FUNCŢIILE

MANAGEMENTULUI
Conf. Univ. Dr. Rocsana B. Manea-Țoniș
FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI 2

1. previziunea,
2. organizarea,
3. coordonarea,
4. antrenarea şi
5. controlul/evaluarea

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021

1. Previziunea 3

• constă în ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora

organizaţia determină obiectivele, subobiectivele, resursele,
principalele mijloace şi termenele realizării lor
• Simularea de marketing utilizata în management este o
modalitate de obţinere a informaţiilor, alături de cercetarea
directă şi de experiment, în vederea înţelegerii evoluţiei
fenomenelor simulate, în vederea previzionarii acestora,
identificării şi măsurarii relaţiilor de cauzalitate dintre variabilele
investigate. În urma simularii doar managerul poate lua decizia
finala, desi exista diferite soluții software care scot la iveala
diferite concluzii.
Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021
 Simularea 4

• abstractizare a realităţii, o reprezentare cât se poate de fidelă a situaţiilor

reale, permiţând observaţii, analize şi evaluări pe această bază.
• utilizează modele statistico-matematice sau cibernetice, grafice
• Modelul oferă managerului repere riguroase pentru alegerea celei mai bune
soluţii de utilizare a resurselor (materiale, umane, financiare) în concordanţă cu
cererea curentă şi potenţială, cu anumite restricţii de timp şi politici la nivel
macro şi microeconomic, în vederea obţinerii celui mai mare profit.
• Scopul unui model economico-matematic este acela de a determina valorile unor
variabile dependente, de ieşire în funcţie de valorile variabilelor independente,
de intrare (controlabile), luând în calcul interdependenţele dintre acestea, şi
influenţa mediului extern, pentru maximizarea performanţei., etc. surprinzând
relaţiile de cauzalitate
3/11/2021

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș

 Criterii simulare 5

• să fie cât mai realiste, ceea ce presupune alegerea corectă a unor funcţii care
modelează fenomenele simulate şi evaluarea rezultatelor finale, pe baza unui set
de indicatori economico-financiari;
• să se adreseze situaţiilor tipice din cadrul firmelor, astfel încât participanţii să
poată lua deciziile cele mai bune în funcţie de contextul activităţilor firmelor;
• să favorizeze un stil de conducere participativ care să implice toţi membrii
echipei;
• să permită stabilirea unui sistem de obiective pentru fundamentarea deciziilor;
• să ţină cont de tendinţele pieţei.

