DEFRIȘAREA PĂDURILOR

Realizat de:Florea Darius

 INTRODUCERE:
 Padurile reprezinta cea mai
importanta sursa de oxigen  de pe
Terra. Ele cuprind formatii vegetale
extrem de complexe si de diverse,
asezate in mai multe straturi, ca si
fauna si flora pe care o gazduiesc.
 Exista mai multe biomuri forestiere,
si anume:
 paduri din zona temperata cu foi
caduce;  paduri taiga;
 padurile cu frunze persistente de tip
mediteranean ;
 paduri dense ecuatoriale
 Defrisarea padurilor, factorul principal al
incalzirii globale:
Omenirea pierde anual paduri de circa 20 de milioane de hectare, o suprafata
egala cu teritoriul Marii Britanii, defrisari care au drept consecinta emiterea
a milioane de tone de dioxid de carbon. Regiunile cu cea mai inalta rata de
despadurire au ramas, potrivit raportului ONU, Africa, America Latina si
zona Caraibelor
 Defrisarea padurii ecuatoriale
 Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata
originala de padure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca daca
rata actuala de deforestare nu este incetinita. In fiecare minut 26 de hectare de
padure sunt pierdute – si nu e greu de vazut ca daca continuam vom avea o planeta
lipsita de padure. . Insa padurea tropicala a avut de suferit mai ales secolul trecut, la
inceputul sec. 20 era 1,5 miliarde de hectare fata de cele 700 de milioane ramase. 
Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare: 4 milioane de hectare pe an,
iar 45% din padurea originala a disparut.
 Cauzele defrisarii
 Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole,
drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze
legate de deforestare  Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt
mutarea culturilor si comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau
agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor si
pajistilor pentru aniAcest proces nu e un pericol pentru padure daca
este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si
regenera spatiile defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit
destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea
definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii
populatiei – unele surse spun ca mutarea culturilor este cauza a peste
70% din defrisarile padurii.male si mutandu-se cand solul devenea
nefertil.
 Efectele defrisarii
 Declinul pădurilor s-a manifestat sub două forme: -
defrişarea pădurilor, adică înlăturarea completă şi
definitivă a învelişului forestier (neurmată de
regenerare sau împădurirea suprafeţei respective); -
degradarea pădurilor, adică destructurarea lor sub
aspectul compoziţiei, consistenţei, stării de vegetaţie,
capacităţii de producţie, caracteristicilor calitative,
stării de sănătate etc. Defrişarea şi degradarea
pădurilor are trei consecinţe directe majore: - scăderea
biomasei şi a volumului de resurse forestiere
valorificabile (lemn, fructe de pădure, ciuperci, latex,
cauciuc, etc.) - modificarea proceselor ecologice
(circuitul elementelor, stocarea carbonului, diminuarea
rezistenţei la factori perturbatori etc.) - reducerea
diversităţii biologice la toate nivelurile (genetice a
speciilor, comunităţilor, peisajelor).
 EXPLOATAREA PADURILOR INTR-UN MOD DURABIL

Copacii cresc repede cand sunt tineri, dar cresterea incetineste pe

masura ce ajung la maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare
a carbonului in timp, taierile ar trebui sa se faca dupa ce rata de
crestere anuala scade sub media ratei de crestere. Dar, cum
companiile de productie a lemnului au interese economice
puternice de a efectua taierile atunci cand preturile sunt cele mai
favorabile, multe paduri sunt taiate cu mult inainte de aceasta
varsta optimala. Cresterea intervalului de timp dintre taieri sau
mentinerea copacilor mai batrani de-a lungul mai multor cicluri de
taiere succesive ar putea duce la cresterea semnificativa a
stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netaiati si a solului in
timpul operatiunilor de deplasare a trunchiurilor taiate poate, de
asemenea, duce la o reducere a emisiilor de CO2.
 Solutii impotriva defrisarii
  Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea
deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu
lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca oprirea acesteia ar
fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea
completa a taierii. Scheme pentru defrisarea padurilor cu un plan se
desfasoara in toata lumea cu accent pentru pastrare. Acestea permit
desfasurarea defrisarilor insa urmarind un plan astfel incat efectele
negative asupra mediului sa fie minimalizate.  Printre organizatiile
care se implica in minimalizarea efectelor exploatarii forestiere se
numara si Forest Stewardship Council (FSC). Aceasata este o
organizatie non- profit care a fost infiintata in 1993 pentru a oferii o
certificare a lemnului provenit din paduri exploatate bine
 EFECTELE NEGATIVE ALE
DEFRISARII ASUPRA MEDIULUI
 Eroziunea solului.
 Alunecări de teren.
 Reducerea resurselor de biomasă lemnoasă.
 Reducerea biodiversităţii .
 Dispariţia adăpostului şi hranei pentru anumite specii de
animale.
 Modificări climatice.
 Accentuarea efectului de seră.
 Modificări de peisaj etc.
 CONSECINTELE
 Intensificarea procesului de eroziune Intensificarea procesului
de eroziune a solurilor a solurilor
 Sunt tot mai frecvente secetele Sunt tot mai frecvente secetele
 Intensificarea alunecarilor de teren Intensificarea alunecarilor
de teren
 Degenerarea starii masivului forestier Degenerarea starii
masivului forestier
 Disparitia speciilor de flora si fauna Disparitia speciilor de flora
si fauna
 Defrisatul padurilor este factorul Defrisatul padurilor este
factorul principal al incalzirii globale principal al incalzirii glob
VA MULTUMESC PENTRU
VIZIONARE.<3