorii (kcal) și Rata de alfabetizare a populației
femenine(%).rezultatele analizei sunt prezenatate în tabelul de mai jos
Rata de Rata de Aport calori Speranța
fertilizare alfabetizare medie de viață
Rata de pearson 1 -0,839 -0,695 -0835
fertilizare corelation
Sig(2-
tailed) 0,000 0,000 0,000
N
107 85 75 107
Rata de pearson -0,639 1 0,548 0,819
alfabetizare corelation
Sig(2-
tailed) 0,000 0,000 0,000
N
95 85 75 85
Aport calori pearson -0,698 0,548 1 0,775
corelation
Sig(2-
tailed) 0,000 0,000 0,000
N
75 59 75 75
Speranța pearson -0,938 0.619 0,775 1
medie de viață corelation
Sig(2-
tailed) 0,000 0,000 0,000
N
107 65 75 109
Correlation is significant at the 0,01 level(2-tailed)
a.ignorând influența celorlalte variabile independente,între rata de fertilitate și Rata de alfabetizare există o
corelație egală cu -0,839
b.între Rata de fertilizare și Rata de alfabetizare există o corelație simplă semnificativ statistic ,în condițiile
unui risc de 1%
c. între Rata de fertilizare și Rata de alfabetizare există o legătură inversă și slabă,în condițiile în care influența
celorlalte variabile independente se menține constantă.
8.Proprietățiile unui estimator sunt
A.precizia
b.covergența
c.nedeplasarea
9. Variabila reziduala in modelul econometric include efecte datorate:
a.Parametrilor modelului
b.Neincluderii in model a unor variabile independente importante
c.Existentei erorilor in masurarea datelor
10. În studiul legaturii Valoarea mediu anuala al gospodăriei (mii lei) si nivelul de educatie (ani), sau obtinut
rezultatele prezentate in tabelul urmator
Correlations
Nivelul Valoarea împrumutului bancar
de
educație
Nivelul de educație pearson corelation 1 105
Sig(2-tailed) .000
N 5000 5000
Valoarea împr.bancar pearson corelation .105 1
Sig(2-tailed) .000
N 5000 5000
Correlation is significant at the 0,01 level(2-tailed)
Pentru un risc de 5% sunt corecte afirmațiile
a.între cele două variabile există o corelație directă și puternică
b.valoarea calculată a statisticii test pentru testarea semnificației intensității legăturii dintre cele două variabile,este
egală cu 0,998
c.valoarea calculată a statisticii test pentru testarea semnificației intensității legăturii dintre cele două variabile,este
egală cu 7,5
d. se respinge ipoteza H0: ro=0, cu un risc de 5%
11.Se consideră un model econometric de forma Y=BO+B1X1+B2X2+έ.Sunt corecte afirmațiile
a.variabille trebuie să fie logaritmate pentru a construi un model semnificativ
b.valorile variabilei dependente a modelului econometric sunt B0,B1 și B2
c.variabilele modelului sunt Y,X1,X2, έ
12.Pentru un eșantion de 10 angajați ai unei bănci s-au observat următoarele variabile:salariu curent,vechimea în
muncă și numărul de ani de școală.Pentru aceste variabile s-a verificat un model liniar multiplu.Care dintre
următoarele afirmații sunt corecte?
a.coeficienții de regresie Bi sunt de semne contrare
b. coeficienții de regresie Bi au valori negative
c. coeficienții de regresie Bi au valori pozitive
d.variabila dependentă este salariu curent
13.Pentru un eșantion de angajați ,se analizează legătura dintre salariu curent(dolari),salariu la angajare
(dolari),nivelul de educație (ani) și vechimea în muncă(luni).Rezultatul modelării este prezentat în modelul de mai josb
Model B Std.Error Beta t Sig Zero- Partial Part
Order
constant - 3421,807 - -6,136 0,000 - - -
19891,433
salariu la 1,689 0,058 0,778 29,180 0,000 0,680 0,803 0,801
angajare
Nivelul 970,449 158,158 0,164 6,136 0,000 0.551 0,273 0,126
de
educație
Vechimea 154,042 35,167 0,091 4,380 0,000 0,084 0,198 0,090
în muncă
Dependent variable-salariu curent
a.creșterea cu un dolar a salariului la angajare determină o creștere medie de 1,689 dolari a salariului curent,în
condițiile în care nivelul de educație și vechimea în muncă rămân constante
b.creșterea cu un an a nivelului de educație determină o creștere medie de 970,449 dolari a salariului curent,în
condițiile în care salariul la angajare și vechimea în muncă rămân constante
c.creșterea cu o lună a vechimii în muncă determină o creștere de 154,042 dolari a salariului curent
14.La nivelul uneui eșantion de 75 țări,s-a studiat legătura dintre aportul zilnic de calorii(kcal) și Produsul intern brut
cap de locuitor(dolari).Rezultatele modelării sunt prezentate în tabelul de mai jos
Model B Std Error Beta t sig

Constant 2404,613 56,466 42,585 0,000
Pib pe cap de 0,060 0,006 0,751 9,724 0,000
locuitor
Dependent variable-aportul zilnic de calorii
Pentru exemplul dat sunt corecte afirmatiile :

a.Intre variabile nu exista o legatura semnificativa statistic
b.La o crestere cu 60 De dolari a PIB-ului variabila dependenta Aportul caloric creste , in medie cu 2404,613
kcal
c.La o crestere cu o abatere standard a PIB-ului , variabila dependenta Aportul caloric creste , in medie cu
0.751 abateri standard
d.Intre cele doua variabile exista o legatura directa
15. Intr-un model econometric, componenta determinista este :
a) M(Y(X)
b) Combinatia liniara intre variabilele independente si
c) Variabila reziduala
d) Regresia sau media conditionata
16. Raportul de determinare este egal cu 1 daca :
a) Erorile de modelare sunt nule
b) Modelul explica in totalitate legatura dintre variabile
c) Variabilele din modelul sunt independente
17.
18. Pentru un esantion de 109 tari ale lumii, sa studiat legatura dintre rata de fertilitate(nr. De copii) , speranta
de viata a populatiei feminine(ani)si rata de alfabetizare a populatiei feminine(%). Rezultatele analizei sunt
prezentate in tabelul de mai jos .
Coefficients
Model Unstandardized Standardized
coefficients coefficients
B Std.Error Beta t Sig
1(constant) 10,908 ,832 13,109 ,000
Rata de alfabetizare -,034 ,006 -,518 -5,434 ,000
Speranta medie de viata -,069 ,017 -,393 -4,121 ,000
aDependent variable: Rata de fertilitate
a) Speranta de viata are o importanta mai mare decat rata de alfabetizare asupra ratei de fertilitate
b) Cu un risc de 1% variabila Rata de alfabetizare are o influenta partiala semnificativa statistic asupra
variabilei Rata de fertilitate
c) La o crestere cu 10% a ratei de alfabetizare, rata de fertilitate scade in medie cu 0,34 unitati, atunci
cand speranta de viata se mentine constanta
19.Pentru un eșantion de angajați se studiază legătura dintre variabilele salariu(lei),număr de piese produse și
educație(ani).Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos
Model b Std. Beta t Sig Zero-order Partial part
Error
Constant -7,689 1,778 - -4,330 0,000 - - -
Prod 1,671 0,059 0,773 28,158 0,000 0,881 0,800 0,603
Educație 1,022 0,162 0,173 6,295 0,000 0,656 0,285 0,135
????
20.Componenta deterministă a modelului econometric liniar simplu este reprezentata de
a.M(Y/X=xi)=
b. M(Y/X=xi)=B0+B1X1
C. M(Y/X=xi)= B0+B1X1+
21. Estimatorul unui parametru al modelului de regresie este
a) valoare reala si necunoscuta

b)variabila aleatoare
c.o mărime fixă calculată la nivel de eșantion
22.Pentru un model liniar multiplu de forma Y=BO+B1X1+B2X2+έ,dacă parametrul B1 este semnificativ statistic
,atunci
a.erorile sunt nule
b.parametrul B2 nu este semnificativ statistic
c.modelul de regresie are cel puțin un factor care explică semnificativ variația variabilei dependente
1 Pentru variabilele salariu (lei), productia de salariat(piese), experienta(luni), si educatia (ani), s-au obtinut
rezultatele:
coefficients
coefficients coefficients Correlations
B Std.Error Beta t Sig Zero- partial Part
order
1(constant) -3,695 1,960 -1,885 ,060
Prod 1,747 ,061 ,808 28,831 ,000 ,881 ,807 ,605
Educatie ,745 ,171 ,126 4,362 ,000 ,656 ,202 ,092
exp -,016 ,004 -,100 -4,449 ,000 ,084 -,206 -,093
a;Dependent variable:salariu
Sunt variabile enunturile :
a) In raport cu intensitatea influentei exercitate asupra variabilei dependente, factorii independenti se
ierarhizeaza astfel: productia, experienta, educatia
b) In raport cu intensitatea influentei exercitate asupra variabilei dependente, factorii independenti se
ierarhizeaza astfel: productia, educatia, experienta
c) Legatura bivariata dintre salariu si educatie este directa
2 Pentru un esantin de 474 de angajati , sau obtinut rezultatele prezenatate in tabelul de mai jos , cu privire la
legatura dintre educatie si salariu :
coefficients
Unstandardized coefficients
Model
B Std.Error
1 (constant) -6290.967 1340.920
Educational level(years) 1727.528 97.197
aDependent Variable: Beginning Salary
Considerand un nivel de semnificatie egal cu 5%, valoarea calculata a statisticii test t Student, folosita pentru
testarea pantei dreptei de regresie, si interpretarea corecta sunt :
a) t=177,73 si arata ca Educatia nu influenteaza in mod semnificativ variatia Salariului
b) t= -4,692 si arata ca Educatia influenteaza semnificativ variatia Salariului
c) t= 17,773 si arata ca Educatia influenteaza in mod semnificativ variatia Salariului
3
Model Sum of df Mean F Sig
Square
Squares
Regression 126,186??? 2 62.503 9076.000 000
Residual 0.14 2 ,057??
Total 125,200 4

a) Modelul contine 3 variabile independente
b) Volumul esantionului este n=5
c) Modelul contine 2 variabile independente
4 Estimatiile sunt :
a) Variabile aleatoare
b) Marimi fixe calculate la nivel de esantion
c) Valori posibile ale estimatorilor
5 Variabila reziduala in modelul econometric include efecte datorate:

a) Parametrilor modelului
b) Neincluderii in model a unor variabile independente importante
c) Existentei erorilor in masurarea datelor
6 Intr-un model de regresie multipla, coeficientul de corelatie bivariata indica:
a) Intensitatea legaturii dintre variabila dependenta si o variabila independenta, fara a lua in considerare
influenta celorlalte variabile
b) Intensitatea legaturii dintre variabila dependenta si o variabila independenta, in conditiile in care
celelalte variabile independente sunt considerate aleatoare
c) Intensitatea legaturii dintre variabila dependenta si o variabila independenta , in conditiile in care
celelalte variabile independente sunt considerate constante
7 Estimatorul unui parametru al modelului de regresie este

b) valoare reala si necunoscuta
c) valoare reala si cunoscuta, calculata
d) variabila determinista
e) variabila aleatoare
8 Sa studiat legatura dintre Valoare facturii (euro), vechimea abonamentului(ani) si durata totala a
convorbirilor (minute), pe un esantion de 250 de clienti ai unei companii de telecomunicatii. Rezultatele
obtinute sunt prezenatate in tabelul de mai jos.
Control variables Durata Valoarea facturii

convorbirilor
Vechimea Durata Corelation 1.000 .423
abonamentului convorbirii significance(2tailed) .000
df 0 247
Valoarea facturii Corelation .423 1,000
significance(2tailed) .000 .
df 247 0
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii :

a) Intre durata convorbirilor si valoarea facturii exista o corelatie partiala semnficativa statistic, pentru
un risc de 0,01
b) Intre durata convorbirilor si vechimea abonamentului exista o legatura directa, in conditiile in care
influenta variabilei Valoare facturii se mentine constanta
c) Valoarea calculata a statisticii Student este egala cu 7,34
d) Valoarea calculata a statisticii student este mai mare decta valoarea teoretica
9 In modelul de regresie liniara simpla de forma parametrul reprezinta
a) variabila aleatoare
b) Panta dreptei de regresie
c) Variatia medie absoluta a variabilei independente la o variatie absoluta cu o unitate a variabilei
dependente
10 in studiul legaturii dintre salariu (mii lei) si nivelul de educatie (ani), sau obtinut rezultatele prezentate in
tabelul urmator
Correlations
Y X
Y pearson corelation 1 .737
Sig(2-tailed) .015
N 10 10
X pearson corelation .737 1
Sig(2-tailed) .015
N 10 10
Correlation is significant at the 0.05 level(2tailed)
Pentru un rsic de 5% sunt corecte afirmatiile :
a) Intre salariu si educatie exista o corelatie inversa puternica

b) Pentru testarea semnificatiei intensitatii legaturii dintre cele 2 valori , valoarea teoretica a statisticii
test este 2,30e............?
c) Se respinge ipoteza : cu un risc de 5%
13 Raportul de determinare este egal cu 1 daca :

d) Erorile de modelare sunt nule
e) Modelul explica in totalitate legatura dintre variabile
f) Variabilele din modelul sunt independente
15 Testarea influentei marginale a unei variabile independente in cadrul unui model multiplu presupune
a) Utilizarea unui test Fisher
b) Ipoteza ca reducerea/cresterea valorii raportului de determinatie nu este semnificativa
c) Utilizarea unui test Student
16.Pentru un esantion de 10 angajati al unei banci s-au observat urmatoarele variabile:salariu curent,vechimea
in munca si numarul de ani de scoala.Pentru aceste variabile s-au verificat un model liniar multiplu.Care
dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte?
a.Coeficienti de regresie B1 sunt de semne contrare
b. Coeficienti de regresie B1 au valori negative
c. Coeficienti de regresie B1 au valori pozitive
d.variabila dependenta este salariu curent
1.in urma prelucrarii datelor privind legatura dintre variabilele rata saraciei si ponderea persoanelor cu studii
superioare in totalul populatiei la nivelul unui esantion format din 30 de tari s-au obtinut rezulatatele din tabelul de
mai jos
a. nu se poate specifica variabila independent din modelul de regresie
b. variabila dependenta este ponderea persoanelor cu studii superioare si variabila independent este rata saraciei
c. variabila dependent este rata saraciei si variabila independenta este ponderea persoanelor cu studii superioare
2.Componenta determinista a modelului econometric liniar simplu este reprezentata de:
a. M(Y/X=x i) = э
b. M(Y/X= xi)= B0+B1 xi
c. M(Y/X=xi) = B0+B1xi+ э
3. Estimatorul unui parametru al modelului de regresie este
a. o valoare reala si necunoscuta
b. o variabila aleatoare
c. o marime fixa calculate la nivel de esantion

