Premize teoretice ale activitatii previzionale.

Activitatea de previzionare este o activitate de sine statatoare cu aplicare in diferite domenii de activitate. Cercetarea asupra unei
situatii viitoare se refera la cercetarea viitorului.Ideea fundamentala in activitatea (cercetarea) previzionala consta in a sti ce fel de
viitor poate sa existe, adica a cunoaste situatia de viitor.

Pentru a sti ce viitor este posibil, este necesar a avea in vedere faptul ca acest viitor are o dubla determinare:

- obiectiva (poate exista o situatie de viitor independenta de cunostiinta si vointa noastra):viitor posibil sau inposibil;

- subiectiva (o determinare in care oamenii pot interveni sub o forma sau alta): viitor dorit sau nedorit.

Alternative de cercetare:1) viitor posibil si dorit; 2) viitor posibil si nedorit; 3) viitor imposibil si dorit.

Cel mai folosit este viitorul posibil si dorit.

Cercetarea asupra viitorului are 3 caracteristici:

1) este o cercetare cu caracter de posibilitate si probabilitate (fara certitudini)

2) rezultatul cercetarii previzionale este prezentat in mai multe alternative

3) este o cercetare tendentiala (urmareste evidentierea tendintelor)

Cercetarea previzionala a devenit o activitate de sine statatoare.Acesta activitate este generata de 2 categorii de factori:

- factori generali – factori care exista si se manifesta in mod permanent

- factori specifici – caracteristici fiecarei etape sau perioade luate in considerare.

Factorii generali pot fi nominalizati;

1) Evolutia tot mai rapida a stiintei si tehnicii genereaza elemente de noutate cu aplicabilitate in practica.

2) Cresterea volumului si structurii necesitatilor.

3) Sporirea dimensiunilor activitatilor economice

4) Extinderea si diversificarea relatiilor internationale, in special a celor de latura economica.

5) Factorul ecologic care devine din ce in ce mai pregnant.

Daca ne referim la latura economica, trebuie sa avem in vedere ca de o investigare asupra viitorulu, nu se ocupa numai
previziunea ci si programarea si planificarea.

Program – un document care prezinta obiective, reguli si principii de viitor ce trebuie urmate, pentru a atinge aceste obiective.

Plan – documentul ce arata caile si mijloacele ce trebuie folosite in viitor pentru a se ajunge la obiectivele stabilite prin program.
Planul trebuie sa raspunda la 3 intrebari:ce trebuie facut?; cum trebuie facut?; cand trebuie facut?.

Raspunsul este dat prin activitatile de planificare, al carui rezultat este planul.

Raportul dintre previziune, programare si planificare.

Cunoasterea unor situatii de viitor se face printr-un proces mai larg, general, denumit prevedere sociala si are 2 componente:1)
procesul de previziune; 2) procesul de programare planificare.
Pentru cunoastere, raportul dintre cele doua trebuie privit din doua puncte de vedere:al existentei lor ca activitati(preocupari
distincte) si al rezultatelor activitatii respective.

D.p.d.v.al existentei ca activitati intre ele exista asemanari si deosebiri.

Asemanari:

- previziunea, programarea si planificarea se refera la viitor(au in vedere investigarea viitorului)

-si previziunea si programarea investigheaza sisteme considerate deschise

-fiecare dintre ele vizeaza perioade de timp mai indelungate decat un anumit moment

deosebiri

-sfera de cercetare a previziunii este mai larga decat la programare planificare(previziunea are caracter de cercetare, de
investigartie asupra fenomenelor naturale si cele sociale)

-programarea-planificarea se refera numai la fenomene din societate(sociale)

D.p.d.v.al rezultatelor activitatilor respective,exista numai deosebiri:

-previziunea prezinta mai multe alternative , programul si planul se prezinta sub o singura alternativa

-previziunea are caracter de probabilitate fiind rezultatul unei cercetari de posibilitati in timp ce planul, programul are un caracter
de decizie

-previziunea se refera la o perioada de timp neterminata, programul si planul se refera la perioade bine determinate

-cu ajutorul programului si planului se verifica realitatea previziunilor elaborate.

Concluzie:

Previziunea, programarea si planificarea fac parte dintr-un proces mai general fiind mai interdependente dar care se desfasoara
fiecare pe baza unor reguli proprii folosind mijloace si instrumente proprii.Specialistii au ajuns la concluzia ca previziunea
trebuie sa preceada programarea-planificarea(feed back)

Argumente:

-la previziune(fiind o probabilitate) se poate gresi dar la programare-planificare nu

-greselile din timpil previziunii se pot corecta dar in programare-planificare nu

-experienta din previziune poate fi folosita la programare-planificare

Etapele generale ale elaborarii unei previziuni.

4 etape:

1)stabilirea obiectului previziunii

2)stabilirea orizontului si ariei previziunii

3)fixarea fondului de date necesare elaborarii unei previziuni, alegerea metodelor de previziune si elaborarea propriu-zisa a
previziunii
4)selectia alternativei celei mai posibile si mai probabile

1)Stabilirea obiectului previziunii.

Este acel proces, acea activitate, acea marime a carei evolutie in timp trebuie estimata.

Obiectul previziunii se stabileste in functie de scopul acesteia.

-fie sa fundamenteze un programare

-fie sa elaboreze un plan

In situatia in care se urmareste ca folosind ce ofera previziunea, sa se fundamenteze un plan, program,obiect al previziunii poate
sa-l sonstituie toate componentele programului respectiv.

In situatia in care folosim previziunea pentru elaborarea unui plan, obiect al previziunii il constituie laturile si elementele
caracteristice planului respectiv.

2)Stabilirea orizontului si ariei previziunii

Orizontul-este durata pentru care se elaboreaza previziunea sau anul final avut in vedere pentru elaborarea previziunii(poate fi
mai larga sau mai restransa)

Aria- se refera la sfera de cuprindere previzionatla.Atat orizontul cat si aria previzionala depind de 2 elemente:

-obiectul previziunii

-sursa de date sau informatii existente in legatura cu obiectul previziunii

Concluzie:Intre aria si orizontul previziunii este un raport invers(cu cat aria este mai mare cu atat orizontul este mai mic)

3)Fixarea fondului de date necesar, alegerea metodelor si elaborarea propriu-zisa a previziunii

Este etapa cea mai complexa. Pentru a elabora o previziune trebuie sa se porneasca de la situatia din trecut si prezent.Este necesar
sa sa aiba in vedere o perioada din trecut cu cel putin 5 ani inainte care trebuie sa ofere date si se apeleaza la 3 categorii de
informatii:

-informatii homologice-cu privire la baza existentei si manifestarii obiectului previziunii

-informatii euristice-provin de la specialisti din domeniul unde se elaboreaza previziunea

-informatii de ambianta-cu privire la mediul in care exista si se manifesta obiectul previziunii.

D.p.d.v.al sursei de obtinere al acestor informatii avem de a face cu:

-sursa interna-se refera la cei care elaboreaza previziunile-reprezentati de bancile de date care si le creeaza cei care elaboreaza
previziunea

-sursa externa-este reprezentata de date(informatii) care se obtin la comanda(sondaje,anchete)

Odata obtinute datele cu aceste informatii se constituie serii dinamice de date cu ajutorul carora se evidentiaza tendintele de
evolutie din trecut si prezent si pe baza lor se procedeaza la alegerea metodelor de previziune.Odata alese se trece la utilizarea
lor.Este bine sa se aleaga cel putin 2 metode pentru aceeasi previziune pentru a se putea verifica datele obtinute, putand astfel
alege cea mai buna previziune.

4)Selectia alternativei celei mai posibile si mai probabile.Metode:

a)metoda cantitativa-se bazeaza pe calcularea unui grad de siguranta sau certitudine pentru fiecare alternativa in parte si alegerea
acelora care au gradul de certitudine cel mai mare.