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021

 Avantajele simulărilor 6
• posibilitatea de a testa oricâte variante de acţiune, într-un interval de timp mic, asupra
unui sistem de testare S’ foarte asemănător cu cel original S;
• datorită utilizării tehnicii de calcul pentru simulare se pot concepe modele foarte
complexe, cu un număr mare de variabile analizate, cu un număr mare de valori pe care
le iau variabilele - grad ridicat de fezabilitate;
• produsele software dedicate oferă o bază solidă pentru fundamentarea deciziilor, în
timp real, dar şi în procesul de instruire a managerilor;
• posibilitatea de previziune a evoluţiei fenomenelor de marketing;
• oferă mai multe variante strategice - se poate alege cea mai oportună în condiţiile unui
mediu schimbător;
• permite o pregătire psihologică a participanţilor, care îşi vor asuma decizii mai corecte şi
mai rapide în situaţii excepţionale, pe baza rezultatului obţinut în urma simulării =
opţiunea strategică de urmat într-o situaţie viitoare
Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021
 Exemple de situații în care se pot aplica
simularile 7
• cunoaşterea şi înţelegerea interdependenţelor dintre variabile, estimarea valorilor anumitor variabile precum şi a
formei funcţionale a legăturilor dintre variabilele modelului;
• evaluarea şi previzionarea consecinţelor diferitelor acţiuni (adoptarea anumitor strategii, tactici), fără însă ca, pe
parcursul experimentării să intervină schimbări în evoluţia sistemului real;
• verificarea şi / sau demonstrarea într-un timp scurt a avantajelor şi riscurilor anumitor acţiuni care în condiţiile reale
s-ar produce după perioade lungi de timp;
• determinarea acelor alternative decizionale care duc la soluţii optime sau suboptime;
• studierea fenomenelor recursive (anumite schimbări ale fenomenului cercetat au repercusiuni asupra altor fenomene).
De exemplu: schimbări la nivelul unei anumite verigi din lanţul de distribuţie poate declanşa modificări în amontele
traseului ducând la amplificarea consecinţelor acţiunii întreprinse;
• studierea efectelor decalate în timp ale anumitor acţiuni întreprinse, ce nu pot fi exprimate prin intermediul
modelelor analitice;
• studierea proceselor de tranziţie (de exemplu studierea evoluţiei în timp a percepţiilor consumatorilor faţă de anumiţi
stimuli);
• realizarea de teste de senzitivitate, respectiv studierea modului în care fenomenele sunt influenţate de variaţia
anumitor variabile externe;
• mai buna structurare a problemei cu care se confruntă decidentul şi fundamentarea căilor de rezolvare a acesteia.
Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021
 Componentele sistemelor de simulare de
management/marketing 8
• modelul: metoda Monte Carlo, algoritm simplex, lanţuri Markov, metoda celor mai mici
pătrate, arborele de decizie, algoritmi genetici, Hurwiz etc.
• jucătorii (participanţii);
• datele de intrare, sunt întâmplătoare sau deterministe care înregistrează valori discrete
care se schimbă în permanenţă în cadrul ciclului de simulare şi parametri de intrare care
înregistrează valori constante de-a lungul ciclului de simulare
• datele de ieşire – sunt variabilele dependente de influenţa valorilor variabilelor de
intrare, a parametrilor de intrare; dependenţa dintre variabile va fi reflectată de
algoritmul ce stă la baza modelului de simulare.
• variabile perturbatoare – sunt variabilele necontrolabile care pot influenţa rezultatele
simulării şi a căror apariţie poate fi previzibilă sau aleatoarereflectă starea unei
componente
• variabile intermediare – sunt variabile care a sistemului la un anumit moment dat.
Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021
 Previziunea se realizează prin intermediul:
diagnozei, prognozei, planificării şi programării 9
activităţilor specifice organizaţiilor
• Diagnoza se refera la analiza situaţiei existente la momentul declanşăriiacţiuniişi
„punerea unui diagnostic” privind starea organizaţiei. Se bazeaza pe datele statistice din
evidenţeleorganizaţieişi studierea domeniului de referinţă.
• Prognoza reprezintă anticiparea sintetizată, ştiinţific fundamentată asupra fenomenelor
şi manifestărilor mediului intern şi extern (de piaţă). Ea cuprinde cercetari de piața,
analiza cadrul legislativ, economic, social, politic, etc. Practic se pot urma principiile
analizei SWOT, pentru identificarea punctelor slabe şi punctelor tari ale organizatieişi a
amenitarilorşioportunitatilor venite din exteriorul acesteia.
• Planificarea, ca rezultat al previziunii, presupune stabilirea activitatilor ce urmeaza a fi
realizate şi a coordonatelor obiectivelor de îndeplinit (formulare, termene,
responsabilităţi, resurse). Planificarea are ca scop monitorizarea atingerii obiectivelor,
stabilirea priorităţilor, a resurselor necesare, a termenelor de finalizare. Aceasta trebuie
sa fie flexibila, adaptabila la conditiile de piațaîn continua schimbare, altfel este
contraproductivă, consumatoare de resurse şi păguboasă.
Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021
2. Organizarea 10

• - desemnează ansamblul proceselor de management prin

intermediul cărora se stabilesc şi delimitează procesele de muncă
fizică şi intelectuală şi componentele lor (mişcări, timpi,
operaţii, lucrări, sarcini etc.), precum şi gruparea acestora pe
posturi, formaţiuni de muncă, compartimente, atribuirea lor
personalului, corespunzător anumitor criterii economice, tehnice
şi sociale, în vederea realizării în cît mai bune condiţii a
obiectivelor previzionate
• răspunde la întrebarea: „cine şi cum corntribuie la realizarea
obiectivelor?”, referindu-se la organizarea resurselor firmei
(umane, tehnologice, logistice, financiare,informationale, etc
Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021
Organizarea poate fi:
11

• structurală reprezintă un ansamblu de elemente componente :

postul, funcţia, compartimentul, structura organizatorică, relaţiile
de subordonare, ponderea ierarhică (norma de conducere, aria de
control), nivelul ierarhic.
• procesuală vizează procesele de muncă din cadrul organizaţiei:
funcţiunile; activităţile; atribuţiile; sarcinile; fluxurile
informaţionaleşirelationale ale personalului de pe toate nivele
organizatieişi cu mediul exogen.

