Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Din cele mai vechi timpuri se ştie că pădurea a fost mijloc de adăpost, de
refugiu, atât pentru animale, cât şi pentru oameni. Niciun alt ecosistem terestru nu
asigură un echilibru mai complex şi o mai mare stabilitate decat pădurea. Spaţiile
verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii
mediului si menţinerea echilibrului ecologic.
Pădurile cuprind formații vegetale extrem de complexe și de diverse, așezate
în mai multe straturi, precum și fauna și flora pe care o găzduiesc. Pădurea este o
bogăţie naturală, al cărei rol în economia naţională şi ale cărei multiple funcţii în
menţinerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Din păcate însă, secole la
rând, pădurea a fost (şi continuă să fie) privită doar ca o sursă de materii prime.
Din cauza omului, în prezent, cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav
pericol. Jumătate din suprafaţa originală de pădure a fost distrusă şi lucrurile sunt
pe cale să se înrăutăţească, dacă rata actuală de despădurire nu este încetinită.
Acest lucru ar fi catastrofal nu numai din pricina faptului că multe specii de
animale îşi au habitatul în pădure, ci şi deoarece pădurile joacă un rol important în
reglarea climei planetei.
Rolul și importanța pădurilor
Pădurea furnizează cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din
oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultură,
este preluat din atmosferă, prin aprovizionarea acesteia de către arbori şi
arbuşti (vegetaţie);
Absoarbe o importantă cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la
reducerea poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului, purificând
atmosfera;
Fixeaza solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie
sau vânt;
Filtrează apa provenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile
de muşchi şi frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată;
Reduce mult din mărimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea
unei mari cantităţi de apă în coronament şi litieră şi cedarea acesteia treptat;
1
Este o sursă încă puţin exploatată de medicamente şi remedii naturale;
Ajută la conservarea biodiversității, reprezentând un sistem ecologic complex
care adăposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind
ameninţate cu dispariţia;
Are un mare impact estetic, peisajele în care apar păduri fiind de preferat
terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajări antropice;
Este un loc apreciat de recreere și cu efecte terapeutice recunoscute;
Are o mare importanţă educativ – ştiinţifică, atât pentru noi cât şi pentru
generaţiile următoare.
Pădurea reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic,
climatic şi hidric, fiind totodată ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-
5 ori mai mare decât oricare alt ecosistem natural.
2
S-au intensificat alunecările de teren;
A degenerat starea masivelor forestiere;
A sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi
plante;
Defrișarea pădurilor reprezintă factorul principal al încălzirii globale;
Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe
terenurile în pantă, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc
bioclima din apropierea solului şi alte consecinţe rezultând din modul
exploatării, scoaterii lemnului, folosirii maşinilor, etc.
O altă consecinţă a defrişărilor forestiere o reprezintă fenomenul de
înmlăştinare; acesta este rezultatul acumulării unor cantităţi excesive de apă, fie
sub formă de apă freatică – când nivelul apei din sol ajunge la suprafaţă, fie de
apa din precipitaţii când straturile impermeabile ale solului împiedică
pătrunderea apei în adâncime, provocând stagnarea ei la suprafaţă, până la
evaporare. Acest fenomen apare mai frecvent în subzona molidişului, în
arboretele de molid, şi în subzona stejarului, arboretelui de cer şi gârniţă.
Defrişarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea aridităţii
climatului, la intensificarea vitezei vânturilor.
3
instrumentelor juridice. În acest sens, ţara noastră a ratificat mai multe acte
normative internaţionale care stabilesc principii şi orientări de conservare şi
protejare a pădurilor şi de gestionare durabilă a acestora, şi a adoptat pe plan
intern numeroase legi şi alte acte normative.
4
Art. 5. - Principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor sunt
urmatoarele:
a) promovarea practicilor care asigură gestionarea durabilă a pădurilor;
b) asigurarea integrității fondului forestier și a permanenței pădurii;
c) majorarea suprafeței terenurilor ocupate cu păduri;
Art. 51. - (1) Proprietarii de păduri sunt obligați să asigure paza pădurii impotriva
tăierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradărilor, a pășunatului
și a altor fapte păgubitoare pentru fondul forestier, în condițiile legii.
(2) Personalul silvic care are atribuții pentru paza pădurilor este dotat cu
armament de serviciu, în condițiile legii.
(3) În exercitarea atribuțiilor de serviciu privind paza fondului forestier, precum și
constatarea contravențiilor și a faptelor ce constituie infracțiuni silvice, personalul
silvic este investit cu exercițiul autorității publice, în limitele competențelor
stabilite de lege.
Art. 72. - (1) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul și
comercializarea materialelor lemnoase fără documente specifice de transport ale
acestora sau cu documente din care nu rezultă cu certitudine proveniența legală a
acestora.
(2) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se confiscă și se valorifică potrivit
legii.
(3) Pentru evitarea degradării, materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se pot
valorifica. Contravaloarea acestora se consemnează într-un cont special până la
soluționarea definitivă a cauzei.
Art. 78. - (1) Autoritatea publică centrală pentru educație, cu consultarea
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, va include în curricula de
la formele de învațământ obligatorii noțiuni privitoare la păduri, la conservarea
acestora, precum și la rolul și importanța lor în cadrul biosferei și în viața omenirii,
în general.
Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură trebuie să aibă un rol
activ în formarea conștiinței forestiere și în fiecare an în perioada 15 martie- 15
aprilie trebuie să organizeze “Luna plantării arborilor”, în această perioadă,
împreună cu administratorii pădurilor proprietate publică a statului și ocoalele
silvice private sunt obligați să desfășoare acțiuni publice de popularizare și educare
privind rolul și importanța pădurii și activități practice de realizare de plantații
forestiere și de întreținere.
5
Colegiul Tehnic ‘Alesandru Papiu Ilarian ’ Zalău
DEFRIȘAREA PĂDURILOR
6
Roman Ramona
Cls a XII-a A
Prof. Petruș Livia-Gabriela
Cuprins :
1. Introducere
https://ro.wikipedia.org/wiki/Defri%C8%99are
http://yryna07.byethost15.com/Defrisarea-padurilor-cauze-
si-efecte.html?i=1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Defri%C8%99area_p
%C4%83durilor_din_Rom%C3%A2nia
7
https://www.academia.edu/25469513/
Defrisarea_padurilor_si_consecintele_sale_asupra_mediului
https://www.qdidactic.com/bani-cariera/agricultura/
silvicultura/defrisarea-padurilor-cauzele-si-efectele-
defrisarii269.php