St = S0 x qt

S- gradul de siguranta sau certitudine

t-perioada de timp din viitor avuta in vedere

q-gradul de mentinere a certitudinii de la un moment la altul

S0- grad de siguranta in momentul initial

b)Metoda matricei de selectie-consta in selectarea alternativelor de previziune functie de modul de a raspunde la anumite criterii
de selectie stabilite intr-o anumita ordine de importanta.

Pentru a stabili ordinea de importanta se apeleaza la matricea se selectie.Se compara criteriile intre ele.daca se considera criteriul
A mai important decat criteriul B,pe linia lui A, coloana b se scrie 1 punct iar pe linia B, coloana A, se scrie 0 punct.

Elementele tehnice ale elaborarii previziunilor.

Variabilele de previziune-reprezinta marimi a caror evolutie in timp trebuie estimata sau marimi care ajuta la estimarea
evolutiei altor marimi si poate fi o marime absoluta sau relativa.

Caracteristici principale:

-o variabila de previziune poate sa ia valori de la 0 la +∞ (marimi strict pozitive prin definitie)

-ovariabila de previziune,teoretic poate ajunge la +∞, ca urmare variabila de previziune se situeaza intre 0 si +∞, intre anumite
limite determinate de factori obiectivi.

Aceste variabile de previziune pot fi: dependente si independente – factori de care depinde o evolutie

ex.: Q = L x W - Q-productie, cifra de afaceri; -L- nr.lucratori; - W-productivitatea unui lucrator

L si W variabile independente

Modele de previziune-reprezinta o relatie sau un sistem de relatii matematice cu ajutorul carora se fac estimatii.Aceste modele
se construiesc cu ajutorul a 2 categorii de variabile:

-variabile endogene-rezulta din utilizarile modelului

variabile exogene-reprezinta acele marimi stabilite aprioric(inainte) in afara modelului; fiind variabile independente si
reprezentand factorii de influenta.

Particularitati:

-spre deosebire de alte modele ele se construiesc pe baza legilor probabilistice si nu pe baza legilor determinate

-continutul modelului de previziune este functie de perioada in care se elaboreaza previziunea.

Categorii de modele de previziune;

1.Modele de crestere-cu ajutorul acestora se fac estimatii privind anumite cresteri, dezvotari in viitor a unor activitati, laturi ale
acestora sau a unui ansamblu de marimi economice.Se utilizeaza la elaborarea previziunilor macroeconomice sau a unor domenii
mare ale ec.nationale.
2.Modele de echilibrare-se utilizeaza pentru estimarea anumitor echilibre

3.Modele de simulare-incearca sa simuleze anumite evolutii

4.Modele de optimizare-urmaresc sa evidentieze solutii optime de viitor si se bazeaza pe programari matematice

5.Modele combinate de simulare-optimizare,paralel cu simularea unei solutii de viitor care cauta sa vada daca aceasta este si
optima.

Metodologia elaborarii previziunilor.

Reprezinta ansamblul regulilor,principiilor,metodelor si tehnicilor care stau la baza si care se folosesc pentru elaborarea
diferitelor previziuni.

Utilizarea metodelor previzionale trebuie sa respecte anumite cerinte:

-intervalul dintre elaborarea previziunilor si existenta a ceea ce s-a previzionat sa fie suficient de mare

-utilizarea metodologiei de previziune trebuie sa tina seama de cerintele legilor obiective ale desfasurarii evolutiilor viitoare

-functie de posibilitati sa foloseasca mai multe metode de previziune deoarece se creeaza posibilitatea de a obtine mai multe
alternative previzionale

-este necesar sa se apeleze la tehnica moderna de calcul pentru 2 argumente:

1.creste operativitatea in elaborarea previziunilor

2.apare posibilitatea obtinerii in mod similar a mai multor alternative previzionale.

Clasificarea metodelor si tehnicilor previzionale

1.Metode si tehnici explorative de previziune.

2.Metode si tehnici normative de previziune.

3.Metode bazate pe modele economico-matematice.

4.Metode intuitive de previziune.

5.Metode de echilibrare sau metoda balantelor.

1.Metode si tehnici explorative de previziune-constau in realizarea unor estimatii de viitor pornind de la tendintele de evolutie
din trecut si prezent si prelungirea acestora in viitor.Intalnim mai ales in domeniul economic metoda extrapolarii si metoda
analogiilor.

Metoda extrapolarii-prelungirea evolutiilor din trecut in viitor care se poate realiza sub 2 forme:

-extrapolare mecanica are in vedere estimatii de viitor prin prelungirea in maniera identica a tendintelor evolutiei din trecut;nu se
prea utilizeaza pentru ca este greu de inchipuit ca ceea ce a existat in trecut poate sa existe identic in viitor, poate fi totusi utilizata
in combinatie cu alta extrapolare.

-extrapolare euristica-interpolare-are in vedere introducerea unor elemente noi la tendintele din trecut,elemente noi care pot sa
apara in viitor.

Din alt punct de vedere extrapolarea poate fi:cantitativa(analitica) si calitativa.

Extrapolarea cantitativa se bazeaza pe calcule, pe determinari utilizand relatii matematice, denumite functii.Exista 2 categorii
de functii: functia de regresie si functia de tendinta(trend).

Functiile de regresie-nominalizeaza factorii de care depinde evolutia.

Functiile de tendinta-stabilesc o evolutie in raport cu factorul timp considerandu-se ca timpul exprima influenta tuturor factorilor.

Functiile de regresie pot fi: simple(se tine seama unui singur factor de influenta) si multiple (se tine seama de mai multi factori de
influenta)

Functiile de regresie si cele de tendinta pot exprima evolutii liniare sau neliniare.

Functiile liniare exprima o evolutie de forma liniara crescatoare sau descrescatoare.

a)coeficientul de corelatie(r)

b)coeficientul de determinare

c)abaterea medie

d)abaterea medie patratica

Functiile neliniare descriu o evolutie viitoare neliniara si sunt:functia exponentiala; functia logistica; functia de putere; functia
parabolica; functia hiperbolica.

Functia exponentiala se utilizeaza atunci cand este vorba de o evolutie cu ritm relativ constant, adica exista un ritm mediu in ceea
ce priveste aceasta evolutie.

Functia logistica se utilizeazain situatia in care evem de a face cu o evolutie mai rapida, mai accentuata la inceputul perioadei de
previziune si mai putin accelerata spre sfarsitul perioadei de previziune.

Extrapolarea calitativa nu are in vedere efectuarea de calcule, ci evidentierea unor tendinte(directii) de evolutie, adica
evidentierea unor calitati.Metode:metoda evenimentelor precursoare si metoda tangentei sau curbei infasuratoare.

Metoda evenimentelor precursoare consta in stabilirea unei evolutii viitoare a unui proces(marimi) tinand seama de evolutia unui
proces(marime)asemanatoare care se constituie in eveniment precursor.Ca urmare, mai intai se traseaza tendinta de evolutie a
evenimentului precursor si apoi, functie de acesta si tendinta procesului(marimii) ce urmeaza a fi previzionat.

Metoda tangentei sau a curbei infasuratoare are in vedere mai intai stabilirea evolutiei unor componente partiale ale
procesului(marimii) a carui evolutie urmeaza sa fie exprimata si apoi trasarea la aceste evolutii partiale, a unei tangente(curbe
infasuratoare) care ne exprima tendinta de evolutie in viitor.

Metoda analogiilor consta in a realiza estimatii privind evolutiile viitoare pe baza unor analogii, adica a asemanarii cu alte
evolutii. Pentru a putea fi aplicata aceasta metoda, este necesar sa se ia in considerare fenomene sau marimi(procese) care se
aseamana, adica sunt de acelasi fel din punctul de vedere al continutului lor. Etape:

a)stabilirea fenomenelor sau marimilor cu care trebuie sa se asemene fenomenul sau marimea previzionata

b)stabilirea tendintelor de evolutie din trecut pe baza datelor existente privind perioadele din trecut

c)verificarea existentei concordantei dintre tendintele de evolutie, concordanta privita din punct de vedere al formei si directiei de
evolutie

d)determinarea decalajului, exprimata in timp, intre nivelurile de evolutie pentru a stabili momentul cand, evoluand pe aceeasi
directie, nivelurile devin egale.

2.Metode si tehnici normative de previziune.

Sunt acele metode care privesc realizarea estimarii intr-un sens invers metodelor explorative, in sensul ca se porneste de la
obiective si ipoteze de viitor care se doresc a fi atinse si se regreseaza catre prezent pentru a descopericaile si mijloacele care
trebuie parcurse si utilizate pentru a se ajunge la obiectivele si ipotezele propuse.

In cadrul acestei categorii, pentru domeniul economic, intalnim:metoda normarii; metoda morfologica; metoda aborelui de
posibilitati(de pertinenta).

Metoda normarii este metoda care incearca sa estimeze acele marimi care stabilesc anumite cantitati sau volumuri privind
eforturile care trebuie facute si efectele care se obtin.Aceste marimi poarta denumirea de norma..Aceste norme se refera, pe de o
parte, la consum de resurse si, pe de alta parte, la rezultatele care se obtin.Exista 2 mari categorii de norme: norme de conum si
norme de rezultate.

Normele de consum au in vedere consumurile de resurse materiale,umane si financiar valutare.

Consumul de materiale-consumul de obiecte ale muncii(materiale,materii prime,combustibili) si de mijloace de

munca(masini,utilaje)

Consumul de obiecte ale muncii(consum specific)-are 2 componente:consum net C net si pierderi tehnologice Pth => Cs = Cnet
+ Pth

Consum net-ceea ce se gaseste in produsul si sserviciul finalizat

Pierderi tehnologice-pierderile inerente datorate procesului tehnologic.Exista si pierderi netehnologice care nu se iau in
considerare in procesul de estimatie deoarece acestea se datoreaza organizarii defectuoase a procesului de productie.Consumul de
mijlooace de munca se stabileste cu ajutorul a 2 marimi:

-norme intensive de utilizare a mijloacelor de munca – evidentiaza cantitatea de bunuri sau produse care poate fi obtinut cu un
mijloc de munca intr-o perioada de timp data

-norme extensive – arata modul de utilizare a mijlocului de munca.

Consumul de resurse umane se stabileste cu ajutorul normelor de munca care la randul lor pot fi de 2 feluri:

-norme de timp-stabilesc timpul necesar realizarii unor bunuri si servicii

norme de personal-arata numarul de persoane care trebuie utilizate pentru a obtine un produs sau un serviciu.

Consumul de resurse financiar-valutare.Marimea normelor de resurse financiar-valutare este foarte diversa pentru ca acestea se
estimeaza pe baza unor reguli financiar-valutare care sunt foarte diferite si care se schimba de la un an la altul.

Normele de rezultate se refera la estimarea marimii unor indicatori de rezultate economico-financiari:cifra de

afaceri,rentabilitatea,productivitatea muncii etc. Pot fi:

-norme cu motivare tehnica-se bazeaza pe luarea in considerare a conditiilor de naturatehnica si tehnologica

-norme cu motivare tehnico-economica sunt acelea care pe langa conditiile tehnice si tehnologice tin seama se de anumite aspecte
de natura economica.Dintre aceste norme in actul de previzionare se urmaresc a fi estimate normele cu motivare tehnico-
economica

Metoda morfologica – presupune realizarea unei analize morfologice in scopul de a cunoaste caracteristicile principale ale
obiectului previziunii, a stabili variantele de caracteristici principale si de a realize combinatii intre variante de caracteristici
pentru a ajunge la solutii de viitor.

Etape: 1. realizarea analizei morfologice si stabilirea principalelor caracteristici; 2. stabilirea de variante de caracteristici; 3.
elaborarea de combinatii intre varainte de caracteristici ajungandu-se la un numar de variante de combinatii de caracteristici; 4.
alegerea variantelor de combinatii cele mai probabile si posibile, acestea devenind solutii de viitor.
Metoda arborelui de posibilitati – se bazeaza pe utilizarea unui graf arborescent pentru a gasi solutii si elabora scenarii pentru
atingerea unor obiective de viitor. Initial se stabileste obiectivul de viitor, care e considerat un obiectiv final si apoi se regreseaza
stabilindu-se obiective secundare, apoi obiectivele intermediare, iar pe baza acestora se delimiteaza cai si mijloace care trebuie
folosite pentru atingerea obiectivelor intermediare.

3.Metode bazate pe modele economico-matematice.

Metoda analizei input-output se bazeaza pe stabilirea si estimarea unor legaturi intre genuri de activitati care sunt luate in
considerare si care determina existenta unor fluxuri intre genurile respective. Cu ajutorul acestor fluxuri se poate stabili nu numai
ceea ce produce ci si cui se destineaza ceea ce se produce. Cu ajutorul metodei se poate stabili care este nivelul consumului
intermediar si, respectiv a cererii finale caracteristice unui gen de activitate. Se mai poate evidentia modul in care se distribuie
sau se repartizeaza un rezultat obtinut de catre o activitate, precum si structura valorica a rezultatului respectiv. Bazandu-se pe un
model economico-matematic, aceasta metoda permite elaborarea simultana a mai multor alternative de legaturi intre genuri de
activitati precum si realizarea unor calcule de eficienta economica.

4.Metode intuitive de previziune – se bazeaza pe folosirea pregatirii profesionale, a experientei si a capacitatii de gandire a
specialistilor. Metoda Delphi – metoda anchetei iterative- consta in consultarea unor specialisti, apeland la chestionare, prin care
li se adreseaza intrebari in legatura cu o solutie viitoare. Aceste chestionare sunt elaborate de un grup de specialisti fiind trimise
la cei selectionati pentru a fi chestionati.Cei selectionati raspund la intrebari si inapoiaza chestionarul grupului care l-a elaborate.
Pe baza raspunsurilor se elaboreaza un nou chestionar care se trimite din nou specialistilor selectionati. Se elaboreaza chestionare
pana cand cel putin 50% dintre specialisti dau acelasi raspuns. Raspunsul celor 50% reprezinta solutii alternative de viitor.
Metoda Brainstorming – metoda discutiilor in grup, pentru emiterea unor pareri cu privire la situatiile posibile de viitor. Metoda
consta in realizarea unei sedinte cu o durata de 50’ – 60’, la care sa participle 10-12 specialisti din domeniul pentru care se
elaboreaza previziunea. In cazul acestei sedinte, se pune o problema cu privire la o situatie de perspective si specialistii incep sa-
si dea cu parerea, ajungandu-se in final la solutii acceptate de majoritate. Aceste solutii devin estimatii previzionale.

5.Metode de echilibrare sau metoda balantelor.

Constau in a estima egalitati care trebuie sa existe in perioadele viitoare. Instrumentul cu care se face estimatia poarta denumirea
de balanta. Exista mai multe categorii de balante: materiale; valorice; ale fortei de munca.

Balanta materiala se prezinta sub forma unui tabelcu 2 parti: Intre totalul celor 2 parti trebuie sa existe egalitate. Elementele
componente ale fiecarei parti poarta numele de posturi. Numarul de posturi difera de la o balanta la alta, dar cele mai intalnite
posturi sunt: 1. necesitati: pentru productie si exploatare, investitii, vanzare pe piata, stocuri si reserve, export; 2. resurse:
productia, stocuri si reserve, import.

Balanta valorica – marimile se prezinta sub forma baneasca, ele fiind intalnite in domeniul financiar contabil (balanta de venituri
si cheltuieli, bilanturi, bugete).

Balanta fortei de munca se prezinta sub forma unui tabelcu 3 parti:1. persoanele in varsta apta de munca, persoanele in varsta
apta de munca, dar cu incapacitate temporara de munca; 2. se scrie pe domenii; 3. personae casnice, militari. Aceasta balanta se
utilizeaza pentru a estima gradul de ocupare a fortei de munca. Pe aceasta baza, se estimeaza evolutia fenomenului somajului.