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021

 Principiile organizării au în vedere ca: 12

• obiectivele firmei să fie Specifice, Măsurabile, Acceptate, Realiste, Temporale

(SMART). Ele trebuie bine definite şi formulate pentru a fi corect înţelese şi însuşite,
fără echivoc, de către cei care urmează să le îndeplinească (parţial sau total);
• Activităţile şi grupurile sunt definite şi repartizate conform unor pachete de criterii
bine determinate cu scopul raţionalizării şi optimizării funcţionării organizaţiei.
• Autoritatea în managementul clasic este orientată de sus în jos şi se exercită conform
unor reguli clare şi bine determinate. În cazul în care managerul este un leader, acesta
nu are nevoie de reguli, pentru ca angajații îl respectă, au încredere în el, îl urmează,
îl ajuta necondiționat, fără ca acesta să stabilească măsuri punitive
• În relaţiile interumane este obligatoriu să se respecte o serie de reguli. În
managementul clasic, o persoană poate superviza, un număr limitat de posturi, de
regulă 6-8. Fiecare salariat al firmei trebuie să fie subordonat unui singur supervizor,
de la care primeşte sarcini şi căruia îi raportează de fiecare dată rezultatele obținute.
3/11/2021
Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș
 Six Sigma (1) 13

• Din punct de vedere al pieții, al clienților această funcție corespunde primele 2

etape din metodologia Six Sigma:
• Definirea clienților, a segmentului/nișei de piață căreia se adresează compania, precum și a
caracteristicilor acestora, a priorităţilor și cerințelor lor, pe baza feedback-ului primit de la
aceştia. În această etapă, se identifică CTQ (caracteristici esenţiale pentru calitate), pe care
clientul le consideră vitale.
• Măsurare – în această etapă se stabilesc activitățile ce urmează a fi realizate pentru
atingerea obiectivelor clientului și se determină cum se măsoară procesul şi cum se
desfăşoară. Astfel se identifică factorii esenţiali ai proceselor interne, ce influenţează CTQ şi
măsoară defectele ce rezultă din acele procese.
• Se pot folosi ca instrumente feedback-ul clientului, fișa/carta proiectului,
diagramă de procese, diagrama SIPOC, analiză a părților interesate, definiții
CTQ, plan de colectare a datelor, Analiză analiza R & R Gage, etc.
Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021
Instrumente ale organizării
14

• Regulamentul de ordine interioară (R.O.I.) - care stabileşte

regulile în interiorul organizaţiei
• Regulamentul de organizare şifuncţionare (R.O.F.) - mecanismul de
funcţionare a oricărei structuri

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021

3. Coordonarea 15

• constă în ansamblul proceselor de muncă prin care se armonizează

deciziile manageriale cu acţiunile personalului executant, se
ordonează şi se redirecţionează (se reorientează, dirijează, îndrumă)
acţiunile componentelor şi resurselor organizaţiei în vederea cumulării
şi focalizării eforturilor pentru realizarea obiectivelor stabilite.
• Practic, coordonarea este „organizarea în dinamică".
• Scopul general al coordonării îl reprezintă coeziunea, armonizarea
acţiunilor şi fluxurilor informaționale dintre structurile organizaţiei pe
toate eşaloanele ierarhice.

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021

 Etape în aplicarea coordonării 16

• stabilirea atribuţiilor, competenţelor şi răspunderilor generale ale fiecărui

compartiment și detaliate a fiecărui angajat;
• stabilirea standardelor de performanţă ale fiecarui angajt, în concordanță cu
atribuțiile și competențele stabilite anterior;
• menținerea unei comunicări deschise și continue între toți angajații,
indiferent de nivelul ierarhic, prin implementarea unui sistem informaţional-
relaţional adecvat specificului organizaţiei;
• eliminarea pe cât posibil a tuturor perturbațiilor, disfuncționalităților,
defector din producție, a serviciilor neconforme standardelor de calitate etc,
folosind metode moderne de control precum Six Sigma;
• organizarea şi desfăşurarea unui control riguros asupra respectării
regulilor/planificării/ obiectivelor propuse anterior 3/11/2021
Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș
 Six Sigma (2) 17