4. Pentru un model liniar multiplu de forma Y= B0+B1X1+B2X2+ э daca parametrul B1 este semnificativ statistic atunci
a. erorile sunt nule
b parametrul B2 nu este semnificativ statistic
c modelul de regresie are cel putin un factor care explica semnificativ variatia variabilei dependente
5, Pentru un esantion de tari se studiaza legatura dintre rata de crestere economica (RCE) rata somajului (RS) si
indicele preturilor de consum (IPC). Rezulatele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos.
a. volumul esantionului pentru care s-a estimate coeficientul de corelatie partial este de 32 tari
b. intre rata de crestere economica si indicele preturilor de consum exista o legatura inversa, in conditiile in care
influenta variabilei rata somajului se mentine constanta
c. pentru un risc de 5% intre rata de crestere economica si indicele preturilor de consum exista o corelatie
partiala semnificativa statistic, in conditiile in care influenta variabilei rata somajului se mentine constanta
6. In urma prelucrarii datelor inregistrate la nivelul unui esantion , s-au obtinut rezultatele din tabelul de mai
jos:
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii

a. raportul de corelatie este semnificativ, in conditiile unui risc de 5%
b. variatia totala a variabilei dependente Y este 4145,323
c. modelul de regresie este semnificativ , in conditiile unui risc de 1%
7.In studiul legaturii dintre variabilele Valoarea lunara a facturii (euro) si vechimea abonamentului (luni) inregistrate
pentru 1000 de client a unei companii de telecomunicatii , s-au obtinut rezulatatele prezentate in urmatorul tabel :
a. R=0,227 si arata ca legatura dintre cele doua variabile este foarte puternica
b. 5% din variatia variabilei dependente Valoarea lunara a facturii este explicata de variatia variabilei
independente Vechimea Abonamentului
c. 5,1% din variatia variabilei dependente valoarea lunara a facturii este explicate de factorii reziduali
d. Daca vechimea abonamentului creste cu 10 luni, atunci valoarea lunara a facturii creste, in medie, cu 16,47 de
euro
8.Un coeficient de regresie intr-un model multiplu exprima:
a. variatia relativa a variabilei dependente daca o variabila independent variaza cu o unitate
b. variatia absoluta a variabilei dependente daca o variabila independenta, careia ii este atasat, variaza cu o
unitate si celelalte variabile raman constant
9.Metoda celor mai mici patrate , folosita pentru estimarea parametrilor modelului de regresie , presupune,
raspuns correct: B
10. Daca pentru un model de regresie de forma Y=Bo+B1 X + , ordonata la origine este semnificativa statistic
,atunci:
a. nu exista legatura statistica intre cele doua variabile
b. dreapta trece prin origine
c. media variabilei dependente este semnificativa chiar daca variabila independent la valoarea zero
11. Pentru examenul dat sunt corecte afirmatiile:
a. Intervalul de incredere pentru panta dreptei de regresie , considerand un risc de 0,05 este [0,132; 0,226]
b. Constanta din modelul de regresie dintre cele doua variabile este semnificativa statistic, considerand un risc
de 0,05
c. Legatura dintre cele doua variabile este o legatura directa si slaba
12. Estimatiile sunt:
a. valori posibile ale estimatorilor
b. valori estimate la nivelul populatiei
c. marimi fixe calculate la nivel de esantion
13. Pentru un esantion de angajati se studiaza legatura dintre variabilele salariu (lei) numar de piese produse si
educatie (ani). Rezultatele obtinute sunt prezente in tabel:
a. Intre numarul de piese produse si salariu exista o legatura inversa

b. Intre educatie si salariu exista o legatura directa si slaba , atunci cand numarul de piese produse este
constanta
c. Intre educatie si salariu exista o legatura bivariate directa
14. In studiul legaturii dintre salariul current , vechimea in munca, salariul la angajare si nivelul de educatie
pentru un esantion de angajati, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Model R R square Adjusted r square Std, error of the
estimate
1 895 801 800 $ 7.650 626
a. R² 0,801 si arata ca 80,1% din variatia salariului curent este explicate prin variatia simultana a vechimii in
munca si a nivelul de educatie
b. R² 0,895 si arata ca 89,5% din variatia salariului curent este explicate prin variatia simultana a vechimii in
munca si a nivelul de educatie
c. R² 0,801 si arata ca 80,1% din variatia salariului curent este explicate prin variatia vechimii in munca si a
salariului la angajare, nivelul de educatie fiind mentinut constant
15. In stadiul legaturii dintre venitul mediu anual al gospodariei (mii euro) si valoarea imprumutului bancar (mii euro)
pe un esantion de 5000 persoane , s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Model Sum of squares Df

1.regression 26053, 134 1
Residual 33150, 611
Total 59203, 744 4999
Dependent variable: valoarea imprumutului bancar
a. Raportul de corelatie estimate este egal cu 0,663

b. Valoarea calculate a statisticii test F (fisher) folosita pentru testarea raportului de corelatie este egala cu 3927,
939
c. 66,3% din variatia valorii imprumutului bancar este explicata de variatia venitului gospodariei
d. Numarul de parametri ai modelului este egal cu 2
16. Raportul de determinatie arata:
a. procentul variatiei variabilei dependente explicate de variatia variabilei independente
b. gradul de adecvare a modelului teoretic cu datele reale
c. gradul de intensitate a legaturii dintre 2 variabile
17. Modelele econometrice pot fi :
a. liniare
b. deterministe
c. neliniare
18. In urma prelucrarii datelor privind legatura dintre variabilele rata saraciei si ponderea persoanelor cu studii
superioare in totalul populatiei, la nivelul unui esantion format din 30 de tari , s-au obtinut rezultatele din tabelul de
mai jos
Se poate afirma ca:
a. Ordonata la origine este semnificativa statistic, in conditiile unui risc asumat de 1%

b. Ordonata la origine nu este semnificativa statistic, legatura dintre cele doua variabile este reprezentata
printr-un model de regresie liniara prin origine
c. Ordonata la origine este semnificativa statistic, in conditiile unui risc asumat de 10%
19. In studiul legaturii dintre variabilele Pretul autoturismului (euro) consumul de combustibil (litri/100km) si
capacitatea motorului (cm3) s-au obtinut rezulatele de mai jos
a. Prin excluderea variabilei consumul de combustibil , valoarea R 2 scade cu 0,2%
b. Puterea explicative a modelului cu toate variabilele independente incluse este de 39,6%
c. Influenta marginala a consumului de combustibil asupra pretului nu este semnificativa statistic
20. Pentru un esantion de 109 tari ale lumii s-a studiat legatura dintre rata de fertilitate (nr de copii) speranta
de viata a populatiei feminine ( ani) si rata de alfabetizare a populatiei feminine (%) rezultatele analizei se afla
in tabelul de mai jos
Sunt adev arate:
a. La o crestere cu 10% a ratei de alfabetizare , rata de fertilitate scade in medie cu 0,34 unitati ,atunci cand
speranta de viata se mentine constanta
b. Speranta de viata are o importanta mai mare decat rata de alfabetizare asupra ratei de feritilitate
c. Cu un risc de 1% variabila rata de alfabetizare are o influenta partiala semnificativa statistic asupra
variabilei rata de fertilitate
21. La nivelul unui esantion de 25 tari , s-a studiat legatura dintre aportul zilnic de calorii (kcal) si produsul intern
brut(pib)
Model Unstand. Coef Standardized t Sig

B STD.error coeff
Beta
Constant 2404,613 56,466 42,585 0,0000
Pib pe cap de loc 0,060 0,006 0,751 9,724 0.0000
Pentru examenul dat sunt corecte affirm:
a. Intre cele doua variabile exista o legatura

b. Intre varibile nu exista nici o legatura semnificativa statistic
c. La o crestere cu o abatare standard a pib-ului variabila dependenta aportul caloric creste, I medie, cu 0,751
abateri standard
d. La o crestere cu 60 de dolari a pib-ului , variabila dependenta aportul caloric creste, in medi cu 2404, 613 kcal
22. in urma prelucrarii datelor pentru un esantion de persoane privind legatura dintre salariul curent (dolari) salariul la
angajare (dolari) –x1 nivelul de educatie (ani)-x2 si vechimea in munca –x3 s-au obtinut urm tab urmator:
Rs corect:
c.ecuatia estimata a modelului legaturii dintre variabile este y= 1989.433 +1.689 X1+ 970.449 X2 +154.042 X3
1) În urma prelucrării datelor privind variabilele Y, X1 şi X2

seobţin următoarele rezultate:
Correlations
Control Variables Y X1
X2 Y Correlation 1.000 .956
df 0 4
df 4 0
 0,956
Cu privire la coeficientul de corelaţie YX  X
r
, se poate 1 2
afirma că
a) măsoară legătura bivariată dintre variabilele Y şi X1
b) arată că între variabilele Y şi X1 există o legătură
directă, puternică, atunci când variaţia variabilei X2 se
menţine constantă
c) indică faptul că între variabilele Y şi X2 există o legătură
directă, puternică, atunci când variaţia variabilei X1 se
menţine constantă
--------------------------------------------------------------------
-
2) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele PIB/loc
($) şi Procentul de populaţie urbană (%), pentru un
eşantion de ţări în anul 2010, folosind modelul Compound, sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Coefficients
Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Constant) 210,430 48,762 4,315 ,000

a) yx  210,43  1,046
X
b) yx  210,43x
1,046
c) yx  1,046 x
210,43
--------------------------------------------------------------------
-
3) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele PIB/loc
($) şi Procentul de populaţie urbană (%), pentru un
eşantion de ţări în anul 2010, folosind modelul Compound, sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Coefficients
Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Constant) 210,430 48,762 4,315 ,000

a) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. scade în
medie cu (ln1,046 )  100%
b) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. creşte
în medie cu (ln 1,046 )  100%
c) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc.
creşte în medie cu 104,6%.

