Mediul de marketing în EFS

CONF. UNIV. DRD. ROCSANA BUCEA-MANEA-ȚONIȘ

https://icourses.wixsite.com/index 3/11/2021
 Cuprins
2

 Funcţiile marketingului in EFS

 Mediul de marketing in EFS

https://icourses.wixsite.com/index 3/11/2021
 1. Funcțiile marketingului - Florescu
3

Investigarea pietei,
a necesitãților de
consum

Maximizarea Conectarea
eficientei economice, dinamică a firmei la
obtinerea profitului mediul economico-
asteptat social

Satisfacerea, în
condiţii superioare,
a nevoilor de
consum.

https://icourses.wixsite.com/index 3/11/2021
 Activităţile de marketing cuprind
următoarele domenii principale
4

• evaluarea pieţei
1

• dezvoltarea produselor şi serviciilor şi diversificarea

2 calităţilor şi a preţurilor

• promovarea vânzărilor prin perfecţionarea

3 comunicaţiilor cu piaţa

• distribuţia
4

• analiza eficienţei costurilor de marketing: rentabilizarea

5 vânzărilor

https://icourses.wixsite.com/index 3/11/2021
 Conceptul de mediu extern al firmei
5

factorii ce alcătuiesc o structură complexă, eterogenă, factori de natură

economică, socială, culturală, juridică, politică, demografică, ecologică,
tehnologică, etc.

Forme de manifestare ale mediului extern:

schimbător -atitudine
turbulent, ostil
prospectivă, descifrarea
agenţilor economici,
direcţiei şi cotei
stabil punându-le probleme
schimbărilor, creşterea
dificile de adaptare sau
capacităţii de adaptare la
chiar de supravieţuire.
schimbări;
http://www.wix.com/icourses/it
 macro
Mediul de marketing - EFS
6 micro

int

furnizorii

organis clienţii/
me
publice
Micro fanii

concuren
ţii

https://icourses.wixsite.com/index 3/11/2021
 Structura mediului extern - micromediul
7

 Micromediul – firma intră în relaţii directe, impuse de

necesitatea realizării obiectului său de activitate, cu:
 furnizorii de mijloace materiale, ce asigurã întreprinderii resursele
necesare de materii prime, materiale, echipamente, mașini și utilaje
 Clienţii/fanii - cercul firmelor, instituţiilor sau persoanelor cărora le
sunt adresate bunurile sau serviciile produse. – cea mai
importantă componentă
 concurenţii - nu se află în contract direct cu firma; organizații
sportive cu acelaşi profil, cu profiluri diferite, dar care vizează
aceleaşi nevoi de consum, prin intermediul unor produse (servicii)
substituibile
 organismele publice - asociațiile profesionale, asociațiile
consumatorilor, mediile de informare în masã, marele public
http://www.wix.com/icourses/it
 Structura mediului extern - macromediul
8
 Macromediul - cu influenţe indirecte; format din mediul:
1. demografic – populaţia, înclinația către sport
2. economic - potenţialului de piaţă; indicatori macroeconomici,
economică; tendința de francize sportive profesionale în Statele Unite și
dependența lor tot mai mare de fondurile corporative vânzare de lux și la pachet
3. tehnologic - modul de a obţinede la locuri produsele sau serviciile de care
are nevoie societatea la un moment dat+ comunicare; cea mai dinamică
componentă.
4. cultural - sistemul de valori, obiceiuri, tradiții, norme de conviețuire, etc.
comportamentul de cumpãrare și de consum,.
5. politic - John Howard prim-ministrul Australiei este unul dintre cei mai
importanți susținători ai cricketului australian
6. instituţional şi legislativ - cadrul juridic, legislativ oficial şi instituţional -
asigură aplicarea legilor şi actelor normative în domeniu.
7. natural - cel mai stabil; climă, relief, etc. – tip de sport
8. ecologic - nivelul lor de deșeuri, zgomot și alte efecte asupra mediului vor
proteja ecosistemul din jur. Sydney Olympic Park Trust

http://www.wix.com/icourses/it
 Tendinte datorate tehnologiei
9

 Tehnologia – factor de mediu extern

 Utilizarea sportului ca conținut de programare pentru o varietate de
agenții media
 Necesitatea ca organizațiile sportive să mențină acoperirea și
concentrarea la nivel mondial pentru a păstra legătura cu proprietățile
sportive globale
 O creștere a nevoii de sport pentru a se dezvolta ca un pachet de
divertisment
 O creștere a adoptării și înțelegerii tehnologiilor pentru a permite acest
lucru să se
 O creștere a impactului economic al sportului și, prin urmare,
importanța acestora pentru o societate mai largă
 O creștere a "occidentalizării" divertismentului sportiv.
 VR/AR in EFS
https://icourses.wixsite.com/index 3/11/2021
1.3.2.Schimbări în comportamentul consumatorului
10

 Consumatorul modern – este mult mai conștient de

posibilitãţile pe care i le oferã piața, se implicã mai profund în
judecarea comparativã a alternativelor
 Schimbări în comportamentul său:
 creşterea exigenţei faţă de consum, datorită preocupării pentru asigurarea
sănătăţii, pentru păstrarea formei fizice, a integrităţii corporale,
capacitatea de cântărire mai riguroasă a posibilităţilor de satisfacere a
trebuinţelor, asigurate de un nivel superior de educaţie, de instruire a
consumatorilor;
 schimbări social-demografice semnificative pe plan mondial, cauzate de:
integrarea tot mai activă a femeii în viaţa social-economică, proliferarea
familiei netradiţionale, accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei,
etc.;
 „gestiunea” timpului discreţionar al individului, care atrage tot mai mult
atenţia cercetătorilor din sfera vieţii economice.
http://www.wix.com/icourses/it
 Comportamentul consumatorului - segmentare
11
 Modelele clasice de segmentare arborescentã a clienților dupã criterii de
ordin geografic, demografic sau socio-economic cedeazã locul unor
abordãri multi-dimensionale, de naturã tipologicã (mai multe elemente
ale personalitãții)
 Din rândul acestor grupuri tipologice de consumatori, cele mai dinamice
sunt cele cunoscute sub denumirea de „juppie” şi „ultra”.
 Juppie - tineri profesionişti, între 20 şi 30 de ani, cu studii superioare, din marile
orașe, cu venituri peste nivelul mediu, cu un optimism robust şi cu o pronunţată
înclinaţie spre produsele de calitate.
 Ultra - stil de viaţă orientat exclusiv spre autosatisfacţie în consum şi prin dorinţa unei
calităţi a vieţii maxime. Dispunând de resurse financiare mari, se orientează spre
consumul de lux, ce impune firmelor să răspundă printr-un „marketing de lux”.
 Generaţia „vârstei a treia”, marcată mai puternic de experienţa trăită, de dorinţa
de economisire, dar şi de altruism, în raport cu generaţiile tinere. Crede în importanţa
proprietăţii private, a averii şi este pătrunsă de alte convenţii sociale.
 Generaţia „de trecere”, generaţia celui de-al doilea război mondial şi perioadei
imediat următoare este o generaţie puternic consumatoare, fiind în mai mică măsură
înclinată spre standardizare
 Generaţia anilor creşterii economice postbelice se caracterizează prin trecerea
de la cultul muncii la mentalitatea slujbei, definind munca drept mijloc pentru
realizarea intereselor proprii de consum şi petrecere a timpului liber.
http://www.wix.com/icourses/it
 1.5.Caracteristicile noului marketing
12
 J.C. Drăgan, M.C.Demetrescu: un asemenea marketing va putea
opera, în principal, prin:
 integrarea clientului în procesul de proiectare a produsului
(serviciului), pentru ca aceasta să servească strategiei
cumpărătorului şi nu exclusiv nevoilor şi dorinţelor lui;
 generarea unei gândiri proprii privind valorificarea segmentelor
favorabile pieţei, inclusiv canalele de marketing, pentru a putea
pătrunde în acestea;
 dezvoltarea unei infrastructuri de furnizori, agenţi de vânzare,
parteneri şi utilizatori, care să susţină reputaţia firmei şi afirmarea
superiorităţii ei tehnologice.
 Interfuncționalitatea și creativitatea
 Produsele devin un fel de servicii, fiind izvoare de utilităţi, iar la
rândul lor, serviciile devin un fel de produse, cum este cazul know-
how-ul, cu aplicaţiile de cunoştinţe, integrarea sistemelor,
securitate, mentenanţă
http://www.wix.com/icourses/it
 Direcţiile fundamentale ale noului marketing
13
 J.C. Drăgan şi M.C. Demetrescu
 clientul: măsurarea satisfacerii clientului, orientarea spre
piaţă, componentele acestei orientări şi cuantificarea lor,
consecinţele acestor componente asupra funcţiei şi
organizării marketingului şi dimensiunilor culturale ale
acestora în adoptarea de noi concepţii;
 relațiile cu clientul: negociază şi dirijează relaţii avantajoase
de schimb cu grupele cheie de interes; creare a fidelităţii faţă
de marcă;
 tehnologia informaţională: focus pe datele care caracteri-
zează piaţa şi viteza de valorificare a acestora. Un factor cert
de succes pentru piaţă îl reprezintă legăturile dintre
tehnologia informaţională şi orientarea spre piaţă a firmei;
 aplicațiile acestor idei: cunoaşterea directă a reacţiei şi
amploarea managementului marketingului direct.
http://www.wix.com/icourses/it
 1.6. Responsabilitatea socială şi etica marketingului
14

 Critici la adresa marketingului:

 Mecanismul spontan al reglării cererii şi ofertei - pe ansamblul societăţii,
ierarhia nevoilor spre care îşi îndreaptă atenţia firmele să nu fie, în toate
cazurile, cea mai adecvată intereselor consumatorilor, ale societăţii.
 Alături de cerinţele reale şi de mobilurile raţionale de cumpărare, este
sigur că firma va fructifica şi comportamentele neraţionale, slăbiciunile
cumpărătorilor privind calitatea produselor, capabilitatea acestora de a
răspunde nevoilor de consum - nevoi artificiale
 Folosirea abuzivă sau uneori chiar incorectă a unor metode şi tehnici de
marketing, unele firme se îndepărtează sensibil de spiritul şi viziunea de
marketing. Avem în vedere acţiuni ce formează un spectru larg, de genul
accelerării uzurii morale a produselor, utilizării unor ambalaje înşelătoare,
acţiuni publicitare amăgitoare, uneori chiar mincinoase, concurenţa
neloială şi exemplele ar putea continua.
http://www.wix.com/icourses/it
 Protecția consumatorilor
15

 Carta drepturilor consumatorilor definitã de

preşedintele SUA, J.F. Keneddy, în martie 1962 :
 a) dreptul la o alegere liberã al fiecãrui cumpãrãtor;
 b) dreptul la informare privind elementele importante ale
produselor şi serviciilor puse în vânzare;
 c) dreptul la petiţie şi înţelegere din partea celui care i se creeazã
prejudicii;
 d) dreptul la protecţie împotriva produselor şi practicilor de
marketing.
 România - Legea nr.21/1924

http://www.wix.com/icourses/it
 Marketing ecologic
16
 Crearea unor produse mai sigure, a unor ambalaje reciclabile şi
biodegradabile, un control mai eficient asupra fenomenului poluãrii şi
desfãşurarea unei activitãţi cu un consum redus de energie.
 Philip Kotler, practicile sănătoase ale marketingului ecologic :
1. evaluarea de ansamblu a performanţelor actuale ale firmelor în raport cu mediul
înconjurător;
2. implicarea reală în activitatea de urmărire, analiză, raportare a rezultatelor şi
determinare a îmbunătăţirii performanţelor în această direcţie;
3. elaborarea unei politici de mediu viabile, cu obiective clare şi a unui program de
acţiune în acest sens;
4. actualizarea permanentă a informaţiilor cu privire la legislaţia în domeniu;
5. investigaţii în pregătirea şi educarea personalului, în însuşirea cunoştinţelor şi a
tehnicilor ecologice;
6. acordarea de asistenţă consumatorilor, în derularea unor programe de educare a
acestora, în vederea întăririi responsabilităţii lor faţă de mediul înconjurător;
7. programe de educare a furnizorilor;
8. crearea unor coaliţii sau punţi de legătură între grupuri cu interese diferite;
9. colaborarea la întocmirea programelor de protecţie a mediului;
10. aderarea, într-o măsură mai mare, la valorile marketingului: vânzarea avantajelor, nu
a produselor, şi apărarea valorilor organizaţiei, nu doar a valorii produselor.
http://www.wix.com/icourses/it
 Marketingul și politica publică
17

 Principiul evitării unor potenţiale efecte nocive presupune că sistemul politic

are libertatea de a controla activitatea producătorilor şi consumatorilor
atunci când există informaţii că se vor derula tranzacţii care ar dăuna sau ar
ameninţa să aducă prejudicii, producătorului, consumatorului, sau terţilor.
 Principiul satisfacerii nevoilor de bază - să servească atât consumatorii
dezavantajaţi, cât şi pe cei bogaţi.
 Principiul eficienţei economice - măsura în care se pot satisface nevoile şi
dorinţele societăţii, urmare a acţiunilor de marketing, depinde de eficienţa
utilizării resurselor, care, de cele mai multe ori, sunt limitate.
 Principiul inovaţiei - reducerea costurilor de producţie şi distribuţie şi
crearea de produse noi, care să satisfacă cerinţele, în continuă schimbare, ale
consumatorilor.
 Principiul informării şi educării consumatorilor – eliminarea informațiilor
contradictorii despre produse
 Principiul protecţiei consumatorului - organismele guvernamentale de
specialitate trebuie să verifice şi să aprecieze gradul de siguranţă al
produselor oferite consumatorilor, integritatea şi profesionalismul
prestatorilor de servicii.