• Acesta funcție corespunde etapelor de analiză și îmbunătățire din

metodologia Six Sigma,
• Analiză – în care se determină care sunt cele mai importante cauze ale defectelor prin
identificarea variabilelor cheie care produc cel mai probabil variaţia procesului.
• Îmbunătăţire – se găsesc soluții de înlăturare a cauzele defectelor/neconcordanțelor.
După confirmare variabilelor cheie, se măsoară efectele acestora asupra CTQ. Se
identifică limita maximă acceptabilă a variabilelor cheie şi se validează un sistem de
măsurare a devierilor(G) variabilelor. Echipa modifică procesul pentru a-l menţine sub
limita maximă.
• Se folosesc ca instrumente histograma, diagrama Pareto, serii de timp, analiza de
regresie, analiza cauza-efect/ diagrama Fishbone, testarea ipotezelor brainstorming,
Failure Modes and Effects Analysis (FMEA), software de simulare
3/11/2021

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș

 Forme ale coordonării 18
• Coordonarea prin concepţie, conform viziunii generale a politicii organizaţiei şi asupra
modului de îndeplinire a unor sarcini importante.
• Coordonarea centralizată urmăreşte rezolvarea unor probleme generale (resurse
umane, marketing, aprovizionare, transport, desfacere, vânzări etc.).
• Coordonarea curentă (dinamică) este forma cea mai des utilizată. Foloseşte calea
dialogului dintre manageri şi angajați privind soluţionare a problemelor curente legate
de concepţie, cercetare-dezvoltare, producţie, marketing etc.
• Coordonarea prin comitete şi reuniuni (şedinţe, conferinţe, videoconferinţe anuale,
trimestriale, lunare) pentru armonizarea unor acţiuni de amploare
• Coordonarea prin instrucţiuni. Se aplică, în special, când organizaţia este dispersată
teritorial (cu filiale în mai multe zone geografice), atunci când situaţia impune.
• Coordonarea prin convocarea-instructarea personalului încadrat în posturi de
management. Urmăreşte armonizarea deciziilor în raport cu specificul substructurilor
care participă la îndeplinirea obiectivelor organizaţiei prin acţiuni specifice.
3/11/2021
Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș
 4. Antrenarea 19
• încorporează ansamblul proceselor de muncă prin care se determină personalul
organizaţiei să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor planificate, pe
baza luării în considerare a factorilor care îl motivează.
• Antrenarea se referă la managementul resurselor umane, având două valențe:
decizia şi motivarea
• Decizia – managerul are posibilitatea să își exercite influenţa directă asupra
angajţilor, în virtutea autorităţii legal conferite de funcție, determinându-i și
antrenându-i în realizarea sarcinilor ce le revin conform planificărilor
anterioare, in vederea îndeplinirii obiectivelor organizaţiei.
• Motivarea – managerul poate armoniza interesele organizației cu așteptările și
interesele angajaților în vederea obținetii unui câștig reciproc.
Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021
Piramida lui
Maslow 20

• Ierarhizarea
nevoilor si
motivarea
angajaților

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021

5. Controlul/evaluarea 21

• reprezintă ansamblul proceselor prin care performanţele

organizaţiei, substructurilor şi componentelor acesteia sunt mă-
surate şi comparate cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial,
în vederea eliminării deficienţelor constatate şi integrării
rezultatelor pozitive.

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021

Fazele procesului de control 22

• măsurarea realizărilor;
• compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite
iniţial, evidenţiind abaterile produse;
• determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate;
• efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acţionarea,
asupra cauzelor ce au generat abaterile de la cursul normal.
• Funcţia de control/evaluare trebuie să aibă într-o măsură cît mai mare
un caracter preventiv, de preîntîmpinare a deficienţelor şi, dacă acestea
s-au produs, corectiv.

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021

Six Sigma (3) 23

• Această funcție corespunde ultimei etape din metodologia Six Sigma, care
urmărește menţinerea aspectelor pozitive, prin instalarea de instrumente
ce asigură în timp menţinerea variabilelor cheie sub limita maximă.
• Pentru realizarea ei se folosesc instrumente precum calculul proceselor
Sigma, grafice de control a variabilelor/atributelor, calcule pentru
reducerea costurilor, planificarea controlului.

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș 3/11/2021

Multumesc! 24

Conf. Univ. dr. Rocsana B. Manea-Țoniș

3/11/2021