Coefficients
1/X 269,392 45,171 ,815 5,964 ,000
(Constant) 36,346 7,801 4,659 ,000

a) Rata inflaţiei scade în medie cu 269,392%, la o
b) Rata şomajului scade în medie cu 269,392%, la o
creştere cu 1% a Ratei inflaţiei
c) Rata medie a inflaţiei este de 36,346%, atunci când Rata
şomajului tinde spre infinit
--------------------------------------------------------------------
-
Coefficients
ln(X1) .697 .057 .944 12.164 .000
(Constant) 9.871 .898 10.994 .000

Y  9,871X 0,697
a) ecuaţia modelului estimat este x
b) ecuaţia modelului estimat este lnYx  ln 9,871  0,697  ln X
c) la o creştere cu 1% a valorii variabilei X, Y creşte
în medie cu 0,697 mil. lei.
--------------------------------------------------------------------
-
consum ale gospodăriilor (lei/lună) şi indicele preţurilor
de consum (IPC) din România (%), în perioada 1991-2010, s-
Coefficientsa
1 (Constant) 133,816 8,009
X -7,390 1,016 -,864

a) IPC are o influenţă puternică, inversă, asupra cheltuielilor
de consum
b) nivelul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor scad,
în medie, cu 73,9 lei/lună, la o creştere cu 10% a
indicelui preţurilor de consum
c) pentru a asigura un consum de 120 lei/lună , IPC trebuie să
fie de 1,87%
--------------------------------------------------------------------
-
7) În studiul legăturii dintre consumul anual pentru un
produs (Y, kg/pers.), preţul produsului (X1, lei/kg) şi
venitul anual disponibil (X2, mii lei), s-a obţinut
următorul model
y  42  0,56  X 1  7 ,5  X 2
de regresie x
i
estimat:
a) consumul anual pentru acest produs scade, în medie, cu 3,92
kg/pers., dacă preţul creşte cu 7 lei/kg, considerând
constantă influenţa venitului
b) consumul anual pentru acest produs scade, în medie, cu 0,56
kg/pers., dacă preţul creşte cu 7 lei/kg,
considerând constantă influenţa venitului
c) consumul anual pentru acest produs creşte, în medie, cu
creşte cu 2 mii lei.
--------------------------------------------------------------------
-
jos:
Y
60,00 Observed
Estimated
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00

variabile este
a) Y  0  1  X   2  X  
2
b) Y  0  1  X 1   2  X 2 
2

c) Y  0  1  e 
X
--------------------------------------------------------------------
-
Coefficients
Productie -,009 ,001 -4,897 -14,094 ,000
Productie ** 2 7,73E-006 ,000 4,809 13,839 ,000
(Constant) 5,886 ,142 41,431 ,000

6
a) ecuaţia estimată este: YX  5,886  0,009 X  7 ,73  10  X
2

6
c) ecuaţia estimată este: YX  5,886  0,009 X 1  7 ,73  10  X2
2
d) nivelul optim al costului se atinge pentru o producţie de 582,14

tone.
(mii lei) şi Y (mil. lei), printr-un model Growth, se prezintă în
tabelul de mai jos.
Coefficients
X1 .130 .014 .912 9.412 .000
(Constant) 2.720 .073 37.090 .000

a) ecuaţia modelului estimat este lnYx  2,72  0,13  X
13%

şi Y (mil. lei), printr-un model exponenţial, se prezintă în
tabelul de mai jos.
Coefficients
X1 .130 .014 .912 9.412 .000
(Constant) 15.175 1.113 13.638 .000
The depend ent variable is ln(Y).

a) ecuaţia modelului estimat este lnYx  ln 15,175  0,13  X
c) la o creştere a lui X cu o mie de lei, Y creşte în
medie cu 13%

Coefficients
ln(X) 20.535 3.396 .961 6.047 .009
(Constant) -1.799 5.388 -.334 .760

a) ecuaţia modelului estimat este Yx  1,799  20,535  ln X
b) ecuaţia modelului estimat este ln Yx  1,799  20,535  ln X
c) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu
20,535 mil. lei
d) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu
0,20535 mil. lei

educaţie (ani), pentru un eşantion format din 25
persoane, s-au obţinut rezultatele prezentate în tabelul
următor:
Coefficientsa
1 (Constant) -18331.2 2821.912 -6.496 .000

a) parametrul β1 este semnificativ diferit de zero
b) între cele două variabile există o legătură directă
c) Nivelul de educaţie are o influenţă semnificativă
asupra Salariului
????( din ANOVA)
14) În urma prelucrării datelor privind mai multe variabile se

Model Summary
Change Statistics
1 .910a .828 .818 5.2961 .828 83.271 4 69 .000
2 .907b .822 .814 5.3542 -.006 2.544 1 69 .115
a. Predictors: (Constant), Average female life expectancy, People living in cities (%), Daily calorie intake, People who read (% )

a) prin excluderea variabilei People living in cities modelul a fost
îmbunătăţit
b) excluderea variabilei People living in cities nu a
modificat semnificativ puterea explicativă a modelului
c) după excluderea variabilei People living in cities valoarea
R2 a scăzut cu 0.003
d) influenţa parţială a
variabilei People living in
cities
asupra variabilei dependente nu este
semnificativă
????
1 Pentru variabilele salariu (lei), productia de salariat(piese), experienta(luni), si educatia (ani),
s-au obtinut rezultatele:
coefficients
coefficients coefficients Correlations
B Std.Error Beta t Sig Zero- partial Part
order
1(constant) -3,695 1,960 -1,885 ,060
Prod 1,747 ,061 ,808 28,831 ,000 ,881 ,807 ,605
Educatie ,745 ,171 ,125 4,362 ,000 ,656 ,202 ,092
exp -,016 ,004 -,100 -4,449 ,000 -,084 -,206 -,093
Dependent variable:salariu
Au loc concluziile:
a.cu un risc de 1% productia are o influenta partiala directa semnificativa pentru salariu
b.cu o incredere de 0,95 nivelul mediu al salariului nu este semnificativ statistic,in conditiile in care
factorii de influenta d.. sunt nuli
c.panta modelului de regresie liniara multipla nu este semnificativa
2.Pentru testarea semnificatiei unui model de regresie liniara simpla ,sau obtinut datele prezentate in
tabelul de mai jos:
Model Sum of df Mean Square F Sig
Squares
Regression 310.083 1 310.083 205.061 0.000
Residual 24.194 16 1.512
Total 334.278 17
c.H0:B0=0;B1=0
H1=B0≠0;B1≠0
3.In studiul legaturii dintre consumul anual pentru un produs (Y,kg/pers.),pretul produsului(X1,lei/kg) si
venitul anual disponibil (x2,mii lei),s-a obtinut urmatorul model de regresie estimat:𝑦𝑥𝑖 =37,54-
0.88X1+11.9X2
Pentru exemplu dat sunt corecte afirmatiile:
a.consumul mediu anual pentru acest produs scade cu 0.88 kg/pers ,daca pretu creste cu 5 lei/kg
,considerand constanta influenta venitului
b. consumul anual pentru acest produs scade,in medie,cu 4,4 kg/pers, daca pretu creste cu 5
lei/kg,considerand constanta influenta venitului
c. consumul mediu anual pentru acest produs scade cu 119 kg/pers,daca venitul anual scade cu 10 mii lei
,daca pretul nu sa modificat
Întrebări grila Econometrie Exemple pentru EXAMEN
INTREBAREA 1.
În studiul legăturii dintre Mortalitatea inflantilă (Y, decedați la 1000 născuți vii) și PIB/ cap de locuitor (X, $)
s-au obținut următoarele rezultate:
Coefficients
ln(PIB/ loc) -21,966 1,462 -,824 -15,019 ,000
(Constant) 215,381 11,709 18,394 ,000
S-a estimat un model de regresie în SPSS:
a) Logaritmic
b) Compound
c) Exponențial
INTREBAREA 2.
Coefficients
ln(PIB/ loc) -21,966 1,462 -,824 -15,019 ,000
(Constant) 215,381 11,709 18,394 ,000
Ecuația modelului estimat al legăturii dintre cele două variabile este de forma:
a) Yx = 215,381 – 21,966 lnX

b) lnYx = 215,381 – 21,966 lnX
c) Yx = ln(215,381) – 21,966 lnX
INTREBAREA 3.
Coefficients
ln(PIB/ loc) -21,966 1,462 -,824 -15,019 ,000
(Constant) 215,381 11,709 18,394 ,000
Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmațiile:
a) Atunci când PIB/loc crește cu 1%, Mortalitatea infantilă scade, în medie, cu 0,21966 decedați la
1000 născuți vii. – interpretare pentru b1
b) Atunci când PIB/loc este egal cu 1$, Mortalitatea infantilă medie este egală cu 215 decedați la 1000
născuți vii. – interpretare pentru b0
c) Atunci când PIB/loc crește cu 1%, Mortalitatea infantilă scade, în medie, cu 21,966%.
INTREBAREA 4.
Coefficients
Coef ficients Coef ficients
ln(PI B / loc) -,628 ,034 -,871 -18,337 ,000
(Constant) 3755,157 1029,735 3,647 ,000
The dependent variable is ln(mortalitatea infantila (decedati la 1000 născuti vii)).
În această situație, s-a estimat un model de regresie:
a) Liniar
b) Neliniar
c) Log-liniar
d) Putere
INTREBAREA 5
În studiul legăturii dintre Mortalitatea infantilă (Y, decedați la 1000 născuți vii) și PIB/ pe cap de locuitor (X,
Coefficients
ln(PI B / loc) -,628 ,034 -,871 -18,337 ,000
(Constant) 3755,157 1029,735 3,647 ,000
The dependent variable is ln(mortalitatea infantila (decedati la 1000 născuti vii)).
În această situație, se poate considera că:
a) Modificarea cu 1% a PIB/loc determină, în medie, modificarea cu 0,628% a Mortalității

infantile.
b) Ecuația modelului estimat al legăturii dintre cele două variabile este
c) Ecuația modelului estimat al legăturii dintre cele două variabile este:
INTREBAREA 6.
$) s-a estimat modelul Compound și s-au obținut următoarele rezultate:
Coefficients
PIB / loc ,9999 ,000 ,441 113380,2 ,000
(Constant) 57,088 4,388 13,011 ,000
The dependent variable is ln(mortalitatea infantilă (decedati la 1000 nascuti vii)).
Ecuația modelului estimat este de forma:
a)
b)
c)
INTREBAREA 7.
$) s-a estimat modelul Compound și s-au obținut următoarele rezultate:
Coefficients
PIB / loc ,9999 ,000 ,441 113380,2 ,000
(Constant) 57,088 4,388 13,011 ,000
The dependent variable is ln(mortalitatea infantilă (decedati la 1000 nascuti vii)).
Pentru un risc asumat de 5%, se poate considera că:
a) Parametrii modelului de regresie sunt semnificativ diferiți de zero, cu o probabilitate de 0,95.

b) Parametrii modelului de regresie nu sunt semnificativ diferiți de zero, cu o probabilitate de 0,95.
c) Parametrii modelului de regresie nu sunt semnificativ diferiți de zero, cu un risc de 0,95.
INTREBAREA 8.
În studiul legăturii dintre Rata de urbanizare (Y, %) și PIB/locuitor (X, $) s-a obținut următoarea reprezentare
grafică:
Care din următoarele afirmații sunt corecte:

rata de urbanizare (%)
100 a) Ecuația teoretică a curbei care

80
ajustează legătura dintre variabile
60
este:
40
20
0
b) Graficul evidențiază legătura
0 5000 10000 15000
PIB/ loc
20000 25000
dintre variabile după un model
polinomial.
c) Erorile modelului de regresie
urmează o lege de repartiție normală.
INTREBAREA 9.
În demersul verificării ipotezelor formulate asupra erorilor unui model de regresie liniară simplă,
se aplică testul Glejser și se obțin rezultatele din tabelul de mai jos:
Cunoscând volumul eșantionului observat n = 20, riscul admis alfa = 0,1, abs – erorile în mărime
absolută, se poate afirma că:
a) |tcalc = 1,653| < tth = 1,734, nu există legătură liniară semnificativă între erori în
mărime absolută și valorile variabilei independente
b) |tcalc = 16,644| > tth = 2,093, erorile sunt heteroscedastice
c) tcalc = 1,653 < tth = 1,734, erorile sunt homoscedastice
INTREBAREA 10
Pentru erorile estimate ale unui model de regresie s-au obținut rezultatele
One-Sample Kolmogorov-Smirnov T est
Unstandardiz
ed Residual
N 400
Normal Parametersa,b Mean ,0000000
Negative -,037
Kolmogorov-Smirnov Z 1,574
b. Calculated f rom data.
Sunt valabile enunțurile:
a) Nu se respectă ipoteza de normalitate a erorilor, cu un risc de 5%.

b) Se respectă ipoteza de necorelare a erorilor, cu un risc de 5%.
c) Estimatorii parametrilor modelului de regresie urmează o lege normală.
d) Cu un risc de 5%, erorile au media diferită semnificativ de zero.
ÎNTREBAREA 11
În urma modelării a două variabile s-au obținut, pentru erorile estimate:
Residuals Statisticsa
Minimum Maximum Mean Std. Deviation N

Predicted Value 9,04 18,49 15,47 1,980 400
Residual -7,576 7,594 ,000 2,012 400
Std. Predicted Value -3,249 1,527 ,000 1,000 400
Std. Residual -3,761 3,770 ,000 ,999 400
a. Dependent Variable: Time to Accelerate from 0 to 60 mph (sec)
Pe baza rezultatelor de mai sus, pentru o probabilitate de 0,95, se poate considera că:
a) Media erorilor nu diferă semnificativ de zero.

b) Erorile sunt normal repartizate.
c) Media erorilor este semnificativă.
ÎNTREBAREA 12
Se analizează erorile modelului de regresie dintre Câștigul salarial și Vechimea la locul de

muncă actual. Rezultatele parțiale sunt prezentate în tabelul de mai jos.
În condițiile unui risc alfa = 0,05, se poate

Runs T est
Unstandardiz
afirma că:
ed Residual
Test Valuea -,22271 a) Succesiunea runs-urilor este
Cases >= Test Value 200 aleatoare.
Total Cases 400 b) Erorile sunt autocorelate.
Number of Runs 178
Z -2,303 c) Se respinge ipoteza H0.
a. Median
PROBLEMĂ
Pentru variabilele Costul unitar (lei) și Producția zilnică de costume (sute bucăți) s-a obținut
următorul rezultat:
y – costul unitar
x – producția
Să se precizeze care este nivelul producției pentru care se obține un cost unitar optim.
b2 = 2,114 > 0 – admite un punct de minim
Costul optim este costul minim.
X = 6,1 pentru cost unitar optim

ÎNTREBĂRI TEORETICE:
1. Ipoteza de normalitate a erorilor vizează:

a. Legea de repartiție normală a estimatorilor parametrilor modelului de
regresie
b. Independența variabilelor din model
c. Proprietatea
A lipsit
2. Pentru testul Jarque-Bera, se utilizează:

a. Estimatorii indicatorilor formei repartiției erorilor modelului de regresie
b. Repartiția Student
c. Estimatorii parametrilor modelului de regresie
d. Repartiția chi-pătrat
3. Autocorelarea erorilor unui model de regresie poate avea drept cauze:
a. Neincluderea în modelul de regresie a unor variabile explicative importante
b. Specificarea incorectă a modelului de regresie
c. Nerespectarea proprietății de eficiență a estimatorului parametrului
1) Pentru un eșantion dat s-a analizat legătura a două variabile. Precizați care
afirmație este corectă pentru un risc de 10%.. Single choice.
Ipoteza de normalitate a variabilei reziduale este respectată.

Distribuția variabilei reziduale suferă de o asimetrie pozitivă
Valoarea calculată a testului JB este egală cu 1,90
Ipoteza de normalitate a variabilei reziduale este încălcată
2) Pentru județele din România s-au obținut următoarele rezultate. Precizați

care este afirmația corectă.
Pentru un risc de 1%, putem preciza că ipoteza reprezentată în tabel nu este respectată.
Media variabilei reziduale este nulă pentru un risc de 1%, (E(ε_i )=0)
Volumul eșantionului este egal cu 41 de unități statistice
Variabila reziduală urmează o lege de repartiție normală (ε_i~N(0,σ^2)), pentru un risc de 1%.
3) Pentru un eșantion dat s-a analizat legătura dintre Suprafața Cultivată și
Producția de Grâu. Precizați care afirmație este corectă.. Single choice.
Variabila reziduală este homoscedastică pentru un risc de 1%
Variabila reziduală urmează o lege de distribuție de repartiție normală pentru un risc de 5%

Variabila reziduală este heteroscedastică pentru un risc de 10%
Variabila reziduală este heteroscedastică pentru un risc de 1%.
4) S-a analizat legătura dintre Rata Șomajului, Resursele de Muncă și

Insolvență. Precizați, pentru o încredere de 95% care afirmație este corectă..
Single choice.
Analiza celor doi indicatori indică faptul că ipoteza de coliniaritate este încălcată.
Valoarea estimată a indicatorului TOL este 0.894 și indică prezența multicoliniarității
Valoarea estimată a indicatorului VIF indică încălcarea ipotezei de coliniaritate pentru modelul
de regresie
Valoarea estimată a indicatorului TOL este 0.894 și indică lipsa coliniarității
5) Pentru județele din România s-a analizat legătura dintre personalul medical
(mii persoane) și rata mortalității (mii persoane). Cu o încredere de 95%
putem aprecia că interpretarea corectă a pantei de regresie este.
La o creștere cu 1% personalului medical, rata mortalității scade în medie cu 1,050%.

La o creștere cu o mie de persoane a personalului medical, rata mortalității scade în medie cu
1,050 mii persoane.
La o creștere cu o mie de persoane a personalului medical, rata mortalității scade în medie cu
1,050%.
La o creștere cu o unitate a personalului medical, rata mortalității este egală cu -1,050.
6) Pentru un eșantion de pacienți s-a analizat legătura dintre timpul de

spitalizare și vârsta acestora. Pe baza graficului precizați care afirmație este
adevărată.
Distribuția erorilor este puternic asimetrică la dreapta.
Histograma erorilor modelului evaluează ipoteza de necorelare a acestora.
Erorile urmează o lege de repartiție normală.
Cu ajutorul histogramei putem preciza că ipoteza referitoare la media erorilor egală cu 0 este
respectată.
7) Pentru un eșantion de 25 de județe s-a analizat legătura dintre Exportul

Regional și Rata Șomajului. Pentru un risc de 5% precizați care este
răspunsul corect.
Erorile nu sunt autocorelate

Erorile urmează o lege de distribuție normală
Ipoteza testată cu ajutorul statisticii Durbin-Watson este normalitatea erorilor.
Valorile critice ale statisticii Durbin-Watson sunt: limita superioară =1.206, limita inferioară =
1.550
8) Pentru județele din România am analizat Rata Șomajului și Câștigul salarial

mediu. Precizați care este ecuația estimată a modelului pentru un risc de
1%.
RataȘomajului= 1.524-3.089*lnCâștigulSalarialMediu
lnRataȘomajului= 1.524-3.089*lnCâștigulSalarialMediu
CâștigulSalarialMediu= -3.089+1.524* RataȘomajului
lnRataȘomajului= 1.524-3.089*CâștigulSalarialMediu
9) Pentru județele din România am analizat următoarele variabile: Accidente

de muncă (un accident) și Pib/județ (mii lei). Pentru acestea am obținut
următoarele rezultate. Pentru o încredere de 95% menționați care răspuns
este cel corect.
La o creștere cu un accident de muncă, Pib/județ va crește în medie cu 0,003 unități relative.

La o creștere cu un accident de muncă, Pib/județ scade în medie cu 4,087 mii lei.
La o creștere cu o unitate a variabilei dependente, variabila independentă crește în medie cu
0,003%
La o creștere cu o mie lei a Pib/județ, numărul Accidentelor de muncă crește în medie cu 0,003
accidente.
1) Cele mai importante modele liniarizabile sunt:
a) Modelul putere
b) Modelul hiperbolic
c) Modelul exponential
2) Forma generala a modelului putere este:
a)
3) Forma generala a modelului hiperbolic este:
b)
4) Forma generala a modelului exponential este:
c)
5) Forma generala a modelului polinomial de ordin P este:
d)
6) Datele privind rata inflatiei si Pib pe cap de locuitor ....
Pentru modelul dat sunt corecte afirmatiile:

a) legatura dintre cele doua variabile poate fi explicata printr-un model de regresie de tip exponential
c) parametrul B1 (beta 1) din modelul de regresie este subunitar
7) Datele privind Rata inflatiei si Rata somajului ... sunt reprezentate in figura urmatoare:
a) legatura dintre cele doua variabile poate fi explicata printr-un model de regresie de tip hiperbolic
d) parametrul beta 1 din modelul de regresie este pozitiv
8) Datele privind Costul unitar si Valoarea productiei realizate ....

b) legatura dintre cele doua variabile poate fi explicata printr-un model de regresie de tip polinomial
d) paramatrul beta 2 din modelul de regresie este pozitiv
9) In studiul legaturii dintre Rata inflatiei si Rata somajului ...
Pentru exemplul considerat , modelul estimat al legaturii dintre cele doua variabile este de forma:
d)
10) In studiul legaturii dintre nivelul Indicelui castigului salarial real si Rata somajului ...
Valorile estimate ale parametrilor modelului hiperbolic arata ca:
b) nivelul indicelui castigului salarial real creste in medie cu 117,437 % la o crestere cu 1% a inversei
ratei somajului.
11) In urma prelucrarii datelor ... nivelul esantionului – 50 de firme , s-a estimat un model de forma :
Yx=bo+b1*1/X .
b) [8,944 ; 15,81 ]
12) In testarea ipotezelor statistice ... rata inflatiei si rata somajului
Forma generala a modelului estimat este Yx=bo+b1*1/X .
Pentru rezultatele obtinute se poate considera ca:
a) Parametrul beta 0 este semnificativ diferit de 0 cu o probabilitate de 0,95
13.) In studiul legaturii dintre variabilele Pib pe cap de locuitor si indicile dezvoltarii umane ...
Modelul estimat al legaturii dintre cele doua variabile este de forma :
a)
b)
23.) Rezultatele modelarii legaturii dintre variabilele Pib pe locuitor si Speranta medie de viata ...
Valoarea estimata a coeficientului de regresie beta 1 = 0,095 arata:
c) Cresterea medie procentuala a sperantei medii de viata la o crestere cu 1% a valorii Pib pe locuitor
24.) Pentru variabilele indicile salariului real si Rata somajului ...
- Estimatia b1=103,302 arata:

a) Cu cat creste indicile salariului real daca rata somajului creste cu 1%
- Ecuatia estimata a modelului de regresie este:
b)
- Estimatia b0= 52,029 arata:
c) Valoarea estimata medie a indicelui salariului real cand rata somajului tinde catre infinit
TIPURI DE ÎNTREBĂRI GRILĂ ECONOMETRIE EXAMEN
jos.
Co efficients
Unstandardized Standardiz ed
Coef f icients Coef f icients
Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Constant) 210,430 48,762 4,315 ,000
a) y x  210,43  1,046
X
b) y x  210,43 x
1,046
c) y x  1,046 x
210 ,43
jos.
Co efficients
Unstandardized Standardiz ed
Coef f icients Coef f icients
Pop_urbana 1,046 ,004 2,126 265,173 ,000
(Constant) 210,430 48,762 4,315 ,000

a) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. scade în medie cu (ln 1,046 )  100 %
b) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. creşte în medie cu (ln 1,046 )  100 %
c) la o creştere cu 1% a Populaţiei urbane, PIB/loc. creşte în medie cu 104,6%.
3) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X (mii lei) şi Y (mil. lei), pentru un eşantion de 109
ţări, se prezintă astfel: model Putere/Power/log-liniar – ambele variabile sunt logaritmate
Coefficients
ln(X1) .697 .057 .944 12.164 .000
(Constant) 9.871 .898 10.994 .000

a) ecuaţia modelului estimat este Y x  9 ,871X
0 ,697
1
b) ecuaţia modelului estimat este lnYx  ln 9 ,871  0 ,697  ln X
c) la o creştere cu 1% a valorii variabilei X, Y creşte în medie cu 0,697 mil. lei.
rezultate:
Coefficients
Unstandardi zed Standardi zed

Productie -,009 ,001 -4,897 -14,094 ,000
Productie ** 2 7,73E-006 ,000 4,809 13,839 ,000
(Constant) 5,886 ,142 41,431 ,000

6
a) ecuaţia estimată este: Y X  5 ,886  0 ,009 X  7 ,73  10  X
2

6
c) ecuaţia estimată este: Y X  5 ,886  0 ,009 X 1  7 ,73  10  X 2
2
d) nivelul optim al costului se atinge pentru o producţie de 582,14 tone. Nivelul optim este costul minim sau
maxim – minim în cazul acesta. X = - b1 / 2*b2 = 0,009 / 2 *7,75 *10^6 = 582,14
Coefficients
X1 .130 .014 .912 9.412 .000
(Constant) 2.720 .073 37.090 .000

a) ecuaţia modelului estimat este ln Yx  2 ,72  0 ,13  X
6) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X (mii lei) şi Y (mil. lei), printr-un model exponenţial,
se prezintă în tabelul de mai jos.
Coefficients
X1 .130 .014 .912 9.412 .000
(Constant) 15.175 1.113 13.638 .000

2
a) ecuaţia modelului estimat este lnYx  ln 15,175  0 ,13  X
________________________________________________________________________________________
7) Rezultatele modelării legăturii dintre variabilele X (mii lei) şi Y (mil. lei) se prezintă în tabelul de mai
jos. Modelul logaritmic --- y = b0 + b1 * ln x + epsilon
Coefficients
ln(X) 20.535 3.396 .961 6.047 .009
(Constant) -1.799 5.388 -.334 .760

a) ecuaţia modelului estimat este Yx  1,799  20,535  ln X
b) ecuaţia modelului estimat este ln Yx  1,799  20,535  ln X
c) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu 20,535 mil. lei
d) la o creştere a lui X cu 1%, Y creşte în medie cu 0,20535 mil. lei
8) În studiul legăturii dintre două variabile, s-au obţinut următoarele rezultate: Jarque-Bera
Statistics
Score
N Valid 48
Missing 0
Skew ness ,038
Std. Error of Skew ness ,343
Kurtosis -,961
Std. Error of Kurtosis ,674

b) se respinge ipoteza de normalitate a erorilor
c) se acceptă ipoteza de necorelare a erorilor
d) valoarea teoretică a statisticii test este  0 ,05 ; 2  5 ,991 .
2
9) În urma prelucrării datelor pentru un eşantion de volum n=35 unităţi, s-a estimat un model de forma
Y=β0+β1X+ε şi s-au obţinut următoarele rezultate: Durbin-Watson
Mo del Summ aryb

Model R R Square R Square the Estimate Watson
1 ,081a ,007 -,015 ,509 ,244
Pentru un risc asumat egal cu 0,05, se poate considera că (α=0.05 și n=35 dL=1.402 si dU=1.519):
3
b) erorile de modelare sunt autocorelate negativ
c) nu este posibilă luarea unei decizii cu privire la existenţa autocorelării erorilor
10) Încălcarea ipotezei de homoscedasticitate are ca efect:

b) pierderea eficienţei estimatorului variabilei dependente
c) pierderea eficienţei estimatorului variabilei independente
11) Dacă între variabilele independente se înregistrează o coliniaritate perfectă, atunci (varianţa
estimatorilor este):
a) infinită
b) nulă
c) mare
d) variabilele se reprezinta grafic printr-o dreapta
12) În studiul legăturii dintre două variabile, X şi Y, se estimează coeficientul de corelaţie neparametrică
Spearman între variabila independentă şi erorile de modelare şi se obţin următoarele rezultate:
Correlations
Tension Score
Spearman's rho Tension Correlation Coef ficient 1,000 ,086
Sig. (2-tailed) . ,560
N 48 48
Score Correlation Coef ficient ,086 1,000
Sig. (2-tailed) ,560 .
N 48 48

a) erorile de modelare sunt autocorelate
b) erorile de modelare sunt homoscedastice
c) erorile de modelare urmează o lege normală
13) În urma analizei legăturilor dintre variabilele independente ale unui model de regresie, s-au obţinut
Coefficientsa
Coeff icients Coeff icients Collinearity Statistics
Model B Std. Error Beta t Sig. Tolerance VIF
1 (Constant) 65,705 27,731 2,369 ,037
X1 48,979 10,658 ,581 4,596 ,001 ,950 1,052
X2 59,654 23,625 ,359 2,525 ,028 ,753 1,328
X3 -1,838 ,814 -,324 -2,258 ,045 ,738 1,355
Valoarea indicatorului VIF pentru variabila X1 arată că:

a) variabila X1 nu introduce fenomenul de coliniaritate VIF = 1,052 < 10 – necoliniaritate
b) 5% din variaţia variabilei X1 este explicată liniar de variaţia celorlalte variabile independente
c) există coliniariate între variabilele independente
4
14) În vederea testării ipotezei privind valoarea mediei erorilor ε ale unui model de regresie liniară
simplă s-au obţinut următoarele rezultate:
Std. Error
Pentru exemplul dat, considerând un risc de 0,05 şi n=15, se poate considera că:
a) se respinge ipoteza H 0 : M (  i )  0
b) se acceptă ipoteza H 0 : M (  i )  0
c) se acceptă ipoteza H 0 : M (  i )  0
d) valoarea teoretică a statisticii test t Student este t0.025,14  2 ,145.
15) În vederea testării normalităţii erorilor unui model de regresie, s-au obţinut următoarele rezultate:
One-Samp le Ko lm ogoro v-Sm irnov Test
Tension
N 12
Normal Parameters a,b Mean 1.50
Std. Deviation .522
Most Extreme Absolute .331
Dif f erences Positive .331
Negative -.331
Kolmogorov-Smirnov Z 1.146
Asymp. Sig. (2-tailed) .145
b. Calculated f rom data.
Considerând un risc de 0,05, se poate considera că

a) erorile urmează o lege normală
b) erorile nu urmează o lege normală
c) erorile sunt homoscedastice
d) erorile sunt necorelate
16) În urma analizei coliniarităţii pentru un model liniar multivariat, s-au obţinut rezultatele din tabelul
de mai jos:
Colinearity Statistics
Tolerance VIF
(Constant)
X1 .006 166.66
X2 .473 ?
X3 .073 13,69

a) rapoartele de determinaţie (R2) pentru cele 3 modele de regresie auxiliare sunt 0,994; 0,527 si 0,927;
b) există variabile independente care introduc fenomenul de coliniaritate x1 și x3
5
c) nu există variabile independente care introduc fenomenul de coliniaritate
d) valoarea care lipseste este 2,11 VIF 2 = 1 / TOL 2 = 1 / 0,473 = 0,11
e) 52,7% din variatia variabilei X2 este explicata prin variatia simultana a variabilelor X1 si X3 interpretarea lui
R22
f) Variabila X1 este coliniara in raport cu variabila dependenta
17) Dacă norul de puncte rezultat prin reprezentarea grafică a variabilei X şi a variabilei ln(Y) poate fi
a) exponenţial
b) putere
c) hiperbolic
putea să mai fie modelul – de creștere, compus
18) Elasticitatea cererii în raport cu preţul se poate estima cu ajutorul:
a) unui model log-liniar
b) unui model semilogaritmic
c) unui model putere
19) Testul Fisher poate fi utilizat pentru:

a) verificarea ipotezei de normalitate
b) verificarea semnificaţiei raportului de corelaţie
c) verificarea ipotezei de multicoliniaritate a variabilelor independente
d) verificarea corectitudinii modelului de regresie ales
20) Prin autocorelare înţelegem că: corelare – pt. erori, coloniaritate – pentru variabilele independente
a) variabilele independente Xi din model sunt corelate între ele
b) erorile de modelare nu sunt independente
c) erorile de modelare sunt corelate cu una sau mai multe variabile independente
21) În urma modelării Salariului în funcţie de Vechime, pentru verificarea ipotezelor de regresie s-a
obtinut rezultatul de mai jos. Pentru un risc asumat de 5%, care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate?
Coefficientsa
1 (Constant) 65.656 1.429 45.931 .000
Vechime -2.034 .126 -.418 -16.126 .000
a. Dependent Variable: Erorile in valoare absoluta
a) erorile sunt homoscedastice

b) variatia erorii de modelare este influentata semnificativ de variatia variabilei Vechime
c) variantele erorii de modelare sunt egale si constante
d) modelul este heteroscedastic
22) Între variabilele cost unitar şi nivelul producţiei există o legătură de tip:
a) log-liniar
b) parabolic
c) putere
6
23) Dacă se doreşte estimarea variaţiei medii relative a variabilei dependente la o variaţie absolută cu o
unitate a variabilei independente, se utilizează un model de tipul: ln y, x
a) ln Y   0   1 X  
b) ln Y  ln  0  1 ln X  
c) Y  0  1 X  
24) Rezultatele modelării pentru variabilele PIB/loc ($) şi speranţă medie de viaţă (ani), pentru un
eşantion de ţări, în anul 2012, sunt prezentate în tabelul de mai jos. Modelul Putere – ambele variabile ln
Coefficients
Unstandardi zed Standardized

Coeffi ci ents Coeffi ci ents
B Std. Error Beta t Si g.
l n(PIB / l oc) .095 .007 .807 14.153 .000
(Constant) 32.713 1.761 18.573 .000
T he dependent vari abl e is l n(Speranta medie de vi ata).
Au loc enunţurile:
a) elasticitatea speranţei de viaţă în raport cu PIB/loc este 0,095
b) nivelul mediu estimat al speranţei de viaţă creşte cu 0,095% la o creştere a PIB/loc cu 1%
c) nivelul mediu estimat al speranţei de viaţă creşte cu 9,5% la o creştere a PIB/loc cu 1%
d) parametrii sunt semnificativi pentru un risc de 5%
25) În studiul legăturii dintre Rata mortalităţii infantile (%) şi PIB, realizat pentru un eşantion de ţări, s-
Mo del Summ ary and Parameter Estim ates
Dependent Variable: Inf ant mortality (deaths per 1000 live births)
Model Summary Parameter Estimates
Equation R Square F df1 df2 Sig. Constant b1 b2
Linear .410 74.383 1 107 .000 64.365 -.004
Inverse .585 151.115 1 107 .000 22.263 20504.941
Quadratic .553 65.513 2 106 .000 79.588 -.012 4.30E-007
Compound .670 217.516 1 107 .000 57.088 1.000
Pow er .759 336.253 1 107 .000 3755.157 -.628
The independent variable is PIB

a) Modelul care are cea mai redusă putere explicativă este modelul liniar
b) Modelul cel mai adecvat este modelul putere
c) Toate modelele sunt semnificative pentru un risc de 5%
Cu cât R square este mai mare – cu atât e mai bine explicat modelul
7
I. REGRESIA NELINIARĂ
A. Modele liniarizabile
1. Modelul putere (Power) / Log-liniar
Forma generală a modelului
Y   0  X 1  e
ln Y  ln  0  1 ln X  
Interpretarea coeficienţilor de regresie sau a parametrilor modelului:
 0 arată valoarea medie a variabilei Y, atunci când variabila X este egală cu 1.

 1 reprezintă elasticitatea variabilei Y în raport cu variabila X și arată că la o modificare
a variabilei X cu 1%, variabila Y se modifică, în medie, cu  1 %.
d ln Y 100
1  
d ln X 100
Aplicația 1
Pentru un eşantion format din 109 ţări ale lumii, s-au înregistrat date pentru mortalitatea
infantilă (decese la o mie de născuţi vii) şi PIB/locuitor ($).
Coeffi cientsa
1 (Const ant) 8,231 ,274 30,016 ,000
lnGDP -,628 ,034 -,871 -18,337 ,000
a. Dependent Variable: lnInfant_mortality
1
Interpretarea estimaţiilor punctuale ale coeficienţilor de regresie:
- decese indică nivelul mediu estimat al ratei mortalității infantile când valoarea
PIB este egală cu 1$ pe locuitor.
- % este elasticitatea mortalităţii infantile în raport cu produsul intern brut pe
locuitor şi arată că la o creştere cu 1% a PIB/locuitor, rata mortalității infantile scade, în
medie, cu 0,628%.
b1>0  legatură directă (ambele variabile se modifică în același sens)

b1<0  legatură inversă (variabilele se modifica în sens invers)
Deoarece Sig are valori mai mici decât pragul de semnificație de 0,05, se consideră că între
cele două variabile există o legătură (neliniară) semnificativă ce poate fi modelată cu ajutorul
modelului log-liniar (sau de tip putere).
Model Summary
Adjusted Std. Error of

Model R R Square R Square the Es timate
1 ,871a ,759 ,756 ,50820
a. Predictors : (Constant), lnGDP
Observăm că estimația raportului de determinație este . Acest rezultat arată că

variația variabilei dependente (ratei mortalității infantile) este explicată de variația variabilei
independente (PIB/locuitor) prin intermediul modelului log-liniar în proporție de 75.9%.
ANOVAb
Sum of
Model Squares df Mean Square F Sig.
1 Regres sion 86,842 1 86,842 336,253 ,000a
Residual 27,634 107 ,258
Total 114,476 108
a. Predic tors : (Const ant), lnGDP
b. Dependent Variable: lnInfant_mortality
Rezultatul testului Fisher ce testează semnificația modelului sau a raportului de determinație

ne conduce la decizia de a respinge ipoteza nulă (care afirmă că între cele două variabile există o
legătură semnificativă explicată de modelul de tip putere).
2
2. Modelul de tip funcție de producție (Funcţia Cobb Douglas)
sau sau
unde - factorul muncă şi - factorul capital
Parametrul reprezintă valoarea medie a variabilei dependente , atunci când variabilele

independente şi sunt egale cu 1 unitate.
Parametrul reprezintă elasticitatea parţială a variabilei dependente în raport cu
variabila independentă și arată că la o creştere a variabilei independente cu 1%, variabila
dependentă variază, în medie, cu %, în condiţiile în care se menţine constantă influența
variabilei independente .
Parametrul reprezintă elasticitatea parţială a variabilei dependente în raport cu
variabila independentă și arată că la o creştere a variabilei independente cu 1%, variabila
dependentă variază, în medie, cu %, în condiţiile în care influențavariabilei independente
rămâne constantă.
reprezintă elasticitatea totală, numită şi randament de scară a producţiei:
- : randament de scară crescător, situaţie care corespunde unei variaţii mai

accelerate a producţiei, în raport cu variaţia factorilor;
- : randament de scară descrescător, situaţie care corespunde unei variaţii mai
reduse a producţiei;
- : randament de scară constant, situaţie care corespunde unei variaţii constante a
producţiei în raport cu factorii.
Aplicația 2
Pentru exemplificarea modelului funcţiei de producţie, se consideră variabila dependentă,
volum de lemn recoltat (mii m3), şi variabilele independente, numărul mediu de salariaţi din
3
sivicultură (X1) (persoane) şi suprafaţa forestieră (X2) (ha), înregistrate la nivelul judeţelor din
România, în anul 2012.
Coefficientsa
UnstandardizedCoef StandardizedCo
ficients efficients
1 (Constant) 5,338 1,540 3,466 ,000
ln(Numar_angajati) ,437 ,133 ,204 3,295 ,002
ln(Suprafata_forestiera) 1,112 ,069 ,999 16,160 ,000
a. Dependent Variable: ln(Volum_lemn_recoltat)
ln y xi  ln 5,338  0,437 ln x x1i  1,112 ln x 2i
SAU respectând notațiile modelului economic privind producția și factorii de producție,

cele două ecuații pot fi rescrise astfel:
ln y xi  ln 5,338  0,437 ln Li  1,112 ln K i

- mii m3 indică volumul mediu estimat de lemn recoltat când numărul de salariați
( ) este egal cu 1 persoană și suprafața forestieră ( ) egală cu 1 ha;
- % este elasticitatea parțială a volumului de lemn recoltat în raport cu numărul

de salariați ( ) şi arată că la o creştere cu 1% a numărului de salariați ( ), volumul de lemn
recoltat crește, în medie, cu 0,437%, în condițiile în care suprafața forestieră (K) se menține
constantă;
- % este elasticitatea parțială a volumului de lemn recoltat în raport cu suprafața
forestieră ( ) şi arată că la o creştere cu 1% a suprafeței forestiere ( ), volumul de lemn
recoltat crește, în medie, cu 1,112%, în condițiile în care numărul de salariați (L) se
menține constant;
- este elasticitatea totală a volumului de lemn recoltat în
raport cu numărul de salariați ( ) şi suprafața forestieră ( ) și indică un randament de scară
4
crescător ( ), adică variația producției, volumul de lemn recoltat, este mai
accelerată decât variația factorilor de producție, numărul de salariați ( ) şi suprafața
forestieră ( ).
Interpretarea rezultatelor testării semnificației parametrilor modelului de regresie:

Testul Student bilateral indică estimații semnificative statistic pentru parametrii modelului,
deoarece are valori mai mici decât pragul de 0,05:
- semnificația coeficientului parțial de regresie arată că numărul de salariați are o influență
neliniară parțială semnificativă asupra variației volumului de lemn recoltat;
- semnificația coeficientului parțial de regresie arată că suprafața forestieră are o influență
neliniară parțială semnificativă asupra variației volumului de lemn recoltat.
Model Summary

1 ,937a ,878 ,871 ,33881
a. Predictors : (Constant), lnSuprafata_forestiera,
lnNumar_angajati
Estimația raportului de determinație multiplă arată că variația variabilei dependente (volumul

de lemn recoltat) este explicată de variația simultană a factorilor de producție (numărul de
salariați și suprafața forestieră) în proporție de 87,8%, variaţie explicată cu ajutorul modelului
log-liniar multiplu sau al funcţiei de producţie.
ANOVAb
Sum of
1 Regres sion 31,339 2 15,669 136,503 ,000a
Residual 4,362 38 ,115
Total 35,701 40
a. Predic tors : (Const ant), lnSuprafata_forestiera, lnNumar_angajati
b. Dependent Variable: lnVolum_lemn_recoltat
Testul Fisher ne arată că modelul funcţiei de producţie este semnificativ statistic

( ) şi explică dependenţa dintre volumul de lemn recoltat şi factorii consideraţi:
numărul de salariaţi şi suprafaţa forestieră.
5
3. Modelul Logarithmic
indică valoarea medie a variabilei dependente , atunci când variabila independentă

este egală cu 1 unitate.
 1 arată că la o modificare a variabilei X cu 1%, variabila Y se modifică, în medie, cu

 1 /100 unități.
1 dY 1
 
100 d ln X 100
Aplicația 3
Pentru un eşantion format din 109 ţări ale lumii, s-au înregistrat date pentru mortalitatea
infantilă (decese la o mie de născuţi vii) şi PIB/locuitor ($).
Coeffi cientsa
1 (Const ant) 215,381 11,709 18,394 ,000
lnGDP -21,966 1,462 -,824 -15,019 ,000
a. Dependent Variable: Infant mortalit y (deaths per 1000 live births)
Interpretarea estimaţiilor punctuale ale coeficienţilor de regresie ai modelului:

- decese ne indică nivelul mediu estimat al ratei mortalității infantile, atunci
când valoarea PIB este egală cu 1$ pe locuitor.
6
- : La o creştere cu 1% a PIB/locuitor, rata
mortalității infantile scade, în medie, cu 0,219 decese.
Model Summary

1 ,824a ,678 ,675 21,6996
a. Predictors : (Constant), lnGDP
ANOVAb
Sum of
1 Regres sion 106219,4 1 106219,443 225,579 ,000a
Residual 50383,514 107 470,874
Total 156603,0 108
a. Predic tors : (Const ant), lnGDP
b. Dependent Variable: Infant mortalit y (deaths per 1000 live births )
7
4. Modelul Compus (Compound

este egală cu 0.
ln  1 reprezintă rata de creștere ( 1  1 ) sau de scădere ( 1  1 ) și arată că la o modificare a

variabilei X cu 1 unitate, variabila Y se modifică, în medie, cu
Dacă , atunci legătura dintre cele două variabile este directă (pozitivă).
Dacă , atunci legătura dintre cele două variabile este inversă
(negativă).
100 d ln Y 100
ln 1  
1 dX 1
Aplicația 4
În urma analizei legăturii dintre Produsul Intern Brut (euro) şi Rata inflaţiei (%), înregistrate
pentru ţările Uniunii Europene, s-au obţinut următoarele rezultate:
Coefficients(a)
UnstandardizedCoeffici Standardized
ents Coefficients
1 (Constant) 20140,640 ,212 46,639 ,000
Rata inflatiei (%) 1,002 ,042 ,451 23,457 ,000
a Dependent Variable: lnPIB
8
- euro indică nivelul mediu estimat al PIB-ului atunci când rata inflației
este egală cu 0%.
- % este rata de creștere a PIB-ului în raport cu
rata inflației şi arată că la o creştere cu 1% a ratei inflației, PIB-ul crește, în medie, cu
%.
Model Summary

Model R R Square R Square the Estimate
1 ,004(a) ,000 -,038 ,64892
a Predictors: (Constant), Rata inflatiei (%)
ANOVA(b)
Sum of Mean
Model Squares df Square F Sig.
1 Regression 4,439 1 4,439 54,806 ,000(a)
Residual 10,949 26 ,081
Total 15,388 27
a Predictors: (Constant), Rata inflatiei (%)
9
5. Modelul de creștere (Growth)
Forma generală a modelului este:
e  0 indică valoarea medie a variabilei dependente , atunci când variabila independentă

este egală cu 0.
 1 reprezintă rata de creștere ( 1  0 ) sau de scădere ( 1  0 ) și arată că la o modificare a

100 d ln Y 100
1  
1 dX 1
Aplicația 5
Se consideră legătura dintre Timpul de accelerare de la 0 la 100 km/h (secunde) şi Număr de

cilindri.
Coeffi cientsa
1 (Const ant) 3,054 ,026 118,715 ,000
Number of Cylinders -,060 ,004 -,556 -13,413 ,000
a. Dependent Variable: lntime
10
Interpretarea estimaţiilorpunctuale ale coeficienţilor de regresie:
- secunde indică nivelul mediu estimat al timpului de accelerare atunci când
numărul de cilindri este egal cu 0 cilindri.
- % este rata de creștere a timpului de accelerare în raport
cu numărul de cilindri şi arată că la o creştere cu 1 cilindru a numărului de cilindri, timpul
de accelerare scade, în medie, cu 6%.
Model Summary

1 ,556a ,309 ,307 ,15431
a. Predictors : (Constant), Number of Cylinders
ANOVAb
Sum of
1 Regres sion 4,284 1 4,284 179,898 ,000a
Residual 9,596 403 ,024
Total 13,879 404
a. Predic tors : (Const ant), Number of Cylinders
b. Dependent Variable: lntime
11
6. Modelul exponenţial (Exponential)
Forma generală a modelului este:

este egală cu 0.
 1 reprezintă rata de creștere ( 1  0 ) sau de scădere ( 1  0 ) și arată că la o modificare a

100 d ln Y 100
1  
1 dX 1
Aplicația 6
Se consideră variabilele Current salary ($), ca variabilă dependentă, şi Education level

(ani), ca variabilă independentă.
Coefficients(a)
UnstandardizedCoeff StandardizedC
icients oefficients
Std.
Model B Error Beta t Sig.
1 (Constant) 8622,253 ,063 144,445 ,000
Educationlevel (years) ,096 ,005 ,697 21,102 ,000
a Dependent Variable: lnsalary
12
- dolari indică nivelul mediu estimat al salariului atunci când nivelul de
educație este egal cu 0 ani.
- % este rata de creștere a salariului în raport cu nivelul de
educație şi arată că la o creştere cu 1 an a nivelului de educație, salariul crește, în medie, cu
9,6%.
Model Summary

1 ,697a ,485 ,484 ,28532
a. Predictors : (Constant), Educational Level (years )
ANOVAb
Sum of
1 Regres sion 36,251 1 36,251 445,300 ,000a
Residual 38,424 472 ,081
Total 74,675 473
a. Predic tors : (Const ant), Educat ional Level (years)
b. Dependent Variable: lnsalary
13
B. Modele polinomiale
Forma generală a unui model polinomial este:
Y   0  1  X   2  X 2  ...   p  X p  
1. Modelul parabolic (Quadratic)

Reprezentarea grafică:
Forma generală a modelului:
Interpretarea parametrilor modelului:
Coordonatele punctului critic:

- abscisa:
- ordonata: (înlocuim valoarea în ecuaţia estimată)
Semnele parametrilor şi sunt întotdeauna opuse:

- dacă , punctul critic este minim
- dacă , punctul critic este maxim
14
Aplicaţia 7
În studiul legăturii dintre costul unitar (unităţi monetare) şi producţia unui bun (bucăţi),
înregistrate pentru un eşantion de firme, s-au obţinut următoarele rezultate:
Coeffi cientsa
1 (Const ant) 89,041 9,231 9,646 ,000
Produc tia -25,795 3,895 -5, 322 -6, 623 ,000
Produc tia**2 2,114 ,351 4,842 6,026 ,001
a. Dependent Variable: Cost ul unitar
Coordonatele punctului critic:

- abscisa: bucăți
- ordonata: unități monetare
Interpretarea punctului critic:

Punctul critic de minim corespunde unei producţii optime de 6,1 bucăţi din produs,
producţie pentru care costul unitar de 10,35 unități monetare este minim.
Model Summary

1 ,699a ,488 ,474 17,559
a. Predictors : (Constant), Gross domestic product / capita
15
ANOVAb
Sum of
1 Regres sion 30615,972 3 10205,324 33,100 ,000a
Residual 32064,944 104 308,317
Total 62680,917 107
a. Predic tors : (Const ant), Gross domestic produc t / c apit a
b. Dependent Variable: People living in cities (%)
2. Modelul cubic
Reprezentarea grafică:
Forma generală a modelului:
Interpretarea parametrilor modelului:
Coordonatele punctului de inflexiune:

- abscisa:
- ordonata:
16
Aplicaţia 8
Se consideră Gradul de urbanizare (procentul populaţiei urbane dintr-o ţară), variabila
dependentă, şi PIB/locuitor ($), variabilă independentă, înregistrate pentru 195 de ţări ale lumii:
Coefficients(a)
UnstandardizedCoeffici Standardized
ents Coefficients
1 (Constant) 32,036 ,002 2,557 4,950 ,000
GDP 1,002 ,000 -3,206 -2,652 ,009
GDP**2 -6,1E-007 ,000 1,225 . .
GDP**3 1,21E-011 3,395 9,438 .000
The independent variableisGross domestic product / capita.
Coordonatele punctului de inflexiune:

- abscisa:
- ordonata:
Model Summary

1 ,699a ,488 ,474 17,559
a. Predictors : (Constant), Gross domestic product / capita
17
II. VERIFICAREA IPOTEZELOR MODELULUI DE REGRESIE
Modelarea econometrică se realizează în anumite condiţii sau cu respectarea unui set de

restricţii care se numesc ipoteze ale modelului de regresie.
Calitatea estimării parametrilor modelului de regresie depinde de îndeplinirea a două clase
de ipoteze:
- Ipoteze asupra componentei aleatoare sau asupra variabilei eroare:

- , media erorilor este nulă;
- , ipoteza de homoscedasticitate;
- , ipoteza de normalitate;
- , ipoteza de necorelare sau de independenţă a erorilor.
- Ipoteze asupra componentei deterministe sau asupra variabilelor independente:

- variabilele independente sunt non-aleatoare, deterministe;
- variabilele independente şi variabila eroare sunt necorelate, ;
- variabilele independente sunt necoliniare (cazul regresiei liniare multiple)
Nerespectarea acestor ipoteze:

- determină modificarea proprietăţilor estimatorilor parametrilor modelului de regresie;
- ridică probleme importante în realizarea demersului cercetării econometrice.
Proprietăţilorestimatorilorparametrilormodelului de regresie:
- estimatorii parametrilor sunt nedeplasaţi: ;
- estimatorii parametrilor urmează o lege de repartiţie normală: ;
- estimatorii parametrilor sunt eficienţi: ;
- estimatorii parametrilor sunt convergenţi: ;.
1
A. Ipoteze cu privire la erori (variabila reziduală sau componenta aleatoare)
1. Media erorilor este zero:
Aplicaţie:
În studiul legăturii dintre variabila dependentă, Salariul ($), şi variabila independentă,
Nivelul de educaţie (ani), înregistrate pentru un eşantion de 474 de persoane, s-au obţinut
Coeffi cientsa
1 (Cons tant) -18331,2 2821,912 -6, 496 ,000
Educational Level (years) 3909,907 204,547 ,661 19,115 ,000
a. Dependent Variable: Current Salary
Să se testeze dacă media erorilor este zero.
Residuals Statisticsa
Minimum Maximum Mean Std. Deviation N

Predicted Value $12,948.08 $63,776.86 $34,419.57 $11,279.480 474
Residual -$21,567.422 $79,042.953 $.000 $12,819.966 474
Std. Predicted Value -1,904 2,603 ,000 1,000 474
Std. Residual -1,681 6,159 ,000 ,999 474
a. Dependent Variable: Current Salary
Std. Error
One-Sam ple Test
Test Value = 0
95% Confidence
Int erval of the
Mean Difference
t df Sig. (2-tailed) Difference Lower Upper
Unstandardized Residual ,000 473 1,000 ,00000000 -1157, 07 1157,067
2
Unstandardized
Residual
N 474
Negative -,069
As ymp. Sig. (2-tailed) ,000
Descriptive Statistics
N Minimu Maximu Mean Std. Skewness Kurtos is

Statistic m
Statistic m
Statistic Statistic Deviation
Statistic Statistic Std. Error Statistic Std. Error
Unstandardized
474 -21567 79043,0 ,000000 12819,97 1,764 ,112 5,798 ,224
Residual
Valid N (lis twis e) 474
Observaţie: Tabelele pe baza cărora se poate calcula valoarea statisticii test Student sau se poate
lua decizia cu privire la această ipoteză sunt: Residual Statistic, OneSampleStatistics, OneSample
Test, OneSampleKolmogorov-Smirnov Test.
(1) Formularea ipotezelor:

- ipoteza nulă (media erorilor este nulă; media erorilor nu este
semnificativă sau nu este reprezentativă; erorile nu afectează sistematic media
variabilei dependente )
- ipoteza alternativă (media erorilor este diferită semnificativ de zero;
erorile nu au media nulă; media erorilor este semnificativă; erorile afectează sistematic
media variabilei dependente )
(2) Alegerea pragului de semnificaţie:
(3) Alegerea statisticii test:
3
(4) Citirea valorii teoretice a statisticii test:
(5) Calcularea statisticii test:
(6) Regula de decizie:

În funcţie de statistica :
- dacă , atunci nu se respinge (se acceptă) ipoteza nulă
- dacă , atunci se respinge ipoteza nulă , cu o probabilitate de
În funcţie de (probabilitatea asociată statisticii test):

- dacă , atunci se acceptă ipoteza nulă
- dacă , atunci se respinge ipoteza nulă
(7) Luarea deciziei:

- dacă nu se respinge ipoteza , se îndeplineşte ipoteza cu privire la media erorilor,
adică erorile au media nulă sau media erorilor nu este reprezentativă.
- dacă se respinge ipoteza , ipoteza cu privire la media erorilor nu este îndeplinită,
adică media erorilor diferă semnificativ de zero, este reprezentativă.
nu se respinge (se acceptă) ipoteza nulă

nu se respinge (se acceptă) ipoteza nulă
(8) Interpretarea deciziei luate:

Cu o probabilitatea de 95%, se poate garanta că media erorilor nu este semnificativă sau
nu este reprezentativă sau că erorile nu afectează sistematic media variabilei dependente
. Cu alte cuvinte, ipoteza media erorilor este nulă ( ) este îndeplinită.
4
2. Ipoteza de homoscedasticitate:
Erorile astfel definite sunt homoscedastice dacă varianţele acestora sunt egale şi
constante:
constantă.
Dacă ipoteza de homoscedasticitate este încălcată, modelul de regresie se numeşte

heteroscedastic. Efectul încălcării ipotezei de homoscedasticitate este pierderea eficienţei
estimatorilor parametrilor modelului de regresie (estimează parametrul cu o varianţă mai mare).
Testarea ipotezei
2.1. Testul Glejser (cazul regresiei liniare simple): presupune testarea semnificaţiei
parametrului din modelul de regresieestimat construit pe baza variabilei reziduale în valoare
absolută ca variabilă dependentă şi variabila independentă :
Aplicaţie:
Se studiază legătura dintre variabila dependentă, Salariul ($), şi variabila independentă,
Nivelul de educaţie (ani), înregistrate pentru un eşantion de 474 de persoane. În vederea
verificării ipotezei de homoscedasticitate a erorilor, se aplică testul Glejser iar rezultatele obținute
sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Coeffi cientsa
1 (Cons tant) -1773, 944 1865,129 -,951 ,342
Educational Level (years) 821,842 135,194 ,269 6,079 ,000
a. Dependent Variable: abs

- (varianţa sau dispersia erorilor este constantă, adică erorile sunt
homoscedastice sau au aceeaşi varianţă; modelul de regresie este homoscedastic)
- (varianţa sau dispersia erorilor nu este constantă, adică erorile sunt
heteroscedastice sau nu au aceeaşi varianţă; modelul de regresie este heteroscedastic)
5
Formularea ipotezelor intermediare:
- (parametrul nu este semnificativ, adică între erori şi
variabila independentă nu există o legătură liniară semnificativă sau
variabila independentă nu explică semnificativ liniar variabila reziduală)
- (parametrul este semnificativ, adică între erori şi variabila
independentă există o legătură liniară semnificativă sau variabila
independentă explică semnificativ liniar variabila reziduală)

În funcţie de statistica :
- dacă , atunci se acceptă ipoteza nulă

- dacă atunci se acceptăipoteza nulă
6
- dacă se acceptă ipoteza , parametrul nu este semnificativ sau nu diferă
semnificativ de zero, ceea ce înseamnă că varianţa sau dispersia erorilor este constantă,
adică se îndeplineşte ipoteza de homoscedasticitate a erorilor.
- dacă se respinge ipoteza , parametrul este semnificativ, ceea ce înseamnă că
varianţa sau dispersia erorilor nu este constantă, adică nu se îndeplineşte ipoteza de
homoscedasticitate a erorilor; erorile sunt heteroscedastice.
se respinge ipoteza nulă

respinge ipoteza nulă

Cu o probabilitatea de 95%, se poate garanta că parametrul este semnificativ (adică
între erori şi variabila independentă există o legătură liniară semnificativă sau variabila
independentă explică semnificativ liniar variabila reziduală), ceea ce înseamnă că varianţa
sau dispersia erorilor nu este constantă, adică erorile sunt heteroscedastice sau nu au
aceeaşivarianţă (modelul de regresie este heteroscedastic). Cu alte cuvinte, ipoteza de
homoscedasticitate a erorilor ( ) nu este îndeplinită.
Observaţie: Tabelul pe baza căruia se poate calcula testul sau se poate lua decizia cu
privire la această ipoteză este: Coefficients.
2.2. Testul Breusch-Pagan-Godfrey (cazul regresiei liniare multiple):

- (varianţa sau dispersia erorilor este constantă, adică erorile sunt
homoscedastice sau au aceeaşivarianţă; modelul de regresie este homoscedastic)
- (varianţa sau dispersia erorilor nu este constantă, adică erorile sunt
heteroscedastice sau nu au aceeaşi varianţă; modelul de regresie este heteroscedastic)

- dacă atunci se acceptă ipoteza nulă
7
- dacă se acceptă ipoteza , varianţa sau dispersia erorilor este constantă, adică se
îndeplineşte ipoteza de homoscedasticitate a erorilor.
- dacă se respinge ipoteza , nu se îndeplineşte ipoteza de homoscedasticitate a
erorilor; erorile sunt heteroscedastice.
Aplicaţie:
În vederea verificării ipotezei de homoscedasticitate a erorilor, pentru un esantion de
volum egal cu 30, se aplică testul Breusch-Pagan-Godfrey, iar rezultatele obținute sunt prezentate
în tabelul de mai jos:
8
3. Ipoteza de normalitate a erorilor:
Definirea ipotezei
Erorile urmează o lege normală de medie 0 şi varianţă :
Efectele încălcării ipotezei

Ipoteza de normalitate a erorilor este importantă pentru stabilirea proprietăţilor
estimatorilor parametrilor modelului de regresie:
- dacă , atunci estimatorii parametrilor modelului de regresie urmează, de
asemenea, o lege normală: ;
- dacă ipoteza de normalitate este încălcată, atunci estimatorii construiţi pe baza metodei
celor mai mici pătrate un urmează o lege de repartiţie normală, având doar proprietăţi
asimptotice, adică necesită eşantioane sau seturi mari de date.
Testarea ipotezei
3.1. Procedee grafice: histograma (curba frecvenţelor); Box-Plot; Q-Q Plot; P-P Plot.
- pe baza histogramei erorilor - pe baza diagramei QQ-Plot
3.2. Testul Kolmogorov-Smirnov:
Aplicaţie:
9
verificării ipotezei de normalitate a erorilor, se aplică testul Kolmogorov-Smirnov, iar rezultatele
obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Unstandardized
Residual
N 474
Negative -,069

- (ipoteza de normalitate: erorile urmează o lege de repartiţie normală
sau erorile sunt normal distribuite sau distribuţia erorilor nu diferă semnificativ de
distribuţia normală)
- (erorile nu urmează o lege de repartiţie normală sau erorile nu sunt
normal distribuite sau distribuţia erorilor diferă semnificativ de distribuţia normală)

- dacă atunci nu se respinge (se acceptă) ipoteza nulă

- dacă se acceptă ipoteza , este îndeplinită ipoteza de normalitate a erorilor, adică
erorile sunt normal distribuite;
- dacă se respinge ipoteza , erorile nu urmează o lege de repartiţie normală.
10
Cu o probabilitatea de 95%, se poate garanta că erorile nu urmează o lege de repartiţie
normală sau erorile nu sunt normal distribuite sau distribuţia erorilor diferă semnificativ
de distribuţia normală. Cu altecuvinte, ipoteza de normalitate a erorilor ( )nu
este îndeplinită.
Observaţie: Tabelul pe baza căruia se poate lua decizia cu privire la această ipoteză este: One
Sample Kolmogorov-Smirnov Test.
3.2. Testul Jarque-Bera: se bazează pe verificarea simultană a proprietăţilor de asimetrie

(coeficientul de asimetrie - Skewness (Sw)) şi boltire (coeficientul de boltire - Kurtosis (K)) a
seriei reziduurilor (erorilor)
Aplicaţie:
verificării ipotezei de normalitate a erorilor, se aplică testul Jarque-Bera, iar rezultatele obținute
sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Descriptive Statistics
N Minimu Maximu Mean Std. Skewness Kurtos is

Statistic m
Statistic m
Statistic Statistic Deviation
Statistic Statistic Std. Error Statistic Std. Error
Unstandardized
474 -21567 79043,0 ,000000 12819,97 1,764 ,112 5,798 ,224
Residual
Valid N (lis twis e) 474

- (ipoteza de normalitate: erorile urmează o lege de repartiţie normală
sau erorile sunt normal distribuite sau distribuţia erorilor nu diferă semnificativ de
distribuţia normală)
- (erorile nu urmează o lege normală sau erorile nu sunt normal
distribuite sau distribuţia erorilor diferă semnificativ de distribuţia normală)
11
unde este estimaţia coeficientul de asimetrie şi este estimaţia coeficientul de

boltire .

În funcţie de valoarea calculată a statisticii :
- dacă , atunci se acceptă ipoteza nulă ;
.

- dacă se acceptă ipoteza , este îndeplinită ipoteza de normalitate a erorilor, adică
erorile sunt normal distribuite;
- dacă se respinge ipoteza , erorile nu urmează o lege de repartiţie normală, adică
ipoteza de normalitate a erorilor este încălcată.
atunci se respinge ipoteza nulă

Cu o probabilitatea de 95%, se poate garanta că erorile nu urmează o lege de repartiţie
normală sau erorile nu sunt normal distribuite sau distribuţia erorilor diferă semnificativ
de distribuţia normală. Cu alte cuvinte, ipoteza de normalitate a erorilor ( nu
este îndeplinită.
Observaţie: Tabelele pe baza cărora se poate calcula testul sunt: tabelul Descriptive
Statistics în care apar indicatorii Skewness şi Kurtosis.
12
4. Ipoteza de necorelare sau de independenţă a erorilor:
Definirea ipotezei: Ipoteza de necorelare sau de independenţă a erorilor se referă la lipsa

unei corelaţii între variabilele reziduale sau la faptul că eroarea asociată unei valori a variabilei
dependente nu este influenţată de eroarea asociată altei valori a variabilei dependente.
În condiţiile în care ipoteza de independenţă a erorilor nu este verificată, modelul de

regresie înregistrează o autocorelare a erorilor sau o corelaţie serială. Autocorelarea sau corelaţia
serială presupune existenţa unei autocorelări între erorile , altfel spus: sau
.
Autocorelarea erorilor poate fi cauzată de:

- neincluderea în modelul de regresie a uneia sau a mai multor variabile explicative
(independente)importante;
- modelul de regresie nu este corect specificat;
- sistematizarea şi pregătirea datelor pentru prelucrare;
- inerţia fenomenelor în timp şi decalajul, în cazul seriilor de timp.
În condiţiile încălcării ipotezei, se poate considera că între erori există o relaţie de forma:
unde reprezintă o variabilă pur aleatoare care respectă ipotezele modelului
clasic de regresie.
Efectele încălcării ipotezei
În condiţiile existenţei autocorelării erorilor, este afectată calitatea estimaţiilor obţinute

prin metoda celor mai mici pătrate.
Se poate demonstra că, prin aplicarea metodei celor mai mici pătrate, pentru parametrul
, se obţine un estimator neeficient.
13
Testarea ipotezei
4.1. Testul Durbin-Watson

- (erorile sunt necorelate sau independente; nu există autocorelare a
erorilor)
- (erorile sunt corelate sau dependente; există autocorelare a erorilor)
- (coeficientul de autocorelare a erorilor nu este semnificativ, ceea
ce înseamnă că între erori nu există o legătură semnificativă)
- (coeficientul de autocorelare a erorilor este semnificativ, ceea ce
înseamnă că între erori există o legătură semnificativă)
Deoarece , valorile sunt date de intervalul :

- dacă , există autocorelare pozitivă maximă a erorilor;
- dacă , există autocorelare negativă maximă a erorilor;
- dacă , nu există autocorelare sau erorile nu sunt
autocorelate.