http://www.wix.com/icourses/it
 PIATA – RELAŢIILE ÎNTREPRINDERII CU
MEDIUL EXTERN
18

2.1.Relaţiile de piaţă ale întreprinderii cu

 piaţa mărfurilor, unde firma va apare în calitate atât de
cumpărător, cât şi de vânzător;
 piaţa capitalurilor, în care firma apare, de cele mai multe ori,
în calitatea sa de utilizator, de solicitant de fonduri băneşti, cu
excepţia cazurilor în care profilul de activitate al acesteia este
activitatea bancară sau asimilată acesteia;
 piaţa resurselor umane, în care firma intervine în postura de
solicitant de forţă de muncă necesară desfăşurării propriei
activităţi.

http://www.wix.com/icourses/it
 Relaţiile firmei cu piaţa (2)
19

 Profilul agenţilor de piaţă cu care se stabilesc astfel de

relaţii le delimitează în relaţii cu furnizorii şi prestatorii de
servicii (de cumpărare), cu beneficiarii (de vânzare), cu
intermediarii, precum şi cu instituţiile şi organismele de stat.
 În funcţie de frecvenţa lor, relaţiile întreprinderii cu piaţa
pot îmbrăca forma unor relaţii permanente, periodice sau
ocazionale.
 Gradul de concentrare al relaţiilor de piaţă reprezintă un
criteriu care le delimitează în relaţii concentrate sau
dispersate, sub raportul atât al dimensiunilor acestor relaţii,
cât şi al dispunerii lor în timp şi spaţiu. În acest context,
concentrarea poate fi avută în vedere sub trei principale
aspecte: dimensional, spaţial şi temporal.

http://www.wix.com/icourses/it
 2.2.Relaţiile de concurenţă ale întreprinderii
20

 mijloacele şi instrumentele utilizate în relaţiile de

concurenţă se pot grupa în jurul celor patru piloni ai
politicii de marketing: produsul, preţul, promovarea şi
distribuţia.
 produsul, diferenţierile între firmele concurente pot viza
elemente corporale sau acorporale ale acestuia, respectiv
caracteristicile de calitate şi de prezentare, mărcile,
service-ul, imaginea etc
 mărcile - diferenţierile se vor reflecta de la un caz la altul,
preţurile putând acţiona însă şi în mod independent, ca
instrument al competitivităţii (produse asemănătoare cu
preţuri diferite).
 activităţile de promovare şi distribuţie vizează în mod
direct şi nemijlocit nu gradul de satisfacere a nevoii reale,
ci doar accesul clienţilor la produse sau servicii
http://www.wix.com/icourses/it
 Funcţiile concurenţei
21

1. facilitează ajustarea automată a cererii şi ofertei în

toate domeniile activităţii economice
2. stimulează realizarea progresului
3. împiedică realizarea profitului de monopol
4. plasarea preþurilor la cote reale
5. alimentează optimismul agenţilor economici şi le
stimulează creativitatea

http://www.wix.com/icourses/it
 Lecții de piață
22
 Steve Jobs, co-fondatorul Apple "Nu poti doar să intrebi clientii ce vor si apoi
sa incerci sa le oferi acel lucru. Pana cand vei ajunge sa il faci, ei isi vor dori
deja ceva nou".
 Aristotle Onassis, magnat grec -"Secretul unei afaceri este sa stii ceva ce nu mai
stie nimeni".
 "Inside Apple: How America's Most Admired - And Secretive - Company Really
Works”, Adam Lashinsky.
 1.Concentrarea celor mai buni oameni pe cele mai importante proiecte
 2.Pastrarea in secret a activiatii
 3.Importanța mare acordata detaliilor
 4 Obținerea feedback-ului utilizatorului este esențială (excluderea focus-group-urilor)
 5. Oameni cheie in puncte strategice!(P&L)
 6. Angajarea celor mai buni profesioniști
 7. Motivarea angajaților pentru a-i păstra
 8. Echipele mici care lucreaza la un proiect sunt mai ușor de organizat si sunt mai
concentrate
 9. Produsele si serviciile trebuie sa fie convingătoare, sa iși facă singure reclamă
 10. Focus pe clienți: crearea unor produse si a unor experiente noi
https://icourses.wixsite.com/index 3/11/2021
 Bibliografie
23

 GH. M. PISTOL, MARKETING, Ediţia a IV-a, Ed.

USH
 Paul Kitchin, London Metropolitan University,
Understanding the sports marketing environment
 Steve Jobs, co-fondatorul Apple
 Aristotle Onassis, magnat grec

https://icourses.wixsite.com/index 3/11/2021