Teorii Moderne

Pământul a luat naştere acum aproximativ 4,56 miliarde de ani, odată cu apariţia
Sistemului Solar. Acum 4,56 miliarde de ani, în locul Sistemului Solar exista o întinsă
nebuloasă, din care se va forma ulterior acesta. O nebuloasă este un nor cosmic,
alcătuit din praf, particule de gheaţă şi gaze.

Nebuloasa NGC 604, denumită şi "creşa de stele"

Prin condensarea materiei din centrul nebuloasei ia naştere Soarele, iar prin
condensarea materiei de la periferia nebuloasei iau naştere planetele. Astfel, prin
condensarea particulelor de praf iau naştere roci de diverse dimensiuni, care, datorită
gravitaţiei, se vor uni formând planetele, printre care şi Terra.
Când o planetă începe să se formeze, nu este altceva decât o cantitate mare de praf cu
densitate foarte mică. Nu era aproape nimic, nici atmosferă, nici viață, nimic. Ceea ce
a făcut posibilă viața pe planeta noastră este că suntem la distanța perfectă de soare.
Dacă am fi mai aproape, Soarele ar sfârși prin a arde totul. Pe de altă parte, mai
departe ar fi ca și cum ai trăi complet într-o eră de gheață.

Evoluția Terrei până la aspectul ei actual a cunoscut câteva cicluri orogenetice, dintre
care cele mai cunoscute sunt orogenezele caledoniană, hercinică și alpină.

Mările şi oceanele

După formarea sa, Terra s-a răcit, ajungând să conţină mari cantităţi de gheaţă, care
datorită apropierii acesteia de Soare, s-au topit. Apa astfel rezultată a format mările şi
oceanele Terrei. Deşi unele planete au pe suprafaţa lor gheaţă, apa în stare lichidă este
o caracteristică rară. Formarea mărilor şi oceanelor a avut efecte imense asupra Terrei:
a modificat relieful acesteia, a dat naştere vieţii etc.

Formarea continentelor 

Continentele au fost formate de tectonica plăcilor.De-a lungul a sute de milioane de

ani supercontinentele s-au asamblat și s-au rupt. Cu aproximativ 750 de milioane de
ani în urmă, unul dintre cele mai vechi supercontinente cunoscute, Rodinia, a început
să se destrame. Mai târziu, continentele s-au recombinat pentru a forma Pannotia (cu
600-540 milioane de ani în urmă), apoi Pangea care, de asemenea, s-a destrămat acum
180 milioane de ani în urmă. Ploaia de meteori menționați de toată lumea a fost destul
de importantă în formarea planetei noastre. Datorită acesteia, atmosfera a putut fi
transformată, iar activitatea vulcanică a fost de așa natură încât a ajutat la formarea de
insule, arhipelaguri, mai mult fundul mării și la reconstruirea atmosferei.
Apariţia vieţii

Viaţa este una dintre trăsăturile care diferenţiază cel mai mult Terra de restul
planetelor. Cele mai vechi organisme au apărut acum circa 3,8 miliarde de ani în apele
oceanului planetar. Condiţiile existente pe Terra la formarea vieţii erau foarte diferite
de cele actuale, atmosfera nu conţinea oxigen, nu exista strat de ozon, iar apele
oceanului erau pline de substanţe toxice. Aceste condiţii au fost modificate în cele
actuale de către primele organisme apărute. Primele organisme erau unicelulare,
anaerobe (trăiau în absenţa aerului) şi cu o structură extrem de simplă. Cea mai veche
dovadă directă a vieții pe Pământ este conținută în roci australiene de 3,45 miliarde de
ani care prezintă fosile ale microorganismelor.