Se citesc valorile din tabela Durbin-Watson pentru , ţinând cont de numărul de
parametrii din model, de volumul eşantionului şi de riscul asumat .

În funcţie de aceste valori critice se determină următoarele intervale, care permit luarea
deciziei de respingere sau acceptare a ipotezei nule:
14
- dacă , se respinge ipoteza nulă , erorile înregistrează
autocorelare pozitivă;
- dacă , se respinge ipoteza nulă ,erorile înregistrează
autocorelare negativă;
- şi sunt regiuni de
nedeterminare, nu se poate decide asupra existenţei autocorelării erorilor;
- dacă , se acceptă ipoteza nulă , erorile nu sunt
autocorelate sau nu există autocorelare a erorilor.

- dacă se acceptă ipoteza , coeficientul de autocorelare a erorilor nu este semnificativ,
adică nu există autocorelare a erorilor; ipoteza de necorelare sau de independenţă a
erorilor este verificată;
- dacă se respinge ipoteza , coeficientul de autocorelare a erorilor este semnificativ,
adicăerorile sunt autocorelate sau dependente; ipoteza de necorelare sau de
independenţă a erorilor nu este verificată.
Observaţie: Tabelul pe baza căruia se poate lua decizia cu privire la această ipoteză este:
Model Summary – coloana Durbin-Watson.
Sinteză:
DW  d
d   0, 4
d=4: autocorelare negativă maximă

d=2: lipsa autocorelării (erori necorelate/independente)
d=0: autocorelare pozitivă maximă
Valorile teoretice ale statisticii Durbin Watson sunt calculate şi tabelate în funcţie de:
- pragul de semnificaţie (α)
15
- volumul eşantionului (n)
- numărul de parametri ai modelului (k)
Aplicaţie:
Model Summaryb

1 ,661a ,436 ,435 $12,833.540 1,863
a. Predictors: (Constant), Educational Level (years )
b. Dependent Variable: Current Salary
4.2. Testul Runs:
- se bazează pe ideea că valorile variabilei reziduale se constituie în secvenţe sau seturi de

valori pozitive sau negative numite runs (notate cu ), care se succed într-o anumită
ordine sau aleator.
- ipoteza de bază a acestui test este aceea că, în cazul lipsei autocorelării erorilor,
succesiunea acestor seturi este aleatoare sau numărul acestora este distribuit normal.
- aplicarea testului presupune testarea ipotezei de normalitate a variabilei numărul de runs
( ).

- (erorile sunt necorelate sau independente; nu există autocorelare a
erorilor)
- (erorile sunt corelate sau dependente; există autocorelare a erorilor)

- variabila este distribuită normal (succesiunea runs-urilor este
aleatoare sau numărul lor este distribuit normal)
- variabila nu este distribuită normal (succesiunea runs-urilor nu este
aleatoare sau numărul acestora nu este distribuit normal)

În funcţie de statistica (probabilitatea asociată statisticii test):
16
- dacă atunci se acceptă ipoteza nulă

- dacă se acceptă ipoteza , variabila runs este distribuită normal, adică nu există
autocorelare a erorilor sau erorile nu sunt autocorelate, ci sunt independente, ceea ce
înseamnă că este îndeplinită ipoteza de necorelare a erorilor de modelare.
- dacă se respinge ipoteza , variabila runs nu este distribuită normal, adică există
autocorelare a erorilor sau erorile sunt autocorelate sau dependente, ceea ce înseamnă
că nu este îndeplinită ipoteza de necorelare a erorilor de modelare.
Observaţie: Tabelul pe baza căruia se poate lua decizia cu privire la această ipoteză este:
Runs Test
Aplicaţie:
Runs Test
Unstandardiz
ed Res idual
Test V aluea -2502,56250
Cases < Test V alue 237
Total Cases 474
Number of Runs 219
Z -1, 747
a. Median
17
B. Ipoteze cu privire la variabilele independente (componenta deterministă)
3.1. Variabilele independente sunt nestocastice sau deterministe

- definirea ipotezei: este legată de gradul de omogenitate a variabilelor independente.
Deoarece în relaţiilevarianţelor estimatorilor apare varianţa variabilelor independente, este
important ca această varianţă să fie posibil de calculat, să fie finită şi diferită de zero.
3.2. Variabilele independente şi eroare sunt necorelate:

- definirea ipotezei: este respectată dacă este îndeplinită condiţia ca variabilele
independente să fie variabile deterministe sau nealeatoare.
3.3. Ipoteza de necoliniaritate a variabilelor independente
a. Definirea coliniarităţii (multicoliniarităţii)

Multicoliniaritatea poate fi definită ca o legătură liniară funcţională existentă între două
sau mai multe variabile independente ale unui model de regresie de forma:
a.1. multicoliniaritate perfectă

- apare atunci când între variabilelele independente există o legătură liniară
perfectă, funcţională:
a.2. multicoliniaritateimperfectă
- poate fi definită ca o relaţie liniară puternică existentă între două sau mai multe
variabile independente:
b. Efectele coliniarităţii sau efectele încălcării ipotezei de necoliniaritate

Dacă pentru un model de regresie multiplă variabilele independente sunt coliniare,
varianţa estimatorilor parametrilor modelului de regresie creşte, adică estimatorii îşi pierd
proprietatea de eficienţă.
b.1. coliniaritate perfectă:
18
- varianţa estimatorilor parametrilor modelului este infinită, ceea ce înseamnă că
parametrii pentru aceste variabile un pot fi estimaţi.
b.2. coliniaritate imperfectă:

- varianţele pentru estimatorii parametrilor modelului sunt mari.
c. Testarea ipotezei:
c.1. Procedee grafice: Scatter plot
c.2. Depistarea coliniarităţii

- un prim indiciu pentru existenţa coliniarităţii poate fi următorul: dacă între variabilele
independente există o legătură de tip liniar, cel mai probabil, coeficientul de determinaţie
pentru acest model va avea o valoare ridicată, însă testul Student pentru fiecare parametru
al variabilelor coliniare nu va fi semnificativ statistic. În consecinţă, se poate testa
coliniaritatea prin testarea coeficienţilor de regresie, iar indiciul este existenţa unui
coeficient de determinaţie mare. În condiţiile în care parametrii modelului de regresie sunt
nesemnificativi, se poate decide că modelul admite fenomenul de coliniaritate.
- o altă metodă de testare a coliniarităţii este testarea parametrilor modelelor de regresie
auxiliară construite ca modele de regresie liniară doar pe baza variabilelor independente.
Dacă parametrii acestor modele sunt semnificativi, atunci variabilele independente sunt
coliniare.
- pe baza modelelor de regresie auxiliare, se pot construi doi indicatori cu ajutorul cărora se
poate detecta existenţa coliniarităţii: Tolerance şi VIF (Variance Inflation Factor).
c.3. Factorul varianţei crescute (VIF)

- relaţia de calcul pentru
- interpretarea lui :
- dacă legăturile dintre variabilele independente sunt puternice, atunci se apropie
de 1, iar raportul este infinit;
- dacă între variabilele independente nu există corelaţie , valoarea
raportului este egală cu 1.
- în practică, o valoare indică prezenţa coliniarităţii.
- tabelul în care găsim valorile pentru : Coefficients - coloana VIF
19
c.4. Factorul tolerenţa (TOL)
- relaţia de calcul pentru
- interpretarea lui
- dacă , există coliniaritate perfectă;
- dacă , variabilele independente induc fenomenul de coliniaritate;
- dacă , variabilele independente nu sunt coliniare sau nu există
coliniaritate.
- tabelul în care găsim valorile pentru : Coefficients - coloana TOL
c.5. Raportului de determinaţie al modelului auxiliar

- este calculată pe baza lui sau pe baza lui
- interpretarea lui : arată cât la sută din variaţia variabilei independente este explicată
de variaţia simultană a celorlalte variabile independente.
Aplicaţie:
_________________________
TOL  0,1 ; VIF  1,  ; R 2  0,1
TOL  0 

VIF   coliniarit ate _ perfecta
R 2  1 
20
VIF  10 

TOL  0.1Coliniarit ate _ imperfecta
R 2  0.9 
VIF  1 

TOL  1 Necoliniar itate
R 2  0 
21

Royal Grilutza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Royal Grilutza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

2. Cel care a introdus termenul de econometrie si a delimitat campul de cercetare manifestandu-

2. Printre instrumentele statistice folosite in econometrie se numara:

3. Modelele econometrice trebuie sa fie:

4. In previziune, cercetarile cantitative au drept scop:

5. Factorul timp reprezinta variabila independenta in:

6. Functia liniara este:

7. Functia de gradul al doilea are forma:

11. Coeficientii de inegalitate Theil sunt:

12. Printre metodele de estimare se gasesc:

13. Analiza de regresie reprezinta:

14. Unde este utilizata metoda corelatiei?

15. Ce este coeficientul de corelatie ?

16. In ce cazuri se utilizeaza raportul de corelatie ?

17. Valoarea medie absoluta (MAD) reprezinta:

19. Ce reprezinta abaterea ?

21. Seriile dinamice reprezinta:

22. Prin cercetarea seriilor dinamice se studiaza:

23. In cadrul econometriei se urmaresc, in determinarea trendului trei tendinte:

24. Extrapolarea mecanica presupune:

25. Extrapolarea analitica presupune:

26. Extrapolarea cu ajutorul curbei infasuratoare consta in:

27. Ciclicitatea economica reprezinta:

28. Un ciclu economic sau un ciclu al afacerilor se caracterizeaza prin :

37. Echilibrul macroeconomic exprima:

38. Echilibrul static se caracterizeaza prin:

40. Cercetatori care au folosit matematica in studiul teoriei echilibrului:

In construirea unui model economico-matematic se are in vedere capacitatea acestuia de a:

42. Care este rolul previziunii in managementul organizatiei?

43. Care sunt instrumentele de previziune in activitatea manageriala?

45. Care dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la abordarea previziunii in practica

46. Elementele componente ale activitatii de cercetare si culegere a informatiilor pentru

47. Curentele si tendintele in gandirea previzionala nu se grupeaza in :

48. Tratarea normativa a viitorului, dupa Kahn (1967) inseamna:

50. Riscul in previziune reprezinta :

51. La baza deciziilor strategice se afla :

54. Metoda analizei si sintezei nu cuprinde:

56. Principalul dezavantaj al metodei « marilor tururi » este:

57. Principalul dezavantaj al metodei "mainilor mature" este:

58. Care este principalul avantaj specific metodei Delphi ?

60. Metoda "Brainstorming" nu se caracterizeaza prin :

61. Metoda listelor verificatoare nu cuprinde :

67. Metoda arborilor de pertinenta verticali se utilizeaza pentru previzionarea modificarilor in

69. In previziuni eroarea inseamna:

70.Extrapolarea euristica este:

71. Care din urmatoarele functii este functia putere ?

72. Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei regresiei?

80. Care din urmatoarele utilizari nu este specifica metodei normarii?

81. Echilibrarea balantei materialelor intre necesitati si resurse nu se realizeaza prin:

84. Pentru ca o previziune sa fie "buna" nu trebuie sa indeplineasca urmatorul obiectiv:

85. Autocorelatia dintre variabile se poate determina prin utilizarea modelului:

87. Care dintre urmatorii factori nu conduce la necesitatea previziunilor flexibile:

88. Analiza critica a raportului de previziune urmareste :

89. Procesul de aprobare a alocarilor de resurse strict necesare reprezinta:

91. Instrumentul de previziune care studiaza anticiparea actiunilor viitoare pe secvente in

93. Una din urmatoarele afirmatii privind previziunile este corecta:

94. Amplitudinea riscului se masoara prin:

97. Normele de munca, de consum la mijloacelor fixe si a obiectelor muncii nu cuprind:

126. Cererea de ciocolata pe segmentul de piata detinut de SC CARTIER SRL in ultimele

Diagrama PP.Plot se construieste cu ajutorul:

Ipoteza de homoscedasticitate , verificata cu testul Goldfeld-Quandt , nu se respinge daca:

Modelul semilogaritmic Y= β0 + β1 , IN X + ε permite estimarea :

Coeficientii de corelatie partial masoara :