Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
pune in evidenta
b)
c)
d)
rezultatelor.
1.
Variabilele de prognoza
valori continue
valori discrete
dependente
independente
economice
demografice
stiintifice
tehnologice
b)
termen scurt
termen mediu
termen lung
c)
d)
3.3.
Extrapolarea analitica:
a)
functii de regresie
b)
functia liniara
c)
d)
2.
Analogia istorica
3.
Metoda morfologica
4.
Metoda scenariilor
Metoda balantelor
2.
Metoda de optimizare
cercetarea operationala
analiza sistemelor
3.
orizontal
vertical
astfel o ierarhie de obiective intermediare care trebuie atinse in mod succesiv. Aceasta
retea de obiective", cum a mai fost denumita, analizata periodic de specialisti, permite
reducerea treptata a cailor posibile la cai probabile, marind capacitatea prognozelor, Un
arbore vertical bine alcatuit permite aplicarea in continuare a altor metode ( extrapolare,
metode statistice), care de data aceasta au certitudinea exhaustarii campului cercetat.
Analiza sistemelor, asa cum s-a dezvoltat in S.U.A. inca din anul 1948, a devenit
foarte utila pentru evoluarea alternativelor tehnologice de viitor intr-un context larg.
Fenomenele de dezvoltare constituie un sistem complex in cadrul caruia chiar un numar
relativ redus de variabile poate conduce la un numar imens de solutii, datorita
alternativelor care trebuie luate in consideratie. Analiza sistemelor incearca sa simplifice
problema, fara a renunta la rigurozitate, cu ajutorul aparatului matematic, reducerea
numarului de variabile prin eliminarea celor nepertinente, inlocuirea parametrilor
independenti prin variabile care inglobeaza un complex de parametri, reducerea
numarului de combinatii posibile cu ajutorul programarii lineare si patratice si a altor
metode apartinand calculului operational.
In prezent se profileaza doua orientari importante in analiza sistemelor. Prima este
cautarea de metode integrate care combina prognoza dezvoltarii tehnologice cu prognoza
efectului (impact) provocat de insasi aceasta dezvoltare asupra stiintei, economiei si
societatii in general. Cea de a doua orientare este cautarea de scheme cu interinfluenta, in
scopul anticiparii si evaluarii diverselor alternative de viitor posibil".
3.3.3. Metodele gandirii intuitive:
1.
pentru a crea ceva nou printr-o noua cale. Aceasta obliga parasirea campului real de
investigare - cercetare, a unui stimulent util - cercetarea stimulentului prin fapte pentru a
trage o concluzie.
2.
scopul obtinerii cat mai multor idei, privind modul de rezolvare a unor probleme care sa
conduca la solutia optima, pe care prin decizia luata conducatorul sa o poata valorifica.
determinarii valorii medii, procesul desfasurandu-se in trei etape, in final se obtine, prin
aceste dezbateri si calculari succesive a valorilor medii, un pronostic la care adera
majoritatea celor chestionati.
In concluzie, trebuie relevat faptul ca in rezolvarea unor probleme date poate fi
utilizata oricare dintre metodele expuse mai sus, deoarece in principiu ele ar trebui sa
conduca toate la acelasi rezultat. Practic insa, deoarece din lipsa de puncte de sprijin
analizele nu pot fi niciodata impinse pana la capat, rezultatele obtinute prin aplicarea
diverselor metode sunt si ele, de cele mai multe ori diferite.
In alegerea metodei adoptate de diversi cercetatori concura :
- factori obiectivi cum ar fi natura subiectului sau intervalul de timp si
- factori subiectivi, dintre care cel mai important este traditia, adica inertia in a se
perpetua metoda cu care s-a mai lucrat. In orice caz se poate spune ca nu exista o
metoda general aplicabila in elaborarea oricarui tip de prognoza. Mai mult decat atat,
chiar pentru un domeniu bine definit, nu poate fi indicata o anumita metoda, care sa
certifice valabilitatea rezultatelor.
4.
desfasurarea discutiilor
5.
dezbatere intre doua grupuri (unul de specialisti, altul de cetateni), pentru a lua decizii pe
baza informatiilor furnizate.
Etape:
6.
increderea
perceputa
de
subordonat.
Similar,
sporirea
increderii
definirea cat mai exacta a rezultatelor asteptate prin stabilirea unor criterii de
evaluare si intr-o proportie cat mai mare comensurabile
conflicte
2.
a)
b)
c)
anonime asupra unui subiect cu ajutorul unui set de chestionare succesive, fiecare
chestionar avand la baza feed-back-ul opiniilor rezultate din chestionarul precedent
d)
in conditii de certitudine:
metoda utilitatii globale - facilitarea alegerii variantei optime prin crearea
unui suport logic pentru procesul partial subiectiv al anticiparii consecintelor
2.
3.
in conditii de incertitudine:
alegerea variantei optime in conditiile lipsei de informatii necesare stabilirii
probabilitatilor de manifestare a starilor conditiilor obiective, iar variabilele
sunt partial necontrolabile
Reguli:
regula pesimista (A.Wald) - varianta optima este cea care prezinta cele mai
mari avantaje, din gama de variante considerate dezavantajoase
regula optimista - varianta optima este cea cu cele mai mari avantaje, in cea
mai favorabila stare a conditiilor obiective
regula optimalitatii
regula minimizarii regretelor (Savage) - varianta cea mai buna este cea
pentru care regretul de a nu fi ales varianta optima este cel mai mic
algoritmul Deutch-Martin
metoda
Electre
Tridimensionala
pentru
optimizarea
deciziilor
Gandirea 80/20 este expresia mea pentru aplicarea regulii 80/20 in viata zilnica,
pentru aplicarile necantitative ale regulii. La fel ca in cazul analizei 80/20, incepem cu o
ipoteza privind un posibil dezechilibru intre intrari si iesiri, dar, in loc sa culegem date si
sa le analizam, le estimam. Gandirea 80/20 cere si, cu ajutorul practicii, ne permite sa
identificam putinele lucruri cu adevarat importante care se intampla si sa ignoram marea
masa a lucrurilor neimportante. Ne invata sa vedem padurea din spatele copacilor.
Gandirea 80/20 se utilizeaza in acelasi scop ca si rezultatele analizei 80/20 pentru
a schimba comportamentul si, in mod normal, pentru a ne concentra pe cele mai
importante 20 de procente.
Aplicarea regulii 80/20 presupune ca trebuie sa facem urmatoarele:
sa facem numai lucrurile la care suntem cei mai buni si care ne plac cel mai
mult;
Note:
1) Delia Popescu. Procesul decizional in intreprinderile mici si mijlocii, Ed. Economica,
Bucuresti, 2001, p.45-58; Nicolae Bebea, Metode pentru rezolvarea problemelor de
optimizare, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1978, p.5-169.
2) C.Calcan, Tudor Homos, Metode de prognoza, Tipografia Institutului Politehnic,
Bucuresti, 1978;
3) Ovidiu Nicolescu, Sisteme, metode si tehnici manageriale ale organizatiei, Ed.
Economica, Bucuresti, 2000, p.189-205;
4) Ani Matei, Economie publica, Ed. Economica, Bucuresti, 2003; Iulian Ceausu,
Dictionar Enciclopedic Managerial, Ed. Academica de Management, Bucuresti,
2000,Vol. II, p.883-887;
5) Iulian Ceausu, Dictionar Enciclopedic Managerial, Ed. Academica de Management,
Bucuresti, 2000,Vol. II, p.867-871;
6) Gh.Teodorof, Managementul prin exceptii, MAP - CNFCAPL, Bucuresti, 2001;
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate