Impactul

omului asupra
naturii
Ion Adriana,Ionescu Elena,Mareș Patricia,Păun Ana-Maria
CUPRINS

01 02 03
Dispariția unor
Influențe pozitive Influențe negative
specii

04
Protecția
05
Impactul în
speciilor,legislația
România
etc.
 01
Influențe pozitive
 Acțiunile omului asupra mediului pot avea și efecte pozitive, în special
atunci când acestea sunt planificate și executate cu grijă și
responsabilitate. Iată câteva exemple de astfel de acțiuni:

1.Conservarea habitatelor naturale: Alocarea de terenuri pentru

conservarea habitatelor naturale și împiedicarea dezvoltării
excesive poate ajuta la protejarea ecosistemelor și a speciilor care
trăiesc în acestea. Aceasta poate contribui la menținerea
biodiversității și la protejarea speciilor în pericol de dispariție.

2.Îmbunătățirea calității aerului și a apei: Utilizarea

tehnologiilor mai eficiente și curate în industrie și transport,
precum și implementarea măsurilor de reducere a poluării, pot
ajuta la îmbunătățirea calității aerului și a apei, reducând astfel
impactul negativ asupra sănătății umane și a mediului înconjurător.
3.Adoptarea surselor de energie regenerabilă: Folosirea surselor de
energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, eoliană și hidroelectrică,
poate reduce dependența de combustibilii fosili și emisiile de gaze cu
efect de seră, contribuind la combaterea schimbărilor climatice.

4.Reducerea deșeurilor: Reciclarea și reducerea deșeurilor pot ajuta

la protejarea mediului înconjurător prin reducerea cantității de deșeuri
depuse la groapa de gunoi, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
și conservarea resurselor naturale.

5.Agricultura durabilă: Adoptarea practicilor agricole durabile,

cum ar fi utilizarea de îngrășăminte organice și evitarea defrișării
pentru extinderea terenurilor agricole, poate ajuta la protejarea solului
și la conservarea biodiversității
În România, există numeroase exemple de acțiuni care au avut un impact pozitiv asupra
mediului. Iată câteva exemple:

1. Parcuri naționale: România are 13 parcuri naționale care protejează o

varietate de habitate naturale, inclusiv păduri, mlaștini, munți și câmpii. Aceste
parcuri naționale sunt o sursă importantă de biodiversitate și oferă oportunități
pentru turismul ecologic.

2. Energia eoliană: România are unul dintre cele mai mari potențiale de energie
eoliană din Europa. Numeroase turbine eoliene au fost instalate în diferite părți ale
țării, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la diversificarea
surselor de energie.

3. Zona umedă de la Delta Dunării: Delta Dunării este o zonă umedă

importantă din Europa și adăpostește o varietate de specii de plante și animale,
inclusiv specii rare și amenințate. Acesta este protejată prin lege și a fost
desemnată ca rezervație a biosferei UNESCO.

4. Parcul natural Apuseni: Parcul natural Apuseni este o zonă montană

importantă din Transilvania, care protejează o varietate de habitate naturale și oferă
oportunități pentru turismul ecologic. În plus, au fost implementate proiecte de
dezvoltare durabilă în zonă, cum ar fi producția de produse tradiționale locale și
turismul rural.
 02
Influențe negative
 Impactul acțiunii umane asupra mediului poate avea o serie de efecte negative, dintre
care cele mai semnificative sunt:

1.Schimbări climatice: activitățile umane care implică arderea combustibililor

fosili și defrișarea pădurilor pot duce la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră,
cum ar fi dioxidul de carbon, care contribuie la încălzirea globală și schimbările
climatice.
 2.Poluarea aerului și apei:
emisiile de poluanți în aer și apa
din industrie, transport, agricultură
și alte activități umane pot duce la
probleme de sănătate, cum ar fi
astmul și cancerul, precum și la
moartea animalelor și plantelor.
 3.Defrișarea și degradarea habitatelor naturale: pentru a face loc
pentru agricultură, construcții și alte activități umane, pădurile și alte
habitate naturale sunt distruse, ceea ce poate duce la pierderea
biodiversității și la reducerea numărului de animale și plante care trăiesc
acolo.
 4.Consumul excesiv de
resurse naturale: consumul
excesiv de resurse naturale, cum
ar fi combustibilii fosili, lemnul,
apa și metalele, poate duce la
epuizarea acestora și la
degradarea mediului
înconjurător.
 5.Creșterea producției de
deșeuri: producția și
eliminarea deșeurilor, cum ar fi
ambalajele, electronicele și alte
produse, pot duce la poluarea
solului și apei și la impactul
negativ asupra sănătății umane.
 Toate aceste efecte negative ale
impactului acțiunii umane asupra
mediului au un impact semnificativ
asupra planetei și pot duce la
probleme grave de sănătate și de
supraviețuire a speciilor. Este
important ca oamenii să ia măsuri
pentru a reduce impactul lor asupra
mediului și pentru a proteja planeta
pentru generațiile viitoare.
03
Dispariția unor specii
 Din păcate, există o listă lungă de specii de
animale care au dispărut sau sunt amenințate cu
dispariția din cauza acțiunilor oamenilor asupra
mediului. Cauzele dispariției acestor specii erau în
principal vânătorile excesive, pierderea
habitatelor din pricina distrugerii lor sau din cauza
unor boli contactate de acestea. Iată câteva
exemple de specii care au fost afectate grav:

1.Pasărea Dodo- Dodo, o pasăre nezburătoare

care trăia pe insula Mauritius, a dispărut în secolul
XVII.
 2.Tigru Tasmanian- Această specie de
mamifer marsupial, care trăia în Tasmania,
Australia, a fost declarată oficial dispărută în
1936.

3.Păsări moa (Dinornithiformes)- Moa erau

păsări mari, nezburătoare, endemice din Noua
Zeelandă.

4.Pasărea călătoare (Ectopistes migratorius)-

Cunoscută și sub numele de porumbel călător,
această pasăre era foarte răspândită în America de
Nord.
 5.Balenă albastră australiană (Balaenoptera musculus
intermedia)- Această subpopulație de balene albastre care trăia în
sudul Oceanului Indian a fost grav afectată de vânătoarea
comercială de balene. Deși nu a fost declarată oficial dispărută,
numărul lor a scăzut dramatic.

6.Vulturul imperial ibéric (Aquila adalberti)- Acest vultur,

care trăia în Peninsula Iberică. Deși măsuri de conservare au fost
luate pentru a-i proteja, rămâne o specie rară și amenințată.

7.Rinocerul negru (Diceros bicornis)- Vânătoarea ilegală

pentru cornul său și pierderea habitatului au dus la un declin
semnificativ al populațiilor de rinoceri negri în Africa. Deși
eforturile de apărare sunt în desfășurare, această specie este încă
amenințată.
 8.Ursul grizzly mexican (Ursus arctos horribilis)-
Această subspecie de urs grizzly trăia în Mexic și în sud-
vestul Statelor Unite. Este clasificat ca o specie
amenințată.

9.Leopardul persan (Panthera pardus saxicolor)-

Acest leopard trăia în Iran și în alte părți din Asia
Centrală. Este considerat, de asemenea, o specie critic
amenințată.

10.Puma de est (Puma concolor cougar)- Această

subspecie de pumă, care trăia în estul Statelor Unite, a
dispărut din mare parte din domeniul său istoric.
Pierderea habitatului, fragmentarea habitatelor și
vânătoarea au contribuit la scăderea populațiilor.
 04
Protecția speciilor,legislația
etc.
 Protejarea speciilor și menținerea echilibrului ecologic sunt două dintre cele mai
importante probleme cu care se confruntă lumea în prezent.Pentru a proteja speciile și
pentru a minimiza impactul asupra mediului, au fost dezvoltate numeroase legi și
reglementări.

În Uniunea Europeană există o serie de legi care protejează animalele și plantele

sălbatice. Directiva privind habitatul a fost adoptată în 1992, pentru a proteja habitatul
natural și pentru a promova conservarea speciilor sălbatice și a mediului înconjurător în
Uniunea Europeană. Această directivă a stabilit o rețea de zone de protecție specială
(ZPS) pentru conservarea habitatelor naturale și a speciilor sălbatice în Uniunea
Europeană.

În plus, Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de animale și

plante (CITES) a fost adoptată pentru a proteja speciile sălbatice de la exploatarea
excesivă prin comerțul internațional. Convenția controlează comerțul cu mai mult de
37.000 de specii de animale și plante, inclusiv cu cele care sunt în pericol de dispariție.
 Una dintre cele mai eficiente măsuri pentru protejarea
speciilor sălbatice este crearea de arii protejate, cum ar fi
parcurile naționale și rezervațiile naturale. Acestea sunt zone
protejate, unde activitățile umane sunt reglementate și limitate,
pentru a permite speciilor sălbatice să se dezvolte și să
supraviețuiască. În prezent, există peste 200.000 de arii protejate
în întreaga lume, care acoperă peste 15% din suprafața terestră
și peste 7% din suprafața oceanică.

Un alt exemplu de măsură pentru protejarea speciilor este

promovarea conservării habitatelor naturale și a
biodiversității. Aceasta poate fi realizată prin restaurarea
zonelor degradate, prin plantarea de arbori și prin conservarea
zonelor umede și a altor habitate naturale. În plus, este
important să se promoveze agricultura durabilă și să se reducă
utilizarea pesticidelor și a altor substanțe chimice care pot avea
un impact negativ asupra mediului și a speciilor sălbatice.
De asemenea, Uniunea Europeană a adoptat o serie de legi și reglementări
pentru a reduce impactul asupra mediului. Directiva privind calitatea apei a
fost adoptată pentru a îmbunătăți calitatea apei și pentru a proteja mediul
înconjurător. Directiva privind deșeurile a fost adoptată pentru a îmbunătăți
managementul deșeurilor și pentru a reduce cantitatea de deșeuri produse.

În ceea ce privește legislația privind impactul asupra mediului, o serie de

politici și reglementări au fost dezvoltate pentru a reduce emisiile de gaze cu
efect de seră și a preveni încălzirea globală. Una dintre cele mai importante
măsuri este reducerea utilizării combustibililor fosili, cum ar fi petrolul și
cărbunele, în favoarea energiei regenerabile, cum ar fi energia solară și cea
eoliană. În plus, există politici care promovează eficiența energetică și
reducerea consumului de energie în general.

O altă politică importantă este promovarea transportului durabil și a

mobilității verzi, prin reducerea utilizării mașinilor cu motoare cu
combustie internă și promovarea transportului public și al bicicletelor.
Aceasta poate fi realizată prin investiții în infrastructura de transport, cum ar fi
piste pentru biciclete și rețele de transport public modernizate.
 05
Impactul în România
 Poluarea aerului este o problemă
majoră în România, în special în
zonele urbane.
Principalele surse de poluare a
aerului sunt traficul rutier, industria și
încălzirea locuințelor cu combustibili
fosili. În ciuda unor îmbunătățiri în
ultimii ani, calitatea aerului din
România rămâne îngrijorătoare și
afectează sănătatea oamenilor și a
animalelor.
Schimbările climatice sunt o altă
problemă importantă care afectează
România. În ultimii ani, țara noastră a
fost afectată de inundații, secetă și
temperaturi extreme, ceea ce a avut un
impact semnificativ asupra agriculturii,
infrastructurii și a sănătății populației.
Poluarea apei este, de asemenea, o
problemă importantă în România, în
special în zonele rurale și industriale.
Sursele de poluare includ descărcările
industriale, agricultura intensivă și
rețelele de canalizare inadecvate.
Aceasta afectează calitatea apei
potabile și a habitatelor acvatice și
poate duce la o serie de probleme de
sănătate.
Defrișările sunt o altă problemă importantă
în România, în special în pădurile virgine
din Munții Carpați. Tăierea ilegală a
copacilor și distrugerea habitatelor naturale
au un impact semnificativ asupra
biodiversității și a schimbărilor climatice.
În plus, degradarea solului și erodarea lui
sunt probleme majore în zonele defrișate,
ceea ce duce la pierderea fertilității solului
și la creșterea riscului de inundații și
alunecări de teren.
În România, protecția speciilor este reglementată de lege prin Legea nr.
13/1993 privind conservarea naturii. Aceasta prevede măsuri pentru
protejarea speciilor sălbatice și a habitatelor lor naturale, precum și pentru
conservarea diversității biologice și a patrimoniului natural.

Printre speciile protejate din România se numără:

● Ursul brun: este o specie emblematică pentru România și se află sub

protecția legii. Cu toate acestea, există în continuare cazuri de
vânătoare ilegală a urșilor.

● Lupul: această specie este protejată prin lege și se află pe lista

speciilor aflate în pericol de dispariție. Deși numărul lor a crescut în
ultimii ani, lupii sunt încă amenințați de vânătoare și de distrugerea
habitatelor lor naturale.

● Lynxul (Lynx lynx): Lynxul, cunoscut și sub numele de râsul, a fost vânat
pentru blana sa valoroasă și a fost afectat și de distrugerea habitatului.
Populația de lynx din România a fost redusă semnificativ, dar eforturile de
conservare au fost întreprinse pentru a proteja această specie.
● Sturionii: aceste specii de pești sunt protejate deoarece se află în
pericol de dispariție datorită pescuitului excesiv și a distrugerii
habitatelor lor naturale. În România, există programe de repopulare
a râurilor cu sturioni, dar acestea întâmpină dificultăți din cauza
poluării și a construcției de hidrocentrale.

● Vulturul cu cap alb: această specie este una dintre cele mai rare și
mai amenințate din Europa, iar populația din România este
considerată a fi una dintre cele mai importante din lume. Vulturul
cu cap alb este protejat prin lege și prin programe de conservare,
dar este amenințat de electrocutarea pe liniile de înaltă tensiune și
de distrugerea habitatelor lor naturale.

● Vidra (Lutra lutra): Vidra a fost vânată în mod intens pentru blana
sa și a fost afectată de distrugerea habitatului natural, precum și de
poluarea apelor în care trăiește. Deși populațiile de vidre sunt în
continuare prezente în România, numărul lor a scăzut semnificativ.
Printre plantele protejate din România se numără:

● Floarea de colț-creşte în munţii calcaroşi, pe pajiştile de pe

versanţii abrupţi şi însoriţi sau pe stânci. Este întâlnită în Munţii
Vrancei, Munţii Bucegi, Munţii Făgăraşului, Munţii
Maramureşului, Rodna, Obcinele Bucovinei, Masivul Ceahlău,
Retezat, Godeanu.

● Garofița pietrei craiului-Este o plantă protejată de lege, dar pe

cale de dispariție, care crește doar pe brânele stâncoase din
Munții Piatra Craiului.

● Bujorul românesc-este o specie unică în Europa, fiind ocrotită

de lege dinaintea Celui de-al Doilea Război Mondial.
Specialiștii spun că istoria acestei plante începe încă din timpul
erei glaciare.
Mulțumim pentru atenția
